raportul de bilanŢ al tribunalului prahova Şi al …portal.just.ro/105/documents/birp/bilant...

TRIBUNALUL PRAHOVA România, Ploieşti, str. Văleni, nr. 44, judeţul Prahova, cod poştal 100031

Telefon:0244/544781, Fax: 0244/523265, E-mail: [email protected]

2 Raportul de bilanţ al Tribunalului Prahova şi al judecătoriilor din raza sa teritorială

aferent anului 2015

ROMÂNIA

TRIBUNALUL PRAHOVA

RAPORTUL DE BILANŢ

AL TRIBUNALULUI PRAHOVA ŞI

AL JUDECĂTORIILOR DIN RAZA SA

TERITORIALĂ,

AFERENT ANULUI 2015

19 FEBRUARIE 2016




aferent anului 2015

C U P R I N S:

INTRODUCERE: Scurte consideraţii privind starea generală a instanţei ....................... 2

CAPITOLUL I: STAREA INSTANŢEI ÎN ANUL 2015……........................................... 5

SECŢIUNEA 1: Activitatea instanţei în anul 2015 ………………………....……..…...… 5

1.1 Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii/complete specializate/materii …… 5

1.2. Încărcătura pe judecător ................................................................................................ 8

1.3 Managementul resurselor umane …………………………………..…….............…... 11

1.4. Analiza activităţii instanţei din perspectiva indicatorilor de eficienţă ……………… 17

1.5 Probleme generale de management al instanţei ……………………………................ 23

SECŢIUNEA 2: Infrastructura şi capacitatea instituţională a instanţei .…..………… 24

SECŢIUNEA 3: Calitatea actului de justiţie ….…….…………………………………… 28

1.3.1 Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de desfiinţare

................................................................................................................................................. 28

1.3.2 Durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii) ……………………............. 32

1.3.3 Mecanisme de unificare a practicii judiciare ............................................................ 34

1.3.4 Soluţii pronunţate în anul 2015 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi de Curtea

de Justiţie a Uniunii Europene, motivele care au determinat adoptarea acestora şi impactul

acestora asupra sistemului judiciar ………………………………….…………….………... 37

1.3.5. Pregătirea profesională a judecătorilor şi a personalului auxiliar ............................ 51

CAPITOLUL II: PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE, CU IMPACT

ASUPRA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI ÎN ANUL 2014……………………………….... 54

CAPITOLUL III: INDEPENDENŢA ŞI RĂSPUNDEREA JUDECĂTORILOR……..63

SECŢIUNEA 1: Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a personalului auxiliar .. 63

SECŢIUNEA 2: Răspunderea penală a judecătorilor şi a personalului auxiliar …...… 64

CAPITOLUL IV: ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLATAREA SPAŢIULUI EUROPEAN

ŞI COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ ……………………………… …..…….......... 65

CAPITOLUL V: RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ ŞI CELELALTE INSTITUŢII

ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ ……………………............. 68

CAPITOLUL VI: CONCLUZII …………………............................................................. 76




aferent anului 2015

SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND SITUAŢIA

INSTANŢEI ÎN ANUL 2015

Tribunalul Prahova este o instanţă cu personalitate juridică, cu sediul în Municipiul

Ploieşti, str. Văleni, nr. 44, jud. Prahova, funcţionând în baza Legii nr. 304/2004 privind

organizarea judiciară şi, în conformitate cu prevederile Regulamentului de ordine interioară al

instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.

387/2005, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 958/28.10.2005, înlocuit în prezent de

Noul Regulament de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.

970/28.12.2015.

În prezent, această instanţă funcţionează, alături de Tribunalul Buzău şi Tribunalul

Dâmboviţa, în circumscripţia Curţii de Apel Ploieşti.

În raza teritorială a Tribunalului Prahova îşi desfăşoară efectiv activitatea un număr de

cinci judecătorii: Judecătoria Ploieşti, Judecătoria Câmpina, Judecătoria Vălenii de Munte,

Judecătoria Mizil şi Judecătoria Sinaia, cea de-a şasea - Judecătoria Urlaţi, menţionată iniţial în

anexa la Legea nr. 304/2004, modificată şi completată prin Legea nr. 247/2005, nefiind

funcţională niciodată, astfel că prin Legea nr. 148/2011 a fost desfiinţată, ca urmare a analizei

circumscripţiei sale teritoriale, a numărul estimativ de cauze care ar putea fi judecate, a

numărului necesar de judecători şi de personal auxiliar, conex, contractual şi funcţionari publici,

a posibilităţilor de ocupare a posturilor şi, nu în ultimul rând, a gradului de încărcare pe post de

judecător.

Până la data de 01.08.2013, Tribunalul Prahova şi-a desfăşurat activitatea (alături de

Judecătoria Ploieşti) în clădirea situată în Ploieşti, str. Gheorghe Lazăr, nr. 6, jud. Prahova,

edificiu ce a fost ridicat între anii 1934–1946, aflându-se pe Lista monumentelor istorice

întocmită de către Ministerul Culturii şi Cultelor, potrivit Legii nr. 422/2001 republicată privind

protejarea monumentelor istorice.

Pe fondul stării avansate de degradare a respectivei clădiri, încadrată în categoria R1 de

risc seismic, în urma demersurilor multiple derulate la ordonatorul principal de credite, de la data

de 01.09.2013, Tribunalul Prahova şi Judecătoria Ploieşti funcţionează în imobilul din Ploieşti,

str. Văleni, nr. 44, jud. Prahova, a cărui folosinţă a fost dobândită printr-un contract de închiriere

încheiat cu SC Hale şi Pieţe SA.

Clădirea ce constituie actualul sediu al Tribunalului Prahova a fost realizată în anul 1996,

cu regim de înălţime: subsol, parter, mezanin şi 6 etaje, dispunând de punct termic propriu, post




aferent anului 2015

trafo, cameră troliu şi 2 lifturi.

În urma amenajării şi compartimentării construcţiei pentru a asigura funcţionarea celor

două instanţe, a rezultat următoarea configuraţie a spaţiului, cu o suprafaţă utilă de 2.566 mp:

arhive curente şi registraturi amplasate la parter, mezanin şi etajul 4 pentru Judecătoria

Ploieşti şi Tribunalul Prahova;

7 săli de şedinţă, din care 4 săli litigii civile, 2 săli litigii penale şi 1 sală destinată

ambelor tipuri de litigii, amplasată la parterul clădirii;

o cameră de consiliu amplasată la etajul 2;

38 de birouri unde îşi desfăşoară activitatea personalului Judecătoriei Ploieşti şi

Tribunalului Prahova, amplasate de la mezanin la etajul 6, beneficiind de reţea de date,

telefonie, aparate de aer condiţionat;

spaţii special amenajate pentru servere şi rack-uri pentru reţeaua de date;

spaţii arest, cu grupuri sanitare proprii, amplasat la subsol.

În ceea ce priveşte Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal din cadrul

Tribunalului Prahova, se impune precizarea că, începând tot de la data de 01.09.2013, aceasta

funcţionează, în integralitate, într-un spaţiu închiriat de la Consiliul Judeţean Prahova, imobil

situat în Ploieşti, Piaţa Victoriei nr. 10, jud. Prahova.

Practic, anterior, în respectivul imobil au funcţionat doar completele specializate în

soluţionarea litigiilor fiscale şi de contencios administrativ, iar în cursul anului 2015 suprafaţa

închiriată a fost de 601 mp, prezentând următoarea configuraţie:

2 arhive şi o registratură amplasate la parter şi etajul 1;

2 săli de şedinţă, amplasate la parter;

6 birouri pentru personalul secţiei, amplasate la parter şi etajul 1;

spaţii destinate depozitării arhivei vechi.

Spaţiul este dotat cu reţea de date, telefonie, sistem antiefracţie şi incendiu, iar ca sistem

de încălzire sobe de gaze.

Prin Decizia nr. 2/2015 a Preşedintelui Tribunalului Prahova, cu aprobarea colegiului de

conducere, au fost desemnaţi judecătorii care, potrivit legii, au îndeplinit si alte atribuţii decât

cele privitoare la activitatea de judecata, dar şi judecătorii care au efectuat anumite acte, dintre

cele date in competenta Inspecţiei judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea

acesteia.

Totodată, prin aceeaşi decizie, au fost repartizate şi sarcinile de coordonare şi control a

activităţii personalului auxiliar de specialitate şi din departamentul economico-financiar şi

administrativ între membrii Colegiului de conducere, în conformitate cu dispoziţiile art. 46 din




aferent anului 2015

Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

La nivelul Tribunalului Prahova personalul auxiliar de specialitate, conex şi

contractual a fost repartizat la începutul anului, prin Decizia nr. 3/2015 a preşedintelui instanţei,

în baza art. 12 alin.1 lit. j din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, cu

aprobarea colegiului de conducere, pe secţii şi compartimente, după cum urmează:

compartimentul grefă; compartimentul arhivă şi registratură care este comun tuturor secţiilor

instanţei; departamentul economico-financiar şi administrativ care este condus de managerul

economic, subordonat preşedintelui instanţei, în cadrul căruia funcţionează compartimentul

financiar contabil, compartimentul administrativ şi compartimentul personal; compartimentul IT;

biroul de informare şi relaţii publice; birourile de executări civile şi penale; biroul local pentru

expertize judiciare tehnice şi contabile; biroul pentru aplicarea apostilei; biroul persoane juridice;

biblioteca tribunalului.

S-a urmărit o repartizare echitabilă si echilibrată a atribuţiilor de serviciu, cu evitarea

supraîncărcării anumitor persoane a suprasolicitării altora, dar si pentru respectarea limitelor

fizice de timp.




aferent anului 2015

CAPITOLUL I

STAREA INSTANŢEI ÎN ANUL 2015

Secţiunea 1 – ACTIVITATEA INSTANŢEI ÎN ANUL 2015

1.1 Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii/complete specializate/materii

Volumul total de activitate

În cursul anului 2015, instanţele judecătoreşti din judeţul Prahova (tribunalul şi cele 5

judecătorii arondate) au avut de soluţionat un număr total de 97.784 cauze, în care se includ şi

dosarele referitoare la procedura insolvenţei, cereri privind încuviinţarea executării silite,

respectiv de învestire cu formulă executorie, precum şi autorizarea percheziţiei şi interceptarea şi

înregistrarea convorbirilor şi comunicărilor telefonice.

Comparativ cu anul 2014, în care instanţele au avut pe rol un număr de 139.290 cauze,

volumul de activitate a scăzut cu 29,80 %.

La Tribunalul Prahova s-a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 11,99%, iar

la judecătoriile arondate acestei instanţe se constată o scădere semnificativă a volumului de

activitate, astfel: la Judecătoria Ploieşti - o scădere a volumului de activitate cu 39,56 %, la

Judecătoria Câmpina - o scădere a volumului de activitate cu 24,15 %, la Judecătoria Vălenii de

Munte - o scădere a volumului de activitate cu 19,38 %, la Judecătoria Mizil - o scădere a

volumului de activitate cu 18,51 %, iar la Judecătoria Sinaia - o scădere a volumului de

activitate cu 26,66 %.

Tribunalul Prahova a avut de soluţionat în anul 2015 un număr de 28.307 cauze, faţă de

un număr de 32.165 cauze la nivelul anului 2014, înregistrând o scădere cu 3.858 dosare a

volumului de activitate.

La Tribunalul Prahova repartizarea cauzelor pe stadii procesuale se prezintă astfel: în

fond 17.014 dosare, faţă de 19.753 dosare în anul 2014 (constatându-se o scădere de 13,87 %),

7.739 dosare în apel, faţă de 3.835 dosare în anul 2014 (existând o creştere de 101,8 %), 2.682

dosare în recurs, faţă de 7.585 dosare în anul anterior (o diminuare de 64,64 %), în timp ce

contestaţiile pe Noul Cod de procedură penală au înregistrat o diminuare cu 12,1%, de la 992 în

anul 2014, la 872 în anul 2015.

Scăderea volumului de activitate pe fiecare judecătorie se prezintă astfel: Judecătoria

Ploieşti de la 79.237 la 47.891 (-39,56 %), Judecătoria Câmpina de la 13.605 la 10.320 (-24,15

%), la Judecătoria Vălenii de la 6.765 la 5.454 (-19,38 %), la Judecătoria Mizil de la 3.662 la

2984 (-18,51 %), iar la Judecătoria Sinaia de la 3.856 la 2.828 cauze (-26,66 %).




aferent anului 2015

Volumul de activitate pe materii / secţii

Analizând volumul de activitate în anul 2015 la nivelul secţiilor Tribunalului Prahova,

dar şi al judecătoriilor din raza sa teritorială, comparativ cu anul 2014, situaţia se prezintă astfel:

Pentru Tribunalul Prahova, în materiile ce revin spre soluţionare Secţiei I Civile,

numărul dosarelor a crescut de la 10.922 la 13.154 cauze (+20,44 %),

În materiile ce revin spre judecare Secţiei a II-a Civile, de Contencios Administrativ si

Fiscal, volumul de activitate a înregistrat o scădere, respectiv de la 17.799 la 12.385 cauze

(-30,42 %).

În ce priveşte Secţia Penală, volumul de activitate a scăzut la tribunal de la 3.444 la 2.768

cauze, reprezentând un procent de -19,63 %.

În ceea ce priveşte judecătoriile din raza teritorială a Tribunalului Prahova, în materie

civilă, s-a înregistrat o scădere a numărului de dosare de la 96.773 la 59.955 (-38,05 %), raportat

la situaţia din anul precedent, modificarea volumului de activitate fiind repartizată, după cum

urmează: prin scădere, la Judecătoria Ploieşti de 71.822 la 40.755 (-43,26 %), la Judecătoria

Câmpina de la 12.318 la 9.456 ( -23,23 %), la Judecătoria Vălenii de Munte de la 6.061 la 4.769

(-21,32 %), la Judecătoria Mizil de la 3100 la 2.548 (-17,81 %) şi la Judecătoria Sinaia de la

3.472 la 2.427 (-30,10 %).




aferent anului 2015

În materie penală, se observă o tendinţă de scădere a numărului de dosare, astfel: la

Judecătoria Ploieşti de la 7.415 la 7.136 reprezentând -3,76 %, la Judecătoria Câmpina de la

1.287 la 864, ceea ce reprezintă -32,87 %, la Judecătoria Vălenii de Munte de la 704 la 685,

reprezentând -2,70 % şi la Judecătoria Mizil de 562 la 436, reprezentând -22,42 %.

În schimb, la Judecătoria Sinaia, în materie penală, s-a înregistrat o creştere a numărului

de dosare de la 384 la 401 dosare (+4,43 %).

Ca şi în anul 2014, la Tribunalul Prahova ponderea mai mare a revenit activităţii în

materie civilă, a litigiilor cu profesioniştii şi a cauzelor de contencios administrativ, cu un

procent de 90,22%, restul de 9,78 % revenind cauzelor penale, iar la nivelul tuturor instanţelor,

un procent de 87,43 % revine cauzelor civile şi comerciale, restul de 12,57 % revenind celor

penale.

Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că, la nivelul tuturor instanţelor, volumul

cauzelor penale a scăzut de la 13.796 la 12.290 cauze ( +10,92 %).




aferent anului 2015

1.2 Încărcătura pe judecător

Numărul mediu de dosare pe rolul fiecărui judecător

La nivelul Tribunalului Prahova, încărcătura medie de dosare pe judecător a scăzut în

anul 2015 la 1.336, faţă de anul 2014 când a fost de 1.551 dosare (se constată o scădere cu 215

de dosare), în vreme ce la nivelul judecătoriilor s-a înregistrat o scădere de la 1.785 la 1.121

dosare.

Trebuie subliniat faptul că Tribunalul Prahova se situează, în continuare, în rândul

tribunalelor care înregistrează cea mai mare încărcătură pe judecător, fiind pe locul al treilea în

situaţia statistică naţională pentru anul 2015, transmisă de Consiliul Superior al Magistraturii.

Astfel, aşa cum rezultă din situaţia anexată, fiecărui judecător care şi-a desfăşurat

activitatea în cadrul Secţiei a II-a Civile, de Contencios Administrativ şi Fiscal (având repartizat,

în cursul anului 2015, un număr mediu de 12 judecători) i-a revenit, în medie, spre soluţionare un

număr de 1.634 dosare - faţă de 2.343 în anul precedent, la nivelul Secţiei I Civile (cu o medie

de 13 judecători) un număr de 1.464 dosare, faţă de 1.305 în anul 2014, iar în cadrul Secţiei

Penale (având un număr mediu de 6 judecători) 462 dosare pe rol, faţă de 535 în anul anterior.




aferent anului 2015

Judecătoriile din raza de activitate a tribunalului au avut pe rol, în anul 2015, un număr

de 69.477 cauze, cu un volum mediu de activitate de 1.121 dosare pe judecător, în scădere cu

664 dosare pe judecător faţă de anul precedent.

Trebuie subliniat faptul că numărul mediu de dosare pe judecător a cunoscut o scădere

semnificativă la toate judecătoriile din circumscripţia Tribunalului Prahova, cea mai mare

scădere fiind înregistrată la Judecătoria Ploieşti, de la 2.556 dosare la 1.497 cauze, urmată de

Judecătoria Câmpina, de la 1.134 dosare la 794 cauze, de Judecătoria Sinaia, de la 964 dosare la

566 cauze, de Judecătoria Mizil, de la 610 dosare la 497 cauze şi de Judecătoria Vălenii de

Munte, de la 966 dosare la 909 cauze.




aferent anului 2015

Numărul mediu de dosare soluţionate pe judecător

La Tribunalul Prahova, în anul 2015, au fost soluţionate 18.453 cauze, revenind un

număr mediu de 929 dosare soluţionate pe judecător, în scădere în raport cu anul 2014 când

numărul mediu de dosare soluţionate/judecător a fost de 1.073.

La nivelul fiecărei secţii specializate, situaţia supusă examinării se prezintă astfel:

La Secţia I Civilă, judecătorii au soluţionat 8.069 cauze, numărul mediu de cauze

soluţionate pe judecător fiind de 995 cauze, faţă de 823 în 2014.

La Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal, judecătorii au soluţionat un

număr de 7.870 cauze, respectiv o medie de 1.111 cauze pe judecător, în raport cu 1.639 dosare

în 2014.

Secţia Penală a soluţionat un număr de 2514 dosare, respectiv o medie de 419 cauze,

faţă de 486 dosare în 2014.

Magistraţii de la judecătoriile din circumscripţia tribunalului au soluţionat 50.782 cauze,

revenind o medie de 819 soluţii pe judecător, în scădere faţă de anul precedent, când media a

fost de 1.289 dosare.

Pe instanţe, media cauzelor soluţionate pe judecător este următoarea: Judecătoria




aferent anului 2015

Ploieşti – 1.069 cauze, Judecătoria Câmpina – 642 cauze, Judecătoria Sinaia – 451 cauze,

Judecătoria Vălenii de Munte – 620 cauze şi Judecătoria Mizil – 376 cauze.

1.3. Managementul resurselor umane

La începutul anului 2015 în ştatul de funcţii al Tribunalului Prahova şi judecătoriile

arondate erau prevăzute un număr de 368 posturi, cu următoarea structură:

- 113 posturi judecător;

- 4 posturi asistent judiciar;

- 224 posturi personal auxiliar de specialitate şi conex;

- 11 posturi funcţionari publici;

- 16 posturi personal contractual (administrativ şi de serviciu).

În cursul anului 2015 numărul de posturi prevăzut în ştatul de funcţii a fost suplimentat

cu 7 posturi, din care 1 post judecător transferat temporar, după cum urmează:

Tribunalul Prahova: - 1 post grefier cu studii superioare;

- 1 post grefier arhivar

Judecătoria Ploieşti: - 3 posturi judecător;

- 1 post grefier cu studii superioare

Judecătoria Mizil: 1 post judecător (transfer temporar de la Judecătoria Râmnicu Sărat).

La 01.01.2015 erau vacante un număr de 17 posturi, după cum urmează:




aferent anului 2015

7 posturi judecător

9 posturi personal auxiliar de specialitate şi conex

1 post funcționar public.

Începând cu data de 15.07.2015, 1 post de judecător vacant în ștatul de funcții al

Tribunalului Prahova a fost transferat temporar la Judecătoria Câmpina, urmare a numirii

doamnei judecător Buliga Ioana (cu grad de tribunal) în funcția de președinte a Judecătoriei

Câmpina.

Începând cu data de 22.07.2015, 1 post de judecător vacant în ștatul de funcții al

Judecătoriei Ploieşti a fost transferat temporar la Judecătoria Slatina, urmare aprobării

transferului doamnei judecător Bunăiașu Mihaela la acea instanţă.

În ceea ce priveşte structura posturilor menţionăm faptul că au avut loc următoarele

transformări de posturi, după cum urmează:

Judecătoria Ploieşti:

1 post grefier studii medii treaptă profesională I în grefier studii superioare grad profesional I

1 post grefier şef Secţie penală studii superioare grad profesional I în grefier şef Secţie penală

treaptă profesională II

Judecătoria Vălenii de Munte:

1 post grefier studii medii treaptă profesională I în grefier studii superioare grad profesional I

La 31.12.2015 structura celor 374 posturi prevăzute în ştatul de funcţii se prezintă astfel:

116 posturi judecător

4 posturi asistent judiciar

227 posturi personal auxiliar de specialitate şi conex, din care:

131 posturi grefier studii superioare

32 posturi grefier studii medii

1 post grefier statistician

6 posturi informatician

32 posturi grefier arhivar

5 posturi agent procedural

14 posturi aprod

6 posturi şofer

11 posturi funcţionar public

16 posturi personal contractual.

Din cele 374 posturi, erau vacante la 31.12.2015 un număr de 19 posturi, după cum

urmează:




aferent anului 2015

6 posturi judecători:

o Tribunalul Prahova – 5 posturi

o Judecătoria Vălenii de Munte – 1 post

12 posturi personal auxiliar de specialitate şi conex:

o Tribunalul Prahova - 1 post grefier studii superioare

- 1 post grefier arhivar

o Judecătoria Ploieşti - 7 posturi grefier studii superioare

- 1 post grefier cu studii medii

o Judecătoria Câmpina - 1 post grefier studii superioare

o Judecătoria Sinaia - 1 post grefier studii superioare

1 post funcţionar public – Departamentul Economic Financiar și Administrativ din

cadrul Tribunalului Prahova.

Analizând situaţia personalului în anul 2015, se constată manifestarea tendinţei din anul

2014, respectiv, fluctuaţiile de personal, urmare numirilor şi eliberărilor din funcţie,

promovărilor la instanţe superioare, transferului la instanţe de acelaşi grad şi detaşărilor.

