romaqua_4.2012

EditorialEditorial

V. CIOMOŞ

Managementul schimbărilor în operarea sistemelor dealimentare cu apă şi canalizare

Management of changes in water supply and seweragesystems’ operation

A. PRESURĂ

Reducerea amoniului din apa destinata potabilizăristudiu de caz: Staţia de apă Goieşti, judeţul Dolj

Reduction of the ammonium from the water in order tomake it drinkable case study: Water station Goieşti, Dolj

CountyDUMItRU VâjU, GRIGORE VlAD,

SORIn ClAUDIU UlInICI, SEVER VARVARi

Optimizarea soluţiilor de gestiune a nămolurilorprovenite de la Epurarea apelor uzate

Optimize sludge management solutions from WasteWater treatment

I. IAnCU, I. BICA

Reabilitarea surselor de apă turdathe Rehabilitation of the turda Water Sources

Al.SABĂU, B.PICOVICI, M. FlORIn

Cercetarea românească în sectorul de apă se apropie depiaţă prin acţiunile proiectului “Water Research to

Market”Research in water sector is approaching the market by

the actions of " Water Research to Market" ProjectnICOlEtA IlIE

lecţii învăţate la a cincea ediţie a concursului “Detecţiapierderilor de apă”

lessons learned from the fifth edition of the competition"Detection of water loss"

S. lĂCĂtUŞU

Principale noutaţi ce vor fi aduse procedurii civile prinintrarea în vigoare a noului Cod de Procedură Civilă

the main news that will be made of civil procedure byenforcement of the new Code of Civil Procedure

M. MARInESCU

Premii acordate de ARA cu ocazia EXPOAPAARA awards at EXPOAPA

3

6

14

30

38

46

50

52

55

ROMAQUAI.S.S.N. 1453 - 6986ANUL XVIII, nr. 4 / 2012, vol. 82

EDITOR:ASOCIAŢIA ROMÂNĂ A APEISplaiul Independenţei nr. 202 A,etaj 9, sector 6, Bucureşti,Cod 06002, Tel./Fax: (021) 316.27.88Tel./Fax: (021) 316.27.87E-mail: [email protected]: www.ara.ro

ROMAQUA:Este o publicaţie tehnico-ştiinţifică de informare periodică, menită să ofere informaţii tehnice semnificative, idei şi opinii ale specialiştilor.

COLEGIUL DE REDACŢIE:Redactor şef:Vladimir RojanschiRedactor şef-Adjunct:Vasile CiomoşSecretariat de redacţie:Gheorghe AnghelLivia Ciaky

COLEGIUL ŞTIINŢIFIC:Aureliu Emil SăndulescuNicolae PaninSergiu CalosTeniu PeitchevAnton AntonIoan BicăAlexandru MănescuIon MirelSandu MarinMargareta Nicolau

Responsabilitatea editării revistei ROMAQUA revine Asociaţiei Române a Apei.Reproducerea integrală sau parţială este permisă cu condiţia citării sursei.

Revista ROMAQUA este indexată în bazele de date internaţionale

Cuprins Contents

3nr.4 / 2012 www.romaqua.ro

Ca în fiecare an, la complexul demanifestări au participat, pe de o parte, re -pre zen tanţi ai autorităţilor centrale şi locale,ambasadori şi alţi diplomaţi, universitari şicercetători, proiectanţi şi consultanţi, furnizorişi distribuitori de echipamente şi tehnologii,dornici cu toţii să ofere ceea ce ştiu ei maibine şi ceea ce au mai bun, iar pe de altăparte, conducerile operatorilor de serviciişi ai asociaţiilor de dezvoltare intercomuni -tară, disponibili cu toţii să comunice şi săasculte, să privească şi să asimileze totceea ce este mai nou şi mai performant în

managementul şi tehnologia apei din ţarăşi din întreaga lume.

Să vedem câteva din concluziile prin-cipale care s-au desprins în urma evaluărilorşi dezbaterilor care au avut loc cu aceastăocazie:

1. Serviciile de apă reprezintă unsector de o importanţă strategică pentrumenţinerea coeziunii sociale şi ridicareanivelului de viaţă al populaţiei, reprezentândun factor decisiv în asigurarea dezvoltăriidurabile a unei ţări. Urmărind să-şi realizeze

ţintele pe care şi le-a asumat prin Tratatulde aderare, autorităţile publice din Româniaconsideră sectorul serviciilor de apă cafiind un domeniu strategic şi prioritar,acest lucru fiind exprimat cu claritate întoate luările de cuvânt ale oficialilor prezenţila Forum şi prevăzut ca atare în documenteleacestuia.

2. Deşi în ultimii ani sectorul servi-ciilor publice de alimentare cu apă şi cana-lizare s-a confruntat cu efectele unei crizeeconomice şi financiare fără precedent,factorii responsabili din industria apei nu

Forumul s-a încheiatEvaluările continuă

S-au închis porţile unei noi ediţii a

Forumului Internaţional al Apei, manifestare

anuală plurivalentă, care reuneşte în agenda

sa teme şi manifestari diverse, de la cele cu

caracter tehnico-stiintific la cele de promovare

a unor programe şi proiecte, de la analize

aprofundate a situatiei existente la proiecţii ale

evoluţiilor viitoare, de la conferinţe şi seminarii

cu un număr mare de participanţi la

întalniri faţă în faţă, de la Expoziţia

internaţională organizată de furnizorii

de echipamente şi tehnologii la

ceremonia de premiere a operatorilor

cu rezultate notabile într-o anumită

arie de interes. Dr. ec. Vasile ciOMOŞPreŞeDinte asOciaţia rOMână a aPei

au încetinit procesul de reformăşi reaşezare a structurilor institu -ţionale, financiare şi de regle-mentare. Toate aceste evoluţii şiprocese, pline de provocări şi decapcane, au angrenat specialiştiiAsociaţiei noastre, fie ei manageri,ingineri, economişti, jurişti saudin alte categorii socio-profesio-nale, într-un proces dificil deanaliză critică a situaţiei existente,de elaborare a unor noi modele,reguli şi proceduri menite să adap-teze organizaţiile lor la actualelecerinţe şi să asigure pe mai de-parte progresul acestui sector im-portant pentru sănătatea populaţieişi nivelul de viaţă şi de civilizaţieal acesteia.

