resursĂ educaŢionalĂ deschisĂ - isjolt.ro¢ecu-elena-teodora_-Învăţăm-s... · ce puteţi...
TRANSCRIPT
RESURSĂ EDUCAŢIONALĂ DESCHISĂ
Denumire: „ÎNVĂȚĂM SĂ ÎNVĂȚĂM!” – PROIECT DE CONSILIERE DE GRUP
Autor: ȚECU Elena-Teodora
Unitatea de învăţământ: CJRAE Olt
Disciplina: CONSILIERE ȘI ORIENTARE
Domeniul: CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ
Clasa: nivel gimnazial/liceal
Scopul materialului propus: didactic
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
1
Page 1
“Învăţăm să învăţăm!” - Proiect de
consiliere de grup
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
2
Page 2
Cuprins
Plan de activitate ................................................................................................................ 3
Şedinţa 1 – „Ne informăm!” ................................................................................................ 4
Şedinţa 2 – „Stiluri de învăţare” .......................................................................................... 5
Şedinţa 3 – „Harta mentală” ............................................................................................. 16
Şedinţa 4 – „Sublinierea” .................................................................................................. 30
Şedinţa 5 – „Rezumatul” ................................................................................................... 33
Şedinţa 6 – „Eseul” ........................................................................................................... 39
Şedinţa 7 – „Mnemotehnicile” ........................................................................................... 45
Şedinţa 8 – Evaluare .......................................................................................................... 50
Bibiliografie ....................................................................................................................... 55
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
3
Page 3
P L A N D E A C T I V I T A T E
Şedinţa Obiective Metode și instrumente Evaluare
1
”Ne informăm”
Discutarea necesităţii înţelegerii materialului ce urmează a fi învăţat;
Identificarea fazelor învăţării.
Discuţii ;
Exerciţiul Jabberwocky ;
Exerciţiul Fazele învăţării.
Discuţii.
2
“Stiluri de învățare”
Identificarea şi exersarea stilului de învăţare predominant fiecărui elev.
Chestionar de determinare a stilurilor de învăţare ;
Fişa de lucru Stiluri de învăţare ;
Discuţii.
Copacul cu fantomiţe.
3
“Harta mentală”
Discutarea hărții mentale ca metodă de studiu;
Exersarea hărții mentale ca tehnică de studiu.
Lucrul pe perechi ;
Fişa de lucru Harta mentală;
Discuţii.
Modelul ABC.
4
”Sublinierea”
Discutarea sublinierii ca metodă de studiu;
Exersarea sublinierii ca tehnică de studiu.
Lucrul individual ;
Fişa de lucru Sublinierea ;
Discuţii.
Materiale realizate de elevi.
5
”Rezumatul”
Discutarea rezumatului ca metodă de studiu;
Exersarea rezumatului ca tehnică de studiu.
Lucrul individual ;
Fişa de lucru Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat;
Discuţii.
Materiale realizate de elevi.
6
”Eseul”
Prezentarea sugestiilor de elaborare a unui eseu;
Exersarea scrierii unui eseu.
Lucrul individual ;
Fişa de lucru Eseul ;
Discuţii.
Fişă de evaluare.
7
”Mnemotehnicile”
Discutarea menmotehnicilor ca metodă de studiu;
Exersarea mnemotehnicilor ca tehnică de studiu.
Lucrul individual ;
Fişa de lucru Mnemotehnicile ;
Discuţii.
Discuţii dirijate.
8. “Evaluare” Evaluarea elevilor se va realiza prin intermediul unui portofoliu;
Completarea chestionarului de evaluare.
Expunerea ;
Exerciţiul Bun-rămas.
Chestionar de evaluare, portofoliu.
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
4
Page 4
Şedinţa 1 – „Ne informăm!” Perioada 6 – 10 Februarie 2012
Obiective 1. Conştientizarea necesităţii înţelegerii materialului ce urmează a fi învăţat. 2. Identificarea celor patru faze ale învăţării.
Materiale necesare
Exerciţiul Jabberwocky – pentru fiecare elev
Fişa de lucru „Fazele învăţării” – pentru fiecare elev
Instrumente de scris
Timp de lucru
50 de minute
Descriere 1. Exerciţiul Jabberwocky1
Elevilor li se citeşte următoarea strofă:
“Era neric şi şofile coruţe
Chiar vereau şi johreau pe pincom;
Toate frantaşele erau şiricuţe
Şi şarmii cuţei răscoteau.”
Fiecărui elev i se distribuie fişa de lucru „Înţelege mesajul”. Elevilor li se cere să
citescă versurile regăsite în fişă. Coordonatorul grupui se asigură că fiecare elev a
citit strofa, apoi roagă elevii să o citescă din nou. Este necesar ca fiecare elev să
citească cel puţin de două ori textul pentru a se familiariza cu termenii utilizaţi.
Unul sau mai mulţi elevi volunatri vor răspunde la următoarele întrebări:
1. Ce făceau şofile coruţe pe pincom?
2. Cum aţi descrie frantaşele?
3. Ce puteţi spune despre cuţeii şarmi?
4. De ce erau toate frantaşele şiricuţe?
5. Cât de bine se descurcau cuţeii şarmi?
Cel mai probabil răspunsurile vor fi următoarele:
1. Vereau şi johreau
2. Toate erau şircuţe
3. Răscoteau
4. şi 5. Nu am idee!
Concluzii:
Elevilor li se explică faptul că scopul exerciţiului este să le demonstreze că
primele trei sarcini de lucru nu cer să înţeleagă materialul. Totuşi, sarcinile aflate în
partea fianlă (4 şi 5) presupun ca elevul să înţeleagă şi să construiască. Învăţarea
fără înţelegere este „pe dinafară” sau de suprafaţă. Elevii nu trebuie să rămână la
acest nivel – al înţelegerii de suprafaţă. Pentru a realiza o învăţare profundă ei
trebuie să înţeleagă ceea ce învaţă, făcând cât mai multe conexiuni cu conceptele
deja cunoscute. Acest lucru îi ajută să ţină minte materialul de învăţat.
1 Exerciţiu preluat din Geoff Petty (2006), Profesorul azi Metode moderne de predare
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
5
Page 5
2. Exerciţiul “Fazele învăţării”
Elevilor li se prezintă procesul învăţării şi reamintirii. Coordonatorul grupului
poate utilize explicaţiile furnizate de Gange R.M. (1975) în lucrarea Condiţiile
învăţării: „Când un material necesită a fi învăţat, observăm un interval de timp pe
parcursul căruia stimulul este receptat (apprehended). Acest interval este urmat de
evenimetul numit faza de însuşire (acquisition phase), în care în sistemul nervos
central au loc schimbări. În general, se considară că însuşirea este urmată de o
anumită activitate internă, care „stochează în memorie” noua entitate învăţată,
astfel încât ea poate fi reţinută o perioadă de timp: aceasta este faza de stocare. A
patra fază importantă este aceea de actualizare, în care noile infomaţii care au fost
însuşite şi stocate sunt relevate unui observator extern, ca performanţe.
După ce am stabilit cele patru faze ale învăţării, putem trece la anaiza fiecăria în parte.
1. Faza de receptare Un elev care trebuie să înveţe în primul rând trebuie să răspundă la un stimul, să „înregistreze” acest stimul. În această condiţie este esenţială starea de atenţie faţă de stimul. Această stare poate fi identificată observând la ce se uită sau ascultă elevul. Acest prim element duce la perceperea (perceveing) stimulului (materialul ce uremeză a fi învăţat) şi apoi la codificarea sa. Actul de percepere cere ca individul să diferenţieze stimulul respectiv de alţi stimuli. Un stimul nu trebuie sa fie doar perceput, ci trebuie, de asemenea, să fie şi codificat.
2. Faza de însușire Odată ce stimulul a fost receptat, procesul de însuşire poate începe. În această fază are loc procesul de însişire ca atre, prin implicarea mecanismelor acţionale ale activităţii nervos superioare.
3. Faza de stocare Odată însuşită, noua informaţie trebuie stocată, dacă vrem să o catalogăm ca pe ceva ce a fost realmente învăţat. Prin evenimentul însuşirii informaţia se păstrează în memorie o perioadă care poate dura câteva minute sau o viaţă întreagă. Există două tipuri de stocare: de scurtă durată (cu o capacitate limitată şi o durată de până la 30 de secunde) şi de lungă durată (cu o durată nelimitată).
4. Faza de actualizare Când individul este pus să arate sau să folosească ceea ce a învăţat, el trebuie să regăsească în memorie informaţia pe care a însuşit-o şi stocat-o. Actualizarea se produce adesea într-un mod dezorganizat.”
Fiecărui elev i se înmânează o fișă de lucru, care conține textul de mai jos. Sarcina elevilor este de a învăța informațiile, ținând cont de fazele învățării.
Coordonatorul grupului se asigură că elevii au învățat noțiunile adresând
întrebări referitoare la conținutul textului și la procesul învățării.
Întrebări care vizează conținutul textului 1. Resursele naturale sunt epuizabile sau inepuizabile? 2. Ce reprezintă pentru noi petrolul? 3. Ce țări înregistrează un progres tehnic? 4. Care este ideea pe care o puteți desprinde din text?
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
6
Page 6
Întrebări care vizează procesul învățării 1. Ce ați făcut efectiv în faza de receptare a informațiilor? 2. Cât timp consideraţi că veţi păstra informaţiile stocate? 3. Ce dificultăţi aţi întâmpinat în faza de însuşire a informaţiilor? 4. Considerați utilă faza de actualizare a informațiilor?
Concuzii: Coordonatorul grupului va explica utilitatea fazelor învățării în eficientizarea procesului de învățare. Elevii au tendinţa de a trece cu vederea ultima fază a învăţării – aceea de actializare, aceasta fiind catalogată drept o dovadă de „toceală”. Este necesar să li se amintească elevilor faptul că repetarea este „mama învăţării” şi singura metodă de a combate uitarea.
3. Evaluare
Coordonatorul grupului va cere feed-back fiecărui elev din grup, adresând întrebări privind activitatea la care a participat. Întrebările vor viza aspectele plăcute şi mai puţin plăcute ivite pe parcursul exerciţiilor şi, de asemenea, modul în care s-au simţit.
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
7
Page 7
EXERCIŢIUL JABBERWOCKY
Nume:
Data:
Instrucţiuni: Citiţi cu atenţie textul următor şi răspundeţi în scris la întrebările aferente.
Timp de lucru: 10 minute
“Era neric şi şofile coruţe
Chiar vereau şi johăreau pe pincom;
Toate frantaşele erau şircuţe
Şi şarmii cuţei răscoteau.”
1. Ce făceau şofile coruţe pe pincom?
2. Cum aţi descrie frantaşele?
3. Ce puteţi spune despre cuţeii şarmi?
4. De ce erau toate frantaşele şircuţe?
5. Cât de bine se descurcau cuţeii şarmi?
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
8
Page 8
FIŞA DE LUCRU „FAZELE ÎNVĂŢĂRII”
Nume:
Data:
Instrucţiuni: Citiţi şi învăţaţi texul următor, ţinând cont de fazele învăţării: receptare,
însuşire, stocare, actualizare.
Timp de lucru: 15 minute
“”Populația, resursele și dezvoltarea lumii contemporane
Toți factorii de mediu (aer, apă, sol etc.) se degradează continuu, rezervele
principalelor resurse naturale sunt pe cale să se epuizeze, iar tot acest ”progres
economic” este însoțit de dispariția a numeroase specii de plante și animale,
concomitent cu dispariția ecosistemelor lor.
Cele două ,,șocuri” ale petrolului ( din anii 1973 și 1979) au arătat, pentru prima
dată, că resursele naturale nu sunt inepuizabile, că unele dintre ele, o dată
consumate, nu se regenerează, că orizontul de timp în care acestea vor fi epuizate
este destul de scurt (de exemplu, ăn cazul petrolului, se aproximează această
perioadă la circa 40 de ani). Civilizația umană de astăzi își merită numele de
civilizația petrolului. Pentru fiecare dintre noi, petrolul înseamnă: sursă de energie,
combustibil, cauciuc sintetic, asfalt, medicamente, textile (fibre și fire sintetice),
materiale plastice (pungile din fiecare supermarket, sticlele de apă, carcasă de
televizor, calculator etc.), vopsele, coloranți, uleiuri ș.a.
În Taiwan și Luxemburg, fiecărui locuitor îi revine mai mult de un telefon mobil, în
timp ce în țări precum Laos, Cambodgia există câte un mobil la 100 de locuitori, iar
Myanmar câte unul la 3000 de locuitori.
În San Marino și SUA există cel puțin un calculator la fiecare doi locuitori, la polul
opus situându-se R.D. Congo cu două calculatoare la aproximativ 10 000 de
locuitori.
În Bermude, Monaco, SUA, Malta aproape fiecare membru al familiei își are
propriul televizor, spre deosebire de Eritreea, unde 5000 de oameni se uită la un
singur televizor, sau Ciad, unde 1 000 de oameni beneficiază, de asemenea, de un
singur televizor.
În Italia, Germania, Austria, SUA revine câte o mașină la fiecare doi locuitori, iar în
Japonia la 3 locuitori.
Evoluția societății umane a condus în permanență la modificarea ecuației privind
relația dintre resurse, dezvoltare economică și mediul înconjurător. Singurele
condiții cunoscute în această ecuație sunt: resursele naturale sunt limitate, iar
numărul de ,,consumatori” este în creștere.” (Text extras din Geografie. Manual pentru clasa a XI-a, Editura Humanitas, 2006, pag. 65)
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
9
Page 9
Şedinţa 2 – „Stiluri de învăţare”
Perioada 13 – 17 Februarie 2012
Obiective 1. Identificarea stilului propriu de învăţare. 2. Exersarea stilului propriu de învăţare.
Materiale Chestionar de determinare a stilurilor de învăţare - pentru fiecare elev
Fişa de lucru pentru exersarea stilului de învăţare - pentru cele 3 grupuri de elevi
Copacul cu fantomiţe - pentru fiecare elev
Instrumente de scris
Timp de lucru 50 de minute
Descriere 1. Exerciţiu de determinare a stilurilor de învăţare
Coordonatorul grupului explică elevilor noţiuni definitorii ale stilului de învăţare. Pot fi utilizate explicaţiile furnizate de Băban A. (2009): „stilul de învăţare reprezintă modalitatea preferată de receptare, prelucrare, stocare şi reactualizare a informaţiei. Acesta are atât componente determinate genetic, cât şi componente care se dezvoltă ca urmare a expunerii frecvente şi preferenţiale la o anumită categorie de stimuli. După modalitatea senzorială implicată, există trei stiluri de învăţare principale: auditiv, vizual şi kinestezic.”
