Partea nti INTRODUCERE N STUDIUL LITURGICII CAPITOLUL I: LITURGICA PRIVIT CA DISCIPLIN DE NVMNT TEOLOGIC

1. Ce este liturgica? Liturgica este disciplina a teologiei practice care se ocup cu studiul metodic si sistematic al cultului divin public al BOR . Obiectul ei este cultul Prin cult nelegm totalitatea actelor, formelor, rnduielilor ntrebuinate de biserica, prin care ea, cinstete pe sfini si prin care mprtseste harul sfinitor al lui Dumnezeu. 3. Locul liturgici in teologie,discipline nrudite: Ca disciplin expusa metodic si sistematic este nou,sec 18-19. Face parte din secia teologiei practice alturi de catehetic, omiletic, drept,parstoral. Dreptul are legatur cu liturgica datorita faptului ca multe hotarri ale sinoadelor se refer la chestiuni liturgice. Liturgica are si o latura istorica si doctrinar. -Are legaturi cu dogmatica si morala-toate vorbesc despre sfintele Taine dar toate le trateaz din punctul lor de vedere. -Are legaturi cu IBU care ii furnizeaz date si informaii in legatura cu istoria cultului. -legturi cu IR -i este util liturgici, pt ca ofer informaii despre originea sau provenienta actelor de cult.

5. Folosul si importanta sudierii liturgicii: -Misiunea principal a preotului este cea sacramental sau litrgic. -penrtu a putea savari actele de cult preotul trebuie sa posede multe cunostine si vocaie -studierea liturgici ne ajut s patrundem sub nveliul extern al actelor de cult, s cunoatem rostul pt care au fost instituite ,importana lor pt viata religioas.

-este necesar pentu pregatirea profesional a viitorilor slujitori -este necesara preotului pt ca il ajut in catehizare -este necesar preotului in calitatea lui de executant si responsabil in ceea ce priveste randuiala de cult in parohie. -Sf sinod ia legaturi cu privire la modificarea sau stabilirea unor reguli de cult.

CAPITOLUL II. IZVOARELE LITURGICII

Izvoare directe.:-sunt acele opere scrise care au ca scop expunerea unor informaii privitoare la rnduiala,isoria sau explicarea cultului. Acestea sunt: -carile de slujba- cele mai importante au fost publicate n colecii si ediii de texte liturgice vechi. -randuieli bisericesti si scrierile din literatura patristic. -practica veche si general a bisericii- cuprinde toate riturile liturgice,obiceiuri,datini. -monumente arheologice si antichiti- ne ofer date despre lcauri. Izvoare indirecte:- acestea nu au ca scop direct nici nevoile cultului i nici expunerea cultului dar conin ntampltor date importante, acestea fiind: -sfnta scriptur n VT sunt descrise instituii de cult , n NT se transmit cele mai vechi informaii referitoate la instituirea cultului crestin, cele mai importante gsindu-se in:Faptele apostolilor, ep 1 Corinteni, Apocalipsa. -scrierile sfinilor parini -rnduielile vieii monahale- se reglementeaz viaa si activitatea clugarilor(regulile Sf. Pahomie, ale Sf Vasile) -canoanele Sf apostoli- numeroase dispoziii si informaii despre cult.

CAPITOLELE III-IV :LITERATURA LITURGIC (ISTORIA LITURGICII I BIBLIOGRAFIA EI PRINCIPAL), DE LA NCEPUTUL CRETINISMULUI PN ASTZI 1.Scrieri de interes liturgic in literatura crestin din primele 3 veacuri In primele 3 veacuri cretine cultul se afl la incepul dezvoltrii. -din operele Sfinilor Prini aflm doar cteva infomaii despre cult -Didahia celor 12 apostili- pe la sfritul veacului 1 n cap 9-10 ne d modele de formule liturgice intrebuinate la serviciul euharistic unit pe atunci cu agapele fraeti -Clement Romanul.-n ep catre Corinteni face acelasi lucru -Sf Justim Martirul- n prima Apologie- face descriere sumar a liturghiei care este cea mai veche, comlpet, i preioas schi a liturghiei din primele 3 veacuri -apologetul Tertulian, Origen, Sf Ciprian de Cartagina- in sec 2-3 ofer informaii despre rugaciunea public dar mai ales n tratatele lor Despre rugaciunea Domneasc -informaii mai preioase i complete despre cultul cretin din perioada primara, ndeosebi despre Sf liurghie aflm din Randuieli Bisericesti. Cele mai importante din aceste scrieri sunt : -Rnduiala bisericeasc egiptean -Constituiile apostoice -Testamentum Domini nostri Jesu Christi. -n ele gasim informaii privitoare la rnduiala unor servicii divine. 2. n perioada patristic sec. IV-VIII in Rsrit. -ncep sa apar primele cari liturgice propriu zise sub forma de colecii de rugciuniEvloghiul lui Serapion . n rsrit astfel de opere ne-au ramas de la : -Sf Chiril al Ierusalimului Cele 5 cateheze mistagogice -Teodor de Mopsuestia Omiliile Catehetice. -Sf Ioan Gur de Aur Explicarea cultului i a sfintei liturghii este preocuparea principal a liturgitilor. -dup dispariia disciplinei catehumenatului comentariile se ndreapt n sfera teologic scolastic -prin analogie cu modul alegoric de interpretare a Sf scripturi, explicarea sf liturghi a luat o directie alegorico-mistic.

-prima tlcuire liturgic de acest gen Despre Ierarhia Bisericeasc a lui Pseudo Dionisie n care serviciul divin al ierarhiei bisericesti este o copie a ierarhiei ceresti. -Sf Maxim Marturisitorul Mystagogia -Sf Gherman al Constantinopolului- Descriere a Bisericii i contemplaii mistice. -Teodor studitul-Explicarea Liturghiei darurilor mai nainte sfinite. Acest curent a ptruns n Bizan unde cultul atinge un grad inalt de nflorire. 4.n Rsrit dup sfritul epocii patristice sec VIII-IX. Explicarea liturghiei este continuat de mai muti comentatori greci: -Teodor ep al Andidelor Talcuire amanuntit a Dumnezeiestii liturghii. -Cuvant cuprinzand toat descrierea bisericii atribuit lui Sofronie al Ierusalimului. -Informaii despre randuielile de cult de la marea biseric din constantinopol ne d George Cochinos. Dup cderea C-tinopolului centru de greutate al literaturii se mut la Tesalonic. -Nicolae Cabasila sec 14 Tlcuire a Dumnezeietii Liturghii , Despre viaa n Hristos-in care gasim cea mai bun explicare a celor 3 taine: botez, mirungere, euharistie si efectele lor n via noastr -Simeon al Tesalonicului descrie , explic simbolul acaului sfnt i randuiala mai multor servicii. -este ultimul mare commentator al liturghiei bizantine -luat ca model de muli comentatori ulterior, menionam pe Nicolae Vulgaris nvtura Sfnt.

D)

Literatura la romni.

-inaugurat cu traduceri de talcuiri ale liturghiei din greceste -prima este o prelucrare a lui N.Vulgaris facut de Eremia Cacavela-nvatura Sfant ,Iai 1697. -Chesarie ecleziarhiul mitropoliei Buc traduce n romanete toat opera lui S Tesalonicul sub titlul Voroava de ntrebari si rspunsuri. -sec 19- Dimitrie Sturza Manealnic hristianesc.-cuprinde o scurta tlmacire a locaului Dumnezeiesc i a lucrurilor din lca(vase, obiecte) a sfintei liturghii si a tainelor. -Manuale modeste de liturgic:

-sec 19 Melchisedec Stefnescu , Gabriel Rscanu ,Ghenadie al Argesului , Samuil Andrievici. -Manuale complete de liturgic- de nivel universitar: -Tezaurul liturgic al B.O din rsrit Badea Ciresanu -Liturgic B.O , cursuri universitare Mitrifanovici n domeniul istoriei si cultului-P.Vintilescu primul mare liturgist roman. -Curs de Liturgic General -Curs de Istorie a Liturghiei. Activitatea lui a fost continuat de Ene Branite Explicarea Sf Liturghii dup N.Cabasila, Problema unificrii calendarului liturgic. -E.Braniste are 2 volume din cursul sau universitar de liturgic-Liturgic General si Liturgic Special. La sibiu- prof. Sp Candea- Primul Liurghier Romanesc Tiparit. Isiodor Marcu Manual de Liturgic pentru seminariile fotilor unii din ardeal. -Manuale de tipic-n afara de Tipicul cel mare tredus de Isac Dascalul amintim Tipicul official al bisericii tradus de Anon Pan. -Manuale scolare de tipic .M Dracinschi

Partea a doua DESPRE CULT (Cultul ca obiect de studiu al Liturgicii) CAPITOLUL I CULTUL RELIGIOS. DEFINIIA I DIFERITELE LUI ASPECT 1. Definiia cultului. Esena sau fiina lui Cult origine latineasc, cultum (verbul colo-ee=a cultiva, a respecta, a adora). n antichitate, cultul (deos colere) = cinstirea zeitilor adorate. Cultul cretin orice form sau act religios menit s pun pe om n legtur cu Dumnezeu, exprimnd, cinstirea sau respectul fa de Dumnezeu, iar pe de alt parte mijlocind sfinirea omului sau mprtirea harului Dumnezeiesc. - fundamentul universal al cultului sentimentul c ne aflm n faa lui Dumnezeu i intrm n legtur cu El. - fundamentul subiectiv nsuire sau consecin a sentimentului nostru religios de cinstire a Fiinei Supreme, adorare, respect, cerere de ajutor. Rdcina sentimentului religios: raportul dintre atotputernicia lui Dumnezeu i micimea noastr omeneasc, acestea reprezint fiina cultului = contiina noastr de subordonare dar i adorare fa de Dumnezeu. 3. Cultul public i particular Cultul individual, particular sau personal = practicat de fiecare ins n parte, independent de societatea religioas n care e integrat. public, social sau colectiv = practicat de grupuri ntregi, unite ntr-o colectivitate religioas. Este cultul oficial al bisericii cultul divin public sau cultul bisericesc, de care se ocup studiul liturgic => anume reguli generale i obligatorii pentru ntreaga colectivitate (biseric, parohie). a) Cultul divin public (rugciunea i lauda obteasc a bisericii) se exercit prin mijlocirea clerului, a sf. slujitori, n schimb n cultul particular exist doar omul i dumnezeu. b) Cultul divin public se svrete la timpuri determinate, pe cnd la cel particular oricnd. c) Cultul divin public se svrete de regul n biseric, n locauri anumite pentru adunarea i rugciunea colectiv, cellalt se face oriunde. d) Cultul divin public se svrete dup un anumit tipic,adic dup rnduieli, forme i formule verbale fixe i stabile consfinite de biseric i nscrise n crile ei de cult (ne arat cum s

ne rugm s-i mulumim lui Dumnezeu). Cel particular ine de improvizaia individual i momentan din care iau natere uneori formele cultului din pietate popular, care ulterior devin generale i adoptate de Biseric, dup ce sunt supuse unor rigori: conformitatea cu doctrina religioas a Bisericii, puterea de expresie, satisfacerea unor cerine religioase, ele fiind consacrate n formele mai vechi ale cultului public. Cultul particular i cel public (liturgic) nu se exclud, ci se completeaz unul pe cellalt, astfel apare echilibrul ntre obligaiile cultului social i nevoile personale ale fiecruia, omul fiind n acelai timp fiin individual i social. n B.O. i B.R.C. accentul cade pe cultul divin public, deoarece prin rugciunea liturgic sau colectiv contribuie pentru mntuire, depete egoismul i confirm universalitatea Bisericii pe cnd cel particular este legat de nevoile personale i momentane. Forma rugciunii liturgice desvrit i sfinit, integratoare n comunitate, promovatoare a rugciunii pentru toat lumea, cunoscut ca litughie cosmic, care duce la comunitate. mntuirea n

CAPITOLELE II-III: FACTORII SAU TERMENII CULTULUI - 2 factori: Dumnezeu i omul Dumnezeu este obiectul cultului fiina suprem ctre care se ndreapt sau care primete manifestrile noastre. Omul subiectul cultului de la care pleac manifestrile.

