RESURSĂ EDUCAŢIONALĂ DESCHISĂ

Denumire: M5 DESERTURI SLĂTINENE

CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

Autori: ENACHE MARINELA-ANGELICA

PETRESCU NICOLAE

Unitatea de învăţământ: COLEGIUL ECONOMIC „PETRE S. AURELIAN”

SLATINA, OLT

Modulul 5: DESERTURI SLĂTINENE

Domeniul: TURISM/ALIMENTAȚIE PUBLICĂ

Clasa: CLASA a IX - a ÎNVĂTĂMÂNT PROFESIONAL

Scopul materialului propus1: didactic (de utilizat la clasă/cu elevii (dobândirea

competenţelor profesionale necesare adaptării absolventului la piaţa muncii în continuă schimbare)

1 Detalii în anexa 1 la PO nr. 113/15.11.2017 privind evaluarea și selecția Resurselor educaționale deschise

COLEGIUL ECONOMIC „PETRE S. AURELIAN”

SLATINA, OLT

Str. Primăverii, nr.5, 230127, Slatina, Olt, România

www.psaurelian.ro, e-mail: cepsaurelian@yahoo.com

CURRICULUM DE DEZVOLTARE LOCALĂ

CLASA A XI-A ÎNVĂTĂMÂNT PROFESIONAL

MODULUI 5: DESERTURI SLĂTINENE

DOMENIUL: TURISM ȘI ALIMENTAȚIE PUBLICĂ

CALIFICAREA: COFETAR-PATISER

Autori:

prof.ing. Enache Marinela Angelica

prof. ing. Petrescu Nicolae

SLATINA

2018

ARGUMENT

În învăţământul profesional şi tehnic proiectarea curriculumului în dezvoltare locală (CDL) se

subsumează principiilor de proiectare ale curriculumului naţional, dar este determinat de cele două scopuri

fundamentale specifice dezvoltării de curriculum:

1. dobândirea, de către absolvenţi, a competenţelor profesionale necesare pentru adaptarea în prezent şi

mai ales în viitor la cerinţele unei pieţe a muncii aflate într-o continuă şi rapidă schimbare;

2. dobândirea, de către absolvenţi, a acelor competenţe cheie transferabile necesare pentru integrarea

socială, ca şi pentru integrarea rapidă şi cu succes pe piaţa muncii.

Curriculumul în dezvoltare locală (CDL) constituie oferta curriculară specifică fiecărei unităţi de

învăţământ şi este realizat în parteneriat cu agenţii economici.

Prin această ofertă curriculară se asigură cadrul necesar adaptării pregătirii profesionale a elevilor la

cerinţele pieţei muncii locale şi judeţene.

Proiectarea şi evaluarea curriculumului în dezvoltare locală implică angajarea partenerilor sociali (agenţi

economici, asociaţii/organizaţii locale ale angajatorilor şi/sau ale angajaţilor) în procesul de identificare a

competenţelor specifice pieţei forţei de muncă locale şi a situaţiilor de învăţare oferite elevilor.

Această componentă a curriculumului (CDL) răspunde nevoii de acordare unei mai mari autonomii

unităţilor de învăţământ cu privire la planificarea şi proiectarea ofertei de pregătire profesională a elevilor având

în vedere că pieţele muncii sunt locale, fiind limitată deocamdată de neadoptarea strategiei de descentralizare.

Modulul ”Deserturi slatinene” a primit denumirea stabiliăt de către unitatea de învățământ în parteneriat cu

agentii economici/instituțiile public partenere, cu avizul inspectoratului școlar.

Notă introductivă

Modulul ”Deserturi slatinene” componentă a ofertei educaționale (curriculare) pentru calificarea

profesională din domeniul de pregătire profesională TURISM ȘI ALIMENTAŢIE PUBLICĂ , face

parte din cultura de specialitate și pregătire practică –stagii de pregătire practică-curriculum în

dezvoltare locală aferente clasei a IX-a, învățământ profesional.

