rezolvare-subiecte-financiar

7/24/2019 REZOLVARE-SUBIECTE-FINANCIAR

1/8

REZOLVARE SUBIECTE FINANCIAR

1. Mecanismul economic. Acumularea de cai!al"mecanismul economicpresupune o multitudine de relatii complexe; e format din totalitatea relatiilor ce se stabilesc intre stat si persoanepe de-o parte, precum si intre persoane; #ormele mecanismului economic: economia naturala(prima care a aparut- in momentul in careoamenii si-au descoperit vocatia de a produce; forma de propr- comuna; nu exista un cadru juridic si institutional; rolul statului nu exista),economia deschisa(a aparut statul; forma propr- un inceput de propr publica si propr comuna; agentul ec are libertate deplina; atributiile statuluierau limitate), economia liberala(forma de propr- foarte bine definita-propr publica si propr privata; cadrul juridic bine conturat; agentuleconomic are libertate deplina dar si riscuri; statul nu participa, dar se implica prin forta de coercitiune; la sf sec 19 revolutie industriala-> statul

a devenit agent economic, dezecilibre sociale pol si ec), economia interventionista(a aparut la inceputul sec !"; statul era obligat sa gestionezedezecilibrele ec, politice si sociale- statul devine el insusi participant, agent ec; sistemul economiei de piata#> forma de propr e bine

cristalizata, raportul fiind in favoarea propr private, cadrul jur e bine conturat, agentul ec are putere de decizie limitata, iar statul are rol coercitiv

si interventionist;sistemul economiei de comanda#> propr e mai mult publica, agentul ec are libertate decizionala limitata, statul e autoritar;

economia sociala de piata#> a aparut dupa $%&-cele ! sisteme se apropie si creeaza un singur mecanism); acumularea de cai!al#> etrecerea unei parti din avutia comuna de un grup de pers prin anumite mijloace (trecerea de la o forma de propr la alta se realizeaza prin

acumularea de capital); #ormele acumularii de cai!al#> acumulare naturala (momentul imediat inaintea aparitiei monedei; omulacumuleaza capital din cresterea animalelor, cultivarea legumelor si fructelor , el initiaza scimburile, care nu mai pot avea loc -> mijlocitor alscimburilor, aparand moneda), acumulare salbatica(concentrarea unor capitaluri in mana unor persoane inclusiv prin exploatarea regulilor) siacumulare legala(se realizeaza in cadru juridic si institutional);

$. Banul u%lic

"sunt ! categorii de mijloace banesti- publice si private; in legatura cu banul public- sunt surse limitate si nevoi nelimitate; %anul u%lic-

reprezentat din mijloacele banesti aflate la dispozitia statuluipe care acesta le gestioneaza pentru si in numele societatii- banul public e alsocietatii, nu al statului; sursele de #ormare ale %anului u%lic sunt surse fiscale(taxe si impozite; detin ponderea; sunt stabilite doar prinlege), surse nefiscale(provin din proprietatile statului; acesta are un patrimoniu, iar bunurile publice pot fi cesionate in scimbul unei redevente;bunurile private pot fi inciriate si vandute) si surse parafiscale(nu sunt reglementate prin lege- se pot institui in anumite conditii; sunt relatiicare sunt permise si nu pot fi interzise; natura, munca sunt surse parafiscale care pot rezolva problemele societatii); asistam la o scimbare a

formei de propr: banul privat, prin plata la buget (taxe si impozite) devine ban public; des!ina!ia %anului u%lic: societate, cultura, aparare,dezvoltare, protectie sociala etc- 'arlamentul in fiecare an trebuie sa aprobe bugetul de stat lege bugetara anuala);

&. 're!ul #inanciar. No!iune( i)*oare( norme

"dr #inanciar#totalitatea actelor normative care reglementeaza relatiile de constituire, administrare, repartizare si utilizare a fondurilorbanesti ale statului si ale institutiilor publice, destinatesatisfacerii sarcinilor social-economiceale societatii; finantele publice participa in mod

direct la dezvoltarea economico-sociala a societatii; i)*oarele dr #inanciar#>sunt alcatuite din totalitatea actelor normative carereglementeaza raporturile juridice financiare; sunt i)*oare de dre! #inanciar comune cu i)*oare ale al!or ramuri de dre! (ex-Constitutia-

cuprinde dispozitii privind contributiile financiare, sistemul financiar, bugetul public national, impozite, taxe si alte contributii, urtea deonturi; legile ordinare ale parlamentului; ordonantele de guvern si ordonantele de urgenta; hotararile de guvern) si i)*oare seci#ice dr#inanciar (Legea finantelor publice 500/2002-defineste sfera de cuprindere a finantelor publice-elaborarea, aprobarea si executia bugetuluipublic national, stabilirea si perceperea impozitelor, taxelor si altor venituri ale statului, utilizarea mijloacelor financiare ale organelor puterii

legislative, judecatoresti si executive, controlul si modul de folosire a mijloacelor materiale si banesti apartinand institutiilor publice, regiilor

autonome, si capitatul social investit de stat in societatile comerciale; Legea finantelor publice locale 273/2006-stabileste modul de constituire,administrare si utilizare a finantelor publice locale, autonomia financiara locala, rolul si atributiile organelor administratiei publice locale in

administrarea finantelor locale, raporturile administrative intre administratia locala si administratia centrala*prefect; !" #$6/2002 privindformarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoraria statului stabileste reguli privitoare la circulatia efectiva, prin conturi de tip bancar, aresurselor financiare publice, atributiile +rezorariei statului; Legea privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi %$/#%%2

reglementeaza atributiile de control ale acestui organ in materia modului de constituire, administrare si utilizare a banului public); normele dr#inanciar#>norma de dr financiar e o regula de conduita stabilita prin lege, care cuprinde dr si obligatiile subiectelor participante la raportulde dr financiarsi a carei respectare e asigurata de autoritatea de stat; reglementarea primarain domeniul finantelor publice e rezervata legiiordinare (normele jur financiare nu pot face obiectul legii organice), iar reglementarea secundarae cuprinsa in HG si in actele normative

adoptate de organele de specialitate ale administratiei de stat; norma de dr financiar e compusa din ipoteza, dispozitie si sanctiune(sanctiuneafiind elementul specific al normei de dr financiar -amenda contraventionala, majorari de intarziere, recuperarea prejudiciului in cadrul

raspunderii materiale, supravegerea activitatii economico-financiare) si din capitole, sectiuni, articole, alineate si paragrafe;

+. Raor!uri de dre! #inanciar-raor!urile ,ur #inanciaresunt formate din relatiile sociale care iau nastere si se sting in procesul constituirii& repartizarii si utilizariifondurilor banesti ale statului si care sunt reglementate prin norme de dr financiar; !rasa!urile seci#ice ale raor!urilor de dr#inanciarsunt: subiectele participante si pozitia pe care o au unele fata de altele (intotdeauna unul dintre subiecte e statul, printr-un organ despecialitate in activitatea financiara, fiind pe pozitia de purtator al autoritatii de stat, de unde rezulta o pozitie de subordonare a celorlalte subiecte

participante; exista insa si o serie de raporturi jur in cadrul carora subiectele participante se afla pe o pozitie de egalitate jur cu statul; celalaltsubiect poate fi pers fizicajur care interactioneaza cu organele statului in procesul administrarii finantelor publice), obiectul de reglementare

(poate fi format din actiuni de prognoza si organizare bugetara, de creditare, de control financiar, de circulatie monetara etc din plata unor sume

de bani la care sunt tinute pers fizice sau jur care realizeaza venituri ori detin bunuri impozabile sau taxabile) si modalitatile de realizare aformei de activitate in cadrul careia isi are sorgintea(raporturile de dr financiar se nasc numai in cadrul activitatii financiare infaptuite de statsi organele sale); raporturile jur de dr financiar se nasc, modifica si sting pe baza manifestarii unilaterale de vointa a statului, acteleadministrative din domeniul finantelor publice fiind executorii prin ele insele; in functie de sfera de cuprindere, raporturile jur pot fi bugetare

fiscale de creditare de garantare de organizatie a circulatiei monetare valutare de asigurare prin efectul legii de control financiar; continutul

raportului jur de dr financiar e dat de dr si obligatiile subiectelor participante;