1. Subiectul cultului Omul ca ins izolat subiect pentru cultul individual integrat n comunitate religioas subiectul cultului public Biserica (obtea ccredincioilor legai ntre ei prin unitatea de credin, de organizare i trire religioas i prin identitatea riturilor sacre adic a formelor de cult aceleai pentru toi). Biserica exprim sentimentele colective de adorare fa de Dumnezeu i primete harul i darurile Sale prin membrii clerului.

2. Obiectul cultului Dac n V.T. obiectul cultului era Iahv n unitatea naturii sale, cultul cretin cinstete pe Dumnezeu att n unitatea fiinei sale, ct mai ales n Treimea Persoanelor Sale (cum s-a manifestat fa de oameni), fiecare persoan este cinstit cu atributele legate de rolul ei specific n iconomia mntuirii. a) Dumnezeu-Tatl cinstit principiul al dumnezeirii Nsctor al Fiului i Purceztor al Sf. Duh Creator i Proniator Stpn i mprat al Universului Printe al tuturor, izvor a tot ceea ce este bun (ex: rugciunea amvonului "c toat darea cea bun i tot darul desvrit, de sus este, pogornd de la tine, Printele luminilor", ex de rugciune adresat exclusiv Tatlui: "Tatl nostru") b) Dumnezeu-Fiul cinstit Rscumprtor i Mntuitor al lumii - apare att ca primitor al cultului nostru Fiul lui Dumnezeu sau Unul din Treime ("mpreun slvit cu Tatl i cu Duhul Sfnt"), ct i ca mijlocitor al cultului nostru deci ca Dumnezeu ntrupat, ca Hristos, prin care harul lui Dumnezeu se pogoar la noi i prin care rugciunile noastre se nal la Dumnezeu ("Ne nchinm Fiului lui Dumnezeu ca i Tatlui i Sf. Duh, nainte de nomenirea Lui, l adorm necorporal, dar acum dup ntrupare l adorm pe Acela ntrupat i fcut om, dar i Dumnezeu" Sf. Ioan Damaschin Dogmatica). - se nelege c adorm i Dumnezeirea i Sf. Trup al Domnului, l adorm n ntregimea persoanei Sale divino-umane, ntemeindu-se cultul Sf. Euharistii (dezvoltat la B.R.C.), cinstire att a Sf. Euharistii ct i persoanei Mntuitoului nsui ocup locul predominant n cultul cretin fiind cel mai aproape de mntuire. - ex. de rugciune, imn aduse exclusiv Mntuitorului : "Unul e nscut", "Dumnezeul duhurilor i a tot trupul". - cult ortodox = hritocentric, care prelungete i continu viaa lui Hristos. S. Bulgakov "ortodoxia e cretinismul, credina n cel ntrupat,tritor n Biseric". c) Sf. Duh Sf. Treime ndreptat spre lume prin figura uman a Fiului, se descoper n Chip viu prin Sf. Duh prin care se continu lucrarea de sfinire i mntuire a lui Hristos. - Sf. Duh invocat i adorat ca vistiernic al harului dumnezeiesc: Sf. Apostol Pavel "Printr-nsul (prin Iisus) avem apropiere, ntr-un Duh, ctre Tat" Efeseni 2,18 .

- S. Bulgakov "Biserica este cinzecime n gestaiune continu, Ortodoxia e nsui Sf. Duh, Cre viaz n Biseric". - P. Evdokimov "Ipostas al sfineniei divine". - toate aciunile mai importante din cultul divin sunt lucrri ale Sf. Duh (sfinirea apei opera Sf. Duh, rugciunile prin care cerem i primim opera Sf. Duh n Biseric), prin puterea cruia i de la care s-a ntrupat Mntuitorul. d) Sf. Treime cel mai des pomenite - n formulele finale al ecfoniselor, caracter Trinitar "C ie se cuvine toat slava, cinsteai nchinciunea Tatlui i Fiului i Sfntului Duh". - n Biblie la 2 Corinteni 13, 13 "Harul Domnului nostru Iisus Hristos i dragostea lui Dumnezeu Tatl i mprtirea Sf. Duh s fie cu voi cu toi". - la doxologiile mici "Slav Tatlui prin Fiul n Sf. Duh". - rugciunea la anafor, Dumnezeu Ziditor, Dumnezeu Fiul Mntuitor, Sf. Duh Sfinitor. - slava Sf. Treimi adorat n unitate ct i n Treime de Persoane - "Preasfnt Treime miluiete-ne pe noi", Canonul Sf. Treimi, Troparele Sf. Treimi (Miezonoptica de duminic). Unitatea inseparabil a persoanelor Sf. Treimi ca obiect al cultului nostru a fost formulat lapidar i expresiv n imnul Sf. Ioaniche (sec. XII) "Ndejdea mea este Tatl, scparea mea este Fiul, acopermntul meu este Duhul Sfnt, Treime Sfnt, Slav ie". - Rusaliile srbtoare nchinat Sf. Treimi.

4. Obiective secundare ale cultului orthodox - obiectivul principal Sf. Treime, adic Dumnezeu n Trinitatea Pers. Sale, scopul ultim. - cultul bisericii este teocentric adic mpletete adoraia i mulumirea pe care Biserica le aduce lui Dumnezeu. - obiective secundare: ngerii, Sfinii, lucruri sfinte cinstire au legtur cu Dumnezeu. a) Sf. ngeri cinstire pentru chipul ideal al fpturii necorporale, fr pcat = idealul nostru de perfeciune moral- spiritual. - vestitori ai voii si poruncii divine, mijlocitori ntre Dumnezeu i oameni. - ocrotitorii i ajuttorii notrii n realizarea mntuirii noastre. - apar ca obiectiv i subiect n cultul divin, adic primesc cinstire, dar i slvesc pe Dumnezeu, n Biseric mpreun cu noi. - Sf. Liturghie imitaie a celei dumnezeieti svrit n ceruri de Mntuitor i ngeri.

b) Sfinii - i cinstim ca pilde, modele sau icoane desvrite de via cretin, vrednice de admirat i urmat. - apar ca obiecte i subiecte. - mijlocitor la Dumnezeu, ocrotitor, aprtori prin rugciunile lor ctre Dumnezeu, pentru noi. c) Dintre lucrurile sfinte 1. Cele n legtur cu Dumnezeu (Mntuitorul) A) Sf. Euharistie cult de adorare ca i persoanei Mntuitorului, Sf. Su Trup i Snge. B) care s-a adus jertf i care trebuie cinstit (Ieire 29,37). - instrumente Secundare ale Sf. Patimi: sulia, buretele, trestia, piroanele, cununa de spini= stihira a doua, cntarea a 9-a a Canonului Sf. Cruci miercuri i vineri, de la toate glasurile Octoihului. C) Sf. Evanghelie cinstim cartea cea mai sfnt de pe Sf. Mas (Istoria vieii pmnteti a Mnt., nv. Dumnezeieti). D) Sf. Mas altarul pe care se aduce jertfa liturgic: Sf. Trup i Sf. Snge. 2. n legtur cu Sfinii A) Sf. Moate trupuri sau rmie trupeti ale Sf. care conin daruri dumnezeieti i puteri supranaturale, pstrate i dup moarte. B) Relicvele sfinte (obiecte, lucruri rmase) - coroana de spini i giuglgiul Mntuitorului (n Apus aduse de cruciai). - brul i omoforul Maicii Domnului (Vlahene - Constantinopol). - lanul Sf. Petru (Biserica Sf. Petru-Roma). - mantaua Sf. Martin de Tours, patronul Franei (paraclisul din palatul regilor Merovingieni). Le nconjurm cu respectul dat Sf. nii. Sf. Icoane le cinstim: chipurile Sf., persoana Mntuitorului, simbolurile celorlalte dou evenimente din V.T. . - nu ne nchinm materiei (lemnului sau vopselei), ci persoanei Sf. zugvite pe ea. Cinstim icoana "Nu ndumnezeind-o, ci tiind c cinstea dat icoanei se suie la prototipul sau originalul ei, adic la celzugrvit pe dnsa" (Sf. Vasile cel Mare) i la rugciune pt. sfinirea icoanei n Molitfelnic "Chipurile i asemnrii Sf. plcui ie, le primeti ca robii ti s Te proslveasc pe Tine". Sf. Cruce sfinit prin Sngele Mntuitorului, simbol vzut al Jertfei i al Patimii Sale, semnul biruinei Lui, asupra morii, altar pe

5. Cultul absolut (de adorare) i cult relativ (de venerare) - n cultul popular cinstire identic a lui Dumnezeu i a Sfinilor. D.p.d.v. dogmatic: Stpnul absolut latrie- adorare- slujire sau supunere necondiionat i fr rezerv. Sf. Fecioar dulie, de venerare = nchinciune, cinstire deosebit, mai presus de toi Sf., se numte hiperdulie = supravenerare, preacinstire. - latria- adorarea= cultul suprem sau propriu-zis pt. Dumnezeu Creatorul, Provideniator. - dulia sau venerarea i cinstirea este un cult dependent de cel Suprem deci subordonat. Sfinii i cinstim, adic nu pt. ei nii (fiine create ca i noi), ci venerm ntr-nii darurile supranaturale druite de Dumnezeu i puterea pe care o au pe lng Dumnezeu, "cinstea ce li se d Sf. se ndreapt la mrirea lui Dumnezeu" Mrturisirea de credin. "Cinstim pe Sf. Ti care sunt Chipul i Asemnarea Ta, iar cinstindu-i pe ei Te cinstim pe Tine" Molitfelnic. - cultul Sf. se refer direct sau indirect la Dumnezeu nsui "Care e minunat ntre Sf. Si" Psalmul 67,36. - cultul cretin pornete de la Dumnezeu i se sfrete la Dumnezeu. CAPITOLUL IV: SCOPURILE SAU FUNCIILE CULTULUI DIVIN PUBLIC ORTODOX Scopul: s mijloceasc comuniunea ntre Dumnezeu i om (Biseric)

1. Scopul latreutic - avnd n vedere pe om ca subiect (sau Biserica), scopul latreutic = adorarea lui Dumnezeu i exprimarea sentimentelor noastre de evlave, dragoste fa de El, sau lucrurile, persoanele pe care le cinstim n raport cu El. - ceea ce pleac de la om la Dumnezeu astfel se exteriorizeaz nevoia fireasc uman de a preamri pe Dumnezeu sau cinsti pe Sfini prin diferite forme de exprimare: a) Admiraia pt. atotputernicia i mreia lui Dumnezeu: "Mare eti, Doamne, minunate sunt lucrurile Tale" (c.f. Psalm 138) la slujba botezului; doxologhisirea = coninut doxologic care cuprinde admiraia din care izvorsc lauda i slvirea lui Dumnezeu.

b) Contemplarea buntii, dragostei i milostivirii nemrginite ale lui Dumnezeu, fa de fpturile sale care duc la mulumirea adus lui Dumnezeu (Euharistia). c) Recunoaterea slbiciunii, imperfeciunii i a pcatelor noastre n contrast cu atotputernicia lui Dumnezeu => rugciuni de mrturisire (pocin) i de cerere a ajutorului divin (Psalmul 50). Dintre acestea se reliefeaz cea de mulumire Euharistia, cea mai important tain, scopul cultului ortodox d.p.d.v. omenesc este scopul lateutico-euharistic, se exprim prin Sf. Liturghie i laudele bisericeti. 2. Scopul harismatic sau sfinitor (sacramental) - punct de plecare Dumnezeu, prin el Biserica urmrete s mprteasc credincioilor harul sfinitor al lui Dumnezeu, ni se transmite ceea ce coboar de la Dumnezeu spre om, se face simit rspunsul lui Dumnezeu la rugciunile omului => iertarea pcatelor i mpcarea omului cu Dumnezeu. - dup latura omeneasc a cultului aducerea tributului i prin os de laud cuvenit lui Dumnezeu iar dup latura dumnezeiasc - mijlocirea sfinirii i mntuirii credincioilor astfel actul de cult este un mijlocitor de comunicare ntre Dumnezeu i om. - scopul harismatic este unit cu cel latreutico-euharistic, completndu-se n Sf. Euharistie.

