DAVE ITZKOFF

Traducere din engleze deIanina Marinescu

lYvtcToRtaaooks

CUPRINS

Prolog ..................................................................... 11

Partea intai: COMETA

1. Punky qilord Posh......:.......,........................ 17

2. Artistul eliberat ........................................... 47

3. Nebunie cuacte inregde ........................... 89

4. Extratelestrul meupreferat .....,,.............. 129

5. RobinWilliams Show ............................... 163

6. Molkofacedeporc.................................... 191

7. Bungs.loul 3 ............................,................... 219

Partea a doua: STEAUA

8, Domnul Fericire..,.....,...........................,..,, 247

9. IncuEj6riaspre ......................................... 275

10. Buuuuuuuune dimineata! ........................ 303

11. O,cApitane1................................................. 331

12. Elemente de vis cu asocialiifantasmagorice .....,,,........,,...................,.... 361

omu.l-tate................................................... 389

Bufeuri.......-.......-.......-......................--........ 41514.

Partea a trcia: SUPERNOVA

15. Bdiatul de aur............................................. 447

16. Alb imbdtator............................................. 477

17. Arme de autodistrogere ............................ 509

18. Untigru inpliniiarne .............................. 537

19. S-aduB........................................................565

20. Totulvafi bine ........................................... 595

21. Camera cea Mare ....................................... 619

Epilos .................................................................. 639

Robin Williams: selecgie de apariliiqr prem[............................... 645

653

719

Prolog

1 17 7. E sfarsitul vedi qi nimanui dintre cei aflati laGreat Amedcan Music Hall nu-i mai arde de rds. De orcintregi, sela asta veche 5i bogat omementatd din Sanl'rancisco. pe care chiar si adn ; rat ori i er o compara cuun bordel din Barbary Coast'1, e plini de tum de tigare.At1Tlosfera fedde ferbe sub reflectoarele echipei decameramani. Multimea, undeva in jur de sas€ sute deoimeni imbrecali in haine lejerc, in-florate, e stlense injurul meselorde steiar in balcoane si sub candelabreleclectrice- Spectatodi au stet aici toat6 seara, ademenitide promisiunea unei distractii pe gratis si de spectacolul unei inregistreri televizate. Ei sunt dinh€ cei maiaventurosi din punct de vedere cultulal, dat fiind cdlrJ iesc 'n acest ora! libe.al ca re in lrjtima lTeme pu I sisimplu a explodat de talent comic. Asa ce au v6zut siau auzit o multime de stand-up de-a lungul arflor, alar

Si in seara asta care dd pe dinaJare de artisti. Ba chiarpe unii alintre ei i-au reclrnoscut din clubu le de pdm-prejur. insb magnetismul din momentul de apogeu al

Iq

r cartierldu f.hatdin san Fn tuco(Di.).

1t

Punky qi lord Posh

( ir sr, aflati la interseclia dinhe Opdyke Road siWoodward Avenue, in colt.ul cel mai nordic, eIa a.ltfel( lcca L toate ce1ela1te.l Bdtranul si udasul conac, vechii l, r ororpe /0 de ani. se inalra trce _. e.o. si sui in( hsiL,nul lui asimetdc, cu acoperisuri simansarde,lc iDSltimi difedte si cu un hor:nud care se ittindeaur;pr.c cer. Aici, in Bloomfield Hills, o bogate suburbier r ( ) rdicS a orasului Detrcit, unde Tnar:-i directori dini ndustda de automobile i$i petrec sefile si weekendurileirlrun confort rustic aletud de sofiile, copiii si seffito-rii lor, aceastd case neobi$nuitd era cu mult mai mult( locat avea nevoie o familie. A$ezatd pe tercnul uneili)sle ferme si intinzandu-se pevreo 12 hectate, avea o

tDarti de acces, grediri, hanbere qi un garaj spatios( rrc plrtea adeposti peste doue duzini de masini. Balrhiar avea siun nume, Stonycroft', aspru Si descura-.ir n L penhu locul linigtit si retras in care se gesea. DejLLr imprejur, vecinii se a-flau la kilometri distanle, aqa

E

1 S.onr.rc/i (in Linba encler4, ln oncnr.l) 6e poah haduq eprcrjmlir dEpt

E

=2

incat nicio urme de agitalie nu tulbuE liniStea loca-

tarrlor. in afara unor intamplStoa.re lovitud de go1f, ce

se auzeau de la un club din aprcpier€ Cel mai adesea.