'agin 1din -


2/8

. Finan ele u%lice. No!iune( #orme( ar!iculari!a!i( #unc!ii"#inan!ele u%lice# formate din totalitatea relatiilor sociale de natura economicace apar inprocesul realizarii si repartizarii, in formabaneasca, a resurselor necesare statului pt indeplinirea functiilor si sarcinilor sale ; aceste relatii sunt de natura economica si exprimarepartizarea unei parti din './, prin intermediul statului, intre diferitele categorii sociale; in functie de momentul in care au aparut, sunt $

ca!e/orii de #inan!e u%lice#> clasice(e legata de statul liberal si de perioada de dezvoltare economico-sociala de la sf sec 19; fiscalitatea erelaxata; rolul finantelor publice consta in asigurarea resurselor necesare functionarii institutiilor publice, statul intervenind doar in cadrul

functiilor sale traditionale- aparare nationala, diplomatie, ordine publica si justitie) si moderne(perioada de dupa primul razboi mondial; statul eactiv in procesele economice; fiscalitatea e excesiva- povara fiscala pe umerii contribuabilului e mare; finantele publice devin mijloc de

interventie in activitatea social-economica; au fost utilizate celtuielile publice, impozitele si alte instrumente financiare); pt satisfacerea

nevoilor generale ale societatii e necesara constituirea unor importante fonduri banesti la dispozitia autoritatilor publice (fonduri care se

formeaza pe baza './ si sunt utilizate pt finantarea nevoilor sociale de interes national si local); sfera finantelor cuprinde numai acele relatii

banesti care exprima un transfer de valoare, care se realizeaza, de regula, fara contraprestatie directa; !rasa!urile #inan!elor u%lice#>relatiile financiare sunt relatii cu caracter economic, ce apar in forma baneasca, fiind relatii fara echivalent, iar mijloacele banesti repartizate

si utilizate de subiectele beneficiare nu se ramburseaza; #unc!iile #inan!elor u%lice#> functia de repartitie(se realizeaza in momentulformarii resurselor si in momentul repartizarii acestora; statul ia de la unii si da tuturor, ami ales celor care trebuie sa devina utili societatii) sifunctia de control(fondurile de resurse financiare constituite la dispozitia statului apartin intregii societati; aceasta functie vizeaza si modul deutilizare a resurselor; statul se asigura ca toti cetatenii sunt egali in societate);

0. Aara!ul #inanciar al s!a!ului"in sens largcuprinde toate structurile statului, iar in sens restransdoar organele specializate; organele centrale- sistemul finantelor publice;are o structura numita ANAF(asociatia nationala anti-frauda) cu rol de garda financiara; realizarea sarcinilor in domeniul finantelor publice e

asigurata de mai multe organe centrale si locale ale statului, implicate direct in operatiunile economico-jur legate de bugetul de state, bugetul

asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, fondurile speciale extrabugetare; arlamen!ul(dezbate si aproba bugetul de stat, aproba legea

bugetara anuala), 2u*ernul (elaboreaza proiectul bugetului de stat, raspunde de realizarea prevederilor bugetare), Minis!erul Finan!eloru%lice(organ de specialitate al administratiei publice centrale, in subordinea 0uv, aplica programul de guvernare in domeniul finantelorpublice), Minis!erul Muncii( Familiei si ro!ec!iei Sociale(organ de specialitate al administratiei publice centrale, in subordinea 0uv; rol de

sinteza si coordonarea aplicarii strategiei 0uv in domeniul muncii, fam si protectiei social), Casa Na!ionala de ensii si al!e 're!uri de

Asi/urari Sociale(organ de specialitate al administratiei publice centrale, administreaza si gestioneaza sistemul public de pensii si alte dr de

asigurari sociale), Casa Na!ionala de Asi/urari de Sana!a!e (institutie publica autonoma de interes national, administreaza si gestioneaza

sistemul de asigurari sociale de sanatate in %omania- aplicarea programelor in domeniul sanitar), Consiliul 2eneral al MB( C3 si CL (autoritati

ale administratiei publice locale), rimarul (seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate al autoritatiloradministratiei publice locale; exercita functia de ordonator principal de credite si verifica incasarea si celtuirea sumelor din bugetul local),

re#ec!ul(reprezentant al 0uv in teritoriu; conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei

publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale; atributie de ordonator de credite), Tre)oreria S!a!ului(institutie financiara de tip bancar,

prin care statul asigura efectuarea operatiunilor de incasari si plati privind fondurile publice), Cur!ea de Con!uri a Romaniei (institutia de

control asupra modului de formare, administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si sectorului public), Banca Na!ionala aRomaniei(banca centrala a statului roman, organul unic de emisiune a statului; stabileste reglementarile in domeniul monetar, de credit, valutarsi de plati, supravegeaza activitatea tuturor societatilor bancare);

4. Moneda i ins!rumen!e mone!are. No!iuni /enerale"moneda# un instrument'etalon legal de platapt facilitarea schimburilor si pt acumulari, fiind masuratorul general de valoricarepoartagirul autoritatii emitente& statul, si care se bucura de incredere publica; moneda, in forma ei clasica de disc metal si cu greutate determinata, se

utilizeaza ca mijloc de circulatie, de plata si tezaurizare; #unc!iile monedei#> la aparitie, moneda a servit ca masura a valorii si mijloc decirculatie a marfurilor; ulterior, ea dobandeste si rolul de mijloc de plata, ca in cele din urma sa indeplineasca functia de bani universali

(slujind in circulatia internationala);functia de evaluare a valorii economice(prin ea se exprima preturile, puterea de cumparare, creditul; cand e

turnata din metal pretios, are si o valoare intrinseca), functia de mijlocire a schimburilor de bunuri si servicii(prin operatiunile de vanzare-

cumparare; moneda e astfel o marfa intermediara), functia de mijloc al platii, functia de mijlocire a creditului (creditul e un imprumut demoneda, astfel incat ea serveste ca mijloc de acordare a creditului), functia de mijlocire a economiilor, functia de tezaurizare(cu ajutorul

monedei se pot pastra si transfera valorile care se cer mentinute in timp pt o perioada indelungata; tezaurizara se realizeaza in conditiile

circulatiei banilor de aur, banii lipsiti de valoare intrinseca inlocuindu-i pe cei din metal pretios, care sunt transformati in lingouri, putand fi

pastrati sau vanduti in aceasta forma),functia sociala de distribuire si redistribuire a bunurilor si serviciilor; moneda, spre deosebire de bani, nu

e un termen generic, ci reprezinta un anumit tip de bani concretizati sub forma pieselor metalice cu valoare proprie; condi!ii ca o mar#a sa #iemoneda(cumulative)#> sa fie acceptata de un grup de indivizi cu aceeasi preocupare , iar apoi sa fie acceptata de intreaga comunitatemondiala* sa fie tezaurizabila(sa transmita valoarea in timp, sa fie inalterabila) * sa fie divizibila* sa fie relativ rara* sa aiba valoare de

intrebuintare foarte mica; ins!rumen!ele mone!are#> numerar (circula fie sub forma metalica-moneda, fie sub forma de artie speciala-bancnota), conturi scripturale (transfer scriptic dintr-un cont in altul prin ordin de plata, necesita timp) si conturi electronice (transfer

instantaneu dintr-un cont in altul);

-. Io!e)e ri*ind /ene)a monedei"io!e)a economica (cf careia moneda a aparut ca mijlocitor al scimbului), io!e)a monedei ca e!alon de *aloare (cf careia monedareprezinta un etalon de valoare pt un scimb ecitabil, e un instrument de evaluare al bunurilor), io!e)a reli/ioasa(se considera ca religia a fostinitiatoarea monedei; sacrificiile aduse zeilor erau animalele, actul sacrificiului fiind considerat o operatiune comerciala pt ca era un serviciu

adus zeilor in scimbul bunastarii; asa a aparut moneda ca mijloc de plata a clerului, a functionarilor si a celorlalti cetateni care primeau drept

salarii2 parti din animalul sacrificat), io!e)a sociala(moneda ca o categorie sociala- diferentierea dintre categoriile sociale facandu-se pe baza

averii), io!e)a a!rimoniala(omul acumuleaza diferite obiecte in cantitati mari-piei si blanuri, arme, vite, cereale etc- fiind si un semn albogatiei; bunurile acestea, pe langa functia patrimoniala, au indeplinit si o functie circulatorie, fiind utilizate la rascumpararea prizonierilor, la

sacrificii religioase, facandu-se unele in scimbul altor bunuri si servicii; astfel, bunul devine instrument monetar), io!e)a social"economica