Fiecărui elev i se înmânează Chestionarul de determinare a stilurilor de învățare.
După ce toţi elevii au identificat stilul propriu de învăţare, coordonatorul grupului va expune caracterisicile comportamentelor de învăţare, aşa cum le regăsim în Ghidul metodologic pentru orele de dirigenţie şi sonsiliere, Consiliere educaţională (Băban, A., 2009):
Stilul auditiv
învaţă vorbind şi ascultând;
este eficient în discuţiile de grup;
învaţă din explicaţiile profesorului / celui care prezintă materialul;
verbalizează acţiunea întreprinsă pentru a-şi depăşi dificultăţile de învăţare;
îşi manifestă verbal entuziasmul;
zgomotul este distractor, dar în acelaşi timp reprezintă şi mediul în care se simte bine;
suportă greu liniştea în timpul învăţării. Stilul vizual
preferă să vadă lucrurile sau desfăşurarea proceselor pe care le învaţă;
învaţă pe bază de ilustraţii, hărţi, imagini, diagrame;
este important să vadă textul scris;
are nevoie să aibă control asupra ambianţei în care învaţă;
îşi decorează singur mediul;
recitirea sau rescrierea materialului sunt metodele cele mai frecvent utilizate pentru fixare.
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
10
Page 10
Stilul kinestezic
are nevoie să atingă şi să se implice fizic în activitatea de învăţare;
învaţă din situaţiile în care poate să experimenteze;
a lua notiţe înseamnă mai mult un act fizic şi nu un suport vizual pentru învăţare;
de multe ori nu revizuiesc notiţele;
îşi manifestă entuziasmul sărind;
lipsa de activitate determină manifestări kinestezice.
Concluzii: Coordonatorul grupului va sublinia necesitatea descoperirii stilului propriu de învățare. Propriile noastre preferinţe pentru diverse metode prin care memorăm şi asimilăm informaţii noi se reflectă în stilul de învăţare. Nu există o singură metodă unică pe care toata lumea ar putea sa o aplice datorită multitudinii de modalităţi prin care persoanele procesează informaţiile noi. Cu toate acestea fiecare persoană are un stil de învaţare cu care poate atinge punctul optim dintre timpul petrecut, durata memorării şi gradul de asimilare a noilor informaţii; tocmai de aceea este necesar să descoperim şi să aplicăm acest stil cat mai curand posibil.
2. Exerciţiu de exersare a stilului propriu de învăţare
Elevilor li se distribuie Fisa de lucru – Exersarea stilului de învăţare.
În vederea exersării stilului propriu de învăţare, coordonatorul grupului va da
elevilor următoarele indicaţii:
1. Elevii cu stil de învățare auditiv vor forma un grup și vor urma sarcinile de mai jos:
Sarcina 1: Unul dintre membrii grupului va citi cu voce tare textul, iar ceilalți vor asculta.
Sarcina 2: Vor discuta în cadrul grupului ideile principale desprinse din text.
Sarcina 3: În cadrul grupului fiecare elev va prezenta ce a reținut din text. 2. Elevii cu stil de învățare vizual vor lucra individual și vor aplica următoarele
indicații:
Sarcina 1: Vor sublinia pe suportul scris, ideile principale, de preferat folosind culori diferite.
Sarcina 2: Vor reciti de 3 sau 4 ori ceea ce au sublinia.
Sarcina 3: Vor acoperi foaia primită, vor închide ochii și își vor reprezenta mental schema textului subliniat.
3. Elevii cu stil de învățare kinsetezic vor lucra individual și vor aplica următoarele indicații:
Sarcina 1: Vor citi textul, urmărind cu degetul rândul pe care îl citesc.
Sarcina 2: Vor reciti textul şi vor lua notițe în timp ce citesc.
Sarcina 3: Își vor schimba poziția și vor reciti textul. La finalul exercițiului câte un voluntar dintre elevii cu cele 3 stiluri de învățare va prezenta informațiile desprinse din text şi va împărtăşi grupului în ce manieră îl ajută cunoaşterea stilului personal de învăţare. Concluzii: Coordonatorul grupului le va explica elevilor faptul că nu există un stil de învățare mai eficient sau mai puțin eficient. Un procent mare din populație are un stil de învățare combinat sau mixt. Beneficiile aplicării unui stil de învăţare sunt
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
11
Page 11
evidente. Elevul îşi atinge punctul optim de învăţare, obţine rezultate şcolare mai bune, reduce stresul şcolar etc.
3. Evaluare Elevilor li se distribuie “Copacul cu fantomiţe”2. Prin semnificaţia desenului elevii îşi pot exprima sentimentele faţă de activitatea la care au participat. Coordonatorul va încuraja elevii să îşi împărtăşască grupului sentimentele şi gândurile şi, de asemenea, să justifice de ce au ales o fantomiţă anume.
2 Material preluat din ,,Metode şi instrumente pentru dezvoltarea abilităţilor de viaţă la clasă" Ghid teoretic (2011)
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
12
Page 12
CHESTIONAR DE DETERMINARE A STILURILOR DE ÎNVĂŢARE
Nume:
Data:
Instrucţiuni: Citiţi cu atenţie următoarele afirmaţii şi alegeţi răspundeţi răspunsul potrivit.
Afirmaţii Da
(1 punct)
Nu
(0 puncte)
1. Îmi place să discut materialul de învăţat cu un coleg.
2. Învăţ cu voce tare.
3. Prefer să învăţ ceva nou citind despre acel subiect.
4. Adesea notez observaţiile pe care mi le face cineva pentru a nu le uita.
5. Prefer exerciţiile fizice şi sportul.
6. Învăţ mai bine când am o imagine sau un text scris.
7. Sunt capabil să îmi imaginez lucrurile.
8. învăţ mai bine când cineva îmi explică.
9. De obicei îmi notez informaţiile pentru a putea reveni asupra lor.
10. Pot număra silabele dintr-un cuvânt lung atunci când îl aud rostit de cineva.
11. Am o memorie bună pentru cântece şi melodii.
12. Îmi plac discuţiile în grupuri mici.
13. Îmi amintesc uşor mărimea, forma şi culoarea obiectelor.
14. Repet adesea instrucţiunile pe care mi Ie-a dat cineva.
15. Îmi place lucrul manual.
16. Îmi amintesc uşor feţele actorilor, locuri şi alte detalii vizuale dintr-un film.
17. Utilizez mâinile şi mişcările corporale când explic ceva.
18. Prefer să desenez diagrame pe tablă şi nu pe foaie.
19. Învăţ mai bine dacă mă ridic şi mă mişc în timpul studiului.
20. Dacă vreau să asamblez o bicicletă, am nevoie de instrucţiuni cu imagini care
să mă ghideze la fiecare pas.
21. Îmi amintesc obiectele mai bine când le ating sau le manevrez.
22. Învăţ mai bine privind la altcineva.
23. Bat mult din degete sau mâini când sunt aşezat.
24. Îmi place să construiesc obiecte.
25. Vorbesc cu uşurinţă o limbă străină.
26. Pot urmări subiectul unei poveşti ascultată la radio.
27. Îmi place să repar lucruri acasă.
28. Pot înţelege o povestire când o aud înregistrată pe casetă.
29. Utilizez cu uşurinţă uneltele şi aparatura.
30. Mi se pare că este foarte dificil să stai mult timp liniştit.
31. Îmi place să joc sau să fac pantomimă.
32. Observ cu uşurinţă caracteristicile unor modele prezentate.
33. Am nevoie de pauze dese în timpul studiului pentru a mă mişca.
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
13
Page 13
34. Îmi place să recit şi să scriu poezii.
35. De obicei înţeleg ceea ce spun oamenii, chiar dacă au un accent deosebit.
36. Îmi dau seama de diferenţa dintre linii melodice asemănătoare.
37. Îmi place să dansez şi să creez noi mişcări sau paşi de dans.
38. Îmi plac activităţile care necesită coordonare motrică.
39. Urmăresc mai uşor indicaţiile scrise decât pe cele orale.
40. Recunosc uşor diferenţa dintre sunete chiar dacă sunt asemănătoare.
41. Îmi place să creez sau să utilizez rime pentru a învăţa anumite texte.
42. Îmi place să particip la ore în care se realizează experimente.
43. Pot spune rapid dacă două forme geometrice sunt identice.
44. Conţinuturile pe care mi le amintesc cel mai uşor sunt cele prezentate în imagini.
45. Urmăresc mai uşor instrucţiunile orale decât pe cele scrise.
46. Învăţ mult mai uşor numele instrumentelor muzicale dacă le ating sau le examinez.
47. Trebuie să spun cu voce tare unele idei pentru a le ţine minte.
48. Pot să redau cu uşurinţă pe hârtie o formă pe care am văzut-o.
49. Pot urmări cu uşurinţă o hartă.
50. Pot să-mi reamintesc cu exactitate cuvintele unei persoane şi tonul vocii ei câteva zile după discuţie.
51. Îmi amintesc mai repede direcţia dacă cineva îmi oferă repere (anumite clădiri, copaci).
52. Observ uşor culorile şi combinaţiile de culori.
53. Îmi place să pictez, să desenez, să sculptez.
54. Îmi amintesc cu uşurinţă întâmplări şi experienţe din trecut.
Paşi în vederea interpretării: 1. Introduceţi punctajul obţinut în următoatele tabele. Calculaţi apoi scorul obţinut.
Vizual 3 4 6 7 9 13 16 20 22 32 39 43 44 48 49 51 52 54
Total
Auditiv 1 2 8 10 11 12 14 24 26 28 34 35 36 40 41 45 47 50
Total
Kinestezic
5 15 17 18 19 21 23 25 27 29 30 31 33 37 38 42 46 53
Total
2. Punctajul cel mai ridicat indică stilul de învăţare preferat, iar punctajul cel mai scăzut indică stilul de învăţare cel mai puţin dezvoltat. Două punctaje ridicate sau foarte asemănătoare arată că ambele stiluri pot fi preferate. Trei scoruri identice înseamnă că pot integra toate cele trei modalităţi de învăţare, lucrând la fel de bine cu oricare stil de învăţare.
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
14
Page 14
FIŞA DE LUCRU PENTRU EXERSAREA STILULUI DE ÎNVĂŢARE
Nume:
Data:
Instrucţiuni:
În vederea exersării stilului propriu de învăţare urmaţi indicaţiile:
Elevii cu stil de învățare auditiv vor forma un grup și vor urma sarcinile de mai jos:
Sarcina 1: Unul dintre membrii grupului va citi cu voce tare textul, iar ceilalți vor asculta.
Sarcina 2: Vor discuta în cadrul grupului ideile principale desprinse din text.
Sarcina 3: În cadrul grupului fiecare elev va prezenta ce a reținut din text. Elevii cu stil de învățare vizual vor lucra individual și vor aplica următoarele indicații:
Sarcina 1: Vor sublinia pe suportul scris, ideile principale, de preferat folosind culori diferite.
Sarcina 2: Vor reciti de 3 sau 4 ori ceea ce au sublinia.
Sarcina 3: Vor acoperi foaia primită, vor închide ochii și își vor reprezenta mental schema textului subliniat.
Elevii cu stil de învățare kinsetezic vor lucra individual și vor aplica următoarele indicații:
Sarcina 1: Vor citi textul, urmărind cu degetul rândul pe care îl citesc.
Sarcina 2: Vor reciti textul si vor lua notițe în timp ce citesc.
Sarcina 3: Își vor schimba poziția și vor reciti textul.
Timp de lucru: 15 minute
”Zaharoza Zaharoza sau zahărul este dizaharida cea mai răspândită în natură. Industrial, zahărul se
extrage din trestia de zahăr şi din sfecla de zahăr.
Prin hidroliza acidă sau enzimatică a zaharozei se obţine un amestec echimolecular de D-
glucoză şi D-fructoză. Amestecul de glucoză şi fructoză rezultat din hidroliza zahărului se
numeşte zahăr invertit şi constituie mierea artificială.
Zahărul se foloseşte în alimentaţie şi în industria alimentară şi are un important aport
energetic. Un gram de zahăr eliberează prin oxidare biochimică 4,2 kcal sau 17,55 kj.
Amidonul
Sub formă de coca fiartă sau coaptă, amidonul constituie hrana de bază a omului.
Cantități mai mari de amidon se găsesc în boabele de orez (62 – 82%), de porumb (65-
72%), de grâu (57-75%) și în tuberculii de cartofi (14-20%).
Prin întreruperea hidrolizei acide sau enzimatice a amidonului, se obține un sirop alcătuit
din dextrine, maltoză și glucoză. Acest amestec este numit melasă amidonată sau sirop
de porumb și se folosește la îndulcirea produselor de cofetărie.
Amidonul din unele cereale este utilizat ca materie primă în industria berii și a băuturilor
alcoolice. Alcoolul etilic se obține din amidon.
Amidonul se mai utilizează în industria textilă ca apret, în industria farmaceutică precum
absorbant și la prepararea unor pulberi etc.” (Text extras din Chimie. Manual pentru clasa a XI-a.(2009), Editura Corint, pag 170)
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
15
Page 15
COPACUL CU FANTOMIŢE
Nume:
Data:
Instrucţiuni: Reflectaţi asupra sentimentelor pe care le-aţi avut de-a lungul activităţii. Identificaţi apoi
fantomiţa din copac cu care vă identificaţi cel mai bine şi gândiţi-vă de ce.
Timp de lucru: 5 minute
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
16
Page 16
Şedinţa 3 – „Harta mentală” Perioada
20 Februarie – 25 Februarie 2012
Obiective 1. Discutarea hărții mentale ca metodă de studiu; 2. Exersarea hărții mentale ca tehnică de studiu.
