revista administer

R V S AE I TADMINISTER

NR. 1

MAI 2010

CU ªI DESPRE ADMINISTRAÞIE PUBLICÃ, FACULTATEA

[email protected]

CONTACT:

...DE LA STUDENÞI PENTRU STUDENÞI

REDACÞIA

OANA ALEXANDRU

CONTACT:[email protected]

ANDREEA CIUBOTARU

LIVIU DRÃGAN

VIOLETA HARBUZ

GABRIEL GHEORGHE

ION GEORGE PANTEA


2

CUPRINS

R V S AE I TADMINISTER3

Cuvânt înainte

Evenimente FAP

Strudenþie...

Interviu cu Alexis Chiriac

Jobs & Students

RATB-ul nostru cel de toate zilele...

Student prin România

Kickboxing

Timp liber

Recomandãri

Horoscop “administraþie”

R V S AE I TADMINISTER 4

Cuvânt înainte

Fie cã aþi auzit de asociaþia Administer, fie cã nu, noi ne simþim datori ca în

primul numãr sã ne prezentãm cum se cuvine. ªi cum altfel am putea sã pornim dacã nu

ar fi existat un început?

“Asociaþia Studenþilor Facultãþii de Administraþie “ din cadrul ªcolii Naþionale

de Studii Politice ºi Administrative, numitã ADMINISTER SNSPA, a fost înfiinþatã în

anul 2006 la iniþiativa câtorva studenþi ce nu se simþeau reprezentaþi ºi doreau ca aceastã

asociaþie sã creeze un cadru prin care sã ofere studenþilor cât mai multe informaþii ºi

sprijin în orice acþiune pe care aceºtia doresc sã o întreprindã.

ªi nu ne-a fost uºor! La început numãrai pe degete membrii asociaþiei ºi erau

suficiente douã mâini pentru a termina numãrãtoarea. Trebuie totuºi sã le fim

recunoscãtori membrilor fondatori pentru cã fãrã ideea lor nu ar fi existat ceea ce

numim astãzi echipa Administer. Este adevãrat, au trecut pragul asociaþiei mulþi

studenþi de-a lungul a patru ani de existenþã, însã a rãmas mai mereu spiritul de

colegialitateã ºi dorinþa de implicare.

Nu vrem sã ne lãudãm pentru cã preferãm sã facã asta cei din exterior însã, de-a

lungul timpului, am organizat diverse evenimente în cadrul Facultãþii de Administraþie

Publicã, evenimente care sperãm cã au avut un impact pozitiv în rândul studenþilor.

Seminarii informative, cupe sportive, conferinþe, campanii umanitare, baluri ale

bobocilor au fost principalele evenimente de care ne ocupam în trecut ºi rãmân

prioritare pentru anii ce vor urma.

Mai nou, dupã cum vedeþi, ne-am gândit sã ne dezvoltãm ºi sã fim ºi mai aproape

de voi prin realizarea unei reviste lunare, dar ºi înfiinþarea unei trupe de teatru care sã

promoveze tinerii talentaþi în acest domeniu. Promitem sã avem o continuitate în ceea ce

ne propunem ºi pentru asta avem nevoie de sprijinul ºi de implicarea voastrã.

Deocamdatã, cam atât despre noi!

Asociaþia Administer

Preºedinte,

Gabriel Gheorghe


Salutare, salutare! Dupã cum ºtiþi, a fi la facultate înseamnã în mare parte cursuri ºi

seminarii. Tocmai de aceea, aceastã rubricã se va ocupa de altfel de evenimente ce au loc în

cadrul facultãþii noastre ºi la care meritã sã fiþi prezenþi.

Principalul eveniment al lunii ce urmeazã este sãrbãtorirea zilei de 9 mai, ziua Europei.

Evenimentul organizat în cadrul facultãþii prin intermediul asociaþiei studenþeºti “Administer”,

se va desfãºura pe data de 7 mai ºi se va afla sub semnul “Anului european pentru combatarea

sãrãciei ºi a incluziunii sociale”.

Cu ocazia acestei manifestãri vor fi organizate douã concursuri cu premii. Unul dintre

concursuri constã în prezentarea unei etnii de pe teritoriul României într-un mod cât mai

inventiv. Prezentãrile trebuie sa conþinã: imagini, muzicã specificã etniei pe care o reprezintã,

mâncare ºi bãuturi tradiþionale, îmbrãcãminte tradiþionalã, obiecte semnificative, situaþia etniei

la momentul actual. Prezentãrile trebuie sa conþinã ºi un fiºier în format Power Point (maxim 7

slide-uri, 5-7 minute), ºi pot fi susþinute fie individual, fie in echipe de maxim 3 studenþi.

Cel de-al doilea este un concurs de fotografie pe tema “Anul European pentru

combaterea sãrãciei ºi al incluziunii sociale”. Cei care doresc sã participe la concursul de

fotografie sunt rugaþi sã trimitã pe adresa de mail [email protected] fotografii pe tema

mai sus menþionatã. Cele mai bune 20 de poze vor apãrea în cadrul unei expoziþii, iar cele mai

reuºite vor fi premiate.

Un alt eveniment ce se desfãºoarã în cadrul Facultãþii de Administraþie Publicã ºi peste

care nu cred cã ar trebui sã trecem cu vederea este (ºi acum sã sperãm cã stãm înca bine cu

engleza): “Third annual Research Symposium-Call for Papers. The New Politics of EU

Integration: The View from Central and Eastern Europe”. Evenimentul este organizat de

Centrul de Studii Europene , în mai, în zilele de 21 ºi 22. Mai multe detalii puteþi afla de pe site-

ul www.snspa.ro/evenimente/conferinte.

Cam aceasta este luna mai din punct de vedere al evenimentelor organizate în cadrul

Facultãþii de Administraþie Publicã. Pânã la urmãtorul articol despre evenimentele ce vor avea

loc în cadrul FAP, arrivederci!

George Pantea

Evenimente FAP


Strudenþie

“Acest articol este adresat strudenþilor, se recomandã citirea cu atenþie a gafelor,

dacã vã sunt stârnite amintiri nu vã adresaþi nimãnui…Oricum administratorul nu e de

gãsit!”

Eºti strudent? Stai la cãmin? Atunci e imposibil sã nu ai ceva de povestit, iar

dacã stai cu chirie ori eºti “dã Bucureºti”, te poate “mânca curiozitatea” ºi doreºti sã afli

cum e!

Lãsând deoparte preambulul, pentru a nu vã plictisi cu detalii pe care oricum le

descoperiþi pe parcurs, legate de locaþie, vã introduc direct în lumea coloratã a

cãminului studenþesc. Cãminul SNSPA … este situat undeva pe strada Biharia, o stradã

unde avioanele zboarã zilnic ca ºi mintea studenþilor care locuiesc într-însul...!

Cum nu se poate mai frumos, în prima zi descoperi camera în care vei dormi, o

camerã care la prima vedere nu poate fi criticatã, dar nici aclamatã, asta pânã descoperi

urmele de pantofi de pe tavan în timp ce numeri muºtele ºi þânþarii omorâþi de vechii

locuitori.

