raport la studiul de evaluare a impactului asupra...
TRANSCRIPT
Sediu: 401151 Turda, str. Dr. I. Ratiu, nr. 101, Cluj Banca: Transilvania Sucursala Turda
Nr. reg. comerţ: J12/840/1998, Cod fiscal: RO 10906991 Cont RO 41 BTRL 0510 1202 5375 13XX
Tel.-Fax: 0264 315464, 0364 146942, 0745 523642 [email protected]
Capital Social: 2000 LEI www.oconecorisc.ro
RAPORT
la studiul de evaluare a impactului
asupra mediului
pentru obiectivul:
“Reabilitare, igienizare şi reparaţii clãdiri cu
destinaţia fermã de porcine” Oraş Ulmeni, Sat Mânãu, Judeţul Maramureş, FN
BENEFICIAR: S.C. SVOBODA COMPANY S.R.L.
ELABORAT: S.C. OCON ECORISC S.R.L.
DIRECTOR GENERAL,
PROF. UNIV. DR. ING. OZUNU ALEXANDRU
NOIEMBRIE 2011
Consultanţă în domeniul securităţii mediului şi proceselor tehnologice.
Managementul dezastrelor naturale şi antropice.
Companie înscrisă în Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului,
nr. 105/15.12.2009, cu competenţe în elaborarea RM, RIM, BM, RA, RS, EA. Atestat pentru
elaborarea documentaţiilor pentru obţinerea avizului/autorizaţiei de gospodărire a apelor nr.
233/11.03.2009. Atestat ANRM pentru elaborarea documentaţiilor geologice si tehnico-
economice pentru resurse minerale si roci utile nr. 900/24.06.2010.
Responsabil temã:
Dr. Geograf Arghiuş Viorel
Colectiv de elaborare:
Dr. Ing. Modoi Cristina
Drd. Gheorghiu Diana
Dr. Dan Costin
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 1 din 73
C U P R I N S
INTRODUCERE 3
1. INFORMAŢII GENERALE 5
1.1. Titularul proiectului 5
1.2. Proiectantul lucrărilor 5
1.3. Denumirea proiectului 5
1.4. Descrierea proiectului 5
1.5. Realizarea şi funcţionarea obiectivului 13
1.6. Informaţii privind producţia realizată şi resursele folosite în scopul
producerii energiei necesare asigurării producţiei 14
1.7. Informaţii despre materiile prime şi substanţele folosite 15
1.8. Informaţii privind poluanţii fizici şi biologici generaţi de activitatea
propusă 17
2. PROCESE TEHNOLOGICE 20
2.1. Procese tehnologice de producţie 20
2.2. Activităţi de dezafectare 22
3. DEŞEURI 23
4. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU ŞI
MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA 26
4.1. Apa 26
4.1.1. Condiţiile hidrologice şi hidrogeologice ale amplasamentului 26
4.1.2. Alimentarea cu apã 31
4.1.3. Managementul apelor uzate 34
4.1.4. Prognoza impactului 36
4.1.5. Mãsuri de diminuare a impactului 36
4.2. Aerul 37
4.2.1. Date generale 37
4.2.2. Surse de poluanţi generaţi 41
4.2.3. Prognozarea poluării aerului 44
4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului 45
4.3. Solul şi subsolul 46
4.3.1. Surse de poluare a solurilor şi subsolurilor 48
4.3.2. Prognozarea impactului 48
4.3.3. Măsuri de diminuare a impactului 49
4.4. Biodiversitatea 50
4.4.1. Impactul prognozat 55
4.4.2. Măsuri de diminuare a impactului 56
4.5. Peisajul 56
4.5.1. Impactul prognozat 57
4.5.2. Măsuri de diminuare a impactului 57
4.6. Mediul social şi economic 57
4.7. Condiţii culturale şi etnice 59
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR 60
6. MONITORIZAREA 61
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 2 din 73
7. SITUAŢII DE RISC 62
1. Riscuri naturale 62
2. Accidente potenţiale 63
8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR 67
9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC 68
ANEXE 71
BIBLIOGRAFIE 73
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 3 din 73
INTRODUCERE
Prezentul Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului a fost realizat
conform Anexei nr. 2, Partea a II-a la Ord. 863/26.09.2002 al MAPM de aprobare a “Ghidurilor
metodologice aplicabile procedurii - cadru de evaluare a impactului asupra mediului”. Evaluarea
impactului asupra mediului are drept obiectiv stabilirea impactul potenţial asupra factorilor de
mediu din zona de amplasare a obiectivului precum şi măsurile de prevenire şi diminuare a
impactului prognozat.
Evaluarea impactului asupra mediului s-a conturat ca un instrument de bază în identificarea
şi reducerea consecinţelor negative asupra mediului, datorate activităţilor antropice, reflectând o
abordare preventivă a managementului de mediu, în scopul dezvoltării durabile. Această evaluare
caută să încorporeze planificarea pentru mediu din primele faze ale proiectelor de dezvoltare, în
vederea prevenirii sau reducerii impactului ecologic negativ al activităţii preconizate.
Investiţia propusă, ,,Reabilitare, igienizare şi reparaţii clădiri cu destinaţia fermă de
porcine’’, va fi realizată în scopul creşterii şi îngrăşării porcilor pentru livrarea către abatoare de
sacrificare. Creşterea porcinelor, conform Ord. 337/2007, se încadreaza la Cod CAEN 0146-
creşterea porcinelor.
Ferma va fi dotată în conformitate cu standardele UE, astfel încât să permită utilizarea unor
tehnologii moderne şi eficente economic, atât pentru îngrăsarea de porci de calitate superioară, cât
şi pentru protecţia mediului înconjurător.
Investiţia va avea un impact pozitiv asupra zonei, atât din punct de vedere social, cât şi din
punct de vedere economic. Astfel, printr-o asemenea investiţie va creşte competitivitatea în sectorul
agricol utilizându-se mai eficient resursele umane şi factorii de producţie şi se va asigura
dezvoltarea mediului de afaceri local, crearea de noi locuri de muncă şi creşterea veniturilor la
bugetul local.
Prin realizarea investiţiei se valorifică cererile mari de carne de porc şi produse specifice
derivate din carne pe piaţa românească.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 4 din 73
Amplasamentul obiectivului este localizat în intravilanul localităţii Mânău, într-o zonă cu
destinaţie pentru construcţii zootehnice (anterior pe amplasament a activat o fermă de creştere a
bovinelor), în conformitate cu certificatul de urbanism nr.54/26.07.2011.
Procedura de evaluare a impactului asupra mediului, utilizată în acest studiu, respectă
prevederile tuturor acte normative în vigoare la data elaborării.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 5 din 73
1. INFORMAŢII GENERALE
1.1. Titularul proiectului
Beneficiarul lucrărilor este: S.C. SVOBODA COMPANY S.R.L., str. Grănicerilor, nr.
73/49, loc. Baia Mare, jud. Maramureş, tel./fax: 0262250394, reprezentată legal de către Svoboda
Alin.
1.2. Proiectantul lucrărilor
Proiectantul general al lucrărilor este: S.C. OCON ECORISC S.R.L., str. Dr. I. Raţiu, nr.
101, loc. Turda, jud. Cluj, tel/fax (+4) 0264-583378.
Persoana de contact: Prof.Univ.Dr.Ing. Alexandru Ozunu
1.3. Denumirea proiectului
Denumirea obiectivului de investiţii este: ,,REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII
CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE’’, ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD.
MARAMUREŞ.
1.4. Descrierea proiectului
Obiectivul analizat este amplasat în sud-vestul extrem al judeţului Maramureş, la circa 3 km
vest de râul Someş, într-o regiune deluroasă cu folosinţă predominant arabilă, inclusă Dealurilor de
Vest, respectiv Culoarului Someşului din zona Dealurilor Sălajului. Din punct de vedere
administrativ acesta aparţine oraşului Ulmeni, fiind localizat la 3,5 km nord-vest de centrul acestuia,
în nord-estul satului Mânău. Amplasamentul obiectivului este localizat în intravilanul localităţii
Mânău, într-o zonă cu destinaţie pentru construcţii zootehnice (anterior pe amplasament a activat o
fermă de creştere a bovinelor), în conformitate cu certificatul de urbanism nr.54/26.07.2011.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 6 din 73
Localizarea obiectivului studiat
Amplasamentul se învecinează cu:
- drum de acces în nord-vest;
- teren arabil în nord-est;
- canal de scurgere ape pluviale în sud-est urmat de terenuri arabile;
- gospodărie familială - proprietar Lemnean Florin în sud-vest.
În linie dreaptă obiectivul este situat la o distanţă de 32 km SV de Baia Mare, 37 km N de
Zalău şi 43 km SE de Satu Mare. Accesul se realizează prin intermediul drumului comunal 182 B
care leagă localităţile Ulmeni şi Ariniş, respectiv drumurile 108 A de 108 D.
Adresa obiectivului este următoarea: oraş Ulmeni, sat Mânău, fn, jud. Maramureş, fiind
înscris în CF 50332, cu nr. cad. 50332, cu suprafaţa de 33387 m². Obiectivul este cuprins în
intravilanul localităţii.
Amplasamentul studiat localizat în Culoarul Someşului, în zona de terase a acestuia, aproape
de contactul cu zona mai înaltă interfluvială, include depozite noi, holocene, cu pietrişuri, nisipuri şi
argile. În cea mai mare parte a Dealurilor Sălajului, pe interfluvii domină formaţiuni panoniene,
formate din argile, marne şi nisipuri.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 7 din 73
Topografia amplasamentului indică pante foarte reduse, altitudinea încadrându-se între
aproximativ 168 m în sud-vestul parcelei şi 166 m în nord- estul acesteia.
Topografia amplasamenului. Vedere înspre nord-estul amplasamentului
(în fundal lunca Someşului)
Obiectivul este mărginit la vest de interfluviul care desparte râurile Someş şi Sălaj cu
altitudini maxime de 230 m la vest de amplasament şi circa 300 m în părţile cele mai înalte situate
înspre sud-vest. Alunecările de teren şi procesele de eroziune torenţială nu afectează amplasamentul
analizat.
Localitatea Mânău se încadrează climatului temperat-continental moderat, etajului climatic
de dealuri, fiind supusă în cea mai mare parte a anului unei circulaţii predominant vestice. La
Ulmeni, temperatura medie multianuală este de circa 9,5 ºC, iar cantitatea medie multianuală a
precipitaţiilor de 720 mm. Adâncimea de îngheţ în conformitate cu STAS 6054/1977 este de 1 m de
la nivelul terenului.
Reţeaua hidrografică locală este constituită din cursuri de apă foarte scurte, necadastrate,
torenţiale, cu scurgere temporară, care drenează versantul estic al interfluviului Dealurilor Sălajului.
Acestea nu curg în imediata vecinătate a amplasamentului. O parte dintre apele scurse în timpul
topirii zăpezilor şi a ploilor torenţiale prin aceste viroage sunt drenate în sensul pantei, înspre
Someş, prin intermediul unor canale înierbate din zona de luncă şi terase a Someşului.
Cele mai importante cursuri de apă din apropierea obiectivului studiat sunt Someşul şi
afluentul acestuia Sălajul faţă de care obiectivul se află localizat la o distanţă destul de mare: 3 km
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 8 din 73
înspre vest de râul Someş, respectiv 2,7 km spre est de râul Sălaj. Debitul mediu multianual al
Someşului la Ulmeni este de 92 m³/s putând ajunge şi la valori de peste 2000 m³/s aşa cum s-a
întâmplat în luna mai a anului 1970 (2300 m³/s). Chiar şi în aceste condiţii diferenţa mare de nivel
dintre cotele obişnuite ale Someşului şi altitudinea amplasamentului, care este de circa 7 m, nu
permite inundarea obiectivului nici la viituri cu perioadă foarte mică de revenire. La circa 3 km de
amplasament, dincolo de interfluviul Dealurilor Sălajului, în lunca Sălajului, este localizată Ferma
Piscicolă Ariniş formată din mai multe iazuri.
Pânza freatică este situată la adâncimi mai mari de 4 m lucru evidenţiat de nivelul apei din
puţul localizat pe amplasament. Depozitele permeabile de terasă asigură debite relativ bogate apelor
subterane din zonă (circa 1-1,5 l/s/foraj, în concordanţă cu debitele de la alte foraje din apropiere).
Factorii pedogenetici specifici regiunii au dus la formarea unui înveliş de soluri destul de
omogen, evidenţiindu-se prezenţa pe arii largi a lovosolurilor în spaţiul mai înalt al dealurilor şi pe
terase şi a protisolurilor (aluviosoluri) cu fertilitate mai ridicată în zona mai joasă şi plată inclusă
luncii Someşului.
Vegetaţia naturală din regiune (etajul pădurilor de stejar) a fost profund modificată ca
urmare a desţelenirii terenurilor agricole, pastrându-se doar insular în spaţiile mai înalte situate la
circa 2 km sud-vest de amplasament. Cea mai mare parte a terenurilor din zonă sunt utilizate arabil
(se cultivă în principal porumb) şi mai puţin pentru păşunat.
Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect
Investiţia presupune reabilitarea, igienizarea şi repararea unor construcţii preexistente, care
au format şi în trecut o fermă zootehnică, cu scopul creşterii şi îngrăşării porcinelor.
În activitatea de proiectare a principalelor unităţi funcţionale se va ţine cont de prevederile
Ord. 202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte standarde minime pentru
protecţia porcinelor si de prevederile Ord. 63/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind regulile generale de biosecuritate în exploataţiile de porcine înregistrate/autorizate sanitar-
veterinar.
Suprafaţa totală a amplasamentului este de 33387 m², din care suprafaţa totală construită
este de 13774 mp.
Principalele unităţi funcţionale de pe amplasament sunt redate în cele ce urmează.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 9 din 73
a. Adăposturi pentru creşterea porcinelor. Din cele patru adăposturi preexistente pe
amplasament vor funcţiona un număr de 2 grajduri, respectiv grajdurile nr. 2 şi 3 conform planului
de situaţie ataşat. Fiecare dintre acestea au o suprafaţă de circa 800 m² (817 m² grajdul nr.2 şi 778
m² grajdul nr.3) şi capacitatea de adăpostire pentru un număr de circa aproape 1000 capete
porcine/ciclu de producţie cu respectarea condiţiilor de bună creştere animală, adică cu asigurarea
unui minim de 0,75 m² pe cap de animal. Construcţiile au pereţi realizaţi din cărămidă pe fundaţie
din beton şi dispun de 2 uşi de acces situate în capetele adăposturilor. Longitudinal între cele două
uşi de acces sunt aleile de circulaţie ale personalului muncitor cu o lăţime de 1 m. Datorită
sistemului de creştere adoptat s-a facut o ridicare a pardoselilor în vederea realizării a 4 canale de
preluare a dejecţiilor animaliere, aliniate de-a lungul fiecărui grajd. Acestea au o adâncime de 0,6
m, o lăţime de 1,5 m şi o capacitate de înmagazinare a dejecţiilor de aproximativ 65 m³ fiecare.
Canalele sunt situate pe toatã lungimea adaposturilor şi au rol de preluare şi stocare a dejecţiilor
animaliere pe durata a 3 luni, atât cât va dura un ciclu de creştere şi îngrăşare a porcinelor.
Evacuarea dejecţiilor se va face hidraulic, pe pernă de apă din canalele de sub boxe la sfârşit de
serie, în cele 2 bazine de colectare şi depozitare situate în capătul sud-estic al adăposturilor.
Pardoselile sunt realizate din grătare prefabricate de beton şi suprafate pline betonate pentru odihna
porcilor. Acoperişurile includ o structură de beton acoperită cu plăci ondulate de azbociment. Deşi
azbestul este încadrat substanţelor periculoase, în conformitate cu specificările stipulate în
Hotărârea 124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest,
modificată şi completată de HG 734/2006 produsele cu continut de azbest care au fost instalate sau
se aflau in functiune inainte de 01.01.2005 pot fi utilizate pana la terminarea ciclului de viata.
Tâmplaria interioară şi cea exterioară este din PVC cu geam termopan. Iluminatul este asigurat prin
corpuri de iluminat cu respectarea normativelor de 44 lucsi /m². Pentru asigurarea unui climat optim
în fiecare adăpost exista un sistem de ventilaţie compus din 5 ventilatoare de coamă/grajd, cu
tubulatură GFK, diametrul de 82 cm, lungime de 2,8 m şi o capacitate de 18 000 m³/h/ventilator la
30 Pa. Lateral există un număr de 60 de guri de admisie aer AIV cu autodeschidere acţionate de 2
servomotoare, cu o capacitate de: 1 000m³/h la 10 Pa , 1 450 m³/h la 20 Pa, 2 000m³/h la 30 Pa.
Acestea sunt realizate din PVC cu geam termopan (27x56 cm) fiind pozitionate în oglindă pe pereţii
laterali. Doi senzori de temperatură în hală şi unul exterior şi un senzor de umiditate sunt conectaţi
sistemului de comandă. Toate acestea (ventilatoare, guri de admisie, senzori, sistem de comandă)
asigură parametrii optimi de temperatură şi umiditate şi eliminarea în bune condiţii a noxelor
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 10 din 73
rezultate. Pentru o mai bună gestionare a creşterii porcinelor şi în conformitate cu tehnologia de
creştere adoptată, în fiecare adăpost există un număr de 18 boxe de creştere (9x4,5 m), cu
despărţitoare speciale din panouri PVC, fiecare boxă fiind prevăzută cu câte un hrănitor dublu (180
l) care asigură frontul de furajare. Fiecare hrănitor este prevăzut cu câte două adăpători, în boxe mai
existând în plus un număr de 4 adăpători care asigură frontul de adăpare. Sistemul automat de
adăpare conţine pe coloana centrală dozatorul de medicamente pentru situaţiile în care se impune
medicaţia, fie cea preventivă, fie cea curativă a animalelor. Furajarea este asigurată la discreţie
printr-un sistem suspendat de transport cu lanţ de 174 m lungime şi 600 mm diametru, aprovizionat
din buncărul de furaj exterior aferent fiecărui adăpost. Buncărul se încarcă pneumatic fiind realizat
din tablă galvanizată şi având capacitatea de 39,8 m³, respectiv 25,9 t. Toate sistemele de furajare,
adăpare şi ventilaţie sunt asistate de calculator, astfel încât întreg procesul tehnologic este
automatizat. Tehnologia utilizată este de provenienţă germană (firma Pruellage). Vara, temperatura
optimă de 20-22 ºC necesară dezvoltării în bune condiţii a porcinelor este asigurată de sistemul de
ventilaţie propriu, iar iarna de căldura biologică degajată de animale şi de sistemul eficient de
izolare al clădirii, iar în situaţiile în care se impune de 2 aeroterme pe curent electric.
b. Filtrul sanitar cu o suprafaţă de 23 m², este localizat în capătul dinspre accesul pe
amplasament al adăpostului nr.1., fundaţia, pereţii şi acoperişul având aceleaşi caracteristici
structurale şi materiale ca şi ale celorlalte adăposturi. Este compartimentat în funcţie de necesităţile
sanitar-veterinare ale fermei, astfel:
- un vestiar de schimb a hainelor de stradă dotat cu dulapuri pentru haine (8 m²);
- grup sanitar faianţat dotat cu 2 duşuri, WC, chiuvetă, apă curentă caldă şi rece, sifoane în
pardoseală şi canalizare (7 m²);
- un vestiar de schimb în haine de fermă dotat cu dulap pentru haine (8 m²).
