rezumatul tezei de doctorat - unap.ro doctorat rezumate/2015 octombrie... · criza de identitate...
TRANSCRIPT
R O M Â N I A
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE ,,CAROL I”
Şcoala Doctorală
NECLASIFICAT
Exemplar nr.__
Colonel Liviu C. IONIȚĂ
REZUMATUL
TEZEI DE DOCTORAT
TEMA:
„ADAPTAREA SERVICIILOR DE INFORMAȚII MILITARE
LA PROVOCĂRILE MEDIULUI DE SECURITATE
CONTEMPORAN”
Conducător de doctorat
prof. univ. dr.
Marius HANGANU
- BUCUREŞTI, 2015 -
Teză elaborată în vederea obţinerii titlului
de DOCTOR în INFORMAŢII ȘI SECURITATE NAȚIONALĂ
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
2 din 16
- Pagină albă -
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
3 din 16
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1. FIZIONOMIA MEDIULUI DE SECURITATE
CONTEMPORAN
1.1. Cadrul conceptual
1.2. Mediul de securitate internațional după Războiul Rece
1.3. Valențe contemporane ale mediului de securitate
1.4. Amenințări actuale la adresa mediului de securitate euroatlantic
1.4.1. Federația Rusă și noua viziune strategică
asupra ordinii mondiale
1.4.2. Amploarea ameninţării teroriste la nivel regional şi global
1.5. Noua postură strategică a NATO
1.6. Considerații finale
CAPITOLUL 2. EVOLUȚII ÎN FIZIONOMIA CONFLICTELOR
CONTEMPORANE CU IMPLICAȚII ASUPRA ACTIVITĂȚII
SERVICIILOR DE INFORMAȚII MILITARE
2.1. Convențional și neconvențional în acțiunile militare contemporane
21.1. Războiul conventional
2.1.2. Războiul neconvențional
2.2. Războiul hibrid – o realitate a lumii contemporane
2.2.1 Precursori ai paradigmei hibride
2.2.2. Războiul de tip hibrid
2.2.3. Amenințări hibride
2.2.4. Actori statali și nonstatali participanți la războiului hibrid
2.2.5. Genuri de forțe participante la războiul hibrid
2.3. Abordări hibride în conflictele contemporane
2.3.1. Dimensiunea hibridă a intervenției Federației Ruse în Ucraina
2.3.2. Manifestări hibride ale conflictului din Afganistan
2.3.3. Elemente ale războiului hibrid în acțiunile Statului Islamic
din Irak și Levant
2.4. Provocări la adresa serviciilor de informații militare cauzate de
manifestările hibride ale mediului de confruntare
2.5. Considerații finale
CAPITOLUL 3. DIRECŢII DE TRANSFORMARE ALE SERVICIILOR
DE INFORMAȚII MILITARE LA CONDIȚIILE COMPLEXE ALE
SPAȚIULUI DE LUPTĂ MODERN
3.1. Transformări ale fizionomiei spaţiului de luptă modern cu implicații
asupra activității de informații militare
3.1.1. Complexitatea spațiului de luptă modern
3.1.1.1. Actorii statali și nonstatali prezenți în spațiul de confruntare
3.1.1.2. Natura amenințărilor. Activitatea serviciilor de informații
militare în mediul asimetric de desfășurare a conflictelor
3.1.1.3. Concentrarea acțiunilor de luptă în localități
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
4 din 16
3.1.1.4. Extinderea zonei de operații
3.1.2. Perspectiva socio-culturală a mediului operaţional
3.2. Intelligence în reţea în operaţii multinaţionale
3.3. Creşterea ritmului operaţional în informaţiile militare
3.4. Integrarea informaţiilor militare cu decizia operaţională
3.4.1. Relaţia serviciului de informaţii militare cu factorii de decizie
3.4.2. Responsabilităţile analizei de intelligence pentru realizarea
sprijinului informativ
3.4.3. Problema relaţiilor analist-culegător
3.4.4. Trinomul info-decizional
3.5. Considerații finale
CAPITOLUL 4. ADAPTĂRI FUNCŢIONALE ALE SERVICIILOR DE
INFORMAȚII MILITARE
4.1. Necesitatea reconfigurării ciclului informativ classic
4.1.1. Limitele ciclului de intelligence
4.1.2. Soluţii de îmbunătăţire a modelului procesului de intelligence
4.2. Lărgirea bazei de cunoaştere a mediului operaţional
4.3. Dezvoltarea capabilităţilor de culegere în câmpul tactic
4.4. Dezvoltări tehnologice în informaţiile militare
4.5. Dezvoltarea procesului de analiză la nivel tactic
4.6. Integrarea activităţilor de intelligence cu cele ale forţelor acționale
şi funcționarea centrată pe țintă
4.7. Dezvoltarea cooperării în informaţiile militare
4.8. Considerații finale
CAPITOLUL 5. ADAPTĂRI STRUCTURALE ALE SERVICIILOR DE
INFORMAȚII MILITARE
5.1. Comunităţile de informaţii
5.2. Centre de integrare a informaţiilor şi de analiză specializată
5.3. Structuri integrate de contracarare a ameninţărilor asimetrice
5.4. Rolul informațiilor militare în realizarea binomul Intell – FOS
5.4.1. Rolul sprijinului de informații în acțiunile FOS
5.4.2. Diferențe între sprijinul cu informații al FOS și sprijinul cu
informații al forțelor convenționale
5.5. Considerații finale
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
LISTA ABREVIERILOR ȘI ACRONIMELOR
LISTA ANEXELOR
ANEXE
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
5 din 16
REZUMAT
Cercetarea doctorală ”Adaptarea serviciilor de informații militare la
provocările mediului de securitate contemporan” își propune relevarea
interacțiunii dintre provocările lumii contemporane și coordonatele majore ale
activității serviciilor de informații militare, acțiune cauzală reciprocă a cărui
rezultat se dorește a identifica direcțiile de transformare funcțională și
structurală ale acestora.