Toate bune ºi frumoase ! Evenimente cât cuprinde!

În primul an fiind, te adaptezi regulilor ºi joci cu zâmbetul pe buze, ºtiind cã

triºezi fãrã sã vrei în jocul care tot timpul se terminã cu o peripeþie…

Nici nu apuci sã te adaptezi camerei cã intervin nevoile biologice, ºi asta nu la o

orã rezonabilã, ci pe la 2…ºi cum nu se putea altfel, de teamã cã intrã cineva peste tine

închizi uºa cu “zãvorul” (asta pe când încã funcþiona), iar când termini ce ai început,

descoperi cã rãmâi blocat acolo în mireasma de nedescris! þipi…baþi în uºã ºi uite-aºa

vine un coleg omorât de cantitatea de ”suc” consumatã, cheamã portarul care sare pe la

vecinul sã dechidã uºa prin interior, deoarece e normal, folosim “dreapta dupã ceafã

pentru urechea stângã”!

Salvat la timp de portãrel, eºti voios ºi mulþumit cã þi-ai terminat ceea ce ai

început. Te întorci fericit în camerã, unde colega de sus anunþã cutremur prin miºcãrile

exercitate stânga , dreapta !

A doua zi încerci sã-þi speli pãcatele, însã descoperi cã nu se închide cabina la

duº, iar dacã ai norocul sã se închidã, ori e apa rece, ori nu merge duºul… Deci cãminul

mixt, pe lângã utilitãþi, include ºi panorama !


ªi dacã tot am pomenit de panoramã, cum te

uiþi pe geam ºi admiri natura, descoperi un copac plin

cu niºte cutii de bere de parcã ar fi pomul de

Craciun…ºi asta nu e tot, în copacul alãturat, coloritul

peisajului te impresioneazã prin albastrul

pantalonilor ºi griul boxerilor ce se întrepãtrund cu

verdele copacului! Pentru a nu fi suspectatã de

exacerbare, ataºez micuþei descrieri câteva poze cu

respectivele ” artefacte”. Peisajul te furã, te laºi purtat

pânã când te trezeºte la realitate stomacul. Cum

mâncarea de la mãmica s-a cam terminat ori e

nãvãlitã de gândãcei, o suni disperat(ã) ºi-i relatezi

cele întâmplate. Trecutã prin ceva similar, îþi rãspunde mai mult decât ironic: ”Cât poate

mânca un gândac?”. Cu chiu, cu vai, înþelegi reþeta de buget limitat ºi te duci la bucãtãrie

încercând sã-þi omori foamea (dacã nu pe tine în urma preparatelor gãtite). Ajuns la

multifuncþionala bucãtãrie, poþi descoperi cu uimire cã un coleg a încurcat camera ºi doarme

pe masã în urma petrecerii la care a participat. Aviz amatorilor! Aºa cã te întorci ºi comanzi o

pizza, asta dacã ai bani, dacã nu, încerci sã faci chetã sã-þi convingi colegii cã este absolut

necesar comandarea acesteia.

Nu se terminã totul aici…Dacã eºti norocos(oasã), îþi mai vin câþiva colegi(e) în vizitã ºi

se încing la glume, trântindu-se pe patul care nu e supraetajat ºi…surprizã...cedeazã! Întrucât

camera e de 6 persoane…ºi stau câte 9, tâmplarul cãminului fiind ocupat, eºti nevoit sã dormi

pe jos. De aici celebra replicã: ”Unii se plimbã cu cortul , noi ne plimbãm cu salteaua!”.

Locuind în incinta cãminului ai doua variante: ori vii la chef, ori te trezeºti cã-þi bate

participantul în uºã pânã cazi din pat! Ca om rezonabil ce eºti, nu lipseºti, întrucât sunt

seminarii cu prezenþã obligatorie, 100% chiar! Cheful e în toi, lumea e voioasã pânã când se ia

lumina ºi se aud fel de fel de “rugãciuni” cãtre Dumnezeu pe fundal. ªi uite-aºa trec zilele

strudenþilor care ajung în stresiune când conºtiincioºi, cu o zi înainte studiazã intens,

minunându-se ca ºi când ar fi în locul lui Cristofor Columb, de materia proaspãt

descoperitã…Pardon! Aprofundatã! Stresiunea trece , strudenþii rãmân!”PRIMII 6 ANI

SUNT GREI PÂN-AJUNGI ÎN ANUL 3!”.

“Acest articol este un pamflet, pentru sãnãtatea dumneavoastrã evitaþi excesul de sare si piper

asupra detaliilor! “

Violeta Harbuz


Interviu - Alexis Chiriac

Pentru cã este o revistã de la studenþi pentru

studenþi, am decis ca în acest prim numãr sã îl

intervievez pe Chiriac Alexis Toma, reprezentantul

studenþilor anului I, vocea studenþilor în cadrul

Senatului SNSPA, pentru a afla câteva detalii

legate de activitatea sa în cadrul FAP.

În primul rând, eºti “boboc” la FAP. Cum de ai ales

tocmai aceastã facultate?

A fost relativ simplu. Am analizat planul de

învãþãmânt al facultãþii, mi s-a pãrut potrivit

pentru mine, am dat admiterea ºi iatã-mã aici.

Care sunt cursurile cele mai agreate de tine?

De agreat le agreez pe toate, cu plãcutul e ceva mai

complicat. Dreptul civil aº putea sã zic cã îmi place…ºi Dreptul constituþional îmi plãcea, dar

din pãcate a fost doar un semestru.

Am înþeles cã eºti student ºi la o a doua facultate. Îþi este dificil sã le urmezi în acelaºi timp sau

îti faci timp pentru amândouã?

Da, mai student ºi la Facultatea de Limbi strãine din cadrul Universitãþii. Este destul de greu

sã le fac pe amândouã, încerc totuºi sã împac ºi capra ºi varza. Deocamdatã am reuºit sã fac

asta dar este obositor, în acelaºi timp este ºi ceea ce am ales sã fac. În mod ciudat, îmi face

plãcere sã “alerg” de la un curs la altul.

Apoi, care este motivul pentru care ai ales sã candidezi pentru “funcþia” de reprezentant al

studenþilor?

Au fost mai multe lucruri care m-au determinat sã candidez pentru aceasta funcþie. Am

candidat din cauzã cã mã simþeam, ºi încã mã simt, capabil sã îndeplinesc o asemenea sarcinã;

am candidat deoarece ºtiam cã entuziasmul ºi încãpãþânarea mea ar putea face o oarecare

diferenþã; am candidat din cauzã cã sunt obiºnuit cu astfel de responsabilitãþi ºi consider cã

pot face o treabã bunã.


Ai mai fost implicat pânã acum în activitãþi de conducere din domeniul educaþional?

Da, am fost preºedintele Consiliului elevilor ºi vicepreºedinte al Avocatului elevului.

Surprinzãtor, doar 2 studenþi ºi-au depus candidatura pentru aceastã funcþie, dintre care tu ai fost

ales. Cum þi s-a pãrut concurenþa si sistemul de vot?