3. Operatorii regionali se confruntă cu probleme deosebitde grele în procesul de implementare a proiectelor strategicede investiţii şi înregistrează întârzieri mari în absorbţia fonduriloreuropene datorate în principal modificărilor permanente ale cadruluilegislativ în domeniul achiziţiilor publice şi neadaptării acestuia lanevoile reale, lipsei de îndrumare şi sprijin din partea autorităţilorcompetente şi excesului manifestat de multe ori în activităţile deverificare şi control, dar şi efectelor multiple ale crizei economiceasupra finanţatorilor şi contractorilor de lucrări şi servicii. De aceea,se impun acţiuni urgente din partea Patronatului Apei pentruasigurarea continuităţii plătilor aferente lucrărilor şi serviciilorrealizate, clarificarea problemelor legate de utilizarea cotei deneprevăzute din devizul general, folosirea economiilor rezultate înurma procedurilor de achizitie publică, asigurarea finantării TVA,eliminarea obligativitătii operatorilor de a încheia contracte defolosintă a domeniului public cu autoritătile care eliberează avizelenecesare implementării proiectului, etc.

4. Prin obligaţiile prevăzute în contractele de delegare agestiunii, se realizează o presiune permanentă asupra operatoruluiregional pentru îndeplinirea indicatorilor de performanţă asumaţi,indiferent de evoluţia economiei în general. De asemenea, prin in-termediul contractelor de împrumut, instituţiile financiare internaţionaleimpun creşteri semnificative ale nivelelor de eficienţă economicăpentru co-finanţarea investiţiilor din proiectele strategice. In acestcontext, criza financiară a crescut mult complexitatea mediului încare operatorii de apă îşi desfăşoară activitatea şi a determinatconfruntarea specialiştilor din sector cu tipuri noi de probleme, într-un mediu mult mai puţin previzibil. De aceea, operatorii regionalitrebuie să identifice permanent noi soluţii inovative pentru a facefaţă tuturor acestor provocări şi pentru a asigura şi menţine echilibrulfinanciar.

5. Unul dintre instrumentele de management folosite pentrumăsurarea şi evaluarea performanţelor în sectorul apei este bench-markingul. ARA administrează de circa trei ani Platforma Apabenchşi realizează un Raport anual de specialitate în acest domeniu. Deasemenea, ARA a constituit un Comitet de coordonare alproiectului de benchmarking finanţat de către BERD, care areca scop alinierea sectorului de apă din România la Platformaeuropeană de benchmarking (EBC). Aceasta nouă platformă va

permite compararea performanţelor pe care le înregistrează operatoriila nivel naţional, iar mai tarziu cu cele ale unor companii de apă dinEuropa de Vest, precum şi schimbul de experienţă şi diseminareabunelor practici în cadrul întrunirilor comisiilor de specialitate aleARA.

6. In acest context, deosebit de complex, caracteristica de-finitorie a evoluţiei sectorului serviciilor de apă şi canalizare dinultima perioadă a fost dorinţa de cooperare. Aceasta s-a regăsitîn toate domeniile de interes ale comunităţii nostre profesionale: înactivităţile de pregatire şi implementare a proiectelor, în procesulde operare şi întreţinere a sistemelor, în demersurile de îmbunătăţirea reglementărilor, în activitatea de monitorizare a performanţelor,etc. Inţelegând avantajele cooperării, factorii responsabili din sectorau încheiat mai multe acorduri de colaborare naţionale şi internaţionale,având ca scop realizarea interesului comun de creştere a calităţiişi accesibilităţii serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare. Vatrebui ca în perioada următoare să reanalizăm efectele acestorcoo perări pe termen mediu şi lung şi să folosim lectiile învăţate înacest process în stabilirea noilor obiective.

7. Operatorii regionali de apă au finalizat în ultima perioadăşi au dat în funcţiune o serie de obiective importante de investiţiiîn sectorul de apă, în principal cele finanţate prin programul ISPA(Staţiile de epurare din Constanţa, Craiova, Timişoara, DrobetaTurnu Severin, Bucureşti, Brăila), dar şi primele obiective finanţatedin POS Mediu (Staţia de tratare a apei din Câmpia Turzii; Conductade aducţiune Gherla-Dej, lucrări de înlocuire şi extindere a reţelelorde alimentare cu apă şi canalizare în mai multe localităţi din ţară,etc.). Vor trebui realizate analize detaliate privind modul defuncţionare a acestor noi capacităţi şi consecintele întârzierilor în-registrate în procesul de execuâie, vor trebui diseminate lecţiileînvăţate din acest proces şi luate măsurile necesare pentruexploatarea şi întreţinerea lor eficientă.

8. Patronatul Apei şi Comisiile de specialitate au reuşit sădesfăşoare o activitate concertată de îmbunătăţire a cadruluilegislativ, să întreţină un dialog permanent cu autorităţile administraţieipublice şi cu sindicatele reprezentative din sector. Va trebuicontinuată activitatea de colaborare cu structurile administraţieicentrale şi cu comisiile de specialitate ale Parlamentului pentruîmbunătăţirea legislaţiei referitoare la serviciile de alimentare cuapă şi canalizare şi adaptarea acesteia la nevoile reale ale perioadei

nr.4 / 2012www.romaqua.ro4

ED

ITO

RIA

L

actuale de evoluţie a societăţii româneşti.9. Pe planul realizărilor tehni-

co-ştiinţifice, Consiliul Tehnico-Stiinţificşi Grupurile sale de lucru au obţinut oserie de realizări notabile şi s-au implicatîn organizarea unor manifestări reuşite:prima ediţie a Conferinţei TinerilorProfesionişti din domeniul apei, se-minarul “Managementul apelor uzateindustriale şi a nămolurilor rezultate”,atelierul de lucru cu tema “Imple-mentarea directivelor privind apapotabilă şi epurarea apelor uzate înRomânia”. De asemenea, a participatîn mod consistent prin analize şi punctede vedere în procesul de elaborare aPoliticii naţionale de gestionare anămolurilor de epurare, a Normativulde proiectare şi execuţie - Alimentăricu apă şi canalizare a localităţilor,precum şi la revizuirea legislaţiei cu privire la caracterul şi mărimeazonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică, etc. In vedereapromovării noilor tehnologii, ARA prin CFPPDA implementează douăproiecte cu finanţare europeană (Water Research To Market şiWater Diss 2.0). In cadrul Proiectului Water Research to Market,s-a desfăşurat, pentru prima dată în cadrul evenimentelor EXPOAPA,un eveniment de brokeraj de tehnologii, care aduce faţă-în-faţăprincipalii actori implicaţi în transferul de tehnologii din sectorul apei.Cele 21 de întâlniri desfăşurate cu această ocazie între echipele decercetători şi reprezentanţii companiilor interesate în preluareainovării (precursori) au fost găzduite de standul Fundaţiei CFPPDAşi au promovat şapte rezultate ale cercetării. Acest tip de acţiuni vatrebui continuat şi extins pentru realizarea obiectivelor de dezvoltareprin cunoaştere.