Astfel, în anul 2015 au promovat:

de la Tribunalul Prahova la Curtea de Apel Ploieşti – 4 judecători;

de la Judecătoria Ploieşti la Tribunalul Prahova – 3 judecători;

de la Judecătoria Buzău la Tribunalul Prahova – 1 judecător;

la Tribunalul Prahova – 1 judecător a promovat pe loc cu grad profesional de curte de apel;

de la Tribunalul Prahova la Curtea de Apel Ploieşti – 2 grefieri (1 grefier S.S. şi 1 grefier S.M.);

de la Judecătoria Ploieşti la Tribunalul Prahova – 4 grefieri (3 grefieri S.S. şi 1 grefier S.M.);

Tot în anul precedent au avut loc următoarele fluctuaţii de personal:

Transferuri:

Judecători: - de la Tribunalul Prahova la Judecătoria Sinaia – 1 judecător (numire în funcţie de

conducere);

- de la Tribunalul Prahova la Judecătoria Câmpina – 1 judecător (numire în

funcţie de conducere);

- de la Judecătoria Ploieşti la Judecătoria Câmpina – 1 judecător (numire în

funcţie de conducere);

- de la Judecătoria Ploieşti la Tribunalul Bucureşti - 1 judecător;

- de la Judecătoria Ploieşti la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti - 1 judecător;

- de la Judecătoria Ploieşti la Judecătoria Slatina – 1 judecător;

- de la Judecătoria Câmpina la Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti – 1 judecător;




aferent anului 2015

- de la Judecătoria Pogoanele la Judecătoria Ploieşti – 1 judecător;

- de la Judecătoria Galaţi la Judecătoria Ploieşti – 1 judecător;

- de la Judecătoria Brăila la Judecătoria Ploieşti – 1 judecător.

Personal auxiliar de specialitate:

- de la Tribunalul Prahova la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti – 1 grefier

S.S.

- de la Judecătoria Ploieşti la Judecătoria Tîrgu Jiu – 1 grefier S.S.

- de la Judecătoria Ploieşti la Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - 1 grefier S.S.

- de la Judecătoria Ploieşti la Judecătoria Buzău – 1 grefier arhivar

- de la Judecătoria Câmpina la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina – 1 grefier S.S.

- de la Judecătoria Câmpina la Judecătoria Buzău – 1 grefier S.S.

- de la Judecătoria Sinaia la Judecătoria Braşov – 1 grefier S.S.

- de la Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti la Judecătoria Ploieşti – 1 grefier S.S.

- de la Judecătoria Cluj Napoca la Judecătoria Câmpina – 1 grefier S.S.

- de la Judecătoria Pătârlagele la Judecătoria Câmpina – 1 grefier S.M.

- de la Judecătoria Galaţi la Judecătoria Vălenii de Munte – 1 grefier S.S.

- de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sinaia la Judecătoria Sinaia – 1 grefier S.S.

Detaşări:

de la Tribunalul Prahova la Consiliul Superior al Magistraturii - 1 judecător

de la Judecătoria Ploieşti la Curtea de Apel Ploieşti – 1 grefieri S.S.

de la Judecătoria Vălenii de Munte la Curtea de Apel Ploieşti – 1 grefier S.S.

Delegări:

o de la Tribunalul Prahova la Judecătoria Ploieşti – 1 judecător

o de la Judecătoria Ploieşti la Penitenciarul Ploieşti – 1 judecător

o de la Judecătoria Ploieşti la Penitenciarul Găeşti – 1 judecător

o de la Judecătoria Mizil la Penitenciarul Ploieşti – 1 judecător

o de la Judecătoria Mizil la Penitenciarul Târgşor – 1 judecător

o de la Judecătoria Vălenii de Munte la Penitenciarul Găeşti – 1 judecător

o de la Judecătoria Ploieşti la Penitenciarul Tîrgşor – 1 grefier

o de la Judecătoria Câmpina la Penitenciarul Ploieşti – 1 grefier

o de la Judecătoria Mizil la Judecătoria Ploieşti – 3 grefieri

o de la Judecătoria Mizil la Judecătoria Ploieşti – 1 grefier arhivar

o de la Judecătoria Vălenii de Munte la Judecătoria Ploieşti – 2 grefieri

o de la Judecătoria Sinaia la Judecătoria Ploieşti – 1 grefier




aferent anului 2015

o de la Tribunalul Prahova la Direcţia Naţională de Probațiune – 1 şofer

Delegări în funcţie de conducere:

Tribunalul Prahova – 2 preşedinţi secţie

Judecătoria Ploieşti – 2 preşedinţi secţie

Judecătoria Ploieşti – 1 grefier şef

Judecătoria Ploieşti – 1 grefier şef secţie

Judecătoria Ploieşti – 1 grefier arhivar

Judecătoria Câmpina – 1 preşedinte

Judecătoria Câmpina – 1 vicepreşedinte

Judecătoria Vălenii de Munte – 1 preşedinte

Judecătoria Vălenii de Munte – 1 grefier şef

Judecătoria Sinaia – 1 grefier şef

De asemenea, în perioada de referinţă au avut loc următoarele:

Numiri în funcţie de execuţie:

- Judecătoria Ploieşti – 10 judecători (din care 5 judecători absolvenţi INM)

- Judecătoria Ploieşti – 1 grefier cu studii medii

- Judecătoria Ploieşti - 1 grefier (absolvent S.N.G.)

- Judecătoria Ploieşti – 5 grefieri arhivari

Numiri în urma promovării examenului de capacitate:

de la Judecătoria Ploieşti la Judecătoria Slobozia – 1 judecător

de la Judecătoria Ploieşti la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti – 1 judecător

Promovări examen capacitate:

- Judecătoria Ploieşti – 3 judecători

Numiri în funcţie de conducere:

Tribunalul Prahova – 2 vicepreşedinţi

Tribunalul Prahova – 2 preşedinţi secţie

Judecătoria Ploieşti – 1 grefier şef

Judecătoria Ploieşti – 1 grefier şef secţie

Judecătoria Ploieşti – 1 grefier arhivar

Judecătoria Câmpina – 1 preşedinte

Judecătoria Câmpina – 1 vicepreşedinte

Judecătoria Mizil – 1 preşedinte

Judecătoria Vălenii de Munte – 1 grefier şef

Judecătoria Sinaia – 1 preşedinte




aferent anului 2015

Judecătoria Sinaia – 1 grefier şef

Definitivări în funcţie:

- la Judecătoria Ploieşti – 1 grefier S.S.

- la Judecătoria Ploieşti – 4 grefieri arhivari

- la Judecătoria Câmpina – 1 grefier S.S.

Eliberări din funcţie:

- Tribunalul Prahova – 1 judecător

- Judecătoria Ploieşti – 1 judecător

- Judecătoria Ploieşti – 2 grefieri S.S., prin acordul părţilor şi demisie

- Judecătoria Câmpina – 1 grefier S.M., prin pensionare - (pensie pentru limită de vârstă

conform Legii nr. 263/2010)

- Judecătoria Vălenii de Munte – 1 grefier S.S., prin demisie

- Judecătoria Sinaia – 1 grefier S.S., prin acordul părţilor

În cursul anului 2015 au solicitat suspendarea din funcţie pentru efectuarea

concediului pentru îngrijirea copilului un număr de 8 salariaţi, din care 4 judecători şi 4 din

categoria personalului auxiliar, şi au reluat activitatea după efectuarea concediului pentru

creşterea şi îngrijirea copilului 7 persoane, dintre care 5 judecători şi 2 din categoria

personalului auxiliar de specialitate.

În cursul anului 2015 au fost sancţionaţi un număr de 3 salariaţi astfel:

- Judecătoria Vălenii de Munte: 1 judecător, sancţionat cu avertisment prin Hotărârea

nr. 21J/23.09.2015 a Consiliului Superior al Magistraturii

- Tribunalul Prahova: 1 grefier, sancţionat cu avertisment prin Decizia nr.

13/10.11.2015 a Preşedintelui Tribunalului Prahova;

- Judecătoria Ploieşti: 1 grefier, sancţionat cu reducerea salariului cu 15% pentru o

perioadă de 3 luni prin Decizia nr. 467/16.12.2015 a Preşedintelui Curţii de Apel Ploieşti.

Un obiectiv major al anului 2015 în domeniul resurselor umane l-a reprezentat

continuarea eficientizării activităţii desfăşurate de personalul de la instanţele judecătoreşti prin:

ocuparea posturilor vacante;

repartizarea echilibrată a sarcinilor stabilite prin fişa postului pentru fiecare categorie de

personal;

participarea la programele de perfecţionare profesională.




aferent anului 2015

1.4 Analiza activităţii instanţei din perspectiva indicatorilor de eficienţă.

În anul 2015, indicatorii de eficienţă a activităţii Tribunalului Prahova, conform

rapoartelor STATIS, se prezintă astfel:

Anul 2015

Rata de

soluţionare a

dosarelor

Stocul de dosare

Ponderea

dosarelor închise

într-un an

Durata medie de

soluţionare

Redactările peste

termenul legal

Grad de

eficienţă

EFICIENT

EFICIENT

FOARTE

EFICIENT

FOARTE

EFICIENT

INEFICIENT

EFICIENT

Defalcat pe luni calendaristice, activitatea instanţei din perspectiva indicatorilor de

eficienţă, potrivit raportatelor STASTIS, este următoarea:

LUNA

Rata de

soluţionare a

dosarelor

Stocul de

dosare

Ponderea

dosarelor închise

într-un an

Durata medie de

soluţionare

Redactările peste

termenul legal

Ianuarie 2015

EFICIENT

EFICIENT

FOARTE

EFICIENT

P C

FOARTE

EFICIENT

INEFICIENT

Februarie 2015

INEFICIENT

EFICIENT

FOARTE

EFICIENT

P C

FOARTE

EFICIENT

INEFICIENT

Martie 2015

SATISFĂCĂTOR

EFICIENT

FOARTE

EFICIENT

P C

FOARTE

EFICIENT

INEFICIENT

Aprilie 2015

FOARTE

EFICIENT

EFICIENT

FOARTE

EFICIENT

P C

FOARTE

EFICIENT

INEFICIENT

Mai 2015

FOARTE

EFICIENT

EFICIENT

FOARTE

EFICIENT

P C

FOARTE

EFICIENT

INEFICIENT

Iunie 2015

FOARTE

EFICIENT

EFICIENT

FOARTE

EFICIENT

P C

FOARTE

EFICIENT

INEFICIENT




aferent anului 2015

Iulie 2015

FOARTE

EFICIENT

EFICIENT

FOARTE

EFICIENT

P C

FOARTE

EFICIENT

INEFICIENT

August 2015

INEFICIENT

EFICIENT

FOARTE

EFICIENT

P C

FOARTE

EFICIENT

INEFICIENT

Septembrie

2015

INEFICIENT

EFICIENT

FOARTE

EFICIENT

P C

FOARTE

EFICIENT

SATISFĂCĂTO

R

Octombrie

2015

SATISFĂCĂTOR

EFICIENT

FOARTE

EFICIENT

P C

FOARTE

EFICIENT

SATISFĂCĂTO

R

Noiembrie

2015

EFICIENT

EFICIENT

FOARTE

EFICIENT

P C

FOARTE

EFICIENT

INEFICIENT

Decembrie

2015

FOARTE

EFICIENT

EFICIENT

FOARTE

EFICIENT

P C

FOARTE

EFICIENT

INEFICIENT

Indicele general de operativitate a instanţelor

În anul 2015, Tribunalul Prahova şi judecătoriile din raza de activitate au soluţionat

69.235 cauze, cu 10.599 mai mult faţă de numărul cauzelor intrate.

Din cele 69.235 cauze soluţionate, tribunalului îi revin 18.453 cauze, iar judecătoriilor un

număr de 50.782 cauze (Judecătoria Ploieşti – 34.200, Judecătoria Câmpina – 8.349, Judecătoria

Vălenii de Munte – 3.722, Judecătoria Mizil – 2.258 şi Judecătoria Sinaia – 2.253 cauze).

La Tribunalul Prahova, din cele 18.453 dosare soluţionate, 8.069 sunt cauze de

competenţa funcţională a Secţiei I Civile, 7.870 cauze de competenţa Secţiei a II-a Civile, de

Contencios Administrativ şi Fiscal, iar 2.514 cauze de competenţa Secţiei Penale.

La judecătorii, din cele 50.782 cauze soluţionate, 43.102 dosare au fost în materie civilă

iar 7.680 în materie penală.

Determinarea indicelui general de operativitate presupune şi analiza stocului total de

dosare, la sfârşitul anului 2015, la nivelul tuturor instanţelor de pe raza judeţului Prahova




aferent anului 2015

rămânând nesoluţionate 28.549 cauze din totalul celor aflate pe rol, din care 3.538 cauze mai

vechi de 1 an şi 1.939 cauze suspendate.

Astfel, stocul dosarelor (cauze nesoluţionate plus suspendate) a scăzut considerabil cu

11.919 dosare faţă de stocul total existent la sfârşitul anului 2014.

Din stocul dosarelor, un număr de 9.854 se află pe rolul Tribunalului Prahova şi 18.695

pe rolul judecătoriilor.

Astfel, Tribunalul Prahova a soluţionat în anul 2015 un număr de 18.453 dosare din

28.307 aflate pe rol, rămânând în stoc un număr de 9.854 cauze, din care 1.661 mai vechi de 1

an, 2.695 de cauze cu o vechime între 6-12 luni şi 451 dosare suspendate.

Practic, la 31.12.2015 s-a constatat că stocul de dosare la Tribunalul Prahova a scăzut cu

848 cauze faţă de anul 2014, iar la judecătorii, per ansamblu, acelaşi stoc a scăzut cu 11.071

dosare, în raport de anul anterior,.

În concret, a crescut stocul de dosare la Judecătoria Mizil, cu 57 cauze, de la 669 cauze

la 726 dosare la sfârşitul anului 2015.

În schimb, la celelalte judecătorii din circumscripţia teritorială a Tribunalului Prahova s-

a înregistrat o scădere a stocului de dosare, repartizată astfel: la Judecătoria Ploieşti stocul s-a

micşorat cu 9.014 dosare (de la 22.705 la 13.691), la Judecătoria Câmpina cu 1.917 dosare

(de la 3.888 la 1.971), la Judecătoria Vălenii de Munte cu 179 dosare (de la 1.911 la 1.732), iar

la Judecătoria Sinaia, cu 18 cauze, de la 593 cauze la 575 dosare, raportat la anul anterior.

Procentual, operativitatea soluţionării cauzelor este următoarea:

Tribunalul Prahova a avut o operativitate de soluţionare a cauzelor de 105,88% faţă de

dosarele intrate şi de 66,24% faţă de cele existente pe rol, iar la judecătorii aceasta a fost de

129 % faţă de cauzele nou intrate şi de 74,69 % faţă de cele existente pe rol.

La nivelul secţiilor tribunalului, Secţia I Civilă a soluţionat în anul 2015 un număr de

8.069 dosare, din cele 13.154 aflate pe rol, rămânând un stoc de 5.085 cauze, din care 481 mai

vechi de 1 an şi 244 suspendate, realizând un procent de operativitate de 62,50 %, respectiv de

95 % la dosarele nou-intrate.

Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal a soluţionat până la finele

anului 2015 un număr de 7.870 dosare, din cele 12.385 aflate pe rol, rămânând un stoc de 4.515

cauze, din care 1.148 mai vechi de 1 an şi 207 suspendate, realizând un procent de operativitate

de 64,62 % faţă de dosarele pe rol, respectiv de 121 % la dosarele nou-intrate.

Secţia Penală a soluţionat în anul 2015 un număr de 2.514 dosare, din cele 2.768 aflate

pe rol, rămânând un stoc de 254 dosare, din care 32 mai vechi de 1 (un) an, realizând un procent

de operativitate de 90,82 %, respectiv de 101% la dosarele nou-intrate.




aferent anului 2015

În ceea ce priveşte situaţia instanţelor din raza teritorială a Tribunalului Prahova,

situaţia se prezintă astfel:

Judecătoria Ploieşti a soluţionat 34.200 dosare, din 47.891 aflate pe rol, rămânând un

stoc de 13.691 cauze, din care 1.431 mai vechi de 1 an şi 1049 suspendate, realizând un procent

de operativitate de 144,92 % la dosarele nou intrate, respectiv de 73,01 % la dosarele pe rol.

Judecătoria Câmpina a soluţionat 8.349 dosare din 10.320 aflate pe rol, rămânând un

stoc de 1.971 cauze, din care 124 mai vechi de 1 an şi 221 suspendate, realizând un procent de

operativitate de 82,67 % la dosarele pe rol. Având în vedere că la Judecătoria Câmpina s-au

înregistrat 7.925 dosare noi, rezultă o operativitate de 108,37 % faţă de aceste cauze.

Judecătoria Vălenii de Munte a soluţionat 3.722 dosare din 5.454 aflate pe rol,

rămânând un stoc de 1.732 cauze, din care 244 mai vechi de 1 an şi 92 suspendate, realizând un

procent de operativitate de 69,41 % la dosarele pe rol. Instanţa în discuţie a avut spre soluţionare

un număr de 3.607 dosare nou intrate, faţă de care operativitatea realizată este de 105,89 %.

Judecătoria Mizil a soluţionat 2.258 dosare din 2.984 aflate pe rol, rămânând un stoc de

726 cauze, din care 38 mai vechi de 1 an şi 61 suspendate, realizând un procent de operativitate

de 77,25 % la dosarele pe rol. Cum numărul dosarelor înregistrate în anul 2015 este de 2.358

această instanţă a obţinut o operativitate de 98,30 % în raport cu respectiva categorie de cauze.

Judecătoria Sinaia a soluţionat 2.253 dosare din 2.828 aflate pe rol, rămânând un stoc

de 575 cauze, din care 40 mai vechi de 1 an şi 65 suspendate, realizând un procent de

operativitate de 81,54 % la dosarele pe rol. Faţă de dosarele nou intrate, în număr de 2.218,

Judecătoria Sinaia a realizat o operativitate de 104,64%.




aferent anului 2015

Din precizările de mai sus reiese împrejurarea că, în cursul anului 2015, a scăzut numărul

dosarelor mai vechi de 1 an cu 2.474 cauze (de la 6.012 la 3.538 dosare), înregistrându-se,

totodată, o scădere şi a numărului dosarelor suspendate cu 280, de la 2.218 la 1.939 dosare.

Comparativ cu anul 2014, se constată o uşoară scădere a celerităţii de soluţionare a

cauzelor la Tribunalul Prahova, indicele general de operativitate fiind de 66,24% faţă de

67,80% în anul precedent.

Pe de altă parte, la două dintre instanţele din circumscripţia teritorială a Tribunalului

Prahova, indicele general de operativitate a cunoscut o majorare faţă de anul precedent, după

cum urmează: la Judecătoria Ploieşti de la 72,50 % la 73,01% şi la Judecătoria Câmpina de

la 72,65 % la 82,67 %.

În acelaşi timp, la celelalte trei instanţe din circumscripţia teritorială a Tribunalului

Prahova indicele general de operativitate s-a diminuat faţă de anul 2014 astfel: la Judecătoria

Vălenii de Munte indicele general de operativitate a scăzut de la 72,81% la 69,41%, la

Judecătoria Mizil indicele general de operativitate s-a diminuat faţă de anul 2014 de la 82,89 %

la 77,25 %, iar la Judecătoria Sinaia de la 86,12% la 81,54 %.




aferent anului 2015

Operativitatea pe materii

La nivelul Tribunalului Prahova, operativitatea de soluţionare a cauzelor pe materii se

prezintă în felul următor:

Din totalul de 28.307 cauze au fost soluţionate 18.453 dosare, respectiv în materie civilă

din 4.984 dosare un număr de 4.073 cauze, adică 82,97%, în materie penală din 2.768 dosare s-

au soluţionat 2.514, rezultând un procent 90,82%, în materie de minori şi familie din 996 au

fost soluţionate 823, ceea ce înseamnă o operativitate de 82,71%, la contencios administrativ şi

fiscal din 8.414 au fost soluţionate 5.687, adică un procent 68,57%, în materia litigiilor cu

profesioniştii din 1.792 s-au soluţionat 1.148, rezultând o operativitate de 66,71%, în materie

de insolvenţă din 2.179 dosare au fost soluţionate 1.035 cauze, adică o operativitate de 47,85%,

în materia litigiilor de muncă din 6.255 au fost soluţionate 2.748, realizându-se un procent de

operativitate de 45,06%, iar în materia asigurărilor sociale din 905 au fost soluţionate 417

realizându-se un procent de operativitate de 46,59%.

Peste media de soluţionare pe instanţă de 66,24%, s-au soluţionat cauzele penale, cele în

materie civilă, cauzele de contencios administrativ şi fiscal şi cele de minori şi familie.

Practic, este lesne de observat că operativitatea scăzută de soluţionare a cauzelor în

materie de insolvenţă, în materia litigiilor de muncă şi în materia asigurărilor sociale au

influenţat într-o manieră determinantă negativă indicele general de operativitate al Tribunalului

Prahova.

Din examinarea comparativă a datelor prezentate mai sus, rezultă o creştere a

operativităţii în materie civilă de la 37,38% la 82,97%, în materie de proprietate intelectuală de

la 60% la 61,54%, în materia litigiilor cu profesioniştii de la 64,90% la 66,71%.

Pe de altă parte, se constată o uşoară diminuare a operativităţii în materie penală de la

91,11% la 90,82%, în materia de contenciosului administrativ şi fiscal de la 71,37% la 68,57%,

în materia litigiilor de muncă de la 50,00% la 45,06% şi în materie de insolvenţă de la 56,09%

la 47,85%.

Analizând situaţia operativităţii pe materii a judecătoriilor, în raport cu dosarele aflate pe

rol (operativitate care, la nivel general, este de 74,69%), rezultă că în materie civilă este de

73,72%, iar în materie penală de 80,67%.

În materie civilă, operativitatea de soluţionare, peste medie, a cauzelor aflate pe rol a

fost realizată de Judecătoria Câmpina (83,22%), de şi de Judecătoria Sinaia (82,47%),

Judecătoria Mizil (75,35%), în timp ce Judecătoria Vălenii de Munte (68,62%) şi Judecătoria

Ploieşti (71,49%) au înregistrat o operativitate sub medie la acest gen de litigii.




aferent anului 2015

În materie penală, operativitatea de soluţionare, peste medie, a cauzelor aflate pe rol au

realizat-o Judecătoria Ploieşti (81,50%) şi Judecătoria Mizil (88,07%). Sub medie, operativitatea

respectivă se află la Judecătoria Câmpina – 76,83%, Judecătoria Vălenii de Munte – 74,85% şi

Judecătoria Sinaia – 76,06.

Comparând operativitatea de soluţionare a cauzelor pe materii realizată de judecătoriile

din raza Tribunalului Prahova ce este prezentată în situaţia anexată, reiese că cea mai bună

operativitate s-a realizat la Judecătoria Câmpina, în materie civilă (83,22 %), iar la Judecătoria

Mizil, în materie penală (88,07%).

Operativitatea pe judecător

La nivelul Tribunalului Prahova, operativitatea calculată la judecătorii care au lucrat

efectiv în cursul anului 2015 oscilează mult în raport cu operativitatea instanţei, în funcţie de

specializare, de perioada în care şi-au desfăşurat activitatea la Tribunalul Prahova, dar şi de

stadiul procesual în care au participat la soluţionarea dosarelor, de la 37% la 138%.

1.5 Probleme de management al instituţiei

Conducerea Tribunalului Prahova s-a preocupat permanent pentru ocuparea posturilor

vacante aflate în schema acestei instanţe, precum şi a instanţelor din raza sa teritorială.

În acest sens au fost efectuate nenumărate demersuri către Curtea de Apel Ploieşti, în

vederea ocupării funcţiilor vacante.