Modulul are alocat un număr de 150 ore /an, conform planului de învățământ repartizare în 5 săptămâni

a 6 ore/zi și a fost elaborat în parteneriat cu SC BACHUS SA, SC TOP TURISM INTERMED.

Modulul,, Deserturi slătinene ,, este centrat pe rezultate ale învățării propuse de partenerul de practică

și vizează dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare angajării pe piața muncii în una din

ocupațiile specificate în SPP-urile corespunzătoare calificărilor profesionale de nivel 3, din domeniul de

pregătire profesională TURISM/ALIMENTAŢIE, sau continuarea pregătirii într-o calificare de nivel

superior.

Structură modul

Corelarea dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățării

URÎ 12 Prepararea si servirea deserturilor slătinene

Conținuturile învățării Rezultate ale învățării (codificate conform SPP)

Cunoștințe Abilități Atitudini

12.1.1 Caracterizarea

vaselor, ustensilelor,

echipamentelor teh-

nologice necesare

pregătirii semipro-

paratelor de patiserie

cofetărie

12.1.2

Descrierea procesului

de obtinere a se-

mipreparatelor de

patiserie - cofetarie

12.1.3

Descrierea indicilor

de calitate a semi-

preparatelor de

patiserie cofe-tărie

12.1.4

Stabilirea valo-rii

nutritive

semipreparate-lor de

patiserie cofetărie

12.2.1 Selectarea

va-selor, ustensi-

lelor, echipa-

mentelor

tehnologice

necesare in U.A.P.

12.2.2

Realizarea

necesarului de

materii prime ,

conform reţe-

tarului specific

12.2.3

Analiza indicilor

de calitate a semi-

preparatelor de

patiserie cofe-

tărie

12.2.4

Verificarea

semipreparate-lor

de patiserie

12.3.1

Implicarea activă şi

responsabilă in pregarea

semipreparatelor de

patiserie- cofetărie folosind

– conform reţetarului –

vasele, ustensilele,

echipamentele tehnologice

adegvate, materiile prime si

auxiliare de calitate in

condiţii de igienă, siguranţă

şi securitate in muncă

12.3.2

Lucrul in echipă bine

organizat pentru

indeplinirea sarcini-lor

12.3.4

Completarea responsabilă

a a fişelor de analiză a

semipreparatelor de

patiserie cofetărie

12.4.1

Utilaje, vase,

ustensile folosite in

laboratoarele de

cofetărie-patiserie

12.4.2

Materii prime folosite

la obţinerea pro-

duselor alimentare.

Materii prime

tradiţionale.

Materii prime

neconvectionale.

Produse ecologice.

12.4.2

Aprovizionarea cu

materii prime şi

auxiliare:

- verificarea stocurilor

existente,

achiziţionarea de

materii prime şi

auxiliare

12.1.5

Identificarea

deserturilor slătinene

ca va loare nutritivă şi

gustativă

12.1.6

Prezentarea

succesiunii o-

peratiilor spe-cifice

tehnolo-giei de

obţinere a deserturilor

slătinene

12.1.7

Clasificarea

sortimentului de

torturi

12.1.8

Clasificarea

elementelor de décor

in funcţie de

caracteristi-

cileorganoleptice şi

tehnologice

cofetărie din punct

de vedere nutritiv

si igienic

12.2.5

Alegerea semi-

preparatelor de

cofetărie nece-sare

pregătirii

deserturilor slă-

tinene

12.2.6

Obţinerea dife-

ritelor categorii de

deserturi slă-tinene

si reme-dierea

eventua-lelor

defecte a-părute la

prelu-crare

12.3.5

Implicarea activă, sau in

echipă pentru pregatirea

deserturilor slăti-nene

conform procesului teh-

nologic din reţetar şi

pentru remedierea even-

tualelor defecte în condiţii

de igienă, siguranţă şi

securitate in muncă

12.3.6

Implicarea activă pentru

servirea deserturilor slăti-

nene

12.4.3.

