risc, pericol, factori de risc
TRANSCRIPT
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc4. Pericol – Risc – Factor de risc.
4.1. Conceptul de risc şi securitate în muncă.
Încă de la începuturile existenţei sale omul şi-a luat anumite măsuri pentru a contracara riscurile care făceau parte din însăşi existenţa sa.
Convieţuirea cu riscurile presupune în prezent aplicarea în cadrul organizaţiilor a unor principii ale securităţii în muncă ce au ca scop evitarea materializării şi minimizarea posibilelor consecinţe ale acestor riscuri de accidentare şi îmbolnăvire profesională precum şi reducerea riscurilor la cele mai mici valori posibile.
Termenii pericol şi risc nu au aceeaşi semnificaţie în toate ţările membre ale UE şi nici în diferitele discipline ştiinţifice.
Din punct de vedere conceptual riscul poate fi descris ca fiind incertitudinea producerii unui eveniment cu efecte negative de o anumită magnitudine.
Riscul profesional este definit ca fiind posibilitatea ca un lucrător să sufere o daună în timpul muncii.Definiţiile cele mai frecvent utilizate pentru pericol şi risc sunt:- pericol: proprietatea sau capacitatea intrinseacă prin care un lucru (materie primă, material etc.) sau
practică de muncă sunt susceptibile de a cauza o daună;- risc: probabilitatea ca dauna potenţială să se realizeze în condiţii de expunere şi amploarea
eventuală a daunei.Securitatea în muncă este definită ca fiind situaţia în care cineva sau ceva nu este expus la nici un pericol şi la nici un risc.
4.2. Factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
Factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională sunt factori (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor sistemului de muncă, care provoacă, în anumite condiţii, accidente de muncă sau boli profesionale.
În consecinţă, problema prevenirii accidentelor şi bolilor profesionale se reduce la depistarea şi eliminarea sau anihilarea acţiunii acestora. Deoarece factorii de risc se regăsesc la nivelul fiecărui element al sistemului de muncă, măsurile de prevenire vor corespunde la cel puţin unul dintre aceste elemente. De exemplu, măsurile de prevenire referitoare la executant (examen medical, psihologie, instruire) au ca scop eliminarea factorilor de risc proprii acestora, generaţi de lipsa unor aptitudini fizice şi psihice corespunzătoare, lipsa cunoştinţelor profesionale şi de securitate şi sănătate în muncă, atitudinea necorespunzătoare faţă de risc etc..
Rezultă că primul criteriu de clasificare a factorilor de risc care se impune este cel al elementului generator, conform căruia distingem:
- factori de risc proprii executantului;- factori de risc proprii sarcinii de muncă;- factori de risc proprii echipamentelor de muncă;- factori de risc proprii mediului de muncă.Pentru ca această clasificare să fie utilă, respectiv pentru a permite încadrarea diverşilor factori într-una din
categoriile precizate, trebuie cunoscute formele lor concrete de manifestare.Se ajunge la un al doilea criteriu, combinat: elementul generator şi formele de manifestare specifice ale
factorilor de risc.Factori de risc proprii executantului. Abaterea posibilă a executantului de la linia ideală pe care trebuie s-o
urmeze în îndeplinirea sarcinii de muncă reprezintă întotdeauna o eroare, la nivelul uneia sau a mai multora dintre verigile de bază ale activităţii de muncă, respectiv:
- erori de recepţie, prelucrare şi interpretare a informaţiei;- erori de decizie;- erori de execuţie;- erori de autoreglaj.Eroarea executantului se concretizează într-un comportament inadecvat din punctul de vedere al securităţii
muncii, sub forma unei acţiuni greşite sau omisiuni(întârziere în execuţie, execuţie greşită etc.).Factori de risc proprii sarcinii de muncă. Există două forme de manifestare a factorilor de risc proprii sarcinii
de muncă:- conţinut sau structură necorespunzătoare a sarcinii de muncă în raport cu scopul sistemului de
muncă sau cu cerinţele impuse de situaţiile de risc(operaţii, reguli, procedee greşite, absenţa unor operaţii, metode de muncă necorespunzătoare);
- sub/supradimensionarea cerinţelor impuse executantului, respectiv necorespunzătoare posibilităţilor acestuia.
Factori de risc proprii mijloacelor de producţie. După natura acţiunii lor, factorii de risc proprii mijloacelor de producţie se pot manifesta sub următoarele forme:
1
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
- factori de risc, respectiv: - factori de risc mecanic, a căror acţiune constă în eliberarea bruscă, necontrolată şi
contraindicată, a energiei cinetice încorporate în mijloacele de producţie sau în părţi ale acestora; -factori de risc termic, în cazul cărora riscul este determinat de acţiunea energiei termice
încorporate în mijloacele de producţie la contractul sau manipularea acestora de către executant; -factori de risc electric, respectiv curentul electric, la care riscul este generat de posibilitatea
contractului direct sau indirect al executantului cu energia electrică vehiculată de mijloacele de producţie;- factori de risc chimic, a căror acţiune este determinată de proprietăţile chimice posibil generatoare
de boli sau accidente, ale substanţelor utilizate în procesul de muncă;- factori de risc biologici, cu acţiune de natură biologică, posibil generatoare de boli sau accidente, în
funcţie de caracteristicile microorganismelor utilizate în procesul de muncă;- factori de risc de sub/suprasolicitare a executantului datorită condiţiilor de îndeplinire a sarcinii de
muncă impuse de caracteristicile mijloacelor de producţie.Factori de risc proprii mediului de muncă. Mediul fizic ambiant poate prezenta factori de risc sub formă de
depăşiri ale nivelului sau intensităţii funcţionale a parametrilor specifici, precum şi de apariţii ale unor condiţii de muncă inadecvate:
- factori de risc chimic;- factori de risc fizic(mecanic,termic,electric);- factori de risc biologic;- factori de risc de sub/suprasolicitare psihofiziologică a executantului.
Mediul social (ambianţa socială imediată) se caracterizează prin factori de risc de natură psihică, al căror efect este suprasolicitarea executantului:- neconcordanţe între statusuri şi roluri;- relaţii primare necorespunzătoare;
- competenţe necorespunzătoare nivelului de responsabilitate;- întreruperi sau relaţionări greşite în structura comunicaţională;- neconcordanţa relaţiilor informale cu cele formale.
Corespondenţa biunivocă între factorul de risc si măsura de prevenire adecvată nu este posibilă în toate cazurile, deoarece de cele mai multe ori acelaşi factor se elimină prin mai multe măsuri.
Totuşi, analiza relaţiei biunivoce factor de risc – măsură de prevenire în interiorul sistemului de muncă oferă posibilitatea unei abordări sistematice a problematicii securităţii şi sănătăţii în muncă, respectiv a etiologiei şi profilaxiei accidentelor de muncă şi bolilor profesionale.
Din acest punct de vedere, o clasificare uzitată a factorilor de risc îi împarte, după modul în care pot acţiona asupra organismului, în factori de risc de accidentare în muncă şi factori de îmbolnăvire profesională.
Nu este însă posibilă o delimitare foarte riguroasă a celor două categorii. În anumite condiţii, diferenţa specifică este dată numai de nivelul şi durata de expunere a organismului uman, astfel încât un factor de îmbolnăvire poate deveni factor de accidentare şi invers. De exemplu, până la un anumit nivel zgomotul este factor de îmbolnăvire, producând afecţiuni ale organului auditiv; apariţia lui bruscă şi la o intensitate foarte mare poate conduce însă la accident de muncă, fie sub forma traumatizării organului auditiv, fie prin acoperirea unui semnal tehnologic important, determinând important, determinând implicit o reacţie accidentogenă a executantului. Reciproc, un factor de accidentare cum ar fisurarea unei conducte poate determina şi o îmbolnăvire profesională, în funcţie de agentul transportat care este emanat în mediul de muncă prin fisură.
În legătură cu delimitarea în factori de risc generatori de accidente şi de boli profesionale, ea are la bază şi o diferenţă, care vizează modul de manifestare a acţiunii factorilor de risc în sistemul de muncă – sub formă de variaţii sau stări.
Variaţiile sunt mişcările ce se abat de la mersul normal, respectiv disfuncţiile bruşte ale elementelor implicate în realizarea procesului de muncă. Prin definiţie, ele sunt specifice accidentelor de muncă. Variaţiile sunt proprii tuturor elementelor sistemului de muncă: se rostogolesc obiecte, o maşină porneşte necomandată sau nu răspunde la comanda de oprire, executantul se împiedică şi cade etc.Stările sunt însuşiri, proprietăţi, deficienţe umane, defecte ale echipamentelor de muncă cu caracter relativ permanent, motiv pentru care le întâlnim mai ales în etiologia bolilor profesionale. Nu numai elementele statice enumerate mai sus reprezintă stări; prin caracterul ei permanent, şi mişcarea funcţională a unei roţi dinţate constituie o stare, care poate conduce însă la apariţia unui accident de muncă şi nu a unei boli profesionale.
Producerea accidentelor presupune interacţiunea variaţiilor sau a variaţiilor cu stările. Fără cel puţin o variaţie, care să confere caracterul brusc, imprevizibil, interacţiunea stărilor nu poate duce la accidentare.Spre deosebire de accidente, îmbolnăvirile profesionale constituie, de regulă, efectul unei interacţiuni a stărilor.
În anumite cazuri, stările se pot transforma în variaţii; prin creşterea bruscă a intensităţii, stările pot deveni variaţii accidentogene. În ultimă instanţă, însă, această transformare este ea însăşi o variaţie. Astfel, un nivel prea ridicat de iluminare a locului de muncă reprezintă, în mod normal, un factor de îmbolnăvire, deoarece afectează analizatorul vizual (prin oboseală accentuată).
2
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
Creşterea bruscă a aceluiaşi nivel de iluminare poate provoca însă un accident, prin orbirea directă a executantului.
În ceea ce priveşte geneza unora de către altele, nu este exclusă nici o posibilitate: ca în anumite condiţii o stare să genereze o variaţie sau ca o variaţie să determine o stare.
De exemplu, prezenţa gazelor explozive rezultate în mod permanent din procesul tehnologic în atmosfera locului de muncă reprezintă o stare; acumularea lor peste un anumit nivel(limita de explozie) determină declanşarea unei variaţii-explozia. Invers, fisurarea unei conducte reprezintă o variaţie; în condiţiile în care prin conductă circulă un agent nociv, care se răspândeşte si se menţine în atmosferă continuu, înseamnă ca variaţia a generat o stare.
Un alt criteriu de clasificare util în analiza posibilităţilor de prevenire, dar şi a genezei accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, este natura factorului de risc, respectiv:- factori de risc obiectivi, care nu depind de factorul uman, şi sunt proprii numai mijloacelor de
producţie şi mediului fizic de muncă;- factori de risc subiectivi, dependenţi de factorul uman, proprii executantului şi sarcinii de muncă.În funcţie de contribuţia lor la producerea unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, factorii de risc pot fi:- principali, prin a căror suprimare se elimină în mod cert posibilitatea producerii vătămării
organismului;- secundari, care favorizează efectele acţiunii factorilor principali, şi a căror eliminare nu constituie o
garanţie a evitării accidentării sau îmbolnăvirii.După situarea acţiunii lor în timp în raport cu momentul în care devine posibil sau se produce accidentul sau îmbolnăvirea, factorii de risc pot fi împărţiţi în:- iniţiali, a căror acţiune se manifestă cel mai departe în timp de momentul producerii vătămării;- intermediari, a căror acţiune se manifestă în intervalul dintre momentul iniţial şi vătămarea efectivă
sau posibilă;- finali, prin a căror acţiune se finalizează factorul sau factorii de risc inţiali într-un accident sau o
îmbolnăvire.În fine, în raport cu modul în care prin acţiunea lor participă la producerea vătămării, se pot distinge:- factori de risc direcţi, a căror manifestare provoacă sau ar provoca nemijlocit accidentul sau boala
profesională care concură direct la producerea acestora;- factori de risc indirecţi, a căror acţiune generează factorii de risc direcţi, nemijlociţi.
Un tablou sintetic recapitulativ al clasificării factorilor de risc va cuprinde următoarele criterii si categorii:1) Elementul generator din sistemul de muncă: - factori de risc proprii executantului; - factori de risc proprii sarcinii de muncă; - factori de risc echipamentelor de muncă; - factori de risc proprii mediului de muncă;2) Modul de acţiune asupra organismului: - factori de risc de accidentare; - factori de risc de îmbolnăvire;3) Modul de manifestare: - variaţii; - stări;4) Natura lor: - factori de risc obiectivi; - factori de risc subiectivi;5) Contribuţia la producerea vătămării (importanţa acţiunii lor pentru producerea vătămării): - factori de risc principali; - factori de risc secundari;6) Situarea în timp în raport cu momentul (efectiv sau posibil) producerii vătămării: - factori de risc iniţiali; - factori de risc intermediari; - factori de risc finali;7) Modul în care participă la producerea vătămării: - factori de risc direcţi; - factori de risc indirecţi.
Factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională se caracterizează cu ajutorul nivelului de risc. Acesta reprezintă un indicator convenţional, ce exprimă sintetic şi cumulative dimensiunea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională existente într-un sistem. El se determină în cadrul activităţii de evaluare a riscurilor, pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi probabilitatea consecinţelor maxim previzibile ale factorilor
3
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
de risc existenţi în sistemul respective asupra personalului. Cu cât nivelul de risc este mai mic, cu atât securitatea sistemului este mai mare (mărimi invers proporţionale).
4.3. Relaţia factor de risc – cauză.
Până la vătămarea efectivă a executantului, prezenţa şi acţiunea factorilor de risc poate fi oricând anihilată prin măsuri corespunzătoare, evitându-se accidentarea sau îmbolnăvirea. Din acest motiv, în fazele anterioare producerii vătămării factorii de risc reprezintă cauze potenţiale de accidentare sau îmbolnăvire profesională. După accident/îmbolnăvire, factorii , care potenţial puteau conduce la un asemenea rezultat, devin cauze reale, efective, ale accidentului de muncă sau bolii profesionale.
Prin urmare, cauzele reale de accidentare şi îmbolnăvire nu sunt altceva decât acei factori de risc a căror prezenţă şi manifestare s-a finalizat prin producerea efectivă a vătămării. În terminologia uzuală, pentru a delimita şi a sublinia relaţia cu accidentul sau boala profesională, se folosesc noţiunile de ”factori de risc” (cauzele potenţiale) şi ”cauza de accidentare în muncă şi îmbolnăvire profesională ” (cauzele reale).
Nefiind diferite ca esenţă de factorii de risc, cauzele de accidentare şi îmbolnăvire profesională se pot clasifica şi ele după aceleaşi criterii, în aceleaşi categorii: cauze dependente de executant, de sarcina de muncă, de mijloacele de producţie, de mediul de muncă, directe – indirecte, obiective – subiective etc..
ACCIDENTELE DE MUNCA SI BOLILE PROFESIONALE
1. ACCIDENTELE DE MUNCA SI BOLILE PROFESIONALE
Accidentul reprezinta o întamplare neplacuta, care apare brusc, de cele mai multe ori imprevizibil si care întrerupe în mod neprevazut mersul normal al unei activitati.
În cazul accidentelor de munca întamplarea neprevazuta apare în circumstantele unui proces de munca si implica în mod obligatoriu prezenta omului în calitate de executant al unei actiuni.
Accidentele de munca sau îmbolnavirile profesionale reprezinta un fenomen complex, cu implicatii socio-profesionale profunde, datorita complexitatii raporturilor om - echipamente tehnice atat în contextul proceselor de munca cat si în ansamblul întregii societati.
Amintim ca legislatia romaneasca defineste accidentul de munca ca fiind vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc în timpul procesului de munca sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica a contractului în baza caruia se desfasoara activitatea si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile, invaliditate ori deces.
De asemenea precizam ca aceleasi reglementari definesc boala profesionala ca fiind afectiune care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesiuni, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si 414i813e de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de munca.
1.1. Accidentele de munca - o fatalitate?1.2.
ALTE DOCUMENTEVarianta 56Vitopend 100WHOTESTER PT. AMPLIFICATOARE OPERARATIONALE - schemaPrincipiile HACCPDIAGRAMA ENERGETICA A MOTORULUI ASINCRONTehnologia de executie a instalatiilor electrice aferente tablourilor de distributie si panourilor de automatizareGENERATOARE PE BENZINA MANUAL DE UTILIZAREModelele Bourgognefreza-melc
4
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc Afectiune care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesiuni, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si 414i813e de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de munca.
Aparent, accidentele de munca reprezinta o fatalitate, o decizie a hazardului sau un joc tragic al sortii. Într-o maniera fatalista, desprinsa din tragica legenda a mesterului Manole, se considera ca accidentele de munca reprezinta "jertfa de sange" necesara realizarii unor lucrari noi.
În realitate însa, la o analiza atenta rezulta ca ele sunt generate de o atitudine necorespunzatoare fata de riscuri, de încalcari - constiente sau inconstiente - ale unor reglementari sau prescriptii tehnice, în cadrul unui proces de munca.
Deci practica demonstreaza ca accidentele, inclusiv accidentele de munca, sunt fenomene naturale. În consecinta se poate analiza un accident ca efect al uneia sau mai multor cauze. Cauzele producerii accidentelor se regasesc în pericole, noxe sau situatii periculoase preexistente în sistemul reprezentat de procesul de munca.
Rezulta ca, într-un sistem complex cum este procesul de munca, accidentele de munca se produc prin suprapunerea actiunii a cel putin unui element material periculos cu cel putin o eroare umana. Gasirea modalitatilor cele mai eficiente pentru evitarea întalnirii celor doua categorii este data de munca de prevenire.
Cunoscand ca nu exista activitate care sa nu prezinte pericole "latente" în desfasurarea ei, activitatea de prevenire a accidentelor se impune de la sine.
Cerinta de asigurare a unui grad cat mai ridicat de securitate în munca a determinat necesitatea cunoasterii în amanunt a fenomenelor periculoase existente în procesul de munca, a cauzelor ce pot determina declansarea accidentelor sau îmbolnavirilor profesionale si a mecanismelor dupa care acestea se produc. Aceste cunostinte asigura baza stiintifica a activitatii de prevenire, componenta a strategiei de dezvoltare a fiecarui agent economic.
În conditiile date, prevenirea accidentelor de munca se poate face numai prin gasirea si aplicarea metodelor si mijloacelor de eliminare sau diminuare a riscurilor profesionale.
1.2. Accidentele de munca - efecte nedorite ale unor riscuri potentiale nesolutionate
Legislatia romaneasca, ca si legislatia altor tari, defineste accidentul de munca ca fiind "vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care are loc în timpul procesului de munca sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu..."
Într-o analiza atenta a cauzelor care conduc la producerea accidentelor se constata ca originile acestora se regasesc cu mult înainte de momentul producerii accidentului.
În dinamica producerii accidentelor se constata ca de cele mai multe ori se întrepatrund doua sau mai multe cauze, efectele uneia favorizand cresterea efectelor celeilalte. De obicei cauza esentiala a accidentelor o reprezinta un element minor în aparenta, dar cu efecte ce se pot amplifica hiperbolic, favorizate de efectele cauzelor conexe.
În sprijinul afirmatiilor de mai sus, se da urmatorul exemplu de accident. La schimbul III, un electrician categoria a V-a, avand grupa III NPN, cu o vechime în munca de 26 de ani, a primit sarcina de a efectua o interventie la un tablou electric al unei macarale portal. La aproximativ o jumatate de ora de la primirea sarcinii de lucru, electricianul a fost gasit mort pe platforma metalica a macaralei portal unde se gasea tabloul electric. Asupra victimei s-a gasit o lampa de control improvizata.
Din cercetarile efectuate au rezultat urmatoarele:
moartea electricianului a fost violenta; ea s-a datorat electrocutarii; cu exceptia marcilor electrice intern si extern nu s-au constatat leziuni de violenta;
5
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
victima nu avea echipament electroizolant (din fisa de magazie a reiesit ca ultimul echipament electroizolant îl predase cu 4 ani în urma si nu luase altul în schimb);
victima nu a avut niciodata scule si instrumente de masura în dotare;
în momentul producerii accidentului, afara ploua marunt.
La stabilirea cauzelor producerii accidentului s-a ajuns la concluzia ca moartea electricianului s-a datorat :
lipsei echipamentului electroizolant;
utilizarii unei lampi de control improvizate;
umezelii excesive a mediului de lucru.
La o analiza minutioasa, rezulta însa ca accidentul s-a putut produce si datorita unor deficiente de pregatire profesionala si de protectie a muncii, fapt ce a condus la minimalizarea de catre victima a factorilor de risc profesional.
De asemenea, accidentul a avut drept cauze si gravele abateri de la disciplina tehnologica comise de maistrul de schimb, care a admis la lucru un lucrator fara echipament de protectie corespunzator riscurilor profesionale.
Acest exemplu de accident evidentiaza o data în plus ca accidentele nu se produc la prima încalcare de norme (cand de obicei se lucreaza cu mare atentie), electricianul în cauza lucrand de 4 ani fara echipament si scule electroizolante.
De asemenea, confirma faptul ca la originea accidentelor se afla mai multe încalcari de norme ale caror efecte conjugate transforma pericolul potential în accident.
Eliminarea uneia dintre cele trei cauze directe ale producerii accidentului exemplificat, ar fi condus la neproducerea lui. În fapt, acesta este rolul muncii de prevenire.
1.3. Se pot preveni accidentele de munca?
1.4.
Raspunsul la aceasta întrebare este afirmativ, numai ca munca de prevenire a accidentelor presupune o activitate extrem de laborioasa si complexa.
Mecanismul de producere a unui accident de munca sau îmbolnavire profesionala este complex, determinat de elemente ce pot apartine celor patru subsisteme aflate într-o miscare dinamica activa si interactiva. La analiza lui trebuie tinut cont de interconditionarile ce se produc în desfasurarea în timp a acestuia.
Analiza apriorica a riscurilor este un proces deductiv, ipotetic, în care tinand cont de pericolele existente ne imaginam conditionari si fenomene cu probabilitate de producere a unor evenimente ce se pot solda cu accidente.
Cunoscand elemente "statice" imaginam actiuni "dinamice" si ne închipuim consecinte si probabilitati de expunere la risc. Functie de rezultatele unei astfel de analize concepem masuri pentru eliminarea sau reducerea riscurilor si a posibilitatilor de declansare a acestora.
La analizarea riscurilor dintr-un sistem de munca va trebui sa se tina cont si de o serie de elemente ale analizei "a posteriori" în speta de datele statistice de analiza a accidentelor precum si de analizele arborelui de cauze. Acestea ne pot transmite informatii cu privire la probabilitatea de producere a accidentelor, gravitatea consecintelor precum si la mecanismele de producere dandu-ne astfel posibilitatea de a corecta unele elemente ale analizei "a priori".
6
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc Identificarea si ierarhizarea, cat mai corecta, a riscurilor profesionale reprezinta "piatra de temelie " în stabilirea unei strategii coerente a prevenirii accidentelor de munca si a îmbolnavirilor profesionale pe care se bazeaza managementul de securitate si sanatate în munca.
Producerea accidentelor de munca se afla întotdeauna într-un raport de dependenta cu cel putin unul din elementele procesului de munca, cea ce a permis sa se faca o clasificare a factorilor de risc profesional în functie de acest criteriu, astfel vom avea:
factori de risc generati de factorul uman; factori de risc generati dependente de mijloacele de productie; factori de risc generati de sarcina de munca; factori de risc generati de mediul de munca.
La analiza riscurilor profesionale va trebui sa se aiba în vedere ca ele nu actioneza izolat ci în cadrul unui sistem interconditionat. De aceea riscurile profesionale nu vor fi judecate separat se va tine cont de numarul persoanelor expuse la risc, de perioada de expunere la risc, de gravitatea consecintelor si de probabilitatea de declansare a riscului.