Criza de identitate și credibilitate prin care trec sistemele de intelligence
în epoca actuală, la care se adaugă apariția tot mai frecventă a unor fenomene
neprevăzute, cu impact major asupra securității statelor, amplifică nevoia de
schimbare și de transformare a acestora spre organisme moderne cu posibilități
multiple de predicție a schimbărilor din plan securitar și de consiliere a
procesului de decizie.
O revoluție în domeniul militar necesită incontestabil o revoluție în
domeniul informațiilor militare. Transformarea și adaptarea structurilor de
informații militare ale unui organism militar trebuie să fie un demers continuu
care să impună o permanentă evoluție a proceselor decizionale de la nivelul
forțelor armate și nu numai, și care să țină pasul cu schimbările petrecute în
cadrul celorlalte servicii de informații partenere sau adverse. Ritmul de
transformare este dictat de dinamica de evoluție a fenomenelor din mediul
operațional și de nevoia de cunoaștere a manifestărilor cu caracter militar, care
constituie/pot constitui amenințări la natura statului sau organismului militar.
Am ales această temă din dorința de a contribui la demersul general de
cunoaștere a transformărilor lumii în care trăim, în special a celor din domeniul
acțiunilor militare și de a analiza și identifica căi și metode eficiente de adaptare
a organizațiilor de intelligence militar în scopul perfecționării capabilităților
fundamentale ale acestora (de culegere și analiză) pentru a face față provocărilor
generate de complexitatea crescută a spațiului de luptă contemporan.
Pe de altă parte, această teză de doctorat reprezintă un demers prin care ne
propunem să examinăm principalele direcţii de cercetare şi experimentare în
adaptarea informaţiilor militare la noile realităţi ale spaţiului de luptă şi ale
managementului crizelor, în general, scoţând în evidenţă direcțiile de
transformare ale acestora, rezultate din abordările teoretice ale unor experți în
domeniu, dar și din experiența practică oferită de diverse campanii militare.
În același timp, actualitatea temei este dată de transformările petrecute în
ultimii ani în sfera preocupărilor militare, subsumate conceptului de revoluție în
domeniul militar, cauzate și de provocările erei informaţionale ce au determinat
remodelări recente ale sistemelor de intelligence militar ale statelor membre
NATO și UE și a structurilor de profil de la nivelul acestor organizații.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
6 din 16
Teoreticienii din domeniul intelligence nu au ajuns la concluzii care să fie
unanim acceptate şi generalizate, însă experimentarea de soluţii continuă cu
asiduitate, mai ales în sectoarele care permit investiţii şi confirmări sau infirmări
rapide, şi anume în operaţiile militare – adevărate laboratoare de cercetare
pentru revoluţia în domeniul militar.
Punctul de referinţă în analiza evoluţiei structurale şi funcţionale a
serviciilor de informaţii la nivel global îl constituie evenimentele de la 11
septembrie 2001, moment care a produs cele mai mari transformări în cadrul
serviciilor de informaţii la nivel mondial. Declanşarea campaniei antiteroriste şi
reformele petrecute în cadrul sistemelor de intelligence ale SUA au dat tonul
transformărilor serviciilor de informaţii şi în alte state. Totodată, transformările
petrecute în cadrul serviciilor de informaţii ale SUA, din ultimii 20 de ani, au
constituit modele pentru serviciile de informaţii din întreaga lume, în special ale
statelor membre NATO.
În același timp, cele mai evidente şi profunde transformări în sectorul de
intelligence s-au produs în domeniul militar, îndeosebi la structurile participante
în teatrele de operaţii, unde forţele armate ale diferitelor state au acţionat în
comun în cadrul unor coaliţii conduse de SUA/NATO.
În aceste condiții, structurile de informaţii din teatrele de operaţii au fost
supuse unor transformări importante, generate în special de caracteristicile
mediului operaţional şi de necesitatea furnizării de informaţii cu caracter
preponderent acţional pentru conducătorii operaţiilor militare. Totodată, teatrele
de operaţii au devenit mediile complexe și eficiente care au oferit oportunitatea
experimentării şi punerii în practică a noilor idei şi concepţii de întrebuinţare a
capabilităților de informaţii militare. Aici s-au dezvoltat noi capacităţi de
culegere, s-au constituit noi structuri de intelligence, s-au experimentat noi
tehnologii, s-au adus ajustări ciclului informaţional, s-a reformat procesul de
analiză şi s-au implementat/dezvoltat noi valenţe ale conceptelor: ,,need to
share”, ,,need to know”, ,,intell driven operation”, ,,actionable intelligence”,
,,fusion intelligence” etc.