Calitatea produselor

(valoare

psihosenzorială,

valoare biologică ,

valoare caloric,valoa

re igienică ):

siropurile, blatu-rile,

cremele, decorurile

12.4.4

Clasificarea şi

caracterizarea

deserturilor slătinene

din unităţile partenere

12.4.5

Proces tehnolo-gic.

Proces de fabricaţie

- operaţiile de

pregătire primară şi

termică pentru

semipreparate (din

zahăr, fructe, ou şi

făină, creme) folosite

la obtinerea :

-Tortului caffe

Bachus,

12.1.9

Stabilirea regulilor de

servire a deserturilor

slătinene

12.2.7

Alegerea corectă a

elementelor de

décor specifice

dife ritelor sorti-

mente de torture

12.2.8

Alegerea corectă a

obiectelor de

inventar pen tru

servirea desertului

-Tortului

ocazional

-Tortului cu frişcă

slătinean

Tehnologia de

pregătire a torturilor –

succesiunea opera-

ţiilor tehnologice de

asamblare a semipre-

paratelor şi de fina-

lizare a torturilor;

12.4.6

Sortimentul de torturi:

- pe bază de blat alb,

- pe baza de frişcă,

- pentru aniversare

12.4.7

Elemente de décor

pentru diferite sor-

timente de torturi

12.4.8

Servirea torturilor

Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și

material, documentații tehnice, economice, juridice, etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării

(existente în școală sau la agentul economic):

Dotări specifice , literatură de specialitate si documente specifice cum ar fi fişa tehnologică sau buletin de

analize , reţetare, fişe de documentare , mobilier , echipamente si obiecte de inventar specifice spaţiilor

din UAP, materii prime , vase ,ustensile, aparate , utilaje si echipamente specifice bucătăriilor,fişe de lucru

si fişe de evaluare

Sugestii metodologice

Conţinuturile modulului „ Deserturi slatinene” vor fi abordate în orele de instruire practică comasată.

Numărul de ore pentru atingerea unităţilor de competenţă vor fi repartizate de profesor în funcţie de

ritmul de lucru al elevilor şi de complexitatea conţinuturilor.

Se vor promova metode activ – participative, centrate pe elev, care dezvoltă gândirea, încurajează

participarea elevilor, dezvoltă creativitatea şi realizează o comunicare multidirecţională.

Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic, toţi elevii să

dobândească competenţele necesare.

Pentru atingerea competenţelor, activitatea de predare - învăţare în cadrul modulului

,, Deserturi slatinene” se poate desfăşura în laboratorul de specialitate cât şi la agentul economic.

În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii ale

educaţiei:

Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor.

Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.

Elevii au stiluri proprii de învăţare. Ei învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi din experienţe

diferite.

Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare.

Elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a le asocia cu

“cunoştinţele vechi”.

Pentru dobândirea de către elevi a deprinderilor prevăzute, activităţile de învăţare - predare utilizate de

cadrele didactice vor avea un caracter interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de

învăţare şi nu pe cele de predare.

Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:

gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;

fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite;

fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;

abordarea temelor din perspectiva tuturor stilurilor de învăţare;

formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc.

Pentru dobândirea rezultatelor învățării, pot fi derulate următoarele activități de învățare:

activități practice;

învățarea prin descoperire dirijată;

studii de caz;

problematizarea;

elaborare de proiecte;

activități bazate pe comunicare și relaționare;

activități de lucru în grup/în echipă.

Exemple de metode aplicate în activitățile de instruire practică

METODE CU VALENŢE CREATOARE:

;Brainstormingul٭

;”Metoda ,,ciorchinelui٭

;Turul galeriei٭

;Metoda Phillips 6/6 sau 6-3-6٭

;Dezbaterea panel٭

;”Dezbate,,٭

.Jocul de rol٭

METODE CU VALENŢE ACTIVIZATOARE:

;Metoda cadranelor٭

;Ştiu/vreau să ştiu/am învăţat٭

;Mozaicul٭

;Discuţia٭

;Reţeaua de discuţie٭

;Cubul٭

;Organizatorii grafici٭

;Problematizarea٭

.Studiul de caz٭

Exemplificarea unei metode creative în vederea formării unui rezultat al învățării:

METODA CUBULUI

Este o metodă folosită în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe

perspective.