În consecinta, la stabilirea masurilor corective, nu se va putea lua în considerare întotdeauna de corespondenta biunivoca între cauza si masura preventiva. Aceasta pentru ca, uneori, pentru eliminarea unui factor de risc sunt necesare mai multe masuri iar în alte situatii este posibil ca o singura masura sa elimine mai multi factori de risc.
Daca tinem însa cont ca producerea unui accident de munca sau a unei îmbolnaviri profesionale este posibila la suprapunerea a cel putin unui element material periculos cu cel putin o eroare umana putem împarti masurile corective în doua mari categorii:
masuri organizatorice, care vizeaza în special evitarea producerii de erorii umane atat la executant (gesturi, pozitii, metode de lucru, atitudini etc.) cat si în sarcina de munca (omisiuni, suprasolicitari etc.);
masuri tehnice, care vizeaza în special echipamentele tehnice (în scopul asigurarii conditiilor minime de securitate) materialele utilizate (urmarind riscurile chimice, de incendiu sau de explozie) precum si conditiile legate de mediul de munca.
1.5. Costul accidentelor
1.6.
Prin tragismul lor, accidentele de munca afecteaza, asa cum s-a mai aratat în primul rand victimele si familiile acestora. Prin suferintele suportate, prin pierderea capacitatii de munca, accidentele de munca sau îmbolnavirile profesionale produc puternice traume fizice, psihice si sociale, afectand profund viata de familie. De cele mai multe ori costurile suportate de victimele accidentelor de munca sau îmbolnavirilor profesionale nu pot fi evaluate. În egala masura, la producerea unui accident sau a unei îmbolnaviri profesionale, trebuiesc luate în consideratie si elementele concrete si indiscutabile ce nu pot da nastere la nici o interpretare. Astfel la analiza costului total se au în vedere doua componente:
costul direct, care cuprinde toate cheltuielile legate de serviciul de ambulanta, de spitalizare, de medicamente, de protezari, de reinsertie, de readaptare etc. Costul direct se introduce în cheltuielile de întreprindere si în ultima instanta sunt suportate de consumatorii care cumpara produsele firmei. Tot în costul direct se introduc amenzile si cota parte din pensia victimei.
costul indirect care de cele mai multe ori este greu de evaluat la adevaratele sale dimensiuni.
Costul indirect implica:
a) Costurile salariale:
plata concediului medical pe primele zile;
7
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
ajutoarele sociale;
plata orelor necesare cercetarii accidentului;
plata orelor pierdute de salariatii care trebuie sa participe la cercetare în calitate de martori;
timpul pierdut cu angajarea unui înlocuitor;
timpul necesar formarii înlocuitorului;
diverse.
b) Costuri materiale:
valoarea materialelor pierdute;
valoarea echipamentelor tehnice deteriorate;
costul reparatiilor echipamentelor tehnice.
c) Costul serviciilor în situatia în care se impune apelarea la terti.
d) Costuri datorate întreruperii productiei pe perioada dintre momentul producerii accidentului si momentul reluarii activitatii.
e) Costuri diverse (penalizari pentru întarzieri la livrare, alterarea imaginii firmei în randul clientilor, surclasare de produse, penalizari, amenzi pentru accident).
De asemenea, la estimarea costului indirect trebuiesc incluse si unele costuri incalculabile suportate de victima constand în:
pierderi financiare în bugetul familiei datorate:
diminuarii castigului real;
cheltuieli suplimentare legate de spitalizare (vizite, alimentatie suplimentara etc.);
perturbari ale vietii de familie (suspendarea unor lucrari, abandonarea unor proiecte etc.);
modificari în climatul conjugal si mediul social datorate irascibilitatii victimei;
modificari de comportament ale victimei vis à vis de munca sau fata de colegi;
dificultati sau imposibilitati de a continua munca.
Totodata si la nivelul agentului economic înregistrarea unui accident conduce la o imagine de marca defavorabila, la repercusiuni pe care accidentul le poate avea pentru derularea carierei profesionale a victimei si la deteriorarea raporturilor de munca cea ce conduce direct la o diminuare a productivitatii muncii.
Schema de interconditionare risc - accident - costuri este reprezentata în figura 1.1.
8
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
Figura 1.1. Schema de interconditionare risc - accident - costuri
1.5. Analiza accidentelor de munca
Analiza accidentelor de munca reprezinta o importanta baza de date necesara pentru orientarea preveniri si motivarii actiunilor ei. Metodele de analiza a accidentelor se pot grupa în trei categorii functie de orientarea rezultatelor sau modul de tratare. Acestea sunt:
tratarea statistica;
tratarea etiologica sau de caz;
tratarea socio-tehnica.
a) Tratarea statistica
b)
Tratarea statistica a accidentelor de munca sau a îmbolnavirilor profesionale se bazeaza pe analiza unui numar cat mai mare de cazuri de la care se extrag caracteristicile comune. Indicii de frecventa, de gravitate etc. analizele factoriale, analiza tipurilor de distributie, permit studierea factorilor comuni. Rezultatele unor astfel de analize permit orientarea actiunilor de prevenire catre directiile prioritare.
b)Tratarea etiologica
Abordarea etiologica a analizei accidentelor de munca sau a îmbolnavirilor profesionale numita si analiza cazurilor se bazeaza pe studiul amanuntit al antecedentelor personale si al circumstantelor producerii accidentelor. Este o metoda utilizata în special în studiul multitudini de factori pentru a determina
9
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de riscîn ce masura unele trasaturi personale fizice sau psihologice ale anumitor persoane pot avea legatura cu repetitivitatea accidentelor. Metoda analizei de caz are urmatoarele caracteristici, în legatura cu metodele statistice:
da posibilitatea unei analize psiho-somantice a persoanelor;
se aplica situatiilor cu risc ridicat;
este costisitoare;
este concreta (individualizata) si nu se poate extrapola la alte cazuri.
Fara îndoiala analiza statistica împreuna cu un numar semnificativ de cazuri permit clasificarea variabilelor (factorilor) care intervin într-un model etiologic si defineste aspecte precum:
factorii de risc (pericole, noxe sau situatii periculoase);
marcatorii de risc;
indicatorii de risc.
c) Tratarea socio-tehnica
Aceasta maniera de abordare combina unele aspecte ale celor anterioare dar se caracterizeaza prin faptul ca accidentele de munca sau a îmbolnavirile profesionale sunt interpretate ca simptome (semnale) ale disfunctionalitatii modului de organizare a întreprinderii iar accidentatii ca o "consecinta multipla de grup" a conditiilor din întreprindere. În acest tip de analiza accidentele si conditiile în care se produc sunt date care, împreuna cu absenteismul, îmbolnavirile, rotirea cadrelor, schimbarile tehnologice, productivitatea permit un diagnostic global al conditiilor din întreprindere.
1.6. Cauzele accidentelor
În activitatea de prevenire, principalele metode de analiza a riscurilor profesionale se orienteaza, în majoritatea cazurilor, pe urmatoarele aspecte:
analiza cauzelor;
analiza consecintelor.
Accidentele de munca sau a îmbolnavirile profesionale sunt considerate fenomene naturale, deci în consecinta se pot explica prin legea efectelor, ele tinand de cauze naturale. În calitatea sa de singur responsabil de securitatea si sanatatea salariatilor sai angajatorul trebuie sa fie cel mai interesat sa cunoasca cauzele reale ale accidentelor de munca sau a îmbolnavirilor profesionale (el suportand cea mai mare parte a costului total al accidentelor) pentru ai permite sa aleaga cele mai eficiente cai de prevenire.
Cunoasterea cauzelor reale ale accidentelor de munca sau a îmbolnavirilor profesionale este deosebit de importanta în cea ce priveste stabilirea masurilor corective pentru evitarea repetarii unor accidente similare. De obicei la originea accidentelor de munca sau a îmbolnavirilor profesionale se afla o succesiune de încalcari, voluntare sau involuntare, a unor norme tehnice sau a unor reglementari organizatorice. Cunoasterea acestei succesiuni permite gasirea locului, cel mai apropiat de origine, unde se poate interveni cel mai eficient pentru eliminarea posibilitatii de producere a unor accidente similare. Data fiind importanta acestei actiuni de cunoastere a legaturii de cauzalitate între diversele încalcari (aflate la originea accidentelor de munca) si accident au fost create mai multe metode de analiza.
În cele ce urmeaza se va prezenta metoda arborelui de cauze.
1.7. Analiza accidentului prin metoda arborelui de cauze
10
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc Metoda a fost pusa la punct în Franta (de INRS) si permite analizarea accidentelor de munca sau a evenimentelor. Este vorba de a analiza la locul de munca a accidentului sau a evenimentului survenit de curand.
1.7.1. Prezentarea simplificata a arborelui cauzelor
Obiectivele metodei sunt :
punerea în evidenta a cauzelor care au produs accidentul de munca sau evenimentul pentru a solutiona neconformitatilor constatate;
cercetarea (studiul) factorilor de risc care au aparut în diferite situatii de munca si care pot provoca si alte accidente.
Observatie: Aceasta metoda necesita o pregatire profesionala speciala a persoanei care o aplica pentru a da rezultatul scontat.
Trebuie retinut faptul ca accidentele de munca datorate unei singure cauze sunt foarte rare. În mod obisnuit accidentele sunt produse de mai multi factori de risc. Ori asupra acestor factori de risc trebuie intervenit pentru ca accidentul sa nu se mai repete. Este deci necesar ca sa cautam si sa descoperim acesti factori. Dar numai o practica îndelungata în munca poate stabili exact ce trebuie sa faca si ce nu trebuie sa faca salariatul în timp ce-si practica meseria, sa stabileasca informatiile (vizuale, sonore, tactile, etc.) ce-i sunt necesare acestuia în procesul muncii si sa stabileasca activitatile conexe (aprovizionarea cu materie prima, evacuarea deseurilor, întretinere, etc.) sau incidentele ce pot apare (opriri accidentale ale masinilor, deteriorari de scule, materie prima necorespunzatoare).
Organizarea muncii trebuie sa tina cont însa si de munca repetitiva de lunga durata, ritmuri rapide de desfasurare a muncii, salariu în acord, pierderea primelor în caz de rebuturi, etc. Categoriile de cauze care urmeaza, pot servi drept ghid în cazul unei anchete a unui accident de munca.
a) Cauze în legatura cu utilajele si cu produsele:
material inadaptat ca scop utilizarii;
material uzat, întrebuintat necorespunzator;
material utilizat în conditii neprevazute;
produse periculoase;
produse radioactive;
utilizarea electricitatii.
b) Cauze în legatura cu mediul de munca:
munca la înaltime (în constructii, domeniu public, reparatii, aprovizionare, etc.);
munca la adancime (în fose, în transee, santuri, gropi);
zgomot/vibratii (scule, motoare, platforme, vibratoare, etc.);
ambianta (cald, frig, intemperii);
iluminat puternic sau insuficient;
atmosfera poluata de praf sau gaze.
11
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de riscc) Cauze în legatura cu organizarea muncii:
programul de lucru (schimb de noapte, ore suplimentare);
ritmul de lucru, urgente;
salariu în acord;
comunicare dificila;
d) Cauze în legatura cu individul:
oboseala datorata unei solicitari psihice sau mentale;
îmbatranire sau boala;
naveta de durata la serviciu;
griji extraprofesionale;
supraapreciere.
Aceasta lista nu este exhaustiva.
1.7.2. Analiza accidentului
Se face în patru etape:
c) culegerea de date;
d) întocmirea arborelui cauzelor;
e) alegerea mijloacelor de protectie si formularea actiunilor de prevenire.
f) luarea si respectarea deciziilor.
a. Culegerea de date
Culegerea de fapte se refera decat la fapte sau evenimente concrete si obiective (vazute, citite, auzite). Acest lucru este esential pentru aplicarea acestei metode de analiza. Pentru aceasta trebuie respectate trei reguli:
sa nu se faca interpretari de date;
sa se ia în consideratie numai datele autentice;
sa se evidentieze un fapt o singura data.
Se va acorda atentie urmatoarelor lucruri:
ceea ce nu s-a petrecut ca de obicei, adica ceea ce a fost neobisnuit în eveniment;
ceea ce se petrece permanent în acel loc de munca.
Aceste doua lucruri, ce trebuie evidentiate, se studiaza într-un cadru de observatie ce descompune procesul de munca în:
12
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
executant (ce este, caracterizare, etc.);
sarcina de munca (ceea ce fac);
echipamentele tehnice si materialele pe care le utilizeaza;
mediul de munca în care evolueaza individul.
b. Întocmirea arborelui cauzelor
Aceasta etapa impune rapiditate. Imediat dupa accident trebuie cules maximul de informatii (observatii, fotografii, declaratii, probe, etc.) despre modul de derulare a evenimentului. Se impune minutiozitate, curiozitate si precizie în vocabular pentru a culege maximum de informatii în aceasta etapa.
Scopul metodei consta în stabilirea cronologica a înlantuirii împrejurarilor despre care s-au cules informatii în etapa precedenta, fapte ce au condus la producerea accidentului. Realizarea propriu-zisa se va face astfel:
se pleaca de la ultimul fapt produs (accidentare, etc.);
se reface firul evenimentelor.
Se pun urmatoarele probleme pentru fiecare fapt:
ce a determinat ca faptul sa se produca?
faptul x, care este precedentul faptului y este singurul care a condus la eveniment?
Tipurile de legaturi logice utilizate în analiza arborelui de cauze sunt prezentate în figura 4.1. prezentata mai jos. Pentru a verifica coerenta logica a arborelui, trebuie puse în cazul fiecarui împrejurari (fapt, eveniment) doua întrebari:
daca X n-ar fi avut loc, ar fi aparut Y?
ca sa se întample Y, trebuie ca X si numai X sa aiba loc?
c. Alegerea mijloacelor de protectie si a actiunilor de prevenire
Consideram ca fiecare fapt figureaza pe arbore si ne punem problema sa gasim mijloacele care îl neutralizeaza, fara a exclude în acest stadiu nici o masura apriorica. Pentru fiecare fapt, mergand de la dreapta la stanga, vom cauta prevenirea cea mai buna posibila:
fie eliminand împrejurarea (faptul) considerata;
fie considerand împrejurarea (faptul) ca un lucru normal în derularea muncii.
Cu cat lista va fi mai mare, cu atat vor fi mai mari sansele de a fi obtinute masuri satisfacatoare pentru etapele urmatoare.
d. Verificarea periodica a deciziilor luate
Pentru verificarea corectitudinii masurilor stabilite pentru evitarea unor evenimente similare se impune verificarea periodica a eficientei acestora si corectarea lor (daca se impune) pentru cresterea eficientei. Cu aceasta ocazie se verifica daca masurile stabilite sunt viabile, sunt bine aplicate si daca nu introduc riscuri suplimentare.
13
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
Fig. 1.2. Tipurile de legaturi logice utilizate în analiza arborelui de cauze
1.7.3 Aplicatie la metoda de analiza a accidentelor prin metoda arborelui de cauze
(raport de cercetare încheiat de CRAM Nantes)
Împrejurarile producerii accidentului
Un salariat sezonier a fost detasat într-o întreprindere de fasonat piele, lucrand în schimbul I, sarcina lui fiind de a pregati comenzile precum si unele operatii de manutanta. La începutul dupa amiezii, seful magaziei i-a încredintat acestuia niste etichete pentru a fi micsorate cu ajutorul unei stante manuale; ocazie cu care i-a aratat, acestuia din urma, cum decurge operatia:
ridicarea manetei;
ridicarea protectiei cutitului;
pozitionarea etichetelor;
coborarea ecranului de protectie;
coborarea bratului masinii pentru taietura;
ridicarea bratului;
14
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
recuperarea etichetelor si a straifurilor.
Nici nu a ajuns la postul sau de lucru, ca i s-a adus la cunostinta despre un accident, a carui victima a fost muncitorul sezonier. Un pompier de serviciu a recuperat degetele taiate într-o punga cu gheata. Au fost anuntati pompierii. La spital, degetele taiate au fost grefate cu succes victimei.
Arborele de cauze pentru acest accident este reprezentat în figura 1.3.
Fig. 1.3. Schema arborelui de cauze al accidentului
ANEXA A7.2-1-P5 – Identificarea şi evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăviri
profesionale existente, stabilirea măsurilor tehnice şi organizatorice în vederea diminuării /
eliminării acestora
Numele partenerului: Partenerul P5 IPA SA
Titlul proiectului: Învaţă Automatica
Codul Proiectului: POSDRU/90/2.1/S/64051
IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA RISCURILOR DE
15
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRI PROFESIONALE
EXISTENTE, STABILIREA MĂSURILOR TEHNICE
ŞI ORGANIZATORICE ÎN VEDEREA DIMINUĂRII /
ELIMINĂRII ACESTORA Investeşte în oameni !
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 2 “Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”
Domeniul major de intervenţie 2.1 “Tranziţia de la şcoală la viaţa activă”
Cod contract: POSDRU/90/2.1/S/64051
Titlul proiectului: “Învaţă Automatica”
Beneficiar: Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Evaluarea riscurilor privind sănătatea şi securitatea la locul de muncă este realizată pentru
toate categoriile de posturi cuprinse în organigrama întreprinderii. Odată riscurile identificate se
poate face pregătirea personalului utilizând cadrul legislativ adecvat. În prezenta anexă
partenerul P5 a realizat o selecţie din lucrarea “Evaluarea riscurilor de accidentare şi
îmbolnăvire profesională” întocmită de Mirela Valeanu - evaluator autorizat împreună cu
comisia format din Octavian Luchian - medic primar medicina muncii, Vasile Marinescu -
lucrător desemnat S.S.M. cuprinzând componentele materialului care vizează profesiile de
automatist electronist, personal IT, respectiv personal TESA în general.
Lucrarea evidenţiază un capitol de prezentare generală în care se fac consideraţii privind
ierarhizarea riscurilor funcţie de valoarea lor şi alocare eficientă a resurselor destinate
securităţii şi sănătăţii în muncă. În capitolul de concluzii când se face evaluarea generală a
riscului au fost păstrate şi valorile riscurilor pentru celelalte locuri de muncă de la partenerul
P5. 2. PREZENTARE LUCRARE
�����������Lucrarea s-a realizat potrivit prevederilor legislatiei de securitate si sanatate in munca
in vigoare – referitoare la obligatia conducerii agentilor economici de a stabili factorii de risc
16
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
si a evalua nivelul riscului de accidentare in vederea asigurarii masurilor de prevenire a
accidentelor si imbolnavirilor profesionale si alocarii fondurilor necesare reducerii acestora.
��������� Optimizarea activitatii de prevenire a accidentelor de munca si / sau imbolnavirilor
profesionale are ca punct de plecare evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire
profesionala.
��������� Notiunea de risc este definita in literatura de specialitate prin probabilitatea cu care
intr-un proces de munca intervine un accident sau o imbolnavire profesionala cu o anumita
frecventa si gravitate a consecintelor.
��������� Scopul evaluarii nivelului de risc este de a oferi posibilitatea cunoasterii situatiei reale
de la fiecare loc de munca, din punct de vedere al securitatii muncii, pentru a se lua
masurile de prevenire cele mai potrivite situatiei date.
��������� Metoda utilizata in prezenta lucrare permite ierarhizarea riscurilor in functie de
valoarea lor si alocarea eficienta a resurselor destinate securitatii si sanatatii in munca.
���������Principiul metodei consta in:���������
• Identificarea factorilor de risc la locul de munca analizat;
• Stabilirea consecintelor actiunii riscurilor executantului, inclusiv gravitatea lor;
• Stabilirea probabilitatii de actiune a riscurilor asupra executantului;
• Atribuirea nivelului de risc in functie de gravitate si probabilitatea consecintelor
factorilor de risc;
• Cuantificarea si ierarhizarea riscurilor.
��������� Baza principiului de evaluare a riscurilor consta in luarea in considerare a doi
parametri: frecventa producerii accidentelor si gravitatea consecintei maxime previzibile
(principii incluse si in standardele europene).
17
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
��������� Pe plan mondial, ideea unor diagnoze a starii de securitate a muncii in unitati este
destul de veche dar nu s-a ajuns la alte instrumente de lucru operationale si generalizabile,
acceptandu-se unanim principiul de evaluare a riscurilor pe baza celor doi parametri:
frecventa producerii accidentelor si gravitatea consecintei maxime previzibile.
��������� Aceasta metoda va fi utilizata in evaluarea riscurilor de accidentare pentru activitatiledesfasurate la S.C. IPA S.A. la locurile de munca stabilite.
��������� Evaluarea riscurilor de accidentare sau imbolnavire profesionala implica trei etape.
Etapa 1 – analiza sistematica a activitatilor stabilite in scopul identificarii factorilor de
risc dependenti de cele patru componente ale sistemului de munca:
• Executant;
• Sarcina de munca;
• Mijloacele de productie;
• Mediul de munca.
Executant – omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca;Factorul
uman se regaseste în sistem si indirect, ca factor de conceptie si decizie în spatele
celorlalte componente. Astfel, atât sarcina de munca, cât si mijloacele de productie sau o
parte din mediul de munca (mediul fizic) sunt concepute sau actionate de om. Sub aspectul
genezei accidentelor de munca intereseaza, dupa cum se va vedea ulterior, doar
deficientele executantului, celelalte deficiente (ale factorilor de conceptie si decizie)
regasindu-se în sistem la nivelul mijloacelor de productie, mediului si sarcinii de munca.
Sarcina de munca – totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul
mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediu de catre executant, pentru
desfasurarea procesului de munca;
Mijloacele de productie – reprezinta totalitatea mijloacelor de munca – (cladiri,
instalatii, masini, unelte, mijloace de transport etc.) si a obiectelor muncii (materii prime,
produse intermediare etc.) utilizate în procesul de productie a bunurilor materiale.
18
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
Mediul de munca – reprezinta ambianta în care executantul îsi desfasoara activitatea.
��������� Mediul de munca cuprinde pe de o parte mediul fizic ambiant (spatiul de lucru,
conditiile de iluminat, microclimatul, zgomotul, vibratiile, radiatiile, puritatea aerului etc.), iar
pe de alta parte mediul social (relatiile de grup, raporturi pe orizontala si verticala etc.) mai
exact ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice in care unul sau mai multi
executanti isi realizeaza sarcina de munca.
Procesul de munca reprezinta succesiunea în timp si spatiu a activitatilor conjugate ale
executantului si mijloacelor de productie în sistemul de munca. Pentru ca un proces de munca sa aiba loc este necesar ca cele patru elemente prezentate anterior sa coexiste în
spatiu si în timp si sa intre în relatie între ele.
Disfunctia celor patru elemente ale procesului de munca creeaza riscuri de accidentare sau
imbolnaviri profesionale, riscuri care dupa producerea evenimentului se transforma in
cauze.
��������� Producerea unui accident de munca implica interactiunea a cel putin doua cauze: una
obiectiva si alta subiectiva, numai astfel putind avea loc impactul intre victima si sursa care-i
afecteaza organismul. Sistemul de munca
��������� În cadrul sistemului de munca, executantul si elementele materiale intra în relatie
functionala prin intermediul sarcinii de munca.
��������� În raport cu executantul, sarcina si mediul de munca actioneaza direct asupra
acestuia, în timp ce mijloacele de productie numai indirect, prin intermediul sarcinii.
��������� Din punctul de vedere al protectiei muncii, procesul de munca manifesta doua
caracteristici esentiale: prezenta omului în calitate de executant si capacitatea elementelor
implica-te în realizarea lui de a constitui un sistem - sistemul de munca.
��������� Prima trasatura defineste procesul de munca drept spatiul de producere a
19
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
accidentelor de munca si bolilor profesionale, iar cea de a doua caracteristica permite
întelegerea mecanismului de aparitie a celor doua evenimente.
��������� Prin urmare, existenta generica a celor patru elemente nu este suficienta pentru
constituirea unui sistem de munca si desfasurarea unui proces de munca. Ele trebuie sa
coexiste în spatiu si timp si sa interactioneze, dar nu la întâmplare, ci în virtutea unui scop
comun. Modul în care se produc interactiunile este esential pentru realizarea scopului
propus.
