Editura Aramls mulgumegte editurilorAr t, Hun'can itas, Mine ru a gi RA O

pentru permisiunea de a reproduceo parte dintre texele incluse in acest volum.

Decrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a RomlaieiLecui supl.imentue pentru claa a II-a / Corina Gldiugi

(coord). - Bururepti: Aramis Print, 2019, ed. a II-arsBN 978-606,009-r93-6

L Gtdirigi, Corina (coord.)

821.135.1-82282-822=135:1

Copyrighr @ 2019 Editura ARAMIS, pentru prezenta edilie

ISBN 978-606-009- I 93-6

Editua ARAMIS . Redaclia qi sediul social:

B-dul Metalugiei m. 4G56, cod 041 833;

sstor 4, Bucurelti, O.P. 82 - C.P. 38tel.:. (021) ,161.08.10174175; fu: (021) 461.0&09/19.E-mail: offi ce@edituraaramis.ro; office@megapress.ro

Departamentul desfacere: rel.: (021J 461.08.08112113116:'

fu: (021) 461.08.09/19; E-mail desfacere@edituraarmis.rc

www.edituraarmis.rowww.megapress.rc

.F{cl

tr

LmTURI SuruffiNIARrBt BLTOG RAFr r $COLARA RrCO MAN DATA

',ry,:

k"Seleclie, antoiogie gi schile biografice de

CORINA EAOIUTA

#

EDITIA A II.A

*h'

)k'i . .tH"

Vara umblu dupi miere,

Iarna dorm sI prind putere.

(pun)

fe

)l afara, sl ln casa,

Ghici ce e ?

(rin)

Am clmigi nenumirate,

Le port pe toate imbricate,(ezn\

Cine trece pe la poutl

$i ciinii la el nu latri?(PtuP)

CumetriEa cea;ireatlVine-adesea prin vecini

$i-amatoue se aratl

De a cumpira giini.(ead1n,r)

Moale, albl gi pufoasi,

Pentru cAmp e hainl groasi.- (epefuz)

Nu-ipasire qi totugi zboxi,Dacil gii bine de sfoari.

(paurz)

EMIL GARLEANUFricosul/ lllPuigorii I 113

MIHAI EMINESCUCe te legeni... I ll5Revedere / I 17

Copii eram noi amindoi...(fragmen$ / 119

GEORGE CO$BUC

Juciriile celui cuminte I 122Tiufie pedepsiti,ll24Povesteagigrclor I 126

GEORGE TOPIRCEANUAeroplanul / 129

Balada unui greier mic / 130

VASILE ALECSANDRIIamall32Brxdrril,1134

$TEFAN OCTAVTAN rOSrFCintec deleagin I 136Bunica / 138

ELENAFAMGOTuu I 139

Doi fragi cumingi / l4l es*

^**ffi

Cuprirs

ION CREANGAFata babei gi fata mogneagului / 5

Soacra cu trei nurori / l2Povestea unui om leneg / 19

PETRE ISPIRESCUPrlslea cel voinic gi merele

deaw l2lSarea in bucate I 34

IOAN SLAVICIDoi fcgi cu steain frvme I 4lPicali in satul lui / 5l

BARBU $TEFANESCUDELAVMNCEA

Palatul declegtar I 66

Neghinigi / 74

MARTA COZMINMotanul-precupeg / 85

ADINA POPESCU

Poveste de doi megabytes / 88

ION LUCA CARAGIALEDlGoe... / 93

Yiziti.l99Btbico / 104

ALECU DONICTGreierul gi furnica / 143

Racul, broasca gi;tiuca / 145

LEVTOLSTOILeul gi goricelul / 146

Comoara din vie I l.4S

HANS CHRISTIANANDERSEN

Fetiga cu chibrituri I 150

Sirena / 154

CHARLES PERRAULTFrumoasa din Pidurea

Adormiti I 174Cenuglreasa sau pantofionrl de

stich/ 184

OSCARWILDEIJriagul eelegoist / tr92

CARLO COLLODIAventurile lui Pinocchio /(Capitolul III)/ 198

Un urspe nume Paddington(Capitolul I - fragment) / 215

DICK KING.SMITH ;