ETAPE:

√ 1.Se realizează un cub pe ale cărei feţe se notează: descrie, compară, analizează, asociază, aplică,

argumentează.

√ 2.Se anunţă tema/subiectul pus în discuţie;

√ 3.Se împarte grupul în şase subgrupuri, fiecare subgrup rezolvând una dintre cerinţele înscrise pe feţele

cubului;

√ 4.Se comunică forma finală a scrierii, îtregului grup (se pot afişa/nota pe caiet).

METODA CUBULUI - este o metodă folosită în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect, a unei

situaţii din mai multe perspective.

Cunoștințe: Abilități: Atitudini:

4.1.1. Prezentarea tehnologiei

de obtinere si servirea

deserturilor slătinene

4.2.1. Identificarea tipurilor de

materii prime si auxiliare,

vaselor, ustensilor şi echipa-

mentelor dintr-o bucătărie din

UAP necesare realizării

deserturilor slătinene

4.3.1. Asumarea responsabilită-

ții în utilizarea materiilor prime

si auxiliare, vaselor, ustensile-

lor şi echipamentelor dintr-o

bucătărie din UAP necesare

realizării deserturilor slătinene

Activitate: Resursele materiale necesare realizării deserturilor slătinene

Obiective: Cunoașterea sortimentului de produse alimentare

Mod de organizare a activității: impartire pe 6 grupuri a clasei de elevi

Resurse materiale: fise , Flipchat, markere

Durată:50 min

Desfășurare:

Pregătire: planificarea activității, asigurarea resurselor materiale

Realizare: lucru in echipe

Evaluare și feed-back: rezultatele metodei cubului

Sugestii privind evaluarea

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul va măsura

eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină măsura în care elevii au atins rezultatele

învăţării stabilite în standardele de pregătire profesională.

Evaluarea rezultatelor învăţării poate fi:

Continuă: instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul temei, de modalitatea de

evaluare – probe orale, scrise, practice – de stilurile de învăţare ale elevilor. Planificarea evaluării trebuie să se

deruleze după un program stabilit, evitându-se aglomerarea mai multor evaluări în aceeaşi perioadă de timp.

Va fi realizată de către profesor pe baza unor probe care se referă explicit la cunoştinţele, abilităţile şi

atitudinile specificate în standardul de pregătire profesională.

Finală: realizată printr-o probă cu caracter integrator la sfârşitul procesului de predare/ învăţare, pe baza

criteriilor și indicatorilor de realizare și ponderea acestora, precizați în standardul de pregătire profesională al

calificăriişi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.

Sugerăm următoarele instrumente de evaluare continuă:

-fişe de observaţie;

-fişe de lucru;

-fişe de documentare;

-fişe de autoevaluare/ interevaluare;

-proiectul;

-activităţi practice;

-lucrări de laborator/ practice.

Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:

-proiectul,

-studiul de caz,

-portofoliul.

Se recomandă, ca pe măsura parcurgerii modulului, să se utilizeze atât evaluarea de tip formativ, cât și

evaluarea de tip sumativ, pentru verificarea atingerii rezultatelor învăţării, în conformitate cu criteriile și

indicatorii de realizare prevăzuți în Standardul de pregătire profesională.

Exemplificarea evaluării rezultatelor învățării:

Cunoștințe: Abilități: Atitudini:

4.1.2. Precizarea etapelor de

realizare a semipreparatelor

alimentare în interiorul unității

de alimentaţie publică .