Ce-i drept, mã aºteptam sã fie mai mulþi candidaþi. Cât despre concurenþã ºi sistemul de vot, nu

prea am ce spune, dacã pierdeam aveam câteva obiecþii, dar în situaþia actualã nu am ce comenta

asupra acestui subiect.

Ce puteri crezi cã ai tu pentru a rezolva problemele studenþilor?

Consider cã cea mai importantã “putere” în acest context este susþinerea studenþilor, restul mi se

par insignifiante.

Care consideri cã sunt problemele cele mai grave cu care se confruntã studenþii?

În momentul de faþã, spaþiul insuficient ºi lipsa unei biblioteci care sã fie la un nivel corespunzãtor

cerinþelor studenþilor, dar dupã ce va fi terminatã noua clãdire, cred cã aceste lucruri vor fi

remediate.

Cred cã ar fi interesant sã ne spui care sunt activitãþile realizate de tine în calitate de reprezentant al

intereselor studeþilor.

Fiind “mezinul” Senatului facultãþii, am destul de învãþat ºi încã nu am depãºit aceastã etapã, aºa

cã nu putem vorbi despre realizãri personale. Sper, totusi, sã am ce adãuga la “palmares” cât de

curând.

Ce te-a nemulþumit pe timpul mandatului tãu?

Nemulþumiri nu pot spune cã am ºi nici nu vreau sã aparã.

Ce proiecte vrei sã îndeplineºti pînã la sfârºitul mandatului tãu?

Sã nu se înteleagã greºit, activitatea mea de reprezentant al studenþilor nu implicã îndeplinirea de

proiecte pe care sã mi le fi propus eu. Eu sunt acolo pentru a-i reprezenta pe cei care m-au ales,

pentru a prezenta doleanþele acestora ºi a mã asigura cã acestea sunt luate în considerare.

Andreea Ciubotaru


Jobs & StudentsFacultatea si serviciul, studentul ºi jobul = o combinaþie interesantã pentru unii, dificilã pentru

alþii, sau cum sã-þi împarþi timpul între multiple activitãþi. Nu multe persoane reuºesc sã facã aceste

lucruri simultan: ori sunt concentrate asupra studiului ºi vor sã se angajeze dupa terminarea celor 3 ani

de facultate ori unii studenþi, nevoiþi sã munceascã pentru a-ºi plãti taxele la facultate, pentru a avea

niºte bani în plus sau pur ºi simplu pentru a dobândi experienþã profesionalã, acordã mai mult timp

locului de muncã. ªi aceastã ultimã situaþie este din ce în ce mai des întalnitã: studenþii, majoritatea

provenind din familii cu venituri moderate, se angajeazã la un post part-time sau uneori full-time ºi nu

mai acordã aten? ia necesarã cursurilor.

Sã o luãm logic: un student la FAP

are, sã zicem, în medie, 4 ore de

cursuri/seminarii pe zi. Din dorinþa de a

câºtiga niºte bani, îºi gãseºte un job part-

time de 4 sau 6 ore. Trezitul de dimineaþã,

mersul la muncã, mâncatul pe fugã,

alergatul la facultate, întoarsul acasã,

dormitul insuficient ºi a doua zi o ia de la

capãt. Cam aºa s-ar desfãºura programul

sãu zilnic. Asta în situaþiile bune pentru cã

nu întotdeauna acest student poate ajunge

la cursuri sau, pur ºi simplu, nu mai are

chef de alte ore de facultate. Pãi ºi studiul, testele, proiectele? Cînd îi mai rãmâne timp pentru aºa ceva.

A doua categorie este cea a studenþilor care lucreazã în regim full-time: 8 ore /zi sau 24ore/zi si

1 sau 2 zile libere. Aici ce sã mai spunem? Chiar mai existã pâlpâirea aceea a dorinþei de învãþat dupã

atâtea ore de muncã, la asta adãugându-se ºi orele petrecute pe drum pânã la locul de muncã? Unii sunt

norocoºi cã distanþa pânã la serviciu este relativ micã, dar alþii care pleacã, sa zicem, din Lujerului

pânã la Aviatorilor ºi de acolo mai iau un autobuz?

Ceea ce mã deranjeazã cel mai mult este faptul cã în aceastã perioadã, frumoasã, unicã, a vieþii

-tinereþea - avem cele mai mari ºi cele mai multe nevoi, vrem sã facem o mulþime de activitãþi, sã

realizãm multe lucruri, sã ne îndeplinim aspiraþiile, sã cãlãtorim, dar CU CE? Este foarte greu sã

supravieþuieºti cu banii limitaþi, renunþând la un lucru care îþi place în defavoarea altuia de care ai cu

adevãrat nevoie sau când te uiþi într-un magazin ºi vezi o pereche de pantaloni draguþi, de calitate, dar

la un preþ cam piperat, te uiþi în portofel ºi îþi vine sã plângi? Nu-þi face griji, nu eºti singurul. În orice

caz, aspectul financiar este cel care prevaleazã. De aici ia naºtere frustrarea tinerilor, dezamãgirea cã

nu îºi pot permite anumite lucruri ºi de aceea apeleazã la un loc de munca acceptabil si, de preferinþã,

permanent.

Studenþia nu înseamnã doar petreceri, ieºiri cu prietenii, plimbãri, shopping, sesiuni ºi restanþe

(sau invers), ci mai ales facultate (cãci asta este esenþa definiþiei unui student: sã urmeze cursurile unei

facultãþi/instituþii de învãþãmânt superior), seminarii, cãrþi, dar, mai presus de toate, cheltuieli. Avem

nevoie de atâtea lucruri la care visãm, atâtea chestii care într-adevãr costã, la acestea adãugându-se ºi

plata chiriei sau a cãminelor pentru cei mai norocoºi. De aceea, pâna ºi “bobocii”, cei de anul I, încep

sã se orienteze cãtre un loc de munca. Nu degeaba studenþia este asociatã, sau sinonimã, cu lipsa

banilor. :((


Existã avantaje ºi dezavantaje ale unui job; avantajele ar fi cã îþi reduce din cheltuieli, câºtigi

niºte bani care rãmân ai tãi, îþi poþi cumpãra niºte lucruri pe care pânã atunci nu þi le permiteai,

acumulezi o experienþã profesionalã ºi ai o satisfacþie personalã cã eºti stãpân pe banii tãi, chiar dacã

salariul tãu nu trece de 2 zerouri. Dezavantajele ar fi, dupã cum am mai spus, neparticiparea la studiu,

reducerea timpului acordat pânã atunci altor activitãþi (sport, plimbãri, ieºiri, etc.), omiterea faptului cã

mai întâi eºti student, adicã înveþi la o facultate, ºi apoi un angajat, stresul de la muncã (e adevãrat, în

anumite grade), timpul pierdut pânã la locul de muncã. Dar unii vor spune: pãi eu lucrez ca sã îmi

plãtesc facultatea ºi, în plus, nu mã plãteºte decanul, ci angajatorul. ªi asta este adevãrat, dar trebuie

cãutatã o soluþie de mijloc ºi un program flexibil astfel încât sã nu se neglijeze activitatea din timpul

facultãþii ºi, totodatã, sã permitã lucrul într-o firmã.