Babe (Capit olalll) I 223

NIKOLAI NOSOVAventurile lui Habarnam ;iprietenilorsii (Capitolul I) /

ASTRID LINDGRENPippi $oseqica (Capitolul I) / 2

MICHAEL BOND

LITERATUNA POPUTANEBroasca-Eestoaslgilc-------------opardull

Boul din paie I 230

Vhnitorul celistq 1233Povestea f,uj ort\ui I 236

Cioci,illa 1239Proverbe gizicilrori I 242

GhickorilZtA

Redactor: Adrim Crelu

Tehnoredactre: SC SERRANY HOME SRL

Coperta: Cristina Dumitrescu

Ilustragia copertei: SHUTTERSTOCK.com

toN 1REANQA gs=7-1-88Se nagte pe L marfie 1837 {dupi alte surse,

la 1.0 iunie 1839), in satul Humulegi dinjudelul Neamt fiu al lui $efan a PetreiCiobotariul 9i al Smarandei CreangS, tdranigospodari. Dupi o copilirie lipsiti de griji,incepe tcoala in satul natal {1M7}, continuatila Brogteni, 1?rgu-Neam1 gi Filticeni, dupidorinfa mamei, care voia si il facl preot.

Este, pe rAnd, diacon gi institutor la la;i, undeil are profesor pe Titu Maiorescu. Se imprietene$te cu Mihai Eroinescu,pe atunci revizor $colar. Tn calitate de pedagog, publici patru manualegcolare, in care apar 9i primele sale povestiri llnul 5i cdmega, fu']este,Pdcold, Acul Si borosul, Ursul pdcdlit de vulp$. Debuul propiu-zis

are insi loc in anul L875, in revista Convorbiri literore,cu povestea Soacro

cu trei nurori. Considerat unul dintre clasicil literaturii ronr6ne, lonCreangi este apreciat mai cu seami datoriti operei sale autobiografice,Amintiri din copildrie. Moare pe 31 decembrie 1889, la tagi, in acela$ an

cu MihaiEminescu.

W, ta babei 5i fata worneagului

f, rau odati un mogneag si-o babi; gi mo,sneagul ayee o f*i, gi baba

-l.rirt o fati. Fata babei era sluti, lenegi, gAfnoasl si rea la iniml; dar,

pentru c5, era fa'a mamei, se alinta cum s-alintl cioara-n lag lisand tot

greul pe fata mo;neagului. Fata mosneagului insl era frumoasi, hamici,

ascultltoare gi buni la iniml. Dumnezeu o impodobise cu toate darurile

cele bune gi frumoase. Dar aceasti fati bunl era horopsitl gi de sora ce a de

scoargl, 9i de mama ce a vitregi; noroc de la Dumne zeu ci era o fati robace

;i rlbdltoare; clci aldel ar fi fost vai g-amar de pielea ei.

Fata mogneagului la deal, fata mo;neagului la vale ; ea dupi glteje prin

p[dure,eacutibuie!ulinspatelamoari,ea,insftrgit,intoatepirg'M

treabl. CAt era ziulica de mare, nu-gi mai stringea picioarele; dintr-o parte

venea gi-n alta se ducea. $-apoi baba gi cu odorul de fiici-sa tot cArtitoare;i

nemulgumitoare erau. Pentru babI, fata mogneagului era peatri de moarl

in casl; iar faaei, busuioc de pus la icoane.

Cand se duceau amAndoul fetele in sat la sezltoare seara, fata

mogneagului nu se incurca, ci torcea cAte-un ciur plin de fuse; iar faababei indruga ;i ea cu mare ce cAte-un fus; gi apoi, cAnd veneau amindoul

fetele acasl noaptea tirziu, fata babei sirea iute peste pArlaz gi zicea fetei

mosneagului si-i dea ciurul cu fusele, ca sIJ gie pAnl va siri gi ea. Atunci

fata babei, vicleanl cum era, lua ciurul gi fuga in casl la babi gi la mogneag,

spunAnd cdeaators acele fuse. in zadar fanmogneagului spunea in urmlcl" acelaeste lucrul mAinilor sale; cici indatl o apucau de obraz baba gi cu

fiici-sa gi trebuia numaidecAt sI rimiie pe-a lor. CAnd veneau duminica gi

slrbitorile, fata babei era impopogatl gi netezitlpe cap, de parc-o linseserl

vigeii. Nu era joc, nu era claci in sat la care sI nu se ducl fata babei, iar fata

mosneagului era opriti cu asprime de la toate aceste. $-apoi, cAnd venea

mosneagul de pe unde era dus, gura babei umbla cum umbh meliga; cIfata lui nu asculti, ci-i ugernicl, ci-i lenesi, ci-i soi rlu... ci-i laie, cl-ibilaie; ;i ci s-o alunge de la casi; s-o trimiti la slujbl unde sde, ci nu-i de

chip s-o mai gie ; pentru ci poate sI innlriveasci gi pe fata ei.

