Regnul Animalia

Încrengătura Coelenterata

OBIECTIVELa finele lecției veți fi capabili :

• O1 Să enumerați principalele încrengături de nevertebrate şi cordate.

• O2 Să clasificați Celenteratele. • O3 Să descrieți reprezentantul tipic – hidra -

după algoritm.• O4 Să explicați procesele vitale la

Celenterate.• O5 Să apreciați importanţa celenteratelor în

natură şi în viaţa omului.

Regnul Animalia• Nevertebrate• Încrengătura Coelenterata

– Clasa Hydrozoa, Scyphozoa, Anthozoa• Încrengătura Plathelmintes

– Clasa Turbellaria, Trematoda, Cestoda• Încrengătura Nemathelmintes

– Clasa Nematoda• Încrengătura Annelida

– Clasa Oligochaeta, Polychaeta, Hirudinea• Încrengătura Mollusca

– Clasa Gastropoda, Lamellibranhiata, Cephalopoda• Încrengătura Artropode

– Clasa Crustaceea, Insecta, Arachnida• Cordate• Subîncrengătura Vertebrata

– Supraclasa Pești• Clasa Osteichtyes, Chondrichthyes

– Clasa Amphibia– Clasa Reptilia– Clasa Aves– Clasa Mammalia

ÎNCRENGĂTURA COELENTERATA

Regnul Animalia

Algoritmul de studiere• 1.Mediul de răspîndire• 2.Sistematica• 3.Reprezentanţii tipici• 4.Structura organismului (reprezentantului tipic) • 5.Procesele vitale

Locomoţia NutriţiaDigestiaCirculaţia RespiraţiaExcreţiaSistemul nervosAnalizatorii ( sau organele de simţ)Reproducerea Ciclul vital

• 6.Rolul în natură şi viaţa omului

Mediul de răspîndire

• majoritatea sunt animale marine, dar și specii de apă dulce (hidra)

FORME VITALETrăiesc: individual

in colonii

majoritatea se fixează pe substrat

SISTEMATICAÎNCRENGĂTURA CELENTERATE

• Subîncrengătura CNIDARIA

Clasa Hydrozoa

Clasa Scyphozoa Clasa Anthozoa

Hidra de apă dulce

Meduza Aurelia

Recif de coraliActinia sau anemonia de mare

HIDRA – reprezentantul tipicStructura organismului

Corpul său are forma unui săculeţ, lung de 1 – 2 cm.

Orificiu buco-analtentacule

endoderm

ectoderm

Cavitate gastrală

Mezogleea talpa

tentacule

Orificiul buco-anal

MEDUZA

mezogleea

endodermectoderm

Cavitatea gastrală

Structura corpului

TIPURILE DE CELULEPeretele corpului hidrei este format din două straturi:Stratul extern este alcătuit din celule mioepiteliale, celule senzitive și celule urzicătoare .În special pe tentacule sunt mai multe celule urzicătoare. Ele produc un lichid ce imobilizează prada, având un efect paralizant. Celulele urzicătoare (cnidoblastele) au și un rol de apărare.Stratul intern căptușește cavitatea digestivă. Este alcătuit din celule flagelate ce pot emite pseudopode și celule glandulare (produc sucuri digestive).

Locomoția

• Hidra se fixează de substrat cu ajutorul „tălpii”• Pentru deplasare se folosește de tentacule• Actiniile și alți polipi marini se fixează de

substrat la fel ca hidra

Meduzele se deplasează activ prin împingerea apei în spațiul subumbrelar, cu ajutorul fibrelor musculare (circulare și radiale), dar de obicei plutesc în masa apei. Mișcarile ritmice ale umbrelei au loc neîntrerupt, aceste contracții servind în același timp, pentru respirație și circulație. Preferă lumina difuză, iar temperatura influențează frecvența contracțiilor umbrelei.

NUTRIŢIA și DIGESTIA• Cu ajutorul tentaculelor urzicătoare, hidra capturează hrana şi o introduce prin orificiul buco –anal în cavitatea digestivă.

• O parte din hrană este digerată cu ajutorul sucurilor digestive secretate de celulele glandulare ale stratului intern.

• Ceea ce rămâne este prins de pseudopodele celulelor flagelate; digestia se finalizează în vacuolele digestive ale acestora.

