proteza scheletata

7/14/2019 Proteza scheletata

1/16

Proteza scheletata

1. Definitie

Proteza scheletata este piesa protetica care rezolva edentatia partiala

pentru situatii topografice similare cu cele din proteza partiala acrilica, darse deosebeste si este preferata datorita dimensiunilor reduse, finetii si

preciziei de executie. Bratul, seile, conectorii principali, secundari si

elementele de sprijin, mentinere si stabilitate sunt turnaturi metalice

realizate dintr-o bucata. Este o solutie de durata si se remarca prin finetea si

precizia executiei tehnice.

2.Indicatiile protezei partiale mobilizabile scheletate

Indicatiile protezei partiale mobilizabile pot fi grupate in doua maricategorii:

. !ituatii clinice specifice tratamentului cu proteze

mobilizabile"

#. !ituatii clinice care exclud tratamentul prin punte,

datorita unor motive obiective.

2.1. Situatii clinice specifice tratamentului cu proteze mobilizabile

Exista situatii clinice care nu pot fi tratate in mod obisnuit

decat cu ajutorul protezelor partiale mobilizabile si anume:

- edentatiile de clasa I $enned% &termino-terminale'"

- edentatiile de clasa a II-a $enned% &terminale (unilaterale'"

- edentatiile de clasa a III-a $enned% extinse"

- edentatiile de clasa a I)-a $enned% cu lipsa tuturor

frontalilor"


2/16

- edentatiile cu existenta unui numar mic de dinti restanti

& #-* dinti'"

- edentatiile subtotale, cand mai sunt prezenti -+ dinti restanti.

2.2. Situatii clinice care exclud tratamentul prin proteza partiala fixa

esi ca intindere edentatia se preteaza pentru un tratament conjunct,

sunt totusi motive pentru restaurari protetice adjuncte si anume:

- edentatiile laterale intinse &clasa a III-a', care au ca dinti stalpi

caninul si molarul de minte cu valoare parodontala scazuta. proteza

partiala scheletata confectionata in aceasta situatie se va extinde si pe

hemiarcada opusa si are avantajul dispersarii solicitarilor functionale pemai multi dinti fata de o punte.

- edentatiile laterale sau frontale, cu afectarea parodontala a tuturor

dintilor restanti, pot beneficia de tratamentul cu proteza partiala

mobilizabila scheletata, care in afara restaurarii edentatiei poate detine si

rolul unui aparat de imobilizare a dintilor restanti si are avantajul

dispersarii solicitarilor functionale pe dintii restanti. !e poate aplica doar

pe dintii stalpi cu mobilitate de gradul II.

- edentatiile laterale sau frontale reduse, cand exista contraindicatii

ale slefuirii dintilor sau refuzul pacientului de preparare a dintilor limitanti

bresei datorate unor afectiuni generale severe. In asemenea situatii, exista

posibilitatea realizarii unei mici proteze scheletate cu -# dinti maxim, care

nu se extinde pe hemiarcada opusa.

e altfel, in prezent, astfel de situatii se pot rezolva prin proteze

pertiale fixe adezive, care necesita doar preparatii peliculare"

- edentatiile din zona de curbura a arcadei &incisiv lateral, canin,

primul premolar' necesita realizarea unei proteze mobilizabile"

- edentatiile frontale asociate cu pierdere de substanta osoasa din

diferite cauze &despicaturi labiopalatovelare, traumatisme, tumori'"


3/16

- edentatiile frontale unde sunt necesare artificii estetice de montare a

dintilor artificiali &treme, diasteme, incalecari sau rotatii'"

- edentatiile care necesita restaurare protetica dupa interventii

chirurgicale mutilante.

Etapele clinico-tehnice de realizare a protezeischeletate

Etapele clinico-tehnice de realizare a protezei scheletate cu sisteme

speciale de ancorare sunt prezentate in tabelul de mai jos:

E/PE 01I2I0E E/PE E 1/B3/3

Examinarea pacientului sievaluarea componentelor

campului protetic

/mprenta documentara initiala

0onfectionarea modelului

documentar initial

ratamentele preprotetice-

asanarea cavitatii bucale.