Totuºi, existã ºi studenþi care, dificil sau uºor, pot face aceste 2 activitãþi concomitent. Nu toate

firmele îºi pot face programul dupã preferinþele studenþilor, dar sunt unele care doresc ca acel student

sã îºi poatã continua studiile ºi sã ºi lucreze, deci contezã ºi atitudinea angajatului privind problem a

programului de lucru.

Trebuie þinut cont de faptul cã pentru a reusi atât la facultate, cât ºi la serviciu, sunt necesare

eforturile ºi ambiþia noastrã pentru cã la un moment dat, fiecare dintre noi se va confrunta cu aceastã

ipostazã: cea de angajat, de aceea noi, studenþii, nu ar trebuie sã ne descurajãm în fata problemelor

(pentru cã vor urma altele) vieþii, ci sã ne încercãm norocul ºi sã cãutãm jobul care ni se potriveºte.

Andreea Ciubotaru


RATB-ul nostru cel de toate zilele...

E ora 21:45, stau singur în camerã ºi aºtept sã se rãceascã ceaiul. Mã gândesc cã e timpul

sã mai scriu pentru revistã. E destul de greu sã încep

deoarece trebuie sã povestesc întâmplãri din R.A.T.B sau

alt mijloc de transport ºi nu mã pot hotãrî dacã ce am vãzut

meritã sã aparã în articol. Totul se rezumã la a sta într-o cutie

lungã pe roþi care îºi face drumul prin oraº în timp ce trebuie sã

cauþi subiecte de povestit potenþialului cititor. Nu e cel

mai greu lucru din lume. De fapt ar trebui sã fiu entuziasmat

pentru cã pânã la urmã aceastã rubricã este invenþia mea,

copilul meu. Gata cu dramatismul. E timpul sã-mi

pun mintea la contribuþie.

Ããããã.... Momentan nimic. Ok, mai incerc. Ce

meritã pus în articolul ãsta? Oare sã spun de bãtrânul

care locuieºte faþã în faþã cu staþia de la Ciºmigiu (nu ºtiu

numele strãzii pentru cã nu sunt bucureºtean sau inventez o scuzã pentru cã nu-mi pasã de

numele strãzii), ºi stã la geam de fiecare datã când trec cu autobuzul pe acolo. E puþin amuzant

pentru cã sunt momente când vine ºi cãþeluºul lui mic ºi negru ºi stã la geam cu el observând

cum fiecare om se grãbeºte undeva. Pentru el nu mai existã grabã, lucrurile au alt ritm. ºtii

ceva? Bravo lui! Dar nu e un subiect foarte interesant.

Hai Liviu, vreau sã te gândeºti ce meritã pus în articolul ãla. Ceva care sã pândeascã

ochiul unei persoane de vârsta mea. O întâmplare care mi-a plãcut destul de mult a avut loc într-

o duminicã seara. Abia aºteptam sã ajung acasã pentru cã tocmai ce ajunsesem în Bucureºti de

la Constanþa ºi vroiam sã mã odihnesc. Plictisitor, pânã acum. Cum stãteam eu în autobuz sunã

un telefon. La receptor, un bãrbat de vârsta a treia. Acesta apasã din greºealã butonul de

speaker ºi ajunge sã împãrtãþeascã conversaþia cu soþia sa întregului autobuz. þin minte ºi acum

cã doamna îl anunþa cã sãrbãtoresc 22 de ani de cãsnicie. Restul erau diverse probleme ºi

curiozitãþi ale soþiei sale, dar toatã lumea s-a amuzat de mica scenã.

Un alt lucru care pot spune cã nu poþi sã îl vezi zilnic într-un mijloc de transport este o

persoanã trecutã de 50 de ani care ascultã hip-hop românesc la mp3 player ºi cu sunetul dat

destul de tare. Acum pe bune! Aºa ceva poþi sã numeri pe degete. Nici mãcar n-ai ºansa sã vezi o

persoanã în vârstã sã asculte o melodie contemporanã, ce sã mai vorbim de hip-hop... Chestia

asta mi-a rãmas în cap. Deocamdatã nu mi-a mai rãmas nimic semnificativ de notat. Se pare cã

va trebui sã mã “documentez” în continuare. Poate gãsesc ceva ºi mai interesant.

Cine ºtie?

Sunt multe rute ºi mulþi oameni care vor sã-þi arate o bucãþicã din universul lor.

Liviu Drãgan


Nu ºtiu alþii cum sunt, dar eu …(vorba’ lui Creangã), nu m-am putut hotãrî niciodatã ce îmi place mai

mult: muntele sau marea. Dar fiindcã spaþiul nu îmi permite sã scriu foarte mult, m-am oprit asupra

unei singure locaþii: localitatea Sfântul Gheorghe situatã pe braþul cu acelaºi nume al Dunãrii.

Dupa cum scriam mai sus, localitatea Sf. Gheorghe e situatã în apropierea gurii de vãrsare a Dunãrii în Marea Neagrã. Este un loc magic, un loc în afara timpului, pitoresc ºi neconvenþional. Multe flori, soare, nisip fin, case vopsite în culori vii bãtute de vânturi, cu ornamente din lemn traforat ºi acoperiºuri din stuf.

Cazarea se poate face în gospodãriile localnicilor, pensiuni amenajate, dar dacã doriþi, puteþi sã vã aduceþi cortul de acasã ºi sã campaþi pe plajã. Toate casele asigurã cazare ºi masã, aceasta bazându-se în special pe preparate din peºte. Accesul în localitate este posibil doar naval. Se poate lua vaporul din portul Tulcea (Tulcea- Sfântu Gheorghe: 4h), portul Mahmudia (Mahmudia- Sfântu Gheorghe: 2h 30’) sau portul Murighiol (Murighiol- Sfântu Gheorghe: 2h). Accesul în porturile Mahmudia ºi Murighiol se face din oraºul Tulcea, pe ºosea, fiind la 30 km, respectiv 38 de km de acesta.

În vecinãtatea satului se gãseºte o plajã sãlbaticã, cu

nisipuri fine, ce se întinde de-a lungul þãrmului pânã la Sulina (38 km). Pentru amatorii de pescuit, zona oferã posibilitatea unor partide de crap, somn, ºtiucã, anghilã, caras, biban, în Dunãre, lacuri ºi canale sau pescuit marin la chefal, calcan, rechin. De asemenea, turiºtii se pot bucura de plimbãri pe Dunãre, canale ºi lacuri cu ambarcaþiuni specifice zonei: caiucul, lotca sau mahuna sau pot opta pentru ºalupe sau ambarcaþiuni rapide. Iar în perioada 9-15 august aveþi ocazia sã faceþi parte din juriu la cea de-a7-a

ediþie a festivalului de film “ANONIMUL”(pentru mai multe informaþii:www.festivalul-anonimul.ro ). *Dacã v-am atras cât de cât atenþia asupra acestui loc, mai multe informaþii puteþi gãsi pe site-urile: www.sfantu-gheorghe.ro sau www.delta-dunarii.ro.

Oana Alexandru

Student prin România


Ne miºcãm ºi noi!?