reqedinla r€ce r5suna de ecourile starnite in incaperilegoale, flindcd actualii locatad lAsau o mare pade dinc€le 40 de camere €.Ie caseineocupate, neincElzite qi

nefolosite. Dar la ultimul etaj, carc se intindea pe toatd

lelimea casei, era un pod. Iar in pod era un beiatImensul conac a fost unul dintre multele locud ln

care Robin Wl11iams a treit pana se devine adolescent,

acesta flind doar cel mai recentpopas din copildriasa itinerantd, petrecuti intr un du_te vino continuuinbe Michigan Fi lllinois, pemdsurece tat5l sdu urcape scam erarh ca ale la Fo.d Motor ComDd n). in acFsl

tur de-o viale mai umeazi 9i alte destinalii, fiecare

dintre ele flindu-i cemin pentru o r"'reme, inse niciodatepentru totdeauna. Dupd caliva ani avea sA pidseasce

Stonycroft impreune cu parintii s6j, dar, intr-un anume

sens, Robin nu va mai pleca niciodatl din acel pod. EIadomenlul seu exclusiv, locul in cal:e era lesat singur cu

el insuFiore in qir'1 Pentru cA aici ela liber. iqi imperlea

spatiul cu prieteni imaginad, inv€ntali de mintea sa

A f5cut din acest loc scena unor mad litSlii, pe care

aveasdlepoade impreund cu colectia sa de soldetei' unbatalion care num5ra mii de b5rbati, iar pentru flecare

oinl ae ei Robin a creel o personalitate si o voce u nice

Era spaliul lui privat de rcpetilii unde invela sA imitecu meiestde numerele de stand up ale comedianlilorsbi prefera.tj, pe care le inregistra cu ajutonrl unui mag-

netofon tinut Pe televizorPodul era tercnul de joacd al minlii sale, 1oclrl unde

isi putea ldsa imaginalia se se avante fEre opreli$ti.Em sanctuarul lui departe de lume qi puncfirl lui de

veghe de deasupra ei - locul din care put-"a sA observe

1a 19

Fi se absoa$e totul, culmeape care nimeni qi nimicnu I putea atinge. Era insd qi un rcfugiu tedbil desinguratic, iar sentimentul acesta de solitudine l-ainsotit dincolo de aceste ziduri" Ies€a din cenere cu oimagine de 6ine care, pentlu cei din afare, putea pereade nepetuns Fi lntoars5 pe dos. intr-o incepere plinicu n€cunoscuti se credea alator sd-i amuze Fi se-i facdJ'edciti pe toti, da:r se simtea complet abandonat incompania celor care-l iubeau cel mai mulL

Aceste tresetud fundamentale ii fusesere trans-rnise lui Robin de catre pdrintii s6i cu mult ineinteca familia Williams sd ajunge Ia Stonycroft. TatElsdu, Rob, odginar din Midwest, era un bhrbat greu(lc multumit, direct si practic, un erou de rezboi carecr'cdea in valoarea unei zile grele de munce. Aproba-rear.1, ddruitA arereori si fdri tragere de irime, il va ocolitro Robin pane la matudtate. Mama lui, Laurie, erainrnulte pdvinte opusul sotBlui ei: o sudistdvesel6, plini(tc fhntezie Si independentd, carel adorape Robin si''rr a enl6 cu el. Dar F"ivolitdleaeio lBcea imp.er'izi-1)i1i, ier suportu l emofional venit din paftea ei, la fel devital pentru Robin, s-a dovedit la fel de g:reu de obtinut.

Le un anumit nivel, Robin a inteles cA era ames-tNcul pefect el pfuiotilor sei, doi oameri extrem de( liferiti care, dupd caliva paqi gr€Sili la inceputuri, si-auglsit unul in altul parten€rul cel mai potrivit pentrufilLreagaviati. Asacum avea s; admitA el maitapiu:

- Nebunia o am d€ Ia mama Disciplina, de la tata3.Derprin contopirea trdsdturilor, comportamentelor,

ciudi[eniilor qi neajunsu lor lor au creat temelia pen-LIU un fiu a cdrui viate urma se fie plini de paradoxudlii dezacorduri. Ca adult, Robin spunea despre sine cealbst un copil supraponderal, doa.r ca se o face pe Laurie\r dA'dme aceastA andliza de sLae nFgel va, uneori