3. Scopul didactic (catehetic) - urmrete instruirea credincioilor n nvtura de credin ortodox ct i n promovarea vieii religios-morale. - formele cultului i rnduielile sf. slujbe sunt att mijloace de exprimare a evlaviei, mijloace de mprtire a harului divin, dar i coal de educaie cretin pt. sporirea credinei n virtute i evlavie. - n trecut cultul ortodox = coal pt. nvarea Sf. Scripturi, reguli morale. - doctrina despre Sf. Treime exprimat limpede n Sf. Ioaniche (sec. XII) "Ndejdea mea este Tatl, scparea mea este Fiul, acopermntul meu este Duhul Sfnt, Treime Sfnt, Slav ie"; imnul "Unule Nscut". - funcia didactic la Liturghia catehumenilor rennoirea simbolic a lucrrii nvtoreti a Mntuitorului. - Lecturile biblice (Catismele, Paremiile, Apostolul, Evanghelia, Predica, Cateheza).

4. Ordinea (ierarhia) funciilor cultului n ortodoxie i n celelalte confesiuni cretine a) Concepia ortodox Scopul didactic secundar celorlalte dou. - pt. noi cultul este mai nti glasul evlaviei umane i transmitor al harului divin i apoi o coal catehetic (unde funcia didactic este scopul principal al catehezei, predicii): "Liturghia nu poate fi privit n primul rnd ca un rezumat al teologiei care nu are ca scop exprimarea evenimentelor din istoria mntuirii i viaa spiritual a bisericii. Misiunea ei direct este s nlezneac exprimarea omagiului de adoraie lui Dumnezeu". Acestea corespund funciei latreutico-euharistic i celei harismatice. - pe primul plan este cea harismatic: mprtirea credincioilor cu harul lui Dumnezeu i sfinirea vieii prin Sf. Taine ieruirgii (molitfelnic). - cretinul a vzut mai nti n cult mijlocul de sfinire i mntuire a sufletului su, de aceea a apelat la Molitfelnic (Carte prin excelen la bucurie i necaz). - ierarhie 1. Scopul harismatic, 2. Scopul latreutic, 3. Scopul didactic b) n concepia i practica bisericii romano-catolice 1. Scop latreutic 2. Scop harismatic astfel pt. susinerea acestei ordini au aprut instituii noi de cult. Cultul Sf. Inimi (SACRE - COEUR) Cultul Sf. Euharistii (Srbtori speciale n cinstea ei: Festum Sancti) expunerea public a Sf. Trup (Hostia). Rosariile (diferite perioade de timp din anul bisericesc (luni, sptmni, zile) pentru cinstirea unor Sfini ex: Rosariul Sf. Marii). c) Cultul confesiunilor protestante i a sectelor derivate 1. Scopul didactic predica i nvtura pe primul plan. 2. Scopul latreutic 3. Scopul harismatic pt. c pt. ei formele externe ale cultului nu mijlocesc i nu mprtec graia (harul) carenu ajut la mntuire, care se dobndete doar prin credin Sola fide . - lipsa Sf. Taine i a ierurgiilor, Sf. Euharistie au lipsit pe credincios de mijloacele de sfinire i comunicare a harului.

CAPITOLELE V-VI: INSTITUIREA I DEZVOLTAREA CULTULUI CRETIN (SCURT EXPUNERE ISTORIC A EVOLUIEI CULTULUI CRETIN, N GENERAL, DE LA ORIGINE PN LA FORMA DEPLIN) 1. Originea si instituirea cultului cretin Hristos a practicat formele cultului iudaic ,a inut srbtorile i datinile religioase, a respectat templul. -el este un reformator al cultului iudaic si ntemeietorul unui nou cult -n vorbirea cu femeia samarineanc Hristos formuleaz principiul fundamental al noului cult-nchinarea in cult si adevar. -piatra de temelie a noii legi a pus-o n seara Cinei cnd prefigureaz in mod nesngeros jertfa sa -nu numai c instituie Euharistia ci fixeaz si materialul-painea si vinul. -Hristos la cererea ucenicilor le da un model de rugaciune-rugaciunea Domneasc. -el este instituitor si celorlalte taine. 2. Cultul cretin n epoca apostolic Sf Apostoli au pstrat cele primate de la Hristos i au adaugat i alte forme necesare dezvoltrii bisericii. -ziua Cinzecimii se socoteste a fi nceputul cultului. -membri primei comuniti de cretini din ierusalim au un cult mix adic i forme din cel iudaic -ei se adunau n case frngeau pinea centrul noului cult, spuneau rugciuni, citeau din cri sfinte, cntau , faceau agape i colecte pentru sraci.adunrile aveau loc sambat seara,tinand pn trziu. -caracterul nocturn a nleznit trecerea de la smbat iudaic la duminica crestin. -apar cele mai vechi sarbatori:patile i cinzecimea -ierarhia bisericeasc- instituit de Hristos are 3 trepte -n aceasta epoca se practic ta instituite de Hristos. -dezvoltarea cultului a fost nleznit de persecutii,primul martir-Arh Stefan -sinodul apostolic stabilete neobligativitatea taierii mprejur -ruperea cultului iudaic de cel crtin are loc dup drmarea templului anul 70.

3.

Cultul cretin n epoca persecuiilor

-n perioada post apostolic si in primele 3 veacuri datorit persecuiilor cultul nu s-a putut dezvolta. -n aceast perioad ierarhia bisericeasc i mparte funcia liturghisitoare cu profeii i dascalii. -n ciuda persecuiilor se constat totusi o dezvoltare a cultului -se limiteaz dreptul liturghisitorilor de a improviza liberi rugciuni. - au loc primele ncercri de a sistematiza si reglementa rnduiala serviciilor divine. -se generalizeaz sarbtori vechi-dumicica , pastille, cinzecimea -ncep s fie praznuite Nasterea Domnului, epifania. -pt adunri folosesc case particulare i catacombe -se dezvolta cultul martirilor care st la baza cultului sfinilor 4. Cultul cretin dup ncetarea persecuiilor, pn la iconoclasm. -dup libertatea acordat de Constantin n 313 biserica se dezvolta sub toate aspectele ,inclusiv cultul. -se contruiesc biserici maree i impunatoare, se dezvolt arta bisericeasc:arhitectur, pictur. -se adaug forme noi la cult -mulimile de pagni convertite contribuie indirect la dezvoltarea cultului fcnd necesara organizarea nvtmntului catehetic. -liturghia uniform se diversifia, din vechea liturghie a Sf Icov, apare liturghia Sf vasile si Sf Ioan. -tot acum sec 4-5 se fixeaz definitive numarul celor 7 laude -datorit ereziilor i sectelor se dezvolt cultul iar biserica ia masuri canonice si disciplinare pt fixarea formelor de cult, iar pe de alt parte combate ereziile prin imne noi. -sec 4-5 se nate poezia imnografic care intr n ntrebuinarea cultului -mari imnografi:Roman Melodul, Andrei Criteanul, Ioan Damaschin , Cosma de Maiuma, T Studitul -sec 4 apar cele mai vechi cari de slujb Tipicul-Hariton Marturisitorul sec 3 siliturghierul molitfelnic sec 4.

-se dezvolt cultul sfinilor i cultul sf moate-se inmulesc pelerinajele la locurile sfinte si la mormnturile sfinilor mari. -cultul sf fecioarei se dezvolt dup sinoadele din efes 431 i calcedon care stabilesc pururea fecioria i faptul c este nascatoare de Dumnezeu. -ciclul anului bisericesc- se stabilesc 3 perioade (octoih triod penticostar) -se instituie alte sarbatori craciun boboteaza intampinare bunavestire si inaltare. 5. Cultul crestin dup epoca iconoclasmului -iconoclasmul a ncetinat dezvoltarea cultului, iar consecinele lui se vd in art -dupa nfrangerea lui se fixeaz definitive cultul icoanelor, dup patristice sin 7 se incheie si evolutia cultului. -la sfrsitul primului mileniu este complet definitivat -calendarul se mbogateste cu noi sarbatori de sfini cri de cult ceaslov, octoih, triod, mineele. ncheierea perioadei

CAPITOLUL VII: TRSTURILE GENERALE ALE CULTULUI ORTHODOX I CARACTERELE SALE SPECIFICE, N COMPARAIE CU CULTUL CELORLALTE CONFESIUNI CRETINE:

1.Vechimea formelor si randuielilor de cult : -legatura nentrerupt cu trecutul ,lafel de vechi ca si crestinismul. -nu a inovat nimic , nu se deodebeste prea mult de cultul bisericii din primele 3 veacuri. -prin aceasta se deosebeste de cultul romano catolic care a inovat multe din elementele sale esentiale.

2. Caracterul sacrificial si ierarhic -cultul se intemeiaz pe jertfa rscumparatoare , actualizata n biserica sub forma nesangeroas a Sf euharistii svarsit de ierarhia bisericeasc, ei sunt motenitori ai sacerdoiului cu care hristos a investit pe sf apostolic la Cina si la Cinzecime.

-sacerdotiul este transmis prin hirotonie, este indispensabil in cultul orthodox si romanocatolic, prin acesta deosebindu-se de protestanti, care considera jertfa un element deposit.

3. Uniformitatea si stabilitatea cultului:

-cultul orthodox este guvernat de reguli precise pt toti crestinii ortodocsi. -acesta il deosebeste fundamental de cel al protestantilor unde neexistand un tipic domina nestabilitatea si divesitatea. -in ortodoxie uniformitatea sI stabilitatea cultului contribuie la pastrarea unitatii de credinta.

4. Bogatia varietarea si frumusetea formelor sale externe:

-cultul orthodox se distinge prin solemnitate fast si stralucirea formelor sale externe. -riturile si ceremoniile alcatuiesc randuiala sf slujbe .ele sunt expresia vazuta a spititualitatii ortodoxe. -cultul romano-catolic abunda de sculpturi ,impodobiri ale bisericilor prin folosirea misterelor si amuzicii instrumentale.