KICKBOXING

Istoric, sporturi de luptã similare cu kickboxing s-au practicat din cele mai vechi timpuri,

existând atestarea unor competiþii marþiale de acest gen încã din Antichitatea timpurie (Egiptul

antic). În privinþa termenului de kickboxing, trebuie fãcutã o diferenþã între noþiunea de kickboxing

care a fost consacratã ca termen generic pentru sporturile de luptã de lovire ("striking arts") ºi

kickboxing înþeles ca evoluþia unor stiluri de luptã de la arta marþialã la sport marþial. Dar sã

terminãm cu detaliile tehnice, plictisitoare dar totuºi necesare. De ce am ales sa scriu despre acest

sport?

Deoarece este des practicat pentru apãrare, dar

ºi pentru o condiþie fizicã ºi psihicã mai bunã, pentru a

slãbi sau doar pentru a vã ocupa timpul liber. ªi de ce

nu, pentru cã e la modã. Deºi este un stil de luptã,

echipamentul de protecþie face minim riscul de a vã

rãni în timpul unui antrenament: boxerii de sex

masculin au pieptul gol, poartã pantaloni scurþi ºi

echipament de protecþie, inclusiv gura de protecþie,

mãnuºi de box, bolþi de protecþie, shin-pad-uri, cizme pentru lovituri, ºi cascã de protecþie opþional

(de obicei pentru cei sub 16 ani). Boxerii de sex feminin vor purta în partea de sus a pieptului o

bluzã ºi un echipament de protecþie, în plus faþã de echipamentul de protecþie pentru bãrbaþi.

În Bucureºti puteþi sã practicaþi acest sport la sãli precum: Titan Fight Club, Respect

Gym, Hontai, Metrorex. Abonamentul pentru începãtori nu depãºeºte în general mai mult de 100 de

lei pe lunã.

Oana Alexandru


Întrebãri puse de fete în timpul unui meci de fotbal

- Ãºtia cu cine joacã? - Þie care tricou îþi place? - Ãia care nu au mingea de ce fug? - Te intereseazã ºi prelungirile? - Câte reprize sunt în total? - Dacã în spatele porþii este plasã, de ce nu se pune ºi în

jurul terenului? - Arbitrul are voie sã joace cãrþi în timpul meciului? - De ce are Ronaldinho dinþii aºa de mari? - De ce toatã lumea fuge în cealaltã direcþie dupã ce au dat

gol? - Vrei sã vorbeºti cu mama la telefon? - Oare Cristiano Ronaldo are prietenã? - De ce fluierã tipul ãla în negru? E agent rutier? - Pot sã schimb pe Acasã?

*Notã: Conform unui studiu realizat în întreaga lume circa 300 de femei, cel mai urmãrit

compionat de cãtre acestea fiind Serie A (Italia), urmat de cãtre cel brazilian. (detalii pe

www.sport.ro)

Oana Alexandru

TIMP LIBER

Ai scãpat de la cursuri ºi simþi nevoia sã te relaxezi, mai ales cã mâine nu ai seminarii ºi week-

endul se apropie. Aºadar, te gândeºti cã trebuie sã profiþi de acest tip liber pe care îl ai la dispoziþe,

fãcând niºte activitãþi interesante. Dar nu-þi vine în minte niciuna care sa te mobilizeze? Sau preferi

sã stai în casã ºi sã leneveºti în pat sau sã navighezi pe Internet? Ei bine, noi te vom ajuta sã ieºi din

aceastã ‘”astenie” ºi iþi propunem câteva lucruri pe care le poti realiza în timpul tãu liber, ca sã iti

reîncarci bateriile”, ca dupã aia, o iei luni din nou de la capãt, vorba aia…

1. Plimbã-te prin parc. Poate sunã a

plictisealã sau activitate pentru “bãtrânei”, dar

nu e chiar aºa: o jumãtate de orã petrecutã în

aer liber, plimbându-te (pe jos, cu rolele sau cu

bicicleta) este cel mai sãnãtos ºi simplu lucru

pe care oricine îl poate face oriunde. ºi apropo

de biciclete, în parcul Herãstrãu, la intrarea de

la Charles de Gaulle te poþi plimba GRATUIT

cu o bicicletã timp de 2 ore. Te duci cu

buletinul, completezi un formular si… bicicleta

e a ta! Pentru maxim 2 ore, cã dupã trebuie sa o

returnezi. Aºa cã ia-þi adidaºii în picioare,

buletinul în mânã, trageþi prietenii de mânecã ºi mergeþi în parc!


1. Fã sport. În general, lumea când aude

de sport, strâmbã din nas sau spune cã nu

are timp pentru aºa ceva, adicã “dupã ce cã

stau 4-6 ore la facultate, sã-mi mai dau ºi

sufletul pe terenul de sport? You’ve got to

be kidden me!”. Dar nu spune nimeni cã

trebuie sã faci sport de performanþã ºi sã

alergi pânã leºini; poþi sã faci exerciþiile de

încãlzire ºi acasã (aceste exerciþii sunt

obligatorii înaintea activitãþii propriu-zis

sportive, asta dacã nu vrei sã treci peste

aceastã parte ºi sã riºti vreo entorsã,

fracturã sau cine ºtie ce rupturã de oase,

propria experienþãL) ºi apoi ieºi la jogging, dar nu cu 70 km/h, ci incet, dar în acelaºi timp intens. Pe

cât de simplu e, pe atât de eficient. Sau , dacã ai noroc de un teren de sport prin apropierea casei (sau

a cãminului), poþi ieºi la un fotbal, tenis, baschet, volei sau oricare alte sporturi care-þi trec prin

minte.

2. Ieºi în cluburi. Pentru amatorii

de distracþie sau “night-hunters”, aceste

locuri li se potrivesc de minune. Asta

nu înseamnã cã trebuie sã le frecventezi

zilnic, dar în week-end, când eºti mai

liber ºi nu prea ai proiecte de fãcut, iþi

poþi permite o “escapadã” nocturnã ,

mai ales cã majoritatea cluburilor au

intrarea gratuitã pentru studenþi ºi chiar

organizeazã seri speciale pentru ei, cu

preþuri cât de cât accesibile pentru

buzunarele lor. De exemplu, în Maxx,

la o masã rezervatã primeºti o sticlã de

bãuturã gratis, la Dumar’s chiar poþi

câºtiga bani dacã participi la un

concurs, iar în Princess intri gratuit cu carnetul de student. ? i ofertele continuã… cã vorba aia: dacã

nu te distrezi acum, cât eºti tânãr, atunci când? Mai ales când vã adunaþi în gaºcã, distracþia e ºi mai

mare J. Partea naºpa e cã dacã exagerezi, a doua zi vei resimþi efectele negative: ameþealã,

mahmurealã, obosealã sau trezit târziu (prietenii ºtiu de ce), de aceea recomandãm cumpãtare în

toate.


1. Mergi la concerte, festivaluri ca sã-þi vezi

artiºtii preferaþi sau sã asculþi genul de muzicã care þi se

potriveºte; la teatru, balet sau cinema sã vizionezi

ultimele filme apãrute (Movieplex în Plaza, Cinema City

ºi Samsung IMAX la Afi Cotroceni, Hollywood

Multiplex în Mall Vitan, Bãneasa Drive în Bãneasa, etc.)

sau poþi merge la târguri, muzee, expoziþii unde afli o

mulþime de informaþii noi, vezi obiecte interesante si

captivante.