Materiale necesare
Tabla şi cretă sau o foaie de flipchart şi marker
Fişa de lucru Simbolismul – pentru fiecare pereche de elevi
Fişa de lucru Romantismul - pentru fiecare pereche de elevi
Fişa de lucru Realismul - pentru fiecare pereche de elevi
Fişa de lucru Modernismul - pentru fiecare pereche de elevi
Fişa de lucru Tradiţionalismul - pentru fiecare pereche de elevi
Modelul ABC – pentru fiecare elev
Instrumente de scris
Timp de lucru
50 de minute
Descriere 1. Prezentarea metodei Harta mentală
Coordonatorul grupului va explica elevilor conceptul hartă mentală. Neacşu I. (1990) a definit harta mentală ca fiind o schemă care este folosită pentru a organiza materialul în jurul anumitor termeni cheie, idei sau concepte. Structura unei hărţi mentale este asemănătoare cu un neuron uman sau cu un arbore. Elementele unei hărţi mentale date sunt aranjate intuitive, conform cu importanţa conceptelor şi sunt clasificate în grupuri, ramuri sau zone, cu scopul de a reprezenta legăturile semantice sau de alt tip între diverse informaţii. Elevii vor aplica acestă tehnică de învățare pe un concept pe care trebuie să îl învețe pentru școală. Coordonatorul le va prezenta un modelul de mai jos, realizat pe baza materialului de lucru din Fişa de lucru Simbolismul. Această hartă mentală va fi schţată pe tablă, cu precizarea că este doar un model de structurare a informaţiilor. Harta mentală - Simbolismul
SIMBOLISMUL
Afirmare
Revista Literatorul
Faze
Apariţie şi
răspândir
e (1880 -
1900)
Înflorire
(1900 -
1916)
Regres
(către
1940)
Reprezentanţi
Bacovia Anghel Macedonski Minulescu
Trăsături
Noi tipare în
prozodie
Valenţe
muzicale ale
cuvântului
Obsesia
culorilor
Instrumente
care sugerează
stări sufleteşti
Zone tematice
noi
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
17
Page 17
Harta mentală – Violenţa şcolară3
2. Exersarea metodei Harta mentală
În cadrul acestei activităţi elevii vor lucra în perechi. Se vor forma astfel cinci perechi de elevi. Acestora li se va prezenta lista cu concepte pe baza cărora vor realiza hărţi mentale:
Simbolismul Romantismul Realismul Modernismul Tradiţionalismul
Fiecărei pereche i se va distribui câte o fişă de lucru ce conţine materialul suport, pe baza căruia elevii vor putea creiona o hartă mentală. Perechea de elevi care va primi Fişa de lucru Simbolismul are ca sarcină să găsească o nouă modalitate de realizare a hărţii mentale, diferită de cea care a fost schţată pe tablă. La finalul activităţii fiecare pereche va prezenta grupului rezultatul muncii sale şi va oferi feed-back coordonatorului, referitor la utilitatea acestei tehnici de învăţare. Concluzii: Hărţile mentale sunt utile în învăţarea unui concept nou sau în amintirea informaţiilor. Hărţile mentale nu pot fi corecte sau greşite. Ele ne ajută să ne amintim şi să organizăm informaţiile.
3 Ploskar, M. (2008). Harta mentală. Găsit la adresa: http://spunenuviolentei.blogspot.com/2011/08/harta-mentala.html.
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
18
Page 18
Evaluare: Coordonatorul grupului distribuie fiecărui elev fişa de evaluare Modelul ABC. Sarcina fiecărui elev este de a completa cele trei propoziţii cu gandurile proprii, făcând referinţe la activitatea la care a participat. Am învățat………………… Bine că…………………………… Consider că…………………………
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
19
Page 19
FIŞA DE LUCRU – SIMBOLISMUL
Nume:
Data:
Instrucţiuni: Realizaţi harta mentală a curentului literar Simbolism.
Timp de
lucru:
15 minute
CONTEXT ISTORIC: Simbolismul este primul curent din literatura română care, prin Alexandru Macedonski şi prin discipolii săi, este sincronic cu cel european, fapt explicabil prin interesul unei părţi a intelectualităţii româneşti pentru spaţiul literar francez. În principiu, simbolismul românesc, asemeni oricărui alt curent literar, cunoaşte o fază de apariţie şi de răspândire (1880-1900), una de maximă înflorire (1900-1915/1916) şi o alta de regres, pâriă la dispariţia sa din peisajul literar (către 1940). Etapa-începuturilor este una a tatonărilor, caracterizată prin apariţia unor articole programatice şi prin activitatea cenaclului şi a revistei Literatorul (1880-1919, în opt serii, cu întreruperi), conduse de Al. Macedonski, devenit şef de şcoală. Dacă în plan teoretic, apar articole ce definesc liniile directoare ale acestui curent literar Al. Macedonski: Despre logica poeziei (1880), Poezia viitorului (1892), Despre poezie (1895), Simţurile în poezie (1895), în pragul secolului (1899) sau Ştefan Petică: Noulcorent literar (1899), în planul creaţiei, realizările rămân mai degrabă sub semnul experimentului. Privit cu antipatie de reprezentanţii Junimii Titu Maiorescu, I.L. Caragiale, Duiliu Zamfirescu) sau de scriitorii din jurul revistei Contemporanul, care s-au coalizat împotriva literaturii „decadente", excluzând-o din câmpul artei, simbolismul românesc de până la 1900 a avut de înfruntat, în egală măsură, şi orientările promovate de către direcţia tradiţionalistă (semănătorism şi poporanism). Etapa de maximă strălucire a curentului se desfăşoară la începutul secolului al XX-lea, până la război (1900-1915/1916). Acum Literatorul şi gruparea din jurul său primesc un sprijin important de la o altă revistă, ce devine o tribună a simbolismului, Vieaţa nouă (1905-1925), condusă de Ovid Densusianu. Pe lângă Al. Macedonski, autor al volumul Flori sacre (1912), ce marchează desprinderea de inflexiunile romantice ale tinereţii şi atestă formarea uinei variante simboliste originale, se afirmă şi alte personalităţi poejice de autentică valoare: Ştefan Petică (volumul Fecioare în alb, 1902), Dimitrie Anghel (volumul în grădină, 1905), Ion Minuleşcu (volumul Romanţe pentru mai târziu, 1908) sau George Bacovia (volumul Plumb, 1916). În numai un deceniu şi jumătate, au intrat în scenă formulele esenţiale: simbolismul caligrafiat, şi musical (Ştefan Petică), simbolismul ornamental, cu reflexe parnasiene, izvorât dintr-o cizelare atentă a versului (Dimitrie Anghel), un simbolism al transei, al adâncurilor (în unele poezii ale lui George Bacovia), toate fiind prefigurate de experimentele simboliste din prima etapă. Experienţa simbolistă a începutului de secol marchează intrarea poeziei româneşti pe făgaşul, liricii moderne. După 1915-1916, simbolismul românesc trece în plan secund, devenind fundal pentru alte orientări novatoare în poezie, sau, rămas parţial neconsumat, se prelungeşte prea mult la unii autori, până spre 1940, când simbolismul european intrase deja în istorie. Despre un model univoc şi chiar unitar al simbolismului nu se poate vorbi, situaţia
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
20
Page 20
poeziei româneşti nefiind foarte diferită de cea a poeziei europene. În perioadele de manifestare a simbolismului românesc, sunt mai multe modalităţi de raportare la această mişcare. Pe de o parte, apar teoreticieni valoroşi şi şefi de grupare, ca Al. Macedonski sau Ovid Densusianu, experimentatori, precum acelaşi Macedonski, în poezia căruia se combină simbolismul cu romantismul şi parnasianismul, dar şi poeţi care rămân definitiv reprezentanţi ai simbolismului, precum Ştefan Petică şi Ion Minulescu, sau poeţi minori şi mimetici. Pe de altă parte, sunt poeţi care au gravitat în cercul lui Macedonski sau care au trecut iniţial printr-o etapă simbolistă, dar care au evoluat spre un modernism de sinteză (Tudor Arghezi), spre tradiţionalism (Ion Pillat), spre expressionism (Adrian Maniu) sau spre mişcarea de avangardă (Ion Vinea, B. Fundoianu). Statutul lui Bacovia este aparte, chiar dacă debutul şi afinităţile îl apropie de simbolişti. Opera lui este receptată, în timp, atât ca expresie-a simbolismului autentic (toţi simboliştii nostril minori se regăsesc în poezia lui ca teme, motive şi atmosferă), cât şi ca depăşire a modelului, spre zona expresionismului şi a avangardei. TRĂSĂTURI Cum s-a remarcat adeseori, trăsăturile simbolismului românesc nu diferă esenţial de cele ale simbolismului european, însă o analiză atentă poate conslata o deplasare de accent către una sau alta dintre acestea. Şi în creaţia poeţilor simbolişti români se întâlneşte tentaţia pentru investigarea unor zone tematice noi (oraşul tentacular, nevrozele, melancoliile autumnale, nostalgia depărtării, singurătatea, evadarea, dramă omului modern apăsat de spleen, obsedat de ideea morţii/ a bolii), preferinţa pentru imagini vagi, fără contur, pentru clarobscur, obsesia culorilor (albul, violetul, negrul) şi a instrumentelor ale căror sunete sugerează stări sufleteşti (clavirul, pianul, vioarj, căutarea valenţelor muzicale ale cuvântului (cadenţa, aliteraţia şi asonanţa, ritmul lăuntric, repetiţia, laitmotivul şi refrenul, căci, scria Paul Verlaine, De la musigue avant toute chose - Muzica înainte de toate) fi preocuparea pentru corespondenţe, descătuşarea fanteziei poetice în utilizarea simbolului sau a sinesteziei, dorinţa de a experimenta noi tipare în prozodie. În schimb, ei refuză contemplarea pur sentimentală a naturii şi, de asemenea, logicul, explicitul, raţionalul în favoarea sugestiei.”
(Text extras din Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a XI-a (2007), Editura Humanitas)
Gustav Klimt – Doamnă cu evantai (1917)
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
21
Page 21
FIŞA DE LUCRU - ROMANTISMUL
Nume:
Data:
Instrucţiuni: Realizaţi harta mentală a curentului literar Romantism.
Timp de lucru: 15 minute
Romantismul a apărut în Germania şi în Anglia, ţări în care tradiţia clasică era mai puţin puternică, şi s-a extins apoi treptat în Franţa şi în restul Europei, precum şi dincolo de ocean, fiind precedat de preromantism, curent literar care, la sfârşitul secolului al XVIII-lea, cultiva afectivitatea ca răspuns la raţionalismul clasic şi iluminist al timpului. Temele favorite ale preromantismului erau natura (prezentă în poeziile lui James Thomson), ruinele ca punct de plecare al meditaţiei elegiace pe tema timpului (François Volnejy), miturile naţionale (în poemele lui James Macpherson, pe care şi le prezenta ca fiind doar traduceri, din creaţia unui legendar bard celtic, Ossian), iubirea şi visul (prezente cu precădere în scrierile hui Jean-Jacques Rousseau). Tot preromantică este şi mişcarea literară germană numită Sturm undDrang (furtună şi avânt).
Dacă în cele mai multe dintre literaturile europene trecerea la romantism s-a produs „liniştit", ca urmare a erodării interesului pentru temele specifice clasicismului, dar şi a saturării gustului public care nu mai accepta constrângerile regulilor şi mai ales obligaţia respectării unităţii de timp şi de loc, în Franţa, unde tradiţia clasică era mult mai puternică, disputa dintre clasicism şi romantism a fost mai îndelungată şi mai îndârjită, fiind marcată de două momente importante: Prefaţa lui Victor Hugo la drama Cromwell (1827) şi „bătălia" pentru piesa Hernani (1830). Dincolo de acest an, romantismul Va triumfa şi în Franţa.
În literatura română, romantismul a pătruns prin filieră franceză, odată cu scriitorii generaţiei paşoptiste, chiar dacă în amestec cu unele influenţe de factură clasică. însă articolul-program al revistei Dacia literară (1840), intitulat Introducţie şi scris de Mihail Kogălniceanu, aduce în prim-plan, în mod explicit, ideologia literară romantică, recomandând scriitorilor drept surse de inspiraţie istoria naţională, folclorul şi natura, ceea ce va imprima literaturii caracterul naţional-patriotie specific acestui curent. Prin creaţia fui Mihai Eminescu, romantismul românesc se va prelungi şi în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în timp ce în literatura europeană, odată cu simbolismul, îşi făcuse deja apariţia şi se maturiza o nouă sensibilitate artistică.
TRĂSĂTURI
Romantismul se constituie ca o reacţie împotriva excesului de încredere în primatul raţiunii, promovat de teoreticienii clasismului, opunându-se canoanelor, în numele libertăţii creaţiei şi a imaginaţiei. Dacă scriitorii clasici tindeau spre obiectivitae, ignorând particularul în favoarea generalului, prin conturarea unor tipuri umane precum avarul, miricinosul, ipocritul, fanfaronul etc., romanticii nu acceptă decât individualitatea. Se naşte astfel o nouă ideologie literară care încurajează amestecul genurilor, al speciilor şi al stilurilor (prin punerea în valoare a resurselor limbajului popular ori arhaic, alături de limba literară cultă), dar şi afirmarea personajului ca
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
22
Page 22
individualitate excepţională, cel mai adesea subliniată prin procedeul antitezei. Romanticii militează pentru primatul spontaneităţii, al sensibilităţii şi al originalităţii, îşi dogesc să evadeze din realitate în lumea visului, sunt fascinaţi de mister şi de straniu şi, de asemenea, de spaţiile exotice şi de mituri, cultivă culoarea locală, evocă evenimente ale istoriei naţionale şi considera folclorúl o sursă importantă de inspiraţie. Speciile lirice favorit sunt meditaţia, elegia şi romanţa, iar cele epice - legenda, balada, poemul eroic, nuvela (istorică, fantastică) şi romanul (istoric, de aventuri). De asemenea, autorii romantici scriu drame istorice şi melodrame.
REPREZENTANŢI
În Germania: Novalis (1772-1801), poet, autor al unui ciclu de Imnuri către noapte - E.T.A. Hoffmann (1776-1822), autor de proză fantastică şi compozitor: Ulciorul de aur, Spărgătorul de nuci; Heinrich Heine (1797-1856), j3oet, cel mai cunoscut volum al său fiind Cartea cântecelor, în Anglia: William Blake (1757-1827), poet şi pictor.; William Wordsworth (1770-1850), volumul său Balade lirice este consideraţia marca începutul romantismului englez; Samuel Tylor Coleridge (1772-1834), autor al Baladei bătrânului marinar, George Gordon Byron (1788-1824),, autor al unui ciclu de Poeme orientale poemului dramatic Manfred şi al dramei Cain; Percy Bysshe Shelley (1792-1822), autor al dramei lirice Prometeu descătuşat, John Keats (1795-1821); în Franţa: François-René Chautaubriand (1768-1848): Atala, René; Alphons de Lamartine (1790-1869), poet, autor al unor Meditaţii poetice, Victor Hugo (1802-1885), poet:' Ode, Balade-, prozator: Mizerabilii-, dramaturg: Hernani, Ruy Blàs; Alfred de Musset (1810-1857), poet, autor al unui ciclu intitulat Nopţi; în Italia Alessandro Manzoni (1785-1873), poet, prozator, dramaturg, cea mai cunoscută scriere a sa fiind romanul istoric Logodnicii; Giacomo Leopardi (1798- 1837): Mici opere morale; în Rusia: Aleksandr Sergheevici Puşkin (1799-1837), roman istoric: Fata căpitanului; nuvelă Dama de pică; dramă istorică: Boris Gojlunov; poeme: Ruslan şi Ludmila; Mihail Lermontov (1814-1841) autor al poemului Demonul.”