��������� Daca fenomenul accidentarii si îmbolnavirii profesionale este privit ca un efect
circumscris obligatoriu unui proces de munca, pentru a ajunge la cauzele care l-au produs
trebuie sa se stabileasca si sa se analizeze ce se întâmpla în interiorul acestui spatiu de
circumscriere, respectiv în interiorul sistemului de munca.
��������� În conditiile în care elementele implicate în realizarea procesului de munca
functioneaza si interactioneaza corect, ele vor realiza scopul pentru care a fost creat
sistemul, respectiv cel de a produce si nu de a se autodistruge. Orice deficienta la nivelul
unuia sau a mai mul-tor elemente, reprezentând o abatere în functionarea prestabilita a
sistemului, conduce la cresterea entropiei, deci la manifestarea tendintei sale de
autodistrugere, inclusiv prin vatamarea omului. ��������� Accidentele de munca si bolile profesionale sunt deci disfunctii ale sistemului de
munca, generate de dereglarile, calitatile, proprietatile intrinseci etc. ale elementelor sale
constituente.
��������� Posibilitatea aparitiei unor astfel de abateri, dar si de corectie a lor prin masuri
adecvate, rezida în chiar natura sistemului de munca, definita prin urmatoarele caracteristici:
��������� a. Sistemul este deschis prin componenta om si semideschis prin componenta
tehnica (mijloacele de productie si mediul fizic de munca).
20
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
��������� b. Sistemul este dinamic, schimbându-si starile sub actiunea legii timpului. Se
evidentiaza trei profiluri de stare, semnificativ distincte dupa probabilitatea producerii unor
abateri de la starea normala:
��������� - profilul de stare cu tendinta optimizatoare;
��������� - profilul de stare optima;
��������� - profilul de stare involutiv.
��������� c. Sistemul este integrat, întelegând prin aceasta ca modul sau de manifestare nu
este reductibil la starile si trasaturile componentelor luate separat sau la suma simpla
(aritmetica).
��������� d. Sistemul este autoreglabil, adica poseda capacitatea de a folosi informatia despre
efectele actiunilor reglatorii anterioare pentru corectarea eventualelor abateri sau erori si
pentru perfectionarea actiunilor viitoare.
��������� e. Sistemul de munca este determinist prin constructie si relativ aleator prin modul
concret de functionare.
��������� Disfunctiile sistemului nu conduc întotdeauna, obligatoriu, la vatamarea sau
modificarea starii de sanatate a organismului uman. Pentru ca sa se produca un astfel de
efect este necesar sa se constituie un lant cauzal, a carui ultima veriga este întâlnirea dintre
victima si agentul material care o lezeaza. Acest lant este alcatuit din factori (însusiri,
stari, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor sistemului de munca,
care constituie cauze potentiale de accidentare si/sau îmbolnavire profesionala,
respectiv factori de risc de accidentare si/sau îmbolnavire profesionala (prescurtat
factori de risc). De regula, factorii de risc reprezinta abateri de la normal ale starii sau
modului de functionare al elementelor sistemului de munca.
Factorii de risc în sistemul de munca
21
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
��������� Din cele aratate anterior rezulta ca spatiul de manifestare al factorilor de risc este procesul de munca.
��������� Pentru evidentierea lor este necesara o analiza sistematica a caracteristicilor
accidentogene si ale abaterilor posibile la nivelul fiecarei componente a sistemului.
Factorii de risc proprii executantului
��������� Abaterea posibila a executantului de la linia ideala pe care trebuie s-o urmeze pentru
îndeplinirea sarcinii de munca reprezinta întotdeauna o eroare, la nivelul uneia sau a mai
multora dintre verigile de baza ale activitatii de munca, respectiv:
��������� - erori de receptie, prelucrare si interpretare a informatiei;
��������� - erori de decizie;
��������� - erori de executie;
��������� - erori de autoreglaj.
��������� Eroarea executantului se concretizeaza într-un comportament inadecvat din punctul
de vedere al securitatii muncii, sub forma unei actiuni gresite sau omisiuni. Analizând
posibilitatile de eroare ale executantului în raport cu celelalte elemente ale sistemului de
munca rezulta lista factorilor de risc proprii executantului din Fisa de evaluare a locului de
munca.
Factorii de risc proprii sarcinii de munca
��������� La nivelul sarcinii de munca pot aparea doua categorii de cauze potentiale de
accidentare sau îmbolnavire profesionala:
��������� - continut sau structura necorespunzatoare a sarcinii de munca în raport cu scopul
sistemului de munca sau cu cerintele impuse de situatiile de risc (operatii, reguli, procedee
gresite, absenta unor operatii, metode de munca necorespunzatoare);
��������� - sub/supradimensionarea cerintelor impuse executantului, respectiv
necorespunzatoare posibilitatilor acestuia.
22
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
��������� Analizând aceste caracteristici rezulta lista generica a factorilor de risc proprii sarcinii
de munca (respectiv care se regasesc la nivelul sarcinii de munca), Fisa de evaluare a
locului de munca.
Factorii de risc proprii mijloacelor de productie
��������� Analizând mijloacele de productie în raport cu executantul, rezulta lista de factori de
risc din ANEXA 1.
��������� Dupa natura actiunii lor, factorii de risc proprii mijloacelor de productie se pot
mani-festa sub urmatoarele forme:
��������� - factori de risc mecanic, a caror actiune consta în eliberarea brusca, necontrolata si
contraindicata, a energiei cinetice incorporate în mijloacele de productie sau în parti ale acestora;
��������� - factori de risc termic, în cazul carora pericolul potential este dat de actiunea
energiei termice incorporate în mijloacele de productie la contactul sau manipularea
acestora de catre executant;
��������� - factori de risc electric, la care pericolul consta în posibilitatea contactului direct sau
indirect al executantului cu energia electrica vehiculata de mijloacele de productie;
��������� - factori de risc chimic, a caror actiune este determinata de proprietatile chimice
nocive sau potential accidentogene ale substantelor utilizate în procesul de munca;
��������� - factori de risc biologic, cu actiune de natura biologica, nociva sau potential
accidentogena, în functie de caracteristicile macroorganismelor si microorganismelor
utilizate în procesul de munca.
Factorii de risc proprii mediului de munca
��������� Mediul fizic ambiant poate prezenta abateri sub forma de depasiri ale nivelului sau
23
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
intensitatii functionale a parametrilor specifici (microclimat, zgomot, vibratii, noxe chimice,
radiatii, iluminat etc.), fie caracteristici care reprezinta conditii de munca inadecvate
(suprasolicitare fizica).
��������� Mediul social se caracterizeaza prin factori de risc de natura psihica al caror rezultat
este suprasolicitarea executantului.
��������� Studiul sistematic al acestor caracteristici, abateri, în raport cu actiunea lor negativa,
generatoare de accidente sau boli profesionale asupra executantului, conduce la lista
generica de factori de risc din Fisa de evaluare a locului de munca.
Clasificarea factorilor de risc si forme de manifestare în sistemul de munca
��������� Prin transformarea din posibilitate în realitate, actiunea factorilor de risc devine un
pericol efectiv pentru executant, care poate conduce fie la vatamarea violenta a
organismului, prin lezarea integritatii anatomice, determinând anularea uneia sau a mai
multora dintre functiile fiziologice, fie la afectiuni ale organismului. În cazul producerii unor
asemenea evenimente, înseamna ca factorii de risc s-au constituit în cauze (reale) de
accidentare sau îmbolnavire profesionala.
��������� Nu este însa posibila o delimitare foarte riguroasa a celor doua categorii. În anumite
conditii, diferenta specifica este data numai de nivelul si durata de expunere a organismului
uman, astfel încât un factor de îmbolnavire poate deveni un factor de accidentare si invers.
De exemplu, pâna la un anumit nivel zgomotul este factor de îmbolnavire producând afectiuni ale organului auditiv; aparitia lui brusca si la o intensitate foarte mare conduce însa
la accidente de munca, fie sub forma traumatizarii organului auditiv, fie prin acoperirea unui
semnal tehnologic important, determinând implicit o reactie accidentogena a executantului.
Reciproc, un factor de accidentare, cum ar fi fisurarea unei conducte, poate determina si o
îmbolnavire profesionala, în functie de agentul transportat care este emanat în mediul de
munca prin fisura.
24
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
��������� În legatura cu delimitarea în factori generatori de accidente si de boli profesionale, ea
are la baza si o alta diferenta, care vizeaza formele de manifestare ale factorilor de risc în
sistemul de munca: variatii sau stari.
Variatiile sunt miscarile ce se abat de la mersul normal, respectiv disfunctiile bruste
ale elementelor implicate în realizarea procesului de munca. Prin definitie, ele sunt specifice
accidentelor de munca. Variatiile sunt proprii tuturor elementelor sistemului de munca: se
rostogolesc obiecte, o masina porneste necomandata sau nu raspunde la comanda de
oprire, executantul se împiedica si cade, jeturi de fluide, balans, recul etc.
Starile sunt însusiri, proprietati, deficiente umane, defecte ale mijloacelor de
produc-tie cu caracter relativ permanent, motiv pentru care le întâlnim mai ales în etiologia
bolilor profesionale. Nu numai elementele statice enumerate mai sus reprezinta stari; prin
caracterul ei relativ permanent, si miscarea functionala a unei roti dintate constituie o stare,
care poate conduce însa la aparitia unui accident de munca si nu a unei boli profesionale.
��������� Producerea accidentelor presupune interactiunea variatiilor cu starile. Fara cel putin o
variatie, care sa confere caracterul brusc, imprevizibil, interactiunea starilor nu poate
conduce la accidentare.
��������� În anumite cazuri, starile se pot transforma în variatii; prin cresterea brusca a
intensitatii, starile pot deveni variatii accidentogene. În ultima instanta, însa, aceasta
transformare este ea însasi o variatie. Astfel, un nivel prea ridicat de iluminare a locului de
munca reprezinta, în mod normal, un factor de îmbolnavire deoarece afecteaza analizorul
vizual (prin oboseala accentuata). Cresterea brusca a aceluiasi nivel de iluminare poate
provoca însa un accident, prin orbirea directa a executantului.
��������� În ce priveste geneza unora de catre altele, nu este exclusa nici o posibilitate: ca în
a-numite conditii o stare sa genereze o variatie; ca o variatie sa determine o stare. De
25
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
exemplu, prezenta gazelor explozive rezultate în mod permanent din procesul tehnologic în
atmosfera locului de munca reprezinta o stare; acumularea lor peste un anumit nivel (limita
de explozivitate) determina declansarea unei variatii - explozia. Invers, fisurarea unei conducte reprezinta o variatie; în conditiile în care prin conducta circula un agent nociv, care
se raspândeste si se mentine în atmosfera continuu, înseamna ca variatia a generat o stare.
��������� Un alt criteriu de clasificare util în analiza posibilitatilor de prevenire, dar si a genezei
accidentelor de munca si a bolilor profesionale, este natura factorului de risc, respectiv:
��������� - factori de risc obiectivi, care nu depind de factorul uman si sunt proprii numai
mijloacelor de productie si mediului (fizic) de munca;
��������� - factori de risc subiectivi, dependenti de factorul uman, proprii executantului si
sarcinii de munca.
��������� În functie de contributia lor potentiala sau reala la producerea unui accident de munca
sau a unei boli profesionale, factorii de risc pot fi:
��������� - principali, prin a caror suprimare se elimina în mod cert posibilitatea producerii
vatamarii organismului;
��������� - secundari, care favorizeaza efectele actiunii factorilor principali, si a caror eliminare
nu constituie o garantie a evitarii accidentarii sau îmbolnavirii.
Actiunea factorilor de risc asupra organismului uman
��������� Asa cum s-a aratat, actiunea factorilor poate conduce fie la vatamarea violenta a
organismului, prin lezarea integritatii anatomice, determinând anularea sau diminuarea
uneia sau a mai multora dintre functiile fiziologice, fie la afectiuni ale organismului. În
primul caz survine un accident de munca, iar în al doilea, o boala profesionala.
��������� În prezent, în functie de natura factorilor care le provoaca, se evidentiaza cinci tipuri
26
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
de vatamari: mecanice, termice, electrice, chimice, prin iradiere sau combinate.
��������� Tabloul bolilor profesionale este practic nelimitat. Din considerente practice însa,
legislatia din diverse tari limiteaza în mod conventional numarul bolilor considerate
profesionale. În functie de natura factorului de risc care le-a generat, bolile profesionale pot
fi:
��������� - intoxicatii provocate de inhalarea, ingerarea sau contactul epidermei cu substante
toxice;
��������� - pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor minerale netoxice;
��������� - boli de iradiere;
��������� - boli prin expunere la temperaturi înalte sau scazute; ��������� - boli prin expunere la zgomot si vibratii;
��������� - boli prin expunere la presiune atmosferica ridicata sau scazuta;
��������� - alergii profesionale;
��������� - dermatoze profesionale;
��������� - cancerul profesional;
��������� - boli infectioase si parazitare;
��������� - boli prin suprasolicitare;
��������� - alte boli.
Relatia factori de risc – cauze
��������� Potrivit conceptiei deterministe, în realitatea obiectiva nu exista nimic fara sa fi fost
provocat de o cauza: orice cauza este efectul altei cauze si provoaca la rândul sau alte
efecte. Realitatea înconjuratoare într-o continua transformare se prezinta deci ca o
multitudine de înlantuiri cauza - efect. Accidentele de munca si bolile profesionale reprezinta
momentele finale - efectele - unor înlantuiri cauzale nedorite.
��������� În paragrafele anterioare am aratat ca în sistemul de munca exista anumiti factori
27
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
(însusiri, stari, procese, fenomene, comportamente etc.) proprii componentelor sistemului
care, în anumite conditii, pot provoca accidentul sau boala profesionala. Am denumit
prescurtat acesti factori de risc de accidentare si îmbolnavire profesionala factori de risc. Ei
constituie deci cauze potentiale ale accidentelor si bolilor profesionale.
��������� În momentul producerii vatamarii organismului (accident, boala), cauzele potentiale
factorii de risc - se transforma în cauze efective (reale) ale respectivelor evenimente.
��������� Asadar, cauzele accidentelor de munca si bolilor profesionale (prescurtat cauze)
re-prezinta factori (însusiri, stari, procese, fenomene, comportamente) care au provocat
accidentul sau boala profesionala.
��������� În continut notiunile de factori de risc si cauze reprezinta acelasi lucru, deosebirile
aparând doar în raport cu momentul în care se analizeaza vis-à-vis de producerea leziunii.
De regula, înainte de accident se vorbeste de factori de risc, iar dupa accident, când
posibilitatea s-a transformat în realitate, de cauze.
Dinamica fenomenelor de accidentare si îmbolnavire profesionala
Producerea unui accident de munca implica actiunea a cel putin doua cauze,
una obiectiva si cealalta subiectiva, deoarece numai astfel poate avea loc impactul dintre victima si agentul material care îi afecteaza organismul.
��������� Mentinându-ne la stadiul premergator vatamarii, se poate afirma ca pentru ca ea sa
ai-ba loc este necesara interactiunea dintre un factor de risc obiectiv si unul subiectiv,
propriu executantului, si anume cel putin simpla prezenta a acestuia. De regula, însa,
aceste cauze minime reprezinta ultima veriga a unor adevarate lanturi cauzale.
Cunoasterea înlantuirii de cauze - efecte care conduc la accident este necesara deoarece
ofera posibilitati de interventie si stopare pe parcurs în situatii similare, precum si de stabilire
a masurilor de prevenire.
28
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
��������� Prin urmare, dinamica accidentarii în munca poate fi descrisa ca o înlantuire de
cauze - efecte, indiferent ca este analizata în stadiul de potentialitate sau dupa
produce-rea evenimentului, care se deruleaza în cursul realizarii procesului de munca. La
un capat al lantului se afla cauza initiala, situata cel mai departe în timp de momentul
producerii vatamarii organismului, dar dupa constituirea si intrarea în functiune a sistemului
de munca. La celalalt capat se afla cauza finala, aflata cel mai aproape de producerea
leziunii.
În dinamica producerii accidentului, cauzele se înlantuie si se îmbina din
"amonte" spre "aval", distingându-se din acest punct de vedere doua modalitati de
legaturi:
��������� - înlantuirea lineara a cauzelor, astfel încât cauza din "aval" constituie efectul cauzei
din "amonte" si, la rândul ei, cauza efectului care îi succede în aval;
��������� - îmbinarea a doua sau mai multe cauze, care genereaza un anumit efect, ce se
constituie într-o cauza situata în "aval" fata de acestea, si care, la rândul sau, poate
determina un alt efect sau poate constitui cauza finala.
��������� În orice situatie, pentru producerea accidentului este necesara constituirea lanturilor
legaturilor lineare ale cauzelor; anihilarea unei singure secvente a acestora este suficienta
pentru evitarea vatamarii (principiul dominoului). Conform celor afirmate, se pot distinge alte
doua tipuri de cauze: principale si secundare sau favorizante. Cauzele principale sunt
cele a caror anihilare întrerupe lantul cauzal, cele care constituie verigile obligatorii pentru
producerea accidentului. Cauzele secundare sunt cele care se îmbina cu cauzele principale,
contribuind la producerea altei cauze principale. Prezenta cauzelor favorizante nu este
obligatorie pentru aparitia unui anumit efect; ele doar contribuie la evolutia cauzei principale,
în sensul producerii efectului.
29
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
În dinamica producerii accidentului se disting trei faze posibile :
��������� a) faza I: constituirea situatiei de accidentare, care începe cu cauza situata cel mai aproape de momentul producerii leziunii si care se caracterizeaza prin urmatoarele:
��������� - este aparent nediferentiata fata de situatia normala, astfel încât pericolul nu poate fi
sesizat decât daca este urmarit în mod special;
��������� - apare o situatie periculoasa sesizabila, care este initiata de factorul uman;
��������� - de regula, se poate interveni pentru prevenirea accidentului atât de catre executant,
cât si de catre factorii de decizie;
��������� b) faza a II-a: desfasurarea situatiei de accidentare, care consta în înlantuirea si
îmbinarea mai multor cauze, generând cauza finala; caracteristicile fazei sunt:
��������� - are loc înlantuirea si îmbinarea mai multor cauze, într-un interval scurt de timp;
��������� - datorita crizei de timp, actiunile de prevenire ale executantului pot fi agravante;
��������� - exista totusi posibilitatea, foarte limitata fata de faza anterioara, de a se interveni
pentru prevenirea leziunii;
��������� c) faza a III-a: producerea leziunii, faza în care actioneaza cauza finala:
��������� - este faza definitorie a accidentului;
��������� - are loc impactul omului cu elementele mijloacelor de productie sau ale mediului fizic
ambiant, care provoaca leziunea prin îmbinarea celor doua lanturi de legaturi lineare;
��������� - se produce într-un timp foarte scurt, astfel încât singurele posibilitati de a actiona
sunt reactiile reflexe de autoaparare ale executantului.
În raport cu locul lor în dinamica accidentului se pot distinge trei tipuri de
cauze: initiale, intermediare si finale, iar în functie de efectul produs: cauze directe,
respectiv cauza finala al carui efect este însasi leziunea, si cauze indirecte, care produc o
30
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
alta cauza, intermediara sau finala. Cauza initiala si cauzele intermediare sunt întotdeauna
indirecte; cu cât sunt mai în amonte fata de momentul producerii accidentului, cu atât ofera
posibilitati mai largi si mai sigure de prevenire a vatamarii.
��������� Practica a dovedit ca exista situatii în care identificarea tuturor cauzelor din interiorul
unui sistem de munca, dupa modelul prezentat anterior, nu este suficienta. Facând
abstractie de cazurile de forta majora, s-a constatat ca de multe ori disfunctiile elementelor
implicate în realizarea procesului de munca îsi au originea în afara sistemului de munca si
înainte de constituirea si intrarea sa în functiune (de exemplu, vicii ascunse din proiectarea
sau executarea mijloacelor de munca).
��������� În consecinta, în modelarea fenomenului de accidentare, viziunea trebuie extinsa în
spatiu si timp, incluzând si deficientele generate în etapele de conceptie, proiectare si
executie (respectiv formare si selectare pentru executant) a elementelor sistemului demunca, capabile sa contribuie la aparitia unor cauze de accidentare.
��������� Asemenea deficiente, premergatoare factorilor de risc propriu-zisi, prezinta trei
caracteristici definitorii, care le diferentiaza de notiunea de "cauza de accidentare":
��������� a) Eliminarea lor nu se poate face din interiorul sistemului avut în vedere, ea revenind
altor sisteme de munca, distincte.
��������� b) În general, nu exista posibilitatea de stabilire, în momentul constituirii lor ca
deficiente, a unei relatii cu un sistem de munca determinat.
��������� c) În cazul acestui gen de abateri nu se poate evidentia o relatie unica bipolara cauza
- efect; unei singure deficiente îi pot corespunde efecte diferite, în functie de caracteristicile
celorlalte elemente împreuna cu care elementul deficitar va constitui un sistem de munca.
��������� În baza diferentelor mentionate, abaterile cu care pot intra într-un sistem de
munca elementele implicate în realizarea unui proces de munca le vom desemna ca
31
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
substrat cauzal al accidentelor de munca.
��������� Corespunzator categoriilor mari de factori de risc proprii fiecarui element se pot
des-prinde si posibilele deficiente de natura substratului cauzal.
��������� În cazul executantului, eroarea sa, care se concretizeaza într-un comportament
riscant, poate fi urmarea unei deficiente a capacitatii de munca individuale. La rândul sau,
aceasta este caracterizata de o serie de variabile, atât cvasistatice (cum sunt aptitudinile,
experienta), cât si de moment (ca oboseala), care pot constitui incompatibilitati permanente
sau temporare cu cerintele impuse de un anumit proces de munca, si care apar înainte ca
individul sa participe la realizarea acestuia.
��������� Atât un nivel corespunzator în raport cu sarcina de munca al cunostintelor si
deprinderilor profesionale, cât si oboseala, boala, emotiile etc. reprezinta deficiente ale
elementului "executant" care, desi iau nastere în afara sistemului de munca, generând un
factor de risc (eroarea executantului) pot contribui la producerea unui accident de munca.
Sarcina de munca si ambianta sociala imediata de munca sunt elemente
relationale, care nu pot exista independent si premergator sistemului de munca. În
consecinta, nu se pot stabili alte deficiente proprii acestora în afara celor de natura factorilor
de risc.
��������� Caracteristicile initiale ale mijloacelor de productie, cu care pot intra în sistemul de
munca si care pot genera factori de risc de accidentare, sunt fie de natura conceptiei si
proiectarii, fie a executiei mijloacelor de munca si calitatii obiectelor muncii .
��������� Deficientele din conceptie si proiectare pot fi datorate, în cazuri foarte rare, limitelor
atinse de cunostintele stiintifice si posibilitatile tehnologice. Acestea fac posibila utilizarea, daca cerintele sociale o impun, a unor tehnologii, masini, instalatii etc. ale caror riscuri
intrinseci de accidentare nu pot fi eliminate sau anihilate prin conceptie. Uneori, riscurile nu
sunt nici macar constientizate, deoarece nu a existat posibilitatea identificarii în timp a
32
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
efectelor lor.
��������� În cele mai multe cazuri este vorba însa de vicii ascunse, generate de greseli de
conceptie si proiectare, deficiente care nu pot fi depistate la receptie prin metodele
obisnuite.
��������� Nerespectarea cu strictete a proiectelor de executie la realizarea mijloacelor de
munca constituie si ea o sursa potentiala de aparitie a unor factori de risc.
��������� Deficiente vizibile si ascunse cu efecte accidentogene pot prezenta si materiile prime,
materialele auxiliare si semifabricatele, fie prin natura lor, fie din executie.
��������� Dintre cele doua laturi ale mediului de munca, singura care poate intra în discutie ca
fiind precedenta constituirii si functionarii sistemului de munca este mediul fizic ambiant. În
cazul sau se regasesc aceleasi categorii de deficiente ca si în cazul mijloacelor de
productie.