• Restul de hrană nedigerată se elimină prin orificiul buco-anal.

La meduze cavitatea gastrală e prevazută cu 4 septe ce o separă parțial în 4 compartimente (pungi stomacale) care se deschid într-un canal circular ce încojoară umbrela. Se hrănesc cu plancton, crustacee, viermi și chiar pesti, pe care ii imobilizeaza și îi paralizează cu ajutorul cnidoblastelor care sunt localizate cu precădere la nivelul tentaculelor.

RESPIRAŢIA și EXCREŢIARespiraţia şi excreţia se face la nivelul celulelor din peretele corpului.

SISTEMUL NERVOS

• Sistemul nervos la hidră este de tip difuz și se compune din neuroni conectați prin prelungiri.

• Arcul reflex:• celule senzitive → neuroni

→ celule efectoare

• Sistemul nervos la meduză e reprezentat de un inel, situat la marginea umbrelei, pe care se observă niște formațiuni cu rol senzitiv numite ropalii. Acestea sunt de fapt tentacule modificate avînd la bază pete ocelare ce percep modificările intensității luminii, celule olfactive, chemoreceptoare, iar în vîrf celule cu rol în echilibru.

SENSIBILITATEA• Hidra este foarte sensibilă la condiţiile de

mediu.• La cea mai mică atingere, hidra îşi contractă

tentaculele şi corpul. • Celulele urzicătoare sau cnidoblastele

reacţionează la orice atingere prin eliminarea lichidului urzicător.

cnidoblaste

Reproducerea• În condiţii favorabile, vara pe

corpul hidrei apar muguri care cresc treptat şi se transformă în noi hidre.

• Acest mod de înmulţire se numeşte înmugurire.

• Când temperatura apei scade, hidra se înmulţeşte prin ou.

• Oul rezultă din contopirea unui ovul cu un spermatozoid.

• Oul cade la fundul apei, rezistând astfel până primăvara, când se formează nouă hidră.

La meduze sexele sunt separate. Dupa fecundare, din ou iese larva, numita planula, care dupa o scurtă viață planctonică se va fixa pe substrat și se va transforma în polip. Meduza se formează prin procesul de strobilație, o divizare transversală a polipului (scifopolipului). Acest proces începe prin schițarea unui sanț circular la baza coroanei de tentacule, care se va adanci iar marginile lui se vor transforma treptat, iar partea superioară astfel delimitată, se va desprinde și se va deplasa înotand sub forma unei meduze tinere numita efirulă. De obicei se formează o serie întreagă de meduze, așezate unele peste altele, ca un teanc de farfurii.

Efirula

Proces de strobilație (faze)

Stagiu reproductiv

Importanta în natură:• Participă în circulația materiei în natură.• Sunt consumatori și reducători în ecosisteme• Fac parte din planctonul mării cu rol în lanțul trofic.• Scheletul recifelor de corali constituie spațiul vital pentru

animale; • Unele celenterate prezintă fenomenul de comensalism (de

exemplu, actinia – Adamsia Palliata se fixează pe cochilia părăsită de melc în care se adăpostește racul – Eupagurus prideauxi, cu care conviețuieste).

• Recifii coralieri servesc ca adăpost pentru multe specii.• Coralii formează insule.• Sunt indicatori ai apelor curate.

Importanta în viaţa omului:• Coralul este materia prima

pentru fabricarea diferitelor obiecte.• Recifii coralieri formează bariere în mare.• Coralii sunt utilizați în scopuri decorative.• Secretul urzicător provoacă lezarea

tegumentelor.

• În Marea Neagra se întîlnesc și sunt mai cunoscute, meduza de apă rece (Aurelia aurita) și meduza de apă caldă sau inima mării (Rhizostoma pulmo).

Marea Barieră de Corali este un loc de vis ce cuprinde diferite specii de pesti, minerale şi vegetale, toate într-un singur loc. Este unul dintre cele mai puternice şi mai bine integrate ecosisteme ale lumii. Cel mai mare sistem de recif din lume avand 3.ooo de recife si 300 de insule ce se intind de-a lungul a 2.600 kilometri si acopera o suprafata de 344.400 km. Suprafata ocupată de recife este mai mare decat Irlanda si Marea Britanie impreuna. Reciful este situat in Marea de Corali in apropiere de coasta Queensland-ului din nord-estul Australiei.