În aceste condiţii intrarea în fermă se va efectua doar după efectuarea duşului şi echiparea cu
haine de fermă, parcurgănd traseul vestiar 1 – baie – vestiar 2.
În perioada rece a anului încălzirea filtrului sanitar va fi efectuată cu un calorifer electric de
2 kW, iar apa caldă va fi furnizată de un boiler electric cu putere de 1 kW.
În camera de schimb în haine de fermă se va afla de asemenea şi sistemul de supraveghere şi
control al instalaţiilor, agregatelor şi aparaturii automatizate a fermei (firma Pruellage), constituit
din computerului de climă de TIP PS-2H-CLS, regulatorului turaţiei ventilatoarelor şi panoul de
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 11 din 73
control a gurilor de admisie şi al sistemelor de furajare şi adăpare. De asemenea, camera va include
şi o maşină de spălat a hainelor de fermă.
Toate încăperile menţionate mai sus sunt iluminate natural şi artificial, fiind dotate cu uşi şi
geamuri termopan.
c. Clădirea birourilor cu o suprafaţă 20 m² este localizată pe latura de nord-vest a
amplasamentului, fiind concepută pentru a deservi personalul administrativ, sanitar şi pentru
personalul de serviciu. Acesta este realizată din cărămidă, acoperiş din ţiglă pe structură de lemn,
uşă şi geamuri cu profil PVC şi geam termopan. Clădirea include un birou pentru şeful de fermă şi
medicul veterinar de 8 m², o magazie 8 m² şi grupul sanitar (4 m²) faianţat, dotat cu duş, WC,
chiuvetă, apă curentă caldă şi rece, sifoane în pardoseală şi canalizare. În perioada rece a anului
încălzirea filtrului sanitar va fi efectuată cu un calorifer electric de 2 kW. Apa caldă va fi furnizată
de un boiler electric de 1 kW.
Toate corpurile de clădire menţionate anterior sunt de tip P.
d. Bazinele de colectare a dejecţiilor animaliere (includ dejecţii, purin şi ape de spălare a
grajdului), în număr de două, sunt situate pe latura sud-estică a amplasamentului şi au capacitatea
de 3252,6 m³ (2 x 1626,3 m³), suprafaţa de 1807 m² şi înălţimea medie de 1,8 m. Capacitatea este
suficientă pentru preluarea în bune condiţii a dejecţiilor, existând în permanenţă capacitate
disponibilă şi pentru preluarea apelor meteorice. Bazinele sunt etanşe, construite din beton armat
care asigură o bună rezistenţă şi vor fi izolate suplimentar cu geomembrană în scopul creşterii
siguranţei în exploatare. Bazinele sunt vidanjabile, evacuarea dejecţiilor făcându-se o dată la 6 luni,
dejecţiile urmând apoi a fi transportate şi împrăştiate pe terenuri agricole ca îngrăşământ natural, cu
ajutorul tractorului şi vidanjei (toamna după recoltare şi primăvara înainte de însămânţare).
Bazinele preiau dejecţiile prin intermediului unui canal colector care preia la rândul său dejecţiile
din canalele din grajduri utilizându-se în acest sens metoda hidraulică. Canalul urmăreşte latura sud-
estică a adăposturilor, iar în apropierea adăpostului nr. 4 acesta capată o pantă mai mare şi se
îndreaptă spre bazinele de colectare special amenajate. Canalul (lăţime - 0,50 m la baza şi 0,75 m la
partea superioară, adâncime - 0,45 m, lungime – 120 m) este realizat din beton etanş, fiind acoperit
cu plăci prefabricate din beton şi dimensionat corespunzător pentru a prelua dejecţiile de la canalele
de dejecţii din grajd si a le transporta la batalul pentru stocarea dejecţiilor. Prin sistematizarea
adoptată (sistem divizor de canalizare) apele meteorice nu vor fi direcţionate spre acest canal. Nu
există cursuri de apă în vecinătate.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 12 din 73
e. Bazinele de colectare a apelor uzate, cu destinaţia de a prelua apele uzate provenite de la
filtrul sanitar şi grupul sanitar al clădirii birouri sunt amplasate la 2,5 m de filtrul sanitar (3 m³),
respectiv 6 m de grupul sanitar al clădirii cu destinaţie birouri (2 m³). Ambele sunt bazine
vidanjabile subterane etanşe, din beton armat, create special pentru apele uzate menajere. Apele
menajere sunt transportate printr-o reţea de canalizare realizată din tubulatură de PVC cu Dn 110
mm. Bazinele sunt vidanjate periodic, iar apele uzate menajere sunt transportate la cea mai
apropiată staţie de epurare (staţia oraşului Ulmeni) cu care se va încheia un contract pentru
preluarea şi tratarea în bune condiţii a apelor uzate.
f. Fântână pentru alimentarea cu apa a fermei. Sursa de alimentare cu apă, utilizată atât în
scop menajer, cât şi industrial este o fântână dezvoltată în stratul freatic, amplasată în incinta
obiectivului, cu următoarele caracteristici: H=23 m, Ø =1,1 m. Fântâna este situată într-un adăpost
închis, cu uşă de acces, geam, pereţi din cărămidă şi acoperiş din ţiglă pe structură de lemn, care
asigură zona de protecţie sanitară a sursei de apă (cf. HG 930 / 2005). Apa va fi extrasă cu o pompă
submersibilă tip Pulsar 50/80 MA, cu putere de 1,2 kW şi cu un debit de 0-7,2 mc/h şi va fi
transportată prin conducte de polietilenă cu Dn =33 mm montate îngropat sub limita de îngheţ spre
cele două adăposturi unde vor fi racordate la sistemul de adăpat porcine. In grajduri apa este
distribuită în fiecare boxă prin conducte din OLZn. Pentru gestiunea corespunzătoare a rezervelor
de apă (apă necesară în caz de), o parte din apă va fi transportată şi stocată temporar în două bazine
subterane etanşe cu capacitatea de 12 m³, respectiv 8 m³, situate între adăpostul nr. 1 şi adăpostul nr.
2. Starea apei este corespunzătoare modului de utilizare (adăpat, igienizare, apă menajeră).
g. Camera necropsie are 3 m² şi este amplasată între grajdul nr. 4 şi bazinele de colectare a
dejecţiilor. Are pereţi din cărămidă, pardoseala şi pereţii fiind faianţaţi. Camera va include o ladă
frigorifică de 180 l pentru stocarea temporară a deşeurilor animaliere până în momentul în care
acestea vor fi ridicate de o firmă de specialitate.
h. Sistematizarea exterioară. Pentru circulaţia pe amplasament se vor realiza alei betonate
către toate clădirile, drumuri betonate şi spaţiu pentru parcarea mijloacelor auto precum şi
canalizare exterioară pentru ape meteorice cu rigole din beton acoperite cu plăci prefabricate din
beton. Drumurile betonate vor fi dimensionate astfel încât pentru toate manevrele necesare
mijloacelor de transport să nu se ajungă cu roţile pe spaţiul verde.
Spaţiul neafectat de construcţii din incinta va fi amenajat ca spaţiu verde (S = 19613 mp).
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 13 din 73
Întreaga suprafaţă a amplasamentului va fi împrejmuită cu gard protector cu stâlpi de beton
şi gard din plasă de sârmă. De asemenea se va construi un gard interior pentru protecţia sanitară a
porcinelor cu stâlpi de metal şi gard din plasă de sârmă.
Incinta firmei şi adăposturile vor fi supravegheate de camere video cu circuit închis.
Cu excepţia spaţiilor verzi, apele meteorice vor fi direcţionate prin intermediul unor rigole
betonate în afara amplasamentului (lăţime - 0,45 m la baza şi 0,74 m la partea superioară, adâncime
- 0,60 m, lungime – 240 m), în canalul de pe latura sud-estică a acestuia. Evacuarea apelor pluviale
de pe învelitoare se face prin jgheaburi şi burlane de Ø 100-120 mm, aduse la nivelul solului în
canalizarea exterioară pentru ape meteorice.
Deşeurile organice rezultate în urma decesului accidental al animalelor sunt ridicate şi
valorificate de S.C. ,,PROTAN’’ S.A., Bucureşti, în baza unui contract, în timp ce deşeurile
menajere sunt valorificate de către firma de salubritate care deserveşte oraşul Ulmeni.
1.5. Realizarea şi funcţionarea obiectivului
Perioada de execuţie propusă pentru realizarea obiectivului este a doua jumătate a anului
2011, iar începerea funcţionării e prevăzută pre finalul anului 2011.
Investiţia propusă se va derula pe locul unei vechi ferme zootehnice şi în consecinţă
activităţile din faza de construcţie constau doar în lucrări de reabilitare, igienizare şi reparaţii a
structurilor de pe vechiul amplasament la care se adaugă lucrări suplimentare de sistematizare
exterioară.
Astfel, principalele lucrări desfăşurate în etapa de realizare a noii investiţii, constau în:
- Lucrări de sistematizare exterioară a terenului pe amplasament (realizare căi de acces,
rigole pluviale, perdele de protecţie forestieră);
- Realizarea instalaţiilor tehnologice pentru furnizare hrană, apă menajeră şi industrială,
evacuare dejecţii şi a echipamentelor tehnologice şi de automatizare;
- Lucrări de finisaje şi igienizare interioare şi exterioare;
- Reabilitatea instalaţiilor aferente: electrice, sanitare, alimentare cu apă şi canalizare;
- Montarea utilajelor şi echipamentelor tehnologice şi de automatizare;
- Probe şi teste înainte de punerea în funcţiune;
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 14 din 73
- Lucrãri de restaurare ecologică şi revegetare a spaţiilor afectate temporar în timpul
constructiei prin organizarea de şantier, unde va fi cazul;
- Activitãţi de transport materiale şi deseuri.
Pentru fermă se prevede un regim de lucru continuu, astfel: 7 zile/săptămână, 365 zile/an, 24
ore/zi. Ferma va fi deservită de 4 persoane la care se adaugă un medic veterinar, iar activităţile de
pază şi aprovizionare/desfacere vor fi externalizate.
1.6. Informaţii privind producţia realizată şi resursele folosite în scopul producerii
energiei necesare asigurării producţiei
Ferma va include 2 adăposturi funcţionale de îngrăşare porcine în sistem intensiv cu
capacitatea nominală totală de producţie de 1950 capete/ciclu x 3 serii anuale, adică 5850 porci
graşi/ an, cu greutatea înainte de sacrificare de 110-120 kg fiecare.
În scopul desfăşurării activităţilor specifice şi pentru a limita efectele poluării aerului ferma
va utiliza doar energie electrică fiind racordată la reţeaua edilitară de energie electrică a oraşului
Ulmeni, sat Mânău, prin branşamente, în baza unor proiecte realizate cu acordul S.C. Electrica SA.
Consumul de energie electrică se va situa la nivelul de aproximativ 30 kWh la o putere instalată de
100 kW. Principalii consumatori vor fi instalaţiile tehnologice (sistemele de adăpare şi furajare,
pompare apă, ventilare, încălzire grajd) la care se adaugă iluminarea spaţiilor administrative şi de
producţie, încălzirea spaţiilor sanitare şi administrative şi a apei calde menajere.
Pentru furnizarea apei calde menajere se vor utiliza boilere electrice, iar pe timp de iarnă
pentru încălzirea spaţiilor cu destinaţie filtru sanitar şi birouri se vor utiliza calorifere electrice.
În consecinţă resursele energetice utilizate pe amplasament sunt reprezentate exclusiv de
energia electrică pentru consumatorii specifici de pe amplasament.
Informaţiile despre resursele utilizate pe amplasament se regăsesc în tabelul 1.1.
Tabel 1.1.
Producţia Resurse folosite în scopul desfăşurării activităţii
Denumire Cantitate
anuală
Denumire Cantitate
anuală
Furnizor
Porci pentru
carne 5850 capete Energie electrică 240000 kWh
S.C. Electrica S.A.-
Sucursala de
Distribuţie
Maramureş
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 15 din 73
1.7. Informaţii despre materiile prime şi substanţele folosite
Purceii sunt aduşi în adăposturi din import la greutăţi cuprinse între 25 şi 30 kg.
Hrănirea se va realiza diferenţiat în funcţie de greutatea animalelor. Astfel, până la 60 kg se
va utilize furaj de tip starter cu 20 % proteină, când 70-80 % din efectiv atinge greutatea de 60 kg se
va furniza furaj de creştere cu 18 % proteină, iar de la 90 kg se va utiliza furaj de finisare cu 16 %
proteină.
Din punct de vedere sanitar-veterinar nu se efectuează vaccinări sau tratamente obligatorii,
acestea realizându-se doar în funcţie de evoluţia efectivului, motiv pentru care în ferma nu se
stochează medicamente sau vaccinuri. Doar în condiţiile în care apar diverse afectiuni (digestive sau
respiratorii), medicaţia se achiziţionează de la distribuitori autorizaţi şi se administrează în apa de
băut cu ajutorul unor dozatoare de medicamente care au capacitatea de a doza medicamentele cu
respectarea timpilor de aşteptare. Toate tratamentele efecuate se consemnează în registrele de
tratament şi sunt consemnate pe fişele de predare către abator.
Atât în faza de construcţie cât şi în faza de funcţionare apa potabilă va fi asigurată din
acviferul freatic prin intermediul unei fântâni preexistente în incinta proprietăţii. Se estimează un
consum mediu anual de circa 11600 m³ în activităţile menajere, spălare şi igienizare adăposturi şi
adăpatul animalelor.
În cadrul obiectivului în perioada de activitate pot rezulta deşeuri din azbest (materiale
izolante cu conţinut de azbest-cod 17 06 01* în cf. cu HG 856/2002) în urma deteriorării
învelitorilor de azbest de pe acoperişurile ale adăposturilor de creştere a animalelor. Învelitorile au
fost montate înainte de 1 ianuarie 2005 la obiectivul care a funcţionat anterior pe amplasament
(fermă de creştere a bovinelor).
În conformitate cu specificările stipulate în Hotărârea 124/2003 privind prevenirea,
reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest, modificată şi completată de HG 734/2006
produsele cu conţinut de azbest care au fost instalate sau se aflau în funcţiune înainte de 01.01.2005
pot fi utilizate pană la terminarea ciclului de viaţă. În situaţii neprevăzute din care poate rezulta
deteriorarea învelitorilor din azbest (ex. căderi de grindină de mari dimensiuni, vijelii, terminarea
ciclului de viaţă), deşeurile rezultate vor fi gestionate având la bază prevederile Hotărârii 124/2003
privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest, art.11., modificată şi
completată de HG 734/2006. De asemenea se vor lua în considerare şi recomandările din ,,Ghidul
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 16 din 73
celor mai bune practici pentru prevenirea sau reducerea riscului ,azbest’ în lucrările care implică
sau pot implica o expunere la azbest pentru angajator, pentru lucrător şi pentru inspectorul de
muncă’’, elaborat de Comitetul Înalţilor Responsabili cu Inspecţia Muncii (SLIC), Comisia
Europeană şi Directivele 87/217/CEE privind prevenirea şi reducerea poluării mediului cauzate de
azbest, respectiv 83/477CEE privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile
expunerii la azbest. Înaintea începerii activităţii de demolare, toate persoanele implicate (angajaţi,
contractori) vor fi instruite adecvat cu privire la cerinţele speciale de manevrare a azbestului şi
măsurile adecvate de protecţie a aparatului respirator.
Persoanele implicate în activităţile de îndepărtare, transport şi depozitare a învelitorilor de
azbest se vor asigura că nu vor fi emanate praf şi fibre de azbest care ar conduce la o poluare
semnificativă a mediului cu azbest. Depozitarea temporară a deşeurilor care conţin praf şi/sau fibre
de azbest se face cu tratarea, ambalarea, etichetarea şi acoperirea corespunzătoare a acestora,
avându-se în vedere condiţiile locale, astfel încât să se prevină poluarea mediului cu azbest. În
situaţia în care vor exista astfel de deşeuri vor fi eliminate prin intermediul unor societăţi
specializate.
În cazul în care va trebui îndepărtat învelitorilor de azbest de pe acoperişurile ale
adăposturilor de creştere a animalelor, datorită deteriorărilor suferite, aceste vor fi gestionate ca
deşeuri periculoase.
Pe amplasament, nu se vor stoca substanţe toxice sau periculoase.
Tabelul 1.2.
Denumirea
materiei prime,
a substanţei sau
a preparatului
chimic
Cantitatea
anuală/stocată
Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau
preparatelor chimice
Categorie
Periculoase/
Nepericuloas
e
P/N
Periculozitate
conform
OUG 200/2000
Fraze de risc
Nutreţuri
concentrate
1492 tone - - -
Medicamente Variabilă/nu se vor
stoca cumpărându-
se doar în situaţia
în care se impune
P Toxicitate redusă R22
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 17 din 73
VIROCID Variabilă în funcţie
de gradul de
infestare la sfârşit
de cicluri/nu se
stochează
N Nontoxic -
Apă 11600 mc - - -
1.8. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici generaţi de activitatea propusă
Între poluanţii fizici şi biologici la care se referă normativele în vigoare menţionăm:
- zgomotul şi vibraţiile ;
- radiaţiile electromagnetice ;
- radiaţiile ionizante ;
- poluarea biologică cu microorganisme, viruşi, bacterii, etc.
Sursele de zgomot şi vibraţii vor fi mijloacele de transport auto şi aparatura din dotare
(ventilatoarele).
În scopul protecţiei împotriva zgomotului şi a vibraţiilor obiectivul va fi dotat cu aparatura
nouă, modernă şi silenţioasă cu echipări standard antifonice şi compresoare de vibraţii la
ventilatoare. De asemenea, clădirile vor fi izolate fonic cu geamuri termopan. În plus pe laturile de
nord-vest şi sud-vest ale amplasamentului, mai apropiate de zona rezidenţială, se vor institui perdele
de protecţie forestieră realizate din salcâm.
Execuţia lucrărilor proiectate implică folosirea unor mijloace de transport şi a unor utilaje cu
funcţii specifice, ce reprezintă surse de zgomot şi vibraţii. Activitatea de şantier se prognozează că
va genera un nivel de zgomot generat sub limita admisă la marginea amplasamentului.
Prin caracteristicile constructive moderne ale mijloacelor fixe din dotare (ex. ventilatoare,
instalaţiile de furnizare a hranei şi apei) se estimează un nivel de zgomot mai redus de 87 dB la
locul de muncă şi 65 dB la limita incintei, respectându-se astfel normativele în vigoare (STAS
10009/88).
Datorită spaţiilor largi, a utilizării periodice şi de scurtă durată a autovehiculelor, se
estimează un nivel de zgomot generat de acestea sub limita admisă la marginea amplasamentului.