2. Citeºte o carte bunã. Cartea aia, lãsatã pe masã,

pe care tot ziceai cã vrei sa o termini, dar pe care s-a

cam depus praful, te aºteapta sã o deschizi din nou ºi sã

o termini de rãsfoit. Sau, dacã nu ai gasit încã o carte

care sã te mulþumeascã, mergi la o bibliotecã (cea de la SNSPA, din curte, sau de preferabil BCU

deoarece cu acea legitimaþie ai acces în orice bibliotecã din Bucureºti), scrie în catalogul de cãutare

domeniul dorit ºi apucã-te de citit. În liniºte, departe de zgomot, lecturatul e o modalitate optimã de

relaxare ºi totodatã, îþi lãrgeºti cunoºtinþele ºi îþi formezi un vocabular de specialitate.

3. Repetã-þi cursurile, finalizeazã-þi proiectele. De fapt, ãsta e scopul pentru care ai venit la

facultate: sã înveþi ceva mai mult decât pânã acum, pe domeniul administraþie publicã, sã fii interesat

despre cât mai multe lucruri despre acest domeniu (care este foarte vast) ºi ce poþi deveni dupã ce

termini cei 3 ani, dar, dacã chiar vrei sã ajungi cât mai sus în scara ierarhicã a sistemului, îþi trebuie

multã ambiþie ºi muncã ºi mai ales cunoºtinþe, pe care nu le poþi dobândi decât în facultate. O

mulþime de informaþii sunt disponibile oricui, depinde doar de tine sã te interesezi, sã înveti ºi sã le

asimilezi.

Andreea Ciubotaru


Ce vã recomandãmConcert The MOOoD & Kumm în Club Control

Sâmbãtã, 1 mai 2010, ora 21:00, trupele The MOOoD & Kumm vor concerta în Club Control (Str. Academiei nr.19 - pasajul Academiei) din Bucureºti.

Trupa Kumm s-a înfiinþat în 1997 la Cluj ºi de atunci a lansat cinci albume de studio: Cãtãlin Mocan - voce, Mihai Iordache - saxofon, Eugen “Oigan” Nuþescu - chitarã, voce, muzicuþã, Kovacs Andras - clape, Alexandru Miu -chitarã bas, Paul Ballo - tobe. http://www.myspace.com/kummband

The MOOoD este o trupã de rock alternativ, din România, cu un sound brit indie-rock, formatã în 2006 de Marius Moise (voce), Bogdan Spirea (tobe, backing vocals), Mircea Valah (chitarã, backing vocals) ºi Horia Stere(chitarã bas). Bilete: la intrare, 20 lei. www.themoood.ro

Concert H2O în Club Fabrica

Dacã sunteþi fani Sick Of It All, Madball, Blink 182, NoFX, Sum41, New Found Glory, No Doubt sau Rancid, nu trebuie sã rataþi acest concert.

Marþi, 4 mai 2010, la ora 20:00 trupa americanã H2O va concerta în Club Fabrica din Bucureºti. Invitaþi speciali: Perfect zero for infinity ºi Hush. Concertul are loc în cadrul seriei “Alternative Music Experience“.

Senza? ia muzicii pop/punk/hardcore din New York, Trupa H2O au concertat în deschiderea concertelor Rancid, No Doubt sau Social Distortion. Bilete: la intrare, 10 lei.

FESTIVALUL INTERNAÞIONAL SHAKESPEARE 2010

Cea de-a VII-a ediþie a FESTIVALULUI INTERNATIONAL SHAKESPEARE se va desfãºura la CRAIOVA în perioada 23 aprilie - 4 mai 2010 ºi la BUCURE? TI în perioada 24 aprilie - 9 mai 2010.

În Bucureºti spectacolele se þin la Teatrul Naþional, Teatrul Bulandra, Teatrul Odeon, Teatrul de Opereta ºi Teatrul Metropolis. http://www.tncms.ro/interface/index.php?lang=ro/&page=FESTIVALUL-SHAKESPEARE Campionatul internaþional de gãtit în aer liber

Cel mai mare eveniment gastronomic din România are loc între 7 si 9 mai

în Piaþa Constituþiei. Competiþia de gãtit se adreseazã atât amatorilor, cât ºi profesioniºtilor! În competiþie se poate înscrie orice persoanã dornicã sã-ºi etaleze calitãþile de bucãtar, indiferent de studii sau pregãtire profesionalã!

Þãri reprezentate: România, Cehia, Canada, Turcia, Franþa, Elveþia, Finlanda, Belgia, Italia, Israel, Cipru. Program: vineri, 7 mai 2010, clasa Preparate Culinare Reci, sâmbãtã, 8 mai 2010, clasa Gatit în Aer Liber duminicã, 9 mai 2010, program de demonstraþii de artã culinarã. http://www.campionatdegatit.ro.


Festivalul Filmului European

Peste 50 de filme europene produse în ultimii doi ani vor anima cea de-a XIV-a ediþie a Festivalul Filmului European. Actuala ediþie deþine deja câteva recorduri: cea mai bogatã selecþie de filme de pânã acum, acoperã cel mai mare numãr de þãri participante ºi cãlãtoreºte în cel mai mare numãr de oraºe din România. În Bucureºti se va desfã;ura între 6 ºi 16 mai iar proiecþiile vor avea loc în cinematografe ca: Cinema Pro, Cinema Studio, NCRR – Muzeul Þãranului Român.La fel ca în ediþiile trecute, filmele care vin la festival sunt “de tot felul”, pentru cã acesta îºi propune sã ne deschidã uºa cãtre permanentul dialog dintre cinematografiile naþionale europene. http://www.festivalulfilmuluieuropean.ro.

Hair & Makeup Fest

Porta Communication vã invitã sã luaþi parte pe 29-30 mai, la World Trade Center Bucureºti la Hair& Makeup Fest, evenimentul anului 2010 în makeup ºi hairstyle.

HAIR&MAKEUP FEST 2010 este o manifestare de excepþie care te provoacã sã descoperi nenumãratele fateþe ale acestei lumi: de la machiajul cotidian la body painting, de la efecte speciale la machiajul fantezie, de la linia clasicã a frizurii pânã la cele mai îndrãzneþe culoari pe care pãrul le prinde gratie inspiraþiei unui stilist. www.hairmakeupfest.ro, [email protected].

EUROPAfest 2010

La fiecare ediþie EUROPAfest, o stare de bine invadeazã oraºul - muzicã live, artiºti recunoscuþi ºi evoluþii de excepþie. Între 7 si 13 mai, pe scenele Capitalei concerteazã peste 200 muzicieni din întreaga lume, oferind muzica blues, jazz, pop ºi clasicã.