3I

:=3zo

chiar in fala tui, b6gAnd!1 i sub ochi fotoSTafii ce dove-

deau conhariul.a A crcscut conqtient de luxul in care

tdia. ba chiar fecand din asta materiale umodstice- duph cu1lr glumea el mai terziul 'Tati, tati, vino sus,

Biffy Fi Muffy sunt tdqti- Noi avem doar qapte sewi-tod. Si toate cetelalte familii au z€ce"s , dar cAnd s_a

simtitprcsat pe acest subiect, nu a reuSit de fiecare

date se admite ce familia sa era bogatd. Spunea des-

prc €l ce era singur 1a perinll deFi avea doi ftali vitregipe care-iiubea qi_i considera fralii lui buni Spunea

despre sine ceeste singuratic, chiar dace avea prietenila fiecare EcoaLdlacare amers qi in fi.ecarc oreq unde a

ctesant.Ca urmare a teribrlei singurateti de care a avut

parte in copilerie qi a e1lloliilor navslnice care prove

neau dintr-o adolescen!5 pefecuti intr operpetuestarc de provizorat - in opt ani a fost la qase qcoli dife_

dte , Robin a aiuns Ia concluzia cd educalia 1ui a fostunarelaxate si necompllcate.6 Multi ani mai tarziu, el

aa.firmat:E precum confuzia pe carc o fac oamenii intle

comedie Fi suferinle. Copiliria mea a fost de_a dreptulfrumoasd'.

Avand invederc cd si-apetrecut intreaga natiinvelend, putease s€ defrnineascd odcum voia, alegand Si selectand de ici, de colo acele bucelele din trecutul iui care i se p5reau uti1e, in timp ce se d€barasa

de restul. $i-apoi, nu toate contladicliil€ trebuiau sifie deunetoare. Unele se puteau dovedi de a drcptulfertiLe.

inlr o fotoga6e poltret a ui Rob si I aurieWilLiams, fdcut5 pe 1a inceputurile relaliei 1or, cei doifacopereche foarte contrastente.s Mai tarziu, Robin

avea s5 spunel

20

Imagineazd-ti-i pe George Burns si pe GracieAllen aretend ca Alastair Cooke qi Audrey Hepburn.A$a sunt $i perinlii mei'.

Tresetu ie tatS.lui sau sunt plecute, dar ascutite,scvere qi osoaseie proaspdtras, iar pdrul lui negru e

L.L1ns scurt Si aranjat cu multeprecizie. Chipul mameifste rotund, cald sideschis Si chiar FiinaceasteimaJine alb negru este imposibil sA nri! rcmarci shelucfueavcseledinochii ei albaqtri. Zambetul ei cu gropilelase. , \e \ ada un sir de dinti \tralucito : el are o expresie

|ldcarte $iunzambet sublirc, cubuzele stranse, neldsarnd se se intrevade nimic. Stau imbretiqali, bratullLri inconjurandu I pe al ei chiar sub marginea de jos a

i rraginii, Fi in pofida tuturor lucrurilor care i despaltscvede limpede cd seiubesc sincer-

Robert Fitz Celre1l'o Wiliiams, cunoscut ca Rob,

t)rovenea dintr un mediu pdvilegiat, unde i s a rcpetatLp-eu.i.rdvp-s ldLilepol 6dFpasrleprin mun.e )ipcr-severenti. S-a niscut in 1906 intr-o fernilie insti-rili din Evans\'ille, Indiana, unde tatEl seu, Robeftlloss Willierns, era proprietar'ul unor mine qi el unoriirme de cherestea.lr Tanirul Rob aveao inclinatierscunsecetreveselie, iaruneod, inglumi,le spuneaoamenilor cA mama 1ui ela o prinFsa indiena. Pe cand, l"l in g_ n eziu. Ielel lui avea cFer ce Le-rie une sanumeasce mai tArziu ,,accese pedodice", rezervand unrpartament la hotelul Blackstone din Chicago, unde s€ducea si inheta una sau douA fete din cor gi-apoi'tr6-!lca cate-unchefcu strigatud'l1'zPe cand Rob nu avea., Ji mJt de doisprezece dnj. ceded rneorj in sdrcinallri sA facel'Ieo 500 de kilometri spre nord" pandlaalhicago, insotit de un negru care era servitorul fami-lici, ca sd-l ajute pe taicS-seu sd se trezeasce din belie