Teza fundamentală a lucrării o constituie identificarea factorilor
dominanți ai schimbărilor care au loc la nivelul mediului operațional, derivate
din evoluția mediului de securitate, care necesită o nouă abordare la nivelul
serviciilor de informații militare și care presupune transformarea acestora în
scopul adaptării capabilităților și proceselor de intelligence pentru o mai bună
fundamentare a actului decizional.
O mare provocare în acest sens a constituit-o identificarea provocărilor
generate de mediul de securitate, care au dus la schimbarea fizionomiei
conflictelor și la apariția/dezvoltarea unor noi dimensiuni ale spațiului de
confruntare modern. Ideile și concluziile reieșite din aceste evaluări au fost
argumentate prin prezentarea trăsăturilor reale ale conflictelor contemporane,
insistând pe manifestarea de tip hibrid a amenințărilor majore la adresa mediului
de securitate.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
7 din 16
În același timp, am căutat să decelăm modul în care provocările de
securitate influențează activitatea serviciilor de informații militare și direcțiile de
transformare a acestora, pentru a elimina disfuncțiile care pot apărea pe
parcursul desfășurării ciclului informativ, cu accent pe relația cu beneficiarul
produselor informative. Pentru reușită, am plecat de la premiza că în cadrul
serviciilor de informații militare există o permanentă tendință de transformare,
specifică oricărui sistem organizațional, ceea ce face ca acestea să-și mențină
starea de operativitate la capacitate maximă, iar diversele schimbări să nu le
afecteze fundamental activitatea.
Prin această abordare ne-am propus să contribuim la o mai bună
înțelegere și fundamentare teoretică a demersurilor necesare a fi demarate în
sistemele de intelligence militar, pentru a ajuta la eliminarea creării unor forme
fără fond, fenomen destul de prezent astăzi, generat de multe ori de tendința de a
implementa în sistemul propriu concepte utilizate de diverse servicii de
informații sau forțe armate ale diferitelor state, fără a fi experimentate pe plan
local sau îndeajuns înțelese.
Principala ipoteză de cercetare a acestei lucrări a constituit-o strânsa și
permanenta interdependență între mediul operațional și procesul de luare a deciziei
militare, combinație în care un rol important îi revine serviciului de informații
militare. Acesta este organismul care trebuie să dea dovadă de un grad ridicat de
flexibilitate și o viteză apreciabilă de adaptare la provocările generate de mediu
operațional și, în același timp, capabil să răspundă celor mai exigente cerințe ale
decidentului militar.
O altă ipoteză de cercetare a constituit-o relaționarea în câmpul tactic a
structurilor de informații militare cu forțele acționale. Contribuția cu informații
acționale la pregătirea și desfășurarea unei operații este misiunea esențială a unui
serviciu de informații militare. Asigurarea cu informații de calitate a procesului de
luare a deciziei în câmpul tactic reprezintă o cerință fundamentală pentru reușita
operațiilor și protecția forței. Această cerință ne-a motivat în încercarea de
fundamentare teoretică a sprijinului de informații realizat prin implementarea
conceptului de acțiune comună informații – forțe pentru operații speciale.
Toate acestea au avut ca fundal ipoteza că profunzimea adaptărilor
întreprinse de serviciile de informații militare a generat soluţii funcţionale de
interes pentru întreaga concepţie arhitecturală a domeniului intelligence.
Conform legii din biologie, potrivit căreia ”funcţia crează organul”, serviciile de
informații militare au fost nevoite să parcurgă etape de transformare structurală,
experimentând noi forme de organizare, generate de necesitatea adaptării
funcționale la condițiile reale de mediu. Acest proces a constituit obiectul central
al proiectului de cercetare.
În ceea ce privește obiectivele științifice propuse pentru realizarea acestui
deziderat, acestea s-au conturat în jurul următoarelor cerințe:
- identificarea principalelor tendințe de dezvoltare ale mediului
contemporan de securitate și a manifestărilor acestuia care implică alocarea de
resurse de intelligence în scopul realizării cunoașterii strategice;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
8 din 16
- identificarea factorilor rezultați din evoluția conflictelor contemporane,
care au dus la schimbarea paradigmei clasice de abordare a amenințărilor și
influența acestora asupra spațiului de confruntare;
- analiza socio-culturală a mediului operațional în scopul identificării
modalităților de adaptare a informaţiilor militare la condiţiile complexe ale
spaţiului de luptă modern;
- explorarea în profunzime a procesului de intelligence în scopul depistării
modalităților de optimizare a acestuia prin aplicarea unor noi scheme de
organizare și de funcționare;
- examinarea modalităților practice de integrare a informaţiilor militare cu
decizia operaţională;
- decelarea variantelor optime de organizare a structurilor de informații
militare în scopul măririi capacității de absorbție a informațiilor din mediul
operațional și reducerii resurselor umane pentru procesarea și analiza datelor și
informațiilor;
- identificarea argumentelor teoretice și practice care să stea la baza
fundamentării necesității de acțiune comună a forțelor pentru operații speciale și
structuri de informații.
Obiectivul central urmărit prin activitatea de cercetare a determinat
structura tezei de doctorat, care include introducerea, cinci capitole, concluziile și
patru anexe.
