referat scenografie

5/17/2018 referat scenografie - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/referat-scenografie 1/4

GONE WITH THE WIND

PE ARIPILE VANTULUI

Andrei Magdalena Alexandra

Unuversitatea Spiru Haret

Arhitectura,Anul 5,Grupa 505



GONE WITH THE WIND

PE ARIPILE VANTULUI

REGIA: VICTOR FLEMING, GEORGE CUKOR

PRODUCATOR: DAVID O. SELSNICK

SCENARIUL: SIDNEY HOWARD dupa romanul lui

Margaret Mitchell

IMAGINE: ERNEST HALLER, RAY RENNAHAN,

LEE GARMES

DISTRIBUTIE: CLARK GABLE, VIVIEN LEIGHT,

LESLIE HOWARD, EVELYN KEYES,

SCENOGRAFIE: LYLE WHEELER

Pe aripile vântului , a cărui premiera a avut loc la 15 decem brie 1939,

la Atlanta, film distins cu opt premii Oscar (pentru Cel mai bun film; Cea mai

bună actriţă în rol principal – Vivien ; Cea mai bună actriţă în rol secundar -Hattie

McDaniel; Cel mai bun regizor – Victor Fleming ; Cel mai bun scenariu, adaptarea romanului pe care istoria literaturii l-a reţinut pentru incontestabila lui valoareestetică, Pe aripile vântului , 1936, de Margaret Mitchell – Sidney Howard; Cea

mai bună imagine – Ernest Haller şi Ray Rennahan – pentru imagine color; Cea

mai bună scenografie – Lyle Wheeler ; Cel mai bun montaj – James E. Newcom),

evocă cu mijloacele artei cine matografice anii tragici ai războiului de secesiune(1861–1865).

Filmul apare într -un moment social-politic şi estetic favorabil.Momentul estetic era foarte bine definit de producătorul Ross Hunter, cuvintele

lui fiind esenţiale pentru particularităţile esteticii, poeticii artei cinematograficenord-americane, o cinematografie, prin excelenţă, de consum: „Vreau filme

frumoase, cu oameni frumoşi, cu întâmplări frumoase, cu final fericit”.

http://vivienleigh.htm/






Filmul are o istorie foarte bogată, ea însăşi fiind expresia uneimentalităţi. Pentru filmul Pe aripile vântului nu a existat un scenariu elaborat,

închegat. Se improviza chiar şi pe platourile de filmare. Pentru rolul lui Scarlett

O'Hara, personaj ce simbolizează romantismul si curajul sudului, au candidatcele mai valoroase actriţe ale vremii. Pentru rolul lui Rhett Butler , personaj ce

simbolizează nordul pragmatic, dezinvolt şi agresiv au candidat cei mai valoroşiactori fiind ales Clark Gable. P entru rolul lui Ashley Wilkes, personaj ce

simbolizează originea britanică, a fost ales Leslie Howard, pentru rolul

personajului Melanie Hamilton a fost preferată actriţa Olivia de Havilland.

Plasat in perioada razboiului civil din SUA, in Atlanta, Georgia, romanul

surprinde evolutia tinerei domnisoare Scarlett O’Hara, de la o fata care vedea

lumea in roz, la o femeie care reuseste sa se descurce singura si sa depaseasca

greutatile ce i se ivesc in fata, dar care nu poate sa-si recunoasca iubirea

adevarata, sau mai bine zis o face, dar prea tarziu. Indragostita de Ashley,

Scarlett este o femeie care reuseste sa infrunte razboiul, Atlanta in flacari,

faptul ca Armata Unionista i-a distrus mult iubita ei Tara, saracia ce a urmat

razboiului.

Este frumoasa si are vitalitate, dar nu-l poate avea pe barbatul pe care il

iubeste: Ashley. Si desi nu mai are ochi pentru nimeni, un alt barbat ii va fura

inima si ii va schimba viata, Rhett Butler.