În cadrul obiectivului, atât în perioada de construcţie, cât şi după punerea în funcţiune nu se
vor utiliza substanţe sau materiale radioactive.
În scopul prevenirii poluării biologice s-au luat o serie de măsuri :
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 18 din 73
- colectarea şi evacuarea dejecţiilor se va face hidraulic având la bază o serie de dotări
specifice: grătare cu fante în pardoseli, canalele de preluare şi drenare a dejecţiilor din grajduri,
canalul exterior de drenare a dejecţiilor şi bazinele de stocare a acestora cu caracteristici de
etanşeitate ridicată, descrise mai amănunţit în secţiunea anterioară.
- pentru a diminua riscul de poluare prin împrăştirea dejecţiilor pe câmp, conform “Codului
de bune practici agricole” dejecţiile vor fi stocate în bazine o perioadă de circa 6 luni. În scopul
scăderii emisiilor de NH3 şi implicit a mirosurilor din dejecţii, în canalele de preluare a dejecţiilor
animaliere din grajduri vor fi introduce substanţe speciale (bio-enziome ecologice furnizate de firma
SANNITREE HUNGARY), substanţe care vor diminua cu circa 80-85 % concentraţia de amoniac
în conformitate cu indicaţiile furnizorilor;
- după fiecare depopulare halele vor fi spălate, dezinfectate, deratizate şi pregatite înainte de
repopulare cu păstrarea perioadelor de vid sanitar-veterinar între serii. Acest proces va include
curăţarea mecanică şi chimică (se vor utiliza substanţe ecologice de tip VIROCID) cu pompă de
spălat de înaltă presiune. Spălarea, dezinfecţia, dezinsecţia se vor face de catre angajaţii proprii sub
directa supraveghere a medicului veterinar;
- în caz de mortalitate animală animalele vor fi stocate o perioadă într-o ladă frigorifică cu
capacitatea de 180 l situată într-o cameră necropsie din clădirea situată la capătul grajdului nr.4,
urmând apoi a fi preluate de o firmă de specialitate (S.C. PROTAN S.A.);
- în incinta complexului nu se vor efectua nici un fel de operaţiuni de sacrificare a
animalelor.
Prin realizarea şi funcţionarea obiectivului nu se creează surse semnificative de poluare
fizică şi biologică.
Informaţii despre poluarea fizică şi biologică datorată existenţei obiectivului sunt redate în
tabelul 1.3.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 19 din 73
Tabel 1.3.
Tipul
poluării
Sursa de
poluare
Nr.
surse
poluare
Poluare
maximă
admisă
Pol
uar
e
de
fon
d
Poluare calculată produsă de activitate
şi măsuri de eliminare/reducere
Măsuri de
eliminare/
reducere a
poluării
Pe
zona
obiec-
tivului
Pe zone
de
protecţie/
restricţie
aferente
obiecti-
vului
Pe zone
rezidenţiale, de
recreere sau alte
zone protejate, cu
luarea în
considerare a
poluării de fond
Fără
măsuri
de re -
ducere.
a
poluă-
rii
Cu
implem.
măs. de
red. a
poluă-
rii
Zgomot Funcţionarea
motoarelor;
Ventilatoare
10
ventila-
toare;
2
motoare
65dB(A)
60d
B(
A)
87
dB
(A)
-
- -
Echipări
standard
antifonice
Poluare
biologică
Dejecţii
porcine
1 Conf.
Prevederilor
Codului
Bunelor
Practici
Agricole,
BAT
şi
Normelor
sanitare,
Regulament
1774/2
002
Stocare 6
luni în
bazin,
Fermentare
aerobă
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 20 din 73
2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. Procese tehnologice de producţie
Activitatea principală la nivelul obiectivului va fi creşterea porcinelor, care în conformitate
cu prevederile Ord. 337/2007 se încadrează la Cod CAEN 0146-creşterea şi îngrăşarea porcilor
pentru producţia de carne.
Ferma va include 2 adăposturi funcţionale de îngrăşare porcine în sistem intensiv cu
capacitatea nominală totală de producţie de 1950 capete/ciclu x 3 serii anuale, adică 5850 porci
graşi/ an.
Procesul de producţie va urmări o serie de etape incluzând aprovizionarea cu animale şi
furaje, creşterea şi îngrijirea animalelor, depopularea, transportul animalelor spre abatoare şi
pregătirea adăposturilor pentru o nouă populare.
Porcinele vor fi aduse în adăposturi la greutăţi de 20-30 kg cu camioane speciale de
transport animale. Camionul care va aduce porcine le va descărca în afara incintei amplasamentului,
de unde, sub supravegherea personalului muncitor, numai pe suprafeţele betonate, animalele vor fi
conduse către adăposturile de creştere. Acolo, animalele vor fi crescute şi îngrăşate circa 90 zile
până ajung la greutatea de aproximativ 110-115 kg.
În adăposturi distribuirea hranei şi adăparea vor fi automatizate. În aceste condiţii personalul
muncitor (4 muncitori şi un medic veterinar cu contract de colaborare) va avea mai mult rol de
supraveghere a boxelor, a stării de sănătate a porcinelor, a instalaţiilor de furnizare a hranei şi apei,
a ventilatoarelor şi a sistemului de drenare şi colectare a dejecţiilor animaliere. Hrana va fi furnizată
de firme de specialitate în producerea de furaje, cu certificarea calitativă a produselor şi descărcată
pneumatic în buncărul de 25,9 tone de la capul fiecărui grajd, de unde acestea vor fi transportate
spre hrănitori. Hrănirea se va realiza diferenţiat în funcţie de greutatea animalelor. Astfel, până la 60
kg furajul de tip starter va include 20 % proteină, când 70-80 % din efectiv atinge greutatea de 60
kg se va furniza furaj de creştere cu 18 % proteină, iar de la 90 kg se va utiliza furaj de finisare cu
16 % proteină. Sistemul automatizat de hrănire este suspendat deasupra culoarului central al
adăposturilor furnizând hrana în hrănitorile circulare din fiecare boxă, de fiecare dată când acestea
se golesc. Alimentarea cu apă se va realiza prin intermediul unei pompe submersibilă din fantâna
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 21 din 73
proprie prin conducte de polietilenă racordate la sistemul automatizat de adăpare. Sistemul
automatizat de adăpare furnizează la discreţie apa înspre cele 6 adăpători din fiecare boxă. Din
punct de vedere saniatar-veterinar nu se efectuează vaccinări sau tratamente obligatorii, acestea
realizându-se doar în funcţie de evoluţia efectivului, motiv pentru care în ferma nu se stochează
medicamente sau vaccinuri. Doar în condiţiile în care apar diverse afectiuni (digestive sau
respiratorii), medicaţia se administrează în apa de băut cu ajutorul unor dozatoare de medicamente
care au capacitatea de a doza medicamentele cu respectarea timpilor de aşteptare. Toate
tratamentele efecuate se consemnează în registrele de tratament şi sunt consemnate pe fişele de
predare către abator. Iluminatul se va realiza atât natural cât şi artificial, cu corpuri de iluminat
permanente şi cu corpuri de iluminat cu senzor de mişcare. Încălzirea adăposturilor se va realiza
natural prin intermediul căldurii biologice proprie animalelor suficientă pentru atingerea unui
microclimat propice la temperaturi externe de 5-22ºC. Pentru situaţiile mai rare cu temperaturi
foarte scăzute se vor utilize 2 aeroterme pe curent electric, cate una în fiecare adăpost. Colectarea şi
evacuarea dejecţiilor se va face hidraulic având la bază o serie de dotări specifice: grătare cu fante
în pardoseli, canalele de preluare şi drenare a dejecţiilor din grajduri, canalul exterior de drenare a
dejecţiilor şi bazinele de stocare a acestora descrise în secţiunea anterioară. Pentru a diminua riscul
de poluare prin împrăştirea dejecţiilor pe câmp, conform “Codului de bune practici agricole”
dejecţiile vor fi stocate în bazine o perioadă de circa 6 luni. În scopul scăderii emisiilor de NH3 şi
implicit a mirosurilor din dejecţii, în canalele de preluare a dejecţiilor animaliere din grajduri vor fi
introduce substanţe speciale (bio-enziome ecologice furnizate de firma SANNITREE HUNGARY),
substanţe care vor diminua cu circa 80-85 % concentraţia de amoniac în conformitate cu indicaţiile
furnizorilor.
Depopularea halelor se va realiza atunci când porcii au atins vârsta şi greutatea planificată
pentru livrare. Porcii vor fi preluaţi de maşinile proprii ale abatoarelor la care se livrează sau de
maşini ale firmelor specializate pentru astfel de transporturi. După depopulare halele vor fi spălate,
dezinfectate, deratizate şi pregatite înainte de repopulare cu păstrarea perioadelor de vid sanitar-
veterinar între serii. Acest proces va include curăţarea mecanică şi chimică (se vor utiliza substanţe
ecologice de tip VIROCID) cu pompă de spălat de înaltă presiune. Spălarea, dezinfecţia, dezinsecţia
se vor face de catre angajaţii proprii sub directa supraveghere a medicului veterinar.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 22 din 73
În caz de mortalitate animală animalele vor fi stocate o perioadă într-o ladă frigorifică cu
capacitatea de 180 l situată într-o cameră necropsie din clădirea situată la capătul grajdului nr.4,
urmând apoi a fi preluate de o firmă de specialitate.
În incinta complexului nu se vor efectua nici un fel de operaţiuni de sacrificare a animalelor.
2.2. Activităţi de dezafectare
Pe amplasamentul analizat în trecut a funcţionat o fermă de creştere a bovinelor, obiectivul
fiind încadrat într-o zonă cu destinaţie pentru construcţii zootehnice, în conformitate cu certificatul
de urbanism nr.54/26.07.2011. În aceste condiţii amenajarea fermei presupune doar lucrări de
reparare, igienizare şi reabilitare a clădirilor şi anexelor preexistente în scopul creşterii porcinelor,
fără lucrări de dezafectare/demolare a unor construcţii.
Obiectivul se prevede a avea o durată de viaţă nedeterminată, deci nu se pune problema
demolării/dezafectării acestuia într-un viitor apropiat.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 23 din 73
3. DEŞEURI
Tipurile şi cantităţile de deşeuri de orice natură rezultate
Deşeuri rezultate în urma lucrărilor efectuate în faza de şantier vor fi următoarele:
- deşeuri nepericuloase sub formă de resturi de materiale de construcţie (beton întărit,
cărămizi, ţigle, materiale ceramice – cod deşeu conf. HG 856/2002 - 17 01, lemn, sticlă şi materiale
plastice - 17 02, metale - 17 04); în conformitate cu cele specificate de beneficiar şi pentru
încadrarea în bugetul specificat se va încerca, pe cât posibil, ca astfel de deşeuri să aibă un volum
cât mai redus;
- deşeuri menajere (20 03 01) provenite de la muncitori.
Solul provenit din excavaţii nu este considerat deşeu, acesta urmând a fi depozitat pe
amplasament şi ulterior utilizat la amenajarea de spaţii verzi.
Din activităţile care se vor desfăsura în perioada de funcţionare, rezultă următoarele tipuri de
deşeuri:
Tabel 3.1.
Denumire deşeu
COD
deşeu conf.
HG856/2002
CANTITĂŢI UM
Dejecţii animaliere 02 01 06
3159 t/fermă/an (3 kg
dejecţii solide şi 3 kg
dejecţii lichide/cap/zi
pentru porci la îngrăşat)
Tone
Deşeuri animaliere 02 01 02 Circa 29 animale/an (0,5 %
din efectiv) Bucăţi
Deşeuri menajere 20 03 01 60 kg / lună (0,5 kg/pers/zi) kg
Ambalaje de stocare a bio-
enzimelor şi a produselor de
dezinfecţie şi dezinsecţie
15 01 02
Sunt cumpărate doar în
cazul în care situaţia o va
cere nefiind stocate în
fermă şi returnate integral
furnizorului
Bucăţi
Ambalajele utilizate din
utilizarea medicamentelor 15 01 10*
Sunt cumpărate doar în
cazul în care situaţia o va
cere nefiind stocate în
fermă şi returnate integral
furnizorului
Bucăţi
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 24 din 73
Modul de gospodărire a deşeurilor şi asigurarea condiţiilor de protecţie a mediului
În faza de construcţie deşeurile nepericuloase sub formă de resturi de materiale de
construcţie vor fi utilizate ca fundaţie la înălţarea cu 0,6 m a alei centrale din adăposturi. Celelalte
tipuri de deşeuri nepericuloase vor fi depozitate într-un containter şi evacuate prin grija
beneficiarului.
În perioada de activitate deşeurile rezultate vor fi gestionate pe categorii.
Dejecţiile animaliere sunt colectate în cadrul celor două grajduri în canale longitudinale cu
scurgere hidraulică spre cele două bazine de colectare betonate etanş, cu o capacitate de 3252,6 m³.
Periodic (de 2 ori pe an) dejecţiile sunt vidanjate, transportate, împrăştiate pe terenuri agricole şi
încorporate în sol în scopul fertilizării acestora.
Deşeurile animaliere rezultate în urma decesului accidental al animalelor se estimează că vor
fi în cantităţi mici (circa 0,5 % din efectiv), acestea fiind ridicate şi valorificate de S.C.
,,PROTAN’’ S.A., Bucureşti, în baza unui contract. Pe perioada şederii în fermă acestea vor fi
stocate într-un adăpost special (camera necropsie), într-o ladă frigorifică cu capacitatea de 180 l.
Deşeurile menajere vor fi colectate într-un container de tip Europubelă de 240 l amplasat pe
o platformă special amenajată, betonată, care va fi ridicat periodic de firma de salubritate locală şi
transportat la rampa de gunoi a localităţii.
Managementul deşeurilor este prezentat în tabelul 3.2.
Tabel 3.2.
Denumire deşeu
Cantit.
prev.
a fi gene-
rată
(t/an)
Starea
fizică
Cod
deşeu
(cf. HG
856/
2002)
Cod priv.
principala
propr.
periculoasă
(cf. OUG
78/2000)
Cod
clasif.
statis-
tică
Managementul deşeurilor
Cantitate prevăzută a fi generată
(t/an)
Valori-
ficată
Elimi-
nată
Rămasă
în stoc
Dejecţii
animaliere
3159
t/fermă/an
Semi-
lichidă 02 01 06 - 3159 - -
Deşeuri
animaliere
Circa 29
animale/an
solidă
02 01 02
- - - cca.29
animale/a
n
-
Deşeuri menajere 720 kg / an
solidă 20 03 01 - - -
720 kg /
an
-
Ambalaje de
stocare a bio-
enzimelor şi a
- solidă
15 01 02 - - - - -
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 25 din 73
produselor de
dezinfecţie şi
dezinsecţie 1)
Ambalajele
utilizate din
utilizarea
medicamentelor
1)
- solidă 15 01 10* - - - - -
1) Sunt cumpărate doar în cazul în care situaţia o va cere nefiind stocate în fermă şi returnate
integral furnizorului.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 26 din 73
4. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR
MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REFACERE A ACESTORA
4.1. Apa
4.1.1. Condiţiile hidrologice şi hidrogeologice ale amplasamentului
Protecţia şi gestiunea sistemelor acvatice presupune atât cunoaşterea regimului calitativ cât
şi a celui cantitativ al apelor şi a efectelor determinate de extinderea folosinţelor, având în vedere
menţinerea şi restabilirea proprietăţilor naturale, a funcţiilor ecologice ale sistemelor acvatice.
Starea apelor de suprafaţă
Reţeaua hidrografică locală este constituită din cursuri de apă foarte scurte, necadastrate,
torenţiale, cu scurgere temporară, care drenează versantul estic al interfluviului Dealurilor Sălajului.
Acestea nu curg în imediata vecinătate a amplasamentului. O parte dintre apele scurse în timpul
topirii zăpezilor şi a ploilor torenţiale prin aceste viroage sunt drenate în sensul pantei, înspre
Someş, prin intermediul unor canale înierbate din zona de luncă şi terase a Someşului, de cele mai
multe ori fară apă, care au şi rol de desecare. Asemenea canalale formează o reţea cu direcţia SV-
NE la est de amplasament.
Cele mai importante cursuri de apă din apropierea obiectivului studiat sunt Someşul şi
afluentul acestuia Sălajul faţă de care obiectivul se află localizat la o distanţă destul de mare: 3 km
înspre vest de râul Someş, respectiv 2,7 km spre est de râul Sălaj. Ambele râuri sunt situate în
Ecoregiunea 11-Câmpia Ungară. La circa 3 km de amplasament, dincolo de interfluviul Dealurilor
Sălajului, în lunca Sălajului, este localizată Ferma Piscicolă Ariniş formată din mai multe iazuri.
Drenajul apelor de suprafaţă şi subterane în conformitate cu condiţiile bazinale şi de pantă
din zona obiectivului studiat se face numai înspre Someş fară posibilitatea de a ajunge în bazinul
Sălajului.
În conformitate cu datele din Planul de management al spaţiului hidrografic Someş-Tisa
(versiunea decembrie 2009) elaborat de Abministraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa râul Someş are
în secţiunea cea mai apropiată (s.h. Ulmeni) următoarele caracteristici:
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 27 din 73
- L râu – 260 km;
- S bazin – 11 702 kmp;
- H med bazin – 159 mdM;
- Qmed anual- 88mc/s;
- Q95% - 9,70 mc/s.
Comparativ cu de debitele medii multianuale valorile maxime pot ajunge şi la peste 2000
m³/s aşa cum s-a întâmplat în luna mai a anului 1970 (2300 m³/s). Chiar şi în aceste condiţii
diferenţa mare de nivel dintre cotele obişnuite ale Someşului şi altitudinea amplasamentului, care
este de circa 7 m, nu permite inundarea obiectivului nici la viituri cu perioadă foarte mică de
revenire.
În conformitate cu datele din Planul de management al spaţiului hidrografic Someş-Tisa,
corpul de apă cu cod RORW2.1_B5 – Someş, de la confluenţa ca Apa Sărată până la confluenţa cu
râul Lăpuş, este cel mai apropiat de amplasament şi singurul care ar putea fi afectat de activitatea
obiectivului. La nivelul elaborării planului de management (2007) acest corp de apă indica o stare
ecologică medie şi o stare chimică (substanţe prioritare) încadrată în clasa F (alta
decat starea bunã). Acest corp de apă este cotat ca fiind o zonă sensibilă la nutrienţi şi vulnerabilă la
nitraţi.
În tabelul de mai jos sunt redate rezultatelele încadrării corpului de apă RORW2.1_B5 (râul
Someş, de la confluenţa ca Apa Sărată până la confluenţa cu râul Lăpuş) în starea ecologică şi
chimică corespunzatoare pentru primul semestru al anului 2011. Analizând rezultatele nu se observă
modificări majore faţă de situaţia generală din anul 2007, starea ecologică rămânând moderată, iar
stare chimică proastă.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 28 din 73
Tabel 4.1.1. Rezultatul încadrării corpului de apă RORW2.1_B5 în starea ecologică şi
chimică corespunzatoare pentru primul semestru al anului 2011 (sursa APM Maramureş)
De asemenea tot în primul semestru au fost monitorizate şi zonele vulnerabile la poluarea cu
nitraţi cf. HG 964/2000. La Ulmeni valoarea acestui indicator a fost de 3,366 mg NO3/l, sub cea
prevăzută în normativul în vigoare (50 mg NO3/l).