Mo;neagul, fiind un gurl-casci, sau cum igi vrea sl-i zicegi, se uita in

coarnele ei, si ce-i spunea ea sfbnt era. Din iniml, bietul mogneag poate

c-ar fi mai zis cAte ceva; dar acum apucase a cAnta glina la casa lui, si

cucogul nu mai avea nicio trecere ; g-apoi, ia sIJ fi pus picatul si se intreacl

cu dedeochiul; clci baba gi cu fiicl-sa il umplea de bogdaproste.

inrr-una din zile, moqneagul, fiind foarte amirAt de cAte-i spunea

baba, cheml fata gi-i zise :

- Draga tatei, iaca ce-mi tot spune ml-ta de dne : ci n-o asculgi, ciegti rea de guri;i inniriviti gi cl nu este de chip sI mai stai la casa mea;

de-aceea du-te gi tu incotro te-a indrepta Dumnezeu, ca si nu se mai faci

atAta gAlceavi la casa asta, din pricina ta. Dar te sfltuiesc, ca un tati ce-ti

M,rr-"_1;.i, or\iunde te-i duce, si fii supusl, blajinl si harnici; cici la casa minecile, cllci lut gi lipi cuptorul, il humui gi-l griji, de-gi era *tt#TM

mea tot ai dus-o cum ai dus-o: c-a mai fost 9i mila pirinteascl la mijloc!...

dar prin striini, Dumnezeu;tie peste ce soi de slmingl de oameni ii da; gi

nu ti-or putea ribda ctte gi-am ribdat noi.

Atunci biaafad,vlzi'ndcl baba 9i cu fiici-sa voiesc cu orice chip s-o

alunge, sirutl mAna tatl-slu ;i, cu lacrimi in ochi, pornegte in toatl lumea,

depirtAndu-se de casa plrinteascl fbrl nicio nidejde de intoarcere !

merse ea cAt merse pe-un drum, pAnI ce, din intAmplare, ii iegi

inainte o cigelugi, bolnavl cavai de capul ei gi slabi de-i numlrai coastele ;

gi cum vlzu pe fatl, ii zise:

- Fati frumoasi gi harnicl, fie-gi mili de mine gi mi grijqte, cl gi-oi

prinde ;i eu bine vrodati!

Atunci fetei i se fhcu mih 9i, luAnd clgelusa, o splll gi-o griji foarte

lrine. Apoi o hsl acolo gi-;i cluti de drum, mulEumiti fiind in sufet cI a

putut slvArgi o fapti bunl.

Nu merse ea tocmai mult, 9i numai iaca ce vede un pir frumos gi

inf orit, dar plin de omizi in toate pir,tile. Plrul, cum vede pe fati,, zice :

- Fati frumoasl gi harnici, grijegte-ml gi curigl-mi de omizi, cI gi-oi

prinde gi eu bine vrodatl!

Fata, harnici cum era, curigi pirul de uscituri gi de omizi cu mare

ingrijire gi apoi se tot duce inainte sl-gi caute stipan. $i, mergAnd ea

mai departe, numai iaca ce vede o flntAnl mAlitl gi pirisiti. Flntina

atunci zice:

- Fati frumoasi gi harnicl, ingrijegte-mi, c[ gi-oi prinde gi eu bine

vrodati!

Fata rinegte fintina gi-o grijegte foarte bine; apoi o lasi 9i-gi cauti de

drum. $i, tot mergind mai departe, numai iaca ce dl de-un cuptor neliplt

i;i mai-mai si se risipeascl. Cuptorul, cum vede pe fati,zice

- Fati frumoasi ;i harnicl, lipegte-mi gi grijegte-mi, ci poate gi-oi

prinde gi eu bine vrodatl!