10. In domeniul pregătirii profesionale a fost remarcat impactulmajor pe care l-a avut Concursul-seminar în domeniul activităţilorlegate de “Managementul apei nefacturate” şi a “Detecţiei pier-derilor de apă”, cu participarea unor experţi internaţionali în activităţilede organizare a manifestării şi evaluare a rezultatelor (Compania deapă PwN din Olanda). S-a reconfirmat faptul că acest exerciţiu anualeste bine-venit şi va trebui restructurat astfel ca toţi operatoriiregionali să poată participa la diseminarea celor mai bune practicidisponibile în acest domeniu şi să stimuleze pregătirea specialiştilorîn folosirea echipamentelor şi tehnologiilor de ultimă generaţie.

11. Activităţile de comunicare s-au îmbunătăţit substanţial înultima perioadă ROMAQUA găzduind materiale cu caracter prepon-derent tehnico-ştiinţific, ce pot fi vizualizate şi descărcate de pe noulsite specializat administrat de ARA. Comunicatele săptămânalebilingve ale Compartimentului de comunicare şi Buletinele Informativelunare ale ARA, IWA, EUREAU şi WSSTP au asigurat o imaginecuprinzătoare a noutăţilor din domeniul nostru de activitate, atât lanivel naţional, cât şi internaţional, punând astfel la dispoziţia membrilorun tablou complet al evenimentelor importante. Din dorinţa de a ţinela curent membrii ARA cu ultimele noutăţi şi evenimente privitoare laserviciile de alimentare cu apă şi de canalizare - epurare de pe glob,a fost lansat newsletter-ul “Planeta albastră: Apa în lume”, careeste publicat în format electronic. Newsletter-ul poate fi citit atâtonline, de pe site-ul ARA, cât şi direct pe e-mail, în urma abonăriigratuite pe site. Vor trebui continuate eforturile de îmbunătăţire a

activităţilor de comunicare, de monitorizare şi prelucrare a moduluide reflectare în mass-media a serviciilor de alimentare cu apă şicanalizare, de măsurare a percepţiei populaţiei cu privire la calitateaapei şi a serviciilor asociate distribuţiei acesteia către beneficiari.

12. La nivelul colaborărilor externe s-a înregistrat o îmbunătăţirea prezenţei membrilor ARA la manifestările internaţionale, mai ales acelor cu caracter regional. Astfel, s-au asigurat intervenţii consistentedin partea delegaţilor ARA la evenimente importante cum ar fi:şedintele trimestriale ale IWA şi EUREAU, Adunarea Generalaă aAsociaţiei Internaţionale a Apei, participarea la elaborarea strategieimanagementului nămolului, etc. Va trebui continuată activitatea decolaborare cu organizaţiile profesionale internaţionale şi vor trebuidepuse eforturi susţinute pentru preluarea şi asimilarea celor maibune practici, transferul de knowh-ow, valorificarea oportunităţilorapărute în acest domeniu.

In concluzie, suntem de părere că Forumul Apei - 2012,desfăşurat în mod tradiţional în luna iunie la Palatul Parlamentului afost o manifestare reuşită. Condiţiile organizatorice deosebite, numărulparticipanţilor, nivelul de reprezentare al organizaţiilor internaţionalede profil, valoarea materialelor prezentate şi a intervenţiilor avute,anvergura manifestării sunt tot atâtea argumente tangibile caresusţin această apreciere. Mesajele adresate participanţilor ladeschiderea lucrărilor de către cei mai autorizaţi reperezentaţi aiautorităţilor române şi ai asociaţiilor internaţionale de profil, confirmăimportanţa acordată de către aceştia evenimentului şi actualitateatemelor puse în dezbatere. Prin urmare, Forumul a confirmat odatăîn plus că Asociaţia Română a Apei, prin Structurile sale institu -ţionalizate şi Aparatul Executiv depune eforturi permanente şisusţinute pentru a promova interesele membrilor săi, participă înmod substanţial la procesul de restructurare a sectorului, la activităţilede cercetare, informare, documentare şi pregătire, este un parteneractiv în dialogul tripartit, contribuind astfel la realizarea scopului şiobiectivelor sale Statutare. De asemenea, Forumul a clarificat înparte şi rolul pe care trebuie să şi-l asume ceilalţi factori curesponsabilităţi în acest domeniu (autorităţile, finanţatorii şi beneficiarii)în procesul de dezvoltare şi modernizare a acestui sector prioritar aleconomiei naţionale.

nr.4 / 2012 www.romaqua.ro 5

ED

ITOR

IAL

Criza economică pe care o tra-versează România are consecinţedirecte şi în sectorul de apă şi ca-nalizare. Reducerea activităţii deproducţie din zona agenţilor eco-nomici, reducerea activităţii dinturism, aceasta reprezentând o

componentă importantă în planeconomic în judeţul Constanţa, câtşi reducerea consumului de apăla populaţie duc la o scădere im-portantă a volumului de apă vân-dută de către operatorii de apă şicanalizare.

SC RAJA SA Constanta este celmai mare operator regional din Ro-mânia în domeniul alimentării po-pulaţiei cu apă potabilă, acţionarifiind 34 de consilii locale şi judeţe-ne. Societatea deserveşte aproapepeste 700.000 de locuitori, iar în

ing. aurel PresurăDirector General Adjunct

SC RAJA SA Constanta

SREZUMAT SC RAJA SA Constanţa a stabil it o nouă strategie privindmanagementul în operarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare.Eficientizarea activităţii de alimentare cu apă si canalizare în condiţiilereducerii consumurilor de apă, presupune măsuri de stopare a scăderiivolumului de apă vândută şi de creştere a acestuia. În mediul rural,eficientizarea sistemelor de alimentare cu apă poate fi obţinută princontorizarea integrală a abonaţi lor ş i automatizarea sistemelor dealimentare cu apă (SCADA), având ca efect reducerea costurilor deoperare. Reducerea la minim a cheltuielilor de exploatare prin investiț i i, cueficiență maximă, investiț i i care să fie susț inute financiar din economiile pecare le generează. Un proiect important aflat în derulare este legat dereducerea costurilor energetice prin realizarea unor instalaț i i de producerea energiei electrice din surse regenerabile cum este centrala electricăhibridă solar-eoliană. O preocupare importanta a companiei este aceeade a reduce pierderile de apa atât tehnice cât ș i comerciale din sistemelede alimentare cu apă dar ș i extinderea activităț i i de operare a sistemelorde alimentare cu apă ș i canalizare ș i în alte țări precum RepublicaMoldova, Bulgaria ș i Albania.


Cuvinte cheie:RAJA Constanta, pompe , panouri fotovoltaice,

reducerea consumului de energie, SCADA, fonduri europene.