Pentru studiul condiţiilor iniţiale a calităţii râului Someş au mai fost utilizate date de la
referitoare la secţiunile de control situate cât mai aproape de amplasamentul propus, cu poziţie
amonte şi aval de acesta, respectiv, secţiunile Ulmeni (3,3 km ESE de amplasament, secţiunea
amonte) şi Cicârlău (23 km NNE, secţiunea aval). Ca urmare a analizelor efectuate în cadrul
Monitoringului de supraveghere realizate în 2010 de APM Maramureş, râul Someş în secţiunea
Ulmeni, se încadra în clasa de calitate I pentru regimul termic şi acidifiere şi poluanţi toxici
specifici de origine naturală şi în clasele I şi II la regimul oxigenului, nutrienţi şi salinitate,
neîncadrându-se între corpurile de apă puternic modificate. În secţiunea Cicârlău situaţia este relativ
asemănătoare apa râului Someş încadrându-se în clasa de calitate I pentru regimul termic şi
acidifiere şi regimul oxigenului, în clasele I şi II pentru nutrienţi şi poluanţi toxici specifici de
origine natural şi în clasa a II-a de calitate pentru salinitate.
Starea apelor subterane
În zona amplasamentului, apele subterane sunt încadrate unor corpuri mari, atât freatice cât
şi de adâncime.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 29 din 73
Astfel, în conformitate cu datele din Planul de management al spaţiului hidrografic Someş-
Tisa (versiunea decembrie 2009) amplasamentul studiat este încadrat corpului de apă freatic cu cod
ROSO12-Depresiunea Baia Mare şi corpului de apă de adâncime cu cod ROSO14-Zona Baia Mare.
Corpul de apă ROSO12-Depresiunea Baia Mare. În Depresiunea Baia Mare, în depozitele
cuaternare (nisipuri, pietrişuri, argile, silturi) din luncile şi terasele Someşului şi afluenţilor săi
(Lăpuşul, Bârsăul, Sălajul etc), din conurile aluvionare şi din depozitele deluviale, se dezvoltă un
corp de ape freatice de tip poros - permeabil, cu grosimi de 4 - 7 m, acesta fiind acoperit de strate cu
grosimi medii de 2-4 m, uneori chiar 10 m în zona de terasă.
Depozitele cuaternare se dispun discordant peste depozitele pannoniene din Depresiunea
Baia Mare, considerată ca un golf al Depresiunii Pannonice.
Nivelul hidrostatic se află la adâncimi de 1,5 - 5 m, fiind în general liber, sau uşor
ascensional, atunci când în acoperişul stratului acvifer se află formaţiuni argiloase siltice, uşor
permeabile.
Debitul specific are valori de la sub 1 l/s/m, până la 7 l/s/m. Infiltraţia eficace este cuprinsă
între 31,5 - 63 mm/an, gradul de protecţie fiind mediu sau nesatisfăcător. Cea mai mare parte a
acviferului freatic se caracterizează printr-un potenţial puternic, coeficienţii de filtraţie având valori
de 50 până la 300 m/zi şi transmisivităţile de 500 - 1500 m²/zi.
Diagramele Piper, Schoeller şi Stiff executate pe apele forajelor de observaţie ale Reţelei
Hidrogeologice Naţional arată că acestea variază de bicarbonatat-calcică la sulfatat-sodică sau
bicarbonatat-sodică. Majoritatea surselor au ape bicarbonatat calcice.
Acest corp de apă are relaţii de interdependenţă cu râurile Someş şi Sălaj.
În anul 2007 monitorizarea calităţii apelor subterane din corpul ROSO12 s-a realizat prin
analizarea probelor de apă recoltate din 12 foraje aparţinând Reţelei hidrogeologice naţionale. În
cele 12 foraje de reţea nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag la nici un indicator.
Pe baza rezultatelor analizelor chimice şi a distribuţiei punctelor de monitorizare pe
suprafaţa corpului de apă subterană, se consideră că din punct de vedere calitativ, în general, acesta
este în stare bună cu excepţia extremităţii nord-estice a acestuia, respectiv zona industrială minieră
Baia Mare, care se află în stare slabă.
Permeabilitatea relativ ridicată a stratelor de suprafaţă face ca acest acvifer să fie relativ
vulnerabil la contaminarea externă. Datorită adâncimii la care se găseşte pânza de apă freatică în
zona amplasamentului (4-5 m), calitatea apei subterane a fost uşor afectată în timp, mai mult
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 30 din 73
indirect, prin intermediul apelor de infiltraţie considerate ca principal agent de transport al
poluanţilor din sol spre pânza de apă freatică. Principalele surse de poluare, care au afectat într-o
oarecare măsură calitatea apelor subterane în zona amplasamentului sunt cele asociate poluării
istorice de pe amplasament şi de pe terenurile agricole din vecinătatea acestuia.
Corpul de apă ROSO14-Zona Baia Mare. Forajele hidrogeologice executate în Depresiunea
Baia Mare, la adâncimi cuprinse între 250 m (Ardusat, Farcaşa, Ulmeni) şi 350 m (Şomcuta Mare),
au pus în evidenţă un corp de apă subterană sub presiune, având până la 12 strate acvifere, în
intervalul 45-326 m, de tip poros permeabil, acumulat în depozitele pannoniene.
Aproape întreaga stivă de depozite pannoniene din Depresiunea Baia Mare este reprezentată
printr-o alternanţă de nisipuri şi pietrişuri, având stratificaţie încrucişată, cu argile şi marne
compacte, benzi de nisipuri fine şi resturi de plante carbonificate.
Debitele pompate au oscilat între 5,5 l/s (pentru o denivelare de 14,4 m) la Ardusat şi 0,3 l/s
(pentru o denivelare de 15,5 m) la Săcălăşeni. În ceea ce priveşte debitele specifice, acestea sunt în
general reduse (de la 0,02 l/s/m la Asuaju de Sus şi Săcălăşeni, până la 0,38 l/s/m la Ardusat).
Acviferul prezintă un potenţial slab, cu transmisivităţi de 6÷39,5 m²/zi.
Apele de adâncime sunt predominant bicarbonatato-sodice, având pH-ul cuprins între 6,5 (la
Ulmeni) şi 7,5 (la Ariniş), duritatea totală între 2,2 grade germane (la Ardusat) şi 16,3 grade
germane (la Şomcuta Mare), iar mineralizaţia totală între 550 mg/l (la Asuaju de Sus) şi 9542,8
mg/l (la Şomcuta Mare).
În anul 2007 corpul de apă subterană ROSO14 a fost monitorizat prin forajul de la Hideaga.
Rezultatele analizelor chimice efectuate pe probe de apă recoltate din acest foraj nu arată
depăşiri ale valorilor prag la nici un indicator, astfel încât corpul de apă subterană ROSO14 se află,
din punct de vedere calitativ, în stare bună.
De altfel, fiind vorba de un acvifer captiv, posibilitatea de poluare a acestui corp de apă este
foarte redusă, fiind protejat de depozitele impermeabile acoperitoare.
Se mai impune menţiunea că obiectivul nu se află în zona de protecţie a vreunei alimentări
cu apă potabilă cea mai apropiată fiind localizată la Ulmeni la circa 2,5 km SSE de amplasament
(amonte de amplasament în sensul de drenaj a apelor subterane).
În vecinătate nu există zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 31 din 73
4.1.2. Alimentarea cu apă
Sursa de alimentare cu apă, utilizată atât în scop menajer, cât şi industrial este o fântână
dezvoltată în stratul freatic, amplasată în incinta obiectivului, cu următoarele caracteristici: H=23 m,
Ø =1,1 m. Fântâna este situată într-un adăpost închis, cu uşă de acces, geam, pereţi din cărămidă şi
acoperiş din ţiglă pe structură de lemn, care asigură zona de protecţie sanitară a sursei de apă (cf.
HG 930 / 2005). Apa va fi extrasă cu o pompă submersibilă tip Pulsar 50/80 MA, cu putere de 1,2
kW şi cu un debit de 0-7,2 mc/h şi va fi transportată prin conducte de polietilenă cu Dn =33 mm
montate îngropat sub limita de îngheţ spre cele două adăposturi unde vor fi racordate la sistemul de
adăpat porcine. In grajduri apa este distribuită în fiecare boxă prin conducte din OLZn. Pentru
gestiunea corespunzătoare a rezervelor de apă (apă necesară în caz de incendii şi pentru necesităţi
industriale), o parte din apă va fi transportată şi stocată temporar în două bazine subterane etanşe cu
capacitatea de 12 m³, respectiv 8 m³, situate între adăpostul nr. 1 şi adăpostul nr. 2.
Starea apei este corespunzătoare modului de utilizare (adăpat, igienizare, apă menajeră) în
conformitate cu buletinul de analiză nr.6 din 3.10.2011 emis de Direcţia Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor Maramureş. Astfel, rezultatele investigaţiilor efectuate în cadrul
Laboratorului Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor Baia Mare, Direcţia Sanitară
Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Maramureş, asupra apei prelevate din fântâna
preexistentă pe amplasament, încadrată Corpului de apă ROSO12, au indicat următoarele valori:
- pH - 6,5;
- azotaţi - 6 mg/l;
- sulfaţi - 245 mg/l;
- fosfaţi - 0,3 mg/l;
- azot amoniacal - 0,872 mg/l;
- UFC/ml probă de apă – absent;
- colonii de enterococi intestinali în apă – absente.
Comparativ cu prevederile Legii nr. 458/2002 se constată încadrarea în limitele legale
pentru aproape toţi indicatorii cu uşoare depăşiri la fosfaţi (0,3 mg/l comparativ cu 0,1 mg/l valoare
admisă şi 0,5 mg/l valoare admisă excepţional) şi azot amoniacal (0,872 mg/l, comparativ cu 0,5
mg/l).
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 32 din 73
Pentru determinarea debitelor de ape menajere s-a întocmit calculul necesarului de apă
potabilă şi cantităţile de apă uzate, în conformitate cu prevederile STAS 1343-1/1995 si STAS
1478/1990, astfel:
a.Calculul necesarului mediu de apă menajeră
Număr de persoane (Ni): 4 persoane în regim temporar – personal angajat.
Consum specific mediu zilnic, qsp (l/om zi): în regim temporar : 50 l/om zi.
Q zi med = (qsp x Ni)/1000 = (50x4)/1000 = 0,2 m3/zi
b. Calculul cerinţei de apă menajeră
Q s zi med = k p k s Q zi med = 1,1x1,02x 0,2 m3/zi = 0,224 m
3/zi;
kp – coeficient al pierderilor de apă în reţea;
ks - coeficient pentru nevoi tehnologice ale sistemului de alimentare cu apă şi canalizare
c. Calculul debitelor caracteristice ale sursei de apă pentru nevoi menajere
Qs zi med = 0,224 m3/zi (0,003 l/s)
Qs zi max=kzi Qs zi med=1,15x0,224=0,258 m3/zi (0,003 l/s)
kzi – coeficient de variaţie zilnică
Qs orar max=(koQs zi max)/24=(2,8x0,258)/24=0,03 m3/h(0,008l/s)
ko – coeficient de variaţie orară
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 33 din 73
Necesarul mediu de apă al porcinelor conform literaturii de specialitate este de 1 l/10 kg
greutate animal viu/zi (o medie de circa 6,5 l/porc/zi).
Debitele caracteristice ale sursei de apă pentru în scopul satisfacerii necesităţilor de adăpat
ale porcinelor vor fi:
Qzi med= 31,5 mc/zi (0,365 l/s)
Q zi max= 36.2 mc/zi (0,42 l/s)
Q o max= 4.22 mc/h (1,17 l/s)
Necesarul de apă pentru spălarea şi igienizarea adăposturilor va fi de 0,300 l/m² (pardoseli,
pereţi, boxe). Având consumul mediu estimat pe unitatea de suprafaţă (0,300 l/m²), suprafaţele de
spălare ale celor 2 adăposturi (S1+S2 x3) şi faptul că această activitate se va efectua de 3 ori/an
după încheierea fiecărui ciclu de creştere a porcinelor rezultă un debit mediu al sursei de apă de Qzi
med= 0,012 mc/zi.
Bilanţul consumului de apă al obiectivului este prezentat în tabelul 4.1.2.
Tabel 4.1.2.
Proces
tehnologic
Sursa
de apă
Consum
total de
apă
Apa prelevată din sursă Recirc
ulată/
reutili-
zată
Comentarii
Total Consum
menajer
Apă
pentru
incendiu
Fermă
creştere
porcine
Acvifer
freatic
Mediu:
31,7
mc/zi
11571
mc/an
Maxim
36,5
mc/zi
13323
mc/an
Mediu:
31,7
mc/zi
11571
mc/an
Maxim
36,5
mc/zi
13323 mc/an
Mediu:
0,224
mc/zi
81,8
mc/an
Maxim
0,258 mc/zi
94,2
mc/an
20 mc
-
-
Apa de incendiu
este stocată în 2
rezervoare de
apă pentru
incendii cu
capacitatea de 8
şi 12 mc
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 34 din 73
4.1.3. Managementul apelor uzate
Principalele surse de poluare a apelor subterane în condiţii de gestionare defectoasă a apelor
uzate pot fi reţele de canalizare şi bazinele de colectare a apelor uzate menajere, sistemul de
transport şi depozitare a dejecţiilor animaliere şi împrăştierea neadecvată a dejecţiilor pe câmpurile
agricole.
Apele uzate menajere provenite de la filtrul sanitar şi grupul sanitar al clădirii birouri vor fi
dirijate în reţeaua de canalizare proprie cu Dn=110 mm şi apoi spre bazinele de colectare etanşe a
apelor menajere situate în vecinătatea filtrului sanitar (3 m³) respectiv a clădirii cu destinaţia birouri
(2 m³).
Cantităţile de apă restituită prin reţeaua de canalizare în bazinele de stocare vor avea
următoarele debite:
Quz zi med= 0,8 x Qs zi med = 0,8 x 0.224 = 0,179 mc/zi (0,002 l/s)
Quz zi max= 0,8 x Qs zi max = 0,8x0,258= 0,206 mc/zi (0,002 l/s)
Quz o max= 0,8 x Qs orar max = 0,8x0,03= 0,024 mc/h (0,007 l/s)
Apele uzate vor fi vidanjate periodic, transportate şi tratate la staţia de epurare a oraşului
Ulmeni. Acestea vor respecta prevederile NTPA 002/2005– Normativ privind condiţiile de evacuare
a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare, nedepăşind 350
mg/l suspensii, 300 mg/l CBO5, 25 mg/l detergenţi.
Apele pluviale de pe acoperişul clădirilor şi cele care cad pe spaţiile nepoluate (alei
pietonale, drumuri şi parcare, spaţiu verde) se infiltrează în sol atât pe cale directă, cât şi în mod
indirect, după scurgerea şi evacuarea din rigolele amenajate pe amplasament în canalul înierbat
situat pe latura sud-estică a amplasamentului.
Debitele pluviale de calcul pentru proiectarea canalizărilor au fost determinate conform
STAS 1846/83, STAS 3051/81 şi STAS 9470/73, astfel:
Qmet = m x Σ(Si x Φi) x i = 0,9x(1,3774x0,85+1,9613x0,15)x125 = 165 l/s
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 35 din 73
Φi –coeficienţi de scurgere
- pentru clădiri şi platforme (S=1,3774 ha) – 0,85
- pentru spaţii verzi şi zone neamenajate (S=1,9613 ha) – 0,15
f=1/1...2/1 – frecvenţa ploii de calcul
t = 10 min – durata ploii de calcul
i = 125 l/s ha – intensitatea ploii de calcul
m=0,9
Debitele medii pluviale, având în vedere precipitaţiile medii (726 mm/an) şi coeficienţii de
scurgere adoptaţi, vor avea valoarea de 0,337 l/s.
Apele uzate tehnologice rezultate în urma spălării şi iginizării adăposturilor porcinelor nu se
evecuează în ape de suprafaţă fiind colectate şi stocate în cele două bazine de colectare a dejecţiilor.
În amestec cu acestea vor fi utilizate ca fertilizant natural. Apele vor include şi substanţe ecologice,
biodegradabile de igienizare.
Bilanţul apelor uzate evacuate din cadrul obiectivului analizat este prezentat în tabelul 4.1.3.
Tabelul 4.1.3.
Sursa
apelor
uzate
Totalul apelor
uzate generate
Ape uzate evacuate Reutil
izate
/
recir-
cul.
Comentarii
mc/zi
mc/an
Menajere Industriale Pluviale
mc/zi
mc/an
mc/zi
mc/an
Fermă
porcin
e
Mediu
0,179
mc/zi
Maxim
0,206
mc/zi
Mediu
65,3
mc/an
Maxim
75,2
mc/an
Mediu
0,179
mc/zi
Maxim
0,206
mc/zi
Mediu
65,3
mc/an
Maxim
75,2
mc/an
Prin soluţia
de protecţie
a apelor
adoptată se
consideră
dejecţiile de
la creşterea
porcilor ca
nămol şi nu
ape uzate
29,1
mc/zi
10635
mc/an*
-
-
Apele uzate
de pe
amplasament
nu se
evacuează în
mediu
(excepţie
apele
pluviale)
*- Pentru apele pluviale preluate de canalizarea pluvială s-a ţinut cont de datele climatice existente,
considerându-se, conform datelor din literatura de specialitate , o cantitate medie anuală de 726 mm.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 36 din 73
4.1.4. Prognozarea impactului
În faza de şantier a proiectului există posibilitatea poluării apei cu produse petroliere în cazul
scurgerilor accidentale de la motoarele maşinilor, însă probabilitatea producerii este foarte mică,
impactul fiind redus şi pe o arie restrânsă.
În etapa de funcţionare apa va fi utilizată pentru adăparea animalelor şi igienizarea
adăposturilor şi pentru nevoi menajere în cadrul filtrului sanitar (circa 11600 m³/an, 31,8 m³/zi).
Apele uzate menajere nu vor avea efecte asupra altor factori de mediu, (sol, subsol, ape
freatice), întrucât la proiectarea obiectivului s-au avut în vedere etanşeizarea şi dimensionarea
corectă a celor 2 bazine de stocare şi a reţelei de canalizare de pe amplasament. Apele uzate vor fi
transportate ori de câte ori este nevoie la staţia de epurare a localităţii Ulmeni.
Prin soluţia de protecţie a apelor adoptată se consideră dejecţiile de la creşterea porcilor ca
nămol şi nu ape uzate, prin reducerea consumului de apă necesară evacuării dejecţiilor. În această
situaţie, de la activitatea fermei de îngrăşare a porcilor nu vor mai rezulta ape uzate tehnologice,
care să fie evacuate în receptori naturali.