9

$

:g

=zo

qi s6-l aduc5acasa. Mai telziu, el s-a inscris la KenyonCollege din Ohio, dar ln 1926, cand prdbuFirea burseiaprcape cd a distrus aface le familiei Willia1lrs, a fostnevoit sl renunle 1a scoald, se se intoarcd la Evansville

Fi sd se angajeze in mind ca ajutor de inginer. Calivaani mai tarziu, cand Robert Ross s-a imbolndvit grav,

Rob, fere se stea pe gandud, Si a ofedt propdul sangep€ntru transfuzii, panA cand, in cele din u1Tn5, tatalseu qi-a scos acul dinbra!qii a spus:

- Nuvreau sa 1nai faci asta ai fdcut d€Btul.lrRobef Ross a mudt la scud timp duph aceea.

Rob siprima sa solie, Susan Todd Laurent, au avutunfiu, ndscut in 1938;i-aupus numele Robet ToddWilliams, cunoscut apoi caTodd.la Dar in 1941 Rob

Fi Susan s au desp64it, iar Susan I a luat pe Todd siLocuiascd impreune cu ea in Kentucky. Rob era dnectorLa Ford cend Statele Unite au intrat in al DoileaRezboiMondial qi s a inrolat in MadnA, devenhd locotenentpe nava USS ?iconderogo, un portayion din Paciflc.15

La 2l ianuade 1945, aflati pe mare, in apropierc de

Fillpine, Ticonderaga a fost atacatA de piloli kamikazeaponez. unLrl djnrreaLesLia prAb. srnd- ceprinpun-

tea poftavionului Si reuqindsd detoneze o bombe inhangar, distnrgand astfel rnai multe avioane care se

allau acolo. in atac au fostuciFi saudnilipeste o sutade madnari, Rob fiind Si el rdnit in urma unor lovituride srapnel in spate, inpicioare qiinbrat, canda serit infata capitanului seu penhu a-1 proteja de o explozie.

Nu amaipututfit mis din nou pe front din cauzar6niioI, asa cd a acceptat fere tlagere de inim; un jobde funclioner pubiic la Washington. La scurt timpinsa, s-a intoB se lucreze pentru Ford, unde a oblinutun post de conducere qi, in cele din urm5, a avansat lapozltia de airector national de vanzeri pentru divizia

l,incoln Mercury din Chicago.16 Acolo, in 1949,la o

ilr.lble intalnire pe nevezute, intr un rcstaurant de lux,Ilob a cunoscut o pe Laurie Mclau r:r Janin, o tanerd(L ivo4atS $i phne de viale.1i Laurie a venit cu secretaraI

' L i Rob, iar Rob a aperut cu bdrbatul care trebuia se fie

I! rcchea lui Laurie, dar foate repede a deverit evident{ il Ilob si Lar.1r:ie aveau ochi doar unul pentru altul. Robi spus secretarci sale se ia niqte r4e selbatice din fri

ll i( lcrul rcstaurantului qi se se duce acase, timp in carel,|Llric si a expediat si ea partenenrl carc ifusese menit.

M am gendil hei, se inceap5 distraclia! a povestitt r rnai tarziu.

Laurie afost atrase fizic de Rob, afost captivatd deLr('rcderealuiinslne siafostde adreptulfascinatdde, lriu isma lui intense, pe ca.re el Fi o subevalua.

- Pulea sb intre inft-o incapere, o unde, qi in ciipain crre p5€ea ineuntru, oamenii ii acodau dintr odatdrllnfie, poveste$te ea-18 Puteam se mergemlaodcercstaluant, de oriunde,la cel mai bun. S€tu]de saldvcneasispunea:

Domnule, aveti rezelvale?El ii zicea foarte politicos:

-N nu am

Iai celilalt spunea:

Poftiti pe aicl.

,5i mai spune Laude despre Rob:Cu sigurante avea un CEVA al lui. Cu majuscule.L'g

Dar avea qiopade mai intunecati, care iesealarrralecand incepea sibea. Cand ceidoinu s-au inteles( r p vire la o intalnire anulate, iar Rob a crczut cA eaI r pirdsit, a fost devastat.':o DupAasta, i-apovestitlui

EIE'

E

:g

=zo

- Am ieqit in oraq Fi m-am ficut pulbere.