În Introducere am prezentat argumente legate de importanța temei având
în vedere problematica actuală a mediului de securitate, am susținut motivația
alegerii temei și am formulat obiectivele lucrării, teza fundamentală a lucrării,
ipoteza de lucru, metoda de cercetare și contribuțiile științifice potențiale.
În Capitolul 1, intitulat ,,Fizionomia mediului de securitate
contemporan”, am evidențiat faptul că schimbările geopolitice fundamentale
petrecute după sfârșitul Războiului Rece, precum și diversificarea gamei de
amenințări generate de era informației și globalizării au condus la regândirea
modului în care a fost definită securitatea în perioada de după cel de al Doilea
Război Mondial.
Am încercat să evidențiem factorii dominanți care generează și întrețin
dezvoltările mediului de securitate contemporan, principalele probleme cu care
se confruntă acesta, precum și manifestările dominante ce nasc provocări majore
la adresa securității indivizilor, statelor sau altor entități umane.
Pentru a putea ajunge la formularea unor concluzii cu privire la
provocările generate de mediului de securitate contemporan, am examinat mai
întâi o parte a principalelor modificări/transformări în planul securității suferite
la nivel global după sfârșitul Războiului Rece și am evaluat factorii cu implicații
majore în evoluția mediului de securitate, evidențiind amenințările cu relevanță
în plan militar, la adresa acestuia.
În același context, am prezentat principalele amenințări la adresa
comunității euroatlantice (în special cele de natură hibridă), pentru a fi în măsură
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9 din 16
să identificăm premisele de adaptare a serviciilor de informații militare la
condițiile actuale de mediu.
Principalele provocări la adresa mediului de securitate contemporan
rămân cele generate de extinderea globalizării și a tehnologiei informației,
disensiunile dintre principalii actori statali privind supremația și accesul la
resurse, tendințele de multiplicare a centrelor de putere, conflictele pe baze
etnice și religioase, disputele teritoriale și, nu în ultimul rând, ascensiunea
amenințărilor cu caracter hibrid potențate de fenomenul terorist și crima
organizată.
Gradul de complexitate ridicat al modului de manifestare al fenomenelor
cu caracter destabilizator poate genera riscuri și amenințări de natură militară la
adresa statelor. Trăsătura de impredictibilitate asociată complexității acestor
fenomene reprezintă cea mai dificilă provocare la adresa serviciilor de informații
militare, cea pentru care se alocă capabilități și resurse importante și care este
dificil de gestionat; încercarea de a prezice apariția și modul de evoluție al unor
fenomene rămâne principala preocupare a liderilor din sistemele de informații
militare și constituie misiunea de bază a capabilităților de intelligence
însărcinate cu avertizarea timpurie.
Pe de altă parte, dinamica de dezvoltare și propagare a tehnologiei
informației; accesul liber și direct (live) la informații din cele mai diverse
domenii atât pentru partea adversă, dar și pentru beneficiarii produselor
informative, generează o multitudine de provocări la adresa serviciilor de
informații militare, care le complică activitatea și le diminuează gradul de
credibilitate în procesului de decizie.
Revigorarea unor amenințări de natură clasică, mai puțin luate în
considerare până de curând, sporesc rolul serviciilor de informații militare atât în
cadrul comunităților naționale de informații, cât și în cadrul organismelor
internaționale de specialitate, datorită caracterului militar al acestora.
În același timp, în contextul creșterii amenințărilor la adresa statelor
generate de amploarea extremismului religios și a manifestărilor cu caracter
terorist, serviciile de informații militare sunt chemate să contribuie alături de
celelalte componente ale sistemelor de apărare la identificarea și gestionarea
riscurilor și amenințărilor de natură extremistă la adresa statelor și organizațiilor
de securitate internaționale.
În Capitolul 2, intitulat ,,Evoluții în fizionomia conflictelor
contemporane cu implicații asupra activității serviciilor de informații
militare” am încercat să identificăm paradigmele şi trăsăturile relevante ale
conflictelor contemporane și conotațiile acestora asupra mediului operațional.
Fizionomia conflictelor militare după Războiul Rece a suferit transformări
de substanță, regăsite în principal în evoluția de la convențional spre
neconvențional, de la liniar spre nonliniar și de la simplu la complex. În același
timp, pe fondul extinderii globalizării și progresului tehnico-științific, s-a
evidențiat o emergență a caracterului neconvențional asupra întregii game de
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10 din 16
conflicte. Aceasta a determinat o dilatare a spațiului de confruntare și o
diversificare a tipurilor de amenințări la adresa mediului de securitate global.
Ultimele două decenii au fost martore ascensiunii ameninţărilor de tip
hibrid, a căror dezvoltare rapidă vizează vulnerabilitățile sistemelor de securitate
ale statelor, evidențiate în primul rând de limitările capabilităților convenționale
în confruntarea cu manifestările hibride.
Având în vedere abordările teoretice ale diferiților autori şi modul de
desfăşurare a conflictelor recente de pe arena internaţională, considerăm că
războiul hibrid poate fi caracterizat ca un conflict în care una din părţi, printr-o
judicioasă organizare şi coordonare, întrebuinţează o combinaţie de capabilităţi
convenţionale şi neconvenţionale, cu scopul de a crea o gamă largă de
ameninţări pentru a surprinde şi disipa eforturile adversarului şi a-l pune în
imposibilitatea utilizării adecvate a forţelor şi mijloacelor convenţionale.