(primele operatiuni de scimb s-au efectuat in natura, apoi se intrebuinteaza anumite marfuri ca mijloace de intermediere cu care se puteau

'agin $din -


3/8

scimba produse, apoi apare o marfa unica ca ecivalent general -aparitia formei banesti a valorii-bunul etalon; cu aceasta destinatie s-au folosit

produse ca vitele, perlele, coralii si cociliile, blanuri si piei de animale);

5. Sis!emul %6nesc al leului"primul pas important in adoptarea sistemului monetar national s-a facut prin proclamarea in onstitutia din 1344 a dr suveran al tarii de a bate

moneda; dreptul de a crea un sistem monetar e un dr e(clusiv de suveranitate ; sistemul monetar romanesc a contribuit la scimbarea esentialaa valorii si calitatii leului ca unitate monetara a %omaniei; astfel, prin Le/ea din 1-04pt infiintarea unui nou sistem monetar si pt fabricarea

monedelor nationale a fost introdus sistemul zecimal, instrumentele monetare puse in circulatie prin aceasta lege au fost monede de aur de 5, 1"

si !" lei si monede de argint de 5" bani, 1 leu si ! lei; ca bani divizionari au fost introdusi cei din arama de 1, !, 5 si 1" bani; aceasta lege aprevazut si modalitati de batere, circulatie si retragere a monedelor din metal; reformei monetare din 1346 ii urmeaza in#iin!area BNRin 133",

cu atributii in emisiunea bancnotelor- primele bancnote au avut valoarea de !" bani; la sfarsitul sec 19 a fost adoptat sis!emul %anesc al leului

cu %a)a monome!alis!a aur consolideaza pozitia leului, imbunatateste sistemul banesc, contribuind la procesul transformarii banilor in

capital; din 139" leul a putut fi convertit in aur sau in alta moneda si s-au pus in circulatie si iese de nic7el; din 19!3 apar si biletele de !" si

1"" lei; din 1974 apar si %ile!ele de %ancade 1""" lei iar din 198" cele de 1"" lei; dua 'RM- inflatie-> reforma monetara- vecile semne

banesti sunt retrase din circulatie si se restabileste continutul leului in gr de aur fin- apar biletele de banca de 1"" si 1""" lei, ulterior si cele de5""; din 195" apar %ancno!ede 1""" lei; in 15$sistemul banesc e din nou res!ruc!ura!si se emit noi categorii de semne banesti- bancnote si

banii de stat, s-au pus in circulatie bani divizionari din metal si leul isi modifica iar continutul in aur; din 15+continutul in aur al leului a fost

majorat-> modificare corespunzatoare a celorlalte valute fata de leul romanesc; in re)en!- moneda nationala e leul, iar subdiviziunea lui e

banul, /% fiind unica institutie autorizata sa emita insemne monetare sub forma de bancnote si monede metalice, ca mijloace de plata pe

teritoriul %omaniei; incepand cu 1991 s-au pus in circulatie si bancnote cu valoare ridicata; dr exclusiv al /% de a stabili valoarea nominala,

dimensiunile, greutatea, desenul si alte caracteristici tenice ale bancnotelor si monedelor metalice;

18. Circula ie mone!ara si ec7ili%rul mone!ar

"circula!ia mone!ara# unproces al schimbului de marfuricare, prin mijlocirea banilor, determina transformarea marfurilor in bani si apoia banilor in marfuri' operatiile prin care moneda nationala isi indeplineste functiile; acest proces cuprinde ! momente- vanzarea si

cumpararea; circulatia monetara e determinata de totalitatea operatiilor efectuate cu masa monetara; #ormele circula!iei mone!are#>circulatia monetara legala(operatiunile banesti care se realizeaza prin intermediul conturilor bancare; /anca entrala poate supravege acesteoperatiuni, e strict reglementata prin lege) si circulatia monetara paralegala(operatiile banesti cu numerar, care se realizeaza in mod deosebitintre pers fizice; supravegerea acestora de catre /anca entrala e limitata); circulatia monetara are ! parti-> circulatia cu monetar si circulatia

fara monetar; ec7ili%ru mone!ar#> masa monetara are o valoare nominala si o valoare reala; oferta e facuta de producatori care ofera marfuri(in scimbul unui pret) si servicii (in scimbul unui tarif); stabilitatea monetara exprima posibilitatea mentinerii puterii de cumparare laintervale de timp diferite-> pe plan intern, o putere de cumparare stabila coincide cu echilibrul care trebuie sa existe intre cererea solvabila si

productia de bunuri si servicii oferite de piata; /anca entrala trebuie sa asigure masa monetara, deci emisiunea monetara; devalorizareamonetarae sistemul opus stabilitatii, ecilibrului monetar, si e scaderea puterii de cumparare a monedei la intervale scurtemediimari de timp;orice moneda sufera de la o zi la alta o apreciere sau o depreciere; )uterea de cump*rare a unei unit*+i monetare exprim volumul de mrfurii servicii care pot fi achiziionate cu aceast unitate, ntr-o perioad i pe o arie geografic determinat , comparativ cu o alt perioad luat ca

baz de comparaie )uterea de cump*rare a popula+ieiexprim capacitatea real de cumprare a veniturilor bneti ale populaiei ntr-o

anumit perioad, fa de o alt perioad luat ca baz de referin -> mari dezecilibre economico-sociale) si 7ierin#la!ia(un agent economic da faliment peste noapte; revoltele se generalizeaza si se poate ajunge la razboi civil);

1$. Conce!ul sis!emului %u/e!ar. No!iune( na!ura ,uridica( ar!ile sis!emului %u/e!ar"sis!emul %u/e!ar#planul financiar al statului prin care sunt prevazute veniturile si cheltuielile pt o perioada determinata de timp ; rolulsis!emului %u/e!ar#> participa in mod direct la indeplinirea functiilor si sarcinilor statului* asigura autonomia reala a colectivitatilorlocale* garanteaza realizarea efectiva a protectiei sociale a unor categorii importante din randul populatiei* asigura echilibrul financiar&

monetar si valutar al statului* are un important rol stabilizator al economiei nationale; na!ura ,uridica a sis!emului %u/e!ar#>inliteratura au fost exprimate mai multe opinii: e un ac! adminis!ra!i*(pt ca veniturile si celtuielile bugetare sunt evaluari de ordin financiar

realizate de agenti administrativi), e un ac! le/isla!i*"le/e roriu")isa('arlamnentul adopta o lege prin care se aproba bugetul; cf acestei teorii,

tot ce imbraca forma legii e o norma de drept, deci sistemul bugetar nu poate fi decat o lege), e un ac! adminis!ra!i* si le/isla!i* in acelasi !im

(e lege in partea lui creatoare de dispozitii generale, si act administrativ in partea creatoare de acte individuale), e un ac! de lani#icare#inanciara (care, in urma adoptarii de catre 'arlam dobandeste natura jur specifica de lege) si e rincialul lan #inanciar cu carac!er

e9ecu!oriu al s!a!ului; ar!ile sis!emului %u/e!ar#> sistemul bugetar al %omaniei e specific unui stat de tip unitar si cuprinde- %u/e!ul des!a! (bugetul ?enatului, amerei $eputatilor, 'resedintiei %omaniei, 0uvernului si bugetele altor institutii publice care nu au organe ieraricsuperioare) si %u/e!ele locale au!onome, care sunt organizate la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale (fiecare comuna, oras,

municipiu, sector al capitalei, judet si municipiul /uc intocmeste un buget propriu, in conditii de autonomie);