/mprenta pentru model destudiu

0onfectionarea modelului de studiu

/naliza modelului de studiu.

ratamentele proprotetice care se

adreseaza suportului muco-osos

si celui dento-parodontal cu

preparatii ale dintilor stalpi

/mprenta globala. /mprenta

antagonistilor si determinarea de

3I4 preliminare

4odelul de lucru cu bonturi mobile

Elaborarea design-ului componentei metalice a protezei mobilizabile.

5tilizarea paralelografului :

stabilirea directiei de insertie a protezei scheletate" trasarea ecuatorului


4/16

protetic" stabilirea gradului de retentilitate a dintilor stalpi.

uplicarea modelului: Pregatirea

modelului de lucru pentru

duplicare: folierea crestelor

alveolare, folierea zonelor protetice

negative, gravare, deretentivizare

paralela, modelata si arbitrara.

uplicarea propriu-zisa prin

amprentarea modelului cu agar-

agar sau silicon. 0onfectionarea

modelului refractar

si impregnarea acestuia &intarirea'.

4achetarea componentei metalice a

protezei partiale, aplicareacanalelor de turnare.

/mbalarea, confectionarea tiparului

Preincalzirea si incalzirea tiparului:

turnarea scheletului metalic al

protezei mobilizabile.

ezambalarea, prelucrarea, adapta-

rea pe model, finisarea si lustruirea

componentei metalice a protezei

scheletate.

)erificarea adaptarii scheletului

metalic al protezei mobilizabile

in cavitatea bucala.

0onfectionarea sabloanelor de

ocluzieprin aplicarea bordurii de

ocluzie pe seile metalice&optional'.

eterminarea relatiilor

intermaxilare cu sabloane de

ocluzie sau sisteme de
http://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-intestinala-acuta-ileu53597.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-intestinala-acuta-ileu53597.php


5/16

inregistrare grafica intra- si

extraorala.

4ontarea in articulator

0onfectionarea machetei

preliminare cu dinti.)erificarea machetei cu dinti in

cavitatea bucala.

4odelarea finala a machetei cu

dinti

0onfectionarea tiparului pentru sis-

temul clasic sau conditionarea

seilor metalice si termobaropolime-

rizarea dupa sistemul $ulzer.Prepararea, indesarea, presarea si

polimerizarea rasinii acrilice.

ezambalarea, prelucrarea,

finisarea si lustruirea protezei

finite.

Insertia protezei scheletate in

cavitatea bucala.

3eechilibrari ocluzale, retusuride proteza.

4.Elementele componente ale protezei partiale scheletate

esi reprezinta un tot structural si functional, proteza scheletata se

poate diviza din punct de vedere didactic in urmatoarele parti componente:

.- seile protetice"

#.- conectori principali &majori' - elementele de legatura dintre sei"

- mijloace de mentinere, sprijin si stabilizare"

6.- conectori secundari &minori'"


6/16

*.- dintii artificiali.

4.1. Conectorii principali

0onectorii principali sunt elemente transversale ale protezei partiale

scheletate, care fac legatura intre seile protetice sau intre o sa si elementelede sprijin, mentinere si stabilizare.

0onectorii principali au o serie de caracteristici comune dar si

caracteristici speciale in functie de maxilarul la care se aplica, tipul de

edentatie si particularitatile anatomice ale campului protetic.

0aracteristicile comune sunt:

- rigiditatea"

- profilaxia tesuturilor campului protetic"

- confortul pacientului.

In continuare vom prezenta, pe scurt, caracteristicile individuale ale

conectorilor principali maxilari si mandibulari folositi frecvent in

tratamentul edentatiei partiale.

1a mandibula, in functie de particularitatile campului protetic, se

disting urmatorii conectori principali:

.- bara linguala "

#.- placa dento-mucozala mandibulara &placa linguala'.

.Bara linguala

Bara linguala se utilizeaza cand inaltimea procesului alveolar este de

cel putin 7 mm intre fundul de sac lingual si parodontiul marginal.

!e plaseaza in dreptul versantului lingual al procesului alveolar

mandibular cu marginea superioara a barei la o distanta de 6-* mm fata de


7/16

parodontiul marginal. Extremitatea inferioara se plaseaza in fundul de sac

lingual astfel incat sa nu impiedice mobilitatea fiziologica a seului bucal

sau a frenului limbii. 8ata de mucoasa procesului alveolar bara linguala

trebuie sa fie plasata la o distanta de 9,+ - # mm.