La sfarsitul razboiului Scarlett se casatoreste cu Rhett, care desi niciodata n-a

recunoscut (decat la final) o iubea mai mult decat orice pe lume dar dupa

moartea micutei lor fetite ceva in el s-a schimbat. Dupa moartea Melaniei,

Scarlett realizeaza cat de mult a iubit-o si vazundu-l pe Ashley cum a ajuns isi da

seama ca niciodata nu l-a iubit, ca singurul barbat pe care l-a iubit a fost mereuRhett.

Povestea este exceptionala, inegalabila, nemaipomenita, Scarlett, desi tot ceea

face se gandeste la ea, reuseste sa-si asigure o viata intr-o perioada in care

majoritatea au cedat si au aratat cea mai slaba parte a lor.

Pe aripile vantului a devenit un reper pentru cinematograful epic de mare

succes la public. Desi monumentalitatea sa l-a ferit de critici, majoritatea

scenelor cu adevarat reusite se afla in prima jumatate a peliculei, in mare parte

regizata de Cukor, care si-a pus amprenta originala si nuantata asupra acestui

material de mare intindere epica. Fleming, renumit pentru regia scenelor deactiune, s-a ocupat de secventele mai sentimentale, precum esecul casatoriei

protagonistilor pe fondul vicisitudinilor postbelice, secvente mai putin captivante

decat agitata poveste de dragoste desfasurata pe frontul razboiului, care i-a unit

pe cei doi.

Sufletul actiunii il constituie inima nestatornica a lui Scarlett, pe care

Leight o interpreteaza la inceput ca un personaj usuratic, iar apoi dur si

neinduplecat: aceasta este atat de obsedata de gentleman-ul Ashley Wilkes

(Leslie Howard), incat, cand acesta o alege pe Melanie (Olivia De Havilland), mai

conventionala in feminitatea ei, e gata sa se marite cu mai multi papa-lapte,

inferiori ei. Cand Rhett Butler, mai degraba pragmatic decat un idealist, isi face

aparitia, Scarlett este atrasa de el, constienta de faptul ca razboiul avea sa



schimbe modul de viata sudist; se casatoreste cu acesta, dupa ce isi jura sa nu

mai moara de foame niciodata si sa faca orice i-ar sta in putinta pentru a salva

Tara, plantatia mostenita de la tatal sau, in pofida amenintarilor yankei-lor. De

abia cand Rhett o respinge, isi da seama de iubirea autentica pe care i-o poarta

acestuia, ceea ce declanseaza clasicul final deschis in care el o paraseste, iar ea

isi jura sa-l recucereasca “ Si maine e o zi”.Pe aripile vantului incearca sa arunce o lumina favorabila asupra unui

material istoric complex, prezentant numai sclavi multumiti si devotati si

descriind implicarea postbelica a lui Ashely in Ku Klux Klan ca pe o activitate cu

adevarat eroica. Dar amplitudinea frescei istorice etse aproape irezistibila, iar

secventele raman printre cele mai emblematice; Scarlett ingrijindu-i pe cei

bolnavi, soldatii raniti imbracati in uniforme gri, fuga printr flacarile incendiului

care mistuie Atlanta, scena plina de erotism in care Gable urca scara purtand-o

pe Leigh in brate.

Filmul, ecranizare a romanului omonim scris de Margaret Mitchell, prin tehnica

cinematografică folosită devine primul film color de asemenea proporţii, realizatprin folosirea procedeului Technicolor. A primit zece premii Oscar, un record deţinuttimp de douăzeci de ani. La 25 noiembrie 1991, la New York, a apărut Scarlett– continuare la Pe aripile

vântului , de Alexandra Ripley.

Frankly, my dear, I don't give a damn .

http://en.wikipedia.org/wiki/Frankly,_my_dear,_I_don't_give_a_damn.



referat scenografie

Documents