Fata, care gtia ci de fhcut treabl nu mai cade coada niminui, igi sufle ci

dragul sl-l privgti! Apoi igi splli frumuqel mAinile de lut 9i porni iarigi

ladrum.

$i mergtnd ea acum gi zi si noapte, nu ;tiu ce ftcu, ci se ritici; cu toate

aceste, nu-qi pierdu nldejdea in Dumnezeu, ci merse tot inainte pAnl ce,

intr-una din zile, dis-dimineagl, trecAnd printr-un codru intunecos, dide-o poiani foarte frumoasi, si in poianl vede o cisugi umbriti de nigte

loziipletoase ; gi cind s-apropie de acea casi, numai iaca o babi intAmpinl

pe fati cu blindeEe si-i zice:

- Di ce caugi prin aceste locuri, copih, gi cine egti?

- Cine si fiu, mitr4i? Ia, o fatl slraci, ftrl mami 9i fhri tati, pot

zice; numai Cel-de+us qtie cAte-am tras de cAnd mama care m-a fbcut a

pus mlinile pe piept! StIpAn caut ;i, necunoscind pe nime gi umblAnd

din loc in loc, m-am rlticit. Dumnezeu insl m-a poviguit de-am nimerit

la casa d+ale gi te rogsi-mi dai slh$uire.

- Sirmani fatl! zise bitrAna. Cu adevirat numai Dumnezeu te-a

indreptat la mine qi te-a sclpar de primejdii. Eu sunr Sfanta Duminicl.

slujqte la mine asrlzi ;i fii incredingatl ci maine n-ai si iqi cu mainile

goale de la casa mea.

- Bine, miicuqi, dar nu gtiu ce rebi am si fac.

- Ia, si-mi lai copilagii, care dorm acum, qi si-i hrlnegti; apoi si-mi

faci bucare ; gi, cind m-oi intoarce eu de la bisericl, si le gisesc nici reci,

nici fierbingi, cicum is mai bune de mlncat.

$i, cum zice, b;trina pornegte la bisericl, iar1'fan sufecl m1necile

gi s-apuci de reabi. intAi qi-ntii face liutoare, apoi iese afari 9i incepe

a striga:

- Copii, copii, copii! Venigi la mama si vi liie! $i cAnd se uiti fata,

ce sivadilOgrada se umpluse gi pldurea foigiiade-o mulgime de balauri

;i de tot soiu[de jivine mici gi mari! insl, tare in credinql 9i cu nldejdea

la Dumneze u, fatanu se sperie; ci Ie ia pe cAte una ;i le ll qi le ingrijeqte

cit nu se poate mai bine. Apoi s-apuci de frcut bucate, 9i cAnd a venit

SfAnra Duminicl de la biserici gi a vlzut copiii liugi frumos ;i toate trebile

M;,ffcute, s-a umplut de bucurie; ;i dupl ce-a tezut la mas[, a zis fetei si mai multe.

si se suie in pod gi sl-gi aleagl de-acolo o ladl, care-a vrea ea, gi si gi-o ia

ca simbrie; dar si n-o deschidi pAn-acasl, la tatl-slu. Fata se suie in pod

qivede acolo o mulgime deIlzi: unele mai vechi gi mai urAte, altele mai

noi gi mai frumoase. Ea, insi, nefiind lacoml, ;'alege Pe cea mai veche gi

mai urltl dintre toate. $i cAnd se di cu dlnsa jos, Sfanta Duminicl cam

incregegte din sprAncene, dar n-are incotro. Ci binecuvAnteaz| pe fati,

care isi ia lada in spate ;i se intoarnl spre casa pirinteasci cu bucurie, tot

pe drumul pe unde venise.

CAnd, pe drum, iaca cuptorul grijit de dAnsa era plin de plicinte

crescute si rumenite... $i minlnci faalaphcinte, si mlnlnca, hlt bine;

apoi igi mai ia cAteva la drum si pornegte.

CAnd, mai incolo, numai iaca fAntAna grijitl de dAnsa era plini pAnl-n

guri cu apl limpede cum ii lacrima, dulce ;i rece cum ii gheaga. $i pe

colacul fAntAnii erau doul pahare de argint, cu care a blut la apl plni s-a

ricorit. Apoi a luat paharele cu sine gi a pornit inainte.