(Text extras din Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a XI-a(2007),Editura Humanitas )
Eugène Delacroix – Libertatea conducând poporul (1830)
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
23
Page 23
FIŞA DE LUCRU - REALISMUL
Nume:
Data:
Instrucţiuni: Pe baza textului de mai jos realizaţi harta mentală a curentului literar Realism.
Timp de lucru: 15 minute
Secolul al XlX-lea a fost dominat de pozitivism, curent filozofic care susţinea primatul faptelor verificate experimental în faţa reprezentării teoretice generalizate a lumii. Urmarea a fost avântul deosebit al ştiinţei, îndeosebi al ştiinţelor naturii, ilustrat între altele de teoria evoluţionistă a lui Darwin, dar şi de studiile unor precursori mai puţin cunoscuţi azi, precum Lavater şi Gali. în plan.es- tetic, pozitivismul a condus la apariţia unei noi orientări, realismul, care va influenţa o bună parte dintre scriitorii acestui secol.
Termenul realism, folosit prima oară în anul 1798 de către scriitorul german Fr. S.chiller, denumeşte o atitudine în creaţia sau teoria literară având ca principiu de bază reflectarea realităţii ,în datele ei esenţiale, veridice, fiind opus idealizării şi fanteziei. Din acest punct de vedere, realismul nu este circumscris unei anumite perioade istorice, putând fi aplicat creaţiilor artistice din toate timpurile. în continuare va fi avută în vedere însă a doua accepţie'a termenului, mai restrânsă, care se referă la curentul literar apărut în prima jumătate a secolului al XlX-lea, dar care va continua să se dezvolte în forme specifice până în prezent.
TRĂSĂTURI
Curentul literar realism se caracterizează prin obiectivitatea perspectivei narative şi veridicitate, viziune omniscientă a naratoni lui - Flaubert afirma că artistul trebuie să fie pentru opera sa ceea ce este Dumnezeu pentru creaţie: săfie simţit pretutindeni, dar niciodată văzut -, preocupare pentru problematica socială căutată cu precădere în contemporaneitate. Obiectivitatea perspectivei narative realiste se vădeşte mai ales în stilul impersonal şi sobru, pe care Stendhal, de exemplu, îl dorea a fi cât mai aproape de cel al Codului civil. Lumea descrisă de scriitorii realişti este, evident, fictivă, dar dorinţa lor a fost să creeze o ficţiune verosimilă care, precum spunea Balzac, să concureze starea civilă. De aceea realiştii au fost preocupaţi cu precădere de studiul tipurilor umane caracteristice societăţii vremii şi mai puţin de individualităţi. Aceasta este de fapt şi deosebirea dintre tipurile clasice, reprezentând trăsături etern omeneşti, aşadar independente de un anumit spaţiu şi timp, şi tipurile realiste. O atenţie deosebită au acordat scriitorii realişti descrierii mediului, ei stabilind o legătură directă între acesta şi individ. Afirmaţia lui Balzac, Descrie-mi vizuina şi-ţi spun cine este animalul care o locuieşte exprimă probabil cel mai plastic această trăsătură. Drept urmare, prin numeroasele pagini consacrate descrierii minuţioase a oraşelor, cartierelor, caselor, interioarelor, vestimentaţiei, scrierile realiste capătă ş|o valoare documentară. Realiştii au cultivat mai cu seamă speciile narative, un loc central ocupându-l romanul (adesea compus sub forma unor cicluri, cea mai potrivită structură pentru a adăposti multitudinea de aspecte pe care scriitorii ambiţionează să le cuprindă în cărţile lor), urmat de schiţă şi nuvelă, cu precădejre cea psihologică, şi de speciile dramatice,
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
24
Page 24
comedia şi drama. REPREZENTANŢI
În Franţa: Stendhal (1783-1842), autor al romanelor Roşu şi Negru şi Mănăstirea din Parma; Honoré dé Balzac (1799-1850), creatorul Comediei umane cuprinzând un mare număr de romane şi nuvele între care Moş Goriot, Gobseck, Eugenie Grandet, Iluzii pierdute, Medicul de ţară, Gustave Flaubert (1821-1880) â cărui capodoperă este Doamna Bovary.
În Anglia: Charles Dickens (1812-1870), autor al romanelor Aventurile lui Oliver Twist, David Copperfield, Marile speranţe etc.
În Rusia: Nikolai Vasilievici Gogol (1809-1852), autor al romanului Suflete moarte şi al comediei Revizorul, Fiodor Mihailo- vici Dostoevski (1821-1881), autor al romanelor Fraţii Karamazov, Idiotul, Crimă şi pedeapsă etc.; Lev Nicolaevici Tolstoi (1828- 1910), prozator (autor al romanelor Război şi pace, Ana Karenina etc.) şi dramaturg (Puterea întunericului, Cadavrul viu); Anton Pavlovici Cehov ( 1860-1904),(prozator (Doamna cu căţelul) şi dramaturg (Pescăruşul, Unchiul j/ania, Livada de vişini, Trei surori).
În România: Nicolae Filimon, Ioan Slavici, I.L. Caragiale, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, G. Călinescu, Marin Preda etc.
(Text extras din Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a XI-a (2007), Editura Humanitas. )
(Leonardo da Vinci – Mona Lisa, c. 1503–1519 )
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
25
Page 25
FIŞA DE LUCRU – MODERNISMUL
Nume:
Data:
Instrucţiuni: Pe baza textului următor realizaţi o hartă mentală a curentului literar Modernism.
Timp de lucru: 15 minute
SCURT ISTORIC Literatura română interbelică se caracterizează prin două tendinţe majore: tradiţionalismul şi modernismul. Termenii au fost introduşi în vocabularul istoriei literare de către criticul E. Lovinescu, deşi circulaseră şi mai înainte. În perioada de până la primul război mondial se constituie modernizarea societăţii româneşti, iar normele societăţii burgheze democratice nu se vor mai schimba în deceniile trei şi patru ale secolului al XX-lea, chiar dacă vor apărea noi legi, reforme şi partide politice. Ordinea modernă există atât de drept, cât şi de fapt. Modernitatea în societate are ca reflex modernismul în literatură, cu alte cuvinte literatura dublează şi întăreşte ceea ce există în societatea românească. Poezia modernă pleacă din simbolism Deschiderea pe care simbolismul o face trece pe neobservate în modernism Modernismul este o continuare, fără ruptură, a simbolismului, dar şi o negare a lui. TRĂSĂTURI DEFINITORII În sens larg, modernismul este o tendinţă inovatoare într-o anumită etapă a unei literaturi. După cum demonstrează Adrian Marino în eseul Modern. Modernism. Modernitate, cuvântul modern, derivat din lat modernus, trimite la o determinare temporală: „recent", „de curând", „nu demult". Accepţia cea mai răspândită a noţiunii de modern derivă din esenţa sa cronologică: prin extensiune, ceea ce datează de curând, ori dintr-un trecut foarte apropiat, ceea ce este specific ultimului timp se numeşte modern. Modemul se opune ideii de antic, clasic, învechit, depăşit. Noţiunea de modernism - arată Adrian Marino - „se aplicâ tuturor curentelor şi tendinţelor inovatoare din istorie (religioase, filozofice, artistice etc.), ansamblului mişcărilor de idei şi de creape, care aparţin sau convin epocii recente, altfel spus «moderne», în condiţii istorice date". Pot fi numite ca aparţinând modernismului „ totalitatea mişcărilor ideologice, artistice şi literare care tind, în forme spontane sau programate, spre ruperea legăturilor de «tradiţie», prin atitudini anticlasice, antiacademice, antitradiţionale, anticonservatoare, de orice speţă, repulsie împinsă uneori până la negativism radical". Prin extensiune, sunt încorporate modernismului curente literare ca simbolismul, expresionismul, futurismul şi, mai ales, avangarda: dadaismul, suprarealismul, abstracţionismul etc. Produs al evoluţiei, modernismul implică diferenţierea faţă de literatura scrisă până atunci, de tip tradiţional. În literatura română interbelică, modernismul continuă acţiunea de autonomizare şi esenţializare a lirismului începută în simbolism, introduce noi tehnici poetice, lărgeşte sfera de inspiraţie, propune noi atitudini lirice. Prin modernizare, criticul E. Lovinescu înţelege, în afară de înnoirea expresiei (practicată în epocă şi de tradiţionalişti), depăşirea universului rural şi renunţarea la orice fel de militantism în concepţia sa, arta nu trebuie îngrădită în nici un fel şi nici angajată forţat în slujba altor idealuri, în afară de acela al propriei desăvârşiri. în opoziţie cu doctrinarii tradiţionalişti, care pledează pentru o tematică rurală, pentru cultivarea prin artă a naţionalului şi eticului, a
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
26
Page 26
sentimentului religios, E. Lovinescu crede în desăvârşita libertate şi independenţă a creatorului. Poetul – consideră criticul - poate să-şi aleagă materialul de inspiraţie din orice mediu, poate exprima orice tendinţă, după cum poate să nu exprime niciuna Un scriitor talentat va realiza opere durabile indiferent dacă va trata teme rurale sau urbane, indiferent dacă va fi călăuzit sau nu de un ideal. Totul se judecă exclusiv în funcţie de realizarea artistică. însă modern prin excelenţă va fi, bineînţeles, scriitorul inspirat de viaţa lumii contemporane, desfăşurată în cadrnl civilizaţiei de tip urban. Prin asemenea consideraţii, E. Lovinescu oferă mişcării moderniste un cadru teoretic, dar nu le cere scriitorilor să fie neapărat modernişti. A fi modern nu înseamnă numaidecât a fi şi talentat, iar modernismul nu acordă, în mod automat, valoare estetică. REVISTE ŞI REPREZENTANŢI Modernismul românesc s-a constituit în jurul revistei Sburătorul (1919-1922 şi 1926-1927), apărută sub direcţia lui E. Lovinescu. Iniţial se anunţa ca o revistă fără un program propriu-zis: „ Programul va ieşi din talentul celor ce vor publica în Sburătorul; meritul unei reviste stă în limitele scrisului colaboratorilor săi." Publicaţia îşi fixează de la început o preocupare statornică - promovarea noilor talente: „O revistă - scrie E Lovinescu, înnr. 3 - are datoria să caute elemente tinere. Descoperind un singur talent, şi-a îndeplinit datoria cu prisosinţă". Treptat, Sburătorul îşi schiţează o linie proprie, pe măsură ce reprezentanţii cercului îşi adună scrierile în volume. Programul revistei se conturează tot mai precis în acord cu ideologia literară a lui E. Lovinescu, care porneşte de la concepţia că „există un spirit al veacului, numit de Tacit saeculum, adică o totalitate de condiţii materiale şi morale, configuratoare ale viepi popoarelor europene într-o epocă dată". În virtutea acestui „spirit al veacului", există o lege a „sincronismului" (la baza căruia stă imitaţia) care dictează integrarea naţiunilor în aceeaşi formulă de civilizaţie, impusă de naţiunea cea mai evoluată. Legea sincronismului (interdependenţei) acţionează şi în cultură, deci şi în literatură, care este supusă, ca tot ceea ce alcătuieşte cadrul existenţei umane, unor mutaţii permanente. Valorile artistice nu sunt imuabile, frumosul nu este unul şi acelaşi pentru toate timpurile şi pe toate meridianele. În paginile revistei Sburătorul au publicat poezie, proză şi cronici, într-o primă etapă, tineri care vor ajunge scriitori importanţi ai literaturii române: Ion Baibu, Camil Petrescu, Uarie Voronca, Tudor Vianu, Camil Baltazar, Vladimir Streinu ş.a Ulterior, s-au adăugat alte nume mari: G. Călinescu, Felix Aderca ş.a Mai durabilă decât existenţa revistei este aceea a cenacului Sburătorul, care funcţionează vreme de peste două decenii, până în 1943, la moartea lui E. Lovinescu. După propria caracterizare a criticului, viaţa cenaclului se desfăşura exclusiv pe planul esteticului, atitudinea faţă de participanţi fiind „respectul individualităţii". Formula elastică a modernismului a permis atragerea scriitorilor cu vederile cele mai diverse, uneori chiar opuşi direcţiei lovinesicene ca metodă şi concepţie. În epoca interbelică, numercfase alte publicaţii, aderente sau nu la principiile estetice ale Sburătorului, promovează orientarea modernă. Aşa sunt revistele lui Camil Petrescu, Săptămâna muncii intelectuale (1924) şi Cetatea literară (1925-1926), acelea ale lui Liviu Rebreanu, Mişcarea literară (1924-1925) şi România literară (1932-1934), revista Viaţa literară (1926-1938) a lui Ion Valerian, Kalende (1928-1929), al cărei comitet de redacţie este format din criticii formaţi în cercul Sburătorului, Şerban Cioculescu, Vladimir Streinu şi Pompiliu Constantinescu, Revista Fundaţiilor Regale (1934-1947), al cărei sector critic este dominat de cei trei critici care au fost la Kalende, cărora li se adaugă Paul Zarifopol, Mircea Eliade, Perpessicius, Mihail Sebastian.
(Text extras din Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a XI-a (2007) Editura Humanitas )
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
27
Page 27
FIŞA DE LUCRU – TRADIŢIONALISMUL
Nume:
Data:
Instrucţiuni: Pe baza textului următor realizaţi o hartă mentală a curentului literar Tradiţionalismul.