În aceste condiţii, la data de 31.12.2015, la nivelul Tribunalului Prahova era vacant un

post de funcţionar public, sub acest aspect urmând a fi organizat concurs de recrutare, precum şi

un post de grefier cu studii superioare şi un post de grefier arhivar, ca urmare a modificării

statului de funcţii al Tribunalului Prahova.

La aceiaşi dată, la Judecătoria Vălenii de Munte şi Judecătoria Mizil, toate posturile de

personal auxiliar erau ocupate, la Judecătoria Sinaia şi Judecătoria Câmpina era vacant câte un

post de grefier cu studii superioare, iar la Judecătoria Ploieşti existau vacante şapte posturi de

grefier cu studii superioare, precum şi două posturi de grefieri cu studii medii.

În ceea ce priveşte posturile de judecători, la nivelul Tribunalului Prahova existau şapte

posturi de judecători vacante, iar la judecătoriile arondate schemele sub acest aspect erau

complete.

Întrucât la Tribunalul Prahova există mai multe posturi de judecători pentru care titularii

acestora sunt detaşaţi la alte instanţe sau instituţii, ori sunt suspendaţi, s-au făcut demersuri către




aferent anului 2015

Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi către Curtea de Apel Ploieşti, pentru ca aceste

posturi să fie ocupate prin delegare sau detaşare de către judecători de la alte instanţe.

În acelaşi timp au fost efectuate demersuri pentru îmbunătăţirea stării tehnice a sediilor

din circumscripţia Tribunalului Prahova şi s-a reuşit finalizarea procedurilor şi obţinerea unei noi

autorizaţii de construcţie pentru vechiul sediu al Tribunalului Prahova, lucrările propriu-zise

demarând la începutul anului 2015, însă pentru toate celelalte instanţe nu s-au regăsit în lista

obiectivelor de investiţii finanţate de la bugetul de stat în cursul anului 2015.

Totodată s-au efectuat demersuri şi pentru continuarea lucrărilor la obiectul Palatul de

Justiţie Ploieşti, reuşindu-se la finele anului 2015 încheierea de către Ministerul de Justiţie, prin

Direcţia pentru implementarea proiectelor finanţate din împrumuturi externe a contractului de

antrepriză cu SC ROTARY CONSTRUCT SRL, fapt ce a dus la reluarea lucrărilor, la acest

obiectiv, începând cu luna ianuarie 2016.

Aşadar, problemele de management în cursul anului 2015 ale Tribunalului Prahova au

fost atât în ceea ce priveşte personalul, cât şi fondurile alocate pentru buna desfăşurare a

activităţii.

În acest context se impune continuarea demersuri atât pentru ocuparea schemelor de

personal, cât şi pentru asigurarea unei finanţări, care să permită o bună funcţionare a instanţelor,

atât material cât şi financiar.

Secţiunea 2 – INFRASTRUCTURA ŞI CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ A

INSTANŢEI

Alocaţia bugetară iniţială a anului 2015 la Capitolul 61 „Ordine publică şi siguranţă

naţională” a fost de 31.147.600 lei, iar cea finală de 38.032.703 lei.

Bugetul final alocat Tribunalului Prahova în anul 2015 în sumă de 38.032.703 lei prezintă

următoarea structură:

cheltuieli de personal – 33.983.197 lei

bunuri şi servicii – 3.629.884 lei

despăgubiri – 247.322 lei

cheltuieli capital – 172.300 lei

Creditele deschise au fost în sumă de 38.029.792 lei, după cum urmează:

cheltuieli de personal – 33.982.615 lei

bunuri şi servicii – 3.629.062 lei




aferent anului 2015

despăgubiri – 247.308 lei

cheltuieli capital – 170.807 lei

Creditele bugetare deschise au fost consumate potrivit destinaţiei aprobate pentru

cheltuielile strict legate de activitatea proprie a Tribunalului Prahova şi a instanţelor judecătoreşti

arondate.

La angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor s-a avut în vedere respectarea

criteriilor de legalitate, realitate, oportunitate şi eficienţă.

Structura cheltuielilor din buget pe destinaţii se prezintă astfel:

cheltuieli de personal – 89,36%

bunuri şi servicii – 9,54%

despăgubiri – 0,65%

cheltuieli capital – 0,45%

La capitolul 54 „Alte servicii publice generale” alocația bugetară a fost în sumă de

1.365.000 lei, din care s-au consumat credite în sumă de 1.363.894 lei, respectiv:

1.350.934 lei pentru plata onorariilor din oficiu în materie penală și ajutor public judiciar în

materie civilă;

12.960 lei pentru onorariu curator special desemnat în baza conform OUG nr. 80/2013.

În ceea ce privește ajutorul public judiciar în anul 2015 s-au efectuat plăți în sumă de

35.307,36 lei, reprezentând onorariu avocat, expert, executor judecătoresc, taxă test ADN.

Cheltuieli de personal

În anul 2015 din creditele alocate pentru cheltuieli de personal s-au achitat drepturile

salariale ale personalului Tribunalului Prahova şi instanţelor arondate, indemnizaţiile de

delegare, chirii pentru magistraţii şi personalul auxiliar de specialitate care nu deţin locuinţă

proprietate personală în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea, transportul dintre localitatea

de domiciliu şi cea în care magistraţii şi personalul auxiliar de specialitate îşi desfăşoară

activitatea, transportul în limita a 3 călătorii pentru magistraţi, transportul în concediu de odihnă

pentru personalul auxiliar de specialitate şi conex, decontare medicamente.

În anul 2015 s-au alocat credite pentru plata titlurilor executorii, valoarea acestora fiind

de 6.207.430 lei la data de 31.12.2015.

Bunuri şi servicii

După cum s-a menţionat şi în anii precedenţi, finanţarea justiţiei este condiţionată în mod

substanţial de existenţa resurselor financiare necesare sprijinirii procesului de îndeplinire a

obiectivelor stabilite.

Aplicarea prevederilor Noilor Coduri de procedură civilă şi penală au generat creşterea




aferent anului 2015

semnificativă a consumului de materiale cu caracter funcţional: hârtie copiator, tonere, plicuri cu

fereastră pentru transmiterea corespondenţei, taxe poştale pentru transmiterea corespondenței.

În sprijinul celor afirmate prezentăm evoluţia cheltuielilor efectuate pentru procurarea

materialelor cu caracter funcțional în ultimii 3 ani:

2013 – 462.343 lei

2014 – 495.229 lei

2015 – 625.000 lei.

Analizând datele rezultă o creștere a cheltuielilor cu 35,18% în anul 2015 față de anul

2013.

Creditele alocate la „Bunuri şi servicii”, în sumă de 3.629.062 lei, au fost utilizate

pentru:

achitarea consumurilor privind utilităţile: energie electrică, gaze, apă, energie termică,

servicii salubrizare;

achiziţionare de rechizite, imprimate, registre, materiale consumabile copiatoare,

calculatoare, imprimante (tonere), piese de schimb, carburanţi, plată servicii curăţenie,

actualizare programe utilizate;

transmiterea corespondenţei - plicuri ;

procurare obiecte de inventar: memory stick, switch, UPS, aparat aer condiţionat, aparat de

sudură, monitoare, aparate telefonice, stingătoare incendiu, televizoare, rampă mobilă;

decontarea transportului pentru deplasările în interesul serviciului;

plata chiriei pentru spaţiile în care funcţionează Tribunalul Prahova şi Judecătoria Ploieşti

din 13.08.2013, Secţia a II-a Civilă , de Contencios Administrativ şi Fiscal din cadrul

Tribunalului Prahova, Judecătoria Vălenii de Munte;

plata chiriei pentru spaţiul închiriat pentru depozitarea arhivei vechi a Tribunalului Prahova;

expertize medico-legale dispuse de instanţă a fi achitate din fondurile tribunalului, traduceri

şi plată interpreţi;

plata serviciilor de pază pentru obiectivul de investiţii Palatul de Justiţie Prahova;

reparaţii curente (igienizări și revizie instalație electrică) la spaţiul în care funcționează

Secţia a II-a Civilă , de Contencios Administrativ şi Fiscal din cadrul Tribunalului Prahova,

la clădirea Judecătoriei Mizil, revizie instalație electrică la Judecătoria Câmpina, reparații la

autoturismele din dotare.

Referitor la procesul investiţional arătăm că în anul 2015 nu s-au alocat fondurile

necesare continuării procedurilor pentru obiectivele de investiţii promovate de Tribunalul

Prahova în anul 2011 şi avizate favorabil de către ordonatorul principal de credite – Ministerul




aferent anului 2015

Justiţiei :

- edificarea unor noi sedii pentru judecătoriile: Mizil şi Vălenii de Munte;

- mansardarea clădirii anexă în vederea amenajării unor spaţii pentru depozitarea arhivei

vechi a Judecătoriei Sinaia.

În ceea ce priveşte obiectivul de investiţii Palatul de Justiţie Prahova, în urma

finalizării lucrărilor de reproiectare în baza contractului încheiat de Ministerul Justiţiei cu SC

IPCT SA Bucureşti, finanţat prin Acordul de Împrumut nr. 4811 – RO, încheiat între Guvernul

României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, ratificat prin Legea nr.

205/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a fost declanșată procedura de atribuire a

contractului de execuție a lucrărilor pentru finalizarea obiectivului de investiții.

Contractul de execuție a fost încheiat în data de 02.12.2015 de Ministerul Justiției cu SC

Rotary Construcții SRL București, termenul de execuție a lucrărilor fiind de 18 luni de la data

începerii acestora, respectiv 15.01.2016 .

Finanțarea obiectivului este asigurată din Împrumutul acordat de Banca Mondială, prin

Acordul nr. 4811- RO privind implementarea Proiectului „Reforma sistemului judiciar”, semnat

la 27.01.2006 şi ratificat prin Legea nr. 205/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

În ceea ce priveşte proiectul de consolidare a clădirii în care a funcţionat Tribunalul

Prahova şi Judecătoria Ploieşti, cuprins în lista obiectivelor finanţate din Împrumutul acordat de

Banca Mondială prin Acordul nr. 4811 – RO privind implementarea Proiectului „Reforma

sistemului judiciar”, semnat la 27.01.2006 şi ratificat prin Legea nr. 205/2006, cu modificările şi

completările ulterioare, în anul 2015 s-au desfășurat lucrări de execuție de către constructorul

SC Coral SRL Tulcea, în baza contractului încheiat cu Ministerul Justiției.

Prin edificarea celor 2 (două) obiective de investiții, de o importanță deosebită pentru

municipiul Ploiești, se vor crea condiții decente pentru desfășurarea activității Curții de Apel

Ploiești, Tribunalului Prahova și Judecătoriei Ploiești, în beneficiul actului de justiție.

Fonduri cu destinaţie specială

În anul 2015, în contul deschis pentru Biroul Local Expertize Judiciare Tehnice şi

Contabile din cadrul Tribunalului Prahova, s-a încasat suma de 5.532.164 lei, reprezentând

contravaloarea onorariilor stabilite de organele de urmărire penală, instanţe judecătoreşti sau alte

organe cu atribuţii jurisdicţionale, pentru efectuarea expertizelor necesare lămuririi unor fapte

sau împrejurări ale cauzei, efectuându-se plăţi în sumă de 5.357.767 lei pentru lucrările de

expertiză efectuate de către experţii contabili şi tehnici judiciari.




aferent anului 2015

Secţiunea 3 – CALITATEA ACTULUI DE JUSTIŢIE

3.1 Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de

desfiinţare

Sub aspectul gradului de atacabilitate a hotărârilor pronunţate de către Tribunalul

Prahova, în cursul anului 2015 s-a înregistrat următoarea situaţie:

În materie penală, din 1.693 hotărâri pronunţate în faza procesuală de fond sau apel

(adică acele hotărâri care sunt susceptibile a fi supuse controlului judiciar) au fost atacate 273,

adică o pondere de atacabilitate de 16,13 %, pronunţându-se de instanţele de control judiciar 22

hotărâri de casare/desfiinţare, rezultând un procent de casare de 1,3 % faţă de pronunţate şi 8,06

% faţă de atacate.

În materie civilă, au fost atacate 1.289 hotărâri din 7.439 date în fond sau apel, în

procent de 17,33 % şi au fost reformate 298, adică 23,12 % faţă de atacate şi 4,01 % faţă de

pronunţate.

În materie comercială şi de contencios administrativ, din 6.095 de hotărâri pronunţate,




aferent anului 2015

au fost atacate 1.513 hotărâri, adică un procent de 24,82 %, fiind reformate 54 hotărâri, adică

3,57 % faţă de atacate şi 0,89 % faţă de pronunţate.

Examinând comparativ ponderea atacabilităţii hotărârilor date în fond sau apel de

Tribunalul Prahova în anul 2015 cu situaţia similară din anul precedent, se constată că acest

indicator a suportat o scădere în cazul Secţiei Civile, de la 26,44 % la 17,33 %, la Secţia a II-a

Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal de la 43,23 % la 24,82 %, iar la Secţia Penală de la

25,01 % la 16,13 %.

În cazul Secţiei Penale, se constată o creştere a indicelui de casare faţă de hotărârile

atacate de la 1,54 % la 8,06 %, respectiv de la 0,38 % la 1,3 % faţă de hotărârile pronunţate.

De asemenea, la nivelul Secţiei a II-a Civile, de Contencios Administrativ şi Fiscal se

constată o uşoară creştere a indicelui de casare faţă de hotărârile atacate de la 3,35% la 3,57

%, respectiv o scădere a indicelui de casare faţă de hotărârile pronunţate de la 1,45 % la 0,89 %

faţă de hotărârile pronunţate.

În acelaşi timp, la nivelul Secţiei I Civile s-a înregistrare o diminuare majoră a indicelui

de casare faţă de hotărârile atacate: de la 34,55 % la 23,12 % şi, respectiv, o scădere a aceluiaşi

indicator de la 9,13 % la 4,01 % în raport cu hotărârile pronunţate.

În ceea ce priveşte numărul de hotărâri pronunţate, în anul 2015 la Judecătoria Ploieşti,

acesta a fost de 34.200, dintre care au fost atacate 5.816, respectiv un procent de 17,00 % (în

creştere cu 1,80% faţă de anul anterior).

Astfel, în materie civilă au fost pronunţate 28.384 hotărâri şi au fost atacate 4.484

hotărâri, respectiv 15,79%, din care 3.802 cu apel şi 682 cu recurs (în creştere cu 2,28% faţă de

anul anterior).

În materie penală au fost pronunţate 5.816 şi au fost atacate 1.332 (530 apeluri şi 802




aferent anului 2015

contestaţii) respectiv 22,90% (în scădere cu 11,69% faţă de anul anterior).

În ceea ce priveşte indicele de casare a hotărârilor în căile de atac, în materie civilă au

fost casate/modificate, 2.461 hotărâri, ceea ce reprezintă 54,88% din numărul hotărârilor atacate

(în creştere cu 42,86% faţă de anul anterior) şi 8,6% din numărul de hotărâri pronunţate, (în

scădere cu 4,91% faţă de anul anterior).

În ceea ce priveşte indicele de casare a hotărârilor în căile de atac, în materie penală au

fost casate/modificate, 96 hotărâri, ceea ce reprezintă 7,21% din numărul hotărârilor atacate (în

scădere cu 27,39% faţă de anul anterior) şi 1,65% din numărul de hotărâri pronunţate, (în

creştere cu 0,03% faţă de anul anterior).

În cursul anului 2015 la Judecătoria Câmpina au fost pronunţate un număr de 8349

hotărâri din care 7686 în materie civila si 663 în materie penala, comparativ cu anul 2014 când s-

au pronunţat un număr total de 9101 din care 8517 în materie civilă și 584 în materie penală.

Din toate hotărârile pronunţate împotriva unui număr de 755 hotărâri au fost exercitate

căile de atac prevăzute de lege, respectiv în materie civilă 687 din care 593 apeluri și 94

recursuri iar în materie penala 68 hotărâri atacate cu apel/contestaţie, rezultând un grad de

atacabilitate de 9,04% faţă de 8,52 % cât a fost în anul 2014.

Din totalul hotărârilor pronunţate de Judecătoria Câmpina împotriva cărora au fost

exercitate căile de atac au fost desfiinţate sau modificate un număr de 191 hotărâri din care 156

civile şi 35 penale, rezultând un indice de casare sau modificare de 25, 30%, peste indicele de

19,84 % înregistrat în anul 2014. Din totalul de 191 hotărâri reformate, 156 au fost civile şi 35

penale, din care au fost casate cu trimitere spre rejudecarea fondului 8 cauze civile şi o cauză

penală, rezultând un indice de casare de 2,12%.

În cazul Judecătoriei Vălenii de Munte, în cursul anului 2015, au fost atacate 535 de

hotărâri din totalul de 3714 hotărâri pronunţate, astfel încât ponderea atacabilităţii a fost de

14,40%, din care 12,08% în materie civilă şi 28,96% în materie penală.

Din totalul hotărârilor atacate, au fost modificate 187 hotărâri.

În materie civilă, au fost atacate cu apel sau recurs 387 hotărâri din totalul de 3.210

pronunţate, fiind modificate 146 hotărâri, iar în materie penală au fost atacate 148 hotărâri din

totalul de 512 pronunţate, fiind modificate 41 hotărâri.

La nivelul Judecătoriei Mizil, media atacabilităţii hotărârilor a fost de 7,61 %, din care

în materie civilă de 8,53 % şi în materie penală de 3,1 %.

Se observă scăderea ponderii atacabilităţii hotărârilor pronunţate în materie penală, faţă

de anul 2014, de la 9,67% la 3,1 %, în schimb, în materie civilă se observă o creştere de la

7,61% în anul 2014 la 8,53 % în anul 2015.




aferent anului 2015

Hotărârile pronunţate de această instanţă au fost desfiinţate sau modificate în căile de atac

într-un număr de 41 de hotărâri, din care 35 în materie civilă şi 6 în materie penală, indicele de

desfiinţare în materie civilă la nivelul instanţei fiind de 16,5 %, iar în materie penală de 17,8 %.

La Judecătoria Sinaia, din totalul dosarelor soluţionate în cursul anului 2015, respectiv

2253 cauze dintre care: 1948 dosare civile şi 305 dosare penale, au fost atacate cu apel, recurs,

contestații şi au plecat în căile de atac hotărârile pronunţate în 342 dosare, din care 288 civile şi

54 penale, faţă de anul 2014 când au plecat în căile de atac hotărârile pronunţate în 313 dosare

dintre care 278 civile şi 35 penale.

Au fost atacate cu apel în civil, hotărârile din 273 de cauze, iar in penal au fost atacate cu

apel 18 hotărâri.

Au fost atacate cu recurs hotărârile din 25 de dosare in civil si o hotărâre in penal.

Au fost atacate cu contestaţii hotărârile din 9 dosare in civil si 16 in penal.

Din toate hotărârile pronunţate împotriva unui număr de 342 hotărâri au fost exercitate

căile de atac prevăzute de lege, respectiv în materie civilă 288, iar în materie penala 54 hotărâri

atacate cu apel/contestaţie, rezultând un grad de atacabilitate de 15,18% faţă de 9,59 % cât a fost

în anul 2014.

Din totalul hotărârilor pronunţate de Judecătoria Sinaia împotriva cărora au fost

exercitate căile de atac au fost desfiinţate sau modificate un număr de 99 hotărâri, rezultând un

indice de casare sau modificare de 28,95%, peste indicele de 26,52 % înregistrat în anul 2014.




aferent anului 2015

1.3.2. Durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii)

Stabilirea termenelor rezonabile de soluţionare a cauzelor şi reducerea duratei

procedurilor judiciare constituie un deziderat, instituit atât prin legislaţia comunitară, cât şi prin

Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, fiind însă o sarcină complexă care implică,

deopotrivă, măsuri administrative şi legislative.

Măsurile de natură administrativă adoptate la nivelul Tribunalului Prahova au fost

analizate prin prisma întregii activităţi a instanţei, pornind de la stabilirea primului termen de

judecată şi repartizarea informatizată a cauzelor şi până la conceperea unor măsuri administrative

necesare soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil şi, nu în ultimul rând, la reevaluarea

programului de formare profesională continuă la nivelul instanţei.

Astfel, la această instanţă a continuat să fie aplicat Programul pentru stabilirea volumului

optim de muncă şi asigurarea calităţii activităţii în instanţe, aprobat prin Hotărâre a Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii, iar, în încercarea de a se asigura, pe cât posibil, respectarea

normei anuale stabilite pentru fiecare judecător de 5.060 puncte de încărcare, s-au majorat

considerabil parametrii de repartizare utilizaţi în special la secţiile civile, măsură impusă de

blocarea repartizării ca urmare a atingerii complexităţii maxime cumulate.

Nu de puţine ori, însă, pentru a evita acordarea unor termene de judecată mult prea

îndelungate, s-a optat pentru soluţia majorării complexităţii maxime, ajungându-se la

repartizarea unui număr foarte mare de dosare la prim termen de judecată.

În mod constant, la nivelul conducerii administrative a Tribunalului Prahova a existat o

preocupare permanentă pentru stabilirea unui prim termen de judecată cât mai scurt, în mod

special pentru dosarele urgente, luându-se măsurile necesare pentru accelerarea procedurilor

judiciare, în vederea asigurării unei durate rezonabile de soluţionare a litigiilor aflate în

competenţa acestei instanţe, durata medie de soluţionare a cauzelor fiind următoarea:

Civil – 6 luni

Penal – 3 luni

Minori şi familie – 4 luni

Contencios administrativ şi fiscal – 9 luni

Litigii cu profesionişti – 10 luni

Faliment – 15 luni

Litigii de Muncă – 11 luni

Asigurări sociale – 14 luni

Proprietate Intelectuală – 10 luni,




aferent anului 2015

durată apreciată ca fiind rezonabilă, din perspectiva prevederilor art. 6 paragraful 1 din

Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, în raport cu volumul de activitate al

instanţei.

Din punct de vedere statistic, Tribunalul Prahova a soluţionat în anul 2015 un număr de

18.453 dosare din 28.307 aflate pe rol, rămânând în stoc un număr de 9.854 cauze, din care

1.661 mai vechi de 1 an, 2.695 de cauze cu o vechime între 6-12 luni şi 451 dosare suspendate.

Practic, la 31.12.2015 s-a constatat că stocul de dosare a scăzut cu 851 cauze faţă de

anul 2014, scădere care s-a reflectat şi în numărul dosarelor mai vechi de un an, la sfârşitul

anului 2015 fiind cu 446 mai puţine dosare mai vechi de un an faţă de anul anterior. De

asemenea, şi numărul cauzelor suspendate a scăzut cu 56, de la 507 la 451.

Pe secţii, situaţia se prezintă astfel: la Secţia Penală sunt înregistrate 30 fonduri mai

vechi de 1 an şi 2 contestaţii mai vechi de 1 an; la Secţia I Civilă existau 406 fonduri şi 42

apeluri mai vechi de 1 an, respectiv 21 recursuri mai vechi de 6 luni şi 33 recursuri mai vechi de

1 an; la Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal 1.086 fonduri mai vechi de

1 an, 31 apeluri mai vechi de 1 an şi 22 recursuri cu vechime între 6-12 luni şi 31 recursuri mai

vechi de 1 an.