$i mergAnd mai departe, iaca pirul grijit de dAnsa era incircat de pere,

galbene ca ceata, de coapte ce erau, gi dulci ca mierea. Plrul, vlzAnd pe

fati, gi-a plecat crengile-n jos; si ea a mAncat la pere gi 9i-a luat la drum

cAte i-au rebuit.De-acolo mergAnd mai departe, iaca se intAlnegte ;i cu cigelusa, care

acum era voinici gi frumoasl, iari la git Purta o salbi de galbeni pe care a

dat-o fetei, ca mulgumiti pentru ci a ciutat-o la boali. $i de aici, fata, tot

merglnd inainte, a ajuns acasl la tatl-slu. Mo;neagul, cAnd a vlzut-o, i

s-au umplut ochii de lacrimi gi inima de bucurie. Fata atunci scoate salba;i

paharele cele de argint gi le dl tltAne-slu; apoi deschizAnd lada impreunl;

nenumlrate her$elii de cai, cirezi de vite ;i turme de oi ies din ea, incAt

mogneagul pe loc a intinerit, vizitnd atAtea boglgii! IarI baba a rimas

oplriti gi nu gtia ce si faci de ciudi. Fata babei atunci qi-a luat inima-n

dinti si a zis:

- Lasl mam5, cI nu-i pridati lumea de boglgii; mi duc si-gi aduc eu

$i cum zice, pornegte cu ciudi, trisnind;i plesnind. Merge 9i ea cAt

merge, tot pe acest drum, pe unde fusese fata mo;neagului; se intAlnqte 9i

ea cu clgeluga cea slabl gi bolnavl; di gi ea de pirul cel ticsit de omide, de

fAntAna cea mAliti gi seacl gi pirisitl, de cuptorul cel nelipit gi aproape sI

se risipeasci; dar cand o roagl gi clgeluga, gi pirul, 9i fAntAna, 9i cuptorul

ca si ingrijeasci de dinsele, ea le rlspundea cu ciudi gi in bltaie de joc:

- Da' cum nu!? ci nu mi-oi fcgteli eu mAnugele tltucugei 9i a

mimucugei! Multe slugi agi avut ca mine ?

Atunci, cu toatele, gtiind cI mai ugor ar putea clp\tacineva lapte de

la o vacl stearpl decAt sl te indatoreas c5,o fatLalintatl gi lenql, au lisat-o

si,si urmeze drumul in pace si n-au mai cerur de la dAnsa niciun ajuror. $imergAnd ea tot inainte, a ajuns apoi ;i ea la SfAnta Duminici; dar;i aici s-a

purrar ror hursuz, cu obriznicie gi prostegte. in lo. sI faci bucatele bune

giporrivire gi slhie copiii Sfintei Duminici cum i-aliut fatamogneagului

debine, ea i-a opirit pe toti, de gipau gi fugeau nebuni de usturime gi de

durere. Apoi bucatele le-a flcut afumate, arse si sleite, de nu mai era chip si

le poati lua cineva in gurI... qi cAnd a venit Sflnta Duminicl de la biserici,

gi-a pus miinile-n cap de ceea ce-a gisit acasl. Dar Sfbnta Duminicl,

blindi ;i inglduitoare, n-a vrut sl-si puie mintea c-o srurlubaticl 9i c-o

lenegl de fatl ca aceasta; ci i-a spus si se suie in pod, sl-;i aleagi de-acolo

o ladi, care i-a phcea, gi sl se ducl in plata lui Dumnezeu. Fata atunci s-a

suit gi gi-a ales lada cea mai noul;i mai frumoasi; clci ii plicea sl ia cit

de mult gi ce-i mai bun gi mai frumos, dar si facl slujbl buni nu-i plicea.

Apoi, cum se dl jos din pod cu lada, nu se mai duce sl-9i iaziaabunl 9i

binecuvintare de la Sfinra Duminici, ci pornegte ca de la o casi pustie

gi se tot duce inainte; ;i mergea de-i piraiau calcliele, de frici sI nu se

rizgAndeasci Sfbnta Duminici sI porneascl dupi dAnsa, s-o ajungi 9i s[-i

ieie lada.