În apropierea amplasamentului nu există cursuri de apă sau lacuri. Cel mai apropiat din
bazinul hidrografic în care se încadrează amplasamentul este râul Someş (3 km est). Distanţa mare
de Someş şi diluţia ridicată indusă de râu coroborate cu managementul apelor de pe amplasament
care nu implică evacuări de ape uzate în mediu fac ca o afectare viitoare a acestuia care să ducă la
neândeplinirea obiectivelor de mediu să fie aproape imposibilă. În ceea ce priveşte evoluţia calităţii
apelor subterane în cazul implementării proiectului se poate prognoza o menţiere a situaţiei actuale,
dacă se au în vedere măsurile de management adoptate.
4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului
Obiectivul studiat nu va evacua apa uzată în afara sistemului, în nici un receptor natural.
În vederea diminuării şi evitării impactului asupra calităţii apelor, reţeaua de canalizare va fi
construită din materiale moderne, rezistente la coroziunea factorilor de mediu şi va fi prevăzută cu
cămine de vizitare. Branşamentele şi racordurile executate vor fi etanşe, iar dimensionarea sa va fi
realizată, conform normativelor de proiectare în vigoare.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 37 din 73
Înainte de punerea în funcţie, atât reţeaua de alimentare cu apă potabilă, cât şi cea de
canalizare a apelor uzate vor fi supuse probelor de etanşeitate şi de presiune, conform normativelor
în vigoare, pentru prevenirea oricăror neetanşeităţi ce ar putea să apară pe traseele conductelor.
În plus pentru protecţia apelor subterane s-au mai avut în vedere:
- dejecţiile animaliere urmează din grajduri circuite sigure, betonate etanş;
- izolarea suplimentară a bazinelor de stocare a dejecţiilor cu geomembrană;
- eliminarea şi valorificarea ritmică a deşeurilor;
- împrăştierea fertilizanţilor naturali (dejecţii animaliere) se va realiza după o monitorizare
strictă a parametrilor fizici şi biologici, cu respectarea prevederilor Codului Bunelor Practici
Agricole. La împrăştierea fertilizanţilor naturali, se vor respecta distanţele de protecţie faţă de
sursele de apă potabilă, faţă de apele de suprafaţă, lacuri şi canale de irigaţii;
- diminuarea cantităţii de NH3 prin însămânţarea de enzime şi bacterii în canalele cu dejecţii
din adăposturi;
- betonarea tuturor suprafeţelor pe care se desfăşoară activităţi de producţie.
4.2. Aerul
4.2.1. Date generale
Condiţii climatice
Particularităţile climatice ale regiunii studiate sunt determinate de condiţiile geografice
proprii. Între acestea, rolul cel mai important îl deţine poziţia geografică care condiţionează un flux
radiativ cu valori medii, caracteristic latitudinilor mijlocii, iar prin larga deschidere spre vest
favorizează advecţia maselor de aer maritim dinspre Oceanul Atlantic. La aceşti factori se adaugă
trăsăturile suprafeţei active, asociate reliefului- altitudinea, orientarea culmilor, expoziţia
versanţilor, şi vegetaţiei -tipul şi gradul de acoperire cu vegetaţie.
Caracteristicile factorilor mai sus amintiţi încadrează regiunea climatului temperat-
continental moderat.
Cei mai importanţi parametri climatici sunt temperatura aerului şi precipitaţiile atmosferice.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 38 din 73
Analiza datelor de temperatură a evidenţiat un regim termic specific zonelor de dealuri
joase. Prin corelaţia cu cele mai apropiate staţiile meteorologice situate la altitudini asemănătoare
(în localitate sau imediata vecinătate nu există staţii meteorologice) temperatura medie multianuală
este de 9,6-9,8ºC. Faţă de valoarea medie multianuală, de-a lungul anilor au existat variaţii
neperiodice, cu ani reci în alternanţă cu ani calzi, oscilaţiile înregistrând un ecart de 3-4ºC.
Tabel 4.2.1. Temperaturile medii lunare şi anuale (ºC) (perioada 1977-2006)
(sursa: http://www7.ncdc.noaa.gov/climvis/CdoDispatcher)
Vara se înregistrează cele mai ridicate temperaturi, media multianuală având valori de 18-
21ºC . Temperaturile cele mai scăzute se înregistrează iarna, când valorile medii lunare sunt
predominant negative. Temperatura medie lunară prezintă valori minime în ianuarie şi maxime în
iulie, rezultând o amplitudine termicǎ medie anualǎ de circa 22-23 ºC. Temperaturile extreme
absolute, privite ca valori instantanee produse la un moment dat, oferă informaţii asupra ecartului de
variaţie neperiodică a temperaturii aerului. Cele mai scăzute valori termice au coborât în regiune
sub -30C (Baia Mare, -30,0°C, 10.02.1928; Satu Mare, -30,4ºC, 24.12.1961), iar cele mai ridicate
s-au apropiat de 40ºC (Satu Mare, 39,4ºC, 16.08.1952, Baia Mare, 39,2ºC, 22.08.1943), indicând
amplitudini termice absolute de aproape 70ºC.
Precipitaţiile atmosferice constituie unul dintre elementele climatice de bază,
caracterizându-se printr-o mare variabilitate spaţio-temporală a parametrilor asociaţi (intensitate,
duratǎ, frecvenţǎ).
Pentru caracterizarea precipitaţiilor au fost utilizate date dintr-o perioadă de 33 de ani (1970-
2002) de la postul pluviometric Ulmeni situat la circa 3 km est de amplasament (sursa:
Administraţia Naţională Apele Române- Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa).
Situarea în calea maselor de aer umed, cu o advecţie predominant vestică, condiţionează
cantităţi relativ bogate de precipitaţii în regiune. Valorile mari ale precipitaţiilor medii anuale (726
Staţia I F M A M I I A S O N D Media
Baia Mare -2,2 -0,6 4,3 10,8 16,0 18,8 20,8 20,0 15,3 10,3 4,7 -0,1 9,8
Satu Mare -2,4 -0,8 4,6 10,5 16,0 18,9 20,8 19,9 15,4 10,1 4,4 -0,3 9,8
Supuru de Jos -1,5 0,6 4,4 10,0 15,6 18,4 20,2 19,6 14,8 9,6 3,7 -0,6 9,6
Zalău -1,2 0,9 4,8 10,2 15,5 18,2 20,1 19,7 15,2 10,5 4,0 -0,1 9,8
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 39 din 73
mm) sunt cauzate în regiune de reactivarea fronturilor atmosferice la contactul cu masivul cristalin
Dealul Mare-Ţicău.
Comparativ cu media multianuală, precipitaţiile au înregistrat oscilaţii neperiodice. Astfel, în
anii cu activitate ciclonică deosebit de intensă cantitatea de precipitaţii a depăşit 1000 mm (1970),
iar în anii deficitari au scăzut sub 500 mm (1983).
În sezonul cald (1 aprilie-30 septembrie), în medie, cantităţile de precipitaţii reprezintă 60 %
din aportul pluviometric anual, subliniind caracterul mai moderat al climei, cu influenţe oceanice, şi
o pondere destul de însemnată a cantităţii de precipitaţii din sezonul rece.
Cele mai reduse cantităţi de precipitaţii cad în intervalul ianuarie-martie, luna cu cea mai
mică valoare medie fiind februarie. Începând din martie cantitatea medie lunară a precipitaţiilor
creşte progresiv până în iunie, când se înregistrează maximul pluviometric lunar.
Numărul anual de zile cu precipitaţii (>0,1 mm) are valoare medie de 140-160, valorile
maxime fiind specifice lunii decembrie, când în aproximativ jumătate din zilele lunii cad
precipitaţii. Peste două treimi din precipitaţii cad sub formă lichidă (74 % la Baia Mare).
Cea mai mare valoare a precipitatiilor căzută în 24 ore în regiune s-a înregistrat la Salsig
fiind de 92,8 mm (31.07.1980).
Stratul de zăpadă apare în mod obişnuit în luna decembrie (în anii favorabili chiar de la
sfârşitul lunii noiembrie), iar ultimele zile cu strat de zăpadă se înregistrează în ultima decadă a
lunii martie şi prima decadă a lunii aprilie; rezultǎ o durată medie a intervalului cu strat posibil de
100-130 zile şi a numărului de zile cu strat de zăpadă de 50-70. Grosimea stratului de zăpadă are, în
medie, valori de 3-6 cm în intervalul noiembrie-aprilie, cu un maxim în perioada ianuarie-februarie
(7-10 cm). Grosimea maximă a stratului de zăpadă, însă, poate atinge sau depăşi o jumătate de
metru (ex. Baia Mare- 82 cm, în februarie 1964; Sălsig- 59 cm, în ianuarie 2000).
Vântul bate predominant din sector vestic cu viteze medii anuale de circa 1,5-3 m/s.
Calitatea aerului în zona amplasamentului
Localitatea Mânău care include ampasamentul analizat avea o populaţie de 1179 locuitori la
recensământul din anul 2002. Acesta este inclusă din punct de vedere administrativ oraşului Ulmeni
care împreună cu localităţile arondate (Arduşel, Chelinţa, Mânău, Someş Uileac, Ţicău, Tohat şi
Vicea) avea o populaţie de 7365 locuitori în 2005 (2066 gospodării) şi o suprafaţă de 8149 ha din
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 40 din 73
care 5567 ha – teren agricol, 3500 ha – teren arabil, 1468 ha – păşuni, 408 ha – fâneţe, 163 ha –
livezi, 1753 ha – păduri. Localităţile sunt electrificate integral, există reţea de alimentare cu apă şi
de canalizare în oraşul Ulmeni, Mânău şi Arduşel, iar localitatile Ulmeni şi Tohat deţin şi reţea de
alimentare cu gaz metan.
Principalele surse de poluare a aerului din localitatea Mânău sunt reprezentate de
gospodăriile populaţiei (sistemele de încălzire şi de prepararea a hranei, creşterea animalelor,
prepararea băuturilor alcoolice), emanaţiile difuze de poluanţi de pe terenurile agricole, surse
industriale (câteva mici unităţi productive din industria alimentară-produse de panificaţie şi textilă)
şi traficul rutier local şi de tranzit.
Poluanţii specifici surselor naturale şi antropice menţionate sunt:
- particulele de provenienţă naturală (particule minerale şi vegetale) de pe terenuri lipsite de
vegetaţie;
- compuşii organici volatili nemetanici şi protoxid de azot (N2O) generaţi de vegetaţia
spontană;
- compuşi organici volatili nemetanici, protoxid de azot (N2O), particule de provenienţă
naturală (particule minerale şi vegetale), amoniac (NH3) generaţi de culturi vegetale sezoniere şi
perene;
- oxizi de azot (NO, NO2, N2O), oxizi de carbon (CO, CO2), oxizi de sulf (SO2, SO3),
particule, compuşi organici volatili şi condensabili (inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice -
substanţe cu potenţial cancerigen) rezultaţi din surse staţionare de ardere;
- metan (CH4) generat de fermentaţia enterică şi de descompunerea dejecţiilor şi amoniac
(NH3) rezultat din descompunerea dejecţiilor rezultate din creşterea animalelor;
- oxizi de azot (NO, NO2, N2O), oxizi de carbon (CO, CO2), SO2, CH4, compuşi organici
volatili nemetanici, particule încărcate cu metale grele (Pb, Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) generaţi de
traficul rutier;
- poluanţi specifici arderii combustibililor, particule, compuşi organici volatili nemetanici
generaţi de unităţile industriale locale.
Poluanţii emişi în atmosferă includ gaze cu efect de seră cum sunt CO2, N2O, CH4, generate
de surse de ardere staţionare sau mobile, de activităţile agricole şi de vegetaţie.
Având în vedere capacitatea, densitatea şi numărul relativ redus al surselor de poluare locale
se poate menţiona faptul că la ora actuală calitatea aerului din zona amplasamentului este destul de
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 41 din 73
bună, acesta fiind uşor alterată în perioada de iarnă atunci când se constată o sporire a consumului
de combustibil (în principal lemn) pentru încălzirea locuinţelor şi a spaţiilor comerciale şi
productive şi când condiţiile de autoepurare a aerului nu sunt atât de propice (stabilitate atmosferică
mai accentuată). Vara în schimb activitatea microbiană mai intensă din depozitele de dejecţii
rezultate în urma creşterii animalelor în gospodăriile familiale face ca temporar în anumite locaţii să
se resimtă mirosuri specifice unor asemenea activităţi.
4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi
Sursele de poluare a aerului în timpul realizării obiectivului vor fi:
- autovehiculele şi utilajele folosite care vor avea impact de scurtă durată şi vor afecta
factorii de mediu în limite admisibile;
- încărcarea-descărcarea solului excavat pe mici suprafeţe care ar putea genera praf, în
condiţiile în care solul este uscat. Având în vedere, însă, cantitatea mică de pamânt excavat,
impactul asupra calităţii aerului va fi nesemnificativ.
Principalele surse de poluare atmosferică în perioada de funcţionare sunt
surse staţionare dirijate ventilatoarele din halele de producţie;
surse staţionare nedirijate şi surse difuze precum adăposturile, bazinele de colectare a
dejecţiilor animaliere, aplicarea de dejecţii pe câmpurile agricole
sursele mobile (maşinile cu acces pe amplasament); se menţionează că societatea nu
deţine parc propriu de autovehicule, aprovizionarea cu materii prime şi desfacerea
mărfii fiind externalizate.
Principalii poluanţi atmosferici rezultaţi din activitatea de creştere a porcinelor sunt
amoniacul şi metanul. Mirosul este un parametru organoleptic nenormat, generat de bazinele de
colectare a dejecţiilor, adăposturi şi în momentul împrăştierii dejecţiilor pe câmp.
Tehnologia adoptată este una avansată, de provenienţă germană (firma Pruellage), complet
automatizată, inclusiv pentru mediul microclimatic interior, având ca dotări specifice ventilatoare,
guri de admisie şi senzori de temperatură şi umiditate. Toate acestea vor face ca nivelul de amoniac
din aer, care este strâns legat de anumiţi parametri meteorologici (temperatură, umiditate), de
tehnologia adoptată şi substanţele utilizate (calitatea nutreţurilor, bioenzime reducătoare) să nu
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 42 din 73
prezinte concentraţii foarte ridicate sau variaţii bruşte în interior şi la exterior care ar putea ridica
mult nivelul de poluare pentru perioade scurte de timp.
Pentru calcularea emisiilor de gaze poluante s-a utilizat ,,Îndrumarul de lucru pentru
calculul emisiilor de metan rezultat din depozitarea deşeurilor menajere, respectiv de metan şi
amoniac din creşterea intensivă a animalelor’’, secţiunea B ,,Ferme pentru creşterea intensivă a
porcilor şi păsărilor’’ postat pe site-ul APM Baia Mare
(http://www.apmbm.ro/MM/EPRTR/Anexa_ghid_factori.pdf) care ia în considerare factorii de emisie CORINAIR.
Având la bază îndrumarul anterior menţionat, pentru calculul emisiilor anuale de metan din
fermentaţie enterică s-a utilizat ,,Îndrumarul de lucru IPCC pentru inventarierea gazelor cu efect de
seră’’, cap. 4. ,,Agricultură’’, subcap.4.2. ,, Emisii de CH4 în urma fermentaţiei enterice de la
fermele de animale domestice’’, ecuaţia 4.12. de la ,,Metoda 1’’.
Emisii CH4=PxEF
=(5850x1)
=5850 kg CH4/fermă /an,
unde:
EF – factor de emisie pentru efectivul de animale respective (kg/cap animal/an). Pentru
porci s-a avut în vedere tabelul 4-3 din capitolul 4. ,,Agricultură’’al documentului “Îndrumarul de
lucru revizuit al IPCC pentru inventarierea gazelor cu efect de seră : Manual de referinţă “, în
condiţiile specifice ţarilor în curs de dezvoltare,pentru care EF=1kgCH4/cap animal/an
P – populaţia numărul animalelor din populaţia respectivă, capete /an.
Pentru calculul emisiilor anuale de metan din managementul dejecţiilor şi a gunoiului de
grajd s-a utilizat ,,Îndrumarul de lucru IPCC pentru inventarierea gazelor cu efect de seră’’, cap. 4.
,,Agricultură’’, subcap.4.3. ,, Emisii de CH4 din managementul dejecţiilor şi a gunoiului de grajd
’’, ecuaţia 4.15. de la ,,Metoda 1’’.
Emisii CH4=PxEF
=(5850x7)
=40950 kg CH4/fermă /an,
unde:
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 43 din 73
EF – factor de emisie pentru efectivul de animale respective (kg/cap animal/an). Pentru
porci s-a avut în vedere tabelul 4-6 din capitolul 4.Agricultură al documentului “Îndrumarul de
lucru revizuit al IPCC pentru inventarierea gazelor cu efect de seră : Manual de referinţă “ în
condiţiile specifice ţarilor din Europa de Est, pentru care EF=7kgCH4/cap animal/an
P – populaţia numărul animalelor din populaţia respectivă, capete /an.
Pentru calculul emisiilor de amoniac din managementul dejecţiilor s-a aplicat metodologia
recomandată în documentul “EMEP/CORINAIR Emission Inventory Guidebook “, ultima ediţie.
Din capitolul Grupa 10 ,,Agriculture’’, subcapitolul ,,Manure management regarding nitrogen
compounds’’, s-a ales aplicarea metodologiei simplificate 4. ,,Simpler Methodology’’, subcapitolul
4.1 ,,Ammonia’’.
Emisii NH3=PxEF
=(5850x6,39)
=37381,5 kg NH3/fermă /an,
unde:
EF – emisia de amoniac pe tip de animal. Factorul de emisie (EF=6,39) se obţine din tabelul
4.1, prin însumarea factorilor de emisie propuşi pe fiecare tip de activitate desfăşurată în fermă:
creşterea în adăpost EF=2,89, depozitarea în afara adăpostului EF=0,85, împrăştierea pe suprafaţă
EF=2,65.
P – număr de animale crescute pe durata unui an.
De menţionat faptul că dejecţiile vor fi tratate la sursă, în cele două adăposturi, prin
însămânţare cu bio-enzime (combinaţie de bacterii şi enzime) livrate de o firmă de specialitate care
în conformitate cu cele specificate de furnizor (Sannitree Hungary) vor reduce atât concentraţia de
amoniac cu 80-85 % cât şi mirosurile.
În condiţiile în care se vor utiliza bio-enzime pentru diminuarea emisiilor de NH3, se
estimează că concentraţiile de poluanţi evacuaţi în atmosferă de principala sursă de poluare
(bazinele de stocare a dejecţiilor) se vor situa mult sub nivelul de prag admis de Ord. 462/1993,
Anexa 1, respectiv 7 mg NH3/m³ comparativ cu 30 mg NH3/m³. În cazul ventilatoarelor din halele
de producţie se estimează concentraţii cuprinse între 2,4 mg/m³ şi 4,8 mg/m³ per hală, în funcţie de
capacitatea la care lucrează ventilatoarele (capacitate întreagă respectiv la jumătate din capacitate).