CONC

EPTE

MAnAGEMEntUl SChIMBĂRIlOR în OPERAREA

SIStEMElOR DE AlIMEntARE CU APĂ ŞI CAnAlIzARE

The economic crisis faced byRomania has direct consequencesin the water and sewerage sector.The reduction of the productionactivity in the economic agents’area, the reduction of the tourismactivity, which is an important

component at economic level inConstanta County, as well as thereduction of water consumptionin the population lead to a signif-icant decrease in the volume ofwater sold by water and sewerageoperators.

SC RAJA SA Constanta joint-stock company is the largest re-gional operator in Romania in thedrinking water supply; sharehold-ers are 34 local and county councils.Company serves nearly 700,000inhabitants, and during summer

eng. aurel PresuraDeputy General Manager of

SC RAJA SA Constanta

SABSTRACT SC RAJA SA Constanta has established a new strategy on themanagement in operating water supply and sewerage systems. Theefficiency improvement of the water supply and sewerage activity whilereducing water consumption requires measures to stop the decrease in thevolume of water sold and its growth. Efficiency of rural water supply systemsmay be obtained by full metering of customers and automation of watersupply systems (SCADA), thus reducing operating costs. Another importantpriority of our company is to minimize operating costs. This is done throughinvestment, with maximum efficiency, investments to be funded from thesavings they generate. Another very important project related to energycost reduction that are in progress is related to the establishment offacilities for production of electricity from renewable sources, such as thesolar-wind hybrid power station. A major concern of the company is toreduce both technical and commercial water losses in the water systemsbut also expanding the water supply and sewerage systems’ activity inother countries such as the Republic of Moldova, Bulgaria, Albania.

MAnAGEMEnt OF ChAnGES In WAtER SUPPly

AnD SEWERAGE SyStEMS’ OPERAtIOn

nr.4 / 2012 www.romaqua.ro

CONCEPTS

7

Keywords: RAJA Constanta, pumps , photovoltaic panels, power

consumption reduction, SCADA, European funds.

timpul sezonului estival depăşeşte2,5 milioane de persoane.

În 2003, ponderea volumuluide apă distribuită agenţilor eco-nomici era de aproximativ 50%din totalul de apă vândută. În 2009aceasta pondere a reprezentat 36%,iar în 2011 33% din totalul apeivândute.

Creşterea volumelor de apăvânduta după 2009 se datoreazăexclusiv preluării in exploatare aunor noi localităţi (fig.1).

Având în vedere această evo-luţie, SC RAJA SA Constanţa astabilit o nouă strategie privindmanagementul în operarea siste-melor de alimentare cu apă şi ca-nalizare.

Sarcina principală a companieinoastre este asigurarea unor ser-vicii de alimentare cu apă şi cana-lizare de bună calitate în condiţiide eficienţă economică, care săpermită o dezvoltare durabilă a

acestei activităţi.Eficientizarea activităţii de ali-

mentare cu apă si canalizare încondiţiile reducerii consumurilorde apă, presupune măsuri de sto-pare a scăderii volumului de apăvândută şi de creştere a acestuia.Acest lucru nu se poate face decâtprin extinderea serviciilor de ali-mentare cu apă şi canalizare. Dacăîn 2009, SC RAJA SA Constanţaopera în 16 oraşe şi 61 localităţi,în anul 2012 societatea noastrăoperează în 17 oraşe şi 101 localităţi.

Pornind de la necesitatea re-gionalizării serviciului de alimen-tare cu apă şi canalizare prin ope-ratorii regionali puternici, şi în ca-drul companiei noastre s-au produsîn ultimii ani importante modificăriorganizatorice. În anul 2007, RegiaAutonomă Judeţeană de Apă Con-stanţa s-a transformat în societatecomercială – SC RAJA SA şi a de-venit, astfel, operator regional cucapital integral de stat. S-au creat

astfel premisele, dar şi cadrul legalnecesar pentru atragerea şi imple-mentarea fondurilor europene dincadrul POS Mediu, care au ca efectmodernizarea şi dezvoltarea sis-temelor de alimentare cu apă exis-tente şi a celor noi preluate.

În perioada noiembrie 2009 –mai 2011, SC RAJA SA Constanţaa preluat în operare sistemele dealimentare cu apă şi canalizaredintr-un număr de 7 oraşe şi 28de localităţi din judeţele Constanţa,Călăraşi, Ialomiţa, Ilfov şi Dâm-boviţa, numărul locuitorilor des-erviţi crescând cu peste 60.000. Lapreluarea acestor localităţi s-a avutîn vedere o inventariere a siste-melor de apă şi canalizare, în spe-cial, din punct de vedere tehnic,pe baza căreia să fie evaluată stareatehnică a acestora, necesarul deinvestiţii şi efortul financiar pentruimbunătăţirea serviciului şi efi-cientizarea acestuia. S-a avut învedere în primul rând asigurareacalităţii apei şi furnizarea servi-ciului de alimentare cu apă per-manent.

În mediul rural, sistemele dealimentare cu apă sunt uneori ine-ficiente ca urmare a numărului re-dus de abonaţi, a tarifelor reduse,sau a costurilor ridicate de exploa-tare, în special cu energia electrică,datorate înălţimilor mari de pom-pare. Eficientizarea acestor sistemepoate fi obţinută prin contorizareaintegrală a abonaţilor şi automa-tizarea sistemelor de alimentarecu apă, având ca efect reducereacosturilor de operare.

Pentru a eficientiza sistemul dealimentare cu apă din mediul ruralîn zona Feteşti, SC RAJA SA Con-stanta a realizat un proiect, care

nr.4 / 2012www.romaqua.ro

MAnAGEMEntUl SChIMBĂRIlOR în OPERAREA SIStEMElOR DE AlIMEntARE CU APĂ ŞI CAnAlIzARE

Fig.1.Evolutia apei facturate in perioada 2003-2011.

8

CONC

EPTE

more than 2.5 million people.

In 2003, the share volume ofwater supplied to economic agentswas approximately 50% of the wa-ter sold. In 2009 this share was36% and in 2011 - 33% of the watersold.

The increase of sold water vol-umes after 2009 is due solely tothe taking-over for operation ofnew localities(fig.1).

Given this trend, SC RAJA SAConstanta has established a newstrategy on the management inoperating water supply and sew-erage systems.

The main task of our companyis providing good quality watersupply and sewerage services interms of economic efficiency, en-abling sustainable developmentof this activity.

The efficiency improvement ofthe water supply and sewerageactivity while reducing water con-sumption requires measures tostop the decrease in the volumeof water sold and its growth. Thiscan be done only by extendingwater supply and sewerage serv-ices. If in 2009 SC RAJA SA Con-stanta operated in 16 cities and 61localities, in 2012 our companyoperates in 17 cities and 101 local-ities.

Starting from the need for re-gionalization of the water andsewerage service through strongregional operators, major organi-zational changes have also oc-curred in recent years within ourcompany. In 2007, Constanta WaterCounty Autonomous Regia be-came commercial company - SCRAJA SA and thus became a re-gional operator owned by the state.The premises and the necessary

legal framework to attract and im-plement the European funds with-in SOP Environment were created,which have the effect of modern-ization and development of exist-ing and new taken water supplysystems.