- Ce l'Iei sa spui? Bei in fiecar:e seare, i a rdspuns ea-

Probeb cA cea mai mare cear:te a LoI, povesteqte

Laurie, e av.ut Loc pe cand erau la rcstaurant qi beauceva, iar Rob s aapjecatpeste mase Fi i_a spus:

- Stii ceva? Am o imaginetie mai bune decat a ta.Laude iSi aminteqte:

- O, Doarrrne, chestia asta In-a scos complet din rrrinliLaude s anescutin 1922, inJackson, Mississippi,

Fi a fost crescuta in New Orleans, unde s-atrezitabsorbitd in c"L tum epicuriane a oraqului, fiind nelipsiti de

lapetrece le srimate pe care le dedeau perinlii sai.'?r

Cdsatoda parinlilor ei era considerateu$or scanda-]oasein acest omq prcponderent catolic: tatEl ei, RobertArmisteadJanin, em catolic, inse mama sa, LauraMcl-audn, era protestante.'zx Cei doi s au separat candfrica lor avea cinci ani qi au divo4at la scult timp, dupeaceea Laude r:imanand sd locuiasci aleturi de si maios acizataei malne.23

Familia Mcl-audn descindea din clanul Maclarendin Scotja':i, iar stri strebunicul lui Laurie, AnselmJosephMcl-aurin, fusese cepitan in armata confedemtain timpul Rezboiului Civil, mai tarziu 6ind ales senatorat Statelor Unite Fi guvernator al statului Mississippi.']rinse Laude s-a bezit privatd de aceasta descendenlaaiistocraticd in 1929, cand mama ei s-a lecesdtorit. ?6

Noul ei sot, RobefForest Smith, a adoptat o pe Laune

li a poreclir-o..Punlq . sprc constererea ei.

Uqile care ii erau deschise lui Laude Mcl-audnJenin s au fantit in fala lui Pun]y Smith, povesteqte

Lauie, care, cu toate acestea, va adopta polecla, lamaturitate spunandu 1e prietenilor sa-i zice Punky.

Privind in urmila copileria sa, eava admite cd a€xistat o inclinatie spre alcoolism care s-amanifestat

24

in familie, din cauza careia nu s-apututbaza pe mamaci si care i-a afectat stabilitatea propdei vieli.

- Cand eram mice, spune Laurie, nu gtiam niciodatd dace atunci cend o se me trczescvoi 6 ZanaZorilor sau Micuta Orfeline.'z7

qi tatil ei natural avea probleme cu alcoolul.

- Asta m-a fecut sd mi dau seama ce nu ne putem," rmite sabem. Au foc- oameni nlsrJiFcarFrL6junsli)arte sus, iar apoi BUMIPurqi simplu s au prebuSit(lin cauza alcoolului. Dace nu-i faci fald, stai depate.l'ur Si simplu e o ohave pentru familia noastra.'1s

Marea Crizd aproape cdl a ruinat pe Robert Sr th.z'g

A r umat mai bine de zece ani de pribegie pentrull nril ia lui Laude, perioade in care s au mutat de colo,1)lo inhe New Orleans Si Crowley, Louisiana. La unromentdat, tatel ei vitreg s a gandit sA Si deschidAo

,rIrccre cu inghetate.Pentru prima date in viata mea nu am ar.ut o ser-

viloare de culoarc, povesteste Laurie. Arn crezutce esteiJirsitul.30

Spre finalul adolescentei s amutatla Pass( lI ristian, Mississippi,3l apoi inapoi 1a New Orleans,3zrrdc, in 1941, Laude s a dus se stea cu chide, iar)ridntii ei au plecat in Mobile, Alabama. Pentru o

v lcme a jucat ca actrile in Cartienr l Francez. r:r Lair.cputul celui de al DoileaRazboi Mondial, pe candI r r c ra pentru Biroul de Meteorologie din New Orleans,l!nlagonul a wut se $tie dac6vorbea limba ftancez5.31

Fluent, a minlit ea Si a fost transfemtA la unl)irou din Georgetown.