Timp de lucru: 15 minute
SCURT ISTORIC Conceptul de tradiţionalism, impus mai cu seamă în perioada interbelică, datorită prestigiului şi insistenţelor teoretice ale lui E. Lovinescu, nu înglobează o mişcare unitari Prima giupare tradiţionalistă s-a format în jurul revistei bucureştene Semănătorul (1901-910), de la care îşi ia şi numele, semănătorism. Condusă în primii doi ani de Alexandru Vlahuţă şi de Geoige Coşbuc, revista va trece ulterior sub direcţia unui comitet, apoi între 1905 şi 1906 îl va avea în frunte pe Nicolae Iorga, care devine principalul ideolog al grupării, ajutat pentru partea literară de Mihail Sadoveanu, Şt. O. Iosif şi Ioan Scurta, pe urmă va fi în grija lui Aurel C. Popovici, pentru ca în ultimul an să fie iar condusă de un comitet între colaboratori s-au mai numărat Ioan Slavici, Dimitrie Anghel, Emil Gârleanu, Octavian Goga, C. Sandu-Aldea ş.a. în centrul atenţiei acestor scriitori se află spaţiul rural, pe care semănătoriştii îl opuneau oraşului considerat un teritoriu decandent. Scopul era aşadar protejarea tradiţiei rurale, a specificului naţional, instituirea unei zone securizante care să ferească satul de influenţele nocive din afară. Cea de a doua grupare tradiţionalistă se formează în jurul revistei Viaţa românească, apărută la Iaşi din 1906 până în 1929, cu o întrerupere în anii războiului. în 1930 revista se va muta la Bucureşti, unde îşi va continua existenţa, după o nouă întrerupere în anii celui de al doilea război mondial, până în 1946. Din 1948 devine revistă a Uniunii Scriitorilor. Continuă să apară şi azi, dar fără a mai păstra nimic din orientarea iniţială. Directori au fost Paul Bujor, Ion Cantacuzino şi C. Stere, partea literară fiind în grija lui G. Ibrăileanu. Din 1933 revista va fi condusă de G. Călinescu şi Mihail Ralea. între numeroşii colaboratori trebuie amintiţi Mihail Sadoveanu, JeanBart, Calistrat Hogaş, George Topârceanu, Tudor Arghezi Gala Galaction, Hortensia Papadat-Bengescu, Ion Minulescu, Ion Agârbiceanu ş.a Punctul de plecare al grupării 1-a constituit narodnicismul rus din ultimele decenii ale secolului al XDC-lea, de la care gruparea şi-a luat şi numele, poporanism, combinat cu elemente de ideologie socialistă. Mişcarea continuă într-o oarecare măsură direcţia semănătoristă, dar într-un teritoriu mai larg, renunţând a se mai focaliza pe o singură categorie socială, ţărănimea. Intenţia declarată era răspândirea culturii în rândul poporului, nu doar al ţăranilor. Cea de a treia grupare se organizează în jurul revistei Gândirea (1921- 1944). Apărută la Cluj sub direcţia lui Cezar Petrescu şi D. I. Cucu, revista se mută la Bucureşti după numai un an, find condusă din 1923 de un comitet director format din Lucian Blaga, Nichifor Crainic, Adrian Maniu, Gib I. Mihăescu, Pamfil Şeicaru ş.a., pentru ca din anul 1926 să treacă sub conducerea lui Nichifor Crainic. Intre colaboratorii cei mai cunoscuţi se numără Ion Pillat, Vasile \foiculescu, Aron Cotniş, Emil Isac, Ionel Teodoreanu, Camil Petrescu, George Bacovia, Mateiu Caragiale, Sextil Puşcariu. Având iniţial un caracter
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
28
Page 28
eclectic, revista va căpăta curând o orientare autohtonist-ortodoxistă, mai cu seamă după ce la conducerea ei se instalează Nichifor Crainic. TRĂSĂTURI DEFINITORII Există desigur mai multe formule de tradiţionalism, având în vedere faptul că mişcarea însăşi se desfăşoară pe întinsul a două generaţii. Punctele comune sunt istoria, mralitatea, „românismul" ca semn al vechimii. Notele proprii vin din tonalitatea diferită în care fiecare dintre aceste „instrumente" sună în ansamblul orchestrei. Semănătoriştii pun pe primul plan satul şi natura, aceasta din urmă devenind „cadrul de acţiune al ţăranului". De aici derivă atitudinea de negare a civilizaţiei uibane, sentimentul dezrădăcinării, psihologia inadaptabilului, poezia nostalgiei, idilismul, paseismul. De fapt noua epocă de cultură, vestită de Nicolae Iorga în paginile publicaţiei, nu reprezenta decât continuarea acelei direcţii dominante la jumătatea secolului al XDC-lea, impusă de revista Dacia literară, care aducea în prim-plan istoria naţională, folclorul, tradiţia şi care se opunea tendinţelor novatoare în domeniul exprimării artistice. Asemenea idei se întâlnesc în opera lui Alexandru Vlahuţă sau Geoige Coşbuc, în volumul de versuri Patriarhale al lui Şt O. Iosif, în romanul Viaţa la ţară al lui Duiliu Zamfirescu, în prozele lui Emil Gârieanu Bătrânii - Scene din viaţa boierilor moldoveni şi Nucul lui Odobac sau în prozele de început ale lui Mihail Sadoveanu. Este voiba aici de micul romantism provincial şi rustic, cum îl va numi G. Călinescu, trăgându-şi seva din ideologia eminesciană, sau, în formularea mult mai severă a lui E. Lovinescu, de cel mai sângeros caz de vampirism literar cunoscut la noi până acum. Şi poporaniştii simt preocupaţi de ideea promovării unei culturi naţionale. Dar, într-o vreme când se admira ţăranul patriarhal ca o rămăşiţă a vremurilor lui Mihai şi Ştefan - afirma G. Ibrăileanu - şi se idealiza acest ţăran tocmai pentru că era atât de rămas în urmă, cu totul în afară de viaţa civilizată europeană, Viaţa românească vedea în ţăran altceva. Ţăranul social, ţăranul sărac, ţăranul care are nevoie de reforme, de ridicare, de transformare. Se dorea apropierea de popor, considerat ca singurul depozitar a tot ce este specific naţional, ridicarea, luminarea lui de către apostoli, cei care, porniţi din popor au datoria de a se sacrifica pentru cei rămaşi în urmă, cum va scrie Octavia Goga. Sunt acestea cuvintele care apar cu frecvenţa cea mai mare în textele teoretice, dar şi literare, ale scriitorilor poporanişti, în Datorii uitate, de exemplu, nuvela lui Jean Bart, în prozele lui Mihail Sadoveanu (al cărui Domnu Trandafir a făcut şi mai face vogă încă în clasele gimnaziale), Calistrat Hogaş şi Ion Agârbiceanu, în poeziile lui Octavian Goga ori în paginile de critică ale lui G. Ibrăileanu, între care, capital pentru înţelegerea fenomenului rămâne studiul Spiritul critic în cultura românească. Tradiţionalismul generaţiei interbelice este reprezentat de gruparea din jurul revistei Gândirea. Ea va prelua o bună parte dintre ideile înaintaşilor; de la critica maioresciană a formelor fără fond la militantismul în favoarea sufletului naponal, dar altoite pe o bază spiritualist-ortodoxistă. Programul revistei a oscilat între două direcţii, este drept puţin deosebite în elementele lor de bază. Una este dată de articolul lui Lucian Blaga, Revolta fondului nostrum nelatin. Aici poetul-teoretician împinge tradiţia dincolo de graniţele evului mediu autohton, în preistorie şi mit în fapt, un timp mitic românesc. În linia ideilor lui Oswald Spengler din Declinul Occidentului, cartea atât de discutată în epocă, el face o disociere între cultură, înţeleasă ca momentul de-avânt al unui popor, şi civilizape, care enunţă declinul. Cultura aparţine popoarelor tinere, civilizaţia anunţă bătrâneţea. Dacii se aflau în faza fertilă a culturii în momentul când civilizaţia romană i-a cotropit. Datoria noastră este de a redescoperi acele rudimente deCea de a doua direcţie este a ortodoxismului teoretizat de Nichifor Crainic în noul aiticol-program, Sensul tradiţiei şi în eseul Iisus în ţara mea.
(Text extras din Limba şi literature română. Manual pentru clasa a XI-a (2007), Editura Corint )
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
29
Page 29
MODELUL ABC
Nume:
Data:
Instrucţiuni: Completaţi cele trei propoziţii cu gandurile proprii, făcând referinţe la activitatea la care a participat.
Timp de lucru: 5 minute
Am învățat…………………………………………………………………………………………………………… Bine că………………………………………………………………………………………………………………… Consider că…………………………………………………………………………………………………………….
MODELUL ABC
Nume:
Data:
Instrucţiuni: Completaţi cele trei propoziţii cu gandurile proprii, făcând referinţe la activitatea la care a participat.
Timp de lucru: 5 minute
Am învățat…………………………………………………………………………………………………………… Bine că………………………………………………………………………………………………………………… Consider că…………………………………………………………………………………………………………….
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
30
Page 30
Şedinţa 4 – „Sublinierea” Perioada
27 Februarie –2 Martie 2012
Obiective 1. Discutarea sublinierii ca metodă de studiu; 2. Exersarea sublinierii ca tehnică de studiu.
Materiale necsare
Fişa de lucru Sublinierea – pentru fiecare grup de elevi
coli A4
Instrumente de scris
Timp de lucru 50 de minute
Descriere Coordonatorul grupului va explica elevilor faptul că, în cadrul acestei activităţi, vor avea posibilitatea să dea frâu liber creativităţii şi spontaneităţii. Elevii vor forma două grupuri a câte cinci. Fiecare membru din grup va avea un rol specific. Astfel, cei cinci elevi vor negocia şi îşi vor alege fiecare unul din următoarele roluri:
crainicul (citeşte textul conţinut în Fişa de lucru Sublinierea),
scribul (notează ideile grupului),
antrenorul (încurajază membrii grupului să gasească idei),
liderul (se asigură că toţi din grup participă cu idei),
prezentatotrul (prezintă celulalt grup şi coordonatorului ideile grupului). Fiecare grup va primi Fişa de lucru Sublinierea, şi va avea ca sarcină să gasească modalităţi eficiente de a sublinia textul respectiv astfel încât să le faciliteze învăţarea. La finalul activităţii coordonatorul va adresa grupului întrebări: Întrebări ce vizează utilitatea metodei de studiu sublinierea:
Consideraţi utilă această metodă de studiu?
Obişnuiţi să subliniaţi materialul pe care îl învăţaţi?
Care sunt culorile pe care le folosiţi atunci când subliniaţi?
Aţi depistat anumite tipuri particulare de subliniere? Întrebări ce vizează dinamica grupului:
Cum aţi lucrat în grup?
V-aţi respectat rolurile?
Cine s-a implicat cel mai mult?
Cine s-a implicat cel mai puţin? De ce?
Cum v-aţi simţit în rolul ales? Concluzii: Sublinierea cuvintelor cheie faciliteaza concentrarea atenţiei şi înţelegerea textelor.
Evaluare: Coordonatorul grupului va împărţi câte o coală A4 fiecărui elev şi îi va îndemna să redea prin intermediul unui desen emoţiile trăite pe parcursul acestei activităţi.
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
31
Page 31
FIŞA DE LUCRU SUBLINIEREA
Nume:
Data:
Instrucţiuni: Găsiţi modalităţi eficiente de a sublinia textul de mai jos, astfel încât să vă facilitate învăţarea.
Timp de lucru: 20 de minute
“Regimul autoritar al lui Carol al II-lea
Carol instituie un regim de autoritate personală la 10-11 februarie 1938; în
Europa şi în ţară, democraţia este „sub asediu". Patriarhul Miron Cristea preia
conducerea guvernului, avand pe generalul Ion Antonescu la Ministerul de Război.
Este abrogată Constituţia din 1923 şi înlocuită cu una nouă, elaborată cu
contribuţia semnificativă a juristului Istrate Micescu (20 februarie 1938). Noua
constituţie avea două principii de bază: principiul corporatist şi acela al
concentrării puterii în mâna regelui.
„Noua ordine" era incompatibilă cu prezenţa partidelor, eliminate din viaţa
politică la 30 martie 1938, iar prin legea „menţinerii ordinii" din 15 aprilie 1938,
regimul conturează un profil mai clar. Nu reuşeşte iniţiativa alcătuirii unei
structure politice folositoare implementării ideilor regale (Frontul Renaşterii
Naţionale, 16 decembrie 1938, şi Partidul Naţiunii, 1940). Regimul lui Carol al II-ea
a vrut consolidarea ţării pentru a face faţă presiunilor revizioniste în creştere şi
pentru a menţine cooperarea Romaniei cu democraţiile occidentale. Două sunt
evenimentele semnificative ale perioadei: Pactul Ribbentrop-Molotov (23 august
1939) şi prăbuşirea Franţei (20 iunie 1940). Din cauza lor, a devenit imposibilă
evitarea catastrofei naţionale (pierderea a 99 790 km2, cu 6 161 317 de locuitori).
Europa era în război şi intra progresiv sub dominaţie germană. Victoriile puterilor
Axei păreau a confirma prorocirea potrivit căreia secolul va fi unul al dictaturilor. O
„nouă ordine" se contura la nivel european; prin Pactul Tripartit (27 septembrie
1940), mai tarziu caracterizat drept „cartă a noii ordini", se stabileau zonele de
influenţă intre Germania şi Italia, in Europa, şi Japonia, in Asia.
În aceste condiţii, era exclusă posibilitatea revenirii la regimul democratic;
mesajele unei rezistenţe posibile şi speranţa într-o victorie a ţărilor democrate vor
veni după oprirea ofensivei armatei germane langă Moscova (decembrie 1941) şi
mai ales după preluarea iniţiativei strategice de către Coaliţia Naţiunilor Unite,
după 1942.
Regimul antonescian
Ca urmare, Romania trece de la regimul de autoritate monarhică la regimul
de dictatură, cel condus de Ion Antonescu. Generalul a venit în fruntea guvernului
la 6 septembrie 1940, fiind investit de rege cu puteri depline. Prăbuşirea
frontierelor Romaniei Mari, în urma cedărilor teritoriale către URSS, Ungaria şi
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
32
Page 32
Bulgaria din vara anului 1940, a creat condiţii favorabile instaurării dictaturii
personale şi suspendării constituţiei. Deşi regimul a fost unul dictatorial Antonescu
a menţinut instituţia monarhiei. Carol al ll-lea a fost insă obligat să abdice, tronul
revenind fiului său, Mihai I. Dependenţa Romaniei de evoluţia contextului
european este tot mai mare. Obiectivele supravieţuirii statului roman reintregit
răman constante. Dictaturile dintre 1940 şi 1944 apar şi ca forme de adaptare ale
Romaniei în Europa dominată de puterile Axei Acelaşi obiectiv persistă şi in
perspectiva victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite. Aceasta cu atat mai mult cu cat
prezenţa Uniunii Sovietice imprimă, din nou, o dimensiune tragică opţiunii
Romaniei: cu democraţiile occidentale sau cu Uniunea Sovietică.
Disocierea punctelor de vedere intre aliaţi, după infrangerea statelor Axei
era previzibilă; puterea militară a Uniunii Sovietice devenise cea mai semnificativă
în zonă. Din nou, la suprafaţă, pacea apare, pentru unii conducători ai Marii
Alianţe mai importantă decat libertatea ţărilor din Europa Centrală şi de Sud-Est,
concretizată în exercitarea dreptului lor la autodeterminare, a dreptului de a-şi
alege forma de guvernămant.
Contextul este complex, dar cateva observaţii asupra regimului antonescian
se impun. Nota dominantă a acestui regim o inspiră Ion Antonescu. El rămane cu
sentimente de preţuire a puterilor democratice, în special a Marii Britanii dar este
complet în dezacord cu democraţia parlamentară practicată în Romania
interbelică. Dezacordul porneşte de la opinia lui că „libertatea" de care s-au
bucurat romanii înainte de dictatură a degenerat, favorizand aşezarea interesului
individual deasupra celui colectiv, mai presus de stat.