În esenţă, atributul primordial al războiului hibrid, mai precis al
conceptelor care-l articulează, este acela de a oferi cadrul adecvat unei
intervenţii militare precum cea a Rusiei în Ucraina. Principiile de bază ale
acţiunii Moscovei au fost realizarea în timp scurt a unui fait accompli,
legitimarea acestuia şi evitarea posturii de agresor. Kremlinul a aplicat
conceptele războiului hibrid sinergic şi adaptativ. Fără negarea intervenţiei
militare, descurajarea adversarului prin concentrarea masivă de trupe la graniţă
şi legitimarea acţiunilor printr-un război informaţional incisiv şi susţinut,
conflictul ar fi escaladat probabil către o intervenţie militară convențională.
Într-un alt context, principala problemă cu care s-a confruntat comunitatea
internațională încă de la așa numita ,,invazie din Irak” (anul 2003), este
abordarea convențională a unei amenințări asimetrice, fapt ce nu a dat rezultate,
ci a mărit aria de instabilitate și a generat noi motive de conflict. Pe fondul
discrepanțelor tot mai accentuate dintre cele două culturi și civilizații (arabă și
occidentală), entitățile jihadiste din Orientul Mijlociu s-au dezvoltat și au adunat
adepți de pe întreaga planetă, toți cei care dintr-un motiv sau altul aveau să-și
exprime o frustrare sau nemulțumire față de mediul social în care trăiesc.
Astăzi, lumea se confruntă cu o puternică ofensivă a extremismului de
natură religioasă care excede cultura islamică. Mitul creat în jurul Statului
Islamic depășește cu mult lumea pe care ne-o imaginam nu cu foarte mult timp
în urmă. În Siria și Irak, dar și în Libia și Yemen, evenimentele au scăpat mult
de sub controlul instituțiilor statelor. Comunitatea internațională este pusă în
dificultate, iar metodele și încercările de intervenție ale acesteia sunt ineficiente.
Suntem martorii unor transformări cu consecințe dramatice la adresa securității
mondiale, în care exprimarea actorilor statali devine neputincioasă. Organismele
internaționale cu atribuții în asigurarea unui climat de pace și securitate global
își pierd tot mai mult din relevanță. Actorii nonstatali devin din ce în ce mai
puternici și mai greu de controlat, iar serviciile de informații trec printr-o criză
de identitate din cauza adaptării incomplete la realităţile lumii contemporane.
Altfel spus, schimbările produse în fizionomia conflictelor contemporane
nu elimină trăsăturile războiului convențional, dar introduc noi forme de
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din 16
manifestare care suprapuse pe cele tradiționale complică procesul de cunoaștere
a mediului operațional și generează provocări suplimentare pentru întregul
proces de intelligence.
În Capitolul 3, intitulat ,,Direcţii de transformare ale serviciilor de
informatii militare la condițiile complexe ale spațiului de luptă modern”,
ne-am propus să abordăm domeniile în care serviciile de informații militare
trebuie să sufere transformări pentru a face față noilor provocări la adresa
mediului de securitate contemporan.
Adaptarea informaţiilor militare la condiţiile complexe ale spaţiului de
luptă modern trebuie să includă atât extinderea gamei de fenomene monitorizate
şi a domeniilor de activitate umană de interes, cât şi imaginarea şi documentarea
celor mai probabile cursuri de acţiune ale adversarului, dar şi ale actorilor neutri
prezenţi în spaţiul de luptă. O altă direcţie crucială de adaptare este identificarea
şi avertizarea timpurie a intenţiilor celor mai probabile ale adversarului, dar şi a
unor posibile intenții de surprindere, chiar mai puţin credibile, de tipul ,,lebăda
neagră”, toate într-un ritm operaţional accelerat.
Realităţile confruntărilor împotriva ameninţărilor hibride şi îndeosebi
campaniile militare (şi nu numai) împotriva terorismului au scos în evidenţă
limitele paradigmei de funcţionare a serviciilor de informații militare, tipice
Războiului Rece. Totodată, aceste presiuni ale Erei informaţionale şi ale
globalizării materializate în spaţiul acţiunilor militare au impus cerinţe de
adaptare a relaţiilor dintre principalii actori ai procesului decizional în sensul
îmbunătățirii procesului de comunicare şi reducerii distanţei de conlucrare.
Rezultatul acestor tendinţe se concretizează în apariţia conceptului de
trinom infodecizional, care răspunde noilor necesităţi prin plasarea
beneficiarului în centrul ciclului de intelligence şi prin generarea conceptului de
comunitate de interese. Acesta din urmă prefigurează organizarea actorilor din
sistemul deciziei militare bazate pe sprijin informativ pe criteriul orientării către
rezolvarea unei probleme, nu pe criteriul structurării birocratice permanente.
În acest context, trecerea unui serviciu de informații militare la formatul
de tip reţea constituie o direcţie importantă de adaptare la noile provocări ale
mediului operaţional şi urmăreşte mărirea capacităţii de a percepe şi înţelege
mediul înconjurător în mod comprehensiv, multidimensional, ca reţea. Saltul
este semnificativ și evită erorile de percepţie (sunt analizate toate detaliile de
relaţionare) sau de interpretare (pentru că un sistem de tip piramidal are tendinţa
de a percepe realitatea externă în aceeaşi paradigmă).