$i cAnd ajunge la cuptor, frumoase plicinte erau intr-insul! Dar cAnd

s-apropie sI ia dintr-insele gi si-gi prindl pofta, focul o arde si nu poate

lua. La fAntini, agijderea: pahirugele de argint, nu-i vorbl, erau, 9i fantlna

Sdjtru apipani-n guri; dar cind avrut fata sipuie m'nape pahar 9i si

ia api, paharele pe loc s-au cufundat, apa din fintini intr-o clipi a secat,

;i fata de sete s-a uscat!... Clnd prin dreprul plrului, nu-i vorbl, ci parci

cra bitut cu lopata de pere multe ce avea., dx credegi c-a avut fata parte sI

guste vro una? Nu, cici plrul s-a {hcut de-o mie de ori mai inalt de cum

c:ra, de-i ajunsese crengile in nouri! $i-atunci... scobqte-te, fata babei, in

dingi! MergAnd mai inainte, cu clgeluga inci s-a intAlnit; salbl de galbeni

lvea si acum la gAt; dar cind a vrut fata si i-o ia, clgeluga a mugcat-o de

i-a rupt degetele si n-a llsat-o si puie mAna pe dlnsa. i9i mugca fata acum

degegelele mlmucutei gi ale tltucugei de ciudi gi de rusine, dar n-avea

cc face. in sfbrgit, cu mare ce a ajuns si ea acas5, la mi-sa, dar gi aici nu

lc-a ticnit bogigia. CIci, deschizindlada, o mulgime de balauri au iqitdintr-insa ;i pe loc au mincat pe babl, cu fatl cu tot, de parcl n-au mai

first pe lumea asta, ;i apoi s-au flcut balaurii nevizugi cu ladl cu tot.

Iar mogneagul a rlmas lin\tit din partea babei gi avea nenumirate

bogigii: el a mlritat pe fiici-sa dupi un om bun si harnic. Cucogii cXntau

.rcum pe stilpii porgilor, in prag;i in toate pirgile ; iar giinile nu mai cAntau

cucoseste la casa mosneagului, sI mai fac|arhu; c-apoi atunci nici zile

rnulte nu mai aveau. Numai atAta, ci mosneagul a rlmas plquv si spetit de

rnult ce-l netezise baba pe cap gi de cercat in spatele lui cu cociorva, daci-i

copt mllaiul.

Soacra cu trei ^uron

f ra odatl o babi, care avea trei feciori nalgi ca nigte brazi gi tari de

[virtute, dar slabi de minte.

O rlzqie destul de mare, casa bltrAneasci cu toati pojijia ei, o vie cu

livadi frumoasl, vite ;i multe plslri alclruiau gospodiria babei. Pe lAngi

acestea mai avea strAnse gi piriluge albe pentru zile negre; cici lega paraua

cu zece noduri gi tremura dupi ban.

Pentru a nu rizlegi feciorii de pe lAngl sine, mai duri inci doui case

aliture, una la dreapta ;i alta de-a stAnga celei bitrinegti. Dar tot atunci lulhotirire nestrimurati a ginea feciorii gi viitoarele nurori pe lingi sine - incasa bitrAneasci - gi a nu orindui nimic pentru implrEeah pAni aproape

de moartea sa. Aga ftcu; gi-i rAdea inima babei de bucurie cand gindea

numai cAt de fericitl are si fie, ajutati de feciori gi mingiiatl de viitoarele

nurori. Ba de multe ori zicea in sine: ,Voi privighea nurorile, le-oi pune

la lucru, le-oi struni gi nu le-oi lisa nici pas a iegi din casl, in lipsa fe'

ciorilor mei. Soacrl-mea * fie-i girna ugoarl! - aga a fbcut cu mine. $ibirbatu-meu - Dumnezeu sI mi-l ierte ! - nu s-a putut pllnge cI l-am

ingelat sau i-am risipit casa; ...degi cAteodatl erau blnuiele... gi m[ pro-

bozea...dar acufn s-au trecut toate !"