Acolo, la Washington, a cunoscut un taner ofter derirarine, p€ numele seu William MusgTave, cei doi ces5-I I ) rindu-se cu putin timp inainte ca el si fre timis inl'rclficul de Sud.35

II

:

:=

=zo

Numindu-se acum Laurie Mcl-audn Musgrave,

!' a pelrecu. o pJne di.l raTboi in Sdn Francisco.luand cursud de iitog:rafie Si intersecdndu se (dupe

spusele ei) cu oameni precum F€nk Lloyd Wright 9iHenry Miller-16 Dupa incheierea rezboiului, williamMusgrave s-a intors acase, iar ceidoiau stat o scurtdpedoade la Sar Diego, apoi s au mutat la Chicago, undeel s a angajat ca electrician.3T in 1947, Laurie a nesertun fiu, pe Laurin Mcl-audn Musgrav€, care mai tar-ziu avea sa fie cunoscut ca Mclaurin.ss CAnd era mic,copilul a facut pneumonie, iar Laude, temAndu se de

efectul pe cane l-ar 6 putut avea asupn lui iama tot maigrea din Chicago, l-a trimis se stea cu mama qi cu tatSlei f.itreg in Mobile. Pulin dupe aceea, Laurie Fi Williams au separat Si au divortat. Era pe cont propiu, dar eladarze Sientuziasmattr de tot ce o aFtepta mai departe.Maitalziu, Laude avea se spune:

M am cdsatorit prea tandre. M_am gandit doar ce

'vreau se ies din geoace si se-mi desfac alipile.Doi ani mai tarziu, pe cand lucra ca model pentru

magazinui univeffi al Marshal Field's, l-a cunoscutpeRob Wll iamr. care '-a m scal alaldepuLerric nin'anonconformiste incat i-a cumperat €a lui un inel de

logodr1e qi I a cerut in cAsetorie.3' Pe 3 iunie 1950 aufost cununali de unjudecator de pace din Omaha,Nebfaska, iar luna de miere qi au peuecut-o la o

cabani de pescuit din Hawvard, Wisconsin.ao Dupeaceea, Laurie i-a spus lui Robl

- A locl cea mai zgor-roloasar 'und de mierF pp caj"e

am trAit-o weodate.Tinerii cesetodti s-au mutat intr un apartament din

partea de nord a oIaqului chicago,al iar Ia 2 1 iulie 19 5 1 ,

la Wesley Memodal Hospitai, Laurie a nescutunbeiat,pe Robin McLaurin Willi6ms.') Deli Robinavea mai

l:r rziu se glumeasca spunand ce pentru mama sa sdri1sce natur:al insemna ,,se nascd nemachiatd'a3, Laurie

rrr lminteste ce venirea lui pe lume a lbst uFoar6,liirla gata se aibd loc in holul spitalului. Pe cand persorirlul medicel o tot bombarda cu intrebari si cercri dell Jbnnatij persona.le, Rob i a admonestat:

Duceti femeia asta intr un salon. Altfel o se nascii,, i.

llupd cu1n povesteste Laude:M au dus in cele din urme intr:-un sa.lon, mi au

J r'r( r r L o injeclie, iar cend m am trezit mi-au spus: ,,Ave!iL r r r l)iiietel superb". Asta a fost tot.

Spre deosebire de greutdtile pe care Laurie Ie a a.(.'ut,lI pr1 nasterea primului ei fiu, Mc1,audn, cu Robin nu a,rv1rl probleme, ceci el era vesel si sendtos si a fost cres-

( rL in principal de o bone pe nume Susie. (Zeci de anir n i tirziu, ferd ezitarc, Laude va continua se o descrietr'liusie ca frind ,,coloratd'l)as

l)cspre Susie, Robin avea sA spunh mai talziu:Nu accepta sd i iesi din cuv;nt cu nimic. Dace

I :r r'1,n r o incercare qi spuneai: 'Nu fac asta", ea spunea:. M r r hmm, ba eu cred cd o s-o faci. Cred cd o sh ti mistir r 1r )Lrl mlddios iN CAMEIA TAt" EIa o adevbrate forre.s

l,n scut timp dupe naSterea lui Robin, familia: jr rnrtat din Chicago intr-o cas5 inchiriate din Laleli,11sL, o suburbie situat5 la weo 50 de kilometri,l, ri( n dul orasului, astfel incepand traiul migrator, rl lr Diliei Williams, care avea se dureze mai multjrri. / Rob, negociator abi1, era cel care gdsea de reguler',ixdintcle, iar Laurie se ocupa cu amenajarcalor qi cu|,, iIrrirea oaspetilor;a8 acestea eruu caliteli cruciale pev r1 rDca cdnd Rob lucra la Ford, care era in contirruare' , 'r' .iJc_ata o afacere de fa n ilie, iar directorii sa i se.r'l' nr au sa 6e invir a Li Frecvent Ia perreceri.

I9

a