1&. Con inu!ul sis!emului %u/e!ar

'agin &din -


4/8

-e format din *eni!uri u%lice(totalitatea resurselor banesti ale statului; sunt formate din *eni!uri ordinare- impozite directe si indirecte,taxe, contributii si alte varsaminte, veniturile obtinute din proprietatile statului, precum si cele prevazute in bugetele locale si *eni!uri

e9!raordinare imprumuturi externe si interne, bonurile de tezaur, obligatiunile de stat, suplimentarea masei monetare aflata in circulatie printr-

o noua emisiune monetara, vanzarea unei parti din rezervele de aur ale statului; impozitele directe- se stabilesc pe baza unor criterii exterioare, au

ca obiect pamantul, cladirile, activitatile ec cu caracter neagricol, venitul pers fizice, profitul- impozit pe cladiri, pe capital mobiliar; impozite

indirecte- cele mai importante sunt accizele, +@< si taxele vamale; la veniturile extraordinare statul apeleaza doar in situatii exceptionale, cand

mijloacele banesti provenite din resursele curente nu acopera integral celtuielile bugetare)si c7el!uieli u%lice(sunt modalitati de repartizaresi utilizare a fondului banesc bugetar in vederea atingerii obiectivelor generale ale societatii; ele sunt repartizate de la bugetul de stat ptacoperirea nevoilor militare, functionarea aparatului de stat, plata datoriei publice, acordarea de subventii si alte avantaje, dezvoltarea

sectorului economic de stat, acoperirea nevoilor social-culturalesi a celor de cercetare-dezvoltareaceasta repartizare pe domenii se face in

functie de nivelul de dezvoltare ec-sociala a fiecarui stat);

1+. rocedura %u/e!ar6. No!iune( rinciii-rocedura %u/e!ara# totalitatea actelor si operatiunilor cu caracter tehnic si normativ& infaptuite de organe specializate ale statului in

scopul elaborarii& adoptarii& e(ecutarii si incheierii e(ecutiei bugetare; rinciiile rocedurii %u/e!are#> uni*ersali!a!e %u/e!ara(veniturile si celtuielile publice trebuie sa figureze in sistemul bugetar in totalitate, in sume brute; niciun venit si nicio celtuiala de stat nu

trebuie sa se realizeze in afara bugetului de stat), ec7ili%rarea %u/e!ului(sistemul bugetar trebuie sa se prezinte ecilibrat, adica veniturile saacopere integral celtuielile), seciali)are %u/e!ara(veniturile si celtuielile bugetare se inscriu si se aproba in buget pe surse de provenienta si

pe categorii de celtuieli, grupate dupa natura lor economica si destinatia lor, potrivit clasificatiei bugetare- doc realizat de &inisterul Ainantelor

'ublice din necesitati de sistematizare, simplificare- veniturile si celtuielile se grupeaza intr-o anumita ordine, pe capitole, subcapitole, articole

si paragrafe, precum si alineate cand e necesar) , reali!a!e %u/e!ara(la elaborarea legilor bugetare anuale si a bugetelor trebuie sa fie luate in

calcul previziunile cele mai realiste si avute in vedere variantele cele mai prudente in realizarea veniturilor si efectuarea celtuielilor bugetare),uni!a!e %u/e!ara(toate veniturile si celtuielile bugetare trebuie sa fie inscrise intr-un singur document, pt a se asigura monitorizarea siutilizarea eficienta a fondurilor publice), nea#ec!area *eni!urilor %u/e!are (veniturile publice trebuie sa serveasca la acoperirea celtuielilor

bugetare privite in ansamblul lor; se considera neindicata afectarea unui anumit venit pt finantarea unor celtuieli bugetare anume, cu exceptia

donatiilor si sponsorizailor, care au destinatii distincte), anuali!a!ea %u/e!ara(intinderea exercitiului bugetar pe o perioada de 1 an, pt care sunt

aprobate prin lege venituri si celtuieli bugetare; impune ca bugetul de stat sa fie aprobat in fiecare an de catre 'arlament- din considerente

politice si financiare), uni!a!ea mone!ara (toate operatiunile bugetare se exprima in moneda nationala), u%lici!a!ea %u/e!ului (sistemul

bugetar e descis si transparent- dezbatere publica a proiectelor de buget, publicare in &B a actelor normative de aprobare a bugetelor conturiloranuale de executie a acestora);

1. Ela%orarea i aro%area roiec!ului sis!emului %u/e!ar

"come!en!a:;elaborarea proiectului sistemului bugetar e un proces de mare complexitate si responsabilitate pt guvernul aflat la putere-"uvernul elaboreaza proiectele legilor bugetare anuale si ale bugetelor prin ,inisterul -inantelor )ublice , care raspunde de elaborarea lor;lucrarile de intocmire a bugetului de stat se intemeiaza pe analize si prognoze ale stadiilor de evolutie ale ecilibrului financiar, monetar si

valutar, a datoriei interne si externe a statului, in vederea stabilirii directiei de folosire a instrumentelor financiare pt determinarea dezvoltarii ec-

sociale; ela%orarea roiec!ului %u/e!ului de s!a!#>asigurata de ,inisterul -inantelor )ublice, pe baza proiectelor ministerelor sicelorlalte organe de stat, precum si a proiectelor locale-> ministerele si celelalte organe de stat sunt obligate ca pana la data de !" iulie afiecarui ansa comunice #inisterului $inantelor %ublice propunerile pt proiectul de buget pt anul bugetar urmator si estimarile pe urmatorii &ani-> #inisterul $inantelor %ublice analizeaza propunerilesi poarta discutii cu ordonatorii principali de credite asupra acestora -> proiectele

de buget asupra carora s-a cazut de acord se depun la #inisterul $inantelor %ublice pana la data de ! august a fiecarui an (insotite de

documentatii si expuneri de motive pt venituri si celtuieli) -> #inisterul $inantelor %ublice intocmeste proiectele legilor bugetare anuale si

proiectelor bugetelor pe care le depune la Guv pana pe &' septembriea fiecarui an-> Guvernul le supune spre adoptare %arlam cel tarziu pana

la !" octombrie a fiecarui an; ela%orarea roiec!ului %u/e!ului asi/urarilor sociale de s!a!#>cuprinde fondurile banesti necesareasistentei si protectiei sociale si se intocmeste distinct de bugetul de stat-> (asa )ationala de %ensii %ublicepropune #inisterului #uncii,

$amiliei si %rotectiei *ociale indicatorii de fundamentareai bugetului ->#inisterul #uncii, $amiliei si %rotectiei *ociale elaboreaza proiectul

bugetului asigurarilor sociale de stat pe care-l inainteaza #inisterului $inantelor %ublice(care ii confera forma finalasi elaboreaza proiectul

legii bugetului asigurarilor sociale de stat si proiectul legii de rectificare a acestuia)-> fac obiectul domeniului asigurarilor sociale si asigurarile

pt somaj si asigurarile sociale de sanatate ; ela%orarea roiec!ului %u/e!elor locale#> comuna, orasul, municipiul, judetul, sector alcapitalei si &/ intocmesc buget local propriu-> proiectele bugetelor locale se elaboreaza de catre ordonatorii principali de credite-> procesulincepe cu oscrisoare pe care #inisterul $inantelor %ublice o transmite directiilor generale ale finantelor publice judetene si (G#+ pana la !

iunie a fiecarui an- in care se va specifica contextul macroeconomic pe baza caruia vor fi intocmite proiectele de buget, limitele sumelordefalcate din unele venituri ale bugetului de stat -> ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete (in care sunt

prevazute transferuri catre bugetele locale) transmit autoritatilor administratiei publice locale sumele aferente in termen de !' zile de la primirealimitelor de celtuieli aprobate de 0uv-> ordonatorii principali de credite elaboreaza astfel proiectele bugetelor locale pt anul urmator si

estimarile pe urmatorii & ani si le depun la directiile generale ale finantelor publice pana la ! iulie -> proiectele sunt apoi transmise la

