reprezentarile copiilor despre alimentatie
TRANSCRIPT
Reprezentarile socializate si sociale ale alimentatiei
la copii Cristina Grabovschi
Doctorante en Sciences humaines appliquéesMilton N. Campos
Professeur, Département de communication
- a determina daca reprezentarile copiilor despre alimentatie sunt sau nu reprezentari sociale;
- a determina daca aceste reprezentari se construiesc in functie de varsta si de apartenenta culturala a copiilor
Obiective :
Factori individuali, sociali si culturali
Costul si disponibilitatea alimentelor
Mass media
Politicile privind nutritia
Obiceiuri alimentare
Cum pot fi ameliorate obiceiurile alimentare ale
tinerilor ?
Obiceiurile legate de alimentatie nu pot fi schimbate nici prin
decret, nici prin propaganda
……………………ce ramane de facut?
intelegerea alimentatiei si a simbolismului sau în toate dimensiunile sale (cognitiva, emoţionala, sociala)
luarea în consideratie a construcţiei colective a acesteia
Reprezentarea – individuala - sociala
Distinctie între:Reprezentarea
socializata : reprezentare mentală
individuala produsa sub influenta
societatii referindu-se la obiecte
sociale
Reprezentarea sociala:
un ansamblu dinamic (si impartasit in cadrul grupului social) de idei, de comunicari, de valori, etc.
ajuta la interpretarea şi la modelarea realitatii
se aplica la activităţi speciale
(Moscovici, 1961/1976)
Reprezentarea socialaNucleul central: ansamblul stabil şi
coerent de elemente unificatoare şi stabilizatoare care dau semnificatie reprezentarii
are o funcţie organizatoare şi generatoare de sens
Zona periferica cuprinde elemente mai
diversificate şi mai flexibile, cu rolul de a "proteja" nucleul de informaţiile contradictorii şi de a permite adaptarea subiectului la situaţiile cotidiene.
Dacă reprezentările individuale pe care copiii le au referitor la alimentatie sunt initial reprezentari socializate, aceste reprezentari se tranforma in reprezentari sociale pe masura ce copilul avanseaza in varsta.
Ipoteza :
teorie care are ca obiect operaţiile de gândire exprimate prin «limbaj natural»
ia în considerare nu numai formele gândiri, cum o face logica formală, dar şi conţinutul acesteia
porneşte de la premisa că "fiecare actiune, fiecare comportament, şi, in particular fiecare discurs, sunt bazate pe modelul mental al unei realitati specifice" (Grize, 1996,p. 3).
Logica naturala (J.-B. Grize)
Acest model mental, care este de fapt un set de reprezentari, se exprima în procesul de comunicare cu ajutorul unui număr de operaţii :
logice (deoarece sunt operaţii de gândire) si
discursive (deoarece gândirea este exprimată prin intermediul discursului).
Logica naturala (J.-B. Grize)
« notiunile primitive » = sisteme de reprezentări complexe de proprietati fizico-culturale
«fasciculele obiectului » = ansamblul de proprietati ale notiunilor primitive si relatiile dintre ele.
Logica naturala
Alex (12 ani) « Un copil care nu mananca bine este foarte gras, chiar obez, şi asta pentru ca mananca des la McDonald's »
Operatia α (alpha) privind obiectele :α(X) → O1{copil} (extragerea unei notiuni primitive) Operatia δ (gamma) privind fasciculele obiectele care
inconjoara obiectul principal) – Exista 4 operatii gamma :γ1(O1) → γ1
1{…,…..} (introduce partile obiectului)
γ2(O1) → γ21{copil, copil gras, obez} (marcheaza un proces
intern al obiectului) γ3(O1) → γ3
1{copil, copil foarte gras, chiar obez} (marcheaza o stare a obiectului)
γ4(O1.) → γ41{…,…..} (marcheaza o dimensiune, o extensie, o
pluralitate a obiectului)
Exemplu de aplicare a logicii naturale la analiza de discurs
Alex (12 ani) « Un copil care nu mananca bine este foarte gras, chiar obez, şi asta pentru ca mananca des la McDonald's »
Operatia η (eta)(de predicare) :η(X) → P1{± a manca bine}→± a manca bine
(X,●) (se refera la faptul ca textul marcheaza o singura posibilitate : «nu mananca bine» )
Operatia λ (lambda) de localizare :λ1(P1.) → λ1
1{ca a manca la MacDonald’ } (localizare– in spatiu sau timp)
Exemplu de aplicare a logicii naturale la analiza de discurs
«Asa, el consumă o mulţime de alimente nesanatoase, adică multa prajeala, multe chimicale si alimente nenaturale. Si alimente modificate genetic (…).»
Operatia θ (teta) (reia obiectul)θ0(O) → θ0
1{el} L’opération η (eta):η(X) → P2{± a consuma}→± a consuma (●, X)
(textul exprima o singura posibilitate : « consuma »)
Operatia α (alpha):α(X) → O2{alimente} (extragerea unei notiuni
primitive)
Exemplu de aplicare a logicii naturale la analiza de discurs
«Asa, el consumă o mulţime de alimente nesanatoase, adică multa prajeala, multe chimicale si alimente nenaturale. Si alimente modificate genetic (…).»
L’opération δ (gamma) sur les faisceauxγ1(O2.) → γ1
1{alimente nesanatoase, prajeala, chimicale, alimente nenaturale, alimente modificate genetic} (parti ale obiectului)
γ2(O2) → γ21{alimente, alimente nesanatoase}
(proces intern al obiectului)γ4(O2.) → γ4
1{alimente, multe alimente} (dimensiune, pluralitate a obiectului)
Exemplu de aplicare a logicii naturale la analiza de discurs
copii canadieni, copii romani si copii canadieni de origine romana, de trei grupe de varsta (7-8 ani, 9-10 ani şi 11-12 ani), pentru un total de aproximativ 50 de copii
interviuri individuale realizate într-o maniera semi-directivă, inspirate interviul clinic al lui Piaget (1932)
Esantion si tehnici de colectare a datelor
Copiii asociaza în mod spontan «a manca bine», cu o alimentaţie sănătoasă, şi «a nu manca bine» cu alimentatia nesanatoasa
Exista «urme» de reprezentări sociale incepand chiar cu vârstele cele mai mici
Rezultate partiale:
Reprezentarea sociala a alimentatiei sanatoaseRomaniaNucleu central
(notiuni primitive) : - «vitamine», - «alimente naturale» - «mancare gatita in
casa»
CanadaNucleu central
(notiuni primitive) : - «alimentatie
équilibrata» - «alimentatie
diversificata»
Reprezentarea sociala a alimentatiei nesanatoaseRomaniaNucleu central
(notiuni primitive) : - «E-urile», - «mancare de la
fast-food» - «alimente prea
grase, prea sarate sau prea dulci»
CanadaNucleu central
(notiuni primitive) : - «dulciuri» - «grasimi»
(obezitate)- bauturi gazoase
indiferent de varsta, copiii care provin dintr-un context cultural comun partajeaza, in general, acelasi nucleu central al reprezentarii sociale
Concluzii provizorii
Se observa diferente legate zona periferică: elementele din zona periferică a
reprezentărilor care aparţin copiilor mai in varsta sunt:
- mai numeroase - mai bogate la nivelul vocabularului,
argumentatiei şi operaţiilor de logica naturala implicate.
Concluzii provizorii
Merci!