��������� Luând în considerare si substratul cauzal se poate construi modelul global al dinamicii
accidentarii, alegându-se ca punct de plecare momentul în care începe formarea, respectiv
conceptia elementelor sistemului de munca. În consecinta, vom distinge doua faze ale
dinamicii producerii unui accident de munca:
��������� - Prima se desfasoara în afara sistemului de munca în care are loc evenimentul,
anterior constituirii acestuia, respectiv în etapele de conceptie/formare, proiectare si
executie a elementelor sistemului de munca (cu exceptia celor relationale), si consta în
aparitia unor deficiente de natura substratului cauzal; ofera posibilitatea stabilirii si aplicarii
celor mai eficiente masuri de prevenire.
��������� - Cea de a doua faza se deruleaza în interiorul sistemului de munca, din momentul
constituirii si intrarii acestuia în functiune, pâna la întreruperea sa prin accident. Ea se
33
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
manifesta ca o înlantuire de cauze - efecte, care reprezinta materializarile actiunii factorilor
de risc existenti în sistem, si parcurge trei subfaze: constituirea situatiei de accidentare,
desfasurarea situatiei si producerea leziunii.
��������� Analiza s-a facut prin examinarea tuturor activitatilor desfasurate in cadrul S.C. IPA
S.A. tinandu-se seama de situatia existenta la data evaluarii (metode de lucru, personal
existent, dotare, conditii de mediu, dotare tehnica,istoric evenimente (accidentesi/sau boli
profesionale inregistrate). Etapa 2 – stabilirea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala la activitatile
identificate, utilizand scala de cotare a gravitatii si probabilitatii de producere a unui accident
de munca sau imbolnavire profesionala, grila de evaluare a riscurilor si scala de incadrare a
nivelului de risc.
��������� Scala de cotare a gravitatii consecintelor se bazeaza pe criterii medicale de
diagnostic clinic, functional si de evaluare a capacitatii de munca. Gravitatea consecintelor
impactului asupra executantului se incadreaza in sapte clase de gravitate: neglijabil –
consecinte minore, incapacitate temporara de munca de 3 - 45 zile, 45 – 180 zile,
invaliditate gradul III, II, I si deces.
In evaluarea nivelului de risc se ia in considerare gravitatea maxima previzibila
posibila.
��������� Scala de probabilitate a producerii consecintei maxime previzibile este asimilata dupa
standardele Uniunii Europene.
��������� Clasa de probabilitate este de la 1 (consecinte extrem de rare), pana la 6 (foarte
frecvente). In stabilirea probabilitatii actiunii riscului se ia in calcul numarul de persoane
expuse, numarul de accidente si imbolnaviri profesionale inregistrate intr-o perioada
determinata (ultimii 10 ani), precum si gradul de tehnicitate al locului de munca (activitate)
evaluat.
34
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
��������� Grila de evaluare a riscurilor reuneste sub forma unei matrice cu sapte linii si sase
coloane clasele de gravitate si probabilitate a producerii consecintelor maxime previzibile.
Etapa 3 – Stabilirea nivelului de risc global pentru fiecare activitate analizata pe baza
formulei de calcul prezentata mai jos. Nivelul de risc (Nr) pe fiecare activitate analizata se
calculeaza ca medie ponderata a nivelurilor de risc pentru factorii de risc identificati.
��������� Formula de calcul al nivelului de risc global este:
n
∑ Ri X ri
i=1 Nr = n
∑ ri
i=1
unde:
��������� - Nr: nivelul de risc global pe loc de munca;
��������� - ri: rangul factorului de risc i;
��������� - Ri: nivelul de risc pentru factorul i;
��������� - n: numarul factorilor de risc identificati la locul de munca respectiv.
��������� Nivelul de securitate (Ns) pe loc de munca se identifica pe „ scala de incadrare a
nivelurilor de risc / securitate”, constituita pe principiul proportionalitatii diverse intre nivelurile de risc si securitate.
��������� Spre deosebire de alte metode, metoda utilizata are avantajul identificarii tuturor
riscurilor de accidente existente la locul de munca, precum si gravitatea actiunii acestora
asupra organismului, permitand ierarhizarea tuturor actiunilor de prevenire a accidentelor
sau imbolnavirilor profesionale prin luarea masurilor de evitare a fiecarui risc.
��������� Rezultatele evaluarilor sunt cuprinse in fisele de evaluare a locurilor de munca,
documente centralizatoare a factorilor de risc identificati si cuantificati.
35
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
��������� Se precizeaza ca scala nivelului de risc este de la 1 la 7, nivelul 7 reprezentand un
nivel critic la care securitatea desfasurarii procesului este minima. La aceasta limita
desfasurarea procesului de munca nu mai poate avea loc, fiind echivalenta cu producerea
accidentului / imbolnavirii profesionale. Se accepta ca risc maxim acceptabil nivelul 3,5
peste aceasta valoare se impun luarea de masuri tehnice si organizatorice pentru reducerea
acestuia.
��������� Sunt prezentate in continuare fisele de evaluare a riscului de accidentare pentru
fiecare activitate desfasurata, pentru care s-a determinat nivelul de risc, precum si fisele de
masuri(dupa caz), in care, in functie de nivelul de risc se propun principalele masuri de
diminuare / eliminare pe cat posibil a riscului de accidentare la locul de munca analizat.
��������� Lucrarea este utila pentru determinarea nivelului de risc de producere a accidentelor
si imbolnavirilor profesionale, fiind o baza completa pentru constientizarea personalului
asupra acestui risc, putandu-se lua astfel masurile menite sa asigure o securitate sporita a
muncii. Ea va fi utilizata si la instruirea personalului (la angajare si periodic), pentru ca
acesta sa cunoasca riscurile de accidentare si obligatiile ce-i revin pentru evitarea producerii
accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale. Totodata aceasta lucrare va fi folosita
la elaborarea documentatiei de prevenire (plan de prevenire) ceruta de legea securitatii si
sanatatii in munca. 3.1 LOCUL DE MUNCA NR.1
TESA3.1.1 PROCESUL DE MUNCA
������������ � � � � � � � � � �� Executantul se ocupa de� culegerea, introducerea si prelucrarea� de
date,� folosind sistemul informatic �pus la dispozitie de catre angajator. Colaboreaza cu
utilizatorii de sisteme informatice� din cadrul societatii .
Executantul este responsabil pentru utilizarea corespunzatoare a �sistemelor de lucru în
domeniul software cat si� de echipamentele tehnice din dotare( dupa ce acesta a fost instruit
36
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
si informat in prealabil cum sa le utilizeze).
3.1.2 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA EVALUAT
A. MIJLOACE DE PRODUCTIE
Echipamentele de munca folosite sunt:
• Calculatoare �(PC) – videoterminal, unitate centrala, tastatura, mouse;
• Imprimanta;
• Fotocopiator;
• Fax;
• Scaner;
• UPS;
• Valori monetare;
• Seif;
• Telefon;
• Accesorii de birotica / papetarie;
• Foarfeca, cuter;
• Mobilier specific de birou.
Aparatura electrocasnica destinata folosintei salariatilor: • Dozator apa;
• Aparat filtru pentru cafea;
• Frigider.
Mijloace de protectie:
• Trusa medicala de acordare a primului ajutor;
• Extinctor;
• Materiale igienico-sanitare.
B. SARCINA DE MUNCA
• Se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrarea�de date,�folosind sistemul
informatic pus la dispozitie de catre angajator;
37
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
• Utilizeaza programe de stocare a bazelor de date cat si alte programe specifice;
• Foloseste echipamentul tehnic (PC) cat si echipamentul conex aferent acestuia;
• Prelucreza, indosariaza si arhiveaza�toate documentele societatii asigurand
accesibilitatea ulterioara la informatii;
• Reprezinta organizatia in relatiile cu terte persoane fizice sau juridice;
• Se ingrijeste de inregistrarea si intampinarea vizitatorilor pana ce acestia sunt preluati
de persoanele de contact din cadrul companiei;
• Se ocupa de bunul demers al rezervarilor de bilete de avion si/sau cazare si de
emiterea corecta a acestora;
• Administreaza programarea cursurilor de pregatire in cadrul departamentului;
• Programeaza si participa la sedinte;
• Implementeaza si�mentine o corecta administrare a diferitelor programe sau
documente ce tin de fluxul departamentului de care apartine;
• Planifica, organizeaza si controleaza activitatea organizatiei;
• Identifica si mobilizeaza resursele materiale si umane din organizatie, in
vederea��realizarii obiectivelor propuse;
• Organizeaza, coordoneaza si realizeaza întregul proces de recrutare si selectie de
personal pentru posturile vacante; • Acorda asistenta in evaluarea performantelor angajatilor;
• Se asigura ca toate activitatile sunt realizate conform politicilor si procedurilor stabilite
de companie la nivel global;
• Asigura in mod proactiv solutionarea problemelor angajatilor ce tin de competenta si
latura profesionala a activitatilor realizate de acestia;
• Coordoneaza si�mentine intr-un mod corect si eficient dosarele angajatilor,
inregistrarea acestora in baza de date folosita de companie;
• Pastreaza documentele ce contin detalii referitoare la sistemul de recompensarea al
angajatilor conform performantei in serviciu, sub supravegherea Directorului de
38
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
Resurse Umane;
• Acorda asistenta noilor angajati, instruindu-i pe acestia conform politicilor companiei;
• Intermediaza relatia dintre angajatii companiei si furnizorii de servicii medicale, de
asigurari de viata, furnizorii de servicii de personal si de salarizare, pe baza
contractelor incheiate intre companie si acestia;
• Primeste si da comunicari;
• Participa la culegerea datelor pentru intocmirea situatiilor statistice sau situatii cerute
de diverse foruri;
• Intocmeste si urmareste acordarea drepturilor salariale pentru salariati;
• Colaborarea cu autoritatile locale, regionale si nationale in vederea indeplinirii
obiectivelor macroeconomice si cele organizationale;
• Incheie contracte cu agenti economici, organizatii non-guvernamentale si alte
organizatii��� privind prestari reciproce de servicii;
• Verifica documentele de intrare in gestiuni si intocmirea acestora;
• Intocmeste fise si balante analitice pentru gestiuni;
• Intocmeste note contabile privind salarizarea personalului finantat din fonduri locale si
de stat;
• Intocmeste declaratiile lunare cu privire la contributiile salariale si le depune la
Administratia Financiara;
• Intocmeste registrul de casa si verifica concordanta incasari-plati;
• Inregistreaza facturile de la furnizorii companiei si aloca cheltuielile pe departamente;
• Emite si inregistreaza facturi pentru vanzarile efectuate;
• Organizeaza, efectueaza si controleaza efectuarea inventarierii bunurilor materiale,
conform prevederilor legale si raspunde de corecta realizare a acestei activitati;
• Asigura indeplinirea obligatiilor societatii catre bugetul de stat, unitati bancare, furnizori, etc.;
• Efectueaza raportari fiscale specifice legislatiei in vigoare;
39
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
• Asigura corespondenta prin telefon, mail, posta cu furnizorii, clientii si institutiile
statului;
• Participa la negocierea contractelor cu furnizorii si/sau clientii;
• Urmareste derularea contractelor cu subcontractorii;
• Asigura integritatea bazelor de date oferind date corecte si informatii utile ca suport în
luarea deciziilor;
• Asigura interfata in relatiile cu clientii;
• Desfasoara operatiuni de caserie;
• Desfasoara activitati de curierat in vederea depunerii documentatiei specifice
societatii, la institutiile statului si la diverse unitati comerciale;
• Respecta normele de conduita si� procedurile interne;
• Urmareste indeplinirea conditiilor igienico-sanitare, de protectie a muncii, de
prevenire si stingere a incendiilor, de medicina a muncii si de protectie a mediului,
prevazute de reglementarile si normele legislative in vigoare;
• La dispozitia sefului direct realizeaza si alte sarcini de munca conform pregatirii si
instruirii personale cat si conform procedurilor de lucru si a atributiilor cuprinse in fisa
postului.
C. MEDIUL DE MUNCA
• Executantul îsi desfasoara activitatea la birou, în interiorul incintelor IPA cat si in
trafic;
• Microclimatul este corespunzator, unitatea fiind dotata cu �sistem de furnizare a
aerului conditionat;
• Este asigurata ergonomia locului de munca;
• Iluminatul este mixt si suficient;
• Ferestrele sunt prevazute cu protectie (jaluzele) impotriva razelor solare;
• Incaperea este curata;
40
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
• Pardoseala este neteda, nealunecoasa;
• Zogomotul si vibratiile� sunt� in limite admise deoarece activitatea nu presupune utilizarea unor echipamente� generatoare de noxe fizice.
3.1.3 FACTORII DE RISC IDENTIFICATI
A. EXECUTANT
ACTIUNI GRESITE
• Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevãzute în sarcina de
muncã sau de o altã manierã decât prevederile procedurale sau cele cuprinse in
instructiunile specifice postului din care sa rezulte stari periculoase sau nocive;
• Cãdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin împiedicare – la
parcurgerea pedestrã a traseelor în incinta sau în perimetrul exterior ;
• Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului de lucru si a
mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv cele colective);
• Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din dotare;
• Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de lucru si de securitate si
sanatate in munca;
• Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului de munca;
• Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente;
• Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare;
• Comunicari si actiuni accidentogene ;
• Desfasurarea activitatii sub influenta bãuturilor alcoolice, într-un stadiu avansat de
oboseala sau dupã administrarea unor medicamente (sedative halucinogene si
narcotice) ;
• Circulatia fãrã închiderea centurii de sigurantã(in calitate de pasager);
• Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi, prind deplasari/ stationari in
locuri sau zone cu pericol temporar sau permanent. Intrari sau stationari in zone
periculoase in timpul activitatii;
41
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
• Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate;
• Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme improvizate sau fara mijloacele
de protectie cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie; • Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) în locuri în care acest lucru nu este
permis in apropierea agentilor chimici inflamabili;
• Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca;
• Cãdere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc.– la parcurgerea pedestrã a
traseelor în perimetrul exterior;
• Repartizare executant cu pregatire profesionala necorespunzatoare pe locurile de
munca ,cu instruire incompleta în domeniul securitatii si sanatatii în munca sau cu
incompatibilitati psiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca;
• Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de calcul fara respectarea regulilor
ergonomice;
• Reglarea incorecta a caracteristicilor de display;
• Nepastrarea confidentialitatii asupra valorilor monetare manipulate cat si expunerea
acestora in public fara a se asigura asupra riscurilor;
OMISIUNI
• Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii si sanatatii in
munca;
• Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai echipamentului tehnic asupra
defectiunilor aparute in timpul lucrului;
B. SARCINA DE MUNCA
CONTINUT NECORESPUNZATOR
• Lucrul în conditii de neconformitate cu reglementãrile specifice: nemarcarea tensiunii
de lucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselor medicale omologate;
SUPRASOLICITARE FIZICA
• Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static) – lucrul preponderent în
42
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
pozitia asezat;
• Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere indelungata in fata
videoterminalelor; • Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special articulatia
scapulo-humerala si articulatia pumnului;
• Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor interfalangiene;
• Suprasolicitare laringiana datorita discutiilor prelungite;
SUPRASOLICITARE PSIHICA
• Ritm mare de munca;
• Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare;
• Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intre sefi si subordonati,
relatii neprincipiale intre membrii colectivului);
• Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol;
• Monotonia muncii;
C. MIJLOACE DE PRODUCTIE
FACTORI DE RISC MECANIC
• Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces sau a
echipamentelor tehnice din dotare;
• Cãdere liberã de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la manipularea manualã;
• Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase (întepãtoare, tãioase,
alunecoase,abrazive, adezive) in timpul desfasurarii activitatii;
• Lovire de cãtre mijloacele de transport auto la deplasarea pe traseul normal dintre
domiciliu si sediul S.C. IPA S.A.– accidente de circulatie de traseu;
• Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii mecanismului de directie sau a
sistemului de frânare a autoturismului în mers, exploziei pneurilor, proiectarii de
corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc., executantul avand calitatea de
pasager;
43
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
• Deterioararea accidentala a echipamentului individual de protectie cat si a mijloacelor
de protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic;
• Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare sau a aparaturii
electrocasnice;
• Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul; FACTORI DE RISC TERMIC
• Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor recipienti in care sunt
preparate fierbinti;
• Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentarii autoturismului sau in
trafic in timpul coliziunilor dintre autoturisme;
• Incendii provocate de izolatii electrice necorespunzatoare;
FACTORI DE RISC ELECTRIC
• Electrocutare la aparitia tensiunii de pas;
• Electrocutare prin atingere directã – la atingerea accidentalã a unor cãi de curent
neprotejate sau aflate accidental sub tensiune ;
• Electrocutare prin atingere indirectã deteriorarea accidentala a legaturilor la instalatia
de împãmântare a unor echipamente tehnice electrice;
FACTORI DE RISC CHIMIC
• Lucrul cu substante iritante, toxice – toner, lipici, diluant, pasta corectoare;
D. MEDIUL DE MUNCA
FACTORI DE RISC FIZIC
• Calamitãti naturale (surprinderea în incintã de cãtre seism);
• Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva unitatii ;
• Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos a scaunelor executantilor
in dreptul casetelor de evacuare a aerului sau de deschiderea geamurilor si a usilor;
FACTORI DE RISC CHIMIC
• Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie carburanti); FACTORI DE RISC BIOLOGIC
44
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
• Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente pe traseele exterioare de
deplasare. UNITATEA:
S.C. IPA S.A. NUMAR PERSOANE EXPUSE: 99
SECTIA(DEPARTAMENT):
TEHNICO-ADMINISTRATIV
3.1.4
FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA DURATA EXPUNERII: 8h/sch.
LOCUL DE MUNCA:
TESA
FISA NR.1 ECHIPA DE EVALUARE:
Mirela Valeanu - Evaluator autorizat
Octavian Luchian- Medic primar medicina muncii
Vasile Marinescu - Lucrator desemnat S.S.M.
Neamtu Mariana - Intervievat
COMPONENTA
SISTEMULUI DE MUNCA FACTORI DE RISC
IDENTIFICATI
FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A FACTORILOR
DE RISC(descriere,parametri)
CONSECINTA
MAXIMA
PREVIZIBILA
CLASA DE
GRAVITATE
CLASA DE
FRECVENT
45
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
A
NIVEL
PARTIAL
DE RISC
EXECUTANT ACTIUNI GRESITE
1.Executarea de operatii si lucrari din proprie
initiativa neprevãzute în sarcina de muncã sau de o
altã manierã decât prevederile procedurale sau cele
cuprinse in instructiunile specifice postului din care
sa rezulte stari periculoase sau nocive;
DECES 7 1 3
2.Cãdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin
alunecare, prin împiedicare – la parcurgerea
pedestrã a traseelor în incinta sau în perimetrul
exterior ;
ITM 45-180 zile 3 1 2
3.Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea
echipamentului de lucru si a mijloacelor de
protectie din dotare ( inclusiv cele colective);
DECES 7 1 3
4.Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a
echipamentelor tehnice din dotare; DECES 7 1 3
5.Minimalizarea pericolului prin nerespectarea
instructiunilor de lucru si de securitate si sanatate in
munca;
DECES 7 1 3
46
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
6.Parasirea locului de munca fara acordul
conducatorului locului de munca; DECES 7 1 3
7.Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor
existente; DECES 7 1 3
8.Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; DECES 7 1 3 9.Comunicari si actiuni accidentogene ; DECES 7 1 3
10.Desfasurarea activitatii sub influenta bãuturilor
alcoolice, într-un stadiu avansat de oboseala sau
dupã administrarea unor medicamente (sedative
halucinogene si narcotice) ;
DECES 7 1 3
11.Circulatia fãrã închiderea centurii de sigurantã(in
calitate de pasager); DECES 7 1 3
12.Expunerea in afara sarcinii de munca la factori
periculosi, prind deplasari/ stationari in locuri sau
zone cu pericol temporar sau permanent. Intrari sau
stationari in zone periculoase in timpul activitatii;
DECES 7 1 3
13.Nerespectarea instructiunilor specifice de
electrosecuritate; DECES 7 1 3
14.Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu
sisteme improvizate sau fara mijloacele de protectie
cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie;
DECES 7 1 3
15.Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari
aprinse) în locuri în care acest lucru nu este permis
in apropierea agentilor chimici inflamabili;
47
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
DECES 7 1 3
16.Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca; ITM 3-45 zile 2 1 1
17.Cãdere, pasire in gol, alunecare in canale,
santuri, etc.– la parcurgerea pedestrã a traseelor în
perimetrul exterior;
DECES 7 1 3
18.Repartizare executant cu pregatire profesionala
necorespunzatoare pe locurile de munca ,cu
instruire incompleta în domeniul securitatii si
sanatatii în munca sau cu incompatibilitati
psiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca;
DECES 7 1 3
19.Pozitionare incorecta a elementelor sistemului
de calcul fara respectarea regulilor ergonomice; ITM 45-180 zile 3 1 2
20.Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; ITM 3-45 zile 2 1 1
21.Nepastrarea confidentialitatii asupra valorilor
monetare manipulate cat si expunerea acestora in
public fara a se asigura asupra riscurilor;
DECES 7 1 3
EXECUTANT OMISIUNI 22.Neefectuarea in timp util a unor operatii
indispensabile securitatii si sanatatii in munca; DECES 7 1 3 23.Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai
echipamentului tehnic asupra defectiunilor aparute
in timpul lucrului;
DECES 7 1 3
SARCINA DE MUNCA
CONTINUT
48
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
NECORESPUNZATO
R
24.Lucrul în conditii de neconformitate cu
reglementãrile specifice: nemarcarea tensiunii de
lucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselor
medicale omologate;
DECES 7 1 3
SARCINA DE MUNCA SUPRASOLICITARE
FIZICA
25.Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare
(efort static) – lucrul preponderent în pozitia asezat; ITM 45-180 zile 3 1 2
26.Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere
indelungata in fata videoterminalelor; INV gr.III 4 1 2
27.Suprasolicitarea articulatiilor membrelor
superioare in special articulatia scapulo-humerala si
articulatia pumnului;
ITM 3-45 zile 2 1 1
28.Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor
interfalangiene; ITM 3-45 zile 2 1 1
29.Suprasolicitare laringiana datorita discutiilor
prelungite; ITM 3-45 zile 2 1 1
SARCINA DE MUNCA SUPRASOLICITARE
PSIHICA 30.Ritm mare de munca; ITM 3-45 zile 2 1 1
31.Efectuare de operatii cu grad de raspundere
mare; ITM 3-45 zile 2 1 1
32.Climat psihosocial necorespunzator ( relatii
49
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
neprincipiale intre sefi si subordonati, relatii
neprincipiale intre membrii colectivului);
DECES 7 1 3
33.Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol; DECES 7 1 3
34.Monotonia muncii; NEGLIJABILE 1 1 1
MIJLOACE DE
PRODUCTIE
FACTORI DE RISC
MECANIC
35.Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la
utilizarea usilor de acces sau a echipamentelor
tehnice din dotare;
ITM 45-180 zile 3 1 2
36.Cãdere liberã de obiecte, materiale pozitionate
incorect sau la manipularea manualã; ITM 3-45 zile 2 1 1
37.Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi
periculoase (întepãtoare, tãioase,
alunecoase,abrazive, adezive) in timpul desfasurarii
activitatii;
ITM 3-45 zile 2 1 1 38.Lovire de cãtre mijloacele de transport auto la
deplasarea pe traseul normal dintre domiciliu si
sediul S.C. IPA S.A.– accidente de circulatie de
traseu;
DECES 7 1 3
39.Accidente rutiere datorate: autoblocarii
functionarii mecanismului de directie sau a
50
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
sistemului de frânare a autoturismului în mers,
exploziei pneurilor, proiectarii de corpuri
(copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc.,
executantul avand calitatea de pasager;
DECES 7 1 3
40.Deterioararea accidentala a echipamentului
individual de protectie cat si a mijloacelor de
protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic;
DECES 7 1 3
41.Deteriorarea accidentala a echipamentelor
tehnice din dotare sau a aparaturii electrocasnice; DECES 7 1 3
42.Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu
avionul; DECES 7 1 3
MIJLOACE DE
PRODUCTIE
FACTORI DE RISC
TERMIC
43.Ardere, oparire cauzate de caderea
(rasturnarea) unor recipienti in care sunt preparate
fierbinti;
ITM 45-180 zile 3 1 2
44.Incendii izbucnite in statiile de carburanti in
timpul alimentarii autoturismului sau in trafic in
timpul coliziunilor dintre autoturisme;
DECES 7 1 3
45.Incendii provocate de izolatii electrice
51
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
necorespunzatoare; DECES 7 1 3
MIJLOACE DE
PRODUCTIE
FACTORI DE RISC
ELECTRIC 46.Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; DECES 7 1 3
47.Electrocutare prin atingere directã – la atingerea
accidentalã a unor cãi de curent neprotejate sau
aflate accidental sub tensiune ;
DECES 7 1 3
48.Electrocutare prin atingere indirectã deteriorarea
accidentala a legaturilor la instalatia de
împãmântare a unor echipamente tehnice electrice;
DECES 7 1 3
MIJLOACE DE
PRODUCTIE
FACTORI DE RISC
CHIMIC
49.Lucrul cu substante iritante, toxice – toner, lipici,
diluant, pasta corectoare; ITM 3-45 zile 2 1 1
MEDIUL DE MUNCA FACTORI DE RISC
FIZIC
50.Calamitãti naturale (surprinderea în incintã de
cãtre seism); DECES 7 1 3
51.Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor
din arhiva unitatii ; NEGLIJABILE 1 1 1 52.Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul
defectuos a scaunelor executantilor in dreptul
52
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
casetelor de evacuare a aerului sau de deschiderea
geamurilor si a usilor;
ITM 3-45 zile 2 1 1
MEDIUL DE MUNCA FACTORI DE RISC
CHIMIC
53.Prezenta in zone cu potential pericol de
explozie(statie carburanti); DECES 7 1 3
MEDIUL DE MUNCA FACTORI DE RISC
BIOLOGIC
54.Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.)