#inisterul $inantelor %ublice pana la !" iulie-> pe baza veniturilo propriisi asumelor repartizate de la bugetul central, ordonatorii principali

de credite, in !" zile de la publicarea legii bugetului de statin &B, definitiveaza proiectul bugetului localcarese publica in presa locala sau se

afiseaza la sediul unitatii administrativ-teritoriale (locuitorii pot depune contestatii in termen de !" zilede la publicare) -> in " zile de la

expirarea termenului de depunere a contestatiilor,proiectul bugetar local(insotit de raportul primarului, presedintelui C, sau primarul &/ si

de contestatiile depuse) esupus aprobarii ( (. (G#+; aro%area %u/e!ului de s!a!#>e de competenta arlamsi se facepana pe ma(3# dec(daca bugetul nu se aprobapana pe 71 dec, Guv e abilitat sa-si indeplineasca sarcinile ce-i revin potrivit bugetului anului precedent pe operioada de max & luni)- dezbaterile cu privire la proiectul de buget si al legilor bugetare incep prin prezentarea expunerii de motive si a

raportului comisiilor de specialitate si au loc separat in cele / camere-> dupa aprobare si adoptarea legilor bugetale anuale, ele sunt

promulgate de %res 0omsipublicatein &B; aro%area %u/e!ului asi/urarilor sociale de s!a!#> are loc odata cu aprobarea bugetului de

stat, dar se intocmeste si se aproba ca anexa la bugetul de stat, distinct de acesta; aro%area %u/e!elor locale#> se aproba de catre or/anullocal(D) al acestora la propunerea primarului;

'agin +din -


5/8

10. Le/ea %u/e!ara anual6-cuprinde veniturile centralizate ale statului si repartizarea lor; cuprinde principalele elemente ale programului financiar al "uvernului;cuprinsul este aproximativ acelasi, cu mici diferente, determinate de situatii conjuncturale; orice lege bugetara debuteaza cu obiectivele urmaritede "uvern(solutionarea unor probleme economice si sociale)-> sunt prezentate in suma totala veniturile si cheltuielile pe anul de referinta;ulterior sunt prevazute veniturile ordinare si e(traordinaresiprincipalele categorii de platitori; cheltuielile bugetare din bugetul de stat suntprevazute pt aceleasi categorii principale- domeniul social-cultural, aparare si ordine publica, asigurarea functionarii organelor statului,domeniul economic, cercetare stiintifica (sunt prevazute transferuri de credite la aceste bugete de la bugetul de stat); cuprinde si unele atributiisi raspunderi ce revin "uv in legatura cu realizarea veniturilor inscrise in buget si efectuarea cheltuielilor in limitele si destinatiile stabilite ;in bugetul de stat e prevazut un fond de rezerva pus la dispozitia "uv pt a fi utilizat la acoperirea unor actiuni sau sarcini noi intervenite intimpul anului; poate fi modificatape parcursul anului prin legi de rectificare, elaborate pana la cel tarziu &' noiembrie a exercitiului financiar;

cuprinde de regula si e(ecutia bugetara pe anul e(pirat;

14. E9ecu ia %u/e!ar6. Ordona!ori %u/e!ari"e9ecu!ia %u/e!ara#>consta in realizarea veniturilor si efectuarea celtuielilor bugetare stabilite prin legile bugetare anuale; #a)elee9ecu!iei %u/e!are#> rear!i)area e !rimes!re a *eni!urilor si c7el!uielilor(veniturile si celtuielile aprobate se repartizeaza pe trimestrein functie de termenele legale de incasare a veniturilor si de perioada in care e necesara efectuarea cheltuielilor ; repartizarease aproba de catre

#inisterul $inantelor %ublicepe capitole de celtuieli si venituri, la propunerea ordonatorilor principali de credite si de catre ordonatorii

principali de credite pt bugetele de venituri si celtuieli proprii si ale unitatilor subordonate; veniturile si celtuielile nu se pot realiza sau efectua

uniform in cursul anului bugetar-> nevoia de repartizare pe trimestre), e9ecu!ia de casa %u/e!ara(se realizeazaprin trezoreria statului care

asigura incasarea veniturilor bugetare, efectuarea platilor, efectuarea operatiunilor de incasari si plati privind datoria publica interna si externa;toate fondurile publice, apartinand tuturor bugetelor componente ale sistemului bugetar, sunt derulate prin conturile 1rezoreriei *tatului ),

reali)area *eni!urilor %u/e!are (consta in incasarea integrala si la termenele stabilite a veniturilor bugetare-> incasarea la termenul si in

cuantumul prevazut; trebuie avute in vedere urmatoarele principii: niciun impozit, taxa sau alte obligatiide aceasta natura nu pot fi incasate

daca nu au fost stabilite prin lege * lista impozitelor si taxelor, precum si a cotelor lor se aproba prin legile bugetare anuale * inadmisibilitateaperceperii, sub orice denumire, de contributii directe sau indirecte in afara celor stabilite de %arlam ; in realizarea veniturilor bugetare sunt

necesare o serie de acte si operatiuni- identificarea veniturilor si bunurilor impozabile si taxabile si stabilirea obligatiilor fata de bugetul de stat* incasarea veniturilor bugetare realizata in urma platii de catre subiectele platitoare a sumelor datorate bugetului de stat- se face prin unitatile

trezoreriei sau prin alte imputernicite special si se realizeaza prin plata prin viramentplata directa, plata in numerar, plata prin aplicarea si

anularea timbrelor mobile fiscale sisau judiciare * urmarirea realizarii veniturilor bugetare), e#ec!uarea c7el!uielilor %u/e!are(presupune un

ansamblu de acte si operatiuni alcatuit dinsolicitarea si punerea la dispozitia ordonatorilor a fondurilor bugetare * repartizarea fondurilor

regiilor autonome, societatilor comerciale cu capital public si institutiilor publice * transferuri pt unitatile, cand nu isi pot acoperi singure

celtuielile, stabilite in conditiile legii * utilizarea efectiva a fondurilor banesti de catre beneficiari; alocatiile bugetaresunt sume de bani pusela dispozitia unor beneficiari in limita carora se poate decide efectuarea de celtuieli pe seama resurselor provenite de la bugetul de stat;

finantarea de la bugetul de stat- alocarea de fonduri banesti necesare entitatii finantate pt indeplinirea unor activitati social-economice;

deturnarea de fonduri e infractiune); ordona!orii %u/e!ari#> asupra folosirii alocatiilor bugetare pot dispune numai pers care au calitatea deordonatori de credite (conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica); dr de a dispune de sume din bugetul de stat e dat prinautorizare; ordonatorii de credite au obligatia utilizarii mijloacelor banesti in limita sumelor aprobate, cu respectarea destinatiei stabilite;

ca!e/orii de ordona!ori %u/e!ari#>principali(ai bugetului administratiei publice centralede stat sunt ministrii si conducatorii celorlalteautoritati centrale de stat; ei pot atribui aceasta calitate si altor pers din conducerea institutiei respective, prin delegare- delegarea se comunica&inisterului Ainantelor 'ublice si /%- ea poate fi generala, cu competena deplina speciala, numai pt anumite operatiuni si poate fi temporara

nedeterminata; delegarea poate fi oricand revocata; cei ai bugetelor localesuntpresedintii (, primarul #) si ai celorlalte unitati administrativ-

teritoriale- si ei pot delegadr de a aproba folosirea si repartizarea creditelor bugetare inlocuitorilor lor de drept sau conducatorilor organelorlocale de specialitate ale administratiei locale)& secundarisi tertiari(cei secundari si tertiari ai bugetului de statsunt conducatorii institutiilorpublice cu personalitate jur in subordinea ministerelor si celorlalte organe centrale de stat finantate din aceasta parte a bugetului public

national; ordonatorii secundari sau tertiari de credite ai bugetelor locale sunt conducatorii institutiilor publice cu personalitate jur din

subordinea organului de decizie al fiecarei unitati administrativ-teritoriale); ordonatorii principali si secundari au dr, atunci cand constata

incalcari ale disciplinei bugetrare si financiare de catre ordonatorii subordonati, sa nu le mai aprobe desciderea de noi alocatii de la buget sau sa

le retraga alocatiile bugetare descise; ca!e/orii de a!ri%u!ii ale ordona!orilor#> atributii de intrebuintare a sumelor aprobate pt unitatilepe care le conduc(utilizatori bugetari) si atributii de a repartiza alocatiile bugetare cuvenite unitatilor subordonate ;