De 17 ani, EUROPAfest celebreazã spiritul european prin muzicã si reprezintã cu succes România pe scena marilor festivaluri internaþionale. Astãzi, evenimentul este considerat brand de þara. Din 2005, festivalul se desfãºoara sub Înaltul Patronaj al Altetelor Lor Regale Principesa Margareta ? i Principele Radu. Între 7 si 13 mai, festivalul promite seri de neuitat alãturi de mari muzicieni din Europa ºi SUA. Când zici EUROPAfest te gândesti la muzica buna, la atmosfera! Te gândesti la primavara! Muzicã, poze ºi clipuri gãseºti pe:

Facebook: http://www.facebook.com/pages/EUROPAfest/314433550723 MySpace: http://www.myspace.com/EUROPAfest YouTube: http://www.youtube.com/user/EUROPAfest Twitter: http://twitter.com/EUROPAfest. www.jmevents.ro. Andreea Ciubotaru


Un altfel de horoscop...

BERBEC Planeta dominantã: Marte, planeta încãpãþânãrii ºi încãierãrilor. Animalul sacru: bãrzãunul. Personalitate: Berbecul guverneazã capul, drept pentru care Berbecii sunt experþi în a se arunca cu capul înainte, a face doar ce-I taie capul ºi a da cu capul de pragul de sus. Sunt siguri pe ei în tot ce fac, chiar ºi atunci când fac cele mai monumentale prostii. Plini de energie ºi iniþiativã, sunt atât de grãbiþi ºi de ocupaþi, încât nu au timp sã gândeascã. Nimeni n-are voie sã-I contrazicã, în timp ce ei îºi pãstreazã dreptul inalienabil de a contrazice pe toatã lumea. Specialitatea lor este viteza, din aceastã cauzã au mereu fel de fel de vânãtãi, arsuri sau tãieturi ºi sunt clienti fideli ai service-urilor ºi asigurãrilor auto. Cea mai mare afacere a vieþii lor este dragostea, chiar dacã dragostea respectivã nu dureazã decât o zi. Meseria potrivitã: director, pompier, bungee-jumper, spãrgãtor de bãnci. Medicamentul norocos: energizantele.

TAUR Planeta dominantã: Venus, planeta trândãviei ºi a lascivitãþii. Animalul sacru: vaca indianã. Personalitate: Taurul e recunoscut pentru stabilitate ºi perseverenþã, de fapt douã modalitãþi de exprimare a lipsei de imaginaþie. Universul lui se mãrgineºte la ce poate sã vadã, sã guste sau sã pipãie. Noþiunile complexe îl tulburã profund, iar îndãrãtnicia lui n-are seamãn – dacã a apucat într-o direcþie, aºa o tine. O schimbare de macaz ar implica un I fizic ºi intelectual prea mare pentru lenea lui. În ciuda obtuzitãþii, dã însã dovadã de o aprigã viclenie atunci când îºi apãrã pielea sau vrea sã obþinã ceva. E maestru în a scoate castanele din foc cu mâna altuia. Dincolo de falnica-I robusteþe, Taurul ascunde o abominabilã laºitate. Meseria potrivitã: contabil, lãutar, coafezã, manechin, degustãtor de maionezã. Medicamentul norocos: anticoncepþionale

GEMENI Planeta dominantã: Mercur, planeta trãncãnelii ºi nevricalelor. Animalul sacru: papagalul. Personalitate: Gemenii sunt isteþi, stãpânesc perfect arta comunicãrii ºi pot sã te mintã în faþã fãrã sã clipeascã. Sunt drãgãlãºenia întruchipatã când vor sã obþinã ceva ºi de-a dreptul sadici când au chef sã se joace cu nervii altora. Îºi scot din minþi ºefii ºi consorþii, dar niciunii nu-I dau afarã, din cauzã cã se pricep sã le spunã bancuri. În dragoste, sunt deschiºi tuturor posibilitãþilor ºi ar fi primii care ar subscrie la legalizarea poligamiei. Cu toate astea, în clipele romantice au tendinþa de a-þi exprima pasiunea uitându-se pe pereþi. Meseria potrivitã: agent de vânzãri, scamator, chelner, magician. Medicamentul norocos: gargara.


RAC Planeta dominantã: Luna, astrul toanelor ºi nãscocirilor. Animalul sacru: lipitoarea. Personalitate: Racul este un profitor nesãtul, al cãrui unic scop în viaþã e sã care în bârlog tot ce-I picã în mânã. Este mai zgârcit ºi mai apucãtor decât tot neamul hârciogilor la un loc. Se spune cã ar fi diplomat, dar în realitate manipuleazã pe toatã lumea ca sã-ºi rezolve interesele. Zâmbeºte graþios, joacã tot timpul teatru, fiind foarte popular printre cei gurã-cascã ºi slabi de minte. Îºi iubeºte casa, dar nu este lipit de ea. Ros de morbul vagabondajului, dispare periodic pentru diverse intervale de timp. Din nefericire, se întoarce mereu înapoi… În dragoste este adeptul romantismului siropos ºi leºinat. Asta la început, cãci mai devreme sau mai târziu va scoate la bãtaie un nimicitor arsenal de tocare mãruntã a nervilor: toane, nazuri, îmbufnãri, bombãneli, bãnuieli ºi ºantaje sentimentale. Meseria potrivitã: politician sau afacerist interlop (la alegere sau chiar simultan), poet, cãmãtar, pitic de grãdinã. Medicamentul norocos: alcoolul LEU Planeta dominantã: Soarele, astrul egoismului ºi îngâmfãrii. Animalul sacru: pupãza. Personalitate: Leul este un lider înnãscut, subordonaþii îi acordã respectul cuvenit, dar l-ar strânge de gât cu maximã plãcere. Considerã cã a atins poziþia cuvenitã doar atunci când nu mai are vreun loc alb pe cartea de vizitã. Se iubeºte atât de mult pe sine încât îºi pupã oglinda ori de câte ori se crede singur. Atrage atenþia în orice adunare: fie este cel mai înzorzonat personaj, fie aruncã cu banii în toate pãrþile, fie poartã o armã. Pozeazã tot timpul, doarme pe stânga fiindca profilul drept îl avantajeazã mai mult ºi aratã cu degetul mijlociu ca sã-ºi expunã mai bine diamantul de multe carate. În dragoste, este la fel de înflãcãrat ca un furnal ºi la fel de discret o trompetã cu amplificator. Meseria potrivitã: împãrat, ºef de bloc, portar de hotel, dresor, hingher. Medicamentul norocos: toxinã botulinicã. FECIOARA Planeta dominantã: Mercur, planeta trãncãnelii ºi a isteriilor. Animalul sacru: ciocãnitoarea. Personalitate: Zodiacele criticã spiritul critic al Fecioarei, punând-o astfel într-o situaþie criticã. Cum, pe deasupra, fecioara mai e ºi metodicã, punctualã ºi perfecþionistã, sfârºesc prin a-I scoate pe toþi din pepeni. Obsedatã de igienã, detalii ºi clasificãri, este capabilã sã caute bacteriile cu lupa, sã frece duºumelele cu periuþa sau sã punã rufele în maºina de spãlat nu doar pe culori, ci ºi în ordine alfabeticã. Fecioara este o fanã a listelor, tabelelor ºi regulamentelor pe subpuncte care, în loc sã-i simplifice, îi încâlcesc teribil existenþa. În dragoste, are cãldura unei frapiere ºi fantezia unui birocrat. Meseria potrivitã: analist politic, CTC-ist, agent de dezinsecþie, sorã medicalã (sau frate). Medicamentul norocos: toate, fãrã excepþie.