Raportat la ponderea dosarelor mai vechi de 1 an la nivelul tribunalului, se poate observa

că cel mai mare număr de asemenea cauze se înregistrează la Secţia a II-a Civilă, de Contencios

Administrativ şi Fiscal, fiind vorba, de regulă, fie de dosare de contencios administrativ care, pe

fondul încărcăturii excesive, au primit termen recomandabil, prin repartizare informatică mai

mare de 1 an, fie de dosare de insolvenţă al căror specific implică o procedură de soluţionare

care se întinde în timp peste durata medie a oricăror alte litigii.

Pentru fiecare dintre secţiile tribunalului, dar şi la judecătoriile arondate s-a întocmit

trimestrial situaţia dosarelor mai vechi de 1 an la fond şi în apel, respectiv de 6 luni în recurs,

situaţii care au fost centralizate de către vicepreşedinţii acestei instanţe, care le-au înaintat la

Curtea de Apel Ploieşti.

De asemenea, pe parcursul anului 2015 s-a întocmit semestrial situaţia dosarelor mai

vechi de 1-5 ani, 5-10 ani şi, respectiv peste 10 ani în sistem, pe judecător, statistică ce a fost

comunicată prin e-mail Curţii de Apel Ploieşti şi prin postarea pe site-ul intern pentru a putea fi

accesată de către judecătorii din cadrul instanţei.

Totodată, preşedinţii secţiilor tribunalului au procedat la verificarea, de regulă, lunară a

situaţiei dosarelor suspendate, organizând întâlniri periodice cu judecătorii instanţei în care s-a

stabilit aplicarea fermă a dispoziţiilor Codurilor de Procedură Civilă, referitoare la sancţionarea

experţilor în situaţiile în care în mod nejustificat nu depun lucrările în termenele fixate, a părţilor,




aferent anului 2015

dar şi a celorlalţi participanţi la procese ce au adoptat un comportament dilatoriu, pe parcursul

anului 2015 fiind aplicate amenzi judiciare, atât în materie civilă, cât şi în materie penală.

Corelativ acestor măsuri de sancţionare pecuniară, unii judecători au dispus şi înlocuirea

experţilor, precum şi întocmirea unor adrese către Biroul local de Expertize pentru sesizarea

Biroului Central de Expertize în vederea aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare instituite

de OG 2/2000.

1.3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare

Caracterul neunitar al practicii judiciare, dar şi în aplicarea neuniformă a legislaţiei în

vigoare şi-a păstrat statutul de una dintre principalele probleme cu care se confruntă nu numai

Tribunalul Prahova şi instanţele din raza sa teritorială, dar şi în întregul sistem judiciar român.

În prezent, principala modalitate de unificare a jurisprudenţei o constituie recursul în

interesul legii, reglementat de dispoziţiile art. 329 din Codul de procedură civilă vechi, respectiv

de art.514 si următoarele din Noul Cod de procedură civilă (în materie civilă) şi de art. 471 şi

următoarele din Noul Cod de procedură penală (în materie penală).

În cursul anului 2015 au fost pronunţate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 22

decizii în interesul legii, decizii care au contribuit substanţial la adoptarea unor soluţii

jurisprudenţiale unitare asupra problemelor de drept soluţionare.

Trebuie menţionat că toate aceste decizii, integrale sau în rezumat, au fost aduse la

cunoştinţa judecătorilor Tribunalului Prahova, atât în format electronic, prin postarea pe site-ul

intern, dar şi pe suport de hârtie, fiind supuse analizei în cadrul întâlnirilor lunare de unificare a

practicii judiciare, prin grija vicepreşedinţilor.

În aceeaşi manieră s-a asigurat cunoaşterea şi valorificarea deciziilor Curţii

Constituţionale, dar şi a jurisprudenţei europene, inclusiv a hotărârilor relevante pronunţate de

Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene.

Se impune precizarea că, în afara deciziilor pronunţate în recurs în interesul legii, un alt

mecanism de unificare a practicii judiciare este reprezentat de pronunţarea unor hotărâri

prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, completele competente din cadrul Înaltei

Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţând soluţii de admitere cu privire la 12 asemenea sesizări în

materie civilă, 20 sesizări în materie penală şi 9 sesizări în materia contenciosului administrativ

şi fiscal.

În cadrul Tribunalului Prahova, la nivelul fiecărei secţii, s-au organizat întâlniri, de

regulă, lunare în scopul dezbaterii problemelor de practică neunitară identificate, analizându-se

şi practica instanţei de control judiciar, pe baza referatului întocmit periodic de judecătorul




aferent anului 2015

delegat cu practica de casare.

Practic, prin Decizia nr. 2/2015 a Preşedintelui Tribunalului Prahova au fost desemnaţi,

ca judecători delegaţi pentru măsuri de unificare a practicii judiciare: doamna judecător Enache

Cristiana Dana – Secţia I Civilă; doamna judecător Popescu Aura Daniela – Secţia a II-a Civilă,

de contencios Administrativ şi Fiscal, respectiv doamna judecător Savu Alina Cristina – Secţia

Penală.

Începând cu data de 01.06.2015, prin Decizia nr. 9/27.052015, a fost desemnată doamna

judecător Popescu Aura Daniela (în locul doamnei judecător Enache Cristiana Dana, ca urmare a

promovării acesteia la Curtea de Apel Ploieşti), pentru Secţia I Civilă, respectiv doamna

judecător Ruşan Christiana Michaela Fraga (în locul doamnei judecător Popescu Aura Daniela),

pentru Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal.

Prin Decizia nr. 3/2015 a Preşedintelui tribunalului, a fost desemnată doamna grefier

Costache Emilia să îndeplinească atribuţiile specifice funcţiei de grefier documentarist, sub

îndrumarea şi coordonarea vicepreşedinţilor instanţei, îndeplinind atribuţiile ce i-au fost stabilite

prin fişa postului. Începând cu data de 01.05.2015, atribuţiile specifice grefierului documentarist

au fost aduse la îndeplinire de grefier Grecu Eliza.

În aplicarea prevederilor art. 291 coroborat cu art. 26

1 din Regulamentul de Ordine

Interioară al Instanţelor de judecată, fiind stabilite regulile practice necesare pentru eficienţa

exercitare a atribuţiilor specifice şi o bună colaborare cu vicepreşedinţii Tribunalului Prahova:

referatul lunar privind problemele de drept rezolvate neunitar, însoţit de hotărârile

relevante contrare, a fost pus în discuţia judecătorilor secţiei din care face parte fiecare

judecător delegat, la datele stabilite prin calendarul anual al întâlnirilor de practică neunitară,

alcătuit de preşedintele de secţie, fiind întocmit un proces-verbal în care au fost consemnate

opiniile tuturor participanţilor cu privire la fiecare problemă de drept dezbătută;

centralizarea lunară a problemelor de practică neunitară sesizate de instanţele inferioare

s-a realizat de vicepreşedintele tribunalului;

au fost întocmite note trimestriale în care au fost incluse toate problemele înaintate de

instanţele inferioare şi cele sesizate în practica propriei instanţe în trimestrul în curs, luând în

considerare notele trimestriale întocmite de judecătorii delegaţi de la judecătoriile din raza

teritorială, ce au fost transmise, potrivit specializării, judecătorilor delegaţi de la Tribunalul

Prahova şi vicepreşedintelui aceleiaşi instanţe;

după întocmirea notei trimestriale sus-menţionate, aceasta a fost înaintată tuturor

judecătoriilor din raza teritorială a Tribunalului Prahova, vicepreşedintelui Tribunalului

Prahova care coordonează întâlnirea trimestrială de practică neunitară, preşedintelui de




aferent anului 2015

secţie, dar şi celorlalţi judecători din cadrul secţiei, cu cel puţin două zile înainte de data

stabilită prin calendar;

au fost întocmite minute de către judecătorii delegaţi în care au fost consemnate opiniile

exprimate şi argumentele expuse la întâlnirile trimestriale organizate de Tribunalul Prahova,

în materia specifică secţiei din care fac parte, înaintate vicepreşedinţilor coordonatori, aceştia

transmiţându-le judecătoriilor arondate, spre încunoştinţare;

notele trimestriale în care au fost incluse toate problemele înaintate de instanţele

inferioare şi cele sesizate în practica propriei instanţe în trimestrul în curs, însoţite de

hotărârile relevante contrare, au fost înaintate judecătorilor delegaţi cu măsurile de unificare

a practicii judiciare de la Curtea de Apel Ploieşti în vederea dezbaterii respectivelor

probleme în cadrul întâlnirilor trimestriale organizate de această instanţă.

Astfel, judecătorii tribunalului, potrivit specializării lor, au participat, în limita timpului

disponibil (în măsura în care nu au fost planificaţi în şedinţe de judecată sau la permanenţă

ori urmărire penală) şi la şedinţele trimestriale organizate de către Curtea de Apel Ploieşti, la

nivelul Secţiei I Civile, al Secţiei Penale, precum şi al Secţiei a II-a Civile, de Contencios

Administrativ şi Fiscal.

Se impune precizarea că, după momentul adoptării Hotărârii nr.148/19.03.2015 a Secţiei

pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, s-a luat măsura întocmirii notelor de

către preşedinţii de secţii ori de către judecătorii delegaţi, cu respectarea exigenţelor stabilite

prin respectiva hotărâre, dându-se, totodată, eficienţă şi modificărilor aduse prin Hotărârea nr.

725/13.10.2015

În decursul perioadei analizate, secţiile Tribunalului Prahova au organizat, la sediul

acestei instanţe, întâlniri trimestriale cu magistraţii din cadrul judecătoriilor arondate, prilej cu

care au fost dezbătute problemele de drept ce au generat o practică neunitară la nivelul acestor

din urmă instanţe, după cum urmează:

la datele de 03.04.2015 şi 9.10.2015 - Secţia I Civilă;

la datele de 26.06.2015 şi 27.11.2015 - Secţia Penală;

la data de 04.12.2015 - Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal.

Trebuie menţionat faptul că celelalte întâlniri programate, potrivit calendarelor întocmite

la nivelul fiecărei secţii, să se desfăşoare în cursul anului 2015 nu au fost organizate în condiţiile

în care judecătoriile din raza teritorială nu au identificat şi comunicat vreo problemă de drept

care să fi primit o soluţionare neunitară.

Referindu-ne la întâlnirile trimestriale organizate pe secţii cu judecătorii de la

judecătoriile arondate, considerăm ca acestea trebuie continuate având un efect benefic privind




aferent anului 2015

unificarea practicii judiciare, constatându-se o diminuare a numărului de hotărâri reformate ca

urmare a interpretării neunitare a dispoziţiilor legale.

Totodată, trebuie menţionat faptul că vicepreşedinţii Tribunalului Prahova au monitorizat

permanent situaţia întâlnirilor lunare pentru dezbaterea acestor probleme la nivelul fiecărei

judecătorii arondate, procesele verbale ale şedinţelor, precum şi problemele analizate fiind

transmise lunar şi, respectiv, trimestrial la Curtea de Apel Ploieşti, alături de aspectele de

practică judiciară neunitară constatate la nivelul secţiilor tribunalului.

De asemenea, preşedinţii de secţie şi celor ai judecătoriilor arondate, sub coordonarea

vicepreşedinţilor tribunalului, au luat măsurile necesare pentru a se realiza analiza practicii

instanţelor de control judiciar de către judecătorii delegaţi prin decizii ale preşedintelui.

Astfel, prin Decizia nr. 2/2015, au fost desemnaţi următorii judecători pentru analiza

practicii instanţelor de control judiciar:

Roman Cristina – Secţia I Civilă – în materie civilă şi de minori şi familie;

Nicolae Mariana – Secţia I Civilă – în materia litigiilor de muncă şi asigurări sociale;

Cîmpeanu Iuliana – Secţia a II-a Civilă, de contencios Administrativ şi Fiscal – în materie

civilă şi de insolvenţă;

Nicula Gabriela – Secţia a II-a Civilă, de contencios Administrativ şi Fiscal – în materie de

contencios administrativ;

Lupu Ana Maria – Secţia Penală.

Aceşti judecători delegaţi au întocmit referate, ce au fost dezbătute în cadrul colectivului

de judecători al fiecărei secţii şi înaintate vicepreşedintelui, periodic, pe măsura transmiterii

hotărârilor reformate de Curtea de Apel Ploieşti.

Sub coordonarea vicepreşedintelui, preşedinţii secţiilor Tribunalului Prahova au înaintat,

de regulă trimestrial, judecătoriilor din circumscripţie hotărârile reformate în căile de atac.

În perioada vizată, în vederea asigurării accesului judecătorilor la jurisprudenţă şi a

unificării practicii judiciare, au fost continuate măsurile pentru selectarea unor hotărâri relevante

pronunţate, fiind completat portalul Tribunalului Prahova cu 42 hotărâri, precum şi portalul

fiecăreia dintre judecătoriile arondate.

1.3.4. Soluțiile pronunțate în anul 2015 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și

Curtea de Justiție a Uniunii Europene, motivele care au determinat adoptarea acestora și

impactul acestora asupra sistemului judiciar.

Soluțiile pronunțate în anul 2015 de CEDO, motivele care au determinat




aferent anului 2015

adoptarea acestora și impactul acestora asupra sistemului judiciar

În 2015, la Direcția Agent Guvernamental din cadrul Ministerului Afacerilor Externe

(MAE) s-au înregistrat 772 de noi cauze împotriva României depuse la Curtea Europeană pentru

Drepturile Omului.

Cele mai multe au vizat condițiile materiale de detenție (peste 350 de plângeri), durata

procedurilor judiciare (peste 60 de plângeri), inefectivitatea anchetelor penale. Numărul de cauze

s-a menținut constant față de 2014, când s-au înregistrat 839 de noi cereri comunicate

Guvernului de către Curte.

Se remarcă ritmul crescut de soluționare a cauzelor de către CEDO, în 2015 soluționând,

prin cele 84 de hotărâri și 196 de decizii pronunțate și comunicate până la acest moment, 650 de

cereri individuale îndreptate împotriva României.

Din cele 650 de cereri, 221 au vizat durata procedurilor judiciare, iar 103 condițiile

materiale de detenție.

Suma totală a despăgubirilor acordate de către Curte prin hotărâri pronunțate în anul 2015

și prin care s-a constatat o încălcare a dispozițiilor convenționale sau prin care s-a dispus cu

privire la acordarea unei satisfacții echitabile se ridică la 6.987.814,66 euro. Din această sumă,

peste 5 milioane euro au fost acordați de către Curte într-un număr de cinci hotărâri în care s-a

pronunțat asupra satisfacției echitabile în cauze al căror fond fusese deja soluționat prin hotărâri

din perioada 2008-2010. Aceste sume includ atât prejudiciul material și moral, cât și cheltuielile

de judecată avansate de către reclamanți. La suma stabilită prin hotărâri ale Curții se adăugă

sumele la a căror plată Guvernul s-a obligat prin declarații de soluționare amiabilă sau

unilaterală; cuantumul total al acestora se ridică la 775.922,5 euro.

În materiile de competenţa funcţională a Secţiei I Civile, se remarcă următoarele hotărâri:

Hotărârea din data de 24.03.2015 în cauza Zaieț c. României

Reclamanta s-a plâns de încălcarea dreptului său la viață privată și de familie din cauza

anularii adopţiei prin decizii nelegale pronunțate de instanțele române, invocând art. 6 par. 1 și

art. 8 din Convenție.

Curtea a reținut că anularea adopției, după 31 ani de când aceasta se încheiase, la cererea

surorii adoptatei, a constituit o ingerința nejustificată în dreptul reclamantei la respectarea vieții

sale de familie, garantat de art. 8 din Convenție. Anularea unei adopții trebuie să aibă ca suport

considerente suficiente, nu numai în interesul copilului, dar care să respecte principiul securității

juridice. Curtea a mai reținut, față de aspectul că pretinsa încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1

adițional la Convenție este direct legată de procedurile care au condus la încălcarea art. 8 din

Convenţie, că a existat, de asemenea, o încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la




aferent anului 2015

Convenție, având în vedere că, după anularea adopției, reclamanta și-a pierdut titlul de

proprietate pentru 5 ha de teren, bun imobil moştenit de la mama sa.

Deoarece s-a reţinut încălcarea atât a art. 8 din Convenţie, cât şi a art. 1 din Protocolul 1

adiţional la convenţie, Curtea a considerat rezonabil sa acorde reclamantei o despăgubire de

30.000 euro pentru acoperirea întregului prejudiciu.

Hotărârea din data de 19.05.2015 în cauza Căpitan și alții c. României

Reclamanţii s-au plâns că neexecutarea sau executarea cu întârziere a hotărârilor

judecătoreşti definitive pronunţate în favoarea lor le-a încălcat dreptul de acces la o instanţă,

garantat de art. 6§1 din Convenţie, şi, de asemenea, dreptul la proprietate, astfel cum este

prevăzut la art. 1 din Protocolul 1 la Convenţie

Curtea a observat că hotărârile în speţă dispuneau ca autorităţile competente să execute

diferite obligaţii în natură sau să plătească reclamanţilor anumite sume de bani.

Curtea a precizat ca jurisprudenţa sa se bazează pe principiul că dreptul la o instanţă,

protejat de art. 6, ar fi iluzoriu dacă sistemul juridic intern al unui stat contractant ar permite ca o

hotărâre judecătorească definitivă şi obligatorie – care dă naştere unui drept consacrat la o plată

sau la anumite acţiuni de întreprins în favoarea reclamantului, care ar trebui considerate ca un

„bun” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 – să rămână inoperantă în detrimentul unei părţi.

Curtea a constatat că autorităţile nu au depus toate eforturile necesare pentru a executa

pe deplin şi în timp util hotărârile pronunţate în favoarea reclamanţilor, concluzionându-se că au

fost încălcate art. 6 § 1 din Convenţie şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie în cazul tuturor

cererilor.

Hotărârea din data de 19.05.2015 în cauza Parohia Greco-Catolică Lupeni și alții c.

României

La originea cauzei se află cererea nr. 76943/11 îndreptată împotriva României, prin care

o parohie, o episcopie şi un protopopiat din acest stat, respectiv Parohia Greco-Catolică Lupeni,

Episcopia Greco-Catolică Lugoj şi Protopopiatul Greco-Catolic Lupeni („reclamanţii”), au

sesizat Curtea la 14 decembrie 2011, în temeiul art. 34 din Convenţia pentru apărarea drepturilor

omului şi a libertăţilor fundamentale (Convenţia).

Denunţând refuzul instanţelor naţionale de a se pronunţa cu privire la ceea ce reclamanţii

consideră a fi dreptul lor de proprietate asupra unui lăcaş de cult în temeiul dreptului comun,

reclamanţii s-au plâns în special de atingerea adusă dreptului lor de acces la instanţă şi respectării

principiului securităţii juridice. De asemenea, aceştia s-au plâns de durata procedurii pentru

restituirea lăcaşului de cult. Bazându-se în principal pe aceleaşi fapte, aceştia s-au plâns, de

asemenea, de o atingere adusă dreptului lor de proprietate şi dreptului lor la libertatea religioasă,




aferent anului 2015

precum şi de încălcarea interdicţiei privind discriminarea.

Curtea a reamintit că, pentru aprecierea caracterului rezonabil al duratei unei proceduri,

se ţine seama de circumstanţele cauzei şi, în baza criteriilor consacrate de jurisprudenţa sa, în

special de complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului şi cel al autorităţilor competente,

precum şi miza litigiului pentru persoanele în cauză [a se vedea, printre multe altele, Frydlender

împotriva Franţei (MC), nr. 30979/96, pct. 43, CEDO 2000–VII].

Curtea a observat că în speţă nu li s-a putut reproşa reclamanţilor nici o întârziere în

cadrul procedurii. Judecata a fost suspendată de câteva ori pentru a le permite părţilor să încerce

procedura amiabilă prevăzută de lege. De asemenea, în primii ani, instanţele naţionale sesizate

nu s-au considerat competente pentru soluţionarea fondului cauzei . Prin urmare, după ce cei trei

reclamanţi au devenit parte la procedură, a fost necesară continuarea procedurii în faţa comisiei

mixte, cu toate că instanţele fuseseră deja sesizate cu judecarea cauzei pe fond . La acestea se

adaugă faptul că o hotărâre a fost anulată pentru viciu de formă. Prin urmare, Curtea a

concluzionat că prelungirea procesului este în esenţă imputabilă autorităţilor naţionale, iar

reclamanţii nu au beneficiat de judecarea cauzei lor într-un termen rezonabil. Prin urmare, a fost

încălcat art. 6§1 din Convenţie în această privinţă.

Problema restituirii proprietăților confiscate Bisericii Catolice în timpul regimului

comunist este una complexă și de anvergură, așadar, inevitabil, Curtea de la Strasbourg a fost

chemată să se pronunțe asupra modalităților de soluționare a acestui tip de dispute. Subiectul a

fost și va fi unul sensibil prin prisma dimensiunii sale, fiind vorba despre proprietăți extinse, și,

mai ales, a părților în litigiu – Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă.

Reclamante în acest tip de cauze sunt parohii catolice, cărora, prin Decretul nr. 358/1948,

prin care cultul uniat a fost considerat dizolvat, iar practicanţii săi au fost obligaţi să treacă la

cultul ortodox, le-au fost confiscate bunurile de cult. Ulterior, aceste bunuri au fost transferate

Bisericii Ortodoxe în temeiul Decretului nr. 177/1948 care prevedea că, dacă majoritatea

enoriaşilor unui cult deveneau membri ai unei alte biserici, bunurile care au aparţinut cultului

abandonat urmau să fie transferate în patrimoniul cultului care îi primise pe aceştia.

După căderea regimului totalitar în 1989, Decretul nr. 358/1948 a fost abrogat prin

Decretul-lege nr. 9/1989. Biserica greco-catolică a fost recunoscută oficial prin Decretul-lege nr.

126/1990. În ceea ce priveşte situaţia juridică a bunurilor care aparţinuseră parohiilor greco-

catolice, Decretul-lege nr. 126/1990 prevedea că aceasta trebuia soluţionată de comisii mixte

constituite din reprezentanţi ai ambelor culte, uniat şi ortodox. Acestea din urmă trebuiau să ţină

seama de voinţa credincioşilor din fiecare comunitate.

În prezent trebuie trase o serie de concluzii cu privire la situația actuală a acestui tip de




aferent anului 2015

litigii: potrivit legislației actuale, părțile interesate au deschisă calea acțiunii în revendicare, în

care analiza pe fond a cauzei de către instanța competentă este obligatorie. Nicio acțiune în

revendicare nu poate fi respinsă ca inadmisibilă.

Criteriul special aplicat-voința credincioșilor majoritari, nu încalcă în sine standardele

convenționale, cu condiția ca aplicarea sa se facă prin referirea la elemente de fapt concrete.

Așadar, instanța sesizată cu o astfel de cerere va trebui să ia în considerare contextul istoric și

social, contribuțiile financiare la edificarea respectivului imobil, modalitățile de utilizare a

imobilului respectiv, și nu să se limiteze la simple date statistice. De asemenea, instanța trebuie

să analizeze toate argumentele părților în detaliu și hotărârile trebuie motivate temeinic.