Profilul barei are forma semipiriforma. Portiunea cea maivoluminoasa se afla plasata catre fundul de sac oral iar extremitatea

subtiata catre parodontiul marginal. aca bara linguala va fi mai lunga

grosimea trebuie sa fie mai mare pentru a se asigura rezistenta mecanica a

acesteia.

In cazul in care procesul alveolar nu este suficient de inalt pentru

aplicarea unei bare linguale, care sa corespunda tuturor criteriilor mai sus

enuntate, este necesar ca proteza sa fie conceputa sub forma placutelor

dento-mucozale. 0rosetul continuu este utilizat cand se doreste realizarea

unui efect contrabasculant optim si se intrunesc toate conditiile de realizare

ale barei linguale. El contribuie la marirea rezistentei mecanice a protezei.

3olurile crosetului continuu sunt urmatoarele:

- mareste rezistenta si asigura rigiditatea protezei"

- contribuie la sprijinul parodontal al protezei"

- asigura mentinerea indirecta &element anti-

basculant'"

- asigura stabilizarea protezei in sens disto-

mezial"

- solidarizeaza uneori dintii restanti si reface

punctele de contact interdentare.

#. Placute dento-mucozale mandibulare


8/16

Placutele dento-mucozale aplicate la mandibula nu cer de regula

preparatii speciale, pentru ca nu modifica rapoartele ocluzale.

1a maxilar, unde se poate modifica ghidajul anterior se recomanda

realizarea unor praguri externe orale pe care aceste placute sa se sprijine si

sa nu derapeze pe uri inclinate.

!i la mandibula, cand se solidarizeaza toti dintii restanti se poate face

o astfel de preparatie.

/cest conector principal este indicat cand seul bucal este inserat

aproape de parodontiul marginal, deci cand inaltimea procesului alveolar

este sub 7 mm. Extremitatea inferioara a placii linguale are forma barei

linguale, fara a avea dimensiunea ei, si ajunge pana in fundul de sac

lingual, fara a jena mobilitatea fiziologica a seului bucal sau a frenuluilimbii. !pre superior se continua cu o folie metalica subtire &9,69-9,*9mm',

care se termina pierdut pe dintii frontali acoperind toata zona

supracingulara.

1a nivelul parodontiului marginal si al papilei interdentare placa

linguala trebuie sa fie usor distantata &9,#9 mm'. 1a nivelul mucoasei

procesului alveolar placa va fi distantata asemanator barei linguale.

1a maxilarconectorii principali cei mai frecventi utilizati sunt:

a'.- placuta mucozala cu latime redusa"

b'.- placuta mucozala cu latime medie"

c'.- placuta mucozala anterioara si posterioara

&fenestrata'

d'.- placuta mucozala in forma de 5;"

e'.- placuta dento-mucozala"

f'.- placa palatinala completa.


9/16

a'.Placuta mucozala cu latime redusa

Placuta mucozala cu latime redusa este utilizata in edentatiile laterale

in care proteza partiala are sprijin dento-parodontal. 1atimea placutei este

egala cu marimea spatiului edentat. + din suprafata boltii palatine. 1imitaanterioara ajunge in apropierea rugilor palatine.

1imita posterioara este ceva mai anterioara de linia /h.


10/16

Placuta posterioara este mai ingusta, avand 6-* mm latime. Pe

sectiune trebuie sa fie semiovala, aspectul fiind asemanator cu al unei bare.

Placuta anterioara si cea posterioara se vor uni prin doua benzi laterale de

*-= mm latime, plasate la baza procesului alveolar la o distanta de cel

putin * mm de parodontiul marginal. Este cel mai rigid dintre conectorii

principali.

d'.Placuta mucozala in forma de 5;

/cest conector principal are forma de potcoava deschisa distal si este

indicat in cazurile in care exista un torus palatin plasat in >+ sau #>+

posterioare. 4arginea anterioara se plaseaza la cel putin *-= mm de

parodontiul marginal al dintilor frontali si laterali, iar marginea posterioaraajunge pana in apropierea bazei torusului.

e'.Placuta dento-mucozala

/ceasta este indicata cand exista putini dinti restanti, creste bine

reprezentate sau torus palatin situat posterior. Placuta dento-mucozala

ajunge pe dintii frontali pana in regiunea supracingulara, la acest nivelmarginea conectorului fiind subtiata, se pierde lin pe dinti.