5.Caracterul ecleziologic (comunitar):

-cultul orthodox promoveaza rugaciunea cu carecter colectiv. -cultul orthodox este o rugaciune a comunitatii credincioasilor uniti in duhul pacii al iubirii care ii face pe toti sa simta ca unul in aceiasi rugaciune. -in biserica ne rugam toti pt nevoile tuturor. -caracterul ecclesiologic se bazeaza pe cuvintele mantuitorului Mt 18 19,20.unde sunt 2 sau 3 adunati. 6. Simbolismul (caracterul epifanic i eshatologic) :

-este bogat frumusetea ideilor doctrinaire, semnificatii simbolice istorice . -toate imnele si rugaciunile exprima o mare bogatie de idei si adevaruri de credinta. -slujbele noastre nu sunt simple amintiri sau simboluri ci teofanii care ne fac sa retraim evenimente din istoria mantuirii

7.Caracterul universal (cosmic) al cultului

-in rugaciuni se cuprinde viata amului, nevoile sale. -rugaciunea ortodoxa cuprinde intreaga lume si natura asupra careia vrea sa reverse harul lui Dumnezeu, pt a o sfintii. -ca exemplu sfintirea apelor din slujba bobotezei.

8. Importanta cultului in viata religioasa ortodoxa

-este tezaurul cel mai de pret al ortodoxiei -pt cei mai multi dintre crestini trairea si practicarea formelor de cult raman izvorul evlaviei religiozitatii ortodoxe -esenta ortodoxiei se traieste prin participare la formele, traditiile, datinile cultului. -la catolici predomina organizatia bisericeasca(unitatea cu papa) -la protestanti are intaietate explicarea si citirea sf scripturi

Partea a patra TIMPURILE LITURGICE (Anul bisericesc i subdiviziunile lui) CAPITOLUL I : SCURTE NOIUNI DESPRE CALENDAR

1. Introducere. Timpul ca dimensiune a vieii Bisericii

-in conceptia crestina timpul a fost creat odata cu lumea dupa cum afirma si Fer. Augustin:lumea n-a fost facuta in timp ci odata cu timpul. Din pct de vedere teologic Mantuitorul Hristos este Intemeietorul si Capul nevazut al Bisericii dar si axa timpului,centrul istoriei religioase ale omenirii. -inainte de El istoria se indrepta spre El,era timpul de asteptare,dupa Intrupare a inceput plinirea vremii (Efes 1,10), iar memorialul liturgic (Craciun,Pasti,etc) se refera atat la amintirea trecutului cat si la sugerarea celor viitoare (eshatologie). In vremea aceea... de la inceputul fiecarei pericope evanghelice reprezinta timpul sfintit,vesnicul prezent (acum). -timpul este o notiune abstracta,fiind invizibil pe care omul a simtit sa-l concretizeze,sa-l masoare,sa-l imparta in subdiviziuni in care sa-si incadreze viata sa gospodareasca si cea religioasa. 2. Ce este calendarul? Cunotine elementare de astronomie i cronologie

-calendarul (din lat. calendae,calare sau calere prin care romanii indicau prima zi a fiecarei luni) este un sistem de masurare a timpului care indica durata si subdiviziunile lui.Primele calendare au aprut din nevoia oamenilor de a-si fixa sarbatorile religioase.Ele se intemeiaza pe miscarea astrelor pe bolta cereasca,in special Soarele si Luna pusi de Deus sa fie semne ca sa deosebeasca anotimpurile,zilele si anii(Fac 1,14). Ca unitate de masura a timpului s-a ales ziua solara medie adica intervalul dintre 2 treceri consecutive ale soarelui la meridian.Multiplii si submultiplii ei: -orele(ceasuri),minutele si secundele; o zi=24 ore,ora=60 min,min=60 sec -saptamana=intervalul dintre 2 faze consecutive ale lunii pe cer; dureaza aprox 7 zile -luna lunara(sinodica)=intervalul care ii trebuie Lunii sa faca o rotatie completa in jurul Pamnatului si revina la aceeasi faza; are 29 si1/2 zile,12 ore,44 min,2,9 sec

-anul tropic(solar,astronomic)=intervalul de timp in care Pamantul face o rotatie completa in jurul Soarelui; are 365 zile,5 ore,48 min,45-46 sec.Pt ca nu se compune dintr-un nr exact de zile n-a putut fi luat ca unitate de masura si a fost preferat anul civil sau calendaristic,care e obtinut din anul tropic prin inlaturarea fractiunii de zi.Problema calendarului se refera la greutatea in a restabili coincidenta anului tropic cu cel civil. -primul calendar egiptean a avut la baza anul lunar de 354 zile (12 luni si 29 =1/2 zile) -grecii si romanii au avut tot un calendar lunar,luna calendaristica avea aceeasi durata cu luna lunara.(acum e folosit de musulmanii din Asia si Africa in viata lor religioasa) -egiptenii=primii care au folosit calendarul solar,bazat pe Miscarea de Revolutie a Pamantului,dar a fost perfectionat de romani prin calendarul iulian 3. Originea calendarului cretin i structura lui

-calendarul este de origina romana (pagana),alcatuit la anul 46i.Hr de astronomul alexandrin Sosigene in vremea lui Iulius Cezar(100-44 i.Hr).El a intocmit primul calendar solar stiintific si cunoscand durata exacta a anului tropic a restabilit coincidenta celui civil cu cel astronomic,apoi a stabilit durata la 365 de zile,iar pt diferenta de 5 ore,48 min,46 sec care in 4 ani face aprox o zi, a hotarat la fiecare 4 ani un an de 366 zile numit an bisect. -tot el a pastrat anul la 12 luni care nu au legatura cu mersul Lunii pe cer de unde si faptul ca unele au 30 de zile(apr,iunie,sept si nov) si unele 31,iar februarie 28 zile si in anul bisect 29 zile.Denumirile lunilor si zilelor sunt de origine lat,mai putin sambata de origine iudaica(sabat) -echinoptiul de primavara(unul din cele doua moment din an cand ziua=noaptea) cadea atunci pe 24 martie,iar inceputul anului era 1 martie,mutat apoi la 1 ianuarie

4. Defectul calendarului iulian.Indreptarea lui in Apus

-cal. iulian al lui Sosigene socotea anul mediu de 365 si 4 ore si neglija o diferenta de 11 min si 15 sec pe an cu care anul civil era mai lung decat cel tropic.Aceasta diferenta creste cu timpul in 128 de ani la o zi,in 384 de ani la 3 zile etc.Diferenta a fost observata mai ales in legatura cu serbarea Pastelui care e legata si de echinoptiul de primavera si de luna plina. -echinoptiul de primavara a lui Soisigene fixat la 24 martie pica peste 384 de ani(la Sin I ec) pe 21 martie.Parintii au hotarat astfel aceasta data ca fiind oficiala.Numai ca au uitat de intarziere iar dupa 128 de ani echinoptiul pica pe 20 martie

-in sec 16,diferenta dintre echinoptiul astronomic si cel al calendarului iulian ajunsese la 10 zile si se calcula gresit si data Pastelui.Aceasta greseala a cal. iulian a fost indreptata in Apus prin Reforma gregoriana a calendarului sub papa Grigore XIII,la 1582,cu ajutorul astronomului italian Liugi Lilio.S-au suprimat cele 10 zile incat ziua de 5 oct devine 15 oct si in 1583 echinoptiul este readus la 21 martie,apoi s-a hotarat ca anii bisecti seculari (1600,1700,1800 etc) sa ramana bisecti doar cei ce se impart exact la 4,restul sa fie comuni . -indreptarea cal a fost adoptata treptata de toate Bisericile si statele catolice si protestante din Apus,chiar si de cele asiatice si africane neocrestine ca Japonia 1873,China 1912,Turcia 1926,Egipt 1928

5. Indreptarea calendarului in Rasarit

-Bis ortodoxe n-au acceptat ref. gregoriana din sec 16 din motive confesionale crezand ca e o unealta a tendintei catolice de prozelitism si au pastrat calendarul neindrepatat de unde si se va numi stil vechi sau orthodox.De la 1582 crestinatatea s-a impartit inca o data in doua mari grupe ,cu timpul diferenta dintre cele 2 calendare a ajuns dupa 1900 la 13 zile. -dar incepand cu sec 19 si pana dupa Primul Razb Mondial stilul nou a fost adoptat oficial de toate pop ortodoxe: Bulgaria si URSS 1918,Serbia si Romania 1919,Grecia 1923.La Congresul Interortodox tinut la C-tinopol in 1923 s-a hotarat indrepatarea calendarului si in bis ortodoxe suprimandu-se cele 13 zile cu care cal iulian ramasese in urma celui indreptat,s-a asigurat coincidenta anului civil cu cel astronomic printr-un sistem de calculare a anilor bisecti mai bun (anii seculari 2000,2100,2200 etc raman bisecti cei a caror cifra impartita la 9 da rest 2 sau 6,restul fiind comuni) -au adoptat: Patr Ec din C-tinopol,Bis din Grecia si Albania,Arhiep Ciprului,Bis Ort din Polonia,B.O.R,Patr Antiohiei,Alexandriei,Bis Ort din Fiinlanda si Bulgaria.Au ramas pe stil vechi Patr Ierusalimului,Biserica Rusa si Bis din Serbia,calugarii d la Athos. 6. Situatia actuala a cretinitii din punct de vedere al calendarului bisericesc 3 grupe

-Bis ortodoxe care sunt inca pe stil vechi,calendarul neindreptat,eronat cu 13 zile:Patr Ierusalim,Ptr Moscovei si Ptr Belgradului -Bis apusene(cat+protestante)-stilul nou, au cal indrepatat prin ref gregoriana din sec 16 aplicata integral (si pt sarbatorile fixe si pt cele variabile)

-o situatie intermediara a Bis care au adoptat stiulul nou dupa Conf Interortodoxa din 1923 care folosesc calendar mixt:stil nou pt sarbatori fixe si Pascalia pe stil vechi pt sarb cu date mobile CAPITOLUL II: ANUL BISERICESC ( LITURGIC) I SUBDIVIZIUNILE LUI 1. Comemorarea iconomiei mantuirii n deursul timpului i al diferitelor lui subdiviziuni

-Bis a fost preocupata de la inceput sa asigure si sa faca simtita prezenta spiritual,nevazuta,dar reala si perpetua a Mantuitorului in mijlocul credinciosilor ei si a cautat aceasta prin intretinerea mereu vie a vietii,invataturii si faptelor Domnului precum si a Sfintilor prin comemorarea periodica.Scopul acesta l-a atins Bis prin asezamintele de cult,prin intocmirea anului bis (liturgic) cu sarbatori,pomeniri de morti etc -prin sarbatori,pomeniri de morti si slujbele bis care se succed si revin intr-o anumita ordine in fiecare zi si in fiecare an nu doar comemoram ci si retraim oarecum periodic momentele importante din viata Mantuitorului si din intrega istorie a religiei cu persoane si evenimente mai de seama. 2. Ziua liturgic

-in cultul crestin ziua lit incepe seara si reprezinta intervalul de timp dintre doua seri,de aceea slujba zilei lit incepe cu Vecernia din ajunul zilei respective,cea dintai dintre Laudele bisericesti zilnice.(mostenire din traditia iudaica asa cum apare si in referatul biblic al creatiei:si a fost seara,si a fost dimineata,ziua intai) -se imparte in 2 : zile de rand(lucratoare) si zile de sarbatoare.Cele mai importante zile din anul bis: Vinerea Patimilor,Duminica Pastilor si a Rusaliilor,toate cele legate de Patimile si moartea Domnului,Invierea Sa si Pogorarea Sf Duh.Apoi urmeaza cele ale Sfintei Fecioare si ale diferitilor sfinti -din cultul iudai s-a mostenit si impartirea zilelor in Ceasuri,iar ziua de 12 ore era impartita in 4 sferturi de cate 3 ore fiecare: -Ceasul I:primele 3 ore ale diminetii aprox 6-9,in vremea echinoptiilor de primavara si toamna,Ceasul III:a doua parte a dim, aprox 9-12,Ceasul VI:al 3 lea sfert(amiaza) aprox 1215,Ceasul IX:ultimul sfert al zilei(seara) aprox 15-18,in vremea echinoptiilor de prim si toamna.