Between November 2009 andMay 2011, SC RAJA SA Constantatook over for operation the watersupply and sewerage systems from7 cities and 28 localities in thecounties of Constanta, Calarasi,Ialomita, Ilfov and Dambovita, thenumber of people served increas-ing over 60,000. When taking overthese localities a technical inventoryof water and sewerage systemswas considered, in particular,based on which to assess theirtechnical condition, the investmentneed and the financial effort toimprove services and make it moreeffective. It was intended primarilyto ensure water quality and pro-vide permanent water service.

Rural water supply systems areoften ineffective due to the lownumber of customers, reduced tar-iffs or high operating costs, par-ticularly electricity costs, due togreat pumping heights. Efficiencyof these systems may be obtainedby full metering of customers andautomation of water supply sys-tems, thus reducing operatingcosts.

In order to improve the watersupply system in Fetesti rural area,

SC RAJA SA Constanta hasmade a project that includes threecommunes: Jegalia, Borcea andSuditi, plus subordinated villages.

MAnAGEMEnt OF ChAnGES In WAtER SUPPly AnD SEWERAGE SyStEMS’ OPERAtIOn


CONCEPTS

9

Fig.1.Evolution of invoiced water 2003-2011

cuprinde trei comune: Jegălia, Bor-cea şi Sudiţi, la care se adaugă sa-tele arondate. În aceste localităţi,în care sistemele de alimentare cuapă funcţionau cu pierderi, s-auexecutat lucrări de contorizare in-tegrală a abonaţilor, cu citire ladistanţă a contoarelor şi de mo-dernizare a surselor de apă. Dupăfinalizarea lucrărilor s-au monito-rizat volumele de apă vândute şicosturile de operare, iar rezultatula fost acela de eficientizare a acti-vităţii în aceste localităţi, care suntîn prezent pe profit.

În prezent, SC RAJA SA Con-stanta are în derulare un proiectSCADA de automatizare centrali-zată a sistemelor de alimentare cuapă din mediul rural în zona cen-trală a judeţului Constanţa. Acestproiect cu dispecerat central SCA-DA în localitatea Cobadin, se vaimplementa în 25 de localităţi pen-tru 64 de locaţii ale sistemului dealimentare cu apă reprezentând

puţuri, rezervoare şi staţii de pom-pare. Sistemul va fi automatizatcomplet, astfel încât la dispeceratulzonal din Cobadin să fie transmiseîn timp real toate datele referitoarela debite, presiuni, clorinare, se-curitate, avarii, etc. Implementareaproiectului va avea ca rezultat scă-derea semnificativă a cheltuielilorde exploatare prin reducerea per-sonalului, a consumului de energieelectrică, respectiv scăderea nu-mărul de intervenţii şi implicit anumărului de avarii şi a pierderilorde apă, etc.

O altă prioritate importantă acompaniei noastre, este aceea dereduce la minim cheltuielile de ex-ploatare. Acest lucru se face prininvestiţii, cu eficienţă maximă, in-vestiţii care să fie susţinute finan-ciar din economiile pe care le ge-nerează.

Sistemele de alimentare cu apăoperate de SC RAJA SA Constanţa,

se bazează în proporţie de peste90% pe utilizarea apei subterane,care cuprinde un număr de peste353 puţuri în funcţiune şi un numărde peste 70 de staţii de repomparea apei, de regulă cu înălţimi maride pompare. Sistemele de canali-zare cuprind 11 staţii de epuraresi peste 80 staţii de pompare apeuzate. Cea mai mare pondere încosturile de producţie a apei o re-prezintă energia electrică. În acestsens o preocupare majoră a socie-tăţii noastre este modernizarea sis-temelor de pompare a apei, de în-locuire a pompelor mari consu-matoare de energie electrică, deimbunătăţire a randamentelor aces-tora pentru reducerea consumuluide energie electrică. Dar foarte im-portant este modul în care se rea-lizează acest obiectiv, în specialîn legatură cu modul de finanţarea acestor lucrari. Astfel, în cadruldispeceratului energetic există oechipă de analiză a consumurilorenergetice pe fiecare locaţie înparte. În anul 2011, s-au înlocuit65 de pompe de apă. Acestea aufost achiziţionate prin licitaţie,după principiul ca plata utilajelorde pompare să se facă numai dineconomiile realizate dupa punerealor în funcţiune.

În figura 2 , se observă că platamontajului, cât şi a ratelor lunaredin costul echipamentelor se facela un an după ce acestea au fostpuse în funcţiune. Mai mult, înprimul an de funcţionare se amor-tizează aproximativ 50% din va-loarea totală a proiectului.

Eficienţa energetică în urma în-locuirii pompelor este 2.943Mwh/an, ceea ce reprezintă o re-ducere a costurilor energetice cu



10

CONC

EPTE

Fig.2.Evolutia platii echipamentelor si a eficientei energetice.

In these localities, where the watersupply systems were operatingwith losses, customers full meter-ing works were executed, withmeter remote reading and mod-ernization of water sources. Afterworks completion, volumes of wa-ter sold and operating costs weremonitored and the result was tostreamline the activity in these lo-calities, which are currently onprofit.

Currently, SC RAJA SA Con-stanta is implementing a SCADAproject for centralized automationof water supply systems in ruralareas in the center of ConstantaCounty. This project with SCADACentral Dispatcher in Cobadin willbe implemented in 25 localitiesfor 64 locations of the water supplysystem representing wells, tanksand pumping stations. The systemwill be fully automated so that alldata on flow, pressure, chlorina-

tion, security, damages, etc. wouldbe transmitted on-line to the re-gional dispatcher in Cobadin. Proj-ect implementation will result ina significant decrease of operatingcosts by reducing staff, electricityconsumption, namely decrease thenumber of interventions and there-fore the number of damages andwater loss, etc.

Another important priority ofour company is to minimize op-erating costs. This is done throughinvestment, with maximum effi-ciency, investments to be fundedfrom the savings they generate.

Water supply systems operatedby SC RAJA SA Constanta arebased in more than 90% on theuse of groundwater, which com-prises over 353 wells in operationand more than 70 water re-pump-ing stations, usually with greatpumping heights. The sewerage

systems include 11 wastewatertreatment plants and over 80 waste-water pumping stations. Thelargest share of the water produc-tion costs is the electricity. In thisrespect a major preoccupation ofour company is the modernizationof water pumping systems, re-placement of pumps with greatconsumption of electricity, im-provement of their efficiencies toreduce power consumption. Butvery important is how to realizethis objective, particularly in con-nection with the financing of theseworks. Thus, within the energydispatcher there is a team whichanalyzes the energy consumptionfor each location. In 2011, 65 waterpumps were replaced. They wereacquired through tender, accordingto the principle that the paymentof pumping equipment should bemade only from the savingsachieved after their operation.