De menţionat faptul că tratarea dejectiilor cu bioenzime, trebuie efectuată corespunzător in vederea
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 44 din 73
obtinerii unor eficiente maxime. Tratrea necorespunzatoare poate conduce la efecte contrare, si
anume la intensificarea mirosului dat de excesul de amoniac.
Inventarul emisiilor de poluanţi atmosferici de la sursele staţionare şi de la sursele mobile
existente, în cadrul obiectivului, este evidenţiat în tabelele următoare:
Tabelul 4.2.2. - Surse staţionare dirijate:
Denumirea
sursei Poluant
Debit masic
(g/h)
Debit
gaze/aer
impurificat
(m3/h)
Concentraţ
ia în emisie
(mg/m3)
Prag de
alertă
(mg/m3)
Prag de
intervenţie
(mg/m3)
Ventilatoare
hală NH3 45,6
Mediu 9500
Maxim
19000
Mediu 4,8
Maxim
2,4-
22,5 30
Tabelul 4.2.3. - Surse staţionare nedirijate:
Denumirea
sursei Poluant
Conc (mg/m
3)
Prag de
alertă
(mg/m3)
Prag de
intervenţie
(mg/m3)
Bazine dejecţii NH3 7 mg
NH3/m³ 22,5 30
4.2.3. Prognozarea poluării aerului
În perioada de execuţie, impactul asupra aerului se va datora emisiilor de noxe de la utilajele
şi mijloacele de transport auto care vor funcţiona în zonă în vederea execuţiei obiectivului. Noxele
vor fi de tipul: pulberi, NOX, CO, CO2, COV, dar în cantităţi relativ reduse şi limitate la perioada
efectuării lucrărilor.
La finalizarea obiectivului, principalele surse de poluare atmosferică în perioada de
funcţionare sunt adăposturile, bazinele de colectare a dejecţiilor animaliere, aplicarea de dejecţii pe
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 45 din 73
câmpurile agricole şi în mai mică măsură maşinile cu acces pe amplasament. Acestea sunt surse de
poluare nedirijate.
Principalii poluanţi atmosferici rezultaţi din activitatea de creştere a porcinelor sunt
amoniacul şi metanul.
Mirosul este un parametru organoleptic nenormat, generat de bazinele de colectare a
dejecţiilor, adăposturi şi în momentul împrăştierii dejecţiilor pe câmp. Mirosurile care să creeze
disconfort pot să apară temporar pe o arie mică în jurul amplasamentului în condiţiile în care
ventilaţia adăposturilor se suprapune cu situaţii de calm atmosferic prelungit şi inversiuni de
temperatură joase.
În ceea ce priveşte evoluţia poluării aerului în cazul implementării proiectului se poate
prognoza o uşoară creştere a poluării cu amoniac şi mirosuri specifice în vecinătatea
amplasamentului. În conformitate însă cu studiile anterior efectuate (Memoriu tehnic, Impactul
proiectului asupra stării de sănătate a populaţiei locale) şi cu datele stipulate în prezentul Raport la
studiul de evaluare a impactului asupra mediului poluarea aerul şi impactul asupra populaţiei nu vor
fi semnificative, concentraţiile poluanţilor situându-se sub nivelul de prag admis de Ord. 462/1993,
Anexa 1.
4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului
Gazele şi mirosurile rezultate de la adăposturi în urma activităţii propuse vor fi dispersate în
aerul atmosferic periodic prin intermediul unui sistem automatizat de ventilaţie, care include
ventilatoare, guri de admisie aer, senzori de temperatură şi umiditate şi sistem de comandă. În
fiecare adăpost sistemul de ventilaţie compus din 5 ventilatoare de coamă/grajd, cu tubulatură GFK,
diametrul de 82 cm, lungime de 2,8 m şi o capacitate de 18 000 m³/h/ventilator la 30 Pa. Lateral
există un număr de 60 de guri de admisie aer AIV cu autodeschidere acţionate de 2 servomotoare,
cu o capacitate de: 1 000m³/h la 10 Pa , 1 450 m³/h la 20 Pa, 2 000m³/h la 30 Pa. Acestea sunt
realizate din PVC cu geam termopan (27x56 cm) fiind pozitionate în oglindă pe pereţii laterali. Doi
senzori de temperatură în hală şi unul exterior şi un senzor de umiditate sunt conectaţi sistemului de
comandă. Toate acestea (ventilatoare, guri de admisie, senzori, sistem de comandă) asigură
parametrii optimi de temperatură şi umiditate şi eliminarea în bune condiţii a noxelor rezultate.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 46 din 73
Prin aplicarea unei tehnologii moderne şi automatizate de creştere a porcilor şi încorporarea
de enzime şi bacterii reducătoare în dejecţiile din grajduri se aşteaptă o scădere semnificativă a
amoniacului şi a mirosului emanat de dejecţii faţă de exploatările clasice.
În plus, pentru diminuarea efectelor mirosului se vor constitui pe laturile de nord-vest şi sud-
vest perdele de protecţie forestieră cu salcâmi.
De asemenea se vor mai urmări respectarea următoarelor:
- încorporarea rapidă în terenul arabil în procesul de împrăştiere pe sol a fertilizanţilor,
pentru reducerea emisiilor de ammoniac şi a mirosurilor;
- respectarea prevederilor cuprinse în Codul Bunelor Practici Agricole;
- planificarea activităţilor în funcţie de condiţiile atmosferice, evitându-se perioadele
defavorabile dispersiei poluanţilor.
Având în vedere profilul de activitate şi consideraţiile mai sus menţionate, se estimează un
impact destul de redus al noxelor evacuate de pe amplasament asupra mediului, acestea încadrându-
se normativelor în vigoare. Astfel, noxele nu vor depăşi concentraţiile şi debitele prevăzute în
legislaţie (Ord. 462/1993, modificat şi completat prin Ord. 592/2002).
4.3. Solul şi subsolul
Încadrarea solurilor în unităţi taxonomice s-a realizat pe baza Sistemului Român de
Taxonomie a Solurilor (SRTS), elaborat de ICPA în anul 2003.
Analizând harta solurilor-foaia Baia Mare (scara 1:200 000, Institutul Geologic, 1970) se
observă dominarea netă a clasei luvisoluri în zona amplasamentului şi în zona deluroasă
interfluvială de la vest de acesta şi a protisolurilor în zona de luncă a Someşului.
Protisolurile sunt soluri tinere în curs de formare. Se caracterizează prin prezenţa
orizontului superior Ap sau Ao, brun-cenuşiu, de 20-50 cm grosime, fără alte orizonturi sau
proprietăţi diagnostice.
Aluviosolurile sunt dominante în lunca Someşului fiind formate pe materiale parentale
fluvice, menţinute într-un stadiu de tinereţe datorită aportului periodic de aluviuni. Acestea au o
textură luto-nisipoasă la suprafaţă şi nisipo-lutoasă spre bază urmată la adâncimi mai mari de 0,60
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 47 din 73
cm-1 m de roca de bază. Reacţia solurilor este uşor acidă-neutră (6-7,2), iar conţinutul de humus
este de 2-3%.
Existǎ douǎ subtipuri de aluviosoluri: aluviosolurile tipice (solurile aluviale) şi cele entice
(aluviunile), ambele caracteristice luncii Someşului.
Aluviosolurile tipice, spre deosebire de aluviosolurile entice se dezvoltǎ pe suprafeţe care nu
se mai regǎsesc sub influenţa inundaţiilor. Textura acestora este nisipo- lutoasǎ. Au un profil scurt,
cu un orizont Ao de pânǎ la 50 cm. Aluviosolurile entice (protosolurile aluviale- SRCS, 1980) sunt
soluri cu o grosime redusǎ, sub 20 cm, formate din material detritic de dimensiuni variabile,
periodic inundate.
Luvisolurile sunt predominante în regiune fiind soluri cu procese intense de eluviere-
iluviere a mineralelor argiloase care au condus la formarea unui orizont argic (Bt), datoritǎ
regimului hidric percolativ şi a unui orizont eluvial imediat deasupra acestuia. Conţinutul ridicat de
argilă din orizonturile inferioare favorizeazǎ menţinerea unui exces de apă provenit din precipitaţii,
motiv pentru care se individualizează frecvent subtipul stagnic (pseudogleizat). Conţinutul redus de
humus şi calitatea slabă a acestuia, regimul aerohidric deficitar şi regimul uşor acid al pH-ului
conduc la o fertilitate relativ redusă a acestor soluri. La nivelul acestei clase sunt prezente în
teritoriu două tipuri: luvosolurile şi luvosolurile albice. Luvosolurile corespund unei faze mai puţin
avansate de levigare şi acidifiere, fiind caracterizate prin apariţia unui orizont eluvial (El) deasupra
celui argic şi formate pe roci sedimentare acide (luturi, argile), sǎrace în calciu. În arealul de studiu
predomină luvosolurile stagnice şi cele spodice. Luvosolurile albice, aflate într-un stadiu avansat de
levigare, se dezvoltǎ pe suprafeţe plane, cu drenaj extern deficitar şi roca-mamǎ acidǎ (luturi,
nisipuri, argile). În vederea măririi capacităţii productive a acestor soluri, deseori se aplică
îngrăşăminte fosfatice şi azotoase, precum şi îngrăşăminte naturale.
Hidrisolurile (soluri hidromorfe-SRCS, 1980) sunt soluri intrazonale, formate în condiţiile
unui exces temporar sau permanent de umiditate. Sunt slab reprezentate în arealul de studiu,
remarcându-se prezenţa stagnosolurilor gleice (soluri pseudogleice gleizate, SRCS, 1980),
amfihidromorfe, excesul de umiditate provenind atât din precipitaţii, cât şi din pânza freaticǎ. Sunt
cantonate pe rocile de tipul marnelor şi argilelor marnoase, pe terenurile cu un drenaj natural foarte
slab (suprafeţe foarte slab înclinate).
Solurile din zonă sunt utilizate îndeosebi arabil, cultura porumbului fiind dominantă. În
scopul înlăturării excesului de apă în zonă au fost efectuate lucrări de desecare.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 48 din 73
Pe amplasament s-au desfăşurat activităţi agricole cu caracter zootehnic încă din anul 1978,
crescându-se atât vaci şi viţei cât şi oi. În consecinţă se poate vorbi de un anumit nivel de poluare
istorică pe amplasament. În momentul de faţă activităţile sunt oprite ceea ce implică o diminuare a
poluării solului.
4.3.1. Surse de poluare a solurilor şi subsolurilor
Poluarea solului este un proces care implică dereglarea funcţionării normale a cuverturii
edafice ca suport de mediu de viaţă în cadrul diferitelor ecosisteme.
Din activitatea de construcţii vor rezulta o serie de deşeuri solide (pământ, moloz), deşeuri
de la ambalajele utilajelor şi echipamentelor.
Având în vedere profilul activităţilor desfăşurate în cadrul obiectivului şi măsurile de
prevenire implementate, în etapa de funcţionare, posibilitatea poluării solului este redusă.
Astfel, solul poate fi afectat doar în cazul gestionării necorespunzătoare a poluanţilor şi
surselor de poluare:
- scurgerilor necontrolate din reţeaua de canalizare sau din reţeaua de transport a dejecţiilor
animaliere;
- scurgerilor necontrolate din bazinele de recepţie a apelor uzate şi a dejecţiilor animaliere;
- depozitării necontrolate a deşeurilor rezultate de pe amplasament;
- scurgerilor accidentale de uleiuri şi combustibil de la maşinile cu acces pe amplasament.
4.3.2. Prognozarea impactului
Impactul prognozat cauzat de poluare
În perioada de şantier deşeurile menajere şi cele rezultate în urma reparaţiilor efectuate în
fermă se vor colecta şi se vor depozita temporar într-un loc special amenajat, într-un container fiind
eliminate prin grija beneficiarului. O parte din deşeurile inerte nepericuloase rezultate din
construcţii se vor utiliza ca material de umplutură al fundaţiei aleilor din adăposturile de creştere a
porcilor care vor suferi o supraînălţare cu 0,6 m faţă de nivelul terenului. Eventualele poluari
accidentale cu combustibil de la autovehicule vor fi de mică anvergură şi se vor elimina cu mijloace
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 49 din 73
specifice. De asemenea pe mici porţiuni solul va fi excavat în vederea realizării sistemului de
alimentare cu apă menajeră şi industrială şi pentru realizarea canalizării apelor menajere. Solul
excavat va fi depozitat temporar pe amplasament, iar ulterior va fi folosit ca material de umplutură
peste reţelele menţionate.
Activităţile desfăşurate în etapa de funcţionare nu se prevăd a fi activităţi cu impact
semnificativ asupra solului in condiţiile respectării măsurilor de management a deşeurilor şi a
apelor uzate de pe amplasament. Pentru solul din zonă, nu vor apărea importante modificări ale
activităţii biologice, calităţii, vulnerabilităţii sau rezistenţei.
4.3.3. Măsuri de diminuare a impactului
Dejecţiile animaliere care constituie principala sursă de poluare în activităţi de acest fel,
urmează din grajduri circuite sigure, nefiind o sursă de poluare a solurilor. Ele sunt colectate în
canale longitudinale în adăposturi, de unde pe pernă de apă, acestea ajung în cele două bazine de
colectare betonate etanş, prevăzute cu membrană impermeabilă, cu o capacitate de 3252,6 m³.
Capacitatea de stocare este suficientă în raport cu efectivul de porci şi având în vedere
periodicitatea golirii acestora. Dejecţiile sunt stocate o perioadă de 6 luni pentru stabilizarea
acestuia prin compostare şi pentru că împrăştierea pe câmp nu se poate face decât prin respectarea
unor anumite perioade, respectiv primăvara sau toamna. La golirile efectuate (dejecţiile sunt
vidanjate şi administrate prin încorporare solului de pe terenurile agricole ale localnicilor conform
prevederilor Codului Bunelor Practici Agricole), se recomandă inspectarea batalurilor şi remedierea
problemelor care ţin de siguranţa acestora în situaţia în care apar. De asemenea, se asigură un volum
de gardă permanent pentru preluarea apelor meteorice în cazul unor evenimente deosebite.
Prin caracteristicile constructive adoptate (materiale înalt rezistente la acţiunea factorilor
corozivi şi caracteristici de etanşeitate ridicată) reţeaua de canalizare a obiectivului şi bazinele de
stocare a apelor uzate cu destinaţia de a prelua, transporta şi reţine temporar apele uzate provenite
de la filtrul sanitar şi sala birouri prezintă siguranţă ridicată în exploatare, riscul de poluare a solului
fiind foarte redus. Periodic cele două bazine vor fi vidanjate, iar apa uzată menajeră va fi
transportată spre cea mai apropiată staţie de epurare (Ulmeni).
Deşeurile menajere rezultate în urma activităţii desfăşurate în cadrul fermei sunt în cantităţi
reduse, fiind colectate într-un spaţiu special amenajat cu platformă betonată, într-un container de tip
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 50 din 73
Europubelă, de 240 l acestea fiind ridicate periodic de către personalul de salubritate al oraşului
Ulmeni.
Pentru a preîntâmpina poluarea solului cu uleiuri şi combustibil de la maşinile de acces pe
amplasament acestea trebuie să urmărească număi căile de acces betonate destinate circulaţiei
autovehiculelor.
Pe amplasament în etapa de funcţionare nu se vor utiliza substanţe periculoase.
În concluzie, activităţile ce urmează a fi desfăşurate pe amplasament, în condiţiile
specificate de gestiune, nu se prevăd a fi activităţi cu impact semnificativ asupra solului.
4.4. Biodiversitatea
Analiza biodiversităţii s-a realizat pentru habitatele incluse arealului învecinat fermei pe o
rază de 1 km în jurul amplasamentului. Analiza a avut la bază analiza ortofotoplanurilor din zonă,
studii de specialitate şi rezultatele cercetărilor de teren, în acest sens fiind efectuate două ieşiri pe
teren în lunile august şi septembrie 2011.
Habitate
Zona învecinată obiectivului este încadrată doar habitatelor de pajişti antropice şi
comunităţilor ruderale şi antropice toate acestea având valoare conservativă redusă. La acestea se
adaugă terenurile arabile şi zona rezidenţială.
Teritoriul studiat pentru amplasamentul fermei nu este situat în interiorul sau în vecinătatea
unei arii naturale protejate de interes comunitar, naţional, local sau judeţean.
Flora şi vegetaţia
Ariile învecinate prezintă caracteristicile tipice unor sectoare antropizate cu terenuri agricole
(păşuni şi terenuri arabile) şi vegetaţie ruderală cu specii fara valoare conservativa precum: Papaver
rhoeas, Hypericum sp., Rumex hastatum, Achillea millefolia, Vicia faba, Equisetum arvense,
Carduus sp., etc.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 51 din 73
Pajiştile din vecinătăţi sunt puternic modificate ca urmare a păşunatului. Acestea sunt
compuse din ierburi mexofile, predominând pǎiuşca (Agrostis tenuis), specii de pǎiuş (Festuca
rubra, Festuca sulcata, Festuca valesiaca), laptele câinelui (Euphorbia amygdaloides), bǎrboasa
(Botriochloa ischaemum), zazania (Lolium perenne), ţǎpoşica (Nardus stricta), specii de trifoi
(Trifolium pretense, Trifolium repens, Trifolium dubium). Pe alocuri pajiştile sunt presărate cu
exemplare de porumbar (Prunus spinosa), sânger (Cornus sanguinea), corn (Cornus mas) şi mǎceş
(Rosa canina).
Singurul trup de pădure din vecinătate se dezvoltă la distanţe mai mari de 1,8 km SV de
amplasament. Structura pe specii indică predominarea qvercineelor (în special gorun-Quercus
opetraea) şi a carpenului (Carpinus betulus). ). Alături de aceste specii se mai regǎsesc exemplare
de cer (Quercus ceris), frasin (Fraxinus excelsior), ulm (Ulmus foliacea) şi paltin (Acer
platanoides). Speciile caracteristice stratului arbustiv sunt alunul (Corylus avellana), cornul
(Cornus mas), sângerul (Cornus sanguinea), socul (Sambucus nigra).
Nu există în apropiere habitate ale unor specii de plante incluse în Cartea Roşie nici resurse
importante de plante cu valoare economică.
Speciile de ciuperci comestibile pe pajiştile din vecinătate sunt în cantităţi reduse ca urmare
a extinderii mici a unor astfel de habitate în detrimentul terenurilor arabile, predominând ciuperca
de câmp (Agaricus arvensis).