1-. Modi#icarea des!ina iei credi!elor %u/e!are-re/ulae ca destinatia banului public stabilita prin legea bugetara anuala nu se modifica, orice modificare fiind infractiune- deturnare defonduri; e9ce!ie- sunt anumite cazuri, situatii obiective care duc la modificare, si care nu atrag raspunderea juridica(pt ca bugetul e un plan

financiar, o proiectie pe viitor); *irarile de credi!e %u/e!are-> e modalitatea prin care se pot face modificari in bugetele de venituri siceltuieli- constau in trecerea sumelor bugetare de la subdiviziunile clasificatiei bugetare unde sunt disponibile la subdiviziuni unde suntinsuficiente(ex- cand apar servicii noi)- se pot efectua incepand cu trimestrul 22 sise aproba de la un capitol la altula alocatiilor bugetare, dar

trebuie motivare in fapt si in drept; !rans#erarea credi!elor %u/e!are-> se pot efectua doar la inceputul trimestrului anului bugetar, insituatiile cand au loc treceri de unitati& actiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul; sulimen!area credi!elor%u/e!are-> se face la propunerea #inisterului $inantelor %ublice pe baza cererilor primite de ordonatorii principali de credite bugetare- 0uvare un fond de rezerva pt acoperirea financiara a unor sarcini sau actiuni noi, intervenite in cursul anului; an!iciarea credi!elor

%u/e!are-> utilizarea veniturilor realizate de unitatile administrativ'teritoriale peste cele prevazute de legea bugetara& pt anticiparea unorcheltuieli(depasirea incasarilor trebuie sa fie realizata in totalitatea veniturilor proprii stabilite prin bugetul local respectiv si sa se mentina panala sfarsitul anului, plusurile de venituri trebuie sa provina din activitatea anului respectiv si sa nu fie rezultatul unor modificari ale legislatiei,

unitatea administrativ-teritoriala nu trebuie sa aiba imprumuturi nerambursate); %locarea credi!elor %u/e!are->eprevazuta pt fondurile

banesti aprobate prin legi bugetare si ramase nefolosite pana la sf trimestrului ...- se trec lafondul de rezerva bugetara a bugetului de statdisponibilitatile blocate prevazute in acte normative; anularea credi!elor %u/e!are-> creditele bugetare ramase neutilizate in timpule(ecutiei se anuleaza de drept sau pot fi cerute de ordonatorii principali de credite- intervine dupa incheierea e(ecutiei bugetare- creditelebugetare anulate vor fi utilizate pt majorarea fondului de rezerva bugetara la dispozitia "uvernului;

'agin din -


6/8

15. rocedura procedura bugetara se finalizeaza cu contul general anual de e(ecutie; executia bugetara se inceie la &!dec- cheltuielile neefectuate si veniturile ramase de incasat vor constitui acte si operatii ale bugetului pe anul urmator; Minis!erul Finan!eloru%liceelaboreaza con!ul /eneral anual de e9ecu!ie a %u/e!ului de s!a!si con!ul /eneral anual de e9ecu!ie a %u/e!ului asi/urarilor sociale

de s!a!(au ca anexe conturile anuale de executie a bugetelor fondurilor speciale si bugetelor ordonatorilor principali de credite), pe care leprezinta "uv-> 0uv analizeaza si prezinta spre aprobare )arlamcontul general anual de executie a bugetului de stat si contul general anual deexecutie a bugetului asigurarilor sociale de stat pana la ! iul a anului urmatorcelui de executie ->)arlam le aproba cel tarziu pana la &' noi aanului urmatorcelui la care se refera le respinge(e angajata raspunderea pol- ecivaleaza cu o motiune de cenzura, iar dupa raspundereapolitica, raspunderea jur); la ni*elul %u/e!elor locale, or/anele de deci)ie ale uni!a!ilor adminis!ra!i*"!eri!oriale (primaria) intocmesc si

prezinta spre aprobare organelor locale alese (CL) con!urile anuale de e9ecu!ie a %u/e!elor locale, pana la ! iul a anului urmator-3CL

aprobacontul anual CL respinge contul anual (raspundere juridica); con!rolul e9ecu!iei %u/e!are#> controlul e indeplinit de 'arlament,urtea de onturi si &inisterul Ainantelor 'ublice; con!rol oli!ic-> se efectueaza de)arlam, pe baza doc prezentate de 0uvern in cursul anuluibugetar- se exercita la cerere din oficiu si urmareste evolutia executiei bugetare; con!rol e9!ern-> se realizeaza de Curtea de Conturi, institutiefinanciara independenta; con!rol in!ern-> se realizeaza defiecare institutie publica, care are un corp de control si un corp propriu de auditori ,care functioneaza pe langa conducatorul institutiei;

$8. Sis!emul *eni!urilor u%lice. No!iune( rol( s!ruc!ura-no!iune#> sunt totalitatea resurselor banesti ale statuluisi sunt ordinare sau extraordinare; sursele *eni!urilor#> veniturile provin dinsurse #iscale (taxe si impozite), surse ne#iscale(provin dinproprietatile statului, bunurile publice putand fi inciriate, concesionate) si surse

ara#iscale(constituite numai pt autoritatile locale; sunt atipice deoarece fiscalitatea poate fi reglementata doar prin lege); rol#> veniturile suntutilizate in satisfacerea nevoilor societatii, fiind distribuite in categoriile principale ale acesteia- cultura, educatie, aparare, dezvoltare etc (nu

scrie asta in carte curs); sunt venituri publice ordinare (provin din impozite, taxe, contributii sociale si contributii la fondurile speciale

extrabugetare, veniturile statului din dividende, dobanzi etc) si venituri publice extraordinare (imprumuturi interne sau externe, emisiunea deobligatiuni de stat si bonurile de tezaur- statul apeleaza la ele doar in situatii exceptionale);

$1. Veni!uri u%lice ordinare-imo)i!e#>e contributia baneasca(pt formarea venitului de stat sub forma banului public) obligatoriesi cu titlu nerambursabil(odata facutein scopul formarii fondurilor generale ale societatii, sunt utilizate doar la finantarea unor activitati si obiective necesare tuturor membrilor

societatii) da!ora!a( cf legii(niciun impozit al statului nu se poate percepe decat in baza legii) ( %u/e!ului de s!a! de ca!repers fizice si pers jur

(e o modalitate de participare a lor la constituirea fondurilor societatii) ! veniturilepe care le obtinsau bunurile pe care le poseda(pers auobligatia de a plati impozit doar cand realizeaza veniturile prevazute de lege ca impozabile sau dobandesc un bun care e impozabil cf legii);

rincialele imo)i!e da!ora!e la %u/e!ul de s!a!#> imo)i!ul e ro#i!(impozit direct, datorat de contribuabili bugetului de stat- el secalculeaza asupraprofitului; contribuabilii suntpers jur romane,straine-desfasoara activitate in %om,pers fizice rezidente asociate cu pers jur

romane) imo)i!ul e *eni!(contribuabili-pers fizice rezidente, pers fizice nerezidente care desfasoara activitati independente prin intermediul

unui sediu permanent in 0om, pers fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in 0om ; veniturile supuse impozitului pe venit-

veniturile din activitati independente, dinsalarii, din cedarea folosintei bunului, din investitii, dinpensii, din activitati agricole, dinpremii sijocuri de noroc, din transferul propr imobiliare; principala cota de impozit e de !45), TVA(impozit indirectstabilit asupra consumului, care se

regaseste la pretul final al produsului livrat sau serviciului prestat; e de /65si de 75 pt alimente), acci)ele(taxe speciale de consum; e unimpozit pe circulatia marfurilor suplimentar) si !a9ele *amale(impozite indirecteaplicate asupra pretului marfurilor in momentul importului

acestora in teritoriul national al 0om); !a9e#> e plata neechivalenta(intre cuantumul serviciilor si valoarea efectiva nu exista raport deecivalenta), anticipativa(ele se acita in momentul solicitarii serviciilor sau lucrarilor ce urmeaza a fi efectuate de organe sau institutii de stat)

e#ec!ua!a depersoanele fizice sau jur pt serviciile prestate acestora de catre institutiile publice; rincialele imo)i!e si !a9e da!ora!e%u/e!ului local#> imo)i!ul e cladiri(anual), imo)i!ul e !eren(anual), !a9a e !ransor!, imo)i! e sec!acole, !a9a 7o!eliera;

$$. Veni!uri u%lice e9!raordinare-din categoria venituri extraordinare fac parte imprumuturile interne si externe, bonurile de tezaur, obligatiunile de stat, suplimentarea masei

monetare aflate in circulatie printr-o noua emisiune monetara, vanzarea unei parti din rezervele de aur ale statului; sunt veniturile la carestatulapeleaza doar in situatii exceptionale, cand mijloacele banesti provenite din resursele curente nu acopera integral cheltuielile bugetare ;