Aşadar, nu era de aşteptat de la Antonescu zel în reintoarcerea la
democraţia parlamentară. Pe plan intern, generalul a incercat sa facă ordine in
administraţie şi a interzis activitatea partidelor politice, păstrand însă legătura cu
liderii acestora. În primele luni (pană in februarie 1941), a colaborat cu mişcarea
legionară, după această dată preferand un guvern de militari şi tehnocraţi.
Conlucrarea cu şefii partidelor mari (in special luliu Maniu şi C.I.C. Brătianu) se
explică prin convingerea lui că astfel serveşte mai bine interesele Romaniei,
interesul supravieţuirii statului roman. Antonescu năzuia la un rol tot mai onorabil
pentru Romania reintregită in Europa de Sud Est dominată de Germania. Alături
de aceasta, Antonescu a angajat ţara în războiul antisovietic (22 iunie 1941). După
eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de nord (iunie-iulie 1941), a antrenat armata în
războiul purtat pe teritoriul Uniunii Sovietice, conştient că doar o victorie decisivă
impotriva acesteia garanta păstrarea celor două provincii romaneşti. De altfel,
complexitatea situaţiei este reflectată în spusele lui (12 decembrie 1942): „Eu sunt
aliatul Reichului împotriva Rusiei; sunt neutru între Marea Britanie şi Germania;
sunt cu americanii împotriva japonezilor.
Cu eliminarea lui Antonescu începe tranziţia României spre un alt tip de
dictatură – dictatura totalitară de tip communist.”
(Text extras din Istorie Manual pentru clasa a XI-a(2006), Editura Corint, pag. 40 - 41)
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
33
Page 33
Şedinţa 5 – „Rezumatul” Perioada
5 Martie –9 Martie 2012
Obiective 1. Discutarea rezumatului ca metodă de studiu; 2. Exersarea rezumatului ca tehnică de studiu.
Materiale necesare
Fişa de lucru Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat - pentru fiecare elev
Fişa de lucru Rezumatul - pentru fiecare elev
Timp de lucru 50 de minute
Descriere Coordonatorul grupului le va menţiona elevilor tema şedinţei numărul 5 şi
anume rezumatul. Înainte de a le prezenta elevilor conceptul de rezumat, le va
înmâna acestora fişa cu reprezentarea grafică a metodei Ştiu/ Vreau să ştiu /
Învăţ, ce va fi completată individual pe parcursul celor trei etape ale şedinţei. Fişa
ghidează interesul elevilor în legătură cu tema dezbătută, făcându-i pe elevi să
conştientizeze ceea ce ştiu şi mai ales ce trebuie să ştie/ să înveţe despre rezumat
1. Etapa I - Ştiu Elevii trebuie să scrie în rubrica Ştiu răspunsul la întrebarea ce ştiu despre
rezumat? După care coordonatorul defineşte rezumarea ca fiind prezentarea
succintă, ce vizează esenţialul conţinutului unor texte sau fapte diverse. Se pot
rezuma oral şi în scris textele literare epice şi dramatice, textele ştiinţifice şi
publicistice, filmele, spectacolele de teatru sau de balet, diverse emisiuni radio şi
de televiziune, întâmplări din propria experienţă etc. (Mureşan P., 1990)
2. Etapa a II-a- Vreau să ştiu
Coordonatorul va ruga elevii să noteze în rubrica Vreau să ştiu ce vor să afle
despre subiectul propus- rezumatul.
3. Etapa a III-a - Învăţ
Această etapă presupune lucrul efectiv pentru clarificarea subiectului propus.
Elevii vor primi o fişă de lucru ce conţine indicaţii privind tehnica rezumării şi un
text reprezentând un fragment extras din nuvela Hagi Tudose de Barbu Ştefănescu
Delavrancea:
Fişa de lucru conţine şi următoarele informaţii referitoare la tehnica rezumării:
Pentru a face un rezumat în scris, puteţi parcurge trei etape:
I.pregătirea rezumării;
II.redactarea rezumatului;
III.corectarea şi definitivarea rezumatului.
I.Pregătirea rezumării
1. Recitiţi textul dat pentru a vă reaminti ideea centrală a acestuia (tema).
Este bine ca în timpul lecturii să marcaţi cu semnul exclamării secvenţele
importante din punctul de vedere al sarcinii primite (momentele importante ale
acţiunii, personajele, cuvintele referitoare la cadrul acţiunii: locul şi timpul în care
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
34
Page 34
se desfăşoară aceasta).
2. Revedeţi textul, încercând să stabiliţi clar momentele subiectului. Aceste
momente pot fi delimitate prin paranteze drepte sau pot fi numerotate. Subliniaţi
pe text sau notaţi în caiete cuvintele-cheie, cele care concentrează esenţa textului.
Observaţi legăturile logice între secvenţele naraţiunii. Realizaţi un plan simplu al
rezumatului, respectând ordinea în care au fost prezentate întâmplările în textul
dat.
II.Redactarea rezumatului
Pornind de la planul realizat, scrieţi rezumatul, ţinând seama de următoarele
cerinţe:
- rezumatul să nu depăşească 25 de rânduri;
- să exprimaţi cu propriile cuvinte esenţialul din text;
- relatarea faptelor să fie făcută la persoana a treia a verbului, la timpul prezent al
modului indicativ; acolo unde este vorba despre acţiuni anterioare celei despre
care povestiţi, puteţi folosi perfectul compus sau mai-mult-ca-perfectul;
- nu faceţi comentarii personale asupra celor povestite şi nu folosiţi mărci afective;
- nu folosiţi regionalisme, arhaisme sau forme populare, forme care pot apărea în
textul de bază; transpuneţi-le, acolo unde este cazul, în limba literară;
- mai multe cuvinte/secvenţe care se referă la aceeaşi acţiune pot fi redate mai
concis (de exemplu, un gerunziu poate concentra o propoziţie subordonată);
- din rezumat se exclud descrierile, figurile de stil, elementele retorice şi termenii
expresivi (interjecţii);
- formulări de tipul "Autorul relatează cu umor... "; "Acţiunea se desfăşoară... " nu
se recomandă, ele fiind specifice comentariului; în rezumat trebuie să vă limitaţi la
a prezenta pe scurt faptele;
- pentru a realiza legătura dintre diversele enunţuri ale rezumatului, puteţi folosi
cuvinte şi expresii ca: la începutul, apoi, între timp, de îndată ce, de aceea etc.
III.Corectarea şi definitivarea rezumatului
Recitiţi rezumatul pe care l-aţi realizat. Verificaţi următoarele aspecte:
-referirea strictă la ceea ce se povesteşte, nu la cine şi cum povesteşte (dacă apar
asemenea secvenţe în rezumatul vostru, eliminaţi-le);
-logica prezentării şi păstrarea elementelor esenţiale, fără de care un cititor care nu
cunoaşte originalul nu ar înţelege despre ce este vorba în rezumatul vostru;
Elevii vor lucra individual. Sarcina acestora este de a rezuma în 6-8 rânduri
textul, ţinând cont de etapele tehnicii rezumării.
Concluzii:
Coordonatorul grupului va reaminti importanţa respectării etapelor privind
redactarea în scris a unui rezumat. Prin utilizarea şi respectarea acestor convenţii
specifice rezumatului elevii vor putea întocmi cu uşurinţă un asemenea tip de
compunere.
Evaluare: Coordonatorul va ruga elevii să noteze în cea de-a treia rubrică, Învăţ, cele mai semnificative informaţii pe care le-au aflat în legătură cu rezumatul, astfel realizându-se feedback-ul aşteptat.
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
35
Page 35
FIŞA DE LUCRU ŞTIU/ VREAU SĂ ŞTIU/ AM ÎNVĂŢAT
Nume:
Data:
Instrucţiuni: Completaţi fişa de lucru cu informaţiile solicitate de coordonator.
ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
36
Page 36
FIŞA DE LUCRU ,, REZUMATUL” Nume:
Data:
Instrucţiuni:
Redactează în 6-8 rânduri rezumatul textului următor ţinând cont de informaţiile privind tehnica rezumării.
Timp de lucru: 15 minute
,, Fum pe coşul Hagiului nu s-a pomenit. Ridice viscolul-nămeţii până la
streşini. Apele să îngheţe tun. Treaba lor! Hagiul nu vrea să ştie de crapă
pietrile la gerul Bobotezei, nici dacă în iulie turbează cânii de căldură. Iarna
tremură, vara gâfâie.
Toată viaţa lui, de câte ori nepoată-sa — trăind aciolată pe lângă dânsul — îi
pomenea, la Crăciun, să taie şi ei un porc, ca tot creştinul, bătrânul răspundea:
- Îmi face rău, nepoată, s-aud guiţând... îmi face rău... c-aşa sunt eu... milos...
- Cumpără-l, nene, tăiat gata.
Dacă aşa îl aducea din cuvânt Leana, înghiţind în sec, cu gândul la şorici,
bătrânul răspundea liniştit:
- Un porc... carne multă... Se strică... Două guri suntem...
Venea Pastele.
- Nene, să înroşim şi noi ouă...
- Ce prostie!... Ouă roşii?... Nu e mai bine să le mănânci proaspete?... Ouă roşii,
ouă stătute...
- Să roşim puţintele.
- De roşim puţintele, ardem focul degeaba, cumpărăm de-a surda băcanul...
Cheltuială zadarnică... Vremuri grele!
- Da... o ciozvârtă de miel...
- Miel?... Ce fel miel?... Cum miel?... Miroase a oaie... Pastele prea e în vară...
- Ce pustia de vară, nene Tudose, nu vezi că plouă şi fulguieşte?!...
- Ei, fulguieşte, fulguieşte... tu nu vezi că nu ţine? Unde ţine? Cum cade, se
topeşte... Eu mor de căldură... Uf. uf!...
- Şi eu mor de frig...
- Mori de frig... crapi!... Aşa te-am pomenit... lacomă... nemulţumitoare!
Leana tace şi înghite în sec. E săracă. N-are pe nimeni. Tace, că bătrânul, de se
mânie, strigă, trânteşte uşile, apoi se aruncă în pat şi se văietă până la miezul
nopţii, uitând să-i dea şi de pâne.
De mic copil Hagiul fusese copil cuminte şi aşezat. Nu i se auzea guriţa, nici
paşii. Nu rupea pantofii. Nu-şi hăr-tănea rochiţa. Pe ce punea mâna punea
bine.
Ajuns calfă la găitănărie, vorbea frumos şi cu patimă în mijlocul tovarăşilor
săi.
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
37
Page 37
- De când eram de-o şchioapă pricepusem lumea, le zicea el. Înţelesesem bine
de tot că o cârpă din gunoi este o muncă de om pe care te faci stăpân dacă o
pui deoparte. Şi dacă mama îmi dădea un ban de trei ca să-mi iau un simit, eu
mă uitam în ghiozdan: de aveam felia de pâne, sănătate bună, aveam ce
mânca. Nu te saturi cu pâne? Ce-ţi trebuie simiţi? Şi puneam banul bine. Şi un
ban peste altul fac doi, peste doi dacă pui altul, fac trei... Râdeţi voi... râdeţi...
Da', vânturaţi banii în mâni şi veţi simţi ce răcoare ţine când vă e cald, şi ce
cald când vă e frig. E destul să te gândeşti ce poţi face cu banii, ca să şi guşti
bucuria lucrului pe care nu l-ai cumpărat. Ai simţit bucuria?... De ce să-l mai
cumperi?... Râdeţi voi, râdeţi... Ce lucru poate fi mai luminat ca un jăratic de
galbeni întinşi pe o masă?... Voi râdeţi... râdeţi cu hohote... Nişte risipitori...
În viaţa voastră n-o să gustaţi adevărata bucurie...
Într-o zi, o calfă, văzându-l cum tremură şi cum i s-aprind.ochii când
vorbeşte de bani, i-a zis în glumă:
- Strângi tu, băiete, strângi, şi într-o zi... p-aci le e drumul... şi ia-i de unde
nu-s...
Tudose, la aşa nelegiuire, s-a ridicat în vârful picioarelor, a încleştat pumnii, i-
a adus la gură şi a strigat, închizând ochii:
- Numai de veţi vârî tot pământul în buzunar... numai atunci veţi fura şi banii
mei!... Aşa să ştiţi!... Aşa!... Că n-am bani... N-am chioară lăscaie... Pe-aşa
vremuri nu poţi să ai...
În sfârşit, Tudose muncea, strângea, nu bea, nu ochea prin mahal, mânca
pâine cu braga. După zece ani, ajuns la parte, după alţi cinci, tovarăş pe din
două cu stăpânul său.
În primii ani de tovărăşie slăbise, îngălbenise, îmbătrânise la 30 de ani. De
frică şi de griji, bolea pe picioare. Fostul său stăpân îl luă la masă la el ca să-l
mai îndrepte. Şi ce frumos mânca! Oscior peste oscior şi nimic pe oscior.
Se mai întremase. Erau cu toţii pe iarbă verde, sărbătorind şi udând cu pelin
ziua de întâi mai. Jupanul i-aduse vorba:
- Tudose, nu vrei tu să-ţi găsesc o fată bună, de treabă, cu ceva zestre? Ei, şi
ştii, un copil, doi, ai pentru ce trăi.
- Nu se poate, jupâne, nu se poate! Femeia, copiii cer de mâncare, veşminte,
învăţătură... şi n-am de unde... Ce brumă am sunt în negoţ, şi banul din negoţ
este al oricui ar voi să te înşele.”
Barbu Ştefănescu Delavrancea, Hagi Tudose
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
38
Page 38
Pentru a face un rezumat în scris, puteţi parcurge trei etape:
I.pregătirea rezumării;
II.redactarea rezumatului;
III.corectarea şi definitivarea rezumatului.
I.Pregătirea rezumării
1. Recitiţi textul dat pentru a vă reaminti ideea centrală a acestuia (tema).
Este bine ca în timpul lecturii să marcaţi cu semnul exclamării secvenţele importante
din punctul de vedere al sarcinii primite (momentele importante ale acţiunii,
personajele, cuvintele referitoare la cadrul acţiunii: locul şi timpul în care se
desfăşoară aceasta).
2. Revedeţi textul, încercând să stabiliţi clar momentele subiectului. Aceste momente
pot fi delimitate prin paranteze drepte sau pot fi numerotate. Subliniaţi pe text sau
notaţi în caiete cuvintele-cheie, cele care concentrează esenţa textului. Observaţi
legăturile logice între secvenţele naraţiunii. Realizaţi un plan simplu al rezumatului,
respectând ordinea în care au fost prezentate întâmplările în textul dat.