In regiunea laterala este necesara decoletarea, eliberand parodontiul

pe o distanta de * mm. Placuta dento-mucozala maxilara are aceleasi roluri

ca si placuta dento-mucozala mandibulara, dar numai in conditiile in care i

se asigura un sprijin parodontal corect prin realizarea unei trepte


11/16

supracingulare pe canini si incisivi prin care se pastreaza ghidajul anterior.

In nici un caz placuta dento-mucozala nu trebuie sa se sprijine pe uri

inclinate, pentru ca are un efect disortodontic asupra dintilor restanti si nici

sa modifice rapoartele corecte de ocluzie.

?onele de despovarare sunt: parodontiul marginal &9,#9 mm'" papilaincisiva &9,#9-9,+9 mm'" rugile palatine si rafeul median.

f'.Placa palatinala completa

Placa palatinala completa este indicata in cazurile clinice cu putini

dinti restanti si creste atrofiate. !prijinul dento-parodontal se asigura prin

crearea de trepte supracingulare pe canini sau gherute incizale pe incisivi.1imita posterioara este reprezentata de linia /h.

4.2. i!loacele de mentinere" spri!in si stabilizare

4ijloacele speciale de mentinere, sprijin si stabilizare sunt grupate in:

/.- 4ijloace principale care pot fi:

- directe: crosete si sisteme speciale

- indirecte: opritori de basculare sau

elemente contrabasculante, care opresc

bascularea prin desprindere a protezelor

partiale.

B.- 4ijloacele auxiliare care contribuie mai ales

la mentinerea protezelor partiale.


12/16

4ijloacele principale directe de mentinere, sprijin si stabilizare

a'- 0rosetele dentare:

0rosetele sunt cele mai utilizate mijloace de mentinere, sprijin si

stabilizare ale protezelor partiale. 0irca 79@ dintre proteze sunt prevazutecu crosete, datorita usurintei de realizare si aplicare pe dinti, dar si pretul

de cost mult mai scazut decat al celorlalte sisteme.

4entinerea protezelor partiale realizata cu ajutorul crosetelor se

bazeaza pe rezistenta unui aliaj la deformare.

1a protezele scheletate sunt utilizate doua tipuri de crosete si anume:

crosetele turnate si crosetele mixte, in functie de gradul de retentivitate a

dintilor stalpi.

8unctiile crosetelor turnate sunt urmatoarele:

- mentinere"

- stabilizare"

- sprijin"

- incercuire"

- reciprocitate"

- pasivitate"

- mentinerea indirecta.

/u fost descrise de-a lungul anilor un numar foarte mare de crosete.

!e poate grupa varietatea mare de crosete in patru categorii:

- crosete circulare"

- crosete 3oach"

- crosete 2e%"


13/16

- crosete speciale.

b'-!isteme speciale:

!istemele speciale de mentinere, sprijin si stabilizare sunt dispozitive

mecanice de mare precizie, care fac legatura intre dintii stalpi si proteza,

avand rolul de a asigura o mentinere cat mai fizionomica a protezelor

partiale. !istemele speciale permit de asemenea, transmiterea fortelor de

masticatie de la dintii artificiali la dintii restanti. !istemele speciale au

urmatoarele caracteristici: sunt mici, eficiente, fizionomice, sunt greu de

confectionat, sunt scumpe, cele mai multe fiind formate din douacomponente, majoritatea actioneaza prin frictiune, se reconditioneaza greu

sau nu pot fi reconditionate.

Pentru a fi ferite de uzura prematura, care pericliteaza mentinerea

protezei, sunt utilizate pentru confectionarea sistemelor speciale o serie de

aliaje de mare duritate ca:

- aliaje de aur platinat, in proportii diferite

care fac acest aliaj dur sau extradur. In general

procentele sunt /u A@ si Pt *@.

- aliaje speciale de aur platinat cu punct ridicat de

topire &!1' pentru utilizarea portelanului, lipire sau

supraturnari.

- aliaje cu continut mare de platina.