În Decizia de inadmisibilitate din 6 octombrie 2015, cererea nr. 57664/08 pronunţată

în cauza George Dumitrean c. României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat

problema posibilităţii concedierii unui angajat care ocupă o funcţie eligibilă într-un sindicat din

perspectiva dreptului la liberă asociere sindicală, protejat de art. 11 par.1 din Convenţie, atunci

când concedierea a fost determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de reclamant.

Din elementele care i-au fost supuse atenţiei, Curtea a constatat că reclamantul nu şi-a

susţinut suficient şi nici într-un mod convingător argumentele potrivit cu care decizia de

concediere contestată a adus atingere într-o manieră substanţială dreptului său la liberă asociere

sindicală, astfel cum este consacrată de art.11 din Convenţie şi, mai mult, nu a fost împiedicat să

îşi desfăşoare activităţile sindicale după concediere, continuând să îşi exercite funcţia şi după

această dată, până la 16 mai 2008.

În consecinţă, Curtea a stabilit că, în lumina ansamblului circumstanţelor cauzei,

reclamantul nu a demonstrat că decizia de concediere a constituit o ingerinţă care să afecteze în

substanţa sa dreptul său de a desfăşura activităţi sindicale.

Pornind de la faptul că art. 11 par.1 din Convenţie nu impune statelor anumite măsuri de

protecţie a membrilor organizaţiilor sindicale, inclusiv a celor ce ocupă funcţii elective în cadrul

acestora, Curtea nu a analizat situaţia reclamantului din perspectiva interdicţiei impuse de art.60

alin.1 lit.h) din Codul muncii (devenit după republicare art.60 alin.1 lit.g) cu privire la care sunt

chemate să se pronunţe, în principiu, instanţele naţionale.

Ceea ce trebuie verificat, aşadar, este dacă măsura concedierii afectează în mod

substanţial dreptul de asociere sindicală, din perspectiva art. 11 par.1 din Convenţie, independent

de existenţa unor măsuri de protecţie în legislaţia internă şi respectarea lor de către autorităţile

statului pârât, ceea ce înseamnă, pe cale de consecinţă, că încălcarea unor astfel de garanţii

interne nu constituie în mod necesar o încălcare a art.11 par.1 din Convenţie.




aferent anului 2015

În materie penală, trebuie avute în vedere urătoarele hotărâri:

Hotărârea din data de 03.02.2015 în cauza Pruteanu c. României

Prin Decizia pronunțată la data de 3 februarie 2015 Curtea Europeană a Drepturilor

Omului a obligat statul român să plătească reclamantului Alexandru Pruteanu despăgubiri morale

de 4.500 de euro pentru încălcarea art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului,

referitor la respectarea vieții private și a secretului corespondenței.

Reclamantul a făcut plângere la CEDO, pretinzând ca a fost încălcat dreptul său la

respectarea vieții private și secretul corespondenței, ca urmare a interceptării convorbirilor sale

telefonice și lipsa remediilor legale pentru a contesta legalitatea măsurii și a solicita distrugerea

înregistrărilor. El și-a întemeiat plângerea pe articolul 8 din Convenție, luat separat și coroborat

cu articolul 13 al Convenției.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a examinat plângerea sub două aspecte, respectiv

dacă au fost îndeplinite condițiile prevăzute în alin. 2 al art. 8 din Convenție pentru a se justifica

o astfel de ingerință in viața privată din partea autorităților publice. Aceste condiții sunt: Măsura

să fie prevăzută de lege si aceasta să constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară

pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi

prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii, a moralei, a drepturilor şi a libertăţilor altora.

Cu privire la primul aspect, sintagma „prevăzute de lege” din articolul 8§2 din Convenție

impune în primul rând ca măsura contestată să aibă o bază în dreptul intern. Aceasta implică, de

asemenea, o anumită calitate a legii în cauză. Curtea a reținut că tribunalul a autorizat ascultarea

în baza art. 911 și urm. din Codul de procedură penală. Fără a aprecia asupra „calității acestei

legi”, Curtea a reținut că articolele menționate nu prevăd situația specifică a persoanelor

ascultate fără autorizație de interceptare.

În ceea ce privește a doua condiție, Curtea a considerat că în acest caz, ingerința a fost

motivată de necesitatea stabilirii adevărului în cadrul unei proceduri penale și, prin urmare, au

avut tendința de a apăra ordinea publică. De aceea, a rămas să stabilească dacă ingerința a fost

„necesară într-o societate democratică” pentru a atinge aceste obiective. În conformitate cu

jurisprudența Curții, statele contractante se bucură de o anumită marjă de apreciere în evaluarea

existenței și a amplorii unei astfel de necesități, însă trebuie să existe și garanții adecvate și

eficiente împotriva abuzurilor.

În acest caz, Curtea a observat că interceptarea convorbirilor între avocat și client

constituie incontestabil o atingere adusă secretului profesional, care este baza relației de

încredere între cele două persoane, astfel încât clientul putea să facă plângere pentru încălcarea

dreptului său de a avea o relație confidențială cu avocatul. În egală măsură însă, avocatul poate




aferent anului 2015

să facă plângere pentru nerespectarea vieții private și a corespondenței, independent de dreptul

de a face plângere a clientului său.

Desigur, reclamantul nu a făcut el însuși obiectul unei autorizații de interceptare având în

vedere calitatea sa de avocat. Însă nu este mai puțin adevărat că persoana în cauză trebuie să aibă

posibilitatea unui control efectiv asupra modului în care sunt utilizate înregistrările.

În această privință, Curtea a constatat că permisiunea de a înregistra conversațiile

avocatului cu clientul sau a fost emisă de o instanță, însă nu se poate concluziona că instanța a

considerat a priori nevoia de acțiune în ceea ce privește persoana în cauză. Prin urmare, este

necesar să se ia în considerare dacă reclamanta a avut la dispoziție un remediu, a posteriori,

pentru a controla înregistrările în litigiu.

Curtea a concluzionat că a fost încălcat art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, referitor la respectarea vieții private și a secretului corespondenței.

Noul cod de procedură penală, în art. 139 alin 4, stipulează, în prezent, o limită în materia

supravegherii tehnice, în vederea asigurării dreptului la apărare. Astfel, raportul dintre avocat și

persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice. Această

dispoziție trebuie interpretată în sensul că, pe de o parte, nu se poate dispune, ab initio,

supravegherea tehnică a raportului dintre avocat și partea pe care o reprezintă, iar, pe de alta

parte, în cazul în care, în mod accidental, au fost supuse supravegherii tehnice aceste raporturi,

nu pot fi redate în cadrul unui proces-verbal pentru a fi folosite ca mijloc de probă, impunându-

se distrugerea lor imediată.

Hotărârea din data de 10.02.2015 în cauza Colac c. României

Reclamantul s-a plâns că procesul său nu a fost echitabil în măsura în care nu a putut

confrunta toţi martorii ale căror declaraţii au servit ca temei pentru condamnarea sa. De

asemenea, a arătat că în cauza sa martorii fuseseră ascultaţi numai in etapa urmăririi penale de

către procuror, fără ca el sau avocatul sau sa fie prezenți. Reclamantul a mai susţinut că

instanţele interne au omis sa asculte in mod direct aproape toţi martorii și nu au depus suficiente

diligențe atunci când au citat martorii pentru a se înfățișa înaintea lor.

Curtea a subliniat că art. 6 § 3 lit. d) din Convenţie consacră principiul potrivit căruia,

înainte de condamnarea unui acuzat, toate probele împotriva acestuia trebuie prezentate, în mod

obişnuit, în şedinţă publică, în prezenţa acestuia, în scopul dezbaterii contradictorii. Principiul

fundamental este acela că un inculpat într-un proces penal ar trebui să aibă posibilitatea efectivă

de a contesta probele în acuzare. Sunt posibile excepţii de la acest principiu, dar acestea nu

trebuie să încalce dreptul la apărare, care, ca regulă, impune nu numai ca un inculpat să cunoască

identitatea acuzatorilor săi astfel încât să fie în măsură să conteste probitatea şi credibilitatea lor,




aferent anului 2015

dar şi ca acuzatul să aibă posibilitatea adecvată şi corespunzătoare de a confrunta şi de a adresa

întrebări martorilor în acuzare, fie când martorul dă declaraţia sa ori într-o etapă ulterioară a

procesului.

Curtea a observat în această cauză că instanţele interne l-au condamnat pe reclamant

pentru proxenetism pe baza unor mijloace de probă diferite de declaraţiile martorilor absenţi. În

aceste condiţii, chiar dacă Curtea ar putea accepta că declaraţiile martorilor absenţi ar fi putut să

nu reprezinte proba unică şi decisivă pe baza căreia s-a bazat condamnarea reclamantului, reiese

totuşi din motivarea oferită de instanţele interne că mărturiile acestora au avut o importanţă

considerabilă în stabilirea circumstanţelor cauzei şi a vinovăţiei reclamantului.

De asemenea, reclamantului nu i s-a dat ocazia să adreseze întrebări martorilor absenți

nici în etapa urmăririi penale, nici în instanţă. În plus, autorităţile interne nu au respectat normele

de procedură penală în vigoare la momentul faptelor, care fuseseră instituite pentru a

contrabalansa absenţa martorilor, iar declaraţiile date în etapa urmăririi penale de către martorii

absenţi nu au fost citite în proces înainte de a fi admise ca probe. În aceste condiții Curtea a

considerat că a existat o încălcare a art. 6 § 3 lit. c) coroborat cu art. 6 § 1 din Convenţie si a

dispus ca statul sa plătească reclamantului suma de 2.400 euro cu titlu de prejudiciu moral.

În ceea ce priveşte argumentul Guvernului potrivit căruia audierea martorilor de către

instanţe a fost îngreunată având în vedere teama acestora manifestată faţă de reclamant, Curtea a

observat că nu există nici o probă la dosar că instanţele interne au luat în considerare teama

martorilor sau că au considerat-o a reprezenta un temei pentru decizia lor de a declara imposibilă

audierea unora dintre martori. În plus, instanţele interne nu s-au bazat şi nu au aplicat nici o

măsură specială care să permită martorilor să nu se înfăţişeze la proces; nici Guvernul nu a arătat

în cadrul observaţiilor sale că martorii nu s-au înfăţişat deoarece asemenea măsuri fuseseră

aplicate. Curtea a concluzionat că a fost încălcat art. 6 § 1 şi art. 6 § 3 lit. d) din Convenţie (a se

vedea, Al-Khawaja şi Tahery, citată anterior, pct. 120, şi Nikolitsas împotriva Greciei, nr.

63.117/09, pct. 35, 3 iulie 2014).

O dată cu revirimentul jurisprudențial produs prin hotărârea Marii Camere din 15

decembrie 2011 în cauza Al-Khawaja şi Tahery c. Regatului Unit, regula potrivit căreia instanța

nu își poate întemeia, în mod exclusiv sau determinant o hotărâre de condamnare pe declarațiile

investigatorilor, colaboratorilor ori martorilor care nu au fost audiați în fața instanței, a suferit o

temperare la nivel european, astfel încât o soluție de condamnare întemeiată pe aceste declarații

nu este în sine incompatibilă cu prevederile art. 6 par. 3 lit. d) din Convenție, din perspectiva

standardului actual al jurisprudenței Curții Europene, atât timp cât inconvenientele rezultate din

protecția martorilor, investigatorilor sau colaboratorilor sunt contrabalansate prin alte garanții




aferent anului 2015

procedurale efective.

Este de observat, însă că dispozițiile art. 3 alin. (2) din NCPP au preluat standardul

convențional anterior jurisprudenței Al-Khawaja şi Tahery și, pe cale de consecinţă, în acest

moment, dreptul intern prevede un standard de protecție superior celui convențional, care este

obligatoriu pentru instanțele naționale.

Hotărârea din data de 24.03.2015 în cauza Pop și alții c. României

Reclamanții au invocat faptul că nu au beneficiat de o instanță independentă și imparțială,

fiind condamnați de o instanță militară, deși aceștia erau civili, judecați pentru infracțiuni de

drept comun.

Curtea a constatat încălcarea art. 6 par. 1 din Convenţie, întrucât nu a fost respectată

cerința independenței și imparțialității instanței interne, prin faptul că reclamanții civili au fost

judecați de un tribunal militar și a dispus ca statul pârât să plătească reclamanților suma de câte

3600 euro cu titlu de daune morale și cate 1500 euro cu titlu de cheltuieli.

Este de remarcat ca NCPP a prevăzut că, în cauzele penale in care sunt judecaţi inculpaţi

militar si civili, competenţa de soluționare aparține în mod exclusiv instanțelor civile.

Hotărârea din data de 16.06.2015 în cauza Constantin Nistor c. României

Reclamantul, prin plângerea formulata a învederat că celula pe care a ocupat-o în centrul

de reţinere şi arestare preventivă din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Bacău era

suprapopulată şi că, în general, condiţiile de detenţie nu erau în conformitate cu standardele

Curţii în materie.

Curtea a reamintit și în aceasta cauza că art. 3 din Convenţie impune statului să se asigure

că orice persoană privată de libertate este deţinută în condiţii care sunt compatibile cu

respectarea demnităţii umane, care nu supun persoana în cauză unei suferinţe sau unei încercări

de o intensitate care depăşeşte nivelul inevitabil de suferinţă inerent detenţiei şi că, ţinând seama

de cerinţele practice ale detenţiei, sănătatea şi confortul persoanei private de libertate sunt

asigurate în mod corespunzător. Prin urmare, statul este obligat, în ciuda problemelor logistice şi

financiare, să-şi organizeze sistemul penitenciar astfel încât să asigure deţinuţilor respectarea

demnităţii umane a acestora.

În ceea ce priveşte problema suprapopulării carcerale, Curtea a observat că a examinat

recent condiţiile din centrul de reţinere şi arestare preventivă din cadrul Inspectoratului Judeţean

de Poliţie Bacău în cauza unui reclamant care a fost ţinut în detenţie în locul respectiv la câteva

luni după reclamantul din aceasta speţă (Mihăilescu împotriva României, nr. 46546/12, pct. 56-

61, 1 iulie 2014). În această cauză, Curtea a constatat ca spaţiul locuibil de care a beneficiat

persoana în cauză variase între 1 m2 şi 4 m2 şi că, deşi uneori această suprafaţă era mai mare de




aferent anului 2015

4 m2, celulele nu erau mobilate în mod corespunzător, aveau pereţii umezi sau erau inundate şi

reclamantul nu se putea hrăni în mod adecvat. Curtea a concluzionat aşadar că a fost încălcat art.

3 din Convenţie (idem, §61).

Curtea a considerat că aceleaşi concluzii trebuie să se aplice în speţă, având în vedere că

susţinerile reclamantului cu privire la suprapopularea din penitenciar şi precaritatea condiţiilor de

igienă corespund constatărilor CPT după vizita sa în mai multe centre reţinere şi arestare

preventivă din România, Curtea a concluzionat că în speţă a fost încălcat art. 3 din Convenţie.

Hotărârea din data de 16.06.2015 în cauza Ghiroga c. României

La originea cauzei se află cererea nr. 53168/12 îndreptată împotriva României, prin care

reclamantul, a sesizat Curtea la 10 august 2012 în temeiul art. 34 din Convenţia pentru apărarea

drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale („Convenţia”).

Reclamantul s-a plâns, în special, de condiţiile de detenţie din centrul de reţinere şi

arestare preventivă din cadrul secţiilor de poliţie Câmpina şi Târgovişte, precum şi din

penitenciarul Mărgineni. De asemenea, s-a plâns că a fost supravegheat video în celula din

Câmpina, precum şi că a fost înregistrat audio în celula din Târgovişte. Curtea a reţinut că

reclamantul a denunţat mai multe aspecte ale detenţiei sale, în special suprapopularea carcerală,

precaritatea condiţiilor de igienă, prezenţa paraziţilor, calitatea scăzută a mâncării sau

convieţuirea cu deţinuţi fumători.

În ceea ce priveşte spaţiul personal de care a beneficiat, Curtea a observat că reclamantul

a susţinut că s-a confruntat cu situaţii de suprapopulare în toate cele trei unităţi penitenciare unde

a fost deţinut. În această privinţă, a reamintit că a constatat că, în penitenciarele române,

condiţiile de detenţie, în special suprapopularea şi condiţiile precare de igienă, reprezintă o

problemă de natură structurală (Iacov Stanciu împotriva României, nr. 35972/05, pct. 195, 24

iulie 2012). În afară de aceasta, Curtea a reţinut că afirmaţiile reclamantului cu privire la

precaritatea condiţiilor de igienă sunt, de asemenea, plauzibile şi reflectă realităţile constatate în

alte cauze privind condiţiile din centrele de detenţie ale poliţiei române (Voicu împotriva

României, nr. 22015/10, pct. 53, 10 iunie 2014, Zamfirachi împotriva României, nr. 70719/10,

pct. 66, 17 iunie 2014, Valerian Dragomir împotriva României, nr. 51012/11, pct. 47, 16

septembrie 2014, în cazul centrelor de detenţie din Bucureşti; Florin Andrei împotriva României,

nr. 33228/05, pct. 45, 15 aprilie 2014, în cazul centrelor de detenţie din Constanţa; Mihăilescu

împotriva României, nr. 46546/12, pct. 57, 1 iulie 2014, în cazul centrelor de detenţie din

Bacău).

Curtea a considerat că, în cauză, condiţiile de detenţie l-au supus pe reclamant, prin

efectul lor cumulativ, unei încercări de o intensitate care depăşeşte nivelul inevitabil de suferinţă




aferent anului 2015

inerent detenţiei. Curtea a concluzionat că a fost încălcat art. 3 din Convenţie și a hotărât ca

statul să plătească reclamantului suma de 3000 euro cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul

moral.

Hotărârea din data de 15.12.2015 în cauza Șerban Marinescu c. României

Reclamantul s-a plâns în octombrie 2013 Curţii Europene că a fost victima unui tratament

inuman şi degradant din partea agenţilor statului, că nu a beneficiat de o anchetă efectivă (art. 3

din Convenţie) şi că nu a beneficiat de un recurs efectiv în sensul art.13 din Convenţie. În

contradictoriu, Guvernul României a argumentat la CEDO că această cauză ar fi prematură, atâta

vreme cât judecarea ei nu s-a încheiat în țară. CEDO a considerat, însă, că opt ani ar fi fost

suficienți ca dosarul să-și găsească o rezolvare. CEDO a subliniat deficiențele anchetei interne,

faptul că procurorii au eșuat în audierea victimei și a martorilor, și constată că perioada lungă de

timp scursă de la petrecerea faptelor până acum este incompatibilă cu cerința de promptitudine

inclusă în obligațiile procedurale prevăzute la articolul 3 al Convenției Drepturilor Omului.

Prin urmare CEDO i-a acordat despăgubiri reclamantului, în valoare de 7500 de euro, și a

condamnat statul român pentru încă o încălcare a articolului 3 din Convenție.

Soluțiile pronunțate în anul 2015 de CJUE, motivele care au determinat

adoptarea acestora și impactul acestora asupra sistemului judiciar

Hotărârea preliminară din data de 26.02.2015 în Cauza C-143/13, Matei şi Matei.

Cererea a fost formulată de către Tribunalul Cluj în cadrul unui litigiu între domnul și

doamna Matei și SC Volksbank România SA cu privire la caracterul pretins abuziv al clauzelor

incluse în contracte de credit de consum care prevăd, pe de o parte, un „comision de risc”

perceput de Volksbank și care o autorizează, pe de altă parte, pe aceasta din urmă, în anumite

condiții, să modifice în mod unilateral rata dobânzii.

În fapt, împrumutații au încheiat două contracte de credit cu Volksbank. Primul contract,

încheiat la 4 martie 2008 și destinat să acopere cheltuieli personale curente, are ca obiect un

credit în valoare de 8.000 de euro. Acest credit, care trebuie rambursat într-o perioadă de cinci

ani, a fost acordat la o rată a dobânzii anuale curente fixe de 9% și o DAE de 20,4%.

Al doilea contract, încheiat la 7 martie 2008, are ca obiect un credit în valoare de

103.709,18 franci elvețieni (CHF) care vizează finanțarea achiziționării unui bun imobil și care

este garantat prin instituirea unei ipoteci asupra acestui bun. Dat fiind că respectivul credit este

rambursabil într-o perioadă de 25 de ani, rata dobânzii anuale curente a acestuia fost stabilită la

3,99%, iar DAE la 19,55%.




aferent anului 2015

Potrivit clauzei 3 litera (d) din condițiile speciale ale celor două contracte, referitoare la

caracterul variabil al ratei dobânzii, „banca își rezervă dreptul de a revizui rata dobânzii curente

în cazul intervenirii unor schimbări semnificative pe piața monetară, comunicând împrumutaților

noua rată a dobânzii; rata dobânzii astfel modificată se va aplica de la data comunicării”. Clauza

3.5 din condițiile generale aplicabile contractelor de credit în discuție în litigiul principal,

intitulată „comisionul de risc”, prevede că, pentru punerea la dispoziție a creditului, împrumutații

datorează băncii un comision de risc, aplicabil la soldul creditului, care se plătește lunar, pe toată

perioada creditului. Clauza 5 din condițiile speciale ale contractelor menționate, intitulată de

asemenea „comision de risc”, precizează că acest comision este calculat prin utilizarea formulei:

0,74% aplicat la soldul creditului contractat în euro, respectiv 0,22% aplicat la soldul creditului

contractat în franci elvețieni. Valoarea totală datorată în temeiul acestui comision este de

1.397,17 euro pentru creditul contractat în euro și de 39.955,98 CHF pentru creditul contractat în

franci elvețieni.

După data de 22 iunie 2010, data intrării în vigoare a OUG nr. 50/2010, Volksbank a

întreprins demersuri în vederea alinierii contractelor de credit în discuție în litigiul principal la

dispozițiile ordonanței menționate. Această bancă a propus astfel înlocuirea, în proiectele de acte

adiționale la aceste contracte de credit, a denumirii clauzelor referitoare la „comisionul de risc”

cu cea de „comision de administrare credit”, perceperea acestui comision fiind autorizată în mod

expres de articolul 36 din ordonanța menționată, fără a modifica însă conținutul acestor clauze.

Împrumutații s-au opus acestei propuneri și au refuzat, în consecință, să semneze actele

adiționale respective. Considerând că o serie dintre clauzele contractelor de credit în discuție în

litigiul principal, printre care figurează clauzele referitoare la caracterul variabil al ratei dobânzii

și la „comisionul de risc”, aveau un caracter abuziv în sensul articolului 4 din Legea nr.

193/2000, împrumutații, după ce s-au adresat Autorității Naționale pentru Protecția

Consumatorilor, care nu a dat curs demersului lor, au sesizat Judecătoria Cluj-Napoca, solicitând

constatarea caracterului abuziv al clauzelor vizate și, prin urmare, constatarea nulității acestora.

Această instanța a considerat că clauzele referitoare la „comisionul de risc”, precum și

propunerea de clauză referitoare la „comisionul de administrare credit” nu pot fi calificate ca

fiind abuzive întrucât, printre altele, nu îi revenea acesteia sarcina să aprecieze riscul concret

asumat de bancă și nici eficacitatea garanțiilor contractuale.

Sesizat atât de împrumutați, cât și de Volksbank cu recurs împotriva acestei hotărâri,

Tribunalul Specializat Cluj a adresat o întrebare preliminară pentru a ști dacă clauzele referitoare

la „comisionul de risc sunt clauze abuzive în sensul Directivei 93/13/CEE”.