The figure 2 shows that thepayment of installation and month-ly rates of equipment costs is doneone year after they were put intooperation. Moreover, within thefirst operation year about 50% ofthe total project value is depreci-ated.

Energy efficiency from pumpreplacement is 2,943 MWh / year,which represents a reduction ofenergy costs by 1.5 million / year,namely 128 thousands lei / month.

Another very important projectrelated to energy cost reductionthat are in progress is related tothe establishment of facilities forproduction of electricity from re-newable sources, such as the so-


CONCEPTS

11


Fig.2.Equipment Payment and energy efficiency evolution.

1,5 milioane lei/an, adică 128 miilei/lună.

Un alt proiect foarte importantlegat de reducerea costurilor ener-getice care se află în derulare, estelegat de realizarea unor instalaţiide producere a energiei electricedin surse regenerabile cum esteCentrala electrică hibridă solar-eo-liană de la Staţia de epurare Con-stanţa Sud. Proiectul constă înmontarea de panouri fotovoltaicepe o suprafaţă de 3,1 ha şi a 8 tur-bine eoliene cu o putere instalatăde 50 kw fiecare. În urma finalizăriiacestui proiect, puterea totală in-stalată a centralei va fi de 3,0 Mw.În prezent consumul de energieelectrică la Staţia de epurare Con-stanţa Sud este de aproximativ7.000 Mwh/an.

Analiza privind eficienţa eco-nomică a acestui proiect arată cădupă punerea în funcţiune se rea-lizează o economie de aproximativde 990 mii lei/an. Acest proiect serealizează în parteneriat public –privat cu o companie de profil,SC RAJA SA Constanta punândla dispoziţie doar logistica- tere-nurile existente în proprietateacompaniei din incinta staţiei, pos-turile de transformare şi studiulde fezabilitate al proiectului. Avândîn vedere că din totalul de consumenergetic al

SC RAJA SA Constanta, consu-mul de energie electrică necesarexploatării staţiilor de epurare areo pondere de aproximativ 20%,acest tip de proiect se va putea ex-tinde la toate staţiile de epurareproprii.

O preocupare importantă a com-paniei este aceea de a reduce pierderile

de apă atât tehnice cât şi comercialedin sistemele de alimentare cu apă.În acest sens, se află în derularedouă proiecte foarte mari:- Pentru reducerea pierderilor tehnice

se realizează proiectul privind sec-torizarea sistemului de alimentarecu apă.

- Pentru reducerea pierderilor co-merciale se derulează proiectul pri-vind înlocuirea tuturor contorilorde apă de la asociaţiile de proprie-tari, de la agenţii economici, şi dela abonaţii casnici din zona litorală,cu contoare performante cu citirela distanţă.Proiectul privind sectorizarea

sistemului de alimentare cu apăconstă în separarea reţelei de dis-tribuţie în sectoare limitate, în carevor fi monitorizate debitele de apăintrate şi debitele de apă facturată.În funcţie de rezultatele obţinuteurmează a fi luate măsuri de re-ducere a pierderilor de apă înre-gistrate, care constă în verificareaşi redimensionarea contorilor deapă, depistarea pierderilor ascunseprin ascultarea sistematică a reţelei,remedierea avariilor depistate sauînlocuirea parţială sau totală aunor reţele de distribuţie. În reali-zarea acestei măsuri au fost dejaseparate şi monitorizate un numărde 18 zone sectorizate în oraşulConstanţa.

Proiectul privind contorizareaabonaţilor din 15 localităţi din ju-detul Constanţa şi 2 localităţi dinjudeţul Ialomiţa, constă în înlocui-rea contoarelor mai vechi de 7 aniinclusiv achiziţionarea de echipa-mente şi softuri pentru citire ladistanţă a contoarelor.

Vor fi înlocuiţi un număr totalde 13.144 contori, din care 4.817

sunt în municipiul Constanţa.Costurile investiţiei sunt eva-

luate la cca. 17 milioane lei, dincare 7,0 milioane lei reprezintă în-locuirea contorilor la abonaţii dinConstanţa.

Aplicarea măsurii are pondereacea mai importantă în municipiulConstanţa, unde se facturează apro-ximativ 19,5 mil mc/an.

Ponderea de apă vândută laasociaţii de proprietari şi agenţiieconomici reprezintă 80% din apavândută în Constanţa.

Prin realizarea investiţiei în mu-nicipiul Constanţa volumele deapă valorificate suplimentar vorfi apoximativ de 3% din volumulde apă distribuit, ceea ce va con-duce la o recuperare a investiţieiîn circa 2,2 ani.

Finanţarea proiectului se vaface din economiile generate înurma montării contorilor, prin re-ducerea personalului de citire şicontravaloarea contorilor recupe-raţi.

Se prezinta in încheiere o preo-cupare a societaţii noastre pentruextinderea activităţii de operare asistemelor de alimentare cu apă şicanalizare şi în alte ţări precumRepublica Moldova, Bulgaria, Al-bania.

Foarte important pentru SCRAJA SA Constanta este creareacadrului legal de a participa la li-citaţii de concesionare servicii dealimentare cu apă şi canalizare înalte ţări. În acest sens s-a creat onouă companie în care RAJA esteacţionar unic, companie ce s-a aso-ciat cu un operator de renumemondial, asociere ce a vizat expe-rienţa internaţională a asociatului,necesară participării la licitaţii.



12

CONC

EPTE

lar-wind hybrid power Station atConstanta South Wastewater Treat-ment Plant. The project consistsof installing photovoltaic panelson an area of 3.1 ha and 8 windturbines with a power of 50 kWeach. Following the completion ofthis project, the total installed ca-pacity of the plant will be 3.0 Mw.At present, the electricity con-sumption at Constanta SouthWastewater Treatment Plant isabout 7,000 MWh / year.

The analysis on the economicefficiency of this project showsthat after commissioning it pro-vides a saving of about 990 thou-sands Euro / year. This project isdone in public - private partnershipwith a profile company, SC RAJASA Constanta only providing lo-gistics - company owned land in-side the existing plant, the trans-former and the feasibility studyof the project. Since out of thetotal energy consumption of SCRAJA SA Constanta, the electricityconsumption necessary to the op-eration of treatment plants ac-counts for about 20%, this kind ofproject may be extended to all itstreatment plants.

A major concern of the compa-ny is to reduce both technical andcommercial water losses in the watersystems. In this respect, two largeprojects are ongoing:- the project for sectorization of the

water supply system is achievedin order to reduce technical loss-es.