II.Redactarea rezumatului
Pornind de la planul realizat, scrieţi rezumatul, ţinând seama de următoarele cerinţe:
- rezumatul să nu depăşească 25 de rânduri;
- să exprimaţi cu propriile cuvinte esenţialul din text;
- relatarea faptelor să fie făcută la persoana a treia a verbului, la timpul prezent al
modului indicativ; acolo unde este vorba despre acţiuni anterioare celei despre care
povestiţi, puteţi folosi perfectul compus sau mai-mult-ca-perfectul;
- nu faceţi comentarii personale asupra celor povestite şi nu folosiţi mărci afective;
- nu folosiţi regionalisme, arhaisme sau forme populare, forme care pot apărea în
textul de bază; transpuneţi-le, acolo unde este cazul, în limba literară;
- mai multe cuvinte/secvenţe care se referă la aceeaşi acţiune pot fi redate mai concis
(de exemplu, un gerunziu poate concentra o propoziţie subordonată);
- din rezumat se exclud descrierile, figurile de stil, elementele retorice şi termenii
expresivi (interjecţii);
- formulări de tipul "Autorul relatează cu umor... "; "Acţiunea se desfăşoară... " nu se
recomandă, ele fiind specifice comentariului; în rezumat trebuie să vă limitaţi la a
prezenta pe scurt faptele;
- pentru a realiza legătura dintre diversele enunţuri ale rezumatului, puteţi folosi
cuvinte şi expresii ca: la începutul, apoi, între timp, de îndată ce, de aceea etc.
III.Corectarea şi definitivarea rezumatului
Recitiţi rezumatul pe care l-aţi realizat. Verificaţi următoarele aspecte:
referirea strictă la ceea ce se povesteşte, nu la cine şi cum povesteşte (dacă apar
asemenea secvenţe în rezumatul vostru, eliminaţi-le); logica prezentării şi păstrarea
elementelor esenţiale, fără de care un cititor care nu cunoaşte originalul nu ar
înţelege despre ce este vorba în rezumatul vostru.
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
39
Page 39
Şedinţa 6 – „Eseul”
Perioada
12 Martie – 16 Martie 2012
Obiective 1. Prezentarea sugestiilor de scriere a unui eseu 2. Exersarea scrierii unui eseu
Materiale necesare
Fişa de lucru Eseul – pentru fiecare elev
Fişa de evaluare – pentru fiecare elev
Instrumente de scris
Foarfecă
Timp de lucru 50 de minute
Descriere Coordonatorul grupului va explica elevilor faptul că, în cadrul acestei activităţi vor încerca să convingă ascultătorii cu părerile lor. Elevii vor lucra individual, vor alege o temă şi vor redacta texte prin care îşi vor susţine opiniile. Temele dintre care elevii pot alege sunt următoarele: Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre problema
clonării, pornind de la următoarea definiţie: „Clonarea reprezintă procesul de a creea o copie identică genetic a unui original. Clona în sensul biologic reprezintă un organism multicelular care posedă exact aceleaşi gene cu un alt organism viu.”
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre problema eutanasierii unui bolnav în stadiul terminal, pornind de la următoarea definiţie: „eutanasia este o metodă de provocare a unei morți nedureroase unui bolnav incurabil, pentru a-i curma o suferință îndelungată și grea.”
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre problema testării produselor cosmetice pe animale.
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre problema globalizării, pronind de la următoarea definiţie: „Globalizarea reprezintă renunţarea la limite teritoriale, ascensiunea nelimitată atehnologiei, circulaţia neîngrădită a informaţiei, uniformizarea economiei, liberacirculaţie a capitalului şi a persoanei, alinierea politică în perspectiva uneiguvernări globale.”
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre efecte pozitive şi negative ale reţelei sociale Facebook.com asupra personalităţii individului.
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre petrecerea timpului liber online – efecte pozitive şi negative.
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre practica angajatorilor de a căuta informaţii despre potenţialii angajaţi pe reţelele de socializare de tipul Facebook.com.
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre iubire, pornind de la ideea identificată în urmatoarea afirmaţie: “Iubirea e din alta lume şi se iveşte din senin, fără ca să ştii de ce, se dă pe faţă, fară ca să ştii
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
40
Page 40
cum, şi te duce fără ca să ştii unde”. (Ioan Slavici, Mara) Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre greşeala,
pornind de la ideea identificată în urmatoarea afirmaţie: “Greşelile nu se iartă, ci se repară”. (Nicolae Iorga, Cugetări)
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre împlinirea unui ţel/ a unui vis, pornind de la ideea identificată în urmatoarea afirmaţie: “Nimic nu ne transformă mai mult decat ţintele pe care nu le ajungem”. (Lucian Blaga, Cugetări)
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre lene, pornind de la ideea identificată în urmatoarea afirmaţie: “Lenea e sinucidere blândă”. (Nicolae Iorga, Cugetări)
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre puterea iubirii, pornind de la ideea identificată în urmatoarea afirmaţie: “Ceea ce a fost clădit cu iubire nu poate fi doborât niciodată”. (Mircea Florian, Arta de a suferi)
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre voinţă, pornind de la ideea identificată în urmatoarea afirmaţie: “Cand este o voinţa fierbinte, totul se poate”. (Dimitrie Bolintineanu, Opere)
Coordonatorul va îndruma elevii în procesul de creaţie, oferindu-le următoarele direcţii: “Într-un text argumentativ trebuie să vă susţineţi opinia referitoare la o anumită afirmaţie prin nişte argumente bazate pe exemple concrete. Imediat după ce aţi lecturat citatul dat trebuie să vă gândiţi dacă sunteţi pro sau contra, deşi e recomandat să nu fiţi într-o extremă sau alta ci să alegeţi calea de mijloc. Puteţi începe textul argumentativ cu formulele tipice: “Cred că…”; “(Nu) Sunt de acord cu…”. Apoi treceţi direct la argumente. De cele mai multe ori se cer doar două argumente pe care le puteţi introduce în text prin formulele: “În primul rand…, În al doilea rand….”; “De asemenea,”; “bine înţeles”. La partea aceasta e bine să folosiţi expresii/locuţiuni/structuri ce atrag atenţia, unele din cele mai bune fiind: “adaugând următoarele”, “după toate acestea”, “din nou”, “de asemenea”, “pe langă toate”, “sa nu uităm”, “după cum am spus”, “şi acum”, “oricum”, “oricat”, “la fel ca”, “ma bazez pe”, etc. Dacă tema ce v-a picat nu este tocmai pe placul vostru şi nu ştiţi cu ce exemple să vă susţineţi argumentele nu strică să improvizaţi. Folosind formulari precum “conform unor studii”, “în urma unor sondaje”, etc. este foarte greu sa fiţi contestat. La sfârşit puneţi concluzia cât mai concis. Concluzia poate fi reluată într-un nou enunţ: “de menţionat faptul că: pe de o parte, … pe de alta parte”,” de altfel”, “cu alte cuvinte…” ,“aşadar…”,” rezultă…” E bine ca textului argumentativ să-i daţi o notă cât mai personală, dar nu
folosiţi un limbaj colocvial.” În elaborarea eseului elevii trebuie să ţină cont de următoarele sugestii (aşa cum au fost prezentate în cadrul subiectului al II-lea din proba de limbă şi literatură română, la examenul de Bacalaureat) :
să respecte structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri;
să redacteze conţinutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei / a propriei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente;
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
41
Page 41
să respecte normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie) şi limita de spaţiu indicată.
Concluzii: Cunoaşterii modului în care se redactează un eseu este utilă în susţinerea opiniei personale, în dezvoltarea abilităţilor de a negocia, în convingerea interlocutorului şi în dezvoltarea competenţelor de argumentare în scris sau oral a unor opinii, în diverse situaţii de comunicare. Evaluare: Fiecărui elev i se va înmâna o fişă de evaluare. Elevii vor fi rugaţi să se gândesască la modul în care se simt acum, cand urmează să îşi reia activitatea cotidiană și să scrie pe ușă cuvântul care exprimă cel mai bine sentimentele proprii.
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
42
Page 42
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre problema clonării, pornind de la următoarea definiţie: „Clonarea reprezintă procesul de a creea o copie identică genetic a unui original. Clona în sensul biologic reprezintă un organism multicelular care posedă exact aceleaşi gene cu un alt organism viu.”
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre problema eutanasierii unui bolnav în stadiul terminal, pornind de la următoarea definiţie: „eutanasia este o metodă de provocare a unei morți nedureroase unui bolnav incurabil, pentru a-i curma o suferință îndelungată și grea.”
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre problema testării produselor cosmetice pe animale.
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre problema globalizării, pronind de la următoarea definiţie: „Globalizarea reprezintă renunţarea la limite teritoriale, ascensiunea nelimitată atehnologiei, circulaţia neîngrădită a informaţiei, uniformizarea economiei, liberacirculaţie a capitalului şi a persoanei, alinierea politică în perspectiva uneiguvernări globale.
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre efecte pozitive şi negative ale reţelei sociale Facebook.com asupra personalităţii individului.
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre petrecerea timpului liber online – efecte pozitive şi negative.
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre practica angajatorilor de a căuta informaţii despre potenţialii angajaţi pe reţelele de socializare de tipul Facebook.com.
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre iubire, pornind de la ideea identificată în urmatoarea afirmaţie: “Iubirea e din alta lume şi se iveşte din senin, fără ca să ştii de ce, se dă pe faţă, fară ca să ştii cum, şi te duce fără ca să ştii unde”. (Ioan Slavici, Mara)
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre greşeala, pornind de la ideea identificată în urmatoarea afirmaţie: “Greşelile nu se iartă, ci se repară”. (Nicolae Iorga, Cugetari)
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre împlinirea unui ţel/ a unui vis, pornind de la ideea identificată în urmatoarea afirmaţie: “Nimic nu ne transformă mai mult decat ţintele pe care nu le ajungem”. (Lucian Blaga, Cugetari)
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre lene, pornind de la ideea identificată în urmatoarea afirmaţie: “Lenea e sinucidere blândă”. (Nicolae Iorga, Cugetari)
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre puterea iubirii, pornind de la ideea identificată în urmatoarea afirmaţie: “Ceea ce a fost clădit cu iubire nu poate fi doborât niciodată”. (Mircea Florian, Arta de a suferi)
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre voinţă, pornind de la ideea identificată în urmatoarea afirmaţie: “Cand este o voinţa fierbinte, totul se poate”. (Dimitrie Bolintineanu, Opere)
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
43
Page 43
FIŞA DE LUCRU „ESEUL”
Nume:
Data:
Instrucţiuni: Scrie un text de tip argumentativ de 15-20 de randuri despre tema aleasă.
Timp de lucru: 30 de minute
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
44
Page 44
FIŞA DE EVALUARE
Nume:
Data:
Instrucţiuni: Am ajuns la finalul activității. Gândeste-te cum te simți acum, cand
urmează să îți reiei activitatea cotidiană și scrie pe ușă cum te simți.
Timp de lucru: 5 de minute
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
45
Page 45
Şedinţa 7 – „Mnemotehnicile”
Perioada
26 Martie – 30 Martie 2012
Obiective 1. Discutarea mnemotehnicilor ca metodă de studiu; 2. Exersarea mnemotehnicilor ca tehnică de studiu.
Materiale necesare
Fişa de lucru Mnemotehnicile - pentru fiecare elev
Timp de lucru 50 de minute
Descriere 1. Prezentarea metodelor mnemotehnice
În cadrul acestei activităţi coordonatorul va sintetiza şi va explica elevilor
mnemotehnicile. Pavel Mureşan, în lucrarea “ Învăţarea eficientă şi rapidă”, prezintă o definiţie-explicaţie asupra mnemotehnicii:
“Mnemotehnica sau tehnica memorării artificiale caută să organizeze, într-un sistem logic artificial , informaţiile disparate, pe baza unor principii şi procedee ce sevesc la reconstituirea şi reproducerea lor precisă. Este vorba de variate sisteme de codificare numerică sau alfabetică a diferitelor categorii de date sau cunoştinţe; modalităţi de imaginare a unor asociaţii, relaţii, transformări, utilizări sau aplicaţii.”
În continuare, coordonatorul va explica elevilor următoarele metode de memorare artificială, pornind de la informaţiile oferite de specialiştii în problematica dezvoltării memoriei (Stancu,M., Brezeanu, C., 2000):
1. Metoda grupării Cât de repede putem memora o listă de termeni? În câteva minute, condiţia fiind aceea de a grupa termenii după un criteriu ( conţinut, formă, mărime apartenenţă, etc.), chiar şi artificial ( grupare după litera de început, grupare în ordine alfabetică, etc. Ex. Manualul de Biologie clasa a XI-a:Afecţiuni fizio-patologice ale S.N.( Sistem Nervos): insuficienţa circulatorie cerebrală, infarctul cerebral, hemoragia cerebrală, epilepsia, tumorile cerebrale, encefalitele.
Deşi afecţiunile sunt grupate după un criteriu ( afecţiuni fizio-patologice), termenii utilizaţi sunt dificili de memorat şi reprodus. Astfel, putem apela la criteriul grupării în ordine alfabetică, după litera de început ( literele le pot ordona alfabetic).
Rezultatul: E E H I I T ( două litere E, două litere I, una H şi alta T) Exemplul este relativ simplu, lista de denumiri fiind scurtă. Metoda poate fi
utilizată cu succes pentru o listă lungă de termeni. 2. Sisteme mnemotehnice bazate pe localizări (“ sistemul unei camere”,
sistemul buzunarului”, etc.) Principiul de bază pentru acest sistem îl constituie imaginarea unui spaţiu ( casă, cameră, buzunar, etc.) şi localizarea fiecărui termen de memorat într-un loc anume. Este vorba de stabilirea unei relaţii logice specifice între ceea ce se memorează şi obiectul din spaţiul imaginat.
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
46
Page 46
2.1. Itinerariul este un procedeu folosit de oratorii antici pentru a-şi aminti discursurile. Presupune identificarea unui traseu binecunoscut (drumulspre şcoală) şi a obiectelor de pe parcursul său. În locul acelor obiecte se pot plasa idei, acronime, imagini. Prin asocierea informaţiilor cu anumite locaţii cunoscute retenţia acestora creşte. După ce acest procedeu este stăpanit bine se pot construi şi călătorii imaginare. Cum fiecare itinerariu este diferit, riscul de confunda informaţiile intre ele scade.
2.2. Camera romană este un alt procedeu care datează din Antichitate. Principiul este similar cu cel al itinerariului, doar că itinerariul este inlocuit cu o incăpere familiară (camera de studiu, birou, dormitor etc), iar locaţiile luate in considerare pentru realizarea asocierilor sunt din acel interior. Pentru a reactualiza informaţiile este de ajutor o plimbare reală sau imaginară in acea incăpere. Dacă spaţiul nu este suficient se pot deschide uşile, inspre alte spaţii sau se pot crea spaţii imaginare, care se decorează cu obiecte care ar fi logic să se afle acolo.