3. Saptamana liturgic

-fiecare ciclu de 7 zile lit formeaza o saptamana lit.Impartirea zilelor pe sapt nu exista in lumea Greco-romana dinainte de Hristos ci la iudei.Moise a dat consacrare acestei saptamani impartind zilele creatiei in 6 zile urmate de una a odihnei. -saptamana lit incepe cu duminica(traditie mostenita de la Sinagoga) adica Vecernia de sambata seara si se termina cu ceasul IX din sambata urmatoare.E o subdiviziune importanta deoarece reglementeaza succesiunea celor 8 glasuri incepand de la Duminica Pastilor(gls 1 in sapt Luminata,gls 2 in spat lui Toma,..etc -in cartile de slujba cele 52 de sapt sunt denumite dupa cele 2 mari sarb cu data variabila :Pastile si Rusaliile.Sirul saptamanilor incepe cu Saptamana Luminata si se termina cu Saptamana Mare.Un an bis are 52 de sapt dar pot fi mai multe sau mai putin de atat din cauza datei variabile a Pastelui. -cele mai insemnate sapt :Sapt Patimilor,Sapt Luminata.D.p.d.v calendaristic : sapt dinainte si cea dupa Rusalii,dinainte si cea dupa de Inaltarea Sf Cruci,dinainte si dupa Nasterea Domnului si Botezul Domnului -intr-o saptamana fiecare zi este inchinata serviciului liturgic,pomenirii persoanelor sau momentelor mai de seama ale istoriei sfinte: duminica-ziua Invierii Domnului,lunea-Sfintii Ingeri,marteaSfintilor Prooroci(in special Sf Ioan Proorocul,Inaintemergatorul si Botezatorul),miercuri si vineriSfanta Cruce si Patimile Domnului,joi-Sfintii Apostoli si Sf Ierarh Nicolae Arhiep Mirelor Lichiei,sambata-tuturor mortilor si Sf Mucenici 5. Anul bisericesc i cele trei mari perioade ale sale

-anul bis incepe la 1 sept (dupa traditia mostenita din legea veche ca in aceasta zi a inceput creatia lumii si Si-a inceput Mantuitorul activitatea ),anul civil incepe la 1 ianuarie,iar la romano-cat incepe cu prima duminica din Advent adica cea mai apropiata de 30 noiembrie. a)Per Triodului Dum Vamesului si a Fariseului pana la Dum Pastilor(10 sapt):primele 3 sapt pregatire sufleteasca inainte de inceperea postului si urmatoarele 7 sapt postul propriu-zis b)Per Penticostarului Dum Pastilor pana la Dum I dupa Rusalii sau a Tuturor Sfintilor(8 sapt) c)Per octoihului tot restul anului de la sfr per Penticostarului pana la inceputul Octoihului(intre 40-26 sapt in functie de data Pastilor) -octoihul are ca sarb centrala Nasterea Domnului,apoi Boboteaza,triodul are Vinerea Patimilor,penticostarul incepe cu Pastile si se termina cu Rusaliile

-per octoihului comemoreaza evenimente dinainte de venirea Mantuitorului pana in ajunul Patimilor Sale,activitatea profetica sau invatatoreasca,per triodului reinnoieste oficiul arhieresc al Mantuitorului,activitatea de Mare Preot si per penticostarului celebreaza timpul dintre Inviere si Inaltare la cer urmata de Pogorarea Sf Duh si intemeierea Bisericii.In concluzie in cursul anului bis ni se reprezinta si comemoreaza intreaga viata si activitate a Mant Hristos in toate cele 3 laturi ale sale: Invatator,Arhiereu,Imparat.Prin anul bis se realizeaza o prelungire a Intruparii si a vietii istorice a Mnt,Acesta continua sa traiasca in biserica de-a pururea viu in mijlocul credinciosilor -prin ciclul mineal(Sinaxar sau Minolog) se comemoreaza amintirea vietii si activitatii persoanelor sfinte din iconomia mantuirii si din istoria Bisericii.Anul bisericesc e format din 2 cicluri: a)hristologic sau pascal= mobil(date variabile)-in jurul Pastilor si are in centru Persoana si activ Mantuitorului prin cantarile Triod,Penticostar,Octoih b)sanctoral sau mineal= fix si comemoreaza sirul Sfintilor pomeniti in fiecare zi din cele 12 ale anului incepand cu sept pana in august -primul ciclu reprezinta o reminiscent a cal lunar al evreilor iar al doilea e de origine pur crestina.Fiecare zi apartien ambelor cicluri:ca zi a sapt(luni,marti,miercuri etc) apartine ciclului pascal sau hr, si ca zi a lunii(1 sept,2 oct,5 nov etc) apartine ciclului sanctoral mineal. CAPITOLUL III: DESPRE SRBTORI, N GENERAL 1.Ce sunt srbtorile?

Sarbatori= zile liturgice mai importante din cursul anului bisericesc care sunt inchinate comemorarii faptelor sau momentelor de capetenie din istoria mantuirii(Nasterea Domnului,Invierea Sa etc) si a principalelor persoane sfinte (Sfintii cei mai venerati de credinciosi,Sf Nicolae etc) - se deosebesc de restul zilelor prin oficierea serviciului divin la biserici si prin repaos,odihna adica intreruperea lucrului,ocupatiilor obisnuite inlocuindu-le cu preocupari religioase,spirituale 3.Instituirea sarbatorilor cretine -cele mai vechi sarbatori crestine apar ca prelungiri ale celor mai mari sarbatori iudaice pe langa care ele se juxtapun la inceput si apoi le inlocuiesc definitiv: duminica(in locul sabatului iudaic) Pastile si Rusaliile in locul Pasha si Cincizecimea).Aceste 3 sarbatori sunt singurele sarb crestine cu caracter general.

-sec 2 apar sarbatori prilejuite de persecutiile religioase: Sfintilor Mariri si Marturisitori(memoriae) zilele de inmormantare ale episcopilor(depositions);de ex:cea a Sf Policarp,episcopul Smirnei inaugurata dupa moartea sa la 155 -sec 3 apare cel de-al treilea praznic imparatesc, sarb Teofaniei sau Epifaniei,comuna Nasterii sau Intruparii Domnului si Botezului Sau -sec 4 apar cele in cinstea Mantuitorului si ale Sf Cruci toate de origine palestiniana,sarb ale Maicii Domnului(Bunavestire si Adormirea),ale sfintilor ingeri,ale sfintilor mai important din VT si NT -sec 5 a adus sarbatoarea in cinstea Maicii Domnului:in Rasarit Nasterea si Intrarea in biserica, si in cinstea sfintilor pustnici,calugari,asceti. -cele dintai sarbatori ale sfintilor care au capatat extensiune in intreaga biserica sunt:cea a Sf Ioan Botezatorul(orig palestiniana importata din Apus din sec 5),Sf Ap Pavel si Petru (orig apuseana,Roma,sec 4),Sf Mucenic Stefan (orig ierusalimiteana,sec 4).S-au notat de asemenea si zilele aflarii,transportarii sau depunerii moastelor in diferite biserici care au devenit sarbatori locale(Aducerea moastelor Sf Ioan Gura de Aur la Ctinopol la 27 ianuarie) -prin sec 6 calendarul crestin este definitivat privind sarbatorile,dar calendarul pagan n-a exercitat nici o influenta asupra celui crestin,unde n-a fost acceptata nici o sarbatoare pagana chiar daca se constata coincidente de date intre unele sarb cu date fixe pagane si crestine.Reminiscente pagane gasim doar in folclor,in datini si ritualuri cvasireligioase. -rolul principal in formarea sarb in calendarul crestin l-a avut in rasarit la inceput Ierusalimul si apoi Ctinopol,iar in apus Roma

4. Cele mai vechi liste de sarbatori crestine ( minologhii, heortologhii, martirologhii, sinaxare, calendare). Sinaxarul orthodox

-rolul principal in fixarea sarb in faza locala si mai apoi in generalizarea lor l-a avut in Rasarit pietatea populara,credinciosii iar uneori manastirile iar Biserica prin reprezentantii ei le-a recunoscut si aprobat ca oficiale,consemnandu-le in listele de sarbatori(calendarele de mai tarziu) -nume, data si felul lor au fost noatate din sec 3 ca:calendare,heortologhii,martirologhii,minologhii sau sinaxare.Cele mai vechi liste apar in lucrarile lui Ipolit din Roma sec 3 si in diferite Randuieli sau Constitutii bisericesti anonime redactate in sec 3-4 cum sunt Constitutiile Apostolice. -fiecare biserica avea la inceput calendar propriu ,din combinarea lor ulterioara in sec 4 au aparut martirologhiile in Africa si Asia Mica.De la Ctinopol calendarul a fost adoptat si de pop ortodoxe aflate sub influenta Bizantului(slavii) sau care au stat in dependent de Patr Ecumenica(romanii)

-un rol decisive in formarea Sinaxarului l-a avut Simeon Metafrastul din sec 10 care a combinat mai multe sinaxare avand la baza pe cel constantinopolitan.Opera lui a fost revizuita de pustnicul atonit Nicodim Aghioritul care a editat cel mai complet sinaxar care este astazi in uz in toata crestinatatea ortodoxa. 5. Care este, pe scurt, rostul (funcia) srbtorilor n viaa noastr religioas?

a) comemorativ sau aniversar(anamnetic) - sa intretina de-a lungul vremii amintirea momentelor sau faptelor memorabile din istoria mantuirii si a personajelor sfinte.Unele sarbatori ne duc cu gandul nu numai la fapte din trecut ci si la cele viitoare deci sarb au si sens eshatologic(ex Dum Infricosatei Judecati) b) latreutic sarbatorile sunt prilejuri si forme de expresie ale cultului de adoratie si de veneratie sau mijloace de a preamari pe Dumnezeu si pe Sfinti c) pedagogic,instructive sau educative sarbatorile constitue o scoala a vietii crestine,un mijloc de cultivare si promovare a virtutilor morale,a evlaviei si a iubirii fata de Dumnezeu si de oameni d) soteriologic sarbatorile nu sunt numai popasuri de odihna pt trup,pentru intreruperea muncii ci si de reculegere si reconfortare pt suflet