- the project for replacement of all

water meters from the owners as-sociations, economic agents andresidential customers in the coastalarea, with advanced remote readingmeters is developed in order to re-duce commercial losses.

The project on sectorization ofthe water supply system is to sep-arate the distribution network inlimited areas where entered andinvoiced water flows will be mon-itored. Depending on the resultsobtained, measures are going tobe taken in order to reduce record-ed water losses, which representthe check and resizing of watermeters, detection of hidden lossby systematically hearing the net-work, the remedy of damages de-tected or partial or total replace-ment of some distribution net-works. 18 sectorized areas in Con-stanta have already been separatedand monitored in carrying out thismeasure.

The project on metering thecustomers in 15 localities of Con-stanta County and two localitiesin Ialomita County is to replacemeters older than seven years, in-cluding the purchase of equipmentand software for meters remotereading.

A total of 13,144 meters will bereplaced, of which 4,817 are inConstanta Municipality.

Investment costs are estimatedat approx. 17 million lei, of which7.0 million lei are for replacingmeters for customers in Constanta.

The measure has the largestshare in Constanta, where about19.5 million cm / year are in-voiced.

The share of water sold to own-ers associations and economicagents represents 80% of the watersold in Constanta.

Through the investment in Con-stanta Municipality, additionalvolumes of water turned to profitwill be approximately 3% of thevolume of water distributed, lead-ing to an investment payback inabout 2.2 years.

Project funding will come fromsavings generated from the meterinstallation, by reducing readingpersonnel and the value of metersrecovered.

In the end, I would like to pres-ent a concern of our company toextend the water supply and sew-erage systems’ activity in othercountries such as the Republic ofMoldova, Bulgaria, Albania.

For SC RAJA SA Constanta itis very important to create a legalframework to participate in tendersfor the concession of water supplyand sewerage services in othercountries. In this respect, a newcompany where RAJA is soleshareholder has become partnerwith a world renowned operator.This association aimed to the in-ternational experience of the part-ner, necessary to participate intenders.


CONCEPTS

13


1.INTRODUCERE

Apele subterane provenite dintr-un mediu anoxic (oxigenul dizolvat in apa este mai mic de 1 mg/l ), contin con-centraţii relativ ridicate de metan, hidrogen sulfurat, fierbivalent, mangan, carbon organic dizolvat şi amoniu. Toateaceste substante nu sunt de dorit in apa destinata consumului.Prezenţa amoniacului în apa de băut este de nedoritdeoarece prin procesul de nitrificare in conductele de distributie,ar putea duce la niveluri toxice de nitriti, inrautateste gustul simirosul apei, favorizeaza cresterea bacteriilor heterotrofe siagentilor patogeni oportunisti. Amoniacul din apa potabilapoate sa provina din sursa de apa utilizata sau este adaugatin procesul de dezinfectie a apei cu clor pentru a forma

cloramina, produs utilizat pentru dezinfectia apei in retelelede distributie a acesteia. In fiecare din cazuri, gustul simirosul apei potabile au de suferit [1]. Reducerea amoniuluidin apa destinata consumului se poate face prin mai multeprocedee, fizice, chimice si biologice. Un procedeul fizic dereducere a concentratiei amoniului din apa consta din trecereaapei prin filtre schimbatoare de ioni, regenerarea acestuia fa-candu-se cu solutie de saramura. Procedeul este putin aplicatpentru apa potabila. Un alt procedeu de inlaturare a amoniuluieste prin osmoza inversa, dar acest procedeu pe langa difi-cultatile de fiabilitate in functionare, are dezavantajul cainlatura si elementele utile din apa potabila (saruri de calciu,magneziu etc.) Procedeul chimic de reducere a amoniuluidin apa, cel mai aplicat, este de tratare a apei cu clor,corectia pH-ului apei si obtinerea cloraminei care apoi se

Cuvinte cheie:

DuMitru Vâju, grigOre VlaD, sOrin clauDiuulinici, seVer VarVari

S.C. ICPE-Bistriţa S.A.

SREZUMAT Lucrarea prezinta un modul de potabilizare a apei cu un debit de 25 m3/hdestinat dezinfecţiei şi reducerii contaminării cu ioni de amoniu, fier, nitrati si substanţeorganice, astfel încât parametrii apei potabile obţinute după procesarea finală să fie înconcordanţă cu normele legale în vigoare (legile: 458/2002, 311/2004 ), modul realizat sipus in functiune in acest an. Apa destinata potabilizarii provine din doua puturi de medieadancime forate in vecinatatea statiei de apa, iar procesul de potabilizare a apei constaintr-o treapta de pre-oxidare avansata cu ozon, radicali hidroxili si apa oxigenata obtinutape cale electrochimica in apa supusa procesarii, filtrarea apei intr-un biofiltru cu nisip sicarbune activ, in care se dezvolta bacterii nitrificatoare cu rol de reducere a amoniului dinapa si o treapta de oxidare avansata cu ozon si lumina ultravioleta in scopul dezinfectieifinale a apei. Monitorizarea procesului de obtinere a apei potabile se face prin masurareapotentialului redox (ORP) al apei dupa treapta de dezinfectie.


STUD

II ŞI

CER

CETĂ

RI

REDUCEREA AMOnIUlUI DIn APA DEStInAtA POtABIlIzĂRI

StUDIU DE CAz :StAtIA DE APA GOIEŞtI, jUDEtUl DOlj

DuMitru Vâju, grigOre VlaD, sOrin clauDiuulinici, seVer VarVari

S.C. ICPE-Bistriţa S.A.


Keywords: ozone,

advanced oxidation, ammonium,

bio-filter,

SABSTRACT The paper shows a module used for turning water into drinking water, with awater flow of 25 m3/h, intended for the disinfection and decreasing of the contaminationwith ions of ammonium, iron, nitrates and organic substances, so that the parameters of thedrinking water obtained after the final processing in compliance with the valid legalstandards (Laws: 458/2002, 311/2004 ), module made and set into operation this year. Thewater that is to be turned drinkable comes from two medium depth wells drilled near thewater station, and the process of turning the water drinkable consists in an advanced pre-oxidation stage with ozone, hydroxyl radicals and oxygenated water obtainedelectrochemically in the processed water, filtering the water in a bio-filter with sand andactive carbon, in which nitrifying bacteria develop, with the role of reducing theammonium in the water, and an advanced oxidation stage with ozone and ultraviolet lightfor the final disinfection of the water. The process for the obtaining of the drinkable wateris monitored by measuring the redox potential (ORP) of the water after the disinfectionstage.