prezente pe traseele exterioare de deplasare. DECES 7 1 3
Locul de munca nr.1
Nivelul de risc global al locului de munca este: 2.71
54
∑ Ri X ri
i=1 0(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 0(4x4) + 35(3x3) + 6(2x2) + 13(1x1) Nrgi = 54 = 0x7 + 0x6 + 0x5 + 0x4 + 35x3 + 6x2 + 13x1 = 2.71
∑ ri
i=1 Fig.1 NIVELURILE PARTIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC
Locul de munca nr.1
NIVEL GLOBAL DE RISC: 2.71LEGENDA FIGURA Nr.1
Nr. Crt. Denumirea factorului de risc
Nivel
partial de
risc
F1
Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa
53
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
neprevãzute în sarcina de muncã sau de o altã manierã decât
prevederile procedurale sau cele cuprinse in instructiunile
specifice postului din care sa rezulte stari periculoase sau
nocive;
3
F2
Cãdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare,
prin împiedicare – la parcurgerea pedestrã a traseelor în
incinta sau în perimetrul exterior ;
2
F3
Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului
de lucru si a mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv cele
colective);
3
F4 Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor
tehnice din dotare; 3
F5 Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de
lucru si de securitate si sanatate in munca; 3
F6 Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului
de munca; 3
F7 Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente; 3
F8 Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; 3
F9 Comunicari si actiuni accidentogene ; 3
F10
Desfasurarea activitatii sub influenta bãuturilor alcoolice,
54
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
într-un stadiu avansat de oboseala sau dupã administrarea
unor medicamente (sedative halucinogene si narcotice) ; 3
F11 Circulatia fãrã închiderea centurii de sigurantã(in
calitate de pasager); 3
F12
Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi,
prind deplasari/ stationari in locuri sau zone cu pericol
temporar sau permanent. Intrari sau stationari in zone
periculoase in timpul activitatii;
3
F13 Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate; 3
F14
Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme
improvizate sau fara mijloacele de protectie cu care a fost
prevazut echipamentul din fabricatie;
3
F15
Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) în locuri în
care acest lucru nu este permis in apropierea agentilor chimici
inflamabili;
3
F16 Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca; 1
F17 Cãdere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc.– la
parcurgerea pedestrã a traseelor în perimetrul exterior; 3 F18
Repartizare executant cu pregatire profesionala
necorespunzatoare pe locurile de munca ,cu instruire
55
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
incompleta în domeniul securitatii si sanatatii în munca sau cu
incompatibilitati psiho-fiziologice fata de cerintele locului de
munca;
3
F19 Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de calcul fara
respectarea regulilor ergonomice; 2
F20 Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; 1
F21
Nepastrarea confidentialitatii asupra valorilor monetare
manipulate cat si expunerea acestora in public fara a se
asigura asupra riscurilor;
3
F22 Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile
securitatii si sanatatii in munca; 3
F23
Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai
echipamentului tehnic asupra defectiunilor aparute in timpul
lucrului;
3
F24
Lucrul în conditii de neconformitate cu reglementãrile
specifice: nemarcarea tensiunii de lucru pe unele prize de
curent electric, lipsa truselor medicale omologate;
3
F25 Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static) –
lucrul preponderent în pozitia asezat; 2
56
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
F26 Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere indelungata
in fata videoterminalelor; 2
F27 Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special
articulatia scapulo-humerala si articulatia pumnului; 1
F28 Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor interfalangiene; 1
F29 Suprasolicitare laringiana datorita discutiilor prelungite; 1
F30 Ritm mare de munca; 1
F31 Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare; 1
F32
Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intre
sefi si subordonati, relatii neprincipiale intre membrii
colectivului);
3
F33 Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol; 3
F34 Monotonia muncii; 1
F35 Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea
usilor de acces sau a echipamentelor tehnice din dotare; 2
F36 Cãdere liberã de obiecte, materiale pozitionate incorect sau
la manipularea manualã; 1
F37
Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase
(întepãtoare, tãioase, alunecoase,abrazive, adezive) in timpul
desfasurarii activitatii;
1
F38
Lovire de cãtre mijloacele de transport auto la deplasarea pe
57
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
traseul normal dintre domiciliu si sediul S.C. IPA S.A.–
accidente de circulatie de traseu;
3 F39
Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii
mecanismului de directie sau a sistemului de frânare a
autoturismului în mers, exploziei pneurilor, proiectarii de
corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc.,
executantul avand calitatea de pasager;
3
F40
Deterioararea accidentala a echipamentului individual de
protectie cat si a mijloacelor de protectie cu care este prevazut
echipamentul tehnic;
3
F41 Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare
sau a aparaturii electrocasnice; 3
F42 Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul; 3
F43 Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor
recipienti in care sunt preparate fierbinti; 2
F44
Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentarii
autoturismului sau in trafic in timpul coliziunilor dintre
autoturisme;
3
F45 Incendii provocate de izolatii electrice necorespunzatoare; 3
F46 Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; 3
58
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
F47
Electrocutare prin atingere directã – la atingerea accidentalã a
unor cãi de curent neprotejate sau aflate accidental sub
tensiune ;
3
F48
Electrocutare prin atingere indirectã deteriorarea accidentala
a legaturilor la instalatia de împãmântare a unor echipamente
tehnice electrice;
3
F49 Lucrul cu substante iritante, toxice – toner, lipici, diluant, pasta
corectoare; 1
F50 Calamitãti naturale (surprinderea în incintã de cãtre seism); 3
F51 Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva
unitatii ; 1
F52
Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos a
scaunelor executantilor in dreptul casetelor de evacuare a
aerului sau de deschiderea geamurilor si a usilor;
1
F53 Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie
carburanti); 3
F54 Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente pe
traseele exterioare de deplasare. 3 3.1.5 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUARII PENTRU
LOCUL DE MUNCA NUMARUL 1
���Nivelul de risc global calculat pentru locul de munca Nr. 1 este egal cu 2.71 valoare ce
59
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
îl încadreaza în categoria locurilor de munca cu nivel de risc acceptabil.
Rezultatul este sustinut de “Fisa de evaluare Nr. 1”, din care se observa ca din totalul
de 54 factori de risc identificati, toti au valori cuprinse în limita de acceptabilitate. În ceea
ce priveste repartitia factorilor de risc pe sursele generatoare, situatia se prezinta dupa
cum urmeaza (vezi Fig. 2 ):
• 42.59% - factori proprii executantului;
• 20.37% - factori proprii sarcinii de munca;
• 27.78% - factori proprii mijloacelor de productie;
• 9.26% - factori proprii mediului de munca;
���Din analiza Fisei de evaluare se constata ca 66.67 % dintre factorii de risc identificati
pot avea consecinte ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE). Fig.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICATI DUPA
ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCA
Locul de munca nr.1
NIVEL GLOBAL DE RISC: 2.713.3 LOCUL DE MUNCA NR.3
IT3.3.1 PROCESUL DE MUNCA
���������������������� Executantul este responsabil cu implementarea de sisteme informatice cat si
intretinerea aplicatiilor in functionare.Totodata acesta asigura si gestioneaza dotarea cu
tehnica de calcul, comunicatii si software si ofera suport tehnic utilizatorilor de programe
informatice din cadrul companiei;
Executantul este responsabil pentru utilizarea corespunzatoare a �sistemelor de lucru în
domeniul software cat si� de echipamentele tehnice din dotare( dupa ce acesta a fost instruit
si informat in prealabil cum sa le utilizeze).
3.3.2 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA EVALUAT
A. MIJLOACE DE PRODUCTIE
Echipamentele de munca folosite sunt:
60
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
• Calculatoare �(PC) – videoterminal, unitate centrala, tastatura, mouse;
• Imprimanta;
• Fotocopiator;
• Fax;
• Scaner;
• Telefon;
• Accesorii de birotica / papetarie;
• Foarfeca, cuter;
• Retroproiector;
• Trusa scule de mana de tip electronist (patent, surubelnita manuala si electrica, chei
fixe si dinamometrice,sfic, cleste sertizare, mufe retea, ciocan de lipit );
• Echipamente specifice activitati, precum servere, switch-uri, routere, firewall-uri,
modemuri analogice si digitale;
• Aparate de masura precum analizoarele de spectru sau multimetrele;
• Cabluri, mufe, etc.; • Ghilotina hartie;
• UPS;
• KVM;
• Mobilier specific de birou.
Aparatura electrocasnica destinata folosintei salariatilor:
• Dozator apa;
• Aparat filtru pentru cafea;
• Frigider.
Mijloace de protectie:
• Trusa medicala de de accordare a primului ajutor;
• Extinctor;
• Materiale igienico-sanitare.
61
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
B. SARCINA DE MUNCA
• Se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrarea� de date,� folosind �sistemul �
informatic �pus la dispozitie de catre angajator;
• Se ocupa de monitorizare infrastructurii de retea, a echipamentelor instalate in toate
unitatile teritoriale;
• Utilizeaza programe de stocare a bazelor de date cat si alte programe specifice;
• Foloseste echipamentul tehnic(P.C.) cat si echipamentul conex aferent acestuia;
• Monitorizeaza functionarea site-ului de web al societatii;
• Asigura asistenta tehnica pentru exploatarea aplicatiilor informatice implementate;
• Asigura mentenanta retelei de calculatoare ;
• Urmareste exploatarea tehnicii de calcul în reteaua� locala de calculatoare conform
conditiilor normative adecvate; • Propune masuri de optimizare a exploatarii tehnicii de calcul si a retelei locale de
calculatoare;
• Primeste sesizari pentru defectiunile aparute la sistemele de calcul;
• Face constatarea defectiunilor si procedeaza la remedierea lor;
• Service tehnica de calcul – imprimante, scanere ( evidenta lor ), trimiterea catre firma
care se ocupa de depanarea acestora – reinstalarea sistemelor de calcul în retea
dupa depanare;
• Remediaza defectiuni la servere – verificare, constatare, schimbare hard discuri (
salvarea datelor );
• Administrare servere – acces la servere de la distanta, configurari pe servere, UP –
date programe ( fisiere );
• Cablari – asigurarea materialelor, deplasarea la oficii, masuratori, cablarea
propriuzisa, instalare prize de retea, cablu de retea, Patch – panel, switch-uri,
conectare statie de lucru si server, conectare Router, verificare functionalitate;
• Raspunde de pastrarea resurselor hardware si software, a dreptului si accesului la
62
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
baza de date, a disciplinei în retea;
• Raspunde de întretinerea tehnicii de calcul, a instrumentelor informatice, a bazelor de
date, comunicatii în retea si transmiterii informatiei pe mediu magnetic spre interiorul
directiei si în relatie cu alte subunitati, indifferent daca întretinerea se efectueaza
direct sau prin intermediar;
• Raspunde de implementarea la nivelul subunitatii de noi aplicatii, în conformitate cu
instructiunile si documentatia primita, inclusiv: instalarea aplicatiei, concordanta
cerintelor cu resursele, pregatirea programului ce exploateaza aplicatia, asigurarea
asistente intensive pe perioada de experimentare si în exploatarea incipienta;
• Întocmeste si propune spre avizare si aprobare conducerii societatii planul de
încarcare a tehnicii de calcul si proiectul tehnic de interconectare a tehnicii de calcul,
asigurând implementarea lor.
• Semnalizeaza eventualele anomalii de conceptie a aplicatiilor în exploatare, propune
solutii sau perfectionari, analizeaza împreuna cu celelalte compartimente functionale
noi cerinte de activitati informatizate;
• Stabileste necesarul de echipamente de calcul al societatii �pe criterii de încarcare
optima a configuratiilor de calcul;
• Asigura asistenta metodologica si lucrativa a personalului de informatizare din
societate;
• Organizeaza activitatea de pregatire a personalului functional si operativ de
exploatare pentru utilizarea tehnicii de calcul si a aplicatiilor specifice;
• Executa dezvoltarea de aplicatii software pentru companie si pentru beneficiari;
• Organizeaza si urmareste lucrarile de întretinere si reparare a echipamentului de
calcul din dotarea societatii;
• Se preocupa de buna functionare a retelelor de calculatoare din dotare si de
implementarea în sistemele de retele a programelor de aplicatii specifice;
63
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
• Raspunde de asigurarea securitatii documentelor si pastrarea secretului de serviciu;
• Mentine curatenia la locul de munca;
• Isi insuseste si aplica prevederile legislatiei si a normelor interne in domeniul
securitatii si sanatatii in munca si cele privind apararea impotriva incendiilor;
• Participa la instruirile privind securitatea si sanatatea in munca, si cele privind
apararea impotriva incendiilor, organizate in cadrul societatii;
• Aplica masurile de prim ajutor adecvate tipului de accident;
• Aplica masurile de urgenta si evacuare respectand procedurile specifice;
• Indeplineste orice alta sarcina primita de la conducatorul direct al locului de munca,
pentru care are pregatirea necesara si pentru care este autorizat si instruit.
C. MEDIUL DE MUNCA
• Executantul îsi desfasoara activitatea la birou, în interiorul incintelor IPA cat si in
trafic;
• Microclimatul este corespunzator, unitatea fiind dotata cu �sistem de furnizare a
aerului conditionat;
• Este asigurata ergonomia locului de munca;
• Iluminatul este mixt si suficient;
• Ferestrele sunt prevazute cu protectie (jaluzele) impotriva razelor solare;
• Incaperea este curata;
• Pardoseala este neteda, nealunecoasa;
• Zogomotul si vibratiile� sunt� in limite admise deoarece activitatea nu presupune
utilizarea unor echipamente� generatoare de noxe fizice. 3.3.3 FACTORII DE RISC IDENTIFICATI
A. EXECUTANT
ACTIUNI GRESITE
• Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevazute în sarcina de
munca sau de o alta maniera decât prevederile procedurale sau cele cuprinse in
64
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
instructiunile specifice postului;
• Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului individual de protectie
de lucru si a mijloacelor de protectie din dotare (inclusiv cele colective);
• Utilizarea, intretinerea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din
dotare;
• Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme improvizate sau fara mijloacele
de protectie cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie;
• Manipulare si transport defectuos a echipamentului tehnic din dotare cat si a
materialelor utilizate;
• Interventii PSI periculoase, necorespunzatoare;
• Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului de munca;
• Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi, prind deplasari/ stationari in
locuri sau zone cu pericol temporar sau permanent. Intrari sau stationari in zone
periculoase in timpul activitatii;
• Comunicari si actiuni accidentogene;
• Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de lucru si de securitate si
sanatate in munca;
• Supraaprecierea limitelor personale;
• Apreciere necorespunzatoare a riscurilor existente;
• Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca;
• Cadere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin împiedicare – la
parcurgerea pedestra a traseelor în incinta sau în perimetrul exterior;
• Lucrul sub influenta bauturilor alcoolice sau a medicamentelor (sedative,
halucinogene si narcotice) cat si in stare de oboseala avansata;
• Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate;
• Transport de materiale in volum mare ce poate acoperi raza vizuala de deplasare; • Depozitare defectuasa a echipamentelor prin neasigurarea acestora impotriva
65
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
caderilor necontrolate;
• Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) în locuri în care acest lucru nu este
permis;
• Interventii la componente de masini in miscare in timpul functionarii acestora;
• Circulatia fãrã închiderea centurii de sigurantã (in calitate de pasager);
• Utilizare de aparate de masura si control care nu corespund (defecte sau
neomologate);
• Interventii la echipamente tehnice fara deconectarea de la reteaua electrica si fara
asigurarea masurilor care sa previna punerea accidentala sub tensiune;
• Verificarea absentei tensiunii electrice cu mana;
• Succesiunea gresita a operatiilor / operatii, reguli, procedee gresite / absenta unor
operatii;
• Reglarea incorecta a caracteristicilor de display;
• Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de calcul fara respectarea regulilor
ergonomice;
• Cãdere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc.– la parcurgerea pedestrã a
traseelor în perimetrul exterior;
• Repartizare executant cu pregatire profesionala necorespunzatoare pe locurile de
munca ,cu instruire incompleta în domeniul securitatii si sanatatii în munca sau cu
incompatibilitati psiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca;
OMISIUNI
• Omiterea utilizarii echipamentului individual de protectie, a echipamentului individual
de lucru sau a mijloacelor de protectie specifice;
• Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii muncii;
• Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai echipamentului tehnic asupra
defectiunilor aparute in timpul lucrului;
66
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
B. SARCINA DE MUNCA
CONTINUT NECORESPUNZATOR • Lucrul în conditii de neconformitate cu reglementãrile specifice: nemarcarea tensiunii
de lucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselor medicale omologate;
SUPRASOLICITARE FIZICA
• Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special articulatia
scapulo-humerala si articulatia pumnului;
• Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere indelungata in fata
videoterminalelor;
• Suprasolicitari osteo-musculo-articulare prin manipulare de materiale sau obiecte
grele si/sau aplecari si ridicari repetate ;
• Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor interfalangiene;
• Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare – lucrul preponderent în pozitia asezat;
• Efort static, pozitie fixa la parcurgerea traseelor lungi in calitate de pasager;
SUPRASOLICITARE PSIHICA
• Ritm mare de munca;
• Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intre sefi si subordonati,
relatii neprincipiale intre membrii colectivului);
• Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol;
• Efectuarea de operatii repetitive, de ciclu scurt cu grad de raspundere mare sau
extrem de complexe;
C. MIJLOACE DE PRODUCTIE
FACTORI DE RISC MECANIC
• Leziuni membre (strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces, a
echipamentelor tehnice, dispozitive, accesorii sau scule actionate manual sau de
echipamente in timpul montarii- demontarii si intretinerii;
• Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase (întepatoare, taioase,
67
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
alunecoase, abrazive, adezive) in timul desfasurarii activitatii;
• Cãdere liberã de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la manipularea manualã; • Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotele superioare amplasate
fara asigurarea împotriva deplasarilor necontrolate;
• Deterioararea accidentala a echipamentului individual de protectie cat si a mijloacelor
de protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic;
• Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare sau a aparaturii
electrocasnice;
• Lovire de cãtre mijloacele de transport auto la deplasarea pe traseul normal dintre
domiciliu si sediul societatii S.C. IPA S.A. – accidente de circulatie de traseu;
• Autodeclansari, porniri accidentale ale echipamentelor in timpul activitatilor de
curatare si intretinere;
FACTORI DE RISC TERMIC
• Incendii provocate de izolatii electrice necorespunzatoare;
• Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor recipienti in care sunt
preparate fierbinti;
FACTORI DE RISC ELECTRIC
• Electrocutare prin atingere directã – la atingerea accidentalã a unor cãi de curent
neprotejate sau aflate accidental sub tensiune;
• Electrocutare prin atingere indirectã deteriorarea accidentala a legaturilor la instalatia
de împãmântare a unor echipamente tehnice electrice;
• Electrocutare la aparitia tensiunii de pas;
• Potential electrostatic – la deteriorarea accidentala a legaturii la instalatia de
împamântare in contact cu un bun conductor electric;
FACTORI DE RISC CHIMIC
• Lucrul cu substante iritante, toxice – lipici, diluant, pasta corectoare;
D. MEDIUL DE MUNCAFACTORI DE RISC FIZIC
68
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
• Calamitãti naturale (surprinderea în incintã de cãtre seism);
• Curenti de aer favorizati de deschiderea geamurilor, a usilor, de amplasamentul
defectuos a scaunelor executantilor in dreptul casetelor de evacuare a aerului
conditionat cat si in timpul interventiilor in camera tehnica a serverelor;
• Apar pulberi de praf in timpul efectuarii anumitor activitati;
FACTORI DE RISC CHIMIC
• Prezenta in zone cu potential pericol de explozie (statie carburanti);
FACTORI DE RISC BIOLOGIC
• Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente pe traseele exterioare de
deplasare. UNITATEA:
S.C. IPA S.A. NUMAR PERSOANE EXPUSE: 153
SECTIA(DEPARTAMENT):
IT
3.3.4
FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA DURATA EXPUNERII: 8h/sch.
LOCUL DE MUNCA:
IT
FISA NR.3 ECHIPA DE EVALUARE:
Mirela Valeanu - Evaluator autorizat
Octavian Luchian- Medic primar medicina muncii
Vasile Marinescu - Lucrator desemnat S.S.M.