Tustrei feciorii babei umblau in clriugie gi cAgtigau mulgi bani. Celui

mai mare ii venea vremea de insurat, gi baba, simgind asta, umbla valvAnej

sl-i giseascl mireasi; 9i in cincigase sate, abia'abia putu nimeri una dupi

placul ei: nu prea tinlri, nalti gi uscl;ivl, insl robace gi supusi. Feciorul

nu iegi din hotlrArea maicl-sa, nunta se fbcu gi baba igi lul clmaga de

soacri, ba inci netiiati la guri, care insemneazi ci soacra nu trebuie si fie

tuwria,^ cu sura mare si sI tot cArteasci de toate cele.M'"fu '

Dupl ce s-a sftrsit nunta, feciorii s-au dus in treaba lor, iar nora rlmase

cu soacra. Chiar in aceazi, cltre searl, baba incepu sI punl la cale viaga

nurori-sa, Pentru babl, sica noul nu mai avea loc in cui. ,,De ce mi-am

flcut clegte? ca si nu mI ard'i ziceaea,Apoi se suie iute in pod;i coboari

de acolo un gdubei cu pene rlmase tocmai de la rlposata soacrl-sa, niste

chire de cinepi si vreo doul dimerlii de plsat.* IatI ce am glndit eu, noro, ci pogi lucra nopgile. Piua-i in clsoaia

dc ahture, fusele in oboroc sub pat, iar furca dupl horn. CAnd te-i situra

de strujit pene, vei pisa malai; gi cAnd a veni barbatu-tiu de la drum, vom

face plachie cu costife de porc, de cele afumate, din pod, gi, Doamne,

bine vom mAnca! Acum deodati, pAnI te-i mai odihni, ia furca in briu, gi

panl mAine dimineagi si gitqti fuioarele aceste de tors, penele de strujitgi mllaiul de pisat. Eu m[ las puEin, ci mi-a trecut ciolan peste ciolan cu

nunta voastri. Dar tu si gtii ci eu dorm iepuregte ; gi pe lAnga igti doi ochi,

mai am unul la ceaft, care ;ede purure deschis gi cu care vld, gi noaptea gi

ziua, tot ce se face prin casi. Ai ingeles ce gi-am spus?

- Da, mlmucl. Numai ceva de mincare...

- De mAncare? O ceapi, un usturoi g-o bucati de mimaligl rece dinpoligi sunt destul pentru o nevasti tanirl ca tine... Lapte, brAnzi, unt gi

oul de-am putea sclipui si ducem in tirg ca si facem ceva parale; cici casa

s-a mai ingreuiat cu un mAnciu si eu nu vreau sl-mi pierd comindul.

Apoi, cAnd inserl, babase culciinpat, cu fagalaperete, casln-o supere

lumina de la opaig, mai dind a ingelege nurori-sa cI are s-o privighe ze; dar

somnul o cuprinse indati, gi habar n-avea de ce face nori-sa. Pe cind soacra

horiia, dormind dusi, blajina nori migiia prin cas[; acqi la suujit pene,

rcugi imbila tortul, acqi pisa milaiul gi-l vAntura de buc. $i daci Enachi

sc punea pe gene-i, ea indati lua api rece gi-gi spala faga, ca nu cumva s-o

vadi neadormita soacrl gi sl-i banuiascl. Aga se munci biaca nori pAni

dupi miezul nopgii; dar, despre ziui, somnulo dobori, gi adormi gi ea intre

pene, caiere, fusele cu tort ;i bucul de milai. Baba, care se culcase odatlcu giinile, se scuh cu noaptea-n cap gi incepu a trAnti ;-a plesni prin casi,

incit biata nori, care de-abia agipise, de voie, de nevoie, s1s[ui s1 5s 5gp'1"

"";ffi

sI sirute mAna soacrei gi si-i arate ce-alucrat. incet-incet, nora s-a dat

labrazdl,gi baba era mulgumitl cu alegerea ce-a fbcut. Peste clteva zile,

cirlugii sosesc, qi tAnlra nevasrl, vizAndu-;i birbigelul, mai uiti din cele

necazuri!

Nu trece mult, ;i baba pune la cale gi pe feciorul cel mijlociu, 9i-9i

ia un sufet de nori intocmai dupi chipul si asemlnarea celei dintAi, cu

deosebire numai cI aceasta era mai in vArsti gi ceva incruci;ati, dar foc de

harnicl.

Dupi nunti, feciorii se duc iarlgi in clrlugie ;i nurorile rimAn iar cu

soacra acasl. Dupl obicei, ea le di de lucru cu mlsurI si, cum insereazl, se

culci, spunAnd nurorilor si fie harnice gi danduJe de griji ca nu cumva si

adoarml, ci le vede ochiul cel neadormit.