BALANÞA Planeta dominantã: Venus, planeta trândaviei ºi lascivitãþii. Animalul sacru: bibilica. Personalitate: Balanþa are certe înclinaþii intelectuale, utile în studiul aprofundat al programului tv, ºi un înalt simþ artistic, reflectat în flerul cu care-ºi asorteazã pantofii cu lenjeria. Cât despre vestitul ei echilibru, cel mai în mãsurã sã comenteze ar fi psihiatrul care o trateazã. În lipsa lui, se acceptã ºi mãrturiile apropiaþilor, adânc îngrijoraþi de viteza cu care-ºi schimbã pãrerile ºi de costurile mãrite ale dulciurilor pe care le înghite atunci când e deprimatã. Cel mai de seamã lucru din viaþa ei este dragostea, subiect bogat în detalii picante, prea indecente ca sã poatã fi relatate. Meseria potrivitã: agent matrimonial, arbitru, escortã, gigolo, tester de hamace, rentier. Medicamentul norocos: gelul anticelulitic. SCORPION Planeta dominantã: Pluto, planeta obsesiilor ºi paranoiei. Animalul sacru: vipera. Personalitate: Scorpionul are mult magnetism personal: atrage cuiele ruginite, cutiile de conservã, dramele ºi ghinioanele. Are emoþii intense, idei fixe ºi puterea de a deochea… Este atât de încordat, încât dã impresia cã suferã, iar încordarea lui face sã se defecteze obiectele din jur. E genul care mai bine îºi otrãveºte duºmanul decât sã-i dea un pumn în nas. Asta nu-l împiedicã sã umble cu fitile ºi sã-i manipuleze pe ceilalþi. Îi considerã prieteni doar pe cei de care se poate folosi, iar prietenii n-au încredere în el, fiindcã ºtiu cã n-are mamã, tatã sau scrupule, ºi atacã subversiv, sub centurã. În dragoste, este un gelos ºi posesiv, care-ºi scoate din minþi perechea cu bãnuielile ºi cu gusturile lui anormale. Meseria potrivitã: detectiv, medic legist, pândar, scafandru, vânãtor de fantome. Medicamentul norocos: extractul de mãtrãgunã. SÃGETATOR Planeta dominantã: Jupiter, planeta exceselor ºi a glumelor proaste. Animalul sacru: grangurul. Personalitate: Sãgetatorul este un inconºtient optimist, a cãrui specialitate este datul cu bâta în baltã: scoate perle dupã perle cu un aer de savant atotºtiutor, promite marea cu sarea, dar când trebuie sã-ºi þinã promisiunile este lovit de amnezie. Adorã maºinile, pe care le conduce cu plãcere ºi cu mare vitezã, în cei mai falnici pomi de pe marginea drumului. Scapã însã cu bine, cãci beneficiazã de clauza berzei chioare, care i-a fost acordatã pentru a nu rãmâne astrograma doar cu 11 zodii. Când se îndrãgosteºte, iubeºte cu foc, din toatã inima. Problema e cã, având o inimã foarte mare, alesul sau aleasa se poate trezi într-un ventricul teribil de aglomerat. Meseria potrivitã: parlamentar, sociolog, pocherist, paraºutist, turist. Medicamentul norocos: laxativele.


CAPRICORN Planeta dominantã: Saturn, planeta parvenirii ºi anchilozãrii. Animalul sacru: catârul. Personalitate: Capricornul e un parvenit planificat, care se chinuie sã ajungã în moþul ierarhiei ºi-ºi urmãreºte interesele cu îndârjire de buldog. Perseverenþa cu care merge pe drumul stabilit aratã cã de fapt nu are alternative sau alte bucurii în viaþã. ªi la capitolul rezistenþã stã bine - în cazul unui cataclism planetar s-ar numãra printre puþinii supravieþuitori, alãturi de ºobolani ºi insecte. Grozav de suspicios ºi sigur cã nimeni nu e mai competent ca el, n-are somn dacã nu controleazã totul. Deþine un stoc impresionant de complexe pe care, fiind foarte orgolios, face eforturi sã ºi le mascheze. Fiind din cale-afarã de plictisitor, îºi gãseºte greu o pereche care sã-l suporte, de aceea singurul care îl tolereazã este un alt Capricorn. Meseria potrivitã: în asigurãri, IT, liftier, cãlugãr, paznic. Medicament norocos: antidepresivele. VÃRSÃTOR Planeta dominantã: Uranus, planeta convulsiilor ºi ciudãþeniilor. Animalul sacru: ornitorincul. Personalitate: Vãrsãtorii sunt cele mai ciudate fiinþe de pe Terra, ceea ce explicã frecvenþa mãritã cu care sunt rãpiþi de marþieni. Nu se ºtie totuºi dacã aceºtia îi selecteazã doar pentru a le studia anomaliile sau fiindcã îi considerã o specie înruditã. Oricum, este ceva în neregulã cu ei, deoarece au idei stranii, reacþii imprevizibile ºi fac totul pe dos faþã de restul omenirii. Asta înseamnã cã dau banii pe prostii de care n-a mai auzit nimeni, aderã la cele mai fistichii diete ºi îi doare în cot de pãrerea celorlalþi. În plus, sunt deosebit de agitaþi, excesul de energie permiþându-le sã-ºi punã în practicã proiectele utopice ºi iniþiativele anarhiste. Prietenii îi suportã maxim douã ore, iar rudele lor migreazã în alte cartiere. Cât despre dragoste, Vãrsãtorilor nu le este prea clar ce înseamnã… Meseria potrivitã: futurolog, revoluþionar, guru, vânzãtor de gogoºi. Medicamentul norocos: sedativele. PEªTI Planeta dominantã: Neptun, planeta confuziei ºi dependenþelor. Animalul sacru: balena. Personalitate: Peºtii sunt niºte vieþuitoare blânde ºi buimace, care cred tot ce le îndrugã primul venit. În capul lor este un talmeº-balmeº de impresii ºi intuiþii, ce face imposibilã o activitate neuronalã decentã. Foarte sociabili din fire, se înþeleg de minune cu algele, delincvenþii ºi spiriduºii de casã. Misterele ºi superstiþiile exercitã asupra lor o mare fascinaþie: admirã grozav iscusinþa cu care îºi aparã intimitatea monstrul din Loch Ness, iar când nu le place vremea de-afarã îºi îmbracã plini de încredere hainele pe dos. Dar marca lor distinctivã este enorma capacitate de a iubi: Peºtii se îndrãgostesc total ºi iremediabil de cine nu trebuie, când nu trebuie sau… de câte persoane nu trebuie! Meseria potrivitã: veterinar, fotograf, curãþitor de piscine, hipiot, medium, traficant. Medicamentul norocos: untura de peºte.

Andreea Ciubotaru

revista administer

Documents