Gheorghe Matei - Intervievat
COMPONENTA
SISTEMULUI DE MUNCA FACTORI DE RISC
IDENTIFICATI
FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A FACTORILOR
69
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
DE RISC(descriere,parametri)
CONSECINTA
MAXIMA
PREVIZIBILA
CLASA DE
GRAVITATE
CLASA DE
FRECVENT
A
NIVEL
PARTIAL
DE RISC
EXECUTANT ACTIUNI GRESITE
1.Executarea de operatii si lucrari din proprie
initiativa neprevazute în sarcina de munca sau de o
alta maniera decât prevederile procedurale sau
cele cuprinse in instructiunile specifice postului;
DECES 7 1 3
2.Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea
echipamentului individual de protectie de lucru si a
mijloacelor de protectie din dotare (inclusiv cele
colective);
DECES 7 1 3
3.Utilizarea, intretinerea si pregatirea
necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din
dotare;
70
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
DECES 7 1 3
4.Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu
sisteme improvizate sau fara mijloacele de protectie
cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie;
DECES 7 1 3
5.Manipulare si transport defectuos a
echipamentului tehnic din dotare cat si a
materialelor utilizate;
ITM 45-180 zile 3 1 2
6.Interventii PSI periculoase, necorespunzatoare; DECES 7 1 3
7.Parasirea locului de munca fara acordul
conducatorului locului de munca; DECES 7 1 3
8.Expunerea in afara sarcinii de munca la factori
periculosi, prind deplasari/ stationari in locuri sau
zone cu pericol temporar sau permanent. Intrari sau
stationari in zone periculoase in timpul activitatii;
DECES 7 1 3 9.Comunicari si actiuni accidentogene; DECES 7 1 3
10.Minimalizarea pericolului prin nerespectarea
instructiunilor de lucru si de securitate si sanatate in
munca;
DECES 7 1 3
11.Supraaprecierea limitelor personale; DECES 7 1 3
12.Apreciere necorespunzatoare a riscurilor
existente; DECES 7 1 3
13.Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca; ITM 3-45 zile 2 1 1
14.Cadere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin
71
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
alunecare, prin împiedicare – la parcurgerea
pedestra a traseelor în incinta sau în perimetrul
exterior;
ITM 45-180 zile 3 1 2
15.Lucrul sub influenta bauturilor alcoolice sau a
medicamentelor (sedative, halucinogene si
narcotice) cat si in stare de oboseala avansata;
DECES 7 1 3
16.Nerespectarea instructiunilor specifice de
electrosecuritate; DECES 7 1 3
17.Transport de materiale in volum mare ce poate
acoperi raza vizuala de deplasare; DECES 7 1 3
18.Depozitare defectuasa a echipamentelor prin
neasigurarea acestora impotriva caderilor
necontrolate;
DECES 7 1 3
19.Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari
aprinse) în locuri în care acest lucru nu este permis; DECES 7 1 3
20.Interventii la componente de masini in miscare in
timpul functionarii acestora; DECES 7 1 3
21.Circulatia fãrã închiderea centurii de sigurantã
(in calitate de pasager); DECES 7 1 3
22.Utilizare de aparate de masura si control care nu
corespund (defecte sau neomologate); DECES 7 1 3
23.Interventii la echipamente tehnice fara
deconectarea de la reteaua electrica si fara
72
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
asigurarea masurilor care sa previna punerea
accidentala sub tensiune;
DECES 7 1 3 24.Verificarea absentei tensiunii electrice cu mana; DECES 7 1 3
25.Succesiunea gresita a operatiilor / operatii,
reguli, procedee gresite / absenta unor operatii; DECES 7 1 3
26.Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; ITM 3-45 zile 2 1 1
27.Pozitionare incorecta a elementelor sistemului
de calcul fara respectarea regulilor ergonomice; ITM 45-180 zile 3 1 2
28.Cãdere, pasire in gol, alunecare in canale,
santuri, etc.– la parcurgerea pedestrã a traseelor în
perimetrul exterior;
DECES 7 1 3
29.Repartizare executant cu pregatire profesionala
necorespunzatoare pe locurile de munca ,cu
instruire incompleta în domeniul securitatii si
sanatatii în munca sau cu incompatibilitati
psiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca;
DECES 7 1 3
EXECUTANT OMISIUNI
30.Omiterea utilizarii echipamentului individual de
protectie, a echipamentului individual de lucru sau a
mijloacelor de protectie specifice;
DECES 7 1 3
31.Neefectuarea in timp util a unor operatii
indispensabile securitatii muncii; DECES 7 1 3
32.Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai
73
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
echipamentului tehnic asupra defectiunilor aparute
in timpul lucrului;
DECES 7 1 3
SARCINA DE MUNCA
CONTINUT
NECORESPUNZATO
R
33.Lucrul în conditii de neconformitate cu
reglementãrile specifice: nemarcarea tensiunii de
lucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselor
medicale omologate;
DECES 7 1 3
SARCINA DE MUNCA SUPRASOLICITARE
FIZICA
34.Suprasolicitarea articulatiilor membrelor
superioare in special articulatia scapulo-humerala si
articulatia pumnului;
ITM 3-45 zile 2 1 1
35.Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere
indelungata in fata videoterminalelor; INV gr.III 4 1 2
36.Suprasolicitari osteo-musculo-articulare prin
manipulare de materiale sau obiecte grele si/sau
aplecari si ridicari repetate ;
ITM 45-180 zile 3 1 2
37.Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor
interfalangiene; ITM 3-45 zile 2 1 1 38.Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare –
74
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
lucrul preponderent în pozitia asezat; ITM 45-180 zile 3 1 2
39.Efort static, pozitie fixa la parcurgerea traseelor
lungi in calitate de pasager; ITM 3-45 zile 2 1 1
SARCINA DE MUNCA SUPRASOLICITARE
PSIHICA 40.Ritm mare de munca; ITM 3-45 zile 2 1 1
41.Climat psihosocial necorespunzator ( relatii
neprincipiale intre sefi si subordonati, relatii
neprincipiale intre membrii colectivului);
DECES 7 1 3
42.Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol; DECES 7 1 3
43.Efectuarea de operatii repetitive, de ciclu scurt
cu grad de raspundere mare sau extrem de
complexe;
ITM 3-45 zile 2 1 1
MIJLOACE DE
PRODUCTIE
FACTORI DE RISC
MECANIC
44.Leziuni membre (strivire, prindere, etc.) la
utilizarea usilor de acces, a echipamentelor tehnice,
dispozitive, accesorii sau scule actionate manual
sau de echipamente in timpul montarii- demontarii si
intretinerii;
ITM 45-180 zile 3 1 2
45.Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi
periculoase (întepatoare, taioase, alunecoase,
75
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
abrazive, adezive) in timul desfasurarii activitatii;
ITM 3-45 zile 2 1 1
46.Cãdere liberã de obiecte, materiale pozitionate
incorect sau la manipularea manualã; ITM 3-45 zile 2 1 1
47.Cadere libera de materiale sau echipament
tehnic de la cotele superioare amplasate fara
asigurarea împotriva deplasarilor necontrolate;
DECES 7 1 3
48.Deterioararea accidentala a echipamentului
individual de protectie cat si a mijloacelor de
protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic;
DECES 7 1 3
49.Deteriorarea accidentala a echipamentelor
tehnice din dotare sau a aparaturii electrocasnice; DECES 7 1 3
50.Lovire de cãtre mijloacele de transport auto la
deplasarea pe traseul normal dintre domiciliu si
sediul societatii S.C. IPA S.A. – accidente de
circulatie de traseu;
DECES 7 1 3
51.Autodeclansari, porniri accidentale ale
echipamentelor in timpul activitatilor de curatare si
intretinere;
DECES 7 1 3 MIJLOACE DE
PRODUCTIE
FACTORI DE RISC
TERMIC
76
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
52.Incendii provocate de izolatii electrice
necorespunzatoare; DECES 7 1 3
53.Ardere, oparire cauzate de caderea
(rasturnarea) unor recipienti in care sunt preparate
fierbinti;
ITM 45-180 zile 3 1 2
MIJLOACE DE
PRODUCTIE
FACTORI DE RISC
ELECTRIC
54.Electrocutare prin atingere directã – la atingerea
accidentalã a unor cãi de curent neprotejate sau
aflate accidental sub tensiune;
DECES 7 1 3
55.Electrocutare prin atingere indirectã deteriorarea
accidentala a legaturilor la instalatia de
împãmântare a unor echipamente tehnice electrice;
DECES 7 1 3
56.Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; DECES 7 1 3
57.Potential electrostatic – la deteriorarea
accidentala a legaturii la instalatia de împamântare
in contact cu un bun conductor electric;
DECES 7 1 3
MIJLOACE DE
PRODUCTIE
FACTORI DE RISC
77
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
CHIMIC
58.Lucrul cu substante iritante, toxice – lipici,
diluant, pasta corectoare; ITM 3-45 zile 2 1 1
MEDIUL DE MUNCA FACTORI DE RISC
FIZIC
59.Calamitãti naturale (surprinderea în incintã de
cãtre seism); DECES 7 1 3
60.Curenti de aer favorizati de deschiderea
geamurilor, a usilor, de amplasamentul defectuos a
scaunelor executantilor in dreptul casetelor de
evacuare a aerului conditionat cat si in timpul
interventiilor in camera tehnica a serverelor;
ITM 3-45 zile 2 1 1
61.Apar pulberi de praf in timpul efectuarii anumitor
activitati; NEGLIJABILE 1 1 1
MEDIUL DE MUNCA FACTORI DE RISC
CHIMIC
62.Prezenta in zone cu potential pericol de explozie
(statie carburanti); DECES 7 1 3
MEDIUL DE MUNCA FACTORI DE RISC
BIOLOGIC
63.Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.)
prezente pe traseele exterioare de deplasare. DECES 7 1 3 Locul de munca nr.3
Nivelul de risc global al locului de munca este: 2.75
63
∑ Ri X ri
78
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
i=1 0(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 0(4x4) + 43(3x3) + 8(2x2) + 12(1x1) Nrgi = 63 = 0x7 + 0x6 + 0x5 + 0x4 + 43x3 + 8x2 + 12x1 = 2.75
∑ ri
i=1 Fig.1 NIVELURILE PARTIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC
Locul de munca nr.3
NIVEL GLOBAL DE RISC: 2.75LEGENDA FIGURA Nr.1
Nr. Crt. Denumirea factorului de risc
Nivel
partial de
risc
F1
Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa
neprevazute în sarcina de munca sau de o alta maniera
decât prevederile procedurale sau cele cuprinse in
instructiunile specifice postului;
3
F2
Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului
individual de protectie de lucru si a mijloacelor de protectie din
dotare (inclusiv cele colective);
3
F3 Utilizarea, intretinerea si pregatirea necorespunzatoare a
echipamentelor tehnice din dotare; 3
F4
Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme
improvizate sau fara mijloacele de protectie cu care a fost
prevazut echipamentul din fabricatie;
79
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
3
F5 Manipulare si transport defectuos a echipamentului tehnic din
dotare cat si a materialelor utilizate; 2
F6 Interventii PSI periculoase, necorespunzatoare; 3
F7 Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului
de munca; 3
F8
Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi,
prind deplasari/ stationari in locuri sau zone cu pericol
temporar sau permanent. Intrari sau stationari in zone
periculoase in timpul activitatii;
3
F9 Comunicari si actiuni accidentogene; 3
F10 Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de
lucru si de securitate si sanatate in munca; 3
F11 Supraaprecierea limitelor personale; 3
F12 Apreciere necorespunzatoare a riscurilor existente; 3
F13 Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca; 1
F14
Cadere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare,
prin împiedicare – la parcurgerea pedestra a traseelor în
incinta sau în perimetrul exterior;
2
F15
Lucrul sub influenta bauturilor alcoolice sau a medicamentelor
(sedative, halucinogene si narcotice) cat si in stare de
80
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
oboseala avansata;
3
F16 Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate; 3
F17 Transport de materiale in volum mare ce poate acoperi raza
vizuala de deplasare; 3
F18 Depozitare defectuasa a echipamentelor prin neasigurarea
acestora impotriva caderilor necontrolate; 3 F19 Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) în locuri în
care acest lucru nu este permis; 3
F20 Interventii la componente de masini in miscare in timpul
functionarii acestora; 3
F21 Circulatia fãrã închiderea centurii de sigurantã (in calitate de
pasager); 3
F22 Utilizare de aparate de masura si control care nu corespund
(defecte sau neomologate); 3
F23
Interventii la echipamente tehnice fara deconectarea de la
reteaua electrica si fara asigurarea masurilor care sa previna
punerea accidentala sub tensiune;
3
F24 Verificarea absentei tensiunii electrice cu mana; 3
F25 Succesiunea gresita a operatiilor / operatii, reguli, procedee
gresite / absenta unor operatii; 3
F26 Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; 1
F27 Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de calcul fara
respectarea regulilor ergonomice; 2
F28 Cãdere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc.– la
81
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
parcurgerea pedestrã a traseelor în perimetrul exterior; 3
F29
Repartizare executant cu pregatire profesionala
necorespunzatoare pe locurile de munca ,cu instruire
incompleta în domeniul securitatii si sanatatii în munca sau cu
incompatibilitati psiho-fiziologice fata de cerintele locului de
munca;
3
F30
Omiterea utilizarii echipamentului individual de protectie, a
echipamentului individual de lucru sau a mijloacelor de
protectie specifice;
3
F31 Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile
securitatii muncii; 3
F32
Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai
echipamentului tehnic asupra defectiunilor aparute in timpul
lucrului;
3
F33
Lucrul în conditii de neconformitate cu reglementãrile
specifice: nemarcarea tensiunii de lucru pe unele prize de
curent electric, lipsa truselor medicale omologate;
3
F34 Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special
82
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
articulatia scapulo-humerala si articulatia pumnului; 1
F35 Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere indelungata
in fata videoterminalelor; 2
F36
Suprasolicitari osteo-musculo-articulare prin manipulare de
materiale sau obiecte grele si/sau aplecari si ridicari repetate ; 2
F37 Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor interfalangiene; 1
F38 Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare – lucrul
preponderent în pozitia asezat; 2
F39 Efort static, pozitie fixa la parcurgerea traseelor lungi in
calitate de pasager; 1 F40 Ritm mare de munca; 1
F41
Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intre
sefi si subordonati, relatii neprincipiale intre membrii
colectivului);
3
F42 Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol; 3
F43 Efectuarea de operatii repetitive, de ciclu scurt cu grad de
raspundere mare sau extrem de complexe; 1
F44
Leziuni membre (strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de
acces, a echipamentelor tehnice, dispozitive, accesorii sau
scule actionate manual sau de echipamente in timpul montarii
demontarii si intretinerii;
2
F45
83
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase
(întepatoare, taioase, alunecoase, abrazive, adezive) in timul
desfasurarii activitatii;
1
F46 Cãdere liberã de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la
manipularea manualã; 1
F47
Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotele
superioare amplasate fara asigurarea împotriva deplasarilor
necontrolate;
3
F48
Deterioararea accidentala a echipamentului individual de
protectie cat si a mijloacelor de protectie cu care este prevazut
echipamentul tehnic;
3
F49 Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare
sau a aparaturii electrocasnice; 3
F50
Lovire de cãtre mijloacele de transport auto la deplasarea pe
traseul normal dintre domiciliu si sediul societatii S.C. IPA S.A.
– accidente de circulatie de traseu;
3
F51 Autodeclansari, porniri accidentale ale echipamentelor in
timpul activitatilor de curatare si intretinere; 3
F52 Incendii provocate de izolatii electrice necorespunzatoare; 3
84
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
F53 Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor
recipienti in care sunt preparate fierbinti; 2
F54
Electrocutare prin atingere directã – la atingerea accidentalã a
unor cãi de curent neprotejate sau aflate accidental sub
tensiune;
3
F55
Electrocutare prin atingere indirectã deteriorarea accidentala
a legaturilor la instalatia de împãmântare a unor echipamente
tehnice electrice;
3
F56 Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; 3
F57
Potential electrostatic – la deteriorarea accidentala a legaturii
la instalatia de împamântare in contact cu un bun conductor
electric;
3
F58 Lucrul cu substante iritante, toxice – lipici, diluant, pasta
corectoare; 1
F59 Calamitãti naturale (surprinderea în incintã de cãtre seism); 3 F60
Curenti de aer favorizati de deschiderea geamurilor, a usilor,
de amplasamentul defectuos a scaunelor executantilor in
dreptul casetelor de evacuare a aerului conditionat cat si in
timpul interventiilor in camera tehnica a serverelor;
1
85
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
F61 Apar pulberi de praf in timpul efectuarii anumitor activitati; 1
F62 Prezenta in zone cu potential pericol de explozie (statie
carburanti); 3
F63 Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente pe
traseele exterioare de deplasare. 3 3.3.5 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUARII PENTRU
LOCUL DE MUNCA NUMARUL 3
���Nivelul de risc global calculat pentru locul de munca Nr. 3 este egal cu 2.75 valoare ce
îl încadreaza în categoria locurilor de munca cu nivel de risc acceptabil.
Rezultatul este sustinut de “Fisa de evaluare Nr. 3”, din care se observa ca din totalul
de 63 factori de risc identificati, toti au valori cuprinse în limita de acceptabilitate. În ceea
ce priveste repartitia factorilor de risc pe sursele generatoare, situatia se prezinta dupa
cum urmeaza (vezi Fig. 2 ):
• 50.79% - factori proprii executantului;
• 17.46% - factori proprii sarcinii de munca;
• 23.81% - factori proprii mijloacelor de productie;
• 7.94% - factori proprii mediului de munca;
���Din analiza Fisei de evaluare se constata ca 69.84 % dintre factorii de risc identificati
pot avea consecinte ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE). Fig.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICATI DUPA
ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCA
Locul de munca nr.3
NIVEL GLOBAL DE RISC: 2.753.8 LOCUL DE MUNCA NR.8
AUTOMATIST ELECTRONIST3.8.1 PROCESUL DE MUNCA
������������ � � � � � � � � � �� Executantul se ocupa de� redactarea , documentarea si elaborarea
proiectelor de cercetare cerute de beneficiari.Totodata acesta se ocupa de realizarea
prototipurilor, de punerea lor in functiune cat se de testare acestora.
86
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
Executantul este responsabil pentru utilizarea corespunzatoare a �sistemelor de lucru în
domeniul software cat si� de echipamentele tehnice din dotare( dupa ce acesta a fost instruit
si informat in prealabil cum sa le utilizeze).
3.8.2 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA EVALUAT
A. MIJLOACE DE PRODUCTIE
Echipamentele de munca folosite sunt:
• Calculatoare �(PC) – videoterminal, unitate centrala, tastatura, mouse;
• Imprimanta;
• Fotocopiator;
• Fax;
• Scaner;
• Floter;
• UPS;
• Boxe;
• Telefon;
• Accesorii de birotica / papetarie;
• Foarfeca, cuter;
• Letcon;
• Trusa scule electro-mecanice;
• Sfic;
• Cleste sertizare;
• Liza;
• Carucior marfa; • Mobilier specific de birou.
Aparatura electrocasnica destinata folosintei salariatilor:
• Dozator apa;
• Aparat filtru pentru cafea;
87
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
• Frigider.
Mijloace de protectie:
• Trusa medicala de acordare a primului ajutor;
• Extinctor;
• Materiale igienico-sanitare.
B. SARCINA DE MUNCA
• Realizeaza documentarea privind proiectul de cercetare;
• Elaboreaza documentatia necesara realizarii proiectului;
• Gaseste si stabileste solutia tehnica pentru fiecare proiect;
• Realizeaza modele si prototipuri;
• Monteaza echipamentul tehnic;
• Pune in functiune modele si prototipuri;
• Efectueaza teste pe modele si prototipuri
• Se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrarea�de date,�folosind sistemul
informatic pus la dispozitie de catre angajator;
• Utilizeaza programe de stocare a bazelor de date cat si alte programe specifice;
• Foloseste echipamentul tehnic (PC) cat si echipamentul conex aferent acestuia;
• Prelucreza, indosariaza si arhiveaza�toate documentele societatii asigurand
accesibilitatea ulterioara la informatii;
• Reprezinta organizatia in relatiile cu terte persoane fizice sau juridice; • La dispozitia sefului direct realizeaza si alte sarcini de munca conform pregatirii si
instruirii personale cat si conform procedurilor de lucru si a atributiilor cuprinse in fisa
postului.
C. MEDIUL DE MUNCA
• Executantul îsi desfasoara activitatea la birou, în interiorul incintelor IPA, in aer liber
cat si in trafic;
• Microclimatul este corespunzator, unitatea fiind dotata cu �sistem de furnizare a
88
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
aerului conditionat;
• Apar variatii de temperatura� in timpul activitatilor desfasurate in aer liber cat si
temperaturi extreme generate de fiecare anotimp;
• Este asigurata ergonomia locului de munca;
• Iluminatul este mixt si suficient;
• Ferestrele sunt prevazute cu protectie (jaluzele) impotriva razelor solare;
• Incaperea este curata;
• Pardoseala este neteda, nealunecoasa;
• Zogomotul si vibratiile� sunt� in limite admise deoarece activitatea nu presupune
utilizarea unor echipamente� generatoare de noxe fizice;
• In timpul deplasarilor la clienti executantul este supus conditiilor specifice de mediu
locului unde se deplaseaza.
3.8.3 FACTORII DE RISC IDENTIFICATI
A. EXECUTANT
ACTIUNI GRESITE
• Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevãzute în sarcina de
muncã sau de o altã manierã decât prevederile procedurale sau cele cuprinse in instructiunile specifice postului din care sa rezulte stari periculoase sau nocive;
• Cãdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin împiedicare – la
parcurgerea pedestrã a traseelor în incinta sau în perimetrul exterior ;
• Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului de lucru si a
mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv cele colective);
• Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din dotare;
• Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de lucru si de securitate si
sanatate in munca;
• Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului de munca;
• Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente;
89
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
• Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare;
• Comunicari si actiuni accidentogene ;
• Desfasurarea activitatii sub influenta bãuturilor alcoolice, într-un stadiu avansat de
oboseala sau dupã administrarea unor medicamente (sedative halucinogene si
narcotice) ;
• Circulatia fãrã închiderea centurii de sigurantã(in calitate de pasager);
• Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi, prind deplasari/ stationari in
locuri sau zone cu pericol temporar sau permanent. Intrari sau stationari in zone
periculoase in timpul activitatii;
• Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate;
• Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme improvizate sau fara mijloacele
de protectie cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie;
• Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) în locuri în care acest lucru nu este
permis in apropierea agentilor chimici inflamabili;
• Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca;
• Cãdere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc.– la parcurgerea pedestrã a
traseelor în perimetrul exterior;
• Repartizare executant cu pregatire profesionala necorespunzatoare pe locurile de
munca ,cu instruire incompleta în domeniul securitatii si sanatatii în munca sau cu
incompatibilitati psiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca;
• Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de calcul fara respectarea regulilor
ergonomice;
• Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; OMISIUNI
• Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii si sanatatii in
munca;
• Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai echipamentului tehnic asupra
90
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
defectiunilor aparute in timpul lucrului;
B. SARCINA DE MUNCA
CONTINUT NECORESPUNZATOR
• Lucrul în conditii de neconformitate cu reglementãrile specifice: nemarcarea tensiunii
de lucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselor medicale omologate;
SUPRASOLICITARE FIZICA
• Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static) – lucrul preponderent în
pozitia asezat;
• Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere indelungata in fata
videoterminalelor;
• Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special articulatia
scapulo-humerala si articulatia pumnului;
• Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor interfalangiene;
SUPRASOLICITARE PSIHICA
• Ritm mare de munca;
• Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare;
• Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intre sefi si subordonati,
relatii neprincipiale intre membrii colectivului);
• Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol;
C. MIJLOACE DE PRODUCTIE FACTORI DE RISC MECANIC
• Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces sau a
echipamentelor tehnice din dotare;
• Cãdere liberã de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la manipularea manualã;
• Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase (întepãtoare, tãioase,
alunecoase,abrazive, adezive) in timpul desfasurarii activitatii;
• Lovire de cãtre mijloacele de transport auto la deplasarea pe traseul normal dintre
91
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
domiciliu si sediul S.C. IPA S.A.– accidente de circulatie de traseu;
• Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii mecanismului de directie sau a
sistemului de frânare a autoturismului în mers, exploziei pneurilor, proiectarii de
corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc., executantul avand calitatea de
pasager;
• Deterioararea accidentala a echipamentului individual de protectie cat si a mijloacelor
de protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic;
• Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare sau a aparaturii
electrocasnice;
• Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul;
• Desprinderea, caderea si proiectarea de corpuri, particule desprinse accidental din
echipamente in miscare, din scule de lucru, unelte etc. (in timpul deplasarilor le
beneficiari);
• Lovire de catre lize, motostivuitoare sau poduri rulante la deplasarea prin incintele
fabricilor sau pe traseul de deplasare in curtile unitatilor (in timpul deplasarilor le
beneficiari);
• Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotele superioare amplasate
fara asigurarea împotriva deplasarilor necontrolate (in timpul deplasarilor le
beneficiari);
FACTORI DE RISC TERMIC
• Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor recipienti in care sunt
preparate fierbinti;
• Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentarii autoturismului sau in trafic in timpul coliziunilor dintre autoturisme;
• Incendii provocate de izolatii electrice necorespunzatoare;
FACTORI DE RISC ELECTRIC
• Electrocutare la aparitia tensiunii de pas;
92
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
• Electrocutare prin atingere directã – la atingerea accidentalã a unor cãi de curent
neprotejate sau aflate accidental sub tensiune ;
• Electrocutare prin atingere indirectã deteriorarea accidentala a legaturilor la instalatia
de împãmântare a unor echipamente tehnice electrice;
FACTORI DE RISC CHIMIC
• Lucrul cu substante iritante, toxice – toner, lipici, diluant, pasta corectoare;
D. MEDIUL DE MUNCA
FACTORI DE RISC FIZIC
• Calamitãti naturale (surprinderea în incintã de cãtre seism);
• Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva unitatii ;
• Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos a scaunelor executantilor
in dreptul casetelor de evacuare a aerului sau de deschiderea geamurilor si a usilor;
• Variatii de temperatura aparute in timpul activitatilor desfasurate in aer liber cat si
temperaturile extreme generate de anotimp;
• Expunere ocazionala la zgomot (in timpul deplasarilor la beneficiari);
FACTORI DE RISC CHIMIC
• Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie carburanti);
• Expunere ocazionala la gaze, vapori toxici, substante chimice variate, pulberi
pneumoconiogene, fumuri de sudura, etc.(in timpul deplasarilor la beneficiari); FACTORI DE RISC BIOLOGIC
• Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente pe traseele exterioare de
deplasare. UNITATEA:
S.C. IPA S.A. NUMAR PERSOANE EXPUSE: 2
SECTIA(DEPARTAMENT):
TEHNICO-ADMINISTRATIV
3.8.4
FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA DURATA EXPUNERII: 8h/sch.