Curtea a răspuns în sensul că: Articolul 4 alineatul (2) din Directiva 93/13/CEE a




aferent anului 2015

Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii

trebuie interpretat în sensul că, în împrejurări precum cele în discuție în litigiul principal,

termenii „obiectul [principal al] contractului” și „caracterul adecvat al prețului sau remunerației,

pe de o parte, față de serviciile sau de bunurile furnizate în schimbul acestora, pe de altă parte,”

nu acoperă, în principiu, tipuri de clauze care figurează în contracte de credit încheiate între un

vânzător sau furnizor și consumatori, precum cele în discuție în litigiul principal, care, pe de o

parte, permit, în anumite condiții, creditorului să modifice în mod unilateral rata dobânzii și, pe

de altă parte, prevăd un „comision de risc” perceput de acesta. Revine însă instanței de trimitere

sarcina să verifice această calificare a clauzelor contractuale menționate, având în vedere natura,

economia generală și stipulațiile contractelor vizate, precum și contextul juridic și factual în care

se înscriu acestea.

Hotărârea preliminară din data de 14.04.2015 în Cauza C76/14 Mihai Manea

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a statuat incompatibilitatea prevederilor art.4 din

Legea 9/2012 privind taxa de poluare, care prevede obligativitatea achitării taxei la prima

înmatriculare a unui autovehicul in Romania sau cu ocazia primei transcrieri a dreptului de

proprietate in Romania asupra unui autovehicul rulat.

Prin această decizie a Curții de Justiţie a Comunităţii Europene în cauza cu numărul C –

76/14 (Mihai Manea împotriva Instituţiei Prefectului Braşov) s-a statuat incompatibilitatea Legii

9/2012 în forma în vigoare în perioada 01.01.2013-14.03.2013 cu art.110 TFUE prin aceea că

scutirea de la plata acestei taxe pentru autovehiculele rulate naţionale înmatriculate în România

care au fost supuse taxei în vigoare anterior, declarata ulterior incompatibilă cu Dreptul Uniunii,

nu poate înlocui restituirea cu dobândă a acestei taxe şi o astfel de scutire precum cea în discuţie

favorizează astfel vânzarea autovehiculelor de ocazie naţionale şi descurajează importul unor

autovehicule similar.

Prevederile Legii 9/2012 în perioada 1 ianuarie 2013 – 14 martie 2013, când a intrat în

vigoare timbrul de mediu, sunt identice cu prevederile OUG 9/2013 privind timbrul de mediu,

astfel ca, pentru identitate de raţiune si timbrul de mediu plătit de către cetăţeni este supus

restituirii. De altfel există mai multe sesizări ale CJUE făcute de instanţele naţionale cu întrebări

preliminare referitoare la compatibilitatea prevederilor legale care reglementează timbrul de

mediu cu cele al Tratatului Uniunii Europene, prefigurându-se pronunțarea unor soluții de

incompatibilitate a timbrului de mediu cu Tratatul Uniunii Europene.

Prevederile O.U.G. 9/2013 care reglementează timbrul de mediu produc aceleaşi efecte

juridice ca și Legea 9/2012 in forma in vigoare intre 1 ianuarie 2013-14 martie 2013, aşadar prin

analogie, o dată constatat caracterul incompatibil cu Tratatul UE a taxei de poluare prevăzuta de




aferent anului 2015

Legea nr. 9/2012 in perioada 1 ianuarie 2013-14 martie 2013 și timbrul de mediu care a intrat în

vigoare începând cu 15 martie 2013, este supus restituirii.

Aşadar, cetățenii care au achitat taxa de poluare in perioada 1 ianuarie 2013-14 martie

2013 au posibilitatea de a solicita pe cale judecătorească restituirea acestei taxe, având ca temei

aceasta Hotărâre preliminara a CJUE din data de 14 aprilie 2015 pronunţată in Cauza C 76/14

Mihai Manea, cu dobânda legală aferentă şi cheltuielile de judecata, hotărârea preliminară a

Curţii de Justiţie Europene având caracter obligatoriu pentru instanțele naţionale.

Hotărârea din 1.10.2015 în cauza Smaranda Bara și alții împotriva Președintelui

Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și

Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) – (C-201/14).

Prin această hotărâre, Curtea a statuat faptul că articolele 10, 11 și 13 din Directiva

95/46/CE trebuie interpretate în sensul că se opun unor măsuri naționale precum cele în discuție

în litigiul principal, care permit unei autorități a administrației publice a unui stat membru să

transmită date personale unei alte autorități a administrației publice și prelucrarea lor ulterioară,

fără ca persoanele vizate să fi fost informate despre această transmitere sau despre această

prelucrare.

Această hotărâre consfințește importanța deosebită a asigurării dreptului la informare a

persoanei vizate, în contextul prelucrării datelor care o privesc.

Autoritatea de Supraveghere a subliniat în mod constant faptul că acest prim drept

garantat de art. 12 din Legea nr. 677/2001 trebuie respectat de către operatori, indiferent de

condițiile de legitimitate a prelucrării datelor, respectiv la consimțământ sau în baza unor

excepții. Autoritatea de Supraveghere atrage atenția asupra faptului că informarea persoanei

vizate este foarte importantă, atât sub aspectul informațiilor ce trebuie în mod obligatoriu făcute

cunoscute persoanei vizate, cât și al exercitării ulterioare a celorlalte drepturi de către persoana

vizată, precum dreptul de acces la date, de intervenţie asupra datelor, de opoziţie, pentru a da

posibilitatea persoanei respective să reacționeze în consecință.

De asemenea, hotărârea are importanță deosebită întrucât instanța Uniunii Europene a

constatat faptul că informațiile transmise, precum și modalitățile de efectuare a transmiterii

acestora au fost stabilite nu prin intermediul unei măsuri legislative, ci prin intermediul

Protocolului din 2007 încheiat între ANAF și CNAS, care nu ar fi făcut obiectul unei publicări

oficiale.




aferent anului 2015

1.3.5 Pregătirea profesională a judecătorilor şi a personalului auxiliar

Aspecte privind formarea continuă a judecătorilor

În cursul anului 2015, judecătorii Tribunalului Prahova şi-au continuat eforturile în

direcţia asimilării şi a aprofundării legislaţiei, dat fiind ritmul accelerat de modificare a actelor

normative, în contextul intrării în vigoare a Noului Cod penal şi a Noului Cod de procedură

penală, precum şi pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor asupra problematicii Noului Cod de

procedură civilă, a dreptului comunitar şi legislaţiei comunităţilor europene.

Judecătorii instanţei au urmat cursurile unor forme de pregătire centralizată, în cursul

lunii februarie 2015, formulând opţiuni de participare la seminarii, opţiuni ce au fost aprobate

prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 3/2.02.2015.

Astfel, judecătorii Tribunalului Prahova au participat, în măsura în care au fost selectaţi,

la seminarii sau conferinţe organizate de Institutul Naţional al Magistraturii - 39 judecători, dar

şi de alte instituţii – 1 judecător, seminarii ce au avut ca tematică, în special, analiza dispoziţiilor

noului Cod de procedură civilă, ale noului Cod civil, ale Noului Cod penal şi de procedură

penală şi cooperare judiciară în materie civilă.

Totodată, trei dintre judecătorii Tribunalului Prahova au participat la mai multe

seminarii internaţionale, desfăşurate la Trier, Bruxelles şi Budapesta.

La nivel descentralizat, în temeiul Legii 303/2004, prin Decizia nr. 2/2015, emisă de

preşedintele instanţei, au fost desemnaţi judecătorii delegaţi: doamna judecător Savu Alina

Cristina - Secţia Penală şi doamna judecător Popescu Aura Daniela - Secţia a II-a Civilă, de

Contencios Administrativ şi fiscal.

La data de 20.03.2015, Tribunalul Prahova a organizat seminarul cu tema „Noul Cod de

procedură penală”, seminar la care au participat şase judecători din cadrul Secţiei Penale a

tribunalului, dar şi judecători specializaţi în această materie de la Curtea de Apel Ploieşti şi

celelalte instanţe arondate.

De asemenea, în perioada 17-18 septembrie, Tribunalul Prahova a organizat seminarul

cu tema „An introduction to the common law and the english legal system”, la care au

participat 10 judecători din cadrul secţiilor civile ale Tribunalului Prahova, dar şi judecători din

cadrul Curţii de Apel Ploieşti şi de la judecătoriile din raza teritorială a Tribunalului Prahova.

La nivelul secţiilor Tribunalului Prahova s-a asigurat desfăşurarea pregătirii şi

perfecţionării profesionale la sediul instanţei. În acest sens, conducerile secţiilor Tribunalului

Prahova şi ale judecătoriilor din circumscripţia sa, au acordat atenţie elaborării unor programe de

pregătire şi perfecţionare atât a magistraţilor în funcţie, cât şi a personalului auxiliar de




aferent anului 2015

specialitate, prin abordarea unor teme legate, în principal, de noile coduri de procedură civilă,

penal şi de procedură penală, respectiv a Legii nr. 85/2014 - procedurile de prevenire a

insolvenţei si de insolvenţă. Se impune precizarea că vicepreşedintele instanţei a centralizat toate

aceste teme de studiu profesional şi procesele-verbale ale şedinţelor în care au fost susţinute,

verificând periodic respectarea calendarelor anuale şi luând măsuri în acest sens, în cazul

identificării unor teme restante.

În cadrul întrunirilor lunare profesionale au fost prezentate mai întâi temele ce au făcut

obiectul întâlnirii respective, sub aspect teoretic, după care acestea au fost supuse unei dezbateri

comune ce au privit în special modalitatea aplicării practice şi controversele apărute în legătură

cu acel subiect.

De asemenea, a fost implementat „Planul de măsuri pentru implementarea Noului Cod

de Procedură Civilă la nivelul Curţii de Apel Ploieşti şi al instanţelor arondate, în anul 2015”,

întocmit de unul dintre vicepreşedinţii Curţii de Apel Ploieşti.

Se impune precizarea că, în cadrul întâlnirilor trimestriale cu judecătoriile, au fost

abordate şi analizate şi problemele apărute în activitatea judiciară, rezultate din aplicabilitatea

noilor coduri de procedură civilă, penal şi de procedură penală.

Tot în contextul îndeplinirii obligaţiei de formare profesională, şi în anul 2015, a fost

contractat abonament la Revista Dreptul pentru Tribunalul Prahova, publicaţie evidenţiată

corespunzător în registrul inventar al bibliotecii.

Aspecte privind formarea profesională a celorlalte categorii de personal

Sub aspectul formării profesionale la nivel centralizat, 24 dintre grefierii acestei instanţe

au participat la seminariale de perfecţionare organizate de către Şcoala Naţională de Grefieri.

Pentru completarea formării continue organizate de Şcoala Naţională de Grefieri În

conformitate cu prevederile art. 32 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar

de specialitate al instanţelor judecătoreşti, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 17/2006,

prin Decizia nr. 2/2015 a preşedintelui tribunalului, au fost desemnaţi ca judecători delegaţi:

1. Harhoi Alice Gabriela – Secţia I Civilă

2. Iana Ovidiu – Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal

3. Trandafirescu Zinica – Secţia Penală

Astfel, pregătirea şi perfecţionarea personalului auxiliar de specialitate au fost

organizate şi desfăşurate distinct pe fiecare dintre secţiile Tribunalului Prahova, sub

coordonarea şi controlul vicepreşedintelui instanţei, fiecare judecător delegat întocmind

calendarul anual al întâlnirilor organizate trimestrial, privind pregătirea profesională a




aferent anului 2015


Cu respectarea respectivelor calendare, au fost organizate efectiv întâlnirile programate în

care au fost susţinute temele stabilite, fiind dezbătute noile prevederi legale si regulamentare

ivite pe parcursul anului, precum şi problemele curente întâmpinate de grefieri în timpul

exercitării atribuţiilor de serviciu in cadrul instanţei.

De asemenea, specialiştii IT ce funcţionează în cadrul Tribunalului Prahova au asigurat

pregătirea şi perfecţionarea grefierilor, urmare a modificărilor intervenite în utilizarea aplicaţiei

ECRIS.

Totodată, s-au desfăşurat şi întâlniri periodice de natură să asigure o comunicare eficientă

a măsurilor de organizare a activităţii instanţei.




aferent anului 2015

CAPITOLUL II

PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE CU IMPACT ASUPRA

ACTIVITĂŢII SISTEMULUI JUDICIAR ÎN ANUL 2015

Anul 2015 nu a adus schimbări legislative majore, dar a fost marcat de numeroase decizii

importante ale Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cele mai multe

decizii de neconstituționalitate au vizat prevederi ale codului de procedură penală intrat în

vigoare la data de 01.02.2014. au fost declarate neconstituționale, cu precădere, prevederi care

permiteau ca anumite proceduri speciale să se desfășoare fără citarea părților.

De asemenea, atât în materie penală cât și în materie civilă au fost declarate

neconstituționale textele legale ce permiteau analiza pe fond a recursului fără citarea părților. Cu

toate acestea, anul 2015 nu a adus atât de așteptata modificare a codului de procedură penală. În

materie civilă, deciziile de neconstituționalitate au fost puține, cea mai importantă fiind cea din

luna decembrie care va impune reluarea încuviințării executării silite de către instanța de

judecată.

De asemenea, anul 2015 a adus și primele decizii pronunțate în recurs în interesul legii cu

privire la aplicarea noilor coduri, dar și noi decizii pronunțate în hotărâri preliminare ale instanței

supreme cu privire la problemele dificile de aplicare a codurilor sesizate de instanțele de judecată

în concret.

Principalele modificări legislative, cu impact asupra activităţii Secţiei I Civile

Dintre modificările legislative cu impact asupra instanţei în anul 2015 menţionăm în

primul rând republicarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, cu o nouă numerotare a articolelor

cuprinse în acest act normativ.

Unele dintre cele mai importante modificări vizează reintroducerea obligativităţii

investirii cu formulă executorie a titlurilor executorii, cu excepția hotărârilor judecătorești,

precum şi modificarea, tot în procedura executării silite, a art.666 – care dispune ca executorul

judecătoresc să se pronunţe asupra încuviinţării executării silite, prin încheiere, fără citarea

părţilor - ceea ce a degrevat instanţele (până în decembrie 2015) de o cantitate considerabilă de

dosare.

Trebuie subliniat faptul că, prin decizia din 17.12.2015 a Curţii Constituţionale s-a

efectuat controlul de constituţionalitate asupra art.666 din Codul de procedură civilă. Curtea a

stabilit că aceste dispoziţii contravin prevederilor constituţionale ale art.1 al.4, prin prisma




aferent anului 2015

exercitării de către executorii judecătoreşti a unei activităţi specifice instanţelor judecătoreşti,

precum şi ale art.21 al.3 şi art.124, prin prisma faptului că declanşarea procedurii executării silite

este sustrasă controlului judecătoresc şi, în acest fel, exigenţele dreptului la un proces echitabil,

sub aspectul imparţialităţii şi independenţei autorităţii, nu sunt respectate, iar pe de altă parte,

înfăptuirea justiţiei este „delegată” executorului judecătoresc. De asemenea, Curtea a reţinut

încălcarea art.147 al.4 din Constituţie, apreciind că legiuitorul nu a respectat decizia

nr.458/31.03.2009 a Curţii Constituţionale, ignorând exigenţele constituţionale stabilite prin

aceasta.

Prin Legea nr. 150/2015 a fost modificată și completată Legea cadastrului și a

publicității imobiliare nr. 7/1996, inclusiv sub aspecte ce țin de înscrierea în cartea funciară.

Astfel, se observă că, prin derogare de la dispoziţiile art. 771 alin. (6)-(8) din Legea nr. 571/2003,

cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţiile referitoare la calculul, încasarea şi virarea

impozitului pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare nu sunt aplicabile actelor notariale

prin care operează transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia constatate

prin certificat de moştenitor, certificat de moştenitor suplimentar sau certificat de legatar,

eliberate la solicitarea oficiului teritorial sau a secretarului unităţii administrativ-teritoriale, în

vederea realizării înregistrării sistematice. Pentru înscrierea în cartea funciară a drepturilor reale

în condiţiile alin. (34) şi (3

5), registratorii de carte funciară nu solicită dovada îndeplinirii

obligaţiei de plată a acestui impozit."

De asemenea, au fost introduse dispoziţii noi, potrivit cărora actele notariale prin care se

transmite, se modifică, se constituie sau se stinge un drept real imobiliar se încheie numai dacă

bunurile imobile sunt înscrise în cartea funciară,cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 887 din

Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare a actelor şi

faptelor juridice care continuă să fie transcrise ori, după caz, înscrise, în vechile registre de

transcripţiuni şi inscripţiuni imobiliare, precum şi a actelor de partaj succesoral sau voluntar, cu

excepţia cazului în care imobilele din masa partajabilă se dezlipesc sau se alipesc.

În urma modificărilor aduse la Codul de procedură fiscală, prin Ordonanța nr. 17/2015

pentru suspendare executării silite și pentru ridicarea măsurilor asiguratorii, organul fiscal

solicită constituirea de garanții, între altele, prin scrisoare de garanție emisă de o instituție de

credit sau poliță de asigurare de garanție emisă de o societate de asigurare.

În context, au fost modificate și dispozițiile privind suspendare executării silite în cazul

depunerii unei scrisori de garanție/polițe de asigurare de garanție.

Prin Legea nr. 12/2015 au fost operate o serie de modificări aduse asupra Legii nr.

53/2003 (Codul Muncii), începând cu data de 25.01.2015, respectiv vechimea în muncă se




aferent anului 2015

reduce când salariatul înregistrează absențe nemotivate și fără plată. Concediile pentru formare

profesională fără plată nu conduc la reducerea vechimii în muncă; la stabilirea concediului anual

de odihnă, perioada de incapacitate temporară, concediu de maternitate și concediu pentru

îngrijirea copilului bolnav va fi considerată perioadă de activitate prestată. Practic, nu se permite

reducerea concediului de odihna anual pentru aceste considerente; concediul de odihna se

efectuează în fiecare an. În cazul în care, din motive justificate, salariatul nu poate efectua

integral sau parțial concediul de odihnă în anul calendaristic în curs, cu acordul persoanei în

cauză, concediul se va efectua într-o perioada de 18 luni începând de la anul următor celui în

care ar fi trebuit efectuat concediul; compensarea în bani a concediului de muncă neefectuat este

permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă; dacă un angajator apelează la

un salariat temporar pus la dispoziție de o societate ce are ca obiect de activitate punerea la

dispoziție de personal salariatul angajat prin contract de muncă temporară nu poate sa aibă un

salariu mai mic decât salariatul utilizatorului când acesta ar fi prestat o muncă similară.

Totodată, prin Legea nr. 351/2015 de modificare a art. 27 alin.1 legii 217/2003 pentru

prevenirea şi combaterea violenţei în familie, s-a statuat că cererile pentru emiterea ordinului de

protecţie se judecă de urgenţă şi, în orice situaţie, soluţionarea acestora nu poate depăşi un termen

de 72 de ore de la depunerea cererii. Cererile se judecă în camera de consiliu, participarea

procurorului fiind obligatorie

Prin OUG nr. 62/2015, termenele prevăzute la art. XII alin. (1), art. XIII teza I, art. XVIII

alin. (1) şi art. XIX alin. (1) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea

instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010

privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din

12 februarie 2013, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2017.

S-a mai statuat că dispoziţiile art. XII alin. (2), art. XIV-XVII, art. XVIII alin. (2) şi art.

XIX alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor

judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de

procedură civilă, cu modificările ulterioare, se aplică şi proceselor pornite începând cu data de 1

ianuarie 2016 şi până la data de 31 decembrie 2016 inclusiv.

În esenţă, dispoziţiile Codului de procedură civilă care ar fi trebuit sa intre în vigoare la

data de 01.01.2016 care vizau, în principal, judecarea proceselor în camera de consiliu și

pregătirea dosarului pentru calea de atac de instanța ce a pronunțat hotărârea atacată, au fost

amânate prin ordonanța de urgență pentru data de 01.01.2017.

Principalele modificări legislative, cu impact asupra activităţii Secţiei a II-a Civile




aferent anului 2015

Deşi în privinţa competentelor funcţionale ale Secţiei a II-a Civilă nu au intervenit

modificări legislative în cursul anului 2015, totuşi trebuie menţionat faptul că activitatea a fost

marcată de continuarea demersurilor privind punerea în practică a modificărilor aduse legii

insolvenţei prin adoptarea Legii nr. 85/2014 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.

466/2014, lege ce a intrat în vigoare pe data de 28.06.2014.

Astfel, Legea nr. 85/2014 cuprinde atât legislaţia generală ce este aplicabilă tuturor

operatorilor economici, dar şi legislaţia specială aplicabilă instituţiilor de credit, societăţilor de

asigurare/reasigurare, grupurilor de societăţi.

De asemenea, legea reglementează şi insolvenţa transfrontalieră. Totodată, în Legea nr.

85/2014 sunt reglementate şi instrumentele de prevenire a insolvenţei, în speţă mandatul ad-hoc

şi concordatul preventiv. Adoptarea respectivelor modificări a sporit substanţial activităţile

grefierilor si judecătorilor sindici, însă prin efortul comun al tuturor grefierilor si judecătorilor s-

a reuşit implementarea instituţiilor introduse prin noile reglementări.

Astfel, potrivit art. 66 alin. 6 din Legea nr. 85/2014, la înregistrarea cererii debitorului,

serviciul de registratură va efectua verificări, din oficiu, cu privire la existenţa pe rol a unor alte

cereri de deschidere a procedurii formulate anterior de creditori. În cazul în care sunt înregistrate

cereri formulate de creditori, se soluţionează cererea debitorului în procedură necontencioasă,

prin aceeaşi încheiere judecătorul dispunând conexarea cererilor creditorilor, care în cazul

deschiderii procedurii devin declaraţii de creanţă, iar dacă se respinge cererea debitorului, se

soluţionează potrivit art. 72 şi următoarele.

Dacă, ulterior înregistrării cererii debitorului, dar înainte de soluţionarea acesteia, sunt

formulate cereri de deschidere a procedurii de către creditori, acestea se vor înregistra direct la

cererea formulată de debitor. În acest scop, serviciul de registratură va efectua verificări, din

oficiu, la data înregistrării cererilor şi va înregistra cererile la dosarul ce are ca obiect cererea

formulată de debitor. În această situaţie, se va proceda la soluţionarea în procedură

necontencioasă a cererii debitorului (în termen de 10 zile). În cazul admiterii acesteia, cererile

creditorilor se vor califica drept declaraţii de creanţă, iar în cazul respingerii sale, se vor

soluţiona cererile creditorilor, potrivit art. 72 şi următoarele (art. 66 alin. 7 din Legea nr.

85/2014).

Toate modificările intervenite s-au oglindit şi în modificarea regulamentului de ordine

interioară al instanţelor nu numai în ceea ce priveşte sporirea atribuţiilor celor care lucrează cu

aceste cauze de insolvenţă, dar şi prin înfiinţarea unor registre speciale privind mandatul ad-hoc

si concordatul preventiv, a unei mape a ofertelor de concordat ce se păstrează la grefa secţiei.