6. Impartirea sarbatorilor Bisericii Ortodoxe

I. dupa data se impart in: - cu data fixa sau neschimbatoare (sarb Sinaxarului sau Mineiului) cad in fiecare an la aceeasi data a lunii: Sf Gheorghe 23 apr,Nasterea Domnului 25 dec,Inaltarea Sf Cruci 14 sept etc. - cu data variabila sau schimbatoare, se schimba data in fiecare an in functie de data Pastelui : Floriile (duminica inainte de Pasti),Inaltarea Domnului (joi,40 d zile dupa Pasti),Sfanta Treime(luni dupa Rusalii) etc II. dupa obiectul si importanta lor: -Domnesti (praznice imparatesti),inchinate persoanelor Sfintei Treimi si evenimentelor importante din viata si activitatea Mantuitorului(Nasterea Domnului,Pogorarea Sf Duh,etc) -ale Sfintilor,care se pot diviza si ele dupa importanta sfintilor sabatoriti,o categorie aparte fiind sarbatoarea Maicii Domnului III. dupa bogatia si solemnitatea slujbelor divine :

-la sarbatorile mari: toate cele p care le numim praznice imparatesti,cele ale Mantuitorului si ale Fecioarei Maria,la care tipicul manastiresc al Sf Sava adauga Sf Ioan Botezatorul (Nasterea si Taierea) si sarbatoarea comuna a Sf Ap Petru si Pavel (29 iunie).Au slujba cu priveghere,vecernia mica,vecernia mare,litie,polieleu,evanghelie si slavoslovie mare si sunt notate cu o cruce rosie incadrata intre 2 paranteze -la sarbatorile mijlocii,ale Sfintilor mai insemnati se impart in: sarbatorile Sfintilor cu priveghere si polieleu,notate cu o cruce rosie cu paranteza (se deosebesc de cele mari ca nu au inainte-serbare si dupa-serbare,Sf Nicolae 6 dec,Sf Trei Ierarhi 30 ianuarie,Sf Gheorghe 23 apr) si sarbatorile Sfintilor fara priveghere,cu o sing vecernie dar cu polieleu,evanghelie la utrenie si slavloslovie mare,notate cu o cruce simpla rosie (Acoperamantul Maicii Domnului 1 oct,Sf Spiridon 12 dec,Sf Parascheva 14 oct,Sf Dimitrie 26 oct, Sf Stefan 27 dec) -la sarbatorile mici,sfintii mai putin insemnati si se impart in : sarbatorile Sfintilor cu stihirile pe sase (Doamne strigat-am) si cu slavoslovie mare, cantata la utrenie ,notate prin semicerc cu 3 pcte rosii la mijloc si sarbatorile Sfintilor cu stihirile pe sase dar fara slavoslovie mare (doxologie citita),notate cu cruce neagra simpla. CAPITOLUL IV: DUMINICA, SRBTOAREA SPTMNAL A CRETINILOR 1. Temeiurile instituirii duminicii ca srbtoare sptmnal

Duminica este ziua saptamanala de odihna si de sarbatoare religioasa a crestinilor pt ca: -ziua saptamanala in care a avut loc Invierea Domnului,cel mai mare eveniment din istoria sfanta -este prima zi de creatie a lumii precum sublinia in sec 2 Sf Iusitin Martirul si Filosoful sau inceputul zilelor cum o numeste Sf Vasile cel Mare -in aceeasi zi a avut loc si Pogorarea Sfantului Duh peste Sfintii Apostoli si s-a intemeiat prima comunitate de crestini. Duminica poate fi numita si sarbatoare a Sfintei Treimi deoarece comemoreaza in fiecare saptamana 3 din cele mai importante moment ale istoriei sfinte datorate Celor Trei Persoane.

3. Numirile sarbatoarei:

-la evrei zilele saptamanii erau numite in functie de sabat: prima zi dupa sabat,a doua,a treia..etc iar a saptea era sambata insasi.Asa se face ca primii crestini recrutati din iudei au pastrat la inceput

denumirea evreiasca de prima a sabatului, adica prima zi a saptamanii sau dupa sambata(Mt 28,1;Mc 16,2;In 20,1;Fa 20,7) -in primele comunitati crestine a devenit ziua saptamanala de adunare si de cult ,in care Sf Ap Pavel randuia colecte pt saraci (I Cor 16,2),savarsea frangrea painii (Fa 20,7).Curand crestinii au inlocuit sabatul cu denumirea de : Ziua Domnului sau duminica (dominica Dies) la Ap 1,10.Aceasta denumire a alternat cu cea pagana de ziua Soarelui(Dies Solis),in sec 2 Sf Iustin Martirul intrebuinteaza ac denumire pt pagani iar evreilor pe cea de prima a saptamanii,Tertulian la fel ziua Soarelui pt pagani si Ziua Domnului pt crestini,in sec 4 chiar imp Constantin foloseste Dies Solis pt a fi inteles de pagani.Din 325 Parintii sinodali intrebuinteaza prin canonul 20 denumirea crestina a sarbatorii ceea ce in Apus se intamplase din 305 prin sinodul de la Elvira. Ca numiri poetice: -ziua a opta (octavus dies) -ziua painii(a frangerii painii sau a Sf Euharistii)-intrebuintata mai ales de Sf Ioan Gura de Aur -imparateasa zilelor (vasilisa ton imeron) -inceputul zilelor(saptamanii-arhi imeron) Unii Sf Parinti intrebuinteaza denumirea ebraica (prima a saptamanii de catre Sf Vasile cel Mare) iar altii folosesc ziua intai si totodata a opta Sf Iustin Martirul.

4. Caracterul sarbatorii si modul sarbatoririi in vechime

Duminica,sarbatoarea saptamanala a Invierii era zi de bucurie,sarb trimfului vietii asupra mortii de aceea sarbatorim cu bucurie ziua a opta,in care Hristos a inviat(anii 100-130,Epsitola Sf Barnaba).Asa se explica de c ela primele comunitati crestine duminica au fost exceptate manifestari care exprima intristare si pocainta:era oprit postul,care il practicau marcionitii si maniheii,erau oprite metaniile mari cum ne spune Tertulian, acestea fiind interzise prin canoanele sinoadelor si Sf Parinti -crestinii imbracau duminica haine albe si curate, participau la Sf Liturghie chiar si in timpul persecutiilor,iar clericii erau caterisiti si laicii excomunicati daca absentau de la biserica 3 duminici la rand.Diaconii aduceau Sf Euharistie celor bolnavi si celor inchisi.Sf E uharistie era impreunata cu agapele si urmata de colecte si ajutorarea saracilor -daca la inceput duminica era sarbatoare saptamanala ca zi de cult cand inca mai munceau,cu timpul ea presupunea odihna si inlocuirea sabatului iudaic consfintita zi de repaos pt intreg imperiul la 3 martie 321 de Constantin cel Mare,lucru adoptat si de Sf Parinti.

-era oprita calatoria in zi de duminica,ziua de repaos era stabilita si prin legi civile,erau interzise exercitiile militare,activitatea tribunalelor,comertul si muncile agricole,petrecerile ,jocurile si luptele din circuri ,teatrul care vor fi interzise de biserica cat si de Teodosie I si II. Asa cum si marturisirea de credinta o recomanda ,acte de pietate si milostenie,acest lucre se intampla si la primii crestini. CAPITOLELE V-VI:SRBTORILE DOMNETI SAU PRAZNICELE MPRTETI CU DATE FIXE 1. Introducere general. Dup obiectul i importana lor, praznicele mprteti sunt cele mai mari srbtori din cursul anului bisericesc ( festa dominica, eorte kiriake). Numrul praz. mp. este de 12 ( dup numrul Sf. Apostoli), cuprinznd ntre ele i pe cele 4 praznice n cinstea Maicii Domnului i lsnd afar praznicul Sfintelor Pati, socotit mai presus de toate praznicele si luat n considerare cu srbtorile duminicale. Praz. mp. sunt urmtoarele ( enumerate n ordinea anului bisericesc): dup Pati) n trad. ruseasc, toate cele 4 srbtori cu dat schimbtoare (Florii, Pati, nlare, Rusalii) sunt socotite n afara celor 12 praznice. n locul lor sunt enumerate: Naterea Sf. Ioan Boteztorul ( 24 iunie), Sf Ap Petru i Pavel (29 iunie) i Tierea Capului Sf. Ioan Boteztorul ( 29 august). Naterea Maicii Domnului ( 8 septembrie); nlarea Sfintei Cruci ( 14 sept); Intrarea n biseric a Maicii Domnului ( 21 noi); Naterea Domnului ( 25 dec); Botezul Domnului ( 6 ian); ntmpinarea Domnului ( 2 feb); Bunavestire ( 25 martie); Schimbarea la fa ( 6 august); Adormirea Maicii Dimnului ( 15 august); Duminica Floriilor ( cu o sptmn nainte de Pati); nlarea Domnului ( la 40 de zile dup Pati); Pogorrea Duhului Sfnt i Sfnta Treime ( Duminica i lunea Rusaliilor, la 50de zile

Lsnd la o parte cele 4 srbtori ale Maicii Domnului i adugnd Sf Pati i Tierea mprejur (1 ian), avem 10 praz mp propriu-zise, ale pers dumnezeieti, dar mai cu seam a persoanei Mntuitorului. Ele se ntind de la Naterea Sa cu trup i pn la venirea Mngietorului. Numai Pogorrea Sf Duh se refer la cea de-a treia persoan Sf Treimi. Caracterul hristocentric al cultului ortodox reiese i din nr. srbtorilor n cinstea pesroanei Mntuitorului. 2. Naterea Domnului Cel dinti praznic mprtesc cu dat fix, n ordinea fireasc, cronologic. Srbtoarea este numit n popor Crciun ( o etimologie foarte controversat: Miklosich spune c ar fi de origine slav, dar cei mai muli filologi sunt de prere c ar fi de origine romn. Lexiconul de Buda l deriv de la carnationem mncare de carne; B.P.Hasdeu l deriv de la crastium ziua de mine, V. Prvan de la calationem chemare; Densusianu, de la creationem - creaie). Pare a fi cea dinti srbtoare specific cretin. Este o srbtoare relativ nou, ntruct cretinii nu serbau dect data morii Mntuitorului ( Patile) sau a Sf. Martiri. Vechimea ei se poate urmri pn la sf. sec III, cnd Nichifor Calist d mrturie despre moartea a 20 000 de mucenici ari de vii n nicomidia, n timpul lui Diocleian i Maximian. n ceea ce privete data, ea a diferit n Apus fa de Rsrit. Totui, dup spusele Sf. Ev. Luca ( 2, 1 .u.), Nasterea a avut loc n timpul recensmntului Cezarului Augustus, care a avut loc la 25 decembrie 754 ab Urbe condita. Sf. Ioan Gur de Aur d mrturie c i la Roma srbtoarea era prznuit tot pe 25 decembrie. Aceeai mrturie o d mai trziu i Fer. Ieronim. n Orient data a fost calculat dup solstiiul de iarn conform calendarului egiptean, la 6 ianuarie, pe cnd Apusul, n frunte cu Roma, a calculat exact solstiiul, la 25 decembrie. Srbtoarea artrii 6 ianuarie; se serba att Naterea ct i Botezul Srbtoarea Naterii s-a desprit de cea a Botezului n 375, n Antiohia, apoi la Constantinopol n 379, cnd Sf. Gr. de Nazianz a inut celebra predic festiv, dup care Cosma Maiuma alct. Hristos se nate, slvii-L!... Constituiile Apostolice enumer srbtoarea Naterii printre primele srbtori, diferit de cea a Epifaniei. Numai armenii serbeaz pn astzi Naterea la 6 ianuarie, odat cu Botezul. Fixarea zilei de 25 dec a avut n vedere i faptul c celelalte popoare aveau srbtori n cinstea soarelui, serbate odat cu solstiiul de iarn, srbtori pe care Crciunul cretin trebuia s le nlocuiasc.Crciunul a trebuit s se contrapun mai ales lui Mithra, zeul soarelui ( ziua naterii