- aliaj platina-iridiu.

- aliaj aur-platina-argint.

- aliaj aur-platina-paladiu.


14/16

- oteluri inoxidabile.

- aliaje din cobalt- crom de mare duritate.

!e pot deosebi urmatoarele categorii de dispozitive:

- sistemele de culise"

- sistemele de capse"

- sistemele de bare cu calareti"

- sistemele de telescopare"

- sistemele articulate"

- sistemele magnetice.

etalii despre amortizorii de forte sunt prezentate la ina 69, modulul *.

4.Conectorii secundari

0onectorii secundari sunt asezati pe fetele proximale ale dintilor, ce

delimiteaza bresa edentata sau in spatiul interdentar oral.

/cestia pot fi rigizi, cand proteza are un sprijin dento-parodontal sau

mixt, sau pot fi mai rar elastici, cand proteza are un sprijin mixt. 0onectorii

secundari se toarna odata cu scheletul metalic.

1egatura dintre elementele dentare ale protezei scheletate si cele

distribuite pe suportul muco-osos se poate asigura si prin mecanisme

speciale. 0and realizeaza legaturi elastice, conectorii secundari sunt mai

lungi si au un traiect sinuos, iar legatura se numeste si conexiune elastica.


15/16

4.4. Seile protetice si arcadele dentare artificiale

!eile protetice metalice reprezinta portiunea bazei protezei scheletate

ce acopera crestele edentate servind ca suport pentru dintii artificiali.

2umarul seilor este egal cu numarul breselor edentate putand fi dupatopografie: frontale, laterale si terminale.

!eile protezei scheletate detin o componenta metalica si una acrilica.

!eaua protetica a protezei scheletate cuprinde doua fete:

a'- una mucozala - in contact direct cu mucoasa

crestei alveolare"

b'- alta externa - care priveste spre mucoasa orala

Ea are doua versante: vestibular si oral si o zona de muchie a seii,

care este plasata pe relieful crestei alveolare unde este inaltimea sa

maxima. Pe aceasta zona &din urma' se vor plasa, monta dintii artificiali.

0omponenta metalica a seilor va fi distantata de model prin foliere, pentru

a lasa spatiu pentru acrilat. istal se pastreaza contactul cu modelul. In

portiunea distala, pe mijlocul crestei seile vor avea o mica prelungire in

contact cu creasta printr-un stop distal;, ce are rolul de a impiedicabascularea scheletului in timpul ambalarii protezei si de a conferi rasinii

acrilice de placare o grosime constanta.

8ixarea dintilor artificiali pe seile protezei partiale, scheletate se

realizeaza similar celor de la protezele totale, iar in zona frontala prin

bonturi sau casete.

intii artificiali sunt inlocuitorii dintilor naturali, care s-au pierdut,

dand nastere starii de edentatie, necesitand tratamentul prin protezapartiala. in materialul din care sunt confectionati, dintii artificiali pot fi

din: ceramica sau acrilat, fie fabricati, fie confectionati in laboratorul de

tehnica dentara.

#. Caracteristicile protezei partiale scheletate care reabiliteaza

edentatia partiala de clasa I $enned%
http://www.esanatos.com/ghid-medical/obstetrica/criterii-de-dirijare-a-asisten21836.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/obstetrica/criterii-de-dirijare-a-asisten21836.php


16/16

0aracteristicile protezei partiale scheletate care reabiliteaza edentatia

partiala de clasa I $enned% la maxilar sunt:

- restaureaza morfologic integritatea arcadei dentare"

- restaureaza ocluzia functionala"

- restaureaza functia masticatorie"

- restaureaza din punct de vedere estetic arcada dentara"

- volumul redus creaza o stare de confort la nivelul cavitatii

bucale"

-

este rezistenta la actiunea presiunilor la care este supusa decatre dintii antagonisti"

- sprijinul este mai larg pe tesuturi muco-osoase si pe cele

dento-parodontale"

- elementele de mentinere, sprijin si stabilizare sunt complexe:

crosete si sisteme speciale"

-

sunt confectionate din aliaje metalice dure pentru a le conferirezistenta mecanica"

- aliajele metalice folosite sunt, in general, bine tolerate de

tesuturile campului protetic.

proteza scheletata

Documents