Fauna
a. Nevertebrate
În decursul ieşirilor pe teren nu au fost idetificate specii importante de nevertebrate, ieşind
în evidenţă doar câteva specii comune de fluturi.
b. Amfibieni
Perioada ieşirilor pe teren nu a fost una ideală pentru observarea unor specii de amfibieni ca
urmare a secetei cu care s-a confruntat regiunea. Chiar dacă nu a fost identificată nici o specie este
posibil ca în bălţile formate după ploi pe păşunile din vecinătate şi în şanţurile de pe marginea
drumurilor să existe unele specii precum izvoraşul cu burtă galbenă (Bombina variegata), brotăcelul
(Hyla arborea), brosca râioasă brună şi verde (Bufo bufo şi Bufo viridis). Singura specie de interes
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 52 din 73
comunitar dintre cele menţionate este izvoraşul cu burtă galbenă, specie comună în regiune şi cu
populaţii destul de ridicate.
c. Reptile
Între reptile pe păşunile din vecinătate a fost identificat doar guşterul (Lacerta viridis). La
aceasta se adaugă probabil şi şopârla cenuşie (Lacerta agilis) şi şarpele de casă (Natrix natrix).
d. Păsări
Studiile privind biodiversitatea avifaunistică se realizează în special în timpul cuibăritului
pentru a demonstra valoarea suprafeţei potenţial impactate pentru speciile cuibăritoare aici.
Corelat cu anumite studii efectuate în pătrate caracteristice (2x2 km), în vecinătatea regiunii
(Fărcaşa 2007-2011, Ariniş 2010), în perioada de cuibărit a păsărilor, s-a realizat un inventar al
speciilor din regiune redat în tabelul de mai jos.
Tabel 4.4.1. Inventarul speciilor din regiunea de studiu şi vecinătăţi
Ordin Familie Denumire
populară
Denumire
ştiinţifică
Cuibărit
posibil în
zona de
impact
Habitat pentru
cuibărit
Ciconiiformes Ciconiidae Barza albă Ciconia ciconia x Zona
rezidenţială
Falconiformes Accipiteridae Şorecar comun Buteo buteo - Pădure
Uliu porumbar Accipiter gentilis - Pădure
Galliformes Phasianidae Fazan Phasianus
colchicus
x Păşune, arabil
Columbiiformes Columbidae Porumbel gulerat Columba
palumbus
- Pădure,
zăvoaie
Turturică Streptopelia turtur - Pădure,
zăvoaie
Guguştiuc Streptopelia
decaocto
x Zona
rezidenţială
Cuculiformes Cuculidae Cuc Cuculus canorus x Divers
Strigiformes Strigidae Cucuvea Athene noctua x Zona
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 53 din 73
rezidenţială
Coraciiformes Upupidae Pupăza Upupa epops - Livezi, vii,
zona
rezidenţială
Piciformes Picidae Ghionoaia verde Picus viridis x Pădure, zona
rezidenţială
Ciocănitoarea
mare
Dendrocopos
major
x Pădure, zona
rezidenţială
Passeriformes Alaudidae Ciocârlie Alauda arvensis x Păsune, arabil
Hirundinidae Rândunica Hirundo rustica x Zona
rezidenţială
Motacillidae Codobatură albă Motacilla alba x Zona
rezidenţială
Lannidae Sfrâncioc roşiatic Lanius collurio x Păşune cu
tufişuri
Oriolidae Grangur Oriolus oriolus - Pădure,
zăvoaie
Sturnidae Graur Sturnus vulgaris x Zona
rezidenţială,
pădure
Corvidae Gaiţă Garullus
glandarius
x Divers
Coţofană Pica pica x Păsune cu
tufişuri
Cioară grivă Corvus corone
cornix
x Zona
rezidenţială,
păşuni cu
copaci izolaţi
Corb Corvus corax - Pădure
Troglodytidae Ochiuboului Troglodytes
troglodytes
- Pădure,
taluzuri/maluri
abrupte
Sylviidae Silvie mică Sylvia curruca x Zona
rezidenţială,
păşuni cu
tufişuri
Pitulice mică Phylloscopus x Pădure, poieni
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 54 din 73
collybita
Turdidae Măcăleandru Erithacus rubecula x Taluzuri/maluri
Mărăcinar mare Saxicola ruberta x Păşuni cu
tufişuri
Mierlă Turdus merula x Zăvoaie,
pădure, zona
rezidenţială
Sturz cântător Turdus phylomelos x Zăvoaie,
pădure
Paridae Piţigoi mare Parus major x Zona
rezidenţială,
pădure
Piţigoi albastru Parus caeruleus x Zona
rezidenţială,
pădure
Aegithalidae Piţigoi codat Aegithalos
caudatus
x Păşuni cu
tufişuri
Passeridae Vrabia de câmp Passer montanus x Terenuri
agricole,
păşuni
Vrabia de casă Passer domesticus x Zona
rezidenţială
Fringillidae Cinteză Fringilla coelebs - Pădure
Florinte Carduelis chloris x Păşuni cu
tufişuri
Sticlete Carduelis
carduelis
x Zona
rezidenţială
Emberizidae Presură galbenă Emberiza citrinella x Păşuni, terenuri
agricole
Presură sură Miliaria calandra ? Păşuni, terenuri
agricole
Dintre speciile menţionate populaţii mai mari deţin fazanul, coţofana, ciocârlia şi presura
galbenă pe terenurile agricole şi păşunile din vecinătate şi vrabia de câmp, vrabia de casă,
rândunica, piţigoiul mare şi graurul în intravilanul satului Mânău.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 55 din 73
e. Mamifere
În zona de impact au fost observate doar exemplare de iepuri de câmp (Lepus europaeus) şi
galerii de şoarece de câmp (Microtus arvalis). Este posibil ca pe păşunile din vecinătate să mai
existe şi alte specii precum vulpea (Vulpes vulpes) şi căpriorul (Capreolus capreolus).
f. Peşti
Pe amplasament şi în vecinătăţile imediate (1-2 km) nu există zone umede sau ecosisteme
acvatice, fiind astfel exclusă posibilitatea de a exista peşti.
4.4.1. Impactul prognozat
Amplasamentul ales pentru obiectiv nu se caracterizează ca zonă deosebit de importantă din
punct de vedere al biodiversităţii, vegetaţia şi fauna nefiind reprezentată de specii rare. Pentru
executarea lucrărilor în vederea realizării obiectivului nu se prevăd defrişări.
Anterior, spaţiul avea aceeaşi destinaţie.
Suprafeţele ocupate de spaţii verzi pe amplasament vor fi importante ca dimensiuni şi
îngrijite corespunzător, iar rolul lor va fi atât estetic, cât şi de protecţie a habitatului natural al florei
şi faunei specifice. Prin amenajarea spaţiilor verzi pe amplasament se creează posibilitatea
dezvoltării de ecosistemelor specifice în zonă, reducând în acelaşi timp şi agresiunea impactului
antropic asupra populaţiei.
Majoritatea vecinătăţilor amplasamentului sunt constituite din terenuri desţelenite cu
folosinţă arabilă cu o structură a speciilor mult modificată şi deteriorată faţă de habitatul original
(păduri de stejar). Distanţele mari faţă de obiectiv a principalelor arii protejate (cea mai apropiată
este la 10 km E - Rezervaţia forestieră Pădurea Bavna), lipsa unor cursuri de apă în vecinătate (cel
mai apropiat este Someşul la circa 3 km est) şi măsurile de protecţie a mediului adoptate nu pun în
pericol ariile protejate sau diferite specii rare de animale.
În urma lucrărilor efectuate pe amplasament şi a funcţionării obiectivului nu se pune
problema afectării semnificative a ecosistemelor terestre şi acvatice învecinate. Impactul prognozat
asupra biodiversităţii, datorat funcţionării obiectivului va fi, astfel, redus.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 56 din 73
4.4.2. Măsuri de diminuare a impactului
Lucrările propuse, având în vedere amenajarea spaţiilor verzi pe amplasament, tehnologia
modernă şi criteriile de siguranţă adoptate, coroborate cu lipsa unor ecosisteme naturale terestre sau
acvatice în imediata vecinătate şi anvergura producţiei, nu vor avea un impact negativ asupra
biodiversităţii locale.
4.5. Peisajul
Informaţii despre peisaj şi încadrarea în regiune
Peisajul local este unul tipic rural cu accent pe agricultură (cultura plantelor şi creşterea
animalelor în gospodării familiale). În consecinţă nu există condiţii de incompatibilitate referitoare
la încadrarea specificului activităţii în peisajul local.
Caracteristicile şi geomorfologia reliefului pe amplasament
Geomorfologia locală indică o topografie aproape plană a amplasamentului cu o uşoară
înclinare de la vest (168 m) spre est (166 m). Amplasamentul este situat pe una dintre terasele
Someşului la baza interfluviului dintre râul Someş şi râul Sălaj. Dealurile Sălajului ating la SV de
amplasament altitudini care depăşesc uşor 300 m.
Zone împădurite în arealul amplasamentului
Nu există păduri în arealul amplasamentului cel mai apropiat trup de pădure aflându-se
situat la circa 2 km SV de amplasament.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 57 din 73
4.5.1. Impactul prognozat
Utilizarea terenului pe amplasamentul ales (33387 m²) indică faptul că o bună parte a
acestuia este ocupat de spaţii verzi sub forma suprafeţelor înierbate şi a perdelelor de protecţie
forestieră (19613 m²). Restul terenului (13774 m²) este spaţiu afectat de construcţii.
Obiectivul de investiţii nu va afecta mediul din punct de vedere peisagistic într-o regiune cu
specific predominant agricol şi în condiţiile în care anterior amplasamentul a avut aceeaşi destinaţie.
Cu mici excepţii (perdele de protecţie forestieră pe circa 300 m lineari pe laturile de SV şi NV) se
va păstra sistematizarea originală a fermei care a funcţionat şi în trecut.
4.5.2. Măsuri de diminuare a impactului
Ferma se va încadra armonios în peisaj. Spaţiile verzi vor fi întreţinute pe tot parcursul
anului, prin amenajamente specifice.
Amenajarea de spaţii verzi pe amplasament are funcţiuni bine stabilite, cu impact benefic
atât pentru peisajul zonei, cât şi pentru menţinerea biodiversităţii şi estetica zonei.
4.6. Mediul social şi economic
Localitatea Mânău care include ampasamentul analizat avea o populaţie de 1179 locuitori la
recensământul din anul 2002 fiind relativ stabilă, cu procente ridicate ale populaţiei vârstnice.
Acesta este inclusă din punct de vedere administrativ oraşului Ulmeni care împreună cu localităţile
arondate (Arduşel, Chelinţa, Mânău, Someş Uileac, Ţicău, Tohat şi Vicea) avea o populaţie de 7365
locuitori în 2005 (2066 gospodării) şi o suprafaţă de 8149 ha din care 5567 ha – teren agricol, 3500
ha – teren arabil, 1468 ha – păşuni, 408 ha – fâneţe, 163 ha – livezi, 1753 ha – păduri. Localităţile
sunt electrificate integral, există reţea de alimentare cu apă şi de canalizare în oraşul Ulmeni, Mânău
şi Arduşel, iar localitatile Ulmeni şi Tohat deţin şi reţea de alimentare cu gaz metan.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 58 din 73
Populaţia locală este ocupată predominant în agricultură în satul Mânău existând doar câteva
mici unităţi productive din industria alimentară-produse de panificaţie şi textilă. Turismul este slab
reprezentat nefiind în localitate obiective de interes naţional sau judeţean. Traficul rutier local este
situat la paramatri reduşi localitatea fiind străbătută de drumul comunal 182 B care leagă localităţile
Ulmeni şi Ariniş.
Amplasamentul obiectivului este localizat în intravilanul localităţii Mânău, în nord-estul
extrem al satului, într-o zonă cu destinaţie pentru construcţii zootehnice, în conformitate cu
certificatul de urbanism nr.54/26.07.2011, pe locul unei foste ferme de creştere a bovinelor. Pe
laturile de est şi nord ale amplasamentului cele mai apropiate case sunt situate la distanţe de 2,6 km
(sat Tohat), respectiv 3,7 km (sat Rodina). Centrul geometric al satului se desfăşoară la circa 700 m
vest-sud vest de amplasament. Zona rezidenţială se desfăşoară doar la sud şi vest de fermă la
distanţe mai mari de 150-200 m. În continuitatea sud-vestică a amplasamentului, doar pe o parte a
drumului de acces, există două gospodării familiale cea mai apropiată aparţinând lui Lemnean
Florin. Din dicuţiile avute de proprietarul fermei cu sus-numitul nu se pune problema vreunui
inconvenient creat de funcţionarea fermei în vecinătate, obiectivul având acelaşi specific, respectiv
fermă zootehnică şi în trecut.
Proiectul are ca obiectiv infiinţarea unei ferme de creştere a porcinelor, dotată în
conformitate cu standardele UE, astfel încât să permită utilizarea unor tehnologii moderne şi
eficente economic, atât pentru îngrăsarea de porci de calitate superioară, cât şi pentru protecţia
mediului înconjurător. În consecinţă investiţia va avea un impact pozitiv asupra zonei, atât din punct
de vedere social, cât şi din punct de vedere economic. Astfel, printr-o asemenea investiţie va creşte
competitivitatea în sectorul agricol utilizându-se mai eficient resursele umane şi factorii de
producţie şi se va asigura dezvoltarea mediului de afaceri local, crearea de noi locuri de muncă şi
creşterea veniturilor la bugetul local.
Estimãrile fãcute într-un studiu recent (octombrie 2011) asupra impactului fermei asupra
sănătăţii populaţiei din vecinătatea obiectivului aratã cã nu existã riscuri semnificative pentru starea
de sãnãtate a populaţie din imediata vecinatate.
Concluziile acestui studiu sunt redate mai jos:
1. Funcţionarea obiectivului investigat FERMA DE PORCINE, Mânãu, judeţul Maramureş
aparţinând S.C. SVOBODA COMPANY S.R.L. nu elibereazã substanţe periculoase în concentraţii
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 59 din 73
care pot determina riscuri semnificative asupra stãrii de sanatate a populaţiei din imediata sa
vecinatate.
2. Factorii de disconfort sunt indicatori subiectivi şi nu se pot cuantifica într-o formã
matematicã, formã care sã permitã o evaluare de risc.
3. Concluziile de faţã sunt valabile numai în situaţia şi condiţiile descrise în memoriul tehnic
şi evaluate la momentul efectuãrii determinarilor şi investigãrii locului unde funcţioneaza obiectivul
FERMA DE PORCINE, Mânãu, judeţul Maramureş aparţinând S.C. SVOBODA COMPANY
S.R.L.
4. Orice modificare de orice naturã în caracteristicile obiectivului FERMA DE PORCINE,
localitatea Mânãu, judeţul Maramureş poate sã conducã la modificãri ale expunerii, riscului şi
implicit impactului asociat acesteia.
5. Ȋn cazul respectãrii procesului tehnologic şi a condiţiilor de conformare pentru prevenirea
efectelor, obiectivul poate funcţiona, la capacitatea de 2000 capete/serie, la distanţa existentã în
prezent faţã de zonele locuit.
Mãsuri de diminuare a impactului
Prin controlul automatizat al emisiilor de substanţe poluante din hale, gestiunea eficientă a
dejecţiilor, utilizarea de bioenzime reducătoare, realizarea de perdele de protecţie forestieră şi
planul de monitorizare impus se estimează că mediul socio-economic nu va fi afectat semnificativ.
Mai mult printr-o asemenea investiţie se va asigura dezvoltarea mediului de afaceri local, crearea de
noi locuri de muncă şi creşterea veniturilor la bugetul local.
4.7. Condiţii culturale şi etnice
Obiectivul de investiţii nu va afecta condiţiile etnice şi culturale din zonă. În vecinătatea
amplasamentului nu există obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 60 din 73
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
Amplasamentul proiectului a fost ales din câteva variante de amplasament, în funcţie de
anumiţi factori obiectivi:
- distanţa mare faţă de drumurile intens circulate;
- distanţa mare faţă de apă de suprafaţă şi faţă de zone naturale protejate sau zone de
protecţie sanitară;
- lipsa sau intensitatea redusă a unor fenomene de risc natural (inundaţii, alunecări de teren,
cutremure);
- distanţa mare faţă de localităţi cu număr mare de locuitori;
- apropierea de terenurile arabile unde pot fi împrăştiate îngrăşămintele naturale;
- încadrarea în specificul activităţilor locale;
- lipsa unor investiţii semnificative în localitate.
Cel mai mult însă a contat faptul că investiţia presupune doar lucrări de reabilitare şi
reparaţii a obiectivelor unei ferme preexistente, într-o zonă cu destinaţie pentru construcţii
zootehnice, în conformitate cu certificatul de urbanism nr.54/26.07.2011 emis de Primăria oraşului
Ulmeni. În aceste condiţii este mult diminuat impactul asupra factorilor de mediu în perioada de
construcţie şi de asemenea costurile specifice investiţiei în condiţiile în care aceasta se va realiza
din bani proprii.
La alegerea amplasamentului au fost analizate si modul de asigurare a resurselor. Astfel
alimentarea cu apa se face din sursa subterana preexistentă pe amplasament (fântână) la un debit şi
o calitate bune, iar ferma este racordată la reţeaua de energie electrică. De asemenea accesul la
fermă se realizează uşor (200 m est de drumul comunal 182 B).
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 61 din 73
6. MONITORIZAREA
Pe parcursul exploatării obiectivului se va proceda la monitorizarea factorilor de mediu,
după cum urmează:
- monitorizarea anuală a calităţii apelor subterane prin prelevări de probe de apă şi analiza
acestora în laboratoare de specialitate acreditate. Prelevările se vor efectua atât din fântâna
preexistentă pe amplasament cât şi dintr-un foraj de suprafaţă situat aval de bazinele de colectare a
dejecţiilor animaliere la nord-est de acestea. Se vor urmări îndeosebi următorii indicatori: pH,
amoniu, nitriţi, nitraţi, sulfaţi;
- monitorizarea emisiilor de azbest în aer şi apă în conformitate cu prevederile
Hotărârii124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest, art. 9, al.
2 ,,Titularii activităţilor care implică prezenţa azbestului au obligaţia de a efectua în mod regulat
măsurători asupra emisiilor de azbest în aer şi în apă’’ şi ale Ordinului MMGA 108/2005 privind
metodele de prelevare a probelor şi de determinare a cantităţilor de azbest în mediu.
- monitorizarea calităţii aerului la limita intravilanului localităţii Mânãu în 2 puncte pentru:
amoniac, hidrogen sulfurat şi pulberi respirabile. În primul an măsuratorile se vor face dimineata si
seara, 3 zile consecutive, spre sfârşitul ciclurilor de creştere. În funcţie de rezultatele obţinute, după
primul an de funcţionare, autoritatea de mediu va stabili programul şi frecvenţa monitorizării
ulterioare.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 62 din 73
7. SITUAŢII DE RISC
1. Riscuri naturale
Deoarece conform informaţiilor existente în zona amplasamentului acesta nu este expus
inundaţiilor, alunecărilor de teren sau eroziunii excesive, principalele riscuri naturale ce pot afecta
amplasamentul pot apărea datorită următoarelor fenomene climatice de risc: ploile torenţiale,
temperaturile extreme, seceta, stratul de zăpadă, îngheţul.
Fenomene atmosferice de risc.