imrumu!uri acorda!e din disoni%ili!a!ile Tre)oreriei S!a!ului#> pr acoperirea unor celtuieli ce nu pot fi acoperite din veniturileordinare se pot utiliza disponibilitatile contului curent general al trezoreriei (utilizate pt finantarea deficitelor din anii precedenti ale bugetului de

stat sau ale bugetului asigurarilor sociale de stat)- se acorda de catre &inisterul Ainantelor 'ublice; da!oria u%lica#>ansamblul veniturilore(traordinare- totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale statului, la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate directsau garantate de stat prin &inisterul Ainantelor 'ublice, in numele %omaniei, de pe pietele financiare totalitatea creditelor pe care le

angajeaza autoritatile nationale, centrale si locale (credi! e9!ern- sumele imprumutate de la institutii financiar-bancare internationale-credit

bancar, sau de la un alt guvern- credit interguvernamental; credi! in!ern- alcatuit din credite bancare-imprumuturi de la banci care isi

desfasoara activitatea pe teritoriul %omaniei si din datoria publica in stare pura- autoritatile centrale si locale se imprumuta de la populatie);instrumentele datoriei publice guvernamentale-> imprumuturile de stat, titlurile de stat emise pe piata interna sau externa (instrumentefinanciare care atesta datoria publica sub forma de obligatiuni, bonuri, certificate de trezorerie, constituind imprumuturi ale statului in moneda

nationala sau valuta pe termen scurt, mediu si lung; &inisterul Ainantelor 'ublice le poate emite), garantiile guvernamentale (reprezinta

angajamentul asumat in contul si in numele statului de catre 0uv, prin &inisterul Ainantelor 'ublice, in calitate de garant, de a plati la scadenta

obligatiile neonorate ale garantatului, in conditiile scrisorii de garantie); FMI(Aondul &onetar .nternational- e o organizatie internationala ce are

ca scop principal promovarea unei economii mondiale sanatoase, promovarea cooperarii monetare internationale, garantarea stabilitatii

financiare si gestionarea monedei internationale; pt acoperirea deificitului bugetar cere o anumita poltica bugetara, ec, fiscala; la aderarea laA&., fiecare tara contribuie si cu o anumita suma de bani; ajutorul financiar acordat de A&. se bazeaza pe sistemul transelor de credit in care

fiecare transa reprezinta !5 din cota de participare a tarii respective la A&.; creditul e luat in etape si modificat dupa gradul in care sunt

indeplinite conditiile); Banca Mondiala (acorda credite pt reconstructie si dezvoltare pe termen mediu si lung, /& pune conditii benefice pt

statul imprumutat- dobanda e relativ mica, iar termenul creditului poate ajunge pana la 5" ani; /& acorda si asistenta tenica de specialitate);

'agin 0din -


7/8

da!oria u%lica locala- obligatia generala care trebuie rambursata cf acordurilor incheiate din veniturile proprii ale unitatii administrativ-teritoriale si din imprumuturi pt refinantarea datoriei publice locale; instrumentele datoriei publice locale-> titlurile de valoare, imprumuturilede la bancile comerciale sau de la alte institutii de credit, credite furnizor, leasing financiar, garantie locala ;

$&. Sis!emul c7el!uielilor u%lice. No!iune( rol( s!ruc!ura-no!iune#> sunt modalitati de repartizare si utilizare a fondului banesc bugetar in vederea satisfacerii necesitatilor generale ale societatii(sunt sumele alocate de la bugetul statului in scopul finantarii trebuintelor generale ale societatii, respectiv ale comunitatilor locale); sumele

aprobate cu titlu de celtuieli in legea bugetara anuala reprezinta limitele maxime care nu pot fi depasite; rolul c7el!uieliloru%lice#>indeplinirea functiilor statului- interna si externa- se face prin intermediul unuisistem complex si variat de institutii si organe(armata

permanenta, politia, jandarmeria, justitia si procuratura, aparatul administrativ, scoala si biserica), iar pt intretinerea acestora statul celtuieste infiecare an sume importante de bani; s!ruc!ura c7el!uielilor u%lice#>pt indeplinirea functiilor sale, statul efectueaza urmatoarele celtuieli-cheltuieli publice pt scopuri sociale, celtuieli pt cercetare'dezvoltare, celtuieli militare, celtuieli pt functionarea aparatului de stat,celtuieli publice cu caracter economic, alte cheltuieli(neprevazute, care se acopera, de regula, de la rezerva de stat);

$+. C7el!uielile u%lice in domeniul social-intra cele pt finantarea invatamantului public si subventionarea celui privat, pt apararea sanatatii prin infiintarea retelei de spitale de stat si

organizarea altor actiuni sanitare, pt organizarea sistemului securitatii si asistentei sociale etc; c7el!uielile facute de stat ! in*a!aman!(investitiile in capital uman)#> ocupa o pondere importanta in bugetul national si sunt cheltuieli de capital(investitii in baza materiala-constructii noi, reparatii, dotari ale celor existente) si cheltuieli de personal (salarizare, burse)- se asigura pe baza resurselor %u/e!are, aimrumu!urilor con!rac!a!e e ia!a de colec!i*i!a!ile locale precum si a resurselor ro*enind din !a9e scolare( dona!ii reprezinta

investitia resurselor in individ in vederea obtinerii de catre individ de cunostinte, calificare profesionala etc cu ajutorul carora sa-si poata spori

contributia la productia comunitatii; c7el!uielile u%lice ! sana!a!e#> sunt asgurate din #ondul na!ional unic de asi/urari sociale desana!a!e- asigurarile sociale de sanatate sunt principalul sistem de finantare a ocrotirii si promovarii sanatatii populatiei, care asigura

acordarea unui pachet de servicii de baza- asiguratii sunt cetatenii romani cu domiciliul in tara , precum si strainii si apatrizii cu domiciliul in

0omania(sub conditia platii contributiilor de asigurari sociale de sanatate)- obiectivele sunt de ! categorii: cele care se refera la preventiesi cele

pt solutionarea cazurilor cand persoanele sunt imbolnavite; c7el!uielile u%lice ! asi/urarile sociale#>sunt acoperite din %u/e!ulasi/urarilor sociale de s!a!(in sistemul public se acordapensia pt limita de varsta- 47 femei 45 barbati,pensia anticipata,pensia anticipatapartial, pensia de invaliditate, pensia de urmas, alte drepturi de asigurari sociale- concedii medicale) si din %u/e!ul asi/urarilor de soma,(indemnziatia de somaj)

$. C7el!uieli u%lice en!ru cerce!are"de)*ol!are. C7el!uieli mili!are-c7el!uielile u%lice ! cerce!are"de)*ol!are#>sunt incluse cerce!area #undamen!ala (are ca obiectiv dezvoltarea cunostintelor intr-unanumit domeniu al stiintei), cerce!area alica!i*a(are ca scop crearea de noi produse sau de noi procedee tenologice) si de)*ol!area(facuta deintreprinderile mici si mijlocii pt imbunatatirea tenologiilor in realizarea unui produs)- sistemul national de cercetare-dezvoltare e constituit din

ansamblul unitatilor si institutiilor de drept public si de drept privat cu personalitate jur care au in obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea ;

c7el!uielile mili!are#>au o pondere ridicata in bugetel statelor, sunt cheltuieli neproductive si risipitoare- sunt directe (celtuielile cu

intretinerea in tara si pe teritorii straine a armatei, flotei marine si aeriene, acizitionarea de armamanet, ecipament militar) si indirecte(celtuielile legate de licidarea urmarilor razboiului- platile in contul datoriei publice contractate in timpul razboiului, despagubirile de razboi,

pensiile datorate invalizilor, vaduvelor si orfanilor de razboi)- ponderea celtuielilor directe si indirecte in totalul celtuielilor militare se

scimba continuu;