Nora cea mai mare tilmlci apoi celeilalte despre ochiul soacrl-sa cel

atoatevlzttor, gi aga, una pe alta se indemnau la ueabl, si lucrul iqea girlldin mAinile lor. IarI soacra huzurea de bine.

Dar binele, cAteodatl, a;teaptl qi riu. Nu trece tocmai mult, si vine

vremea de insurat gi feciorului cel mic. Baba insl voia cu orice chip sl aibl

o troigi nedespirgiti de nurori... de aceea ;i chitise una de mai inainte.

Dar nu-i rotdeauna cum se chitqte, ce-i gi cum se nimeregte. intr-o bunl

dimineagi, feciorul mamei ii gi aduce o nori pe cuptor. Baba se scarmini

pe cap, di la deal, dI la vale, dar n-are ce face, si' de voie, de nevoie, nunta

s-a frcul gi pace bunl!

Dupi nunti, blrbagii din nou se duc la treaba lor;i nurorile rlmin iar

cu soacra acasl. Baba iarlgi le di de lucru cu mlsurl si, cum vine seara, se

culci dupl obicei. Cele doul nurori, vizAnd pe cea mai tAnlri codindu-se

la reabi, ii zic:

- Dd nu te tot codi, ci mlmuca ne vede.

- Cum? Eu o vid ci doarme. Ce fcl de ueabl e aceasta? Noi sI

lucrim, gi ea si doarmi?!

- Nu cluta c|'horliqte, zise cea mijlocie, mlmuca are la ceafh un

ochi neadormir, cu care vede rot ce facem, g-apoi tu nu frii cine-i mlmuca,

n-ai mAncat niciodatl moarea ei.

"W,,^*

- La ceafa?... vede toate? n-am mAncat moarea ei?... Bine cl mi-am

rrdus aminte... Dar ce mAncim noi, fetelor hii?

- Ia, ribdiri prljite, dragi cumnlgicl... Iar daci egti flimendi, ia;i tuo bucatl de mimiligi din colgar gi cu niste ceapl gi minAnci.

- Ceapi cu mimiligi? d-apoi neam de neamul meu n-a mAncat asa

bucate! Da'shninl nu-i in pod? unt nu-i? oul nu sunt?

- Ba sunt de toate, ziseri cele doui, dar sunt ale mlmucii.

- Eu cred c[ tot ce-i a mlmucii e 9-al nostru gi ce-i al nostru e ;-al ei.

Fcrelor hlit S-a trecut de ;agl. Voi lucragi, cI eu mi duc si pregitesc ceva

tlc-a minclrii, stii cold, ceva mai omenefte ; g-acugi vi chem gi pe voi.

- Doamne, ce vorbi gi-a iqit din guri! ziserl cele doui. Vrei si

rrc-aprindem paie in cap? sI nezvirli,baba pe drum?

- Las' dacl v-a durea capul! CAnd v-a intreba pe voi, si dagi vina pe. , - tv I

lnlne sr st lasau sa vorbesc eu Pentru toate.

Apoi dar... dil!... ft.orn gtii; numai si nu ne bagi 9i pe noi in belea.

- Hai, fetelor, ticegi, gura vI meargl; ci nu-i buni pacea, gi mi-e

dragi gAlceava. $i iese cintAnd:

Vai, siracul omul prost,

Bun odor la cas-a fost!

Nu trece niciun ceas la mijloc, g-un cuptor de phcinte, cAEiva pui

pirpiligi in frigare gi prijigi in unt, o strichinoaie de brAnzi cu smAntAni

r;i rnimlliguga erau gata. Apoi iute cheami gi pe celelalte doui in bordei,

rpi se pun la masl cu toatele.

- Hai, fetelor, mAncagi bine qi pe Domnul liudagi, cl eu mi reped in

crami s-aduc ;i un coftiel de vin, ca sl meargi plicintele aceste mai bine

pc git.Dupi ce-au mlncat g-au biut bine, le-au venit a cAnta, ca rusului din

gura gArliciului:

Soacrl, soacrl, poami acrl,

De te-ai coace cAt te-ai coace,

Dulce tot nu te-i mai face ;

De te-ai coace toatl toamna, #i#-!

**ffiffi.