Capitolul 4, intitulat ,,Adaptări funcţionale ale serviciilor de informații
militare”, propune regândirea activității subsistemelor din compunerea unui
serviciu de informații, în scopul producerii schimbărilor necesare asigurării
răspunsului corespunzător cerințelor beneficiarului, presat de dinamica
dezvoltărilor complexe ale mediului operațional. În acest capitol abordăm
principalele adaptări pe care serviciile de informaţii trebuie să le realizeze în
privinţa procesului de intelligence şi funcţionării organizaţiilor proprii ca
sisteme informaţionale, în scopul creşterii eficienţei sprijinului informativ.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 16
Acest capitol scoate în evidență necesitatea ca transformarea să vizeze pe
lângă sistemul de informații militare și întregul proces de luare a deciziei. Cele
două sisteme nu pot fi separate, iar reforma unuia implică schimbări și la nivelul
celuilalt. În acest scop ne-am propus să evidențiem soluțiile inovative
experimentate de unele servicii de informații care, din punctul nostru de vedere,
constituie fundamentele schimbării funcționale a acestora.
Serviciile de informații militare trebuie să-și adapteze resursele,
capacităţile şi procedurile de lucru pentru a include în mod eficient noile
categorii de informaţii, dar şi volumul imens de date şi informaţii cu relevanţă
operaţională. În acest sens, am subliniat necesitatea dezvoltării capabilităților de
culgere de informații din spațiul de luptă prin dezvoltarea cunoașterii
domeniului cultural (în sens larg, antropologic, inclusiv religios), domeniului
social şi celui psihologic. De asemenea, reiese necesitatea dezvoltării
capacităţilor de exploatare a surselor deschise, a Internetului şi surselor locale
neelectronice, cât şi a capacităţilor de culegere şi exploatare a datelor
biometrice, cu aplicabilitate în lupta contra terorismului şi în criminal
intelligence.
Capacităţile de culegere de toate tipurile trebuie să răspundă condiţiilor
din orice mediu operaţional (permisiv, semipermisiv sau nepermisiv) şi să fie
operaţionale până la un eşalon cât mai mic, chiar la nivelul militarilor
individuali, cu sau fără operator uman.
Pentru disciplina HUMINT, cerinţa funcţională cea mai importantă, chiar
obligatorie, este relaţionarea interculturală cu populaţia locală, ceea ce impune
pregătire multidisciplinară şi mentalitate expediţionară pentru fiecare operator.
Disciplina IMINT se confruntă cu cerinţa funcţională de asigurare a unor
capacităţi foto/video de calitate în condiţiile spaţiului de luptă modern, prin
mijloace aflate în dotarea unor militari individuali sau prin echipamente care să
funcţioneze fără operator uman, în orice condiţii de mediu, şi care să ofere
imagini de la obiective subacvatice până la obiective aeriene sau ale
platformelor satelitare.
Echipele SIGINT trebuie să asigure monitorizarea şi exploatarea
legăturilor radio şi de telefonie celulară cu tehnologie sofisticată, iar
capabilităţile de acces la Internet trebuie să fie disponibile la cele mai mici
eşaloane de informaţii militare.
În plus, toate capacităţile de culegere din spațiul de confruntare trebuie să
fie completate cu mijloace de comunicaţie sigure şi capabile să transmită
rapoartele de intelligence sub orice formă la analişti sau beneficiari aflaţi la mii
de kilometri distanță, chiar imagini în timp real.
Trecerea treptată la analiza multisursă, proces natural nu numai la nivel
tactic, ci şi în structuri de nivel strategic specializate pe discipline de culegere,
constituie o altă adaptare funcţională a informaţiilor militare la noile condiţii ale
mediului operaţional şi ale misiunilor forţelor angajate în campanii militare.
În plan internaţional, adaptarea funcţională cea mai importantă este
intensificarea cooperării între serviciile naţionale de informaţii atât civile, cât şi
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13 din 16
militare şi identificarea capacităţilor de nişă prin care serviciile naţionale pot
contribui cu o valoare adăugată maximă, pot confirma, completa sau infirma
anumite evaluări şi pot diminua dublarea eforturilor pe anumite spaţii sau în
anumite domenii transnaţionale.
Obiectivul științific al Capitolului 5, intitulat ,,Adaptări structurale ale
serviciilor de informații militare”, îl reprezintă evidențierea formatelor
organizaționale din domeniul informațiilor militare a căror implementare aduce
plus-valoare în economia sistemelor de intelligence militar și poate spori
performanțele acestora, în demersul de adaptare la condiţiile complexe ale
spaţiului de luptă modern.
În domeniul apărării, departamentele de informaţii pentru apărare şi
serviciile de informaţii militare implementează variante de reformă care să
elibereze concepţia procesului de intelligence de limitările modelului clasic al
ciclului informativ, care manifestă puţine motive de schimbare atât timp cât
formaţiunile militare sunt organizate şi operează în unităţi de tip tradiţional.
Capitolul abordează problematici specifice comunităților naționale de
informații, centrelor de integrare a informațiilor și de analiză specializată,
structurilor integrate de intelligence pentru contracararea amenințărilor
asimetrice și, nu în ultimul rând, un subiect de maximă actualitate: rolul
informațiilor militare în realizarea binomului Intelligence – Forțe pentru
Operații Speciale.