Ploile torenţiale reprezintă agentul de bază în declanşarea unor manifestări cu grad ridicat
de periculozitate. În majoritatea cazurilor, durata ploilor torenţiale a fost de sub 6 ore. Intensitatea
medie are valori cuprinse între 0,04 şi 0,24 l/minut, în cazul ploilor cu durată mai mare de o oră, şi
poate creşte până la peste 3 l/minut, în cazul unor ploi cu o durată cuprinsă între 3 şi 30 de minute.
În ceea ce priveşte perioada medie de revenire a cantităţilor maxime zilnice peste anumite praguri,
se remarcă faptul că precipitaţiile maxime de peste 100 mm/24 h au o valoare de 5 % (o dată la 20
ani), cele mai mari de 50 mm/24 h de 27,5 % (o dată la 3 ani şi jumătate în medie), iar cele de peste
40 mm/24 h o dată la 2 ani.
Dintre celelalte fenomene climatice de risc, se pot menţiona vânturile puternice, trăsnetele şi
grindina care însoţesc furtunile extratropicale (în medie 1-2 cazuri pe an), specifice sezonului
estival şi care pot determina, în cazul în care au o magnitudine ridicată, unele pagube materiale.
Ca urmare a adăpostului oferit de Carpaţii Orientali, regiunea este protejată împotriva
pătrunderii aerului rece dinspre Anticiclonul Siberian şi, în consecinţă, numărul zilelor cu viscol
este foarte redus (sub 1 zi media multianuală).
Fenomenele de îngheţ apar în urma coborârii temperaturii aerului sau a solului sub 0ºC. În
zonă, zilele cu îngheţ au o frecvenţă care se situează în jurul valorii de 100 zile, în timp ce zilele
fără îngheţ, se situează între valori de 160 -170 zile. La nivelul solului, primul îngheţ se produce, în
medie, în 12 octombrie, iar ultimul îngheţ în 24 aprilie. Frecvenţa de producere a temperaturilor
minime de sub -25 °C este, în medie, un eveniment la 13 ani, iar a celor mai mici de – 20°C, o dată
la 3,3 ani. Adâncimea maximă de îngheţ în zonă este de circa 80 cm.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 63 din 73
Temperaturi ridicate. Numărul mediu anual al zilelor cu temperaturi mai ridicate de 25°C
este de 24,6 zile. Probabilitatea de producere a unor temperaturi maxime de peste 35 °C este de 20
% (o dată la 5 ani în medie), în timp ce temperaturile de peste 30 °C apar în fiecare an.
Favorizând acumularea locală a poluanţilor şi, implicit, împiedicând dispersia acestora,
inversiunile de temperatură specifice anotimpului hibernal se constituie, de asemenea, în
manifestări climatice periculoase. Acest fenomen constituie un caz particular al stabilităţii
atmosferice, situaţie în care poluanţii emişi sunt stopaţi în ascensiune de un ,,ecran de inversiune’’
care formează o cupolă sub care poluanţii se concentrează progresiv. Cele mai frecvente inversiuni
apar iarna, în lunile ianuarie şi februarie, în condiţiile invaziei de aer rece polar sau arctic. Înălţimea
medie a plafonului de inversiune este de aproximativ 200-300 m.
Seceta atmosferică. Este un fenomen rar în regiune, aspect reliefat şi de indicele de ariditate
care în zonă are valoarea de 48, cu mult peste valoarea regiunilor secetoase din ţară (10-30).
Stratul de zăpadă. Grosimea stratului de zăpadă la Baia Mare variază, în general, între 5-50
cm şi se menţine în medie 50-60 zile pe an. Mai ales în a doua parte a iernii rezerva de apă
acumulată în stratul de zăpadă poate depăşi 100 mm de apă la o grosime de a stratului de zăpadă de
30 cm.
Cutremurele nu au o intensitate ridicată în zona în cauză.
2. Accidente potenţiale
În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă, pentru eliminarea
factorilor de risc şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, atât în
perioada de construcţie a obiectivului cât şi în perioada de funcţionare, titularii au o serie de
obligaţii stabilite prin LEGEA 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă şi HG 300/2006 privind
cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile, modificată şi
completată de HG 601/2007. De asemenea trebuie avute în vedere şi o serie de norme specifice de
securitate şi sănătate a muncii în perioada de construcţie şi NSSM pentru activitatea de creştere a
animalelor cf. Ord. 149/1997 în perioada de funcţionare.
Întrucât pe amplasament nu se prevede utilizarea substanţelor periculoase accidentele
potenţiale ce pot apărea sunt legate mai ales de posibilitatea apariţiei unor incendii.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 64 din 73
Un alt posibil scenariu de accident potenţial poate apărea în cazul cedării unor părţi din
structurile construite (ex. acoperiş). Din cauza deschiderilor mari ale spaţiilor prevăzute în interiorul
halelor, acestea vor trebui calculate astfel încât să reziste la solicitări care pot fi într-un moment pe o
anumită suprafaţă, cât şi fenomenelor meteo extreme, cum ar fi vânturi puternice, strat de zăpadă cu
grosime mare care se pot topi brusc, fenomenelor de tip grindină etc.
În acest sens, obligaţiile privind calitatea lucrărilor in construcţii revine: investitorilor,
proiectanţilor, verificatorilor de proiecte, fabricanţilor si furnizorilor de produse pentru construcţii,
executanţii, proprietarii, utilizatorii, responsabilii tehnici cu execuţia, experţii tehnici, precum si
autorităţile publice si asociaţiile profesionale de profil.
Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, defineşte sistemul calităţii în construcţii ca
fiind ansamblul de structuri organizatorice, responsabilităţi, regulamente, proceduri şi mijloace, care
concură la realizarea calităţii construcţiilor în toate etapele de concepere, realizare, exploatare şi
postutilizare a acestora.
Sistemul calităţii in construcţii se compune din: reglementările tehnice in construcţii;
calitatea produselor folosite la realizarea construcţiilor; agrementele tehnice pentru noi produse si
procedee; verificarea proiectelor, a execuţiei lucrărilor si expertizarea proiectelor si a construcţiilor;
conducerea si asigurarea calităţii in construcţii; activitatea metrologica in construcţii; recepţia
construcţiilor; comportarea in exploatare si intervenţii in timp; post utilizarea construcţiilor;
controlul de stat al calităţii in construcţii.
Conform art. 2 din “Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor“ aprobate cu
O.M.I. nr. 775/1998 pentru obţinerea unor cerinţe de calitate, din punct de vedere al siguranţei la
foc, este necesar sa se aibă in vedere următoarele criterii de performanta: riscul de incendiu,
rezistenta la foc, preîntâmpinarea propagării incendiilor, comportarea la foc, căile de acces, de
evacuare si de intervenţie.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 65 din 73
Măsuri de prevenire a riscurilor
Măsuri de prevenire a riscurilor naturale
Prevenirea riscurilor naturale pe amplasament se va putea realiza astfel:
- dimensionarea corespunzătoare a instalaţiilor de canalizare a apelor pluviale pentru ca
acestea să poată colecta întreaga cantitate de precipitaţii care ajunge pe sol în cazul unei ploi
torenţiale, chiar şi pentru o durată a acesteia mai mare decât în mod obişnuit;
- dimensionarea corespunzătoare a bazinelor de colectare a dejecţiilor cu prevederea de
volume de gardă pentru preluarea în bune condiţii a apelor meteorice;
- verificarea rezistenţei învelitorilor din azbest a acoperişurilor halelor care vor trebui să fie
astfel asigurate încât să poată rezista la stratul de zăpadă depus în condiţiile cele mai defavorabile şi
la căderi de grindină sau vânt puternic.
Măsuri de prevenire a riscurilor accidentelor posibile
Pentru prevenirea riscului de prăbuşire a învelitorilor din azbest a halelor vor fi efectuate
calculele de rezistenţă.
În situaţii neprevăzute din care poate rezulta deteriorarea învelitorilor din azbest (ex. căderi
de grindină de mari dimensiuni, vijelii, terminarea ciclului de viaţă), deşeurile rezultate vor fi
gestionate având la bază prevederile Hotărârii 124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul
poluării mediului cu azbest, art.11., modificată şi completată de HG 734/2006. De asemenea se vor
lua în considerare şi recomandările din ,,Ghidul celor mai bune practici pentru prevenirea sau
reducerea riscului ,azbest’ în lucrările care implică sau pot implica o expunere la azbest pentru
angajator, pentru lucrător şi pentru inspectorul de muncă’’, elaborat de Comitetul Înalţilor
Responsabili cu Inspecţia Muncii (SLIC), Comisia Europeană şi Directivele 87/217/CEE privind
prevenirea şi reducerea poluării mediului cauzate de azbest, respectiv 83/477CEE privind protecţia
sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile expunerii la azbest. Înaintea începerii activităţii de
demolare, toate persoanele implicate (angajaţi, contractori) vor fi instruite adecvat cu privire la
cerinţele speciale de manevrare a azbestului şi măsurile adecvate de protecţie a aparatului respirator.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 66 din 73
În cazul în care va trebui îndepărtat învelitorilor de azbest de pe acoperişurile ale
adăposturilor de creştere a animalelor, datorită deteriorărilor suferite, aceste vor fi gestionate ca
deşeuri periculoase.
Pentru prevenirea riscurilor accidental datorate unui eventual incendiu, pe amplasament s-au
asigurat dotările necesare şi rezerva de apă (20 m³ în 2 bazine subterane) conform STAS- urilor în
vigoare.
Pentru a satisface cerinţa esenţiala "Securitate la incendiu", construcţiile trebuie sa fie
proiectate si executate astfel încât, în cazul izbucnirii unui incendiu să se asigure următoarele
cerinţe:
a) stabilitatea elementelor portante ale construcţiei sa poată fi estimată pentru o perioadă
determinată de timp;
b) apariţia si propagarea focului şi fumului în interiorul construcţiei sa fie limitate;
c) propagarea incendiului la constructiile invecinate sa fie limitata;
d) utilizatorii sa poata parasi constructia sau sa poata fi salvati prin alte mijloace;
e) sa fie luata in consideratie securitatea echipelor de interventie.
Volumul rezervei de incendiu stocată în permanenţă pe amplasament va fi suficient, urmând
să fie calculat în conformitate cu cerinţele legale în vigoare. Se vor prevedea de instalaţiilor automate
de stingere, conform P118-1999.
Personalul angajat al fermei va trebui să cunoască normele generale, departamentale şi
specifice de protecţia muncii, să cunoască bine obiectivul şi modul de intervenţie în caz de
incendiu, dispunerea şi modul de utilizare a mijloacelor de stingere a incendiilor.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 67 din 73
8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR
Nu au fost înregistrate dificultăţi de ordin tehnic sau practic în elaborarea raportului la
studiul de evaluare a impactului.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 68 din 73
9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC
Investiţia propusă, ,,Reabilitare, igienizare şi reparaţii clădiri cu destinaţia fermă de
porcine’’, va fi realizată în scopul creşterii şi îngrăşării porcilor pentru livrarea către abatoare de
sacrificare. Creşterea porcinelor, conform Ord. 337/2007, se incadreaza la Cod CAEN 0146-
creşterea porcinelor.
Principalele unităţi funcţionale de pe amplasament sunt:
a. Adăposturi pentru creşterea porcinelor. Din cele patru adăposturi preexistente pe
amplasament vor funcţiona un număr de 2 grajduri, respectiv grajdurile nr. 2 şi 3 conform
planului de situaţie ataşat.
b. Filtrul sanitar cu o suprafaţă de 23 m², este localizat în capătul dinspre accesul pe
amplasament al adăpostului nr.1., fundaţia, pereţii şi acoperişul având aceleaşi caracteristici
structurale şi materiale ca şi ale celorlalte adăposturi.
c. Clădirea birourilor cu o suprafaţă 20 m² este localizată pe latura de nord-vest a
amplasamentului, fiind concepută pentru a deservi personalul administrativ, sanitar şi pentru
personalul de serviciu.
d. Bazinele de colectare a dejecţiilor animaliere (includ dejecţii, purin şi ape de spălare a
grajdului), în număr de două, sunt situate pe latura sud-estică a amplasamentului.
e. Bazinele de colectare a apelor uzate
f. Fântână pentru alimentarea cu apa a fermei
g. Camera necropsie
h. Sistematizarea exterioară
Perioada de execuţie propusă pentru realizarea obiectivului este a doua jumătate a anului
2011.
Investiţia propusă se va derula pe locul unei vechi ferme zootehnice şi în consecinţă
activităţile din faza de construcţie constau doar în lucrări de reabilitare, igienizare şi reparaţii a
structurilor de pe vechiul amplasament la care se adaugă lucrări suplimentare de sistematizare
exterioară.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 69 din 73
Activitatea principală la nivelul obiectivului va fi creşterea porcinelor, care în conformitate
cu prevederile Ord. 337/2007 se încadrează la Cod CAEN 0146-creşterea şi îngrăşarea porcilor
pentru producţia de carne.
Ferma va include 2 adăposturi funcţionale de îngrăşare porcine în sistem intensiv cu
capacitatea nominală totală de producţie de 1950 capete/ciclu x 3 serii anuale, adică 5850 porci
graşi/ an.
Deşeurile rezultate de pe amplasament vor fi gestionate conform legislaţiei în vigoare.
Fertilizanţii rezultaţi de la bazinele de stocare a dejecţiilor vor respecta codul de bune practici
agricole şi legislaţia în vigoare.
Impactul asupra apei este redus întrucât de pe amplasament nu sunt evacuări de ape uzate în
mediu.
Apele uzate menajere nu vor avea efecte asupra altor factori de mediu, (sol, subsol, ape
freatice), întrucât la proiectarea obiectivului s-au avut în vedere etanşeizarea şi dimensionarea
corectă a celor 2 bazine de stocare şi a reţelei de canalizare de pe amplasament. Apele uzate vor fi
transportate ori de câte ori este nevoie la staţia de epurare a localităţii Ulmeni.
Prin soluţia de protecţie a apelor adoptată se consideră dejecţiile de la creşterea porcilor ca
nămol şi nu ape uzate, prin reducerea consumului de apă necesară evacuării dejecţiilor. În această
situaţie, de la activitatea fermei de îngrăşare a porcilor nu vor mai rezulta ape uzate tehnologice,
care să fie evacuate în receptori naturali.
În apropierea amplasamentului nu există cursuri de apă sau lacuri.
În ceea ce priveşte evoluţia poluării aerului în cazul implementării proiectului se poate
prognoza o uşoară creştere a poluării cu amoniac şi mirosuri specifice în vecinătatea
amplasamentului. În conformitate însă cu studiile anterior efectuate (Memoriu tehnic, Impactul
proiectului asupra stării de sănătate a populaţiei locale) şi cu datele stipulate în prezentul Raport la
studiul de evaluare a impactului asupra mediului poluarea aerul şi impactul asupra populaţiei nu vor
fi semnificative, concentraţiile poluanţilor situându-se sub nivelul de prag admis de legislaţia în
vigoare.
Activităţile desfăşurate în etapa de funcţionare nu se prevăd a fi activităţi cu impact
semnificativ asupra solului şi subsolului, în condiţiile respectării măsurilor de management a
deşeurilor şi a apelor uzate de pe amplasament. Pentru solul din zonă, nu vor apărea importante
modificări ale activităţii biologice, calităţii, vulnerabilităţii sau rezistenţei.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 70 din 73
În ceea ce priveşte impactul asupra biodiodiversităţii, majoritatea vecinătăţilor
amplasamentului sunt constituite din terenuri desţelenite cu folosinţă arabilă cu o structură a
speciilor mult modificată şi deteriorată faţă de habitatul original (păduri de stejar). Distanţele mari
faţă de obiectiv a principalelor arii protejate (cea mai apropiată este la 10 km E - Rezervaţia
forestieră Pădurea Bavna), lipsa unor cursuri de apă în vecinătate (cel mai apropiat este Someşul la
circa 3 km est) şi măsurile de protecţie a mediului adoptate nu pun în pericol ariile protejate sau
diferite specii rare de animale.
În urma lucrărilor efectuate pe amplasament şi a funcţionării obiectivului nu se pune
problema afectării semnificative a ecosistemelor terestre şi acvatice învecinate. Impactul prognozat
asupra biodiversităţii, datorat funcţionării obiectivului va fi, astfel, redus.
Prin controlul automatizat al emisiilor de substanţe poluante din hale, gestiunea eficientă a
dejecţiilor, utilizarea de bioenzime reducătoare, realizarea de perdele de protecţie forestieră şi
planul de monitorizare impus se estimează că mediul socio-economic nu va fi afectat semnificativ.
Mai mult printr-o asemenea investiţie se va asigura dezvoltarea mediului de afaceri local, crearea de
noi locuri de muncă şi creşterea veniturilor la bugetul local.
În concluzie, prin respectarea măsurilor de management prevăzute activitatea propusă nu va
genera un impact semnificativ asupra mediului şi a sănătăţii umane.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 71 din 73
ANEXE-PIESE DESENATE
1. Planul de încadrare în zonă al obiectivului
2. Planul de situaţie cu modul de planificare a utilizării suprafeţelor
ANEXA 1. Planul de încadrare în zonă al obiectivului
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 72 din 73
ANEXA 2. Planul de situaţie
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
PENTRU OBIECTIVUL:
REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE
ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 73 din 73
Bibliografie:
Arghiuş, C., 2010, Culmea şi piemontul Codrului – studiu geomorfologic, Teza de doctorat,
Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Geografie, Cluj Napoca
Doniţă, N., Popescu, A., Paucã-Comănescu, M., Mihăilescu, S, Biriş, I.A., 2005, Habitatele
din România, Editura Tehnică Silvică, Bucureşti
*** 1970-2002, Date pluviometrice – post pluviometric Ulmeni, Administraţia Naţională
Apele Române- Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa
*** 1970, Harta solurilor Românaiei - scara 1:200 000, Institutul Geologic, Bucureşti
***2007-2011, Jurnale de teren pentru monitorizarea păsărilor comune pentru pătratele
AZ0910 loc. Fărcaşa, Maramureş şi AZ0922 loc. Ariniş, Maramureş, SOR Cluj
*** 2009, Planul de management al spaţiului hidrografic Somes-Tisa, Abministraţia
Bazinală de Apă Someş-Tisa,
http://www.rowater.ro/dasomes/Planul%20de%20management%20al%20spatiului%20hidrografic%
20Some/Brosura%20%20pentru%20public%20a%20Planului%20de%20Management%20al%20sp
atiului%20hidrografic%20Somes-Tisa.pdf
***2010, 2011, Rapoarte anuale de mediu, APM Maramureş, http://apmmm.anpm.ro
***2011, Buletin de analiza a apei nr.6 din 3.10.2011, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru
Siguranţa Alimentelor Maramureş, Laboratorul Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor
Baia Mare
***2011, Memoriu tehnic pentru obiectivul ,,REABILITARE, IGIENIZARE ŞI
REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE’’, ORAŞ ULMENI, SAT
MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ
***2011, Studiu pentru estimarea impactului asupra stării de sănatate a populaţiei locale
pentru obiectivul ,,REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA
FERMĂ DE PORCINE’’, ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ
*** http://www7.ncdc.noaa.gov/climvis/CdoDispatcher
*** http://www.marasilva.ro/sub_ulmeni.php