zeului soare). Liturgitii sunt de prere c ziua lui Mithra a fost nlocuit de ziua naterii Soarelui dreptii. Tot n legtur cu fenomenele naturii erau i srbtorile de iarn ale romanilor, Saturnaliile i Juvenaliile, care cdeau cam n acelai timp. Dup aceste srbtori cretinii au preluat colinda, sorcova, pluguorul .a. Odat cu stabilirea datei Naterii s-au stabilit i datele unor alte srbtori: Tierea mprejur, ntmpinarea Domnului, Naterea Sf. Ioan Boteztorul .a. --- a devenit al doilea punct cardinat dup Pati. Serbarea zilei Naterii se fcea cu mare solemnitate. Cu o zi nainte se ajuna ( vezi can I al lui Teofil al Alexandriei). Se fcea slujb in cadrul creia se botezau catehumenii, ca n ziua Patelui; se citeau Ceasurile Mari sau mprteti, se umbla ca i azi cu icoana. Postul Crciunului sa instituit n timp, ca mijloc de pregtire pentru ntmpinarea Naterii. Erau oprite prin legi civile spectacolele, teatrele i circul.

4.Botezul Domnului Este numit n popor Boboteaza ( cuv. daco roman, creat din fuziunea unui termen slav, bogu, cu unul latin, baptizare). Se mai numete Teofania sau Epifania, adic Artarea Domnului nceputul srbtorii dateaz cel putin din sec III, fiind menionata de Clement Alexandrinul. Se atribuie Sf Gr Taumaturgul o predic la aceast srbtoare, iar Constituiile Apostolice o menioneaz printre primele srbtori cretine, alturi de Crciun i Pati. n Apus nu avem meniuni despre inerea acestei srb nainte de sec IV. Denumirea de Epifanie nu a rmas numai la ortodocii greci, ci i la catolici. Ca orice srbtuare, ea a fost inut cu mare fast; pe la anul 400, mp. Arcadius i Honorius au interzis spectacolele din circuri n aceast zi. Cel mai de seam eveniment legat de aceast srbtoare este botezarea catehumenilor. Cum Botezul era numit Luminare, srbtoarea a primit numele de Srbtoarea luminilor. Pentru c n ajun catehumenii se pregteau prin post i rug, s-a pstrat pn astzi postul n Ajunul Bobotezei. n aceast zi preoii le comunicau credincioilor data Patilor i data nceperii Postului Mare. Srb Bobotezei a fost inut cu fast i n ar. Sfinirea cea mare a apei avea loc n curtea reedinei domneti, unde era prezent domnitorul i ntreaga curte. Slujba era oficiat de mitropolit. Mersul cu stropirea de aghiazm din cas n cas este la fel de vechi, ca i tinerea srbtorii.

6. Schimbarea la Fa Este numit n popor Preobrajenia sau Probajenia ( denumirea slavon a srbtorii). E o srbtoare ceva mai nou n Biseric. Se pare c a fost la nceput aniversarea anual a sfinirii bisericii zidite n sec. IV de Sf. Elena, pe locul de pe Muntele Tabor. Dup unii liturgiti, ea ar fi nlocuit o veche srbtoare pgn a zeiei Diana. Este menionat n documente incepnd cu prima jumtate a secolului , de cnd avem i cuvntri festive n cinstea ei, de la Patriarhul Proclu al Constantinopolului, Chiril al Alexandriei i Papa Leon cel Mare. n Apus s-a generalizat mult mai trziu, prin hot. luat de Papa Calist al III-lea. n aceast zi se aduc la biseric i se binecuvnteaz prinoase ( prga), obicei amintit de can 28 al sin Trullan. La rusi-pomenire general a morilor i a eroilor. La armeni, daca va cdea n cursul sapt., se amn pt duminica urmtoare. Se postete n ajun. CAPITOLUL VII: PRAZNICELE MPRTETI CU DAT SCHIMBTOARE

1. Duminica Floriilor Este cel dinti praznic cu dat schimbtoare. Duminica stlprilor, Suminica Floriilor de la lat. Floralia, srb. florilor. Este srb care ne amintete de intrarea triumfal a Domnului n Ierusalim, nainte de patimi (vezi Mt. 12, 1-10; Ioan 12, 12 - 18). Primele meniuni despre aceast srbtoare vin din sec IV. Nu este enumerat de Constituiile Apostolice, dar dau mrturie despre ea Sf. Epifanie, pelerina apusean Egeria, Sf. Ioan Gur de Aur, Sf Ambrozie. n Apus, meniuni despre acest praznic d Isidor de Sevilla. n trecut ea era nceputul sptmnii Patilor, de aceea ea mai este numit i Sptmna aspiranilor sau a candidailor la botez. Se mai numete i Duminica graierilor, pentru c acum mpraii acordau graieri n cinstea ei. Cf mrturiei Egeriei, dar i a Tradiiei Bisericii, se aduc ramuri de salcie i se sfinesc, se mpart credincioilor n amintirea ramurilor de mslin cu care a fost ntmpinat Mntuitorul. n aceast sear are ncep n biserici deniile.

2. Sfintele Pati Cea mai de seam din toate srbtorile domneti. D.p.d.v. calendaristic guverneaz toate srbtorile anului bisericesc. De data ei se leag numirea duminicilor, citirea celor 11 pericope evanghelice de la utrenie i a apostolele, precum i ordinea celor opt glasuri ale Octoihului. Importana srbtorii este subliniat i de durata ei, mai lung dect a altor praznice; ea ine trei zile. Cuv Pati (fol la plural de obicei) de la cuv Pesah = trecere n lb ebraic. Totui el este motenit de evrei de la egipteni i amintete de trecerea poporului evreu prin Marea Roie, la 14 Nissan, i coincidea cu prima Lun Plin dup de dup echinociu de primvar. Termenul a trecut la cretini ntruct, Patimile, Moartea i nvierea Domnului au avut loc n anul 33 n jurul Patilor evreilor. Este cea mai veche srb a cretinilor, inut nc din perioada apostolic. Despre serbarea Patilor la primii cretini mai gsim mrturii n Constituiile Apostolice, Canoanele Apostolice, Can I al sinodului din Antiohia. .a. Se pare c primii cretini numeau Pati comemorarea Cinei celei de Tain. Numirea evreiasc (egiptean) de Pati a fost dat de cretini comemorrii anuale a celor trei evenimente deosebite din viaa Mntuitorului ( Cina, Patimi, nvierea) pentru trei motive: toate au avut loc n preajma Patilor evreieti; Cina a inut oarecum locul mesei pascale i celebrarea ei nlocuia la cretini pe aceea Mielul pascal era considerat prenchipuirea sau imaginea Mntuitorului, Care s-a

a mesei pascale, ea devenind pentru ei un noi Pati; jertfit ca un Miel pentru rscumprarea pcatelor noastre. Comemorarea anual a Cinei st la originea srbtorii cretine a Patilor. Ea preceda Patilor Crucii i Patilor nvierii. Comemorarea Cinei din seara de 13 Nissan a disprut odat cu apariia agapelor cretine Aadar, primii cretini nelegeau prin Pati nu numai nvierea, ci i Cina i Patimile. De aceea sptmna pe care noi o numim astzi Sptmna Patimilor, se numea n trecut Sptmna Patilor. Cu timpul cuvntul s-a restrns numai la inelesul de nviere. Patile nu s-au serbat la fel n ntreg cretinismul. Cretinii din prile Siriei i ale Asiei Mici serbau mai nti Patimile pe 14 Nissan, iar apoi nvierea pe 16 Nissan, indiferent de ziua n care cdeau. Partizanii se numeau quartodecimani. Ei nu sonsiderau yiua morii Mntuitorului ca zi de

ntristare, ci ca zi de bucurie. Protopashiii erau iudaizanii care serbau data Patelui mai nainte de data reglementat. Cei mai muli cretini, ns, serbau Patile Crucii n vinerea cea mai apropiat de 14 Nissan, considernd-o zi de ntristare, zi n care posteau i chiar prelungeau postul pn n ziua nvierii, iar ziua nvierii o serbau duminica. Ei invocau n spijinul practicii lor pe Sf Ap Petru i Pavel. Aceste diferene au dat natere unor discuii aprinse ntre partizanii diferitelor practici. Sinodul I Ec ( 325), la cererea mp. C-tin cel Mare, a ncercat s uniformizeze data serbrii Patilor n toat lumea cretin. Computul pascal alexandrin se reduce la urmtoarele norme: primvar; cnd 14 Nissan cade duminica, Patile va fi serbat n duminica urmtoare, pt. a nu se serba odat cu Patile iudaic, dar nici naintea acestuia; Data Patilor va fi calculat de Patriarhul Alexandriei care o va comunica tuturor celorlalte Biserici cretine. Cea mai timpurie dat a Patilor 22 martie; data cea mai trzie a Patilor 25 aprilie. Poate varia ntre aceste date. S-au alctuit diferite pascalii, tabele cu data Patelui pe mai muli ani, mai mult sau mai puin imperfecte, din pricina echinociului de primvar care nu era fixat pretutindeni la aceeai dat. Nici dup sin de la Niceea nu au ncetat diferenele, ntruct nu se stabilise exact echinociul. Din nefericire, nici pn astzi nu esist uniformitate ( diferena ntre calendarul iulian i gregorian). n Apus stilul nou, gregorian, n Rsrit stilul vechi, iulian.Cretintatea ortodox s-a mprit din 1924 n 2, n ceea ce priv data serbrii Patelui. Bisericile rmase n calendarul nendreptat au continuat pascalia veche, greit. Ca s se nlture dezacordul acesta suprtor dar i pt uniformitate, cel putin n ceea ce priv cea mai mare srbtoare cretin, s-a stabilit din 1927 nainte, prin consesn general, ca toat ortodoxia s in pascalia veche ( consftuirea Interortodox de la Moscova, 1948). Dup calendarul vechi, Patile se ntinde ntre 4 aprilie i 8 mai. Aa se face c n calendarul romnesc se depete termenul maxim ( 1945 1956, pe 6 mai, in 1983 pe 8 mai stil nou). Se fac propuneri pe scar ecumenic pt o restrngere a intervalului de variaie a datei patelui de la 35 de zile la 7 zile. Duminica n care a fost nvierea a fost 9 aprilie.Se propune duminica cea mai apropiat de 9 apr. Patile se va serba ntotdeauna duminica; aceast duminic va fi cea imediat urmtoare Lunii Pline de dup Echinociul de

Modul srbtoririi: era prznuit ca o zi de bucurie. Noaptea nvierii era petrecut n biserici, n priveghere i rugciune. Botezul catehumenilor avea loc n aceast sear.Momentul nvierii era ntmpinat cu cntri de bucurie, sz. Sfintei Jertfe, lumini n semn de bucurie i luminare duhovniceasc. Neofiii mbrcau haine albe i purtau n mini fclii luminoase. De la C-tin se luminau nu doar bisericile, ci i casele i oraele cu fclii nalte i coloane de cear. Cretinii se salutau pn la nlare cu Hristos a nviat! .n biserici se aduceau bucate, ou roii, de origine nc nesigur; erau binecuv. i mp. apoi sracilor. Patile se prelungea o spt. ntreag; cretinii se mprteau n fiecare zi. Se interziceau spectacolele, jocurile pgne. Se interzic metaniile i ajunrile pn la Rusalii. Cu o deoseb. solemnitate se serba njumtirea Praznicului Patilor, adic ziua a 25 a dup Pati.