Adaptarea structurală a serviciilor de informații militare decurge din
conceptele de comunitate de interese şi trinomul infodecizional. Dacă cel dintâi
nu îşi poate găsi o formulă de aplicare fără a se dezice pe sine, trinomul
infodecizional şi-a găsit cea mai importantă aplicare prin organizarea propusă de
abordarea centrată pe ţintă (TCA), care integrează, în diferite arhitecturi de
reţele restrânse, culegători, analişti şi beneficiari ai produselor de informaţii
militare.
TCA a fost aplicată cu succes în structuri la nivel operativ şi mai ales
tactic în Afganistan: module TCA, detaşamente de informaţii, celule naţionale
de intelligence, structuri integrate intelligence – forţe speciale, sau formule
orientate preponderent către beneficiari, în perspectiva conceptului de dezvoltare
a cunoştinţelor (KD), cum au funcționat centrele de informaţii pentru operaţii de
stabilitate, şi Centrul de Dominare Informaţională, constituite de ISAF în
Afganistan.
Ca şi conceptul KD, abordarea centrată pe ţintă devine mai dificil de
implementat la nivel strategic, din punct de vedere structural, formulele
organizatorice experimentate fiind, încă, limitate şi neconcludente.
Realizarea unor structuri comune de Forțe pentru Operații Speciale și
Informații are la bază nevoia de asigurare continuă cu informații specifice a
operațiunilor speciale. Această combinație oferă posibilitatea eficientizării
acțiunilor FOS în condițiile transformărilor complexe ale mediului operațional și
al dezvoltării amenințărilor hibride. Practicile rezultate din conflictele recente
demonstrează nevoia aplicării pe acară largă a conceptului de acțiune comună
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 16
Intell – forțe acționale, având în vedere tendința de utilizare tot mai frecventă a
grupurilor de luptă formate din diverse genuri de forțe și mijloace, destinate
îndeplinirii unei misiuni punctuale, în detrimentul structurilor de forțe clasice
(batalion, brigadă, divizie etc.). Acestora din urmă revenindu-le rolul de
generare de forțe.
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Agenţiile moderne de intelligence se află în faţa unei dileme majore:
păstrarea structurii tradiţionale piramidale sau evoluţia la o structură de tip
reţea? Decizia nu este uşor de luat. Timp de aproape un secol, organizaţiile de
intelligence moderne au funcţionat cu succes în format piramidal. Această formă
este simplă, logică şi funcţională. Ceea ce s-a schimbat este lumea
înconjurătoare, realitatea externă în care operează serviciile de informaţii
militare, iar schimbarea se arată a fi necesară.
La nivel operaţional, utilitatea evidentă a produselor de intelligence este
integrarea lor în procesul de planificare, în decizia comandantului şi în acţiunea
ce decurge din această decizie. Deci, activitatea de analiză de informaţii militare
la nivel tactic manifestă tendinţa de integrare cu procesul decizional, întregind
trinomul infodecizional. Integrarea analizei de intelligence cu planificarea de
stat major are loc mai ales în cazul forţelor de operaţii speciale, care acţionează
prin definiţie în contact cu populaţia şi mai ales în activitatea de targeting, care
trebuie să declanşeze cu rapidiate acţiuni punctuale pentru a asigura succesul
împotriva ameninţărilor asimetrice.
Soluţia cea mai bună pentru această integrare funcţională se distinge a fi
,,abordarea centrată pe ţintă” (TCA), care propune şi un model conceptual
considerat că reflectă mai fidel procesul de intelligence decât ciclul informativ
clasic. Modelul TCA exprimă cerinţa de lucru în reţea şi corespunde
necesităţilor operaţiilor împotriva ameninţărilor asimetrice. Totodată, modelul
TCA este compatibil şi cu modelul F3EAD, care descrie activitatea de targeting.
Propunem, astfel, concentrarea eforturilor de cercetare pentru a identifica
soluţia implemenetării TCA şi la nivel strategic, ceea ce ar asigura adaptarea
serviciilor de informații militare la noile provocări ale mediului operaţional.
Pe de altă parte, pentru a putea face față noilor amenințări prezente într-un
mediu de confruntare tot mai complex și dinamic, serviciile de informații
militare trebuie să să-și adapteze continuu atât inventarul de capabilități necesare
desfășurării procesului informativ, cât și latura funcțională.