4.2.2. Realizarea

semipreparatelor din peşte

marin si oceanic in bucătăria

unităţii sau in laboratorul de

alimentaţie publică

4.3.2. Asumarea

responsabilității în proiectarea

independentă de realizarea

semipreparatelor din peşte

marin si oceanic .

Studiul de caz ca instrument de evaluare complementară este o metodă de explorare directă, ce constă

în cercetarea în profunzime, din mai multe puncte de vedere, a unor situații, fenomene.

Studiul de caz pune elevii în situația de a găsi mai multe soluții ale problemei și este o metodă ce se

bazează pe punerea în practică a cunoștințelor acumulate.

Evaluarea studiului de caz presupune elaborarea unei grile de notare ce va avea în vedere următoarele:

sarcini de lucru;

timpul de lucru.

Punctaj pentru fiecare sarcina

Criterii și indicatori de realizare și ponderea acestora:

Nr.

crt.

Criterii de realizare și ponderea

acestora

Indicatori de realizare și ponderea

acestora

Punctaj

1 Primirea si planificarea sarcinii de

lucru

30% a) Selectarea informatiilor necesare

planificarii sarcinilor de lucru

b) Alegerea instrumentelor de lucru(Coli

A4, Pix , Marker)

60

40

18

12

2 Realizarea sarcinii de lucru 40% a) Respectarea etapelor prezentate de

profesor

b) realizarea prezentarii si identificarii

sortimentului de produse lactate din

cadrul...

c)Utilizarea corecta a limbajului de

specialitate

25%

50%

25%

10

20

10

3 Prezentarea si promovarea sarcinii

realizate

30% a)Folosirea corecta a notiunilor de

specialitate

b)Prezentarea unei aprecieri globale a

muncii realizate

c)Argumentarea activitatii realizate

d)Realizarea corecta a semipreparatelor

din peste comercializate la ...

20%

20%

40%

20%

6

6

12

6

TOTAL: 100

Fisa de evaluare a activitatii

CRITERII DE APRECIERE A PERFORMANTEI EVALUAREA ACTIVITATII

DE CATRE PROFESOR

a)Selectarea informatiilor necesare planificarii sarcinilor

de lucru

b)Alegerea instrumentelor de lucru(Coli A4, Pix , Marker)

a)Respectarea etapelor prezentate de profesor

b) Realizarea prezentarii si identificarii sortimentului de

produse lactate din cadrul...

c)Utilizarea corecta a limbajului de specialitate

a)Folosirea corecta a notiunilor de specialitate

b)Prezentarea unei aprecieri globale a muncii realizate

c)Argumentarea activitatii realizate

d) Realizarea corecta a semipreparatelor din peste pregatite la ...

JURNAL DE PRACTICĂ

Fișa de identificare a elevului

Numele și prenumele elevului:

Telefon:

e-mail:

Unitatea de învățământ-organizator

de practică:

Clasa:

Calificarea profesională:

Perioada derulării stagiului:

Programul zilnic:

Instituția-partener de practică:

Cadru didactic îndrumător:

Tutore:

Bibliografie:

1. Cerghit, I., Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, E.D.P., Bucureşti, 1983;

2. Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed.Polirom, Iaşi, 1998

3. Cucoş, C., Pedagogie, Ed. Polirom, Iaşi, 1996Cristea, S. (coord)

4. Ionescu, M., Radu, I., Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995

5. Jinga, I., Negreţ, I., Învăţarea eficientă, EDITIS, Bucureşti, 1994

6. Joiţa, E., Eficienţa instruirii, EDP, Bucureşti, 1998

7. Popovici, M., îndrumări metodice pentru disciplina mecanică, E.D.P.,Bucureşti, 1993;

8. Stoica, M., Pedagogie şcolară, Ed. Universitaria, Craiova, 1995;

9. Vlăsceanu, L, Metodologia cercetării pedagogice, E.D.P., Bucureşti, 1982;

10. *** Curriculum Naţional, Planuri - cadru pentru învăţământul preuniversitar, M.E.C., Editura Corint,