93
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
LOCUL DE MUNCA:
AUTOMATIST ELECTRONIST
FISA NR.8 ECHIPA DE EVALUARE:
Mirela Valeanu - Evaluator
autorizat
Octavian Luchian- Medic primar medicina muncii
Vasile Marinescu - Lucrator desemnat S.S.M.
Petre Visu - Intervievat
COMPONENTA
SISTEMULUI DE MUNCA FACTORI DE RISC
IDENTIFICATI
FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A FACTORILOR
DE RISC(descriere,parametri)
CONSECINTA
MAXIMA
PREVIZIBILA
CLASA DE
GRAVITATE
CLASA DE
FRECVENT
A
NIVEL
PARTIAL
DE RISC
EXECUTANT ACTIUNI GRESITE
1.Executarea de operatii si lucrari din proprie
94
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
initiativa neprevãzute în sarcina de muncã sau de o
altã manierã decât prevederile procedurale sau cele
cuprinse in instructiunile specifice postului din care
sa rezulte stari periculoase sau nocive;
DECES 7 1 3
2.Cãdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin
alunecare, prin împiedicare – la parcurgerea
pedestrã a traseelor în incinta sau în perimetrul
exterior ;
ITM 45-180 zile 3 1 2
3.Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea
echipamentului de lucru si a mijloacelor de
protectie din dotare ( inclusiv cele colective);
DECES 7 1 3
4.Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a
echipamentelor tehnice din dotare; DECES 7 1 3
5.Minimalizarea pericolului prin nerespectarea
instructiunilor de lucru si de securitate si sanatate in
munca;
DECES 7 1 3
6.Parasirea locului de munca fara acordul
conducatorului locului de munca; DECES 7 1 3
7.Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor
existente; DECES 7 1 3
8.Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; DECES 7 1 3 9.Comunicari si actiuni accidentogene ; DECES 7 1 3
10.Desfasurarea activitatii sub influenta bãuturilor
95
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
alcoolice, într-un stadiu avansat de oboseala sau
dupã administrarea unor medicamente (sedative
halucinogene si narcotice) ;
DECES 7 1 3
11.Circulatia fãrã închiderea centurii de sigurantã(in
calitate de pasager); DECES 7 1 3
12.Expunerea in afara sarcinii de munca la factori
periculosi, prind deplasari/ stationari in locuri sau
zone cu pericol temporar sau permanent. Intrari sau
stationari in zone periculoase in timpul activitatii;
DECES 7 1 3
13.Nerespectarea instructiunilor specifice de
electrosecuritate; DECES 7 1 3
14.Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu
sisteme improvizate sau fara mijloacele de protectie
cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie;
DECES 7 1 3
15.Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari
aprinse) în locuri în care acest lucru nu este permis
in apropierea agentilor chimici inflamabili;
DECES 7 1 3
16.Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca; ITM 3-45 zile 2 1 1
17.Cãdere, pasire in gol, alunecare in canale,
santuri, etc.– la parcurgerea pedestrã a traseelor în
perimetrul exterior;
DECES 7 1 3
96
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
18.Repartizare executant cu pregatire profesionala
necorespunzatoare pe locurile de munca ,cu
instruire incompleta în domeniul securitatii si
sanatatii în munca sau cu incompatibilitati
psiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca;
DECES 7 1 3
19.Pozitionare incorecta a elementelor sistemului
de calcul fara respectarea regulilor ergonomice; ITM 45-180 zile 3 1 2
20.Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; ITM 3-45 zile 2 1 1
EXECUTANT OMISIUNI 21.Neefectuarea in timp util a unor operatii
indispensabile securitatii si sanatatii in munca; DECES 7 1 3
22.Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai
echipamentului tehnic asupra defectiunilor aparute
in timpul lucrului;
DECES 7 1 3 SARCINA DE MUNCA
CONTINUT
NECORESPUNZATO
R
23.Lucrul în conditii de neconformitate cu
reglementãrile specifice: nemarcarea tensiunii de
lucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselor
medicale omologate;
DECES 7 1 3
SARCINA DE MUNCA SUPRASOLICITARE
FIZICA
24.Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare
97
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
(efort static) – lucrul preponderent în pozitia asezat; ITM 45-180 zile 3 1 2
25.Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere
indelungata in fata videoterminalelor; INV gr.III 4 1 2
26.Suprasolicitarea articulatiilor membrelor
superioare in special articulatia scapulo-humerala si
articulatia pumnului;
ITM 3-45 zile 2 1 1
27.Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor
interfalangiene; ITM 3-45 zile 2 1 1
SARCINA DE MUNCA SUPRASOLICITARE
PSIHICA 28.Ritm mare de munca; ITM 3-45 zile 2 1 1
29.Efectuare de operatii cu grad de raspundere
mare; ITM 3-45 zile 2 1 1
30.Climat psihosocial necorespunzator ( relatii
neprincipiale intre sefi si subordonati, relatii
neprincipiale intre membrii colectivului);
DECES 7 1 3
31.Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol; DECES 7 1 3
MIJLOACE DE
PRODUCTIE
FACTORI DE RISC
MECANIC
32.Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la
utilizarea usilor de acces sau a echipamentelor
tehnice din dotare;
ITM 45-180 zile 3 1 2
98
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
33.Cãdere liberã de obiecte, materiale pozitionate
incorect sau la manipularea manualã; ITM 3-45 zile 2 1 1
34.Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi
periculoase (întepãtoare, tãioase,
alunecoase,abrazive, adezive) in timpul desfasurarii
activitatii;
ITM 3-45 zile 2 1 1
35.Lovire de cãtre mijloacele de transport auto la
deplasarea pe traseul normal dintre domiciliu si
sediul S.C. IPA S.A.– accidente de circulatie de
traseu;
DECES 7 1 3 36.Accidente rutiere datorate: autoblocarii
functionarii mecanismului de directie sau a
sistemului de frânare a autoturismului în mers,
exploziei pneurilor, proiectarii de corpuri
(copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc.,
executantul avand calitatea de pasager;
DECES 7 1 3
37.Deterioararea accidentala a echipamentului
individual de protectie cat si a mijloacelor de
protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic;
DECES 7 1 3
38.Deteriorarea accidentala a echipamentelor
tehnice din dotare sau a aparaturii electrocasnice; DECES 7 1 3
39.Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu
avionul; DECES 7 1 3
99
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
40.Desprinderea, caderea si proiectarea de corpuri,
particule desprinse accidental din echipamente in
miscare, din scule de lucru, unelte etc. (in timpul
deplasarilor le beneficiari);
INV gr.I 6 1 3
41.Lovire de catre lize, motostivuitoare sau poduri
rulante la deplasarea prin incintele fabricilor sau pe
traseul de deplasare in curtile unitatilor (in timpul
deplasarilor le beneficiari);
DECES 7 1 3
42.Cadere libera de materiale sau echipament
tehnic de la cotele superioare amplasate fara
asigurarea împotriva deplasarilor necontrolate (in
timpul deplasarilor le beneficiari);
DECES 7 1 3
MIJLOACE DE
PRODUCTIE
FACTORI DE RISC
TERMIC
43.Ardere, oparire cauzate de caderea
(rasturnarea) unor recipienti in care sunt preparate
fierbinti;
ITM 45-180 zile 3 1 2
44.Incendii izbucnite in statiile de carburanti in
timpul alimentarii autoturismului sau in trafic in
timpul coliziunilor dintre autoturisme;
100
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
DECES 7 1 3
45.Incendii provocate de izolatii electrice
necorespunzatoare; DECES 7 1 3
MIJLOACE DE
PRODUCTIE
FACTORI DE RISC
ELECTRIC 46.Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; DECES 7 1 3
47.Electrocutare prin atingere directã – la atingerea
accidentalã a unor cãi de curent neprotejate sau
aflate accidental sub tensiune ;
DECES 7 1 3 48.Electrocutare prin atingere indirectã deteriorarea
accidentala a legaturilor la instalatia de
împãmântare a unor echipamente tehnice electrice;
DECES 7 1 3
MIJLOACE DE
PRODUCTIE
FACTORI DE RISC
CHIMIC
49.Lucrul cu substante iritante, toxice – toner, lipici,
diluant, pasta corectoare; ITM 3-45 zile 2 1 1
MEDIUL DE MUNCA FACTORI DE RISC
FIZIC
50.Calamitãti naturale (surprinderea în incintã de
cãtre seism); DECES 7 1 3
51.Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor
din arhiva unitatii ; NEGLIJABILE 1 1 1
101
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
52.Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul
defectuos a scaunelor executantilor in dreptul
casetelor de evacuare a aerului sau de deschiderea
geamurilor si a usilor;
ITM 3-45 zile 2 1 1
53.Variatii de temperatura aparute in timpul
activitatilor desfasurate in aer liber cat si
temperaturile extreme generate de anotimp;
ITM 45-180 zile 3 1 2
54.Expunere ocazionala la zgomot (in timpul
deplasarilor la beneficiari); INV gr.I 6 1 3
MEDIUL DE MUNCA FACTORI DE RISC
CHIMIC
55.Prezenta in zone cu potential pericol de
explozie(statie carburanti); DECES 7 1 3
56.Expunere ocazionala la gaze, vapori toxici,
substante chimice variate, pulberi
pneumoconiogene, fumuri de sudura, etc.(in timpul
deplasarilor la beneficiari);
ITM 45-180 zile 3 1 2
MEDIUL DE MUNCA FACTORI DE RISC
BIOLOGIC
57.Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.)
prezente pe traseele exterioare de deplasare. DECES 7 1 3 Locul de munca nr.8
Nivelul de risc global al locului de munca este: 2.73
57
102
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
∑ Ri X ri
i=1 0(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 0(4x4) + 38(3x3) + 8(2x2) + 11(1x1) Nrgi = 57 = 0x7 + 0x6 + 0x5 + 0x4 + 38x3 + 8x2 + 11x1 = 2.73
∑ ri
i=1 Fig.1 NIVELURILE PARTIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC
Locul de munca nr.8
NIVEL GLOBAL DE RISC: 2.73LEGENDA FIGURA Nr.1
Nr. Crt. Denumirea factorului de risc
Nivel
partial de
risc
F1
Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa
neprevãzute în sarcina de muncã sau de o altã manierã decât
prevederile procedurale sau cele cuprinse in instructiunile
specifice postului din care sa rezulte stari periculoase sau
nocive;
3
F2
Cãdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare,
prin împiedicare – la parcurgerea pedestrã a traseelor în
incinta sau în perimetrul exterior ;
2
F3
Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului
de lucru si a mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv cele
colective);
103
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
3
F4 Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor
tehnice din dotare; 3
F5 Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de
lucru si de securitate si sanatate in munca; 3
F6 Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului
de munca; 3
F7 Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente; 3
F8 Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; 3
F9 Comunicari si actiuni accidentogene ; 3
F10
Desfasurarea activitatii sub influenta bãuturilor alcoolice,
într-un stadiu avansat de oboseala sau dupã administrarea
unor medicamente (sedative halucinogene si narcotice) ; 3
F11 Circulatia fãrã închiderea centurii de sigurantã(in
calitate de pasager); 3
F12
Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi,
prind deplasari/ stationari in locuri sau zone cu pericol
temporar sau permanent. Intrari sau stationari in zone
periculoase in timpul activitatii;
3
F13 Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate; 3
F14
Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme
improvizate sau fara mijloacele de protectie cu care a fost
104
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
prevazut echipamentul din fabricatie;
3
F15
Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) în locuri în
care acest lucru nu este permis in apropierea agentilor chimici
inflamabili;
3
F16 Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca; 1
F17 Cãdere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc.– la
parcurgerea pedestrã a traseelor în perimetrul exterior; 3 F18
Repartizare executant cu pregatire profesionala
necorespunzatoare pe locurile de munca ,cu instruire
incompleta în domeniul securitatii si sanatatii în munca sau cu
incompatibilitati psiho-fiziologice fata de cerintele locului de
munca;
3
F19 Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de calcul fara
respectarea regulilor ergonomice; 2
F20 Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; 1
F21 Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile
securitatii si sanatatii in munca; 3
F22
Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai
echipamentului tehnic asupra defectiunilor aparute in timpul
lucrului;
3
105
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
F23
Lucrul în conditii de neconformitate cu reglementãrile
specifice: nemarcarea tensiunii de lucru pe unele prize de
curent electric, lipsa truselor medicale omologate;
3
F24 Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static) –
lucrul preponderent în pozitia asezat; 2
F25 Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere indelungata
in fata videoterminalelor; 2
F26 Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special
articulatia scapulo-humerala si articulatia pumnului; 1
F27 Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor interfalangiene; 1
F28 Ritm mare de munca; 1
F29 Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare; 1
F30
Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intre
sefi si subordonati, relatii neprincipiale intre membrii
colectivului);
3
F31 Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol; 3
F32 Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea
usilor de acces sau a echipamentelor tehnice din dotare; 2
F33 Cãdere liberã de obiecte, materiale pozitionate incorect sau
la manipularea manualã; 1
F34
Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase
106
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
(întepãtoare, tãioase, alunecoase,abrazive, adezive) in timpul
desfasurarii activitatii;
1
F35
Lovire de cãtre mijloacele de transport auto la deplasarea pe
traseul normal dintre domiciliu si sediul S.C. IPA S.A.–
accidente de circulatie de traseu;
3
F36
Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii
mecanismului de directie sau a sistemului de frânare a
autoturismului în mers, exploziei pneurilor, proiectarii de
corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc.,
executantul avand calitatea de pasager;
3
F37
Deterioararea accidentala a echipamentului individual de
protectie cat si a mijloacelor de protectie cu care este prevazut
echipamentul tehnic;
3 F38 Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare
sau a aparaturii electrocasnice; 3
F39 Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul; 3
F40
Desprinderea, caderea si proiectarea de corpuri, particule
desprinse accidental din echipamente in miscare, din scule de
lucru, unelte etc. (in timpul deplasarilor le beneficiari);
107
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
3
F41
Lovire de catre lize, motostivuitoare sau poduri rulante la
deplasarea prin incintele fabricilor sau pe traseul de deplasare
in curtile unitatilor (in timpul deplasarilor le beneficiari);
3
F42
Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotele
superioare amplasate fara asigurarea împotriva deplasarilor
necontrolate (in timpul deplasarilor le beneficiari);
3
F43 Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor
recipienti in care sunt preparate fierbinti; 2
F44
Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentarii
autoturismului sau in trafic in timpul coliziunilor dintre
autoturisme;
3
F45 Incendii provocate de izolatii electrice necorespunzatoare; 3
F46 Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; 3
F47
Electrocutare prin atingere directã – la atingerea accidentalã a
unor cãi de curent neprotejate sau aflate accidental sub
tensiune ;
3
F48
108
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
Electrocutare prin atingere indirectã deteriorarea accidentala
a legaturilor la instalatia de împãmântare a unor echipamente
tehnice electrice;
3
F49 Lucrul cu substante iritante, toxice – toner, lipici, diluant, pasta
corectoare; 1
F50 Calamitãti naturale (surprinderea în incintã de cãtre seism); 3
F51 Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva
unitatii ; 1
F52
Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos a
scaunelor executantilor in dreptul casetelor de evacuare a
aerului sau de deschiderea geamurilor si a usilor;
1
F53
Variatii de temperatura aparute in timpul activitatilor
desfasurate in aer liber cat si temperaturile extreme generate
de anotimp;
2
F54 Expunere ocazionala la zgomot (in timpul deplasarilor la
beneficiari); 3
F55 Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie
carburanti); 3
F56
Expunere ocazionala la gaze, vapori toxici, substante chimice
variate, pulberi pneumoconiogene, fumuri de sudura, etc.(in
109
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
timpul deplasarilor la beneficiari);
2
F57 Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente pe
traseele exterioare de deplasare. 3 3.8.5 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUARII PENTRU
LOCUL DE MUNCA NUMARUL 8
���Nivelul de risc global calculat pentru locul de munca Nr. 8 este egal cu 2.73 valoare ce
îl încadreaza în categoria locurilor de munca cu nivel de risc acceptabil.
Rezultatul este sustinut de “Fisa de evaluare Nr. 8”, din care se observa ca din totalul
de 57 factori de risc identificati, toti au valori cuprinse în limita de acceptabilitate. În ceea
ce priveste repartitia factorilor de risc pe sursele generatoare, situatia se prezinta dupa
cum urmeaza (vezi Fig. 2 ):
• 38.6% - factori proprii executantului;
• 15.79% - factori proprii sarcinii de munca;
• 31.58% - factori proprii mijloacelor de productie;
• 14.04% - factori proprii mediului de munca;
���Din analiza Fisei de evaluare se constata ca 68.42 % dintre factorii de risc identificati
pot avea consecinte ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE). Fig.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICATI DUPA
ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCA
Locul de munca nr.8
NIVEL GLOBAL DE RISC: 2.73CAP.4. CONCLUZII GENERALE
4.1.CONCLUZIILE EVALUARII
Lucrarea s-a realizat potrivit prevederilor legislatiei de securitate si sanatete in
munca�in vigoare – referitoare la obligatia conducerii agentilor economici de a stabili factorii
de risc si a evalua nivelul riscului de accidentare in vederea asigurarii masurilor de prevenire
a accidentelor si imbolnavirilor profesionale si alocarii fondurilor necesare reducerii
110
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
acestora.
���������� Accidentele de munca sunt evenimente aleatorii, fiind rezultatul unor disfunctii ale
componentelor sistemului de munca (mijloace de munca, mediu de munca, sarcina de
munca, executant), care interactioneaza si se influenteaza reciproc.
����� Specificam ca, in cadrul unitatii dumneavoastra (conform declaratiei date de angajator ),
nu au fost inregistrate evenimente de acest gen.
���� Abaterile de la functionarea optima a sistemului conduc la vatamarea organismului uman
numai cand se constituie un lant cauzal (din cel putin doua elemente, unul obiectiv si altul
subiectiv), a carui ultima veriga este impactul intre persoana si agentul material care o
lezeaza. Din acest motiv, disfunctiile elementelor sistemului de munca sunt considerate
cauze potentiale de accidentare, respectiv factori de risc.
���� Actiunea factorilor de risc devine pericol efectiv pentru executant prin transformarea
acestora din posibilitate in realitate.
���������� Se mentioneaza ca nu este posibila o delimitare riguroasa intre factorii de risc de
accidentare si factorii de risc de imbolnavire profesionala, diferenta fiind numai nivelul si
durata de expunere a organismului, astfel incat un factor de imbolnavire poate deveni factor
de accidentare si invers.
�������� � Metoda utilizata a urmarit identificarea factorilor de risc la locurile de munca cu
pericol de accidentare / imbolnaviri profesionale pentru activitatile analizate, in vederea
stabilirii nivelului de risc atat pentru fiecare loc de munca, cat si la nivel de unitate, prin
cuantificarea si ierarhizarea riscurilor de accidentare pentru cunoasterea acestora de catre
toti salariatii de la locul de munca respectiv.
����������� Analiza s-a facut prin examinarea tuturor activitatilor declarate de angajator ca se�
111
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
desfasoara in cadrul S.C. IPA� S.A. tinandu-se seama de situatia existenta la data evaluarii (metode de lucru, personal existent, dotare, conditii de mediu, dotare tehnica, istoric
evenimente,� etc.).
Odata identificate principalele riscuri de accidentare, acestea au fost ierarhizate (in functie
de valoarea nivelului de risc) pentru a putea fi urmarite si asigurate conditiile si masurile
necesare inlaturarii sau reducerii acestora.
���� Lucrarea de fata contine evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala
pentru 9� posturi de munca�din cadrul S.C. IPA� S.A. identificat si evaluat in conformitate cu
prevederile legale.
������ Evaluarea s-a realizat prin aplicarea metodei I.N.C.D.P.M.de evaluare a riscurilor de
accidentare si imbolnavire profesionala pe loc de munca avizata de Ministerul Muncii si
Solidaritatii Sociale in anul 1993.
Tinand seama de conditiile concrete existente la data analizei activitatii desfasurate in
cadrul societatii, a rezultat oportunitatea evaluarii nivelului de risc pentru urmatoarele
activitati, fiind ierarhizate si prezenate locurile� de munca in functie de nivelul de risc, in
tabelul urmator :
Nr. loc
munca DENUMIREA LOCULUI DE MUNCA
Nivelul
de risc
global
1 TESA 2.71
2 CONDUCATOR AUTO 2.83
3 IT 2.75
4 PERSONAL CURATENIE 2.74
5 MEDIC 2.79
112
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
6 LEGATOR MANUAL 2.76
7 GESTIONAR MAGAZIE 2.71
8 AUTOMATIST ELECTRONIST 2.73
9 LACATUS MECANIC 2.74 Situatia pozitiva din unitate se reflecta in nivelul de risc agregat pe aceste locuri de munca ( NgA) determinat astfel :
9
∑ Nrgi X Nrgi 2.71*2.71+2.83*2.83+2.75*2.75+2.74*2.74+2.79*2.79+2.76*2.76+2.71*2.71+2.
i=1 73*2.73+2.74*2.74 Nga = = = 2.75 9 2.71+2.83+2.75+2.74+2.79+2.76+2.71+2.73+2.74
∑ Nrgi
i=1
Nivelurile partiale de risc pe fiecare loc de munca: Rezultatele procesului de evaluare s-au materializat in fisele de evaluare pentru fiecare loc
de munca identificat stabilindu-se nivelul riscului atat pe loc de munca cat si la nivel de
unitate.
Completarea fiselor de masuri preventive se intocmesc� pentru fiecare loc de munca al
caror nivel de risc partial se situeaza peste 3,5 – valoare limita acceptata.
Este necerar sa facem precizarea ca ansamblul de activitati supuse analizei se desfasoara
cu maxim de responsabilitate. Reamintim ca scala nivelului de risc este de la 1 la 7, nivelul
7 reprezentand un nivel critic la care securitatea desfasurarii procesului este minima.
La aceasta limita desfasurarea procesului de munca nu mai poate avea loc, fiind
echivalenta cu producerea accidentului / imbolnavirii profesionale.
Se considera risc maxim acceptabil nivelul 3,5; peste aceasta valoare se impune
asigurarea masurilor preventive tehnice si organizatorice pentru dimunuarea riscurilor.������
Avand in vedere valoarea nivelului de risc pe locurile de munca din activitatea de baza prin
identificarea pericolelor posibile si probabilitatea manifestarilor in conditiile de tehnicitate si
calificarea personalului au rezultat valori ale nivelului de risc cuprinse in intervalul
2,71-2,83.
113
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
Se mentioneaza faptul ca salariatii societatii care desfasoara mai multe activitati� cumulate
conform fisei postului, sunt supusi factorilor de risc specificii categoriei de lucrari pe care le
executa.