$0. C7el!uielile u%lice en!ru #unc!ionarea aara!ului de s!a!-se preocupa de cele mai variate probleme- elaborarea si adoptarea legilor, intretinerea de rel diplomatice cu alte state, stabilirea si incasarea

impozitelor si taxelor, canalizare, salubritate, iluminatul public, ingrijirea parcurilor, inregistrarea actelor de stare civila, sistematizare teritoriala,construirea drumurilor publice, intretinerea si repararea strazilor, protectia mediului inconjurator; la acestea se adauga celtuielile privind

organele insarcinate cu mentinerea ordinii publice- jandarmerie, politie, justitie si procuratura; marimea celtuielilor pt functionarea aparatului

de stat creste odata cu sporirea complexitatii vietii economico-sociale; aceste celtuieli se refera nu numai la salariile #unc!ionarilor de s!a!, ci

si la mi,loacele ma!eriale si !e7nice e care !re%uie sa le ai%a la diso)i!ie ; sunt c7el!uieli ri*ind aara!ul cen!ral %arlament, Guvern,

ministeresi ri*ind aara!ul local- (., (, primari si structuri locale;

$4. C7el!uielile en!ru ac!iuni economice-statul aloca in fiecare an o parte din resursele sale banesti in scoulde)*ol!arii nein!reru!e a economiei na!ionale; sunt in*es!i!ii de s!a!-

statul finanteaza acele lucrari care nu sunt atractive pt investitorii privati- sume mari investite iar recuperarea pe profit se intinde pe multi ani;organele financiare realizeaza planurile financiare ale ministerelor si intreprinderilor in ceea ce priveste necesitatile de resurse banesti ale

acestora, tinand seama de conditiile concrete in care isi desfasoara activitatea, precum si de necesitatile lor de dezvoltare; in cursul anului, aceste

organe exercita un control sistematic asupra activitatii unitatilor economice si verifica daca resursele financiare de care dispun au fost utilizate in

mod rational si in conformitate cu scopul pt care au fost acordate;

$-. Con!rolul #inanciar. No!iune( rol( #unc!ii-controlul a fost si continua sa fie unul dintre factorii principali care au influentat si stimulat progresul; no!iune#> provine din expresia contrarolus care inseamna verificarea actului original dupa duplicatul care se incredinteaza in acest scop unei alte pers; reprezinta un mijloc deprevenire a faptelor ilegale& de identificare a deficientelor si de stabilire a masurilor necesare pt restabilirea legalitatii; e actiunea de stabilirea e(actitatii operatiunilor materiale care se efectueaza anticipat e(ecutarii acestora& concomitent sau la scurt timp dupa desfasurarea lor;cunoasterea situatiei patrimoniului, a capacitatii acestuia de a genera profit, a solventei comerciale ori de faliment in care se poate afla un

agent economic, la un moment dat, e asigurata cu ajutorul controlului financiar, organizat si exercitat independent- cunoastere necesara

conducerii agentilor ec si personalului acestora; prin control, conducerea isi asigura informarea preventiva, dinamica, reala; controlul contribuie

si la prevenirea tendintelor si fenomenelor care necesita decizii de corectie , el asigura perfectionarea, cresterea profitului in conditii deconcurenta libera si loiala; controlul urmareste functionarea unitatilor de productie la capacitate normala, ciar maxima; controlul financiar are

'agin 4din -


8/8

ca o%iec!i*cunoasterea de catre stat a modului in care sunt administrate mijloacele materiale si financiare de catre societatile comercialepublice& modul de realizare si cheltuire a banului public& asigurarea echilibrului financirar& dezvoltarea ec nationale& infaptuirea

progresului social; rol#>rol important in conducerea societatii, in rezolvarea problemelor pe care le ridica constructia socio-economica a tarii;actiunea de control e determinata de cauze obiective, precum caracterul constient al procesului de transformari al societatii si de particularitatile

legilor economiei de piata; #unc!ii#>#unc!ia de e*aluare(acte si operatiuni de estimare a situatiei existente la un moment dat, a rezultatelorobtinutepana la sfarsitul unei perioade, a modului de desfasurare a activitatii in conditii de normalitate, legalitate si eficienta ; prin aceastafunctie se apreciaza dificultatile, abaterile, orientarile in care isi au izvorul factorii a caror actiune tinde sa genereze rezultate negative),

#unc!ia re*en!i*a(serie de masuri luate de organele de control in vederea evitarii si eliminarii unor fraude inainte ca efectele negative ale

acestora sa se produca, prin identificarea si anularea cauzelor care le genereaza sau le favorizeaza), #unc!ia de documen!are (se asigura

cunoasterea cantitativa si calitativa a problemelor care fac obiectul dezvoltarii ec-sociale , controlul participand nemijlocit la actul de conducere,

furnizand date si informatii in fudamentarea deciziilor economico-financiare), #unc!ia recuera!orie(actiunea de descoperire si recuperare apagubei si luarea de masuri fata de cei vinovati) si #unc!ia eda/o/ica (caracter formativ, de generalizare a experientei pozitive- controlulcontribuie astfel la ridicarea cadrelor din economie, a nivelului de pregatire si la solutionarea in conditii satisfacatoare a sarcinilor ce le revin-

organul de control trebuie sa aiba o pregatire solida profesionala si sa se bucure de credibilitate );

$5. Formele con!rolului #inanciar-con!rolul #inanciar re*en!i*#> activitatea prin care se verifica legalitatea si regularitatea operatiunilor efectuate pe seama fondurilorpublice sau a patrimoniului public& inainte de aprobarea acestora; are ca scop identificarea operatiunilor care nu respecta conditiile delegalitate si regularitate sisau de incadrare in limitele si destinatia creditelor bugetare si de angajament, prin a caror efectuare s-ar prejudicia

patrimoniul public sisau fondurile publice; controlul financiar preventiv se e(ercita asupra tuturor operatiunilor care afecteaza fondurilepublice si/sau patrimoniul public; controlul financiar preventiv e roriu(entitatile publice, prin conducatorii acestora, au obligatia de aorganiza controlul financiar preventiv propriu si evidenta angajamentelor in cadrul compartimentului contabil; prin exercitarea controluluifinanciar preventiv propriu se verifica legalitatea operatiunilor ce urmeaza a fi derulate- controlul legalitatii se realizeaza prin operatiunea deavizare) dele/a! (,inisterul -inantelor )ublice poate exercita, prin controlori delegati numiti de ministrul finantelor publice, controlulpreventiv la unele entitati publie asupra unor operatiuni care pot afecta executia in conditii de ecilibru a bugetelor sau care sunt asociate unor

categorii de riscuri determinate prin metodologia specifica analizei de riscuri; controlul preventiv delegat se exercita la nivelul ordonatorilor

principali de credite ai bugetelor componente ale sistemului bugetar; else exercita asupra operatiunilor care se inscriu in conditiile fixate prin

ordinul de numire- restul operatiunilor prin care se afecteaza fondurile sisau parimoniul public intra in competenta exclusiva a controlului

preventiv intern); con!rolul in!ern=mana/erial#> ansamblul formelor de control e(ercitate la nivelul entitatii publice& inclusiv auditulintern& stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acesteia si cu reglementarile legale& in vederea asigurarii administrariifondurilor in mod economic& eficient si eficace- e mai putin specific decat controlul preventiv- inglobeaza toate formele de control de lanivelul unei entitati publice& mai putin controlul preventiv, punand accentul pe randamentul operatiunilor- e organizat si functioneaza din

initiativa conducatorului entitatii publice (acesta avand obligatia organizarii controlului intern); audi!ul u%lic in!ern#> reprezinta oactivitate functional independenta si obiectiva& care da asigurari si consiliere conducerii pt buna administrare a veniturilor si cheltuielilorpublice& perfectionand activitatile entitatii publice- ajuta entitatea sa-si indeplineasca obiectivele printr-o abordare sistematica si metodica, careevalueaza si imbunatateste eficienta si eficacitatea sistemului de conducere e baza gestiunii riscului, controlului si proceselor de administrare-

poate fi audi! de sis!em (evaluare de profunzime a sistemelor de conducere si control intern , cu scopul de a stabili daca acestea functioneaza ec,

eficace si eficient), audi!ul er#orman!ei(examineaza daca criteriile stabilite pt implementarea obiectivelor si sarcinilor entitatii publice sunt

corecte pt evaluarea rezultatelor si apreciaza daca rezultatele sunt conforme cu obiectivele) si audi! de re/ulari!a!e (examinarea actiunilorasupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectarii ansamblului principiilor, regulilor

procedurale si metodologice care le sunt aplicabile)- e organizat in omitetul pt

rezolvare-subiecte-financiar

Documents