Bucureşti, 2001;

*** Ghid de evaluare şi examinare, S.N.E.E., Ed.Prognosis, Bucureşti, 2001;

*** Ghid metologic pentru aplicarea programelor şcolare, Tehnologii, Liceu tehnologic, profil

Tehnic, M.E.C., C.N.C., Bucureşti, 2002

11. Tehnologia produselor de cofetărie şi patiserie –manual pentru licee şi şcoli profesionale

12. C.Veţeanu, A.Turcescu, C. Ghinescu. Ş.Mihai-Servirea consumatorilor,CDPress 2008

. https://edu.ro

www.tvet.ro

http://www.alegetidrumul.ro

Anexa 1

COLEGIUL ECONOMIC „PETRE S. AURELIAN” SLATINA

Str. Primăverii, nr.5, 230127, Slatina, Olt, România

www.psaurelian.ro, e-mail: cepsaurelian@ryahoo.com

TORT

CU FRIŞCĂ SLĂTINEAN

Materii prime :

Blat alb

Sirop

Zahăr 0,250 kg

Apă 0,200 l

Lichior

Răyătură de lămâie0,020

Frişcă bătută 3,000

Mod de preparare :

Blatul se taie in doua foi subţiri, care se tampează cu sirop.

Pe fiecare foaie , se intinde cu cuţitul o parte din frişcă bătutăcu gelatina .

Se decorează cu frişca rămasă.

Anexa 2

COLEGIUL ECONOMIC „PETRE S. AURELIAN” SLATINA

Str. Primăverii, nr.5, 230127, Slatina, Olt, România

www.psaurelian.ro, e-mail: cepsaurelian@ryahoo.com

TORT CAFFE BACHUS

Mod de preparare la :

1. Blat alb

Materii prime:

Zahăr 3.100 kg

Oua 100 bucăţi

Unt 0.650 kg

Făină 2,700 kg

Bicarbonat de sodiu 0,010

Răzătură lămâie 0,040

Apă 1l

Mod de lucru :

Se separă albuşurile de gălbenușuri si se bat cu 1kg de zahăr, iar gălbenuşurile cu unt şi zahăr după

care se adaugă bicarbonat de sodiu şi răzătură lămâie. Când gălbenuşurile sunt bătute se adaugă apa,

se continuă cu bătutul, apoi amestecăm albuşurile bătue cu această compoziţie, apoi se adaugă treptat

făina. Compoziţia se coace la foc uşor.

2 . Crema de vanilie

Materii prime:

Lapte 2 l

Amidon grâu 0,250 kg

Ouă 8 gălbenuşuri

Zahăr 0,600 kg

Vanilină pură

Unt 1,500 kg

Coloranti diferiti 0,00025

Rezultă 4 kg

Mod de lucru :

Laptele împreună cu zahărul se pune la fiert, amestecâdu-se continuu cu telul. Se opresc 400 ml lapte

în care se dizolvă amidonul apoi se adaugă gălbenuşurile şi se amestecă bine. Când lapele cu zahărul

de pe foc fierbe, se adaugă treptat compozitia de amidon, laptele şi gălbenuşurile, amestecându-se

conţinutul, 5-10 minute cât fierbe compoziţia .

Se trage de pe foc amestecând până la răcirea completă a compoziţiei. Untul se frământă si se

introduce treptat în compoziţie amestecând până crema creşte şi se spumează. Se adaugă arome .

2. Siropul

Materii prime:

Zahar1,100,

Rom superior 0,100

Razatura lamiae 0,0001,

Vanilina pura0, 0001,

Apa 0,900,

Zaharul se pune la fiert cu apa circa 10 minute, dupa care se trage de pe foc. Se adauga lămâia si se

lasa sa se raceasca, apoi se adauga romul si vanilina pura.

Apoi se taie blatul în 3 felii, se insiropeaza putin, dupa care se umple cu crema de vanilie cu unt