4.Rusaliile Rusalii de la italicul Rosalia, care la romani nsemna srbtoarea trandafirilor; dup unii lingviti, termenul intr n uzul limbii romne prin filier slav, dup alii este importat prin colonitii romani, adui la Dunre. Duminica cincizecimii, sau A pogorrii Duhului Sfnt, numit n popor i Duminica Mare. ( F.A. 2, 1-4) Cu aceasta se ncheie descoperirea fa de lume i de creaie a lui Dumnezeu cel n Treime. Cade ntotdeauna la 10 zile de la nlare, sau la 50 zile dup Pati. E totodat srbtoarea ntemeierii Bisericii cretine (n urma predicii lui Petru se convertesc 3000 de suflete n Ierusalim nucleul Bisericii de mai trziu). Este una din cele mai vechi srb., mpreun cu Patile, fiind prznuit nc din vremea Sf. Apostoli, ca o ncretinare a srbtorii iudaice corespunztoare. Constituiile Apostolice, Sf Ap Pavel, Sf Ap Luca, dau mrturie despre srbtoare. Acum sclavilor le era ngduit s fie eliberai de muncile obinuite. Despre ea mai amintesc: Tertulian, Origen, Irineu, Can. 43 al Sin de la Elvira, Can 20 al Sin I Ec, care oprete ngenuncherea n ziua Rusaliilor. Egeria ne descrie modul cum era serbat pe atunci la Ierusalim. Cincizecimea era odubl srbtoare pn la la sf. sec IV: a nlrii i a Pogorrii Duhului Sfnt. Aa o descrie i Eusebiu de Cezareea. Dup anul 400 data nlrii a fost fixat la 40 de zile de la Pati, ziua Rusaliilor serbndu-se la 50 de zile dup Pati. Nu numai ca vechime, ci i ca importan, srb Rusaliilor vine ndat dup Pati. n timpul privegherii din ajun se fcea odinioar botezul catehumenilor. Ca i la Pati erau oprite postirea i

ngenunchierea. Erau interzise jocurile din circuri i palestre, spectacolele pgne de teatru. Se mpodobeau casele n semn de bucurie cu flori i ramuri verzi, cu frunze de nuc sau de tei simbol al limbilor de foc care s-au pogort peste Sf Apostoli. Se pomenesc morii n smbta precedent Moii de var. CAPITOLUL VIII: SRBTORILE MAICII DOMNULUI

2. Formele de exprimare a cultului Maicii Domnului a) Srbtorile Maicii Domnului n cultul ortodox. - Maica Domnului are un cult superior; - sfinii ceilali sunt srbtorii o singur dat pe an; - M.D. se srbtorete de mai multe ori: - momente importante din via; - minuni svrite; - srbtorile nchinate M.D. sunt de dou feluri: 1. Mari (cu inere) praznice mprteti; 2. Mic (fr inere sau serbare); 1. Srbtori mari: i) Naterea M. D. (Sfnta Marie Mic) 8 septembrie; ii) Intrarea n Biseric M.D. (Vovidenie) 21 noiembrie; - M.D. este dus la templu de prinii si la vrsta de 3 ani14/15 ani; iii) Bunavestire (Blogovetenie) 25 martie; - Arh. Gavriil vetete M.D. naterea dumnezeiescului Prunc; iv) Adormirea Maicii Domnului (Sf. Marie Mare Uspenia) 15 august; - M.D. i-a dat obtescu sfrit, dar a fost ridicat la cer, ca i dumnezeiescu ei Fiu; - toate aceste srbtori sunt praznice mprteti zugrvite pe catapetesme (tmpla bisericii); - srbtori mai vechi ale M.D. n prima lor form erau ale Mntuitorului Hristos; - doar Bunavestire este consemnat n Evanghelie, restul n Sf. Tradiie (ex: Protoevanghelia lui Iacov [ii]); - nici una dintre ele nu sunt consemnate n Constituiile Apostolice; - nici una mai veche de sec. V, cultul M.D. ia avnd dup Sin. De la Efes (431); - a existat la nceput o srbtoare pomenire a M.D. nainte de Crciun (consemneaz Proclu al Constantinopolului); - Biserica n vechime srbtorea adormirea morilorAdormirea M.D. cea mai veche srbtoare; 2. Srbtori mici:

i) Acopermntul M.D. 1 octombrie; - minune ntmplat n Biserica M.D. din Vlaherne n timpul lui Leon cel nelept (886-911), srbtoare naional la greci; ii) Izvorul Tmduirii vinerea din Sptmna luminat; iii) Zmislirea Sf. Fecioare 9 decembrie; iv) Punerea cinstitului vemnt a M.D. n racl 2 iulie; v) Punerea brului M.D. n racl 31 august; vi) pomenirea unei minuni a M.D. 1 septembrie. b) Alte forme a cinstirii M.D. n cultul bisericesc 1. cntri i rugciuni n rnduiala tuturor slujbelor bisericetinu exist slujb bisericeasc fr rugciuni i cntri n cinstea M.D.; - exist o bogat imnologie (tropare, stihiri, canoane); 2. slujbe speciale - Acatistul Maicii Domnului sau Buneivestirii (n Biserica Rus numeroase variante); - Paraclisele M.D. (dou n Ceaslovul romnesc); - Prohodul M.D. imitaie a Prohodului M. Hristos, elaborat de Manuel Corinteanul, se cnt la privegherea Adormirii M.D.; 3. zidirea de biserici - hramuri (patroni) diverite srbtori ale M.D.; - primele (patroan M.D.): la Ghetsimani (lng mormntul M.D.), Ghenizaret (Bunavestire); - locuri vechi de pelerinaj: Adormirii ei (colina Sionului Ierusalim), cea din Efes, Vlaherne; - n ar: ctitorii ale lui tefan cel Mare i Petru Rare, Curtea de Arge Neagoe Basarab; 4. zugrvirea de icoane - cele mai vechi n catacombele din jurul Romei; - catacomba Domitillei (Isaia, M.D. cu pruncul) - primele icoane (prin tradiie) pictate de Ap. Luca una a fost trimis de Eudoxia (vduva lui Teodosie II) mprtesei Pulheria la Constantinopol; - o icoan celebr este cea de la Ierusalim care a derterminat schimbarea Mariei Egipteanca; - la toate popoarele cretine exist icoane ale M.D., iar n Biserica Rus s-au instituit srbtori speciale n cinstea lor; - Rusia: Uspenia (Lavra Pacerska-Kiev), Fecioara cea neagr (Polonia), Portria (Athos), Prodromia (Athos); - la M-rea Neam nchintoarea, primit de Alexandru cel Bun de la Ioan Paleologul (1424);

5. cinstirea prin predici (omilii, panegirice, cuvntri de laud) Proclu i Gherman ai Constantinopolului, Ioan Damaschin); 6. frecvena numele Maria i Marin, larga rspndire a crilor cu viaa i minunile M.D. CAPITOLUL IX: DURATA PRAZNICELOR MPRTETI 1. Preserbare, dup-serbare, odovanie - praznicelor mprteti se in o zi, excepie nvierea trei zile dar toat sptmna luminat are slujbele la fel ca n ziua de Pati; - pentru pregtirea credincioilor fiecare praznic mprtesc are nainte-serbare sau nainteprznuire; - exist pentru prelungirea serbrii dup-serbare sau dup-prznuire; - srbtorile mari sunt ca soarele: rsare, lumineaz i apune; - prima zi, nainte de praznic, se numete nceputul srbtorii, iar ultima a dup-serbrii se numete odovanie; - n perioada aceasta pe lng slujbele sfinilor pomenii se adaug cntri, rugciuni , lecturi n legtur cu praznicul, iar n ziua odovaniei slujba este la fel ca la praznic, fr: paremii i litie la Vecernie, polileu i Evanghelie la Utrenie i Apostol i Evanghelie Liturghie; - la sfini se pune icoana seara la vecernie, la praznice mp. se pune n ajunul preserbrii i se ia la odovanie; - obiceiul de a prelungi srbtorile este luat din V.T. (ex. Srbtoarea Azimelor, etc.), care ineau 7 zile; - n cretinism prima oar la Constantin cel Mare sfinirea bisericilor din Ierusalim i Tir se inea an de an Srbtoarea nnoirilor; - catehumenatul a contribuit la dezvoltarea acestui obicei perioad de pregtire pentru botez i de bucurie dup primirea botezului (7 zile); - cele dinti srbtori cu nainte i dup-serbare: Crciunul, Patile i Rusaliile; - dup desfiinarea catehumenatului s-a trecut prin analogie i la celelalte praznice;

2. Durata preserbrii i a dup-serbrii praznicelor mprteti - durata variaz, n funcie de gradul lor de importan; Nr. Denumirea Naterea Domnului Tierea-mprejur Botezul Domnului mtmpinarea Domnului 5 Duminica Floriilor nvierea Domnului Dat schimbtoare 6 Dat schimbtoare nlarea Domnului Miercuri sptmna a 6a dup Pati 7 Joi, sptmna Vineri a Pogorrea Sf. Duh 6-a Pati 8 dup Pati Schimbarea la Fa nlarea Sf. Cruci Naterea M.D. Intrarea Biserica 13 14 Bunavestire Adormirea M.D. 24 martie 14 august 25 martie 15 august 26 martie 23 august 3 10 M.D. a dup Pati 7 sptmna a 8a dup Pati 9 10 11 12 5 august 13 sept. 7 sept. n 20 noiem. 6 august 14 sept. 8 sept. 21 noiem. 13 august 21 sept. 12 sept. 25 noiem. 9 9 6 6 din 9 dup sptmna a 739 1 nceputul srbtorii 20 decembrie 2 ianuarie 1 februarie Data praznicului 25 decembrie 1 ianuarie 6 ianuarie 2 februarie Odovania praznicului 31 decembrie 14 ianuarie 9 februarie Total zile 12 1 13 9

Crt. praznicelor 1 2 3 4

Duminica a 8-a Smbta,

4. Srbtorile numite soboare (adunri) - n legtur cu marile praznice stau srbtorile numite soboare sau adunri de slujbe pentru srbtorirea persoanelor sfinte care au jucat un rol de cpetenie n evenimentele comemorate; Ex: - Soborul Sf. Ioachim i Ana 9 septembrie; - Soborul Dreptului Simeon i al Proorociei Ana 3 februarie; - Soborul Sf. Arhanghel Gavriil 26 martie; - Soborul Sf. Apostoli 30 iunie - 26 decembrie i 7 ianuarie (dou dintre aceste soboare) sunt srbtori cu inere, restul sunt simple srbtori bisericeti; - denumirea de sobor o poart i srbtoare Sf. Arh. Mihail i Gavriil 8 noiembrie;