Având în vedere specializarea multiplă a tuturor judecătorilor Secţiei a II-a în ceea ce




aferent anului 2015

priveşte soluţionarea litigiilor cu profesioniştii, soluţionarea litigiilor de contencios administrativ,

soluţionarea litigiilor de insolvenţă, contencios contravenţional, pentru care în unele instanţe

există secţii separate, apreciez că aceştia au depus un efort deosebit de mare pentru pregătirea

profesională în toate aceste domenii de activitate.

Acest efort va continua şi în viitor ţinând cont de faptul că din perspectiva aplicării

Directivei 2012/17/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iunie 2012 apare şi

necesitatea introducerii identificatorului unic EUI fapt care prefigurează o modificare a legii

societăţilor comerciale a legii registrului comerţului şi a legii privind simplificarea formalităţilor

de înregistrare a entităţilor comerciale şi autorizarea funcţionării acestora, ceea ce va avea un

impact destul de mare si asupra activităţii tuturor completelor specializate in litigii cu

profesioniştii.

Principalele modificări legislative, cu impact asupra activităţii Secţiei Penale

Anul 2015 nu a adus schimbări legislative majore, dar a fost marcat de numeroase decizii

importante ale Curţii Constituţionale şi ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Cele mai multe

decizii de neconstituţionalitate au vizat prevederi ale codului de procedură penală intrat în

vigoare la data de 01.02.2014. au fost declarate neconstituţionale, cu precădere, prevederi care

permiteau ca anumite proceduri speciale să se desfăşoare fără citarea părţilor.

De asemenea, anul 2015 a adus şi primele decizii pronunţate în recurs în interesul legii cu

privire la aplicarea noilor coduri dar şi noi decizii pronunţate în hotărâri preliminare ale instanţei

supreme cu privire la problemele dificile de aplicare a codurilor sesizate de instanţele de judecată

în concret.

Totodată, prin Legea nr. 235/2015 pentru notificarea şi completarea Legii nr. 506/2004

privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul

comunicaţiilor electronice au fost reglementate o serie de aspecte de interes aplicabile din 17

octombrie 2015, după cum urmează:

Datele de trafic referitoare la abonaţi şi la utilizatori prelucrate şi stocate de către

operatori de telefonie şi internet vor fi şterse sau transformate în date anonime atunci

când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări după cel mult 3 ani de la data

efectuării comunicării.

Accesul la date de către autorităţi se va face la solicitarea instanţelor de judecată sau la

solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul

apărării şi securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit

legii.




aferent anului 2015

Furnizorii de servicii de telecomunicaţii electronice destinate publicului şi furnizorii de

reţele publice de comunicaţii electronice au obligaţia să pună la dispoziţia acestora de

îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore datele de trafic, datele de identificare a

echipamentului şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la

protecţia datelor cu caracter personal.

În plus, o nouă prevedere stabileşte că datele de trafic, datele de identificare a

echipamentului şi datele de localizare solicitate nu vor putea fi şterse sau anonimizate de

către furnizori, atunci când solicitarea este însoţită de o notificare cu privire la necesitatea

menţinerii lor. Cu toate acestea, ele nu vor putea fi păstrate mai mult de 5 ani de la data

solicitării sau, după caz, până la pronunţarea unei hotărâri definitive a instanţei de

judecată.

În continuare exemplificăm principale modificări legislative survenite în anul 2015,

precum şi jurisprudenţă relevantă pronunţată de Curtea Constituţională, precum şi de Înalta Curte

de Casaţie şi Justiţie (ICCJ):

Decizia nr. 26/03.12.2014 pronunţată de ICCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni

de drept în materie penală (MO nr. 24/13.01.2015), prin care s-a stabilit că medicul angajat

cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate are calitatea

de funcţionar public în accepţiunea dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul

penal.

Decizia nr. 712/04.12.2014 pronunţată de Curtea Constituţională (MO nr. 33/15.01.2015),

prin care s-a constatat că prevederile art. 211-217 din Codul de procedură penală sunt

neconstituţionale.


prin care s-a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 341 alin. (10) din Codul de

procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunţă „fără

participarea procurorului şi a inculpatului”, este neconstituţională.


prin care s-a constatat că sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice” din

cuprinsul dispoziţiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională, iar, cu

unanimitate de voturi, a fost respinsă, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a

dispoziţiilor art. 336 alin. (3) din Codul penal, excepţie ridicată, din oficiu, de aceeaşi

instanţă în acelaşi dosar.

Deciziei nr. 5/08.12.2014 pronunţate de ICCJ - Completul competent să judece recursul în

interesul legii, (MO nr. 80/30.01.2015), prin care s-a stabilit că judecătorul de cameră




aferent anului 2015

preliminară de la instanţa sesizată prin rechizitoriu, a cărui încheiere prin care s-a dispus

începerea judecăţii a fost atacată cu contestaţie, are competenţa de a se pronunţa asupra

măsurilor preventive, conform dispoziţiilor legale care reglementează măsurile preventive în

procedura de cameră preliminară, până la soluţionarea contestaţiei prevăzute în art. 347 din

Codul de procedură penală.

Decizia nr. 17/21.01.2015 pronunţată de Curtea Constituţională (MO nr. 79/30.01.2015), prin

care a fost admisă obiecţia de neconstituţionalitate, constatându-se că Legea privind

securitatea cibernetică a României este neconstituţională, în ansamblul ei.

Decizia nr. 11/15.01.2015 2015 pronunţată de Curtea Constituţională (MO 102/09.02.2015),

prin care s-a constatat că dispoziţiile art. 1121 alin. (2) lit. a) din Codul penal sunt

constituţionale în măsura în care confiscarea extinsă nu se aplică asupra bunurilor dobândite

înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 63/2012 pentru modificarea şi completarea Codului

penal al României şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Decizia nr. 1/19.01.2015 pronunţată de ICCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de

drept în materie penală (MO nr. 105/10.02.2015), prin care s-a stabilit că dispoziţiile art. 308

din Codul penal reprezintă o variantă atenuată a infracţiunii de delapidare prevăzute de art.

295 din Codul penal, la calcularea termenului de prescripţie a răspunderii penale ţinându-se

seama de pedeapsa prevăzută de art. 295 din Codul penal raportat la art. 308 alin. (2) din

Codul penal.

Decizia nr. 3/19.01.2015 pronunţată de ICCJ - Completul competent să judece recursul în

interesul legii (MO nr. 150/02.03.2015), prin care s-a stabilit că admisibilitatea în principiu a

contestaţiei în anulare se examinează în cameră de consiliu, fără citarea părţilor, cu

participarea procurorului.

Decizia nr. 4/19.01. 2015 pronunţată de ICCJ - Completul competent să judece recursul în

interesul legii în dosarul nr. 13/2014 (MO nr. 157/05.03.2015), prin care s-a stabilit că, în

cursul urmăririi penale, competenţa de a dispune impunerea unor noi obligaţii pentru

inculpat ori înlocuirea sau încetarea celor dispuse iniţial revine procurorului care efectuează

sau supraveghează urmărirea penală.


drept în materie penală (MO nr. 159/06.03.2015), prin care s-a stabilit că, în urma

desfiinţării deciziei date în recurs, în calea de atac a revizuirii reglementată în procedura

prevăzută de art. 465 din Codul de procedură penală, în condiţiile în care cauza a parcurs trei

grade de jurisdicţie (primă instanţă, apel şi recurs), în ultimă instanţă soluţionându-se

recursul procurorului, calea de atac este recursul în forma şi reglementarea prevăzută de lege




aferent anului 2015

la data judecării recursului iniţial.


prin care s-a constatat că soluţia legislativă de excludere a procurorului de la dezbaterea

contradictorie a probelor cuprinsă în art. 374 alin. (7) teza a doua din Codul de procedură

penală este neconstituţională.


prin care s-a constatat că soluţia legislativă reglementată de art. 19 din Legea nr. 682/2002

care exclude de la beneficiul reducerii la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege

persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1, şi care nu a comis o

infracţiune gravă, este neconstituţională.


prin care s-a constatat că dispoziţiile art. 235 alin.1 din Codul de procedură penală sunt

constituţionale în măsura în care nerespectarea termenului „cu cel puţin 5 zile înainte de

expirarea duratei arestării preventive” atrage incidenţa art. 268 alin1 din Codul de procedură

penală.


prin care s-a constatat că dispoziţiile art. 488 din Codul de procedură penală, precum şi

soluţia legislativă cuprinsă în art. 484 alin. (2) din Codul de procedură penală, care exclude

persoana vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente de la audierea în faţa

instanţei de fond, sunt neconstituţionale.

Decizia nr. 235/7.04.2015 pronunţată de Curtea Constituțională (MO nr. 364/26.05.2015),

prin care s-a constatat că dispoziţiile art. 488 din Codul de procedură penală, precum şi

soluţia legislativă cuprinsă în art. 484 alin. (2) din Codul de procedură penală, care exclude

persoana vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente de la audierea în faţa

instanţei de fond, sunt neconstituţionale.


prin care s-a constatat că dispoziţiile art. 69 alin. (1) lit. b) şi ale art. 110 alin. (1) lit. b) din

Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate

dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal sunt neconstituţionale.


drept în materie penală, prin care s-a stabilit că, în aplicarea dispozițiilor art. 67 din Legea

nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, încheierea unui acord de

mediere constituie o cauză sui-generis care înlătură răspunderea penală, distinctă de

împăcare, precum şi că încheierea unui acord de mediere în condițiile Legii nr. 192/2006




aferent anului 2015

privind medierea și organizarea profesiei de mediator poate interveni în tot cursul procesului

penal, până la rămânerea definitivă a hotărârii penale.


de drept în materie penală (MO nr. 409/10.06.2015), prin care s-a stabilit că, în interpretarea

dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Codul penal, în cazul pedepselor definitive pentru infracţiuni

care au produs consecinţe deosebit de grave potrivit Codului penal anterior, determinarea

maximului special prevăzut de legea nouă se realizează, chiar dacă valoarea prejudiciului

este inferioară pragului valoric prevăzut de art. 183 din Codul penal, prin raportare la

varianta agravată a infracţiunilor limitativ enumerate în art. 309 din Codul penal.


de drept în materie penală (MO nr. 410/10.06.2015), prin care s-a stabilit că, în aplicarea

dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, conform Deciziei nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale,

în cazul pluralităţii de infracţiuni constând într-o infracţiune pentru care, potrivit Codului

penal anterior, a fost aplicata, printr-o hotărâre definitivă, o pedeapsă cu suspendarea

condiţionată a executării care, conform art. 41 alin. (1) din Codul penal, nu îndeplineşte

condiţiile pentru a constitui primul termen al recidivei postcondamnatorii şi, respectiv, o

infracţiune săvârşită în termenul de încercare, pentru care legea penală mai favorabilă este

legea nouă, stabilirea şi executarea pedepsei, în urma revocării suspendării condiţionate, se

realizează potrivit dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în

aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal raportat la art. 83 alin. 1 din Codul penal

anterior.


prin care s-a constatat că dispoziţiile art. 222 din Codul de procedură penala sunt

neconstituţionale.


de drept în materie penală (MO nr. 455/24.06.2015), prin care, în aplicarea art. 17 din

Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea

principiului recunoaştem reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală şi art.

144 alin. (1)din Legea nr. 302/2004. republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

s-a stabilit că după transferarea persoanei condamnate de autorităţile judiciare străine, in

vederea continuării executării pedepsei în România durata de pedeapsă considerată ca

executată de statul de condamnare pe baza muncii prestate şi a bunei conduite, acordată ca

beneficiu în favoarea persoanei condamnate, de autoritatea judiciară străină, nu trebuie

scăzută din pedeapsa ce se execută în România.




aferent anului 2015

CAPITOLUL III

RĂSPUNDEREA JUDECĂTORILOR ŞI A PERSONALULUI AUXILIAR

Secţiunea 1 – Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a personalului auxiliar

În cursul anului 2015 a fost aplicată o singură sancţiune disciplinară unui judecător de la

Judecătoria Vălenii de Munte, judecătorie arondată Tribunalului Prahova.

Astfel, doamnei judecător Jica Antonela-Alis i-a fost aplicată sancțiunea „Avertisment”

pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. h teza a I a din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările

ulterioare, prin Hotărârea nr. 21J/23.09.2015.

Tot în anul 2015 a fost cercetată disciplinar doamna judecător Lupu Ana Maria, judecător

în cadrul Tribunalului Prahova, Secția Penală, însă acesteia nu i-a fost aplicată nicio sancțiune

disciplinară.

În ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate, în cursul anului 2015 au fost

cercetați disciplinar un număr de 5 salariaţi, fiind însă aplicate sancțiuni numai pentru doi dintre

grefierii cercetați. Astfel:

la Tribunalul Prahova 1 grefier a fost sancţionat cu ”Avertisment” prin Decizia nr. 13/2015 a

Preşedintelui Tribunalului Prahova;

la Judecătoria Ploieşti 1 grefier a fost sancţionat cu ”Reducerea salariului cu 15% pentru o

perioadă de 3 luni” prin Decizie emisă de Preşedintele Curţii de Apel Ploieşti.

Urmare a petiţiilor şi sesizărilor justiţiabililor, vizând în principal neredactarea în

termenul legal a hotărârilor pronunțate și nemulțumiri ale petențiilor cu privire la soluțiile

instanței, Inspecţia Judiciară a efectuat verificări prealabile, rezultatele tuturor acestor verificări

soldându-se cu rezoluţii de clasare, întrucât nu s-au conturat indicii ale vreunei abateri

disciplinare.

Tribunalul Prahova a răspuns cu tuturor solicitărilor CSM - Inspecţia Judiciară care

vizau verificarea unor aspecte punctuale fie semnalate de justiţiabili prin petiţii adresate acestui

organism, fie tratate de mass-media, rezultatele verificărilor preliminarii conducând la concluzia

că nu s-au înregistrat abateri disciplinare.

În cursul anului 2015 s-au solicitat de către CSM relaţii în vederea efectuării de

verificări prealabile – în 20 cazuri (adrese ale IJ), iar la finalul verificărilor, pentru nici unul

dintre judecătorii instanţei noastre sesizarea nu a fost urmată de declanşarea acţiunii disciplinare

şi nici de cercetări în cadrul acesteia.




aferent anului 2015

Secţiunea 2 – Răspunderea penală a judecătorilor şi a personalului auxiliar

În cursul anului 2015 nu au fost aplicate sancțiuni penale magistraților și personalului

auxiliar de specialitate din cadrul Tribunalului Prahova și nici celor din cadrul judecătoriilor

arondate Tribunalului Prahova.




aferent anului 2015

CAPITOLUL IV

ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI EUROPEAN ŞI

COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ

Tratatul de la Lisabona a urmărit să consolideze realizarea unui spaţiu european comun

în care persoanele să circule liber şi să beneficieze de o protecţie judiciară eficace. Realizarea

unui astfel de spaţiu are repercusiuni asupra domeniilor în care aşteptările cetăţenilor europeni

sunt ridicate, cum ar fi imigraţia, combaterea criminalităţii organizate sau terorismul. Aceste

probleme au o puternică dimensiune transfrontalieră şi, prin urmare, necesită o cooperare eficace

la nivel european.

De aceea, Tratatul de la Lisabona a împărţit temele referitoare la spaţiul de libertate,

securitate şi justiţie în patru domenii:

politicile referitoare la controlul la frontiere, la azil şi la imigraţie;

cooperarea judiciară în materie civilă;

cooperarea judiciară în materie penală;

cooperarea poliţienească.

În acest spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, este respectată Carta drepturilor

fundamentale a Uniunii Europene, iar legislaţia trebuie aplicată uniform, fiind încurajată

cooperarea între autorităţile judiciare. Cooperarea intensificată între instanţele judiciare

presupune ca o decizie adoptată (de ex. hotărâre de divorţ, de încredinţare a copiilor, cazuri de

faliment etc.) într-un stat membru să poată fi aplicată şi în celelalte state membre.

Protecţia juridică a dreptului comunitar este asigurată, în cea mai mare parte, prin

intermediul instanţelor naţionale. Controlul judecătoresc al actelor de aplicare a dreptului

comunitar emise de statele membre se face după regulile dreptului naţional, cu respectarea

principiului priorităţii dreptului comunitar, pe care instanţele naţionale sunt obligate să-l

respecte.

Pe parcursul anului 2015, Tribunalul Prahova a dat prioritate dreptului comunitar,

interpretând dispoziţiile legislaţiei naţionale prin prisma deciziilor Curţii de Justiţie a Uniunii

Europene, cu precizarea că, nici din oficiu, dar nici la cererea vreuneia dintre părţi, nu au fost

adresate întrebări preliminare către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene de la Luxemburg.

Totodată, prin prisma cooperării judiciare între autorităţile judiciare, s-a realizat o

eficientă colaborare cu instanţe ale altor ţări europene în privinţa comunicării actelor de

procedură, obţinerii de probe, sau a punerii în executare a unor hotărâri judecătoreşti pronunţate

în state diferite de pe teritoriul spaţiului comun european.




aferent anului 2015

În acest sens, pot fi exemplificate situaţiile în care s-a pus în aplicare procedura

comunicării actelor de procedură prevăzută de Regulamentul CE 1393/2007, în care s-a dat

eficienţă Regulamentului CE nr. 44/2001, Regulamentului (CE) nr. 2201/2003, art. 110 din

TFUE, Regulamentului CE 805/2004.

Exemplele de mai sus reliefează preocuparea judecătorilor Tribunalului Prahova de a

respecta, în primul rând, principiile priorităţii şi supremaţiei dreptului comunitar, de a aplica

dreptul comunitar în totalitatea sa şi de a respecta drepturile pe care acesta le conferă cetăţenilor

săi. Pe de altă parte, au fost puse în practică Regulamentele Comisiei Europene care facilitează

accesul cetăţenilor la procesul jurisdicţional şi contribuie la simplificarea procedurilor judiciare.

Pentru aceste motive, cunoaşterea şi apropierea dispoziţiilor naţionale şi comunitare în

domeniul cooperării judiciare în materie civilă şi comercială este de natură a contribui la

îndeplinirea cerinţei desfăşurării cu celeritate a proceselor, care implică existenţa unui participant

aflat pe teritoriul unui alt stat membru al UE.

În ceea ce priveşte cooperarea judiciară în materie penală, trebuie analizată pe de o parte

din perspectiva normelor de drept substanţial şi procedural penal reglementate în tratate

internaţionale şi instrumentele juridice ale Uniunii Europene, iar pe de altă parte din punctul de

vedere al fiecărei forme de cooperare internaţională.

Nu doar în dezvoltarea dreptului internaţional penal, ci şi în stabilirea unor standarde

comune privind acest drept, „cooperare internaţională în materie penală” se desfăşoară atât în

plan „orizontal”, între state, cât şi cooperarea „pe verticală”, între state şi tribunalele penale

internaţionale, iar de altă parte, în cadrul cooperării interstatale, proces la care participă şi statul

român, la nivel orizontal sunt cuprinse diferitele forme de colaborare şi asistenţă între autorităţile

judiciare din două sau mai multe state suverane în cadrul unor proceduri penale cu elemente de

extraneitate, precum şi pentru recunoaşterea şi executarea unor hotărâri judecătoreşti sau decizii

judiciare definitive.

Ca şi rol al instanţei în dezvoltarea spaţiului european şi cooperarea internaţională, sunt

reprezentative procedurile în ceea ce priveşte: extrădarea, transferul procedurilor penale şi

denunţul în vederea urmăririi penale, cât şi soluţionarea cererilor privind comisiile rogatorii.

Pe de altă parte, în ultimii ani, în Uniunea Europeană normele interesând cooperarea

judiciară în materie penală, îndeosebi cele care dau viaţă principiului recunoaşterii reciproce a

hotărârilor şi deciziilor judiciare şi cele vizând crearea unor standarde minime de drept

substanţial şi procedural penal, au condus nu doar la existenţa unui spaţiu judiciar penal comun

european, ci şi la crearea unui drept penal al Uniunii Europene sau a dreptului european penal în

sens restrâns.




aferent anului 2015

La nivelul anului 2015, Tribunalul Prahova a emis un număr de 19 mandate europene de

arestare, 9 în faza de executare şi 10 mandate în faza de urmărire penală, fiind înregistrate și

două cereri de extrădare.

În materia cooperării judiciare internaționale în materie penală au fost înregistrate pe

rolul Tribunalului Prahova un număr de 4 dosare având ca obiect comisie rogatorie.




aferent anului 2015

CAPITOLUL V

RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ ŞI CELELALTE INSTITUŢII ŞI

ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ

Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii

Obligativitatea creării unui sistem judiciar independent, imparţial, transparent şi eficient

revine Statului român prin mecanismele corespunzătoare, fiind verificată în permanenţă de

Uniunea Europeană atât prin întâlnirile formale cu factorii de răspundere din cadrul Ministerului

Justiţiei şi Ministerul Public, dar şi prin monitorizarea realizată prin intermediul Mecanismului

de Cooperare şi Verificare (M.C.V), mecanism care a funcționat și în anul 2015.

În reforma sistemului judiciar un rol esenţial îi aparţine Consiliului Superior al

Magistraturii, care prin activitatea sa are obligaţia să garanteze independenţa justiţiei, să apere

judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act de natură să aducă atingere independenţei sau

imparţialităţii acestora în înfăptuirea justiţiei, ori să creeze suspiciuni cu privire la acestea.

În vederea atingerii obiectivelor menţionate, colaborarea pe parcursul anului 2015 a vizat,

în principal, întocmirea lucrărilor transmise de Consiliul Superior al Magistraturii,precum

rapoarte de monitorizare trimestriale sau semestriale, evaluarea volumului de activitate şi a

efortului maxim pe magistraţi şi personal auxiliar, dar şi în implementarea la nivelul instanţelor a

dispoziţiilor din regulamente.

Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii au avut ca obiect şi întocmirea unor

acte de inspecţie judiciară, urmare a sesizărilor făcute de justiţiabili cu privire la conduita

judecătorilor şi modul de soluţionare a cauzelor, așa cum am arătat au fost înregistrate un număr

de 20 de astfel de solicitări în anul 2015.

Solicitările efectuate prin intermediul Serviciului Inspecţie Judiciară pentru judecători din

cadrul Inspecţiei Judiciare, au fost soluţionate de către judecătorii desemnaţi prin Ordin de

serviciu emis de către Preşedintele Tribunalului, să întocmească astfel de lucrări, conform

dispoziţiilor regulamentare, iar materialele realizate au prezentat în mod obiectiv situaţiile

constatate.

În acelaşi sens, au fost efectuate o serie verificări privind situaţia dosarelor mai vechi de

1, 3, 5 și 10 ani( raportat la data înregistrării dosarului în sistem) aflate în curs de soluționare pe

rolul Tribunalului Prahova.

În vederea realizării măsurii cuprinse în Planul de acţiune privind evaluarea volumului de

activitate şi a efortului maxim pe magistraţi şi personalul auxiliar de specialitate, trimestrial s-a

realizat comunicarea numărului de cauze nou înregistrate, a celor aflate pe rol şi a perioadei de




aferent anului 2015

când se află în sistem pentru fiecare judecător şi complet de judecată.