2.3. Oraşul este o metodă recomandabilă mai ales in invăţarea limbilor străine. Funcţionează tot pe principiul stabilirii unor asociaţii, de data aceasta intre amplasamente dintr-un oraş cunoscut şi vocabularul limbii pe care dorim să o invăţăm. Atunci cand invăţăm mai multe limbi străine, avem nevoie de mai multe oraşe, pentru a evita confuziile.
3. Codul mnemotehnic alfabetic A-Z Lista de cuvinte care trebuie memorată va fi ordonată succesiv, după
literele alfabetului A-Z. Este bine ca acele cuvinte care trebuie memorate să indice un obiect uşor de reprezentat mintal. Dacă cuvintele ce trebuie memorate pot forma un lanţ de legături logice între ele, atunci fiecare cuvânt declanşează automat reamintirea următorului. Lista de cuvinte se poate memora prin imaginarea unei povestioare care să evidenţieze aceste cuvinte.
Ex.: Manualul de Limba şi Literatura Română “În literatura modernă, oda poate avea o tematică diversă: limba
naţională, divinitate, o personalitate, un eveniment, un ideal, patria, o faptă eroică.”
Lista de cuvinte cheie o putem aranja în ordine alfabetică: Divinitatea Eveniment Faptă eroică Ideal Limba naţională Patria Personalitate
Lista poate fi cu uşurinţă reţinută dacă, încercăm o scurtă povestioară. Divinitatea nu este un Eveniment episodic în viaţa oamenilor iar Faptele eroice ale unor oameni pot constitui Ideal pentru alţii , acest fapt fiind semnalat în Limba naţională de multe Personalităţi ale Patriei noastre
4. Procedeul asocierii numerice Procedeul se bazează pe asocierea cifrelor (perechi) cu cifre pe care le utilizăm foarte des. Trebuie însă să avem grijă la ordinea perechilor de cifre.
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
47
Page 47
Importanţa procedeului constă în acordarea unei semnificaţii logice cifrelor sau perechilor de cifre. Ex.: Avem numărul de telefon 0712960930 Se asociază primele două cifre cu luna în care m-am născut, următoarele cu vârsta pe care o am, alte două cu numărul autobuzului cu care circul zilnic, etc. Alte procedee mnemotehnice:
Procedeul initializarii semantice – folosind prima litera a cuvintelor dintr-o lista de lucruri ce trebuie memorate se construieste o propozitie sau o fraza cheie cu o semnificatie usor de retinut, iar pe baza acestora se poate reconstitui intreaga lista de termeni;
Procedeul mediatorilor semantici – memorarea unui material sau a unor lucruri este mult mai usoara cand se face apel la o serie de repere, puncte de sprijin, cadre de referinta sau mediatori decat atunci camd acestea lipsesc;
Procedeul asocierii prin concatenare – consta in lanturi de cuvinte sau litere inventate pentru a putea memora usor si reactualiza rapid cunostintele insotite;
Sistemul inlantuirii asociative – se bazeaza pe asociatii logice naturale care leaga itemii in perechi specifice, grupe, siruri etc;
Procedeul codurilor de figuri – reprezinta un sistem artificial de memorare ce consta intr-un cuvant ce serveste drept carte reamintirea lucrurilor fara legatura intre ele;
Procedeul sintagmei – presupune crearea unor sintagmei pentru memorarea listei de termeni fara legatura intre ele.
Asocierile inseamnă conectarea noilor informaţii in mod intenţionat cu lucruri foarte bine cunoscute: imagini, muzică sau orice altceva. Asocierile nu trebuie să fie neapărat logice, dar pot fi amuzante. O formulă complexă reprezentand un aspect din astronomie (W-O-B-A-F-GS- M-R-N-S) poate fi reţinută printr-o asociere amuzantă W(ine)-O(bosit)-B(ărbatul)-A(casă)-F(emeia)-G(răbită)-S(trange)-M(asa)-R(ămane)-N(emancat)-S(ăracul).
Acronimele reprezintă gruparea iniţialelor cuvintelor care vor fi memorate astfel incat să formeze cuvinte cu sens. De exemplu, cele zece părţi de vorbire din limba romană pot fi reţinute printr-un acronimul: VANA PS CAPI (Verb, Adjectiv, Numeral, Articol, Pronume, Substantiv, Conjuncţie, Adverb, Prepoziţie, Interjecţie). Cu ajutorul prescurtării PS se poate reţine şi ideea că ultimele patru sunt cele neflexibile. Deşi acronimele pot fi utile pe post de aid-memoire ele nu asigură neapărat comprehensiunea materialului.
Propoziţiile formate din cuvinte care au aceleaşi iniţiale cu ale cuvintelor ce trebuie memorate pot fi de asemenea un stimulent pentru memorare. De exemplu, printr-o propoziţie precum „ Un impăratul şi cu alt impăratul se bat mai repede decat Aleodor şi Spanul" poate fi utilizată pentru memorarea regulii efectuării operaţiilor: „inmulţirea şi impărţirea se efectueză inaintea Adunării şi Scăderii".
Gruparea este o metodă utilă mai ales pentru memorarea numerelor. O regulă simplă asupra memoriei de scurtă durată afirmă că o persoană işi reaminteşte intre 5 şi 9 elemente deodată. Şirurile de cifre sunt mai uşor de reţinut dacă se grupează. De exemplu numerele de telefon se pot aranja in grupe de cate trei cifre sau de cate două.
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
48
Page 48
Uneori funcţionează alte grupări. Un număr de telefon precum 0264-122002 poate fi reţinut printr-o grupare astfel: 0264 (prefix) 12 (decembrie) 2002 (an).
Concluzii: Mnemotehnicile sunt metode prin care se realizează, memorarea unor informaţii care sunt mai dificil de reţinut. Cu cat se combină mai multe funcţii ale creierului şi mai mulţi stimuli (sunete, culori, mirosuri, imagini, gusturi, mişcări, poziţii, structuri, emoţii), cu atat rezultatul este mai de durată.
2. Exerciţiu Elevii sunt rugaţi să memorize textul conţinut în Fişa de lucru. Apoi, câţiva elevi vor încerca să reproducă ceea ce au reţinut. Se identifică eventualele metode, procedee de memorare rapidă pe care elevii le-au utilizat. Concluzii: Mnemotehnicile sunt utile pentru stocarea informaţiei în aşa fel încât să permită reactualizarea lor rapid şi cu acurateţe. Nu se recomandă însă utilizarea unui număr prea mare de astfel de procedee, pentru a nu aluneca într-o înmagazinare a informaţiei din care scopurile pentru care reţinem acele informaţii să se piardă. Valoarea cunoştinţelor acumulate constă în funcţionalitatea acestora şi in capacitatea noastră de a le menţine operaţionale.
3. Evaluare
Coordonatorul grupului va cere feed-back fiecărui elev din grup, adresând întrebări privind activitatea la care a participat. Întrebările vor viza aspectele plăcute şi mai puţin plăcute ivite pe parcursul exerciţiilor şi, de asemenea, modul în care s-au simţit.
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
49
Page 49
FIŞĂ DE LUCRU MNEMOTEHNICILE
Nume:
Data:
Instrucţiuni: Utilizaţi o mnemotehnică la alegere pentru putea reda următorul fragment din
Manualul de Chimie.
Timp de lucru: 15 minute
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
50
Page 50
Şedinţa 8 – Evaluare
Perioada
26 Martie – 30 Martie 2012
Obiective 1. Evaluarea activităţilor de consiliere de grup. 2. Încheierea procesului de consiliere.
Materiale necesare
Chestionar de evaluare
Coli A4
Instrumente de scris
Bolduri
Timp de lucru 50 de minute
Descriere
Elevilor li se citeste urmatoarea poveste inspiraţională:
Alegoria broscuţelor
“A fost odată un grup de broscuţe care vroiau să se ia la întrecere.
Ţelul lor era să ajungă în varful unui turn foarte inalt.
Se adunsaeră deja mulţi spectatori, pentru a urmări cursa şi a le încuraja pe broscuţe. Cursa urma să înceapă.
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
51
Page 51
Totuşi, dintre spectatori nu credea niciunul că vreuna dintre broscuţe va reuşi să ajungă în varful turnului. Tot ce se auzea erau exclamaţii de genul: „Oh, ce obositor!!! Nu vor reuşi niciodată să ajungă sus!” sau: „Nici nu au cum să reuşească, turnul este mult prea înalt!” Broscuţele începură să abandoneze cu excepţia uneia singure, care se căţăra vioaie mai departe. Spectatorii continuau să strige: „E mult prea obositor! Nu va putea nimeni să ajungă sus!” Tot mai multe broscuţe se resemnau şi abandonau, doar una singură se căţăra consecvent mai departe. Nu voia cu nici un chip să abandoneze! În final, renunţaseră toate, cu excepţia acelei broscuţe, care cu o imensă ambiţie şi rezistenţă reuşi să ajungă singură în varful turnului! După aceea, toate celelalte broscuţe şi toţi spectatorii au vrut să afle cum a reuşit broscuţa să ajungă totuşi în vârf, după ce toate celelalte se văzuseră nevoite să abandoneze cursa!
Unul din spectatori se duse la broscuţă s-o întrebe cum de a reuşit să facă un efort atât de mare şi să ajungă în vârful turnului.
Aşa a aflat că……….BROSCUŢA ÎNVINGATOARE ERA SURDĂ!!!
Morala? Nu asculta niciodată oamenii care au prostul obicei de a fi întotdeauna negativi şi pesimişti fiindcă ei îţi răpesc cele mai frumoase dorinţe şi speranţe pe care le porţi în suflet! Gandeşte-te mereu la puterea cuvintelor, căci tot ceea ce auzi sau citeşti te influenţează în ceea ce faci! Deci: FII MEREU OPTIMIST ! Şi mai ales fii pur şi simplu SURD cand cineva îţi spune că nu-ţi poţi realiza visurile!”
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
52
Page 52
Elevilor li se distribuie Chestionarul de evaluare finală a proiectului. După ce toţi elevii au finalizat de completat chestionarul, coordonatorul va introduce ultimul exerciţiu la care va participa grupul. Exerciţiu de Bun-ramas Elevii sunt rugaţi să se ridice de pe scaune şi să îşi prindă o coală A4 pe spate, cu ajutorul unui bold. Se vor plimba apoi prin sală şi îşi vor scrie mesaje ce conţin gânduri şi urări proprii. Coordonatorul va participa şi el, lăsând câte un mesaj personalizat fiecărui elev.
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
53
Page 53
CHESTIONAR DE EVALUARE
Data:
Instrucţiuni: Pentru a evalua și îmbunătăţi calitatea activităţilor, te rugăm să completezi cu opiniile tale chestionarul următor. Îţi mulţumim!
Nr. Crt.
Item În foarte mare
măsură
În mare măsură
Nici în mică nici în mare măsură
În mică măsură
În foarte mică
măsură
1 În ce măsură a corspuns acest proiect aşteptărilor tale?
2 În ce măsură metodele folosite te-au ajutat să înţelegi conţinutul?
3 În ce măsură consideri că activităţile la care ai participat contribuie la dezvoltarea ta personală?
4 Ai colaborat bine cu colegii?
5 Coordonatorul grupului a oferit explicaţii clare?
6 Materialele utilizate au facilitat înţelegerea conceptelor noi?
7 Materialele de studiu au fost adecvate?
8 În activitatea ta de învăţare vei aplica tehnicile dobândite în cadrul activităţilor la care ai participat?
9 Ai recomanda prietenilor să participe la astfel de activităţi?
10 Care au fost cele mai utile informaţii pe care le-ai primit în cadrul acestor activităţi?
11 Ce subiecte prezintă neclarităţi?
12 Comentarii / sugestii:
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
54
Page 54
FIŞĂ DE PREZENŢĂ
Data:
Nr.
crt.
Nume şi prenume elev Semnătura
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
Învăţăm să învăţăm! - Proiect de consiliere de grup
55
Page 55
Bibiliografie
Băban,A.,(2009).Consiliere educaţională Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi
consiliere.Cluj-Napoca: Editura Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România.
Bernat,S.,(2003).Tehnica învăţării eficiente.Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană
Bogathy,Z., Sulea,C.,(Coord.)(2004).Manual de ethnici şi abilităţi academice. Timişoara:
Editura Universităţii de Vest
Ciupercă,I.,Cozma,E.,(2006).Istorie Manual pentru clasa a XI-a. Bucureşti: Editura Corint
Delavrancea, B.Ş., (2009).Hagi Tudose. Bucureşti: Editura Erc Press
Gagne,R.M.,(1975).Coniţiile învăţării. Bucureşti: Editura Didactică şi pedagogică
Ioniţă,F., Săvoiu,A.,(2005). Limba şi literature română Manual pentru clasa a XI-a. Bucureşti:
Editura Grupul editorial Art
Linksman,R.,(1999).Învăţare rapidă.Bucureşti: Editura Teora
Mureşan,P.,(1990).Învăţarea eficientă şi rapidă. Bucureşti: Editura Ceres
Neacşu,I.,(1990).Metode şi tehnici de învăţare eficientă. Bucureşti: Editura Militară
Neguţ, S., Ielenicy,M., Bălteanu,D., Neacşu,M.C., Bărbulescu,A.,(2006).Geografie Manual
pentru clasa a XI-a.Bucureşti: Editura Humanitas
Petty,G.,(2007).Profesorul azi Metode modern de predare. Bucureşti: Editura Atelier Didactic
Ploskar, M. (2008). Harta mentală. Găsit la adresa:
http://spunenuviolentei.blogspot.com/2011/08/harta-mentala.html, la 10 Ianuarie 2012.
Roşca,S., Chiru,L., Roşca,M., (2006).Chimie Manual pentru clasa a XI-a. Bucureşti: Editura
Humanitas
Simion,E.(coord.), Rogalski,F., Cristea-Enache,D., Mazilu, D.H.,(2006).Limba şi literatura
română Manual pentru clasa a XI-a. Bucureşti: Editura Corint
Stancu,M., Brezeanu, C., (2000). A-i învăţa pe studenţi să înveţe. Bucureşti: Editura Corint
Zafiu,R., Samihaian, F., Parvulescu, I., Papadima, L., (2008). Limba şi literatura română
Manual pentru clasa a XI-a. Bucureşti: Editura Humanitas
Zlate,M.,(1973). Empiric şi ştiinţific în învăţare, Bucureşti: Editura didactică şi pedagogică