Pe fondul dezvoltării conflictelor de tip hibrid în cadrul complex de
transformare al mediului operațional, propunem ca premize de adaptare ale
serviciilor de informații militare: dezvoltarea capabilităților de intelligence în
scopul sesizării din timp a modificărilor produse în cadrul indicatorilor de
observare timpurie; acoperirea operativ-informativă a unei game largi de
domenii și medii de relații în scopul decelării din timp a manifestărilor care pot
potența amenințarea hibridă; crearea unui sistem de avertizare timpurie eficient,
care să sesizeze din timp modificările de stare a sistemelor sociale și/sau
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din 16
intențiile adversarului, cu mult timp înainte ca acesta să le poată materializa;
dezvoltarea unor capabilități de analiză multisursă necesare procesării unui
volum mare de informații, care să utilizeze metodele de analiză în rețea și să
permită interconectarea informațiilor; creșterea capacității de monitorizare a
surselor deschise, importante resurse de informare și documentare; exploatarea
informațiilor rezultate din social-media și din analiza metadatelor și fluxurilor de
informații traficate pe Internet; atenta monitorizare a activități cu caracter
provocator depusă de persoane din cadrul minorităților naționale; dezvoltarea
capabilităților de culegere din domeniul IMINT, SIGINT și COMINT împreună
cu cele din domeniul HUMINT, acestea având potențialul de a furniza informații
veridice din surse credibile; dezvoltarea unor platforme de lucru colaborativ
între serviciile partenere de pe plan intern și extern; cooperarea strânsă între
liderii serviciilor de informații militare și beneficiarii produselor informative, în
scopul asigurării sprijinului informativ adecvat; consilierea beneficiarilor
produselor informative în scopul înțelegerii de către aceștia a procesului de
intelligence și a motivului pentru care un produs de intelligence, chiar dacă
apare decalat în timp față de știrile din mass-media, are un grad scăzut de
dezinformare; măsuri pentru educarea/pregătirea personalului propriu în scopul
cunoașterii în profunzime a fenomenelor, proceselor și problematicilor, în
special cele de natură culturală, calitate esențială a demersului de intelligence;
exploatarea cu judiciozitate a surselor umane și angajarea acestora pentru
confirmarea/infirmarea unor informații provenite de la celelalte capabilități de
culegere; elaborarea unor produse de intelligence scurte, clare, concise, care să
prezinte problematica și să insiste asupra deciziilor de adoptat în contextul creat.
Altfel, orice analiză/prognoză riscă să nu fie citită.
Acestea sunt doar câteva direcții în care serviciile de informații militare
își pot adapta capabilitățile și procesele pentru a contracara evoluția rapidă a
riscurilor și amenințărilor din planul securității.
Din păcate, acest proces de transformare este reactiv și nu anticipativ. Prin
el ne propunem să diminuăm efectele unor fenomene puțin predictibile și
necontrolate și nu să oprim dezvoltarea acestora. Prevenția în acest caz nu
satisface nevoia de cunoaștere a direcțiilor de evoluție a provocărilor la adresa
serviciilor de informații militare și nici nu poate da soluții de îmbunătățire a
activității acestora pe termen lung.
Nu există un sistem de intelligence infailibil care să satisfacă toate nevoile
de informații ale beneficiarului și cu siguranță nici unul din cele existente nu-și
propune asta. Ceea ce se dorește este ca aceste organisme să fie abile în a
reacționa cu rapiditate și eficiență la factorii de mediu pentru a răspunde la
principalele nevoi de informații necesare procesului decizional.
În cazul serviciilor de informații militare, rolul acestora rămâne acela de a
contribui la diminuarea incertitudinilor și sporirea gradului de cunoaștere, ca
resursă și vector în adoptarea deciziei militare și politico-militare.
Rezultatele obținute în urma desfășurării actualului demers de cercetare
științifică pot contribui la procesul de modernizare și transformare a serviciilor de
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 16
informații militare prin: fundamentarea bazei teoretice de abordare a noilor
amenințări la adresa mediului de securitate contemporan; identificarea direcțiilor
de adaptare a informaţiilor militare la condiţiile complexe ale spaţiului de luptă
modern, concluziile rezultate din evaluarea modului de organizare în rețea a
structurilor de informații militare pot constitui argumentele teoretice necesare
adaptării acestora în scopul sporirii potențialului de a percepe şi înţelege mediul
înconjurător în mod comprehensiv şi multidimensional; argumentarea cadrului
teoretic necesar punerii în aplicare a conceptului de trinom infodecizional, care
răspunde noilor necesităţi, prin plasarea beneficiarului în centrul ciclului de
intelligence şi prin generarea conceptului de comunitate de interese în domeniul
informativ; soluțiile oferite pentru optimizarea procesului de intelligence prin
aplicarea unor noi scheme de organizare și de funcționare; propunerile privind
modalitățile practice de integrare a informaţiilor militare cu decizia operaţională;
concluziile reieșite din analiza variantelor optime de organizare a structurilor de
informații militare, în scopul măririi capacității de absorbție a informațiilor din
mediul operațional și reducerii resurselor umane în scopul stabilirii unui echilibru
optim între cerinţe şi resurse; concluziile reieșite din analiza socio-culturală a
mediului operațional în strânsă legătură cu modalitățile de adaptare a informaţiilor
militare la condiţiile complexe ale spaţiului de luptă modern; concluziile rezultate
din evaluarea modului de acțiune în comun a structurilor de informații cu forțele
acționale care pot sta la baza fundamentării teoretice a principiilor de funcționare
a binomului Informații - Forțe pentru Operații Speciale.
O mare parte a acestor abordări teoretice se află în curs de testare sau sunt
aplicate în cadrul serviciilor de informații militare ale altor state. În acest sens, pe
plan național se fac demersuri în sensul modernizării structurilor de informații
militare și adaptării acestora la cerințele mediului operațional. Prezenta teză de
doctorat are din punctul nostru de vedere o contribuție importantă la acest demers
prin îmbogățirea cunoștințelor în domeniu și prin metodele de aplicare propuse.