Nivelul de risc rezultat pentru activitatile evaluate permite desfasurarea procesului de munca
in conditii de securitate a muncii, �la situatia existenta adaugandu-se preocuparea factorilor
de raspundere pentru realizarea si respectarea recomandarilor propuse pentru fiecare
activitate precum si a prevederilor legale in vigoare pentru activitatile� evaluate. Fig.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICATI DUPA
ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCA LA NIVELUL UNITATII Conform prevederilor legislatiei in vigoare angajatorul are obligatia�� sã asigure evaluarea
riscurilor de accidentare si îmbolnãvire profesionalã la locurile de muncã, precum si sã
reevalueze riscurile privind securitatea si sãnãtatea angajatilor în vederea stabilirii
mãsurilor de prevenire ori de câte ori sunt modificate conditiile de muncã,incluzând
schimbarea echipamentului tehnic,a procesului tehnologic, a substantelor chimice si a
preparatelor utilizate, amenajarea locurilor de muncã, etc.;
Angajatorul trebuie sã dispunã reevaluarea riscurilor de accidentare si îmbolnãvire
profesionalã pentru toate locurile de muncã, inclusiv pentru acele grupuri de angajati care
sunt expusi la riscuri particulare; în urma acestei reevaluãri, mãsurile preventive si metodele
de �lucru stabilite de cãtre angajator trebuie sã asigure o îmbunãtãtire a nivelului de
protectie a angajatilor si sã fie integrate în toate activitãtile unitãtii respective, la toate
nivelurile ierarhice. 4.2.RECOMANDARI
Reamintim inca odata �faptul ca salariatii societatii care desfasoara mai multe activitati�
cumulate conform fisei postului, sunt supusi factorilor de risc specificii categoriei de lucrari
pe care le executa.
La nivelul� unitatii se vor avea in vedere urmatoarele:
• Completarea semnalizarii de securitate si/sau sanatate in munca�: marcarea prizelor,
marcarea tablourilor, marcarea elementelor electrice, marcarea cailor de acces,
114
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
achizitionarea de noi veste reflectorizante;
• Efectuarea periodica� a verificarilor PRAM;
• Asigurarea si completarea (dupa caz) cu echipament de protectie pentru toate
categoriile de personal care necesita protectie suplimentara in timpul activitatii;
• Amenajarea biroului aferent departamentului IT astfel incat sa fie posibila
deschiderea ferestrelor;
• Dotarea tuturor salariatilor cu scaune ergonomice;
• Imbunatatirea sistemului de racire in camera serverelor;
• Dotarea cu truse medicale omologate de acordare a primului ajutor� pentru toate
punctele de lucru ale unitatii cat� si verificarea periodica a chiturilor;
• Acordarea de materiale igienico-sanitare pentru toate cateroriile de salariati
corespunzator activitatii desfasurate;
• Acordarea facilitatilor prevazute de legislatia in vigoare in cazul temperaturilor
extreme: perioada calda�(apa minerala carbogazoasa - 2-4 l/ persoana / zi)�; perioada
rece�(ceai�- 0.5 l / persoana/zi);
• Verificarea termenului de valabilitate� al stingatoarelor, incarcarea si repararea
acestora(la centre specializate) ori de cate ori este nevoie;
• Elaborarea planului de prevenire si protectie; 4.2.1 TESA
Recomandari tehnico-organizatorice:
�������� In scopul desfasurarii activitatii in deplina securitate a muncii, salariatii care
desfasoara activitatea de birou, prelucrare automata a datelor, sunt obligati sa respecte
urmatoarele prevederi:
Reguli de protectie la utilizarea calculatorului:
1. Amenajarea locului de munca trebuie astfel realizata incat sa ofere utilizatorilor
echipamentelor confort si libertate de miscare si sa diminueze, in masura cat mai
mare, riscurile de natura vizuala, mentala� datorate postului.
115
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
2. Inaltimea optima a centrului ecranului trebuie sa corespunda unei directii de privire
inclinate intre 10-20 grade sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor.
3. Inaltimea tastaturii trebuie sa asigure in timpul utilizarii un unghi intre brat si antebrat
de minimum 90°.
4. In pozitie asezat, distanta dintre planul de lucru si suprafata de sedere trebuie sa fie
cuprinsa intre 200 si 260 mm..
5. Ecranul, suportul de documente si tastatura trebuie amplasate la distante
aproximativ egale fata de ochii utilizatorului, respectiv 600 mm+/-150mm..
6. Videoterminalele vor fi astfel amplasate incat directia de privire sa fie paralela cu
sursele de lumina (naturala sau artificiala).
7. Se interzice lucratorilor sa utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc si
pentru care nu au instruirea necesara.
8. Punerea sub tensiune a tablourilor de distribute va fi efectuata numai de catre
personal autorizat in acest scop.
9. Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul sa intervina la
tablouri electrice, prize, stechere, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare,
instalatii de climatizare sau la orice alte instalatii auxiliare specifice.
10. La punerea sub tensiune a calculatoarelor electronice se vor respecta, in ordine
urmatoarele prevederi: :
a) verificarea temperaturii si umiditatii din sala;
b) verificarea tensiunii la tabloul de alimentare;
c) punerea sub tensiune a unitatii centrale, prin actionarea butonului corespunzator de pe panoul unitatii centrale;
d) punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin actionarea butoanelor
corespunzatoare de pe panourile de comanda, in succesiunea indicata in
documentatia tehnica a calculatorului..
11. Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza in
116
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
succesiunea inversa celei prevazute la punerea sub tensiune.
12. Punerea in functiune a unui echipament dupa revizie sau reparatii se va face
numai dupa ce personalul autorizat sa efectueze aceste interventii confirma in scris
ca echipamentul respectiv este in buna stare de functionare.
13. Se interzice indepartarea dispozitivelor de protectie ale echipamentului de calcul..
14. Se interzice efectuarea oricarei interventii in timpul functionarii.
15. Functionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheata pentru a se
putea interveni imediat ce se produce o defectiune.
16. Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci cand se constata
o defectiune a acestuia..
17. Remedierea defectiunilor se va realiza numai de catre personal de intretinere
autorizat.
18. Daca in timpul functionarii echipamentului de calcul se aud zgomote
deosebite,acesta se va opri si se va anunta personalul de intretinere pentru control
si remediere.
19. Se interzice conectarea echipamentului de calcul la prize defecte sau fara legatura
la pamant.
20. Inlocuirea sigurantelor la instalatiile electrice se va face numai de catre personal
autorizat in acest scop.
21. La utilizarea imprimantelor de mare viteza se vor evita supraincalzirile care pot
conduce la incendii.
22. In apropierea acestor imprimante se vor amplasa stingatoare cu praf si bioxid de
carbon.
23. In timpul functionarii, capacul superior al imprimantelor va fi mentinut inchis;
deschiderea capacului imprimantelor, pentru diferite reglaje se va realiza numai
dupa deconectarea acestora de la sursa.
117
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
24. La utilizarea imprimantelor se va evita atingerea partilor fierbinti.
25. Orice interventie in timpul functionarii imprimantelor, permisa in documentatia
tehnica, se va realiza cu luarea masurilor de evitare a antrenarii partilor corpului decatre imprimanta.
26. Se interzice fumatul in incaperile în care se gaseste un volum mare de documente.
27. Se interzice consumul alimentelor pe masa suport a calculatorului sau deasupra
tastaturii.
28. In timpul lucrului la videoterminale, se va evita purtarea ochelarilor colorati.
29. Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speculare se vor utiliza filtre.
30. Este interzisa utilizarea calculatoarelor in urmatoarele situatii:�
• conectarea la curent electric prin stechere sau prize care prezinta defectiuni sau
crapaturi, suruburi lipsa sau slab insurubate;
• conectarea mai multor aparate la aceeasi priza pentru evitarea supraincarcarii si
supraincalzirii peste puterea maxima pe care o suporta priza;
• punerea in functiune fara carcasa de protectie si intrerupatorul care sa permita
operatorului deconectarea separata a echipamentelor periferice in caz de necesitate;
• prezenta defectiunilor sau improvizatiilor la instalatiile electrice de alimentare cu
energie electrica, la tastatura, imprimanta, mouse, scanner, unitate centrala, etc.
Reguli de protectie impotriva electrocutarii:
1. Utilizarea de circuite electrice cu accesorii in stare perfecta de utilizare;
Cabluri electrice continue, dimensionate dupa puterea consumatorilor, fara inadiri
sau crapaturi ale invelisului de protectie, sau dupa caz, isolate corespunzator
impotriva atingerilor directe;
2. Prize, stechere, intrerupatoare complete fara crapaturi, cu toate clemele si
suruburile stranse bine impotriva atingerilor indirecte.
3. Aparatele si echipamentele de lucru actionate electric trebuie sa fie dotate cu
intrerupatoare pentru a permite operatorului (servantului) decuplarea imediata de la
118
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
sursa de current, in caz de pericol;
4. Este interzisa cuplarea consumatorilor la sursa de current cu fire direct introduse in
priza (fara stecher) sau direct in tabloul electric;
5. Cuplarea mai multor consumatori la aceeasi priza se poate face numai in conditiile
evitarii supraincarcarii si supraincalzirii prizei si a cablurilor de alimentare;
6. In situatii de necesitate: • se intrerupe alimentarea consumatorilor de la butonul de comanda;
• se scoate consumatorul din priza;
• interventia la tablourile electrice si circuite este permisa numai lucratorilor calificati si
instruiti cu utilizarea echipamentului individual de protectie acordat conform
prevederilor legale.
Se vor asigura urmatoarele:
• Instruirea salariatilor din cadrul societatii conform activitatilor desfasurate.
• Efectuarea controlului medical periodic le termenele stabilite de legislatia in vigoare;
• Verificarea periodica a valabilitatii chiturilor din componenta trusei de prim-ajutor;
• Acordare de materiale igienico-sanitare;
• Dotarea tuturor salariatilor cu scaune ergonomice;
• Verificarea termenului de valabilitate al stingatoarelor, incarcarea si repararea
acestora (la centre specializate) ori de cate ori este nevoie.4.2.3 IT
Recomandari tehnico-organizatorice:
�������� In scopul desfasurarii activitatii in deplina securitate a muncii, salariatii care
desfasoara activitatea de birou/ IT, prelucrare automata a datelor, sunt obligati sa respecte
urmatoarele prevederi:
Reguli de securitate la utilizarea calculatorului:
1. Amenajarea locului de munca trebuie astfel realizata incat sa ofere utilizatorilor
echipamentelor confort si libertate de miscare si sa diminueze, in masura cat mai
mare, riscurile de natura vizuala, mentala� datorate postului.
119
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
2. Inaltimea optima a centrului ecranului trebuie sa corespunda unei directii de privire
inclinate intre 10-20 grade sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor.
3. Inaltimea tastaturii trebuie sa asigure in timpul utilizarii un unghi intre brat si antebrat
de minimum 90°.
4. In pozitie asezat, distanta dintre planul de lucru si suprafata de sedere trebuie sa fie
cuprinsa intre 200 si 260 mm..
5. Ecranul, suportul de documente si tastatura trebuie amplasate la distante
aproximativ egale fata de ochii utilizatorului, respectiv 600 mm+/-150mm..
6. Videoterminalele vor fi astfel amplasate incat directia de privire sa fie paralela cu
sursele de lumina (naturala sau artificiala).
7. Se interzice lucratorilor sa utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc si
pentru care nu au instruirea necesara.
8. Punerea sub tensiune a tablourilor de distribute va fi efectuata numai de catre
personal autorizat in acest scop.
9. Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul sa intervina la
tablouri electrice, prize, stechere, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare,
instalatii de climatizare sau la orice alte instalatii auxiliare specifice.
10. La punerea sub tensiune a calculatoarelor electronice se vor respecta, in ordine
urmatoarele prevederi: : a) verificarea temperaturii si umiditatii din sala;
b) verificarea tensiunii la tabloul de alimentare;
c) punerea sub tensiune a unitatii centrale, prin actionarea butonului
corespunzator de pe panoul unitatii centrale;
d) punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin actionarea butoanelor
corespunzatoare de pe panourile de comanda, in succesiunea indicata in
documentatia tehnica a calculatorului..
11. Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza in
120
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
succesiunea inversa celei prevazute la punerea sub tensiune.
12. Punerea in functiune a unui echipament dupa revizie sau reparatii se va face
numai dupa ce personalul autorizat sa efectueze aceste interventii confirma in scris
ca echipamentul respectiv este in buna stare de functionare.
13. Se interzice indepartarea dispozitivelor de protectie ale echipamentului de calcul..
14. Se interzice efectuarea oricarei interventii in timpul functionarii.
15. Functionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheata pentru a se
putea interveni imediat ce se produce o defectiune.
16. Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci cand se constata
o defectiune a acestuia..
17. Remedierea defectiunilor se va realiza numai de catre personal de intretinere
autorizat.
18. Daca in timpul functionarii echipamentului de calcul se aud zgomote
deosebite,acesta se va opri si se va anunta personalul de intretinere pentru control
si remediere.
19. Se interzice conectarea echipamentului de calcul la prize defecte sau fara legatura
la pamant.
20. Inlocuirea sigurantelor la instalatiile electrice se va face numai de catre personal
autorizat in acest scop.
21. La utilizarea imprimantelor de mare viteza se vor evita supraincalzirile care pot
conduce la incendii.
22. In apropierea acestor imprimante se vor amplasa stingatoare cu praf si bioxid de
carbon.
23. In timpul functionarii, capacul superior al imprimantelor va fi mentinut inchis;
deschiderea capacului imprimantelor, pentru diferite reglaje se va realiza numai
dupa deconectarea acestora de la sursa.
121
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
24. La utilizarea imprimantelor se va evita atingerea partilor fierbinti.
25. Orice interventie in timpul functionarii imprimantelor, permisa in documentatia
tehnica, se va realiza cu luarea masurilor de evitare a antrenarii partilor corpului de
catre imprimanta.
26. Se interzice fumatul in incaperile în care se gaseste un volum mare de documente.
27. Se interzice consumul alimentelor pe masa suport a calculatorului sau deasupra
tastaturii.
28. In timpul lucrului la videoterminale, se va evita purtarea ochelarilor colorati.
29. Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speculare se vor utiliza filtre.
30. Este interzisa utilizarea calculatoarelor in urmatoarele situatii:�
• conectarea la curent electric prin stechere sau prize care prezinta defectiuni sau
crapaturi, suruburi lipsa sau slab insurubate;
• conectarea mai multor aparate la aceeasi priza pentru evitarea supraincarcarii si
supraincalzirii peste puterea maxima pe care o suporta priza;
• punerea in functiune fara carcasa de protectie si intrerupatorul care sa permita
operatorului deconectarea separata a echipamentelor periferice in caz de necesitate;
• prezenta defectiunilor sau improvizatiilor la instalatiile electrice de alimentare cu
energie electrica, la tastatura, imprimanta, mouse, scanner, unitate centrala, etc.
Reguli de securitate privind manipularea marfurilor/ produselor/materialelor:
������ 1. Operatiile de manipulare, transport si depozitare al marfurilor grele sau cu��
������� forme geometrice deosebite, care presupun dificultati mai mari de asigurare a
������� stabilitatii si manevrabilitatii acestora, vor fi supravegheate permanent de catre
������� conducatorii locurilor de munca, sau de catre alte persoane competente care
������� vor verifica�:
• sa nu fie prezente persoane straine, fara responsabilitati, in zona in care
se�desfasoara activitatea;
122
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
• astfel de operatii sa nu fie executate de persoane sub 18 ani.
����� 2. Pentru evitarea oricarui accident, in timpul manipularii maselor , angajatii si ����� ceilalti participanti la procesul de munca sunt obligati:
• Sa se deplaseze numai pe caile de acces.
• Distantele de transport manual al maselor nu pot depasi 60(m), iar diferentele de
nivel nu pot fi mai mari de 4(m)-pe scara sau pe plan inclinat.
• Inaltimea maxima la care se pot ridica individual mase pe verticala (fata de talpile
manipulantului) este de1,5(m).
• In timpul manipularii maselor, salariatul sau salariatii trebuie sa aiba vizibilitate.
• Se interzice transportul prin purtare a maselor care impiedica vizibilitatea.
Reguli de securitate impotriva electrocutarii:
1. Utilizarea de circuite electrice cu accesorii in stare perfecta de utilizare;
Cabluri electrice continue, dimensionate dupa puterea consumatorilor, fara inadiri
sau crapaturi ale invelisului de protectie, sau dupa caz, isolate corespunzator
impotriva atingerilor directe;
2. Prize, stechere, intrerupatoare complete fara crapaturi, cu toate clemele si
suruburile stranse bine impotriva atingerilor indirecte.
3. Aparatele si echipamentele de lucru actionate electric trebuie sa fie dotate cu
intrerupatoare pentru a permite operatorului (servantului) decuplarea imediata de la
sursa de current, in caz de pericol;
4. Este interzisa cuplarea consumatorilor la sursa de current cu fire direct introduse in
priza (fara stecher) sau direct in tabloul electric;
5. Cuplarea mai multor consumatori la aceeasi priza se poate face numai in conditiile
evitarii supraincarcarii si supraincalzirii prizei si a cablurilor de alimentare;
6. In situatii de necesitate:
• se intrerupe alimentarea consumatorilor de la butonul de comanda;
• se scoate consumatorul din priza;
123
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
• interventia la tablourile electrice si circuite este permisa numai lucratorilor calificati si
instruiti cu utilizarea echipamentului individual de protectie acordat conform
prevederilor legale. 4.2.8 AUTOMATIST ELECTRONIST
Recomandari tehnico-organizatorice:
�������� In scopul desfasurarii activitatii in deplina securitate a muncii, salariatii care
desfasoara activitatea de automatist electronist sunt obligati sa respecte urmatoarele
prevederi:
Reguli de protectie la utilizarea calculatorului:
1. Amenajarea locului de munca trebuie astfel realizata incat sa ofere utilizatorilor
echipamentelor confort si libertate de miscare si sa diminueze, in masura cat mai
mare, riscurile de natura vizuala, mentala� datorate postului.
2. Inaltimea optima a centrului ecranului trebuie sa corespunda unei directii de privire
inclinate intre 10-20 grade sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor.
3. Inaltimea tastaturii trebuie sa asigure in timpul utilizarii un unghi intre brat si antebrat
de minimum 90°.
4. In pozitie asezat, distanta dintre planul de lucru si suprafata de sedere trebuie sa fie
cuprinsa intre 200 si 260 mm..
5. Ecranul, suportul de documente si tastatura trebuie amplasate la distante
aproximativ egale fata de ochii utilizatorului, respectiv 600 mm+/-150mm..
6. Videoterminalele vor fi astfel amplasate incat directia de privire sa fie paralela cu
sursele de lumina (naturala sau artificiala).
7. Se interzice lucratorilor sa utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc si
pentru care nu au instruirea necesara.
8. Punerea sub tensiune a tablourilor de distribute va fi efectuata numai de catre personal autorizat in acest scop.
9. Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul sa intervina la
tablouri electrice, prize, stechere, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare,
124
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
instalatii de climatizare sau la orice alte instalatii auxiliare specifice.
10. La punerea sub tensiune a calculatoarelor electronice se vor respecta, in ordine
urmatoarele prevederi: :
a) verificarea temperaturii si umiditatii din sala;
b) verificarea tensiunii la tabloul de alimentare;
c) punerea sub tensiune a unitatii centrale, prin actionarea butonului
corespunzator de pe panoul unitatii centrale;
d) punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin actionarea butoanelor
corespunzatoare de pe panourile de comanda, in succesiunea indicata in
documentatia tehnica a calculatorului..
11. Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza in
succesiunea inversa celei prevazute la punerea sub tensiune.
12. Punerea in functiune a unui echipament dupa revizie sau reparatii se va face
numai dupa ce personalul autorizat sa efectueze aceste interventii confirma in scris
ca echipamentul respectiv este in buna stare de functionare.
13. Se interzice indepartarea dispozitivelor de protectie ale echipamentului de calcul..
14. Se interzice efectuarea oricarei interventii in timpul functionarii.
15. Functionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheata pentru a se
putea interveni imediat ce se produce o defectiune.
16. Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci cand se constata
o defectiune a acestuia..
17. Remedierea defectiunilor se va realiza numai de catre personal de intretinere
autorizat.
18. Daca in timpul functionarii echipamentului de calcul se aud zgomote
deosebite,acesta se va opri si se va anunta personalul de intretinere pentru control
si remediere.
125
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
19. Se interzice conectarea echipamentului de calcul la prize defecte sau fara legatura
la pamant.
20. Inlocuirea sigurantelor la instalatiile electrice se va face numai de catre personal
autorizat in acest scop.
21. La utilizarea imprimantelor de mare viteza se vor evita supraincalzirile care pot conduce la incendii.
22. In apropierea acestor imprimante se vor amplasa stingatoare cu praf si bioxid de
carbon.
23. In timpul functionarii, capacul superior al imprimantelor va fi mentinut inchis;
deschiderea capacului imprimantelor, pentru diferite reglaje se va realiza numai
dupa deconectarea acestora de la sursa.
24. La utilizarea imprimantelor se va evita atingerea partilor fierbinti.
25. Orice interventie in timpul functionarii imprimantelor, permisa in documentatia
tehnica, se va realiza cu luarea masurilor de evitare a antrenarii partilor corpului de
catre imprimanta.
26. Se interzice fumatul in incaperile în care se gaseste un volum mare de documente.
27. Se interzice consumul alimentelor pe masa suport a calculatorului sau deasupra
tastaturii.
28. In timpul lucrului la videoterminale, se va evita purtarea ochelarilor colorati.
29. Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speculare se vor utiliza filtre.
30. Este interzisa utilizarea calculatoarelor in urmatoarele situatii:�
• conectarea la curent electric prin stechere sau prize care prezinta defectiuni sau
crapaturi, suruburi lipsa sau slab insurubate;
• conectarea mai multor aparate la aceeasi priza pentru evitarea supraincarcarii si
supraincalzirii peste puterea maxima pe care o suporta priza;
• punerea in functiune fara carcasa de protectie si intrerupatorul care sa permita
operatorului deconectarea separata a echipamentelor periferice in caz de necesitate;
126
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
• prezenta defectiunilor sau improvizatiilor la instalatiile electrice de alimentare cu
energie electrica, la tastatura, imprimanta, mouse, scanner, unitate centrala, etc.
Reguli de protectie impotriva electrocutarii:
1. Utilizarea de circuite electrice cu accesorii in stare perfecta de utilizare;
Cabluri electrice continue, dimensionate dupa puterea consumatorilor, fara inadiri
sau crapaturi ale invelisului de protectie, sau dupa caz, isolate corespunzator
impotriva atingerilor directe;
2. Prize, stechere, intrerupatoare complete fara crapaturi, cu toate clemele si suruburile stranse bine impotriva atingerilor indirecte.
3. Aparatele si echipamentele de lucru actionate electric trebuie sa fie dotate cu
intrerupatoare pentru a permite operatorului (servantului) decuplarea imediata de la
sursa de current, in caz de pericol;
4. Este interzisa cuplarea consumatorilor la sursa de current cu fire direct introduse in
priza (fara stecher) sau direct in tabloul electric;
5. Cuplarea mai multor consumatori la aceeasi priza se poate face numai in conditiile
evitarii supraincarcarii si supraincalzirii prizei si a cablurilor de alimentare;
6. In situatii de necesitate:
• se intrerupe alimentarea consumatorilor de la butonul de comanda;
• se scoate consumatorul din priza;
• interventia la tablourile electrice si circuite este permisa numai lucratorilor calificati si
instruiti cu utilizarea echipamentului individual de protectie acordat conform
prevederilor legale.
Se vor asigura urmatoarele:
• Instruirea salariatilor din cadrul societatii conform activitatilor desfasurate.
• Efectuarea controlului medical periodic le termenele stabilite de legislatia in vigoare;
• Verificarea periodica a valabilitatii chiturilor din componenta trusei de prim-ajutor;
• Acordare de materiale igienico-sanitare;
127
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc
• Dotarea tuturor salariatilor cu scaune ergonomice;
• Verificarea termenului de valabilitate al stingatoarelor, incarcarea si repararea
acestora (la centre specializate) ori de cate ori este nevoie.
128