Considerăm că a existat o colaborare conformă cu legislaţia a Tribunalului Prahova cu

Consiliul Superior al Magistraturii pe perioada anului 2015.

Raporturile dintre instanţă şi parchetul corespunzător

Referitor la colaborarea cu Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, dar şi cu cel de pe

lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT – Serviciul Teritorial Ploieşti ori cel organizat

pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Serviciul Teritorial DNA Ploieşti, apreciem că s-a

realizat o colaborare eficientă şi pe parcursul anul 2015.

În cadrul colaborării existente între aceste instituţii, s-a avut în vedere, în special,

respectarea dispoziţiilor legale privind sesizarea instanţei de judecată în termenele prevăzute de

textele de lege, în materia cauzelor ce vizează luarea, menţinerea, revocarea sau înlocuirea

măsurilor preventive, dar şi asigurarea exercitării drepturilor procedurale, de către învinuit sau

inculpat, dreptul de a lua legătura cu apărătorul său şi de a studia dosarele, de a fi informat în

termen scurt asupra acuzării aduse etc.

Pentru studierea dosarelor din şedinţa de judecată şi participarea la şedinţe, s-a menținut

spațiul amenajat anterior, ca birou separat al procurorului de şedinţă, chiar şi în contextul

existenţei unui spaţiu deficitar în actualul sediu, aceasta pentru realizarea unei colaborări

eficiente, a studierii dosarelor, dar şi pentru evitarea unor suspiciuni din partea altor participanţi

la înfăptuirea actului de justiţie.

Apreciem că se impune intensificarea acestei colaborări în scopul realizării unei justiţii

independente şi imparţiale, conformă cu drepturile şi libertăţile cetăţenilor într-un stat

democratic.

Raporturile cu baroul de avocaţi, precum şi cu experţii judiciari

Conducerea Tribunalului Prahova, în colaborare cu Biroul Local de Expertiză Tehnică

Judiciară, a menţinut permanent o relaţie strânsă cu experţii tehnici şi contabili judiciari aflaţi în

evidenţa acestui birou.

Se impune precizarea că o parte a experţilor a exprimat nemulţumiri legate, în principal,

de cuantumul onorariului stabilit de instanţă, raportat la volumul de muncă pentru întocmirea

lucrărilor, de încuviinţarea cu uşurinţă a unor obiecţiuni formulate de părţi, precum şi de lipsa de

claritate a obiectivelor stabilite de unele complete de judecată.

În acelaşi timp, nu pot fi ignorate nici cazurile în care soluţionarea cauzelor a fost

tergiversată, în special, datorită experţilor care nu au efectuat în timp util expertizele, atât din




aferent anului 2015

cauza volumului mare de activitate, dar şi urmare a dezinteresului unora dintre aceştia în

efectuarea lucrărilor.

În perspectiva anului 2016 este de dorit realizarea unei mai bune colaborări între instanţe

şi corpul experţilor judiciari, pentru înlăturarea vulnerabilităţilor identificate pe parcursul anului

2015.

În legătură cu raporturile existente cu Baroul Prahova, acestea s-au bazat, ca întotdeauna,

pe colegialitate şi respect reciproc, judecătorii asigurând în toate cauzele, condiţiile necesare

studiului dosarelor de către apărătorii aleşi ori desemnaţi din oficiu.

În contextul acestei colaborări permanente, în perioada de referinţă s-au derulat mai

multe întâlniri cu reprezentanţi ai Baroului Prahova, identificându-se şi soluţii apte a asigura

desfăşurarea activităţii, în bune condiţii, a acestei categorii profesionale legat de activitatea de

judecată desfășurată la nivelul Tribunalului Prahova.

De asemenea, a fost întocmită lista cu avocaţii desemnaţi în scopul numirii în calitate de

curator special, potrivit art. 58 cu aplicarea art. 167 din Noul Cod de procedură civilă, aceasta

fiind postată pe site-ul instanței pentru a putea fi folosită ori de câte ori soluționarea unei cauze a

impus un astfel de demers.

Este de menţionat, că au existat şi cazuri, în care, prin neprezentarea avocaţilor la

termenele de judecată ori prin omisiunea delegării de apărători din oficiu de către barou, la

solicitarea instanţei, s-a ajuns la întârzierea soluţionării cauzelor, motiv pentru care, la solicitarea

conducerii Tribunalului şi pentru remedierea acestor disfuncţionalităţi, Baroul de Avocaţi

transmite săptămânal lista cu avocaţii de serviciu, pentru contactarea rapidă a acestora în situaţii

urgente.

Raporturile cu societatea civilă

Asigurarea transparentei activităţii instanţei este unul dintre principiile diriguitoare în

activitatea judiciară, consacrat prin Legile nr. 303/2005, 304/2005 si 317/2005 privind statutul

magistraţilor, organizarea judiciară si, respectiv organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior

al Magistraturii, materializându-se în acest sens raporturile dintre instanţă şi cetăţean, conturate

prin prisma noţiunii de “Informaţii de interes public” reglementată de Regulamentul de Ordine

Interioara, Legea nr. 544/2001 si OG nr. 27/2002.

În şedinţa din data de 22.11.2011, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat

Strategia de întărire a integrităţii în justiţie, pentru perioada 2011-2016, alături de Planul de

acţiune pentru implementarea acestei strategii.

Scopul acestei strategii l-a constituit consolidarea integrităţii în sistemul judiciar,




aferent anului 2015

respectiv creşterea încrederii populaţiei în justiţie, acestea fiind componente ale reformei

sistemului judiciar, al cărei obiectiv final este asigurarea unui înalt grad de competenţă cu tot

ceea ce înseamnă aceasta: decizii corecte şi disponibile publicului, proceduri desfăşurate în

termen optim, personal incoruptibil, practică judiciară unitară.

Strategia acoperă două arii de acţiune: prevenirea, respectiv combaterea lipsei de

integritate.

Direcţiile de acţiune şi măsurile se referă atât la individ, cât şi la sistem şi sunt atât de

natură legislativă, cât şi administrativă.

Integritatea este o trăsătură lăuntrică care presupune a activa într-o manieră conformă

unor principii şi valori fără compromisuri, exercitarea unei funcţii în mod cinstit, corect şi

conştiincios, cu bună credinţă, efectuarea actelor judiciare cu maximă obiectivitate în condiţii de

egalitate şi demnitatea părţilor, cu respectarea termenelor prevăzute de lege pentru asigurarea

deplinei legalităţi a actului îndeplinit.

Întărirea integrităţii are loc prin eliminarea corupţiei din sistem, respectarea deontologiei

şi eticii judiciare, eficientizarea justiţiei prin metode manageriale, elemente necesare pentru

responsabilizarea sistemului în ansamblu şi a fiecărui membru în parte.

Soluţiile pentru consolidarea integrităţii la nivel de instanţă sunt aceleaşi, dar la alta scară,

ca cele pentru întregul sistemul judiciar, implicând un efort conjugat al tuturor factorilor

responsabili: legislativ, executiv, instanţele judecătoreşti, etc.

În mod indubitabil, pe toată durata anului 2015, întreg personalul Tribunalului Prahova a

depus eforturi consistente pe linia creşterii performanţelor profesionale, a responsabilităţilor în

exercitarea cu buna credinţă şi eficienta a atribuţiilor jurisdicţionale şi administrative, putând fi

remarcată o schimbare a mentalităţilor sub aspectul „deschiderii” către opinia publică, cu

finalitatea consolidării integrităţii şi creşterea încrederii populaţie in justiţie.

Integritatea sistemului judiciar presupune ca si condiţie fundamentală transparenţa

acestuia. Statistic, în ultimul deceniu, încrederea populaţiei în justiţia din România se situează

între 20% şi 28%. Acest nivel al încrederii e rezultatul unei percepţii a publicului potrivit căreia

sistemul judiciar nu e încă suficient de accesibil, eficient şi previzibil.

În spiritul respectării principiului transparenţei, informaţiile de interes public referitoare

la activitatea desfăşurată de Tribunalul Prahova au fost şi sunt accesibile pe pagina web a

instanţei.

Site-ul oficial al instanţei conţine informaţii utile privind organizarea instanţei, datele de

contact, precum şi programul de lucru cu publicul la diverse compartimente şi birouri.

De asemenea, sunt afişate ghiduri de orientare pentru justiţiabili, precum şi speţe




aferent anului 2015

relevante în materie civilă, comercială, de contencios administrativ sau în materie penală, cu rol

în configurarea unei practici juridice unitare.

Prin preluarea automată a datelor introduse în aplicaţia informatică Ecris, pot fi

vizualizate de către orice persoană interesată date referitoare la listele şedinţelor de judecată

planificate la nivelul fiecărei secţii, în fiecare zi, precum şi informaţii cu privire la diferitele

dosare aflate pe rolul instanţei, termenele de judecată ori soluţiile adoptate pe scurt.

Şi în cursul anului 2015, la nivelul Tribunalului Prahova a existat o preocupare

permanentă pentru actualizarea datelor publicate pe portal, în contextul modificărilor frecvente

survenite mai ales la nivelul resurselor umane.

Începând cu data de 1 februarie 2012 la Tribunalul Prahova a fost implementat Sistemul

„Speak to me - Interactive Voice Response” ce permite oricărui justiţiabil, ca, printr-un simplu

apel telefonic, la numărul 0244.402.955, să obţină informaţii cu privire la dosarele aflate pe rolul

acestei instanţe (soluţii, termene), la modalitatea de primire a ajutorului public judiciar,

informaţii referitoare la taxele judiciare de timbru, informaţii privind depunerea actelor la dosar,

legalizare, învestire, programul de lucru al instanţei, organizarea instanţei, programul de

audienţe.

Acest sistem a fost funcțional și în anul 2015, apreciindu-se că „Speak to me" permite

creşterea transparenţei sistemului judiciar, accesul prin telefon, pentru utilizatori, ca alternativă

la internet, fiind accesibil tuturor categoriilor de utilizatori, inclusiv celor cu deficienţe de

vedere, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână.

Legăturile instanţei cu justiţiabilii au fost asigurate, în principal, prin intermediul

Biroului de Informare şi Relaţii Publice, în limitele conferite prin Hotărârea nr. 387/2005 a

Consiliului Superior al Magistraturii, pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară a

instanţelor judecătoreşti, aplicabil activității din anul 2015, urmărindu-se asigurarea accesului

oricărei persoane interesate la informaţiile de interes public privitoare la activitatea judiciară, atât

prin afişarea lor la sediul instanţei, în locurile special create în acest scop, cât şi prin publicarea

pe portalul Tribunalului Prahova, precum şi o actualizare permanentă a respectivelor informaţii.

În exercitarea drepturilor constituţionale la informare şi petiţionare, reglementate de art.

31 şi art. 47 din Constituţie, justiţiabilii au adresat biroului menţionat un număr total de 140

petiţii, din care 77 petiții au fost înregistrate în primul semestru al anului 2015 și un număr de 63

petiții în cel de al doilea semestru, toate fiind analizate de către judecătorul conducător al

biroului, care a dispus cu privire la modul de soluţionare a acestora, în sensul redactării

răspunsului, de conexare ori de clasare, sub coordonarea preşedintelui instanţei, repartizându-le,

în foarte puţine cazuri, către compartimentele de specialitate, în funcţie de activitatea lor




aferent anului 2015

specifică.

Este de remarcat faptul că din numărul total de petiții înregistrate un număr de 19 petiții

conțineau solicitări adresate altor autorități, motiv pentru care au fost înaintate autorității

destinatare spre competentă soluționare.

Toate petiţiile adresate instanței au fost soluţionate, în termenul legal de 30 zile,

răspunsurile fiind înaintate petenţilor în formă scrisă sau în formă electronică, după efectuarea

verificărilor necesare.

Examinând cuprinsul petiţiilor rezolvate la nivelul anului 2015 rezultă că, în mare

măsură, petenţii şi-au exprimat nemulţumirea privind modul de soluţionare a dosarelor sau

hotărârile pronunţate de către această instanţă, dar și legat de întârzieri în redactarea hotărârilor

pronunțate, s-au plâns faţă de magistraţii care s-au pronunţat în dosarele de pe rolul Tribunalului

Prahova, au solicitat informaţii cu privire la stadiul în care se află judecarea unui dosar, au

solicitat consultaţii juridice, şi-au exprimat nemulţumirea cu privire la termenul acordat sau

pentru faptul că nu s-a fixat primul termen de judecată, au solicitat eliberarea de copii ale

hotărârilor pronunţate de către această instanţă sau ale unor înscrisuri din dosare. În esență,

conținutul petițiilor formulate în anul 2015 nu a fost diferit de cel al petițiilor înregistrate în anii

anteriori.

Ca apreciere generală, se remarcă tendinţa de menținere a numărului de petiţii adresate

conform OG nr. 27/2002 de către justiţiabili (139 petiţii în anul 2014, respectiv 140 petiții în

anul 2015).

În ceea ce priveşte activitatea de soluţionare a cererilor formulate în baza Legii nr.

544/2001, se constată că în anul 2015 tribunalului Prahova i-au fost adresate un număr de 90 de

solicitări de informații de interes public, din care 6 au reprezentat cereri de acreditare jurnaliști,

33 au vizat cereri privind eliberarea unor hotărâri, minute de pe sentințe și încheieri de ședință,

12 au vizat eliberarea de copii ale unor rechizitorii/referate de arestare atașate în dosare aflate pe

rolul Tribunalului Prahova, 6 au vizat cereri privind studierea unor dosare aflate pe rolul instanței

și 12 au vizat informații despre judecarea unor dosare aflate pe rolul tribunalului.

Pe linia asigurării transparenţei activităţii judiciare, dar şi a accesului liber la justiţie, în

anul 2015, atât la Tribunalul Prahova, cât şi la judecătoriile arondate s-a asigurat funcţionarea

permanentă a infokiosk-urilor care facilitează accesul persoanelor interesate la datele preluate din

programul ECRIS referitoare la diferitele dosare aflate în curs de judecată sau soluţionate, legat

de termenul acordat, motivul amânării judecării pricinii, data redactării hotărârii, numele

magistratului căruia i-a revenit decizia spre motivare etc.

Totodată, la data de 23 octombrie 2015, cu ocazia Zilei Europene a Justiţiei Civile,




aferent anului 2015

Tribunalul Prahova a organizat manifestarea anuală de tipul „uşilor deschise” pentru

reprezentanţii mass-media, elevi şi studenţi, dar şi pentru cetăţenii dornici de a se informa asupra

felului în care funcţionează organele judiciare, precum şi asupra modului cum se desfăşoară

procedurile judiciare sau a condiţiilor reale de muncă ale magistraţilor şi personalului auxiliar de

specialitate.

Cu acest prilej, s-a stabilit o agendă a evenimentului, care a inclus, printre altele:

transmiterea unui comunicat de presă, postat şi pe portalul instanţei, în care s-au informat atât

mass-media prahoveană, cât şi Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea de Apel Ploieşti,

precum şi judecătoriile arondate despre faptul că această instanţă va organiza la data de 23

octombrie 2014 „Ziua Europeană a Justiţiei Civile“;

transmiterea de adrese către toate judecătoriile arondate Tribunalului Prahova, solicitându-se

acestora să comunice un raport despre modul cum s-a desfăşurat acest eveniment la fiecare

instanţă în parte;

Potrivit agendei evenimentului, vizitatorilor le-au fost prezentate principalele

compartimente ale instanţelor, inclusiv birourile de magistraţi şi grefieri, asigurându-li-se astfel

posibilitatea de a se informa asupra felului în care funcţionează organele judiciare şi a modului

cum se desfăşoară procedurile judiciare sau a condiţiilor reale de muncă a magistraţilor şi


De asemenea, elevilor li s-a prezentat utilizarea echipamentelor de tip info-chioşc, le-au

fost distribuite materiale informative cu privire la organizarea instanţelor judecătoreşti şi

modalitatea de accedere în magistratură şi au avut ocazia să intre într-o sală de judecată unde li s-

a arătat pas cu pas desfăşurarea unui proces.

Grupurile şi clasele de elevi participante la „Ziua Porţilor Deschise“, precum şi cadrele

didactice care le-au însoţit, au primit diplome de participare, dar şi câte un exemplar al broşurii

„Ziua Justiţiei Civile – 2015“, din care s-au informat cu privire la competenţa instanţelor

judecătoreşti în materie civilă şi comercială, regulile de desfăşurare a procesului civil în primă

instanţă, căile de atac prevăzute de codul de procedură civilă, regulile de conduită în instanţă,

măsurile introduse de Noul Cod Civil şi Noul Cod de Procedură Civilă, precum şi vocabularul

juridic, la final, fiindu-le oferite şi diplome de participare la acest eveniment.

Raporturile cu mass-media

Biroul de Informare şi Relaţii Publice din cadrul Tribunalului Prahova a dezvoltat şi în

cursul anului 2015, o relaţie de colaborare cu reprezentanţii mijloacelor de comunicare în masă,

în aplicarea Ghidului de bune practici pentru cooperarea între instanţe, parchetele de pe lângă




aferent anului 2015

acestea şi mass-media, concretizată, în primul rând, prin facilitarea accesului la informaţiile de

interes public, în condiţiile impuse prin Legea nr. 544/2001.

Așa cum am arătat, la această instanţă majoritatea cererilor de informații de interes public

au fost formulate de reprezentaţii mijloacelor de comunicare în masă, fiind înregistrate un număr

de 58 de cereri din partea jurnaliștilor.

Totodată, Biroul de Informare şi Relaţii Publice din cadrul Tribunalului Prahova a emis

un număr de 6 comunicate de presă pe care le-a transmis Consiliului Superior al Magistraturii,

dar şi jurnaliştilor acreditaţi, aducându-le la cunoştinţă publică şi prin postarea pe pagina de web

oficială a instanţei.

În cursul anului 2015, purtătorul de cuvânt al Tribunalului Prahova a organizat o singură

conferinţă de presă, cu prilejul dezbaterii activităţii instanţei din anul precedent.




aferent anului 2015

CAPITOLUL VI

C O N C L U Z I I

Şi în cursul anului 2015, Tribunalul Prahova s-a confruntat cu o lipsă acută de

judecători, funcţionând efectiv cu un număr mediu de 31 de judecători, la o schema funcţională

de 42 de judecători, ceea ce a determinat o încărcătură foarte mare de dosare pe fiecare şedinţă

de judecată, precum şi participarea unora dintre judecători într-un număr mai mare de şedinţe pe

lună, generând consecinţe negative asupra calităţii actului de justiţie, dar şi stabilirea prin

repartizare aleatorie a unor termene de judecată foarte lungi.

Totodată, începând cu data de 15.07.2015 s-a modificat ştatul de funcţii, în sensul că s-a

transferat temporar un post vacant de judecător de la Tribunalul Prahova la Judecătoria Câmpina,

până la vacantarea unui post de judecător la această din urmă instanţă, dar nu mai târziu de data

încetării mandatului în funcţia de preşedinte, astfel că la sfârşitul anului 2015 schema funcţională

a instanţei s-a redus la 41 de judecători.

Practic, şi în urma rezultatelor obţinute la concursurile de promovare în funcţii de

execuţie (de la judecătorie la tribunal şi de la tribunal la curtea de apel), pe parcursul anului 2015

s-au menţinut în schemă 5 posturi vacante de judecător.

Desigur că la numărul mare al posturilor vacante trebuie adăugate şi posturile aferente

celor doi judecători care s-au aflat în concediu de îngrijire a copilului, precum şi cele ocupate de

persoane detaşate la alte instanţe sau instituţii.

În parte, apreciem că această situaţie se va remedia în primăvara acestui an, odată cu

desfăşurarea examenului/concursului de promovare în funcţii de conducere, organizat de CSM la

data de 03.04.2016, când, pentru Tribunalul Prahova, au fost scoase la concurs un număr de 9

posturi vacante de judecător.

În concret, luând în considerare datele statistice transmise de Consiliul Superior al

Magistraturii, se constată că încărcătura medie/judecător înregistrată la Tribunalul Prahova în

anul 2015, de 1.336 dosare (în scădere faţă de anul 2014 când a fost de 1.551 dosare), este mult

superioară mediei la nivel de 792 dosare.

Situaţia deficitară a resurselor umane existentă la nivelul acestei instanţe în cursul anului

2015, conjugată cu intrarea în vigoare a Noilor Coduri de procedură civilă şi penală, precum şi

cu modalitatea în care dispoziţiile lor au fost puse în practică din punct de vedere informatic, au

determinat scăderea indicatorului de operativitate, dar şi o scădere a numărului de dosare mai

vechi de un an, comparativ cu datele similare înregistrate la finalul anului 2014.

Cu toate acestea, se observă scăderea a stocului total de dosare de la 10.702 la 9.854




aferent anului 2015

dosare, precum şi scăderea numărului de hotărâri finalizate (redactate şi închise) de la 21.463

în anul 2014 la 18.453 în anul 2015.

Este adevărat că la instanţa analizată se poate constata o repartizare dezechilibrată a

judecătorilor pe secţii, faţă de volumul de activitate înregistrat, secţiile civile confruntându-se cu

cea mai dificilă situaţie.

În acelaşi timp, în contextul intrării în vigoare la data de 1 februarie 2014 a Noului Cod

Penal şi a Noului Cod de procedură penală, este necesară continuarea demersurilor pentru

redimensionarea schemelor de personal la nivelul activităţii actuale a Tribunalului Prahova şi a

judecătoriilor din raza sa teritorială, în mod special prin mărirea numărului de posturi de grefier

pentru a fi posibilă asigurarea stabilităţii în complete judecător/judecători-grefier; suplimentarea

schemelor cu grefieri registratori, atribuţiile specifice acestei funcţii fiind, în fapt, îndeplinite de

grefieri arhivari sau grefieri, dar şi cu grefieri documentarişti, faţă de rolul conferit acestora prin

Regulamentul de Ordine Interioară al instanţelor judecătoreşti pe linia aducerii la îndeplinire a

măsurilor de unificare a practicii judiciare de către judecătorii delegaţi.

De asemenea, trebuie continuată punerea în aplicare a măsurilor ce au ca scop

identificarea cauzelor care conduc la soluţionarea cu întârziere a cauzelor şi înlăturarea acestora,

reducerea duratei procedurilor, diminuarea numărului dosarelor mai vechi de un an, respectiv

şase luni, reducerea vechimii dosarelor în sistem, soluţionarea cauzelor cu celeritate, precum şi

creşterea operativităţii generale.




aferent anului 2015

La întocmirea prezentei lucrări şi-au adus contribuţia:

judecător Mihail Radu, Preşedintele Tribunalului Prahova

judecător Oliviu Corneliu Şologon, Vicepreşedinte al Tribunalului Prahova;

judecător Gabriela Mihai, Vicepreşedinte al Tribunalului Prahova

judecător Alina Pavel – Anton, Preşedinte al Secţiei I Civilă;

judecător Irina-Hermina Botnaru, Preşedinte al Secţiei a II-a Civilă şi de

Contencios Administrativ şi Fiscal;

judecător Constantin Niţă, Preşedinte al Secţiei Penale;

ec. Paula Ene, Manager economic;

Specialist IT Şef Iuliana Chira;

grefier statistician Virginia Emilia Dinu

expert asistent Lucian Dumitrescu.

raportul de bilanŢ al tribunalului prahova Şi al …portal.just.ro/105/documents/birp/bilant...

Documents