1.INTRODUCTION

The underground waters coming from an anoxicenvironment (the amount of oxygen dissolved in the water islower than 1 mg/l), contain relatively high concentrations ofmethane, sulphuretted hydrogen, bivalent iron, manganese,dissolved organic carbon and ammonium. All thesesubstances are not desirable in the water intended forconsumption. The presence of ammoniac in the drinkingwater is not desired because, through the nitrification

process in the distribution pipes, it can come to toxic levelsof nitrites, it worsens the taste and the smell of water, favorsthe growth of heterotrophic bacteria and opportunisticpathogen agents. The ammoniac in the drinking water maycome from the source of water used or is added in theprocess of water disinfection with chlorine in order to formchloramine, product used for the disinfection of the water inthe distribution networks. In each of the cases the taste andsmell of drinking water have to suffer [1]. The reduction ofthe ammonium in the drinking water can be made throughseveral physical, chemical and biological procedures. One

STUDIES AND RESEARCH

15

REDUCtIOn OF thE AMMOnIUM FROM thE WAtER

In ORDER tO MAKE It DRInKABlE

CASE StUDy :WAtER StAtIOn GOIEŞtI, DOlj COUnty

poate retine in filtre cu carbune activ. Doza de clornecesara reducerii unui gram de amoniu din apa este intre8...10 g de clor liber, iar gustul si mirosul apei sunt influentatenegativ. Un alt procedeu, este un procedeu biologic, similarfenomenului natural de purificare a apei, care se aplica si intehnologiile de epurare a apelor uzate si consta din transformareaamoniului in prezenta oxigenului, in nitriti si apoi nitrati, decatre bacterii specifice care se dezvolta in biofiltre. Diferitevariante ale acestei tehnologii sunt aplicate cu succesGermania, Franţa şi Ţările de Jos. În America de Nord acestproces a câştigat o atenţie specială începând cu sfârşitulanilor 1980 [2]. Apa rezultata la iesirea biofiltrului, cu uncontinut scazut de oxigen si amoniu, este dezinfectata cuozon (imbogatita in oxigen) si lumina ultravioleta. Astfel seobtine o apa stabila din punct de vedere biologic si lipsita depoluanti.

2.PREZENTAREA PROCESULUI DE NITRIFICARE

Amoniul, dar mai ales ionul de azotit sunt toxice pentrumacroorganismele din mediu, cat si pentru om. Din acestecauze, se urmareste transformare amoniului si a ionului azotitprin oxidare, la ionul de azotat, care este mai putin agresivfata de organismele vii [3]. Daca pentru oxidarea azotitilorcu o viteza acceptabila se poate utiliza ozonul, oxidareaionului de amoniu de catre ozon, in conditii normale, necesitaun timp de 96 de ore pentru reducerea acestuia . Din acesatacauza se apeleaza la oxidarea biologica a ionului de amoniu,oxidare facuta de bacterii nitrificatoare in doi pasi, in prezentaoxigenului dizolvat in apa, conform relatiei (1).

Reactiile de NITRIFICARE- se desfasoara la un potentialredox (ORP) mai mare de +50 mV.

(1).

Pentru oxidarea unui miligram de azot din ionul de amoniu,de catre bacteriile nitrificatoare, este necesar o cantitate deaproximativ 4,5 mg de oxigen dizolvat in apa. Reactiileprezentate mai sus sunt reversibile, implicand alte tipuri debacterii, astfel incat de la ionul de nitrat se ajunge la azotliber. Aceste tipuri de reactii sunt cunoscute sub numele dereactii de „DENITRIFICARE” .

Reactiile de DENITRIFICARE- se desfasoara la un potentialredox (ORP) mai mic de +50 mV.

Echilibrul ditr-un anumit volum, dintre reactiile de NITRI-FICARE si cele de DENIFTRIFICARE este stabilit de con-centratia locala a oxigenului dizolvat in apa.

Pentru a putea procesa amoniul, bacteriile NITRIFICA-TOARE (Nitrozomonas si Nitrobacter), trebuie sa aiba urma-toarele conditii fizice si chimice:

Conditii fizice:· temperatura apei sa fie in gama 10...400 C;· existenta in apa a unor suprafete solide fixe sau

mobile la care aceste bacterii sa adere. (De preferinta naturaacestor suprafete sa fie biodegradabila. In lipsa acestorsuprafete, bacteriile adera la suprafata conductelor si a echi-pamentelor hidraulice. Foarte expuse sunt garniturile maiputin inerte ale echipamentelor. Bacteriile nitrificatoare sepot fixa chiar pe conductele din otel inoxidabil).

Conditii chimice:· pH-ul apei sa fie in gama 6.5...8.5;· apa trebuie sa contina carbon organic, oxigen,

amoniu, nitrati, fosfor si sulfati in proportii bine stabilite. Con-centratia maxima (la saturatie) a populatiei de bacterii carese poate dezvolta intr-o zona este determinata de componentaa carei concentratie este cea mai scazuta raportata la celelalte.Daca un componet nu este la concentratia ceruta, aceastatrebuie introdus in sistem;

· In apa sa nu fie dizolvate substante inhibitoare.In biofiltru aceste bacterii se acumuleaza. Concentratia

acestora depinde de viteza de crestere (rata ) specifica si deviteza prin care sunt indepartate prin epuizarea duratei deviata, prin apa filtrata si prin apa de spalare. In figura 1 esteprezentat modelul adoptat pentru biofiltrul de nitrificare.Curgerea apei prin straturile filtrante se poate asimila cu ocurgere printr-o multitudine de conducte cu sectiune variabila,conducte montate in paralel. Ecuatia care reda variatia con-centratiei oxigenului dizolvat in apa (v. fig. 1,b), este redatade relatia (2) [4,5]:

(2).

Variatia in timp a oxigenului dizolvat in apa se compunedin fluxul acestuia care intra in stratul de biofilm si insumatacu rata de consum a acestuia de catre bacteriile nitrificatoarede la suprafata acestuia µ. Introducand parametrul YO/Ncare reprezinta legatura dintre concentratia ionului de amoniusi a oxigenului, rezulta concentratia amoniului:


REDUCEREA AMOnIUlUI DIn APA DEStInAtA POtABIlIzĂRIStUDIU DE CAz :StAtIA DE APA GOIEŞtI, jUDEtUl DOlj

16

STUD

II ŞI

CER

CETĂ

RI

physical procedure for the reduction of the ammoniumconcentration in the water consists in the passing of thewater through ion changing filters, which is then regeneratedwith saline solution. The procedure finds little application forthe drinking water. Another procedure to remove theammonium is through reversed osmosis, but this procedurehas, beside the reliability problems in the operation, also thedisadvantage that it also removes the useful elements fromthe drinking water (calcium, magnesium salts, etc.) Thechemical procedure of the reduction of ammonium in thewater most widely applied is to treat the water with chlorine,the correction of the water pH and obtaining the chloramineswhich can then be retained in active carbon filters. The doseof chlorine necessary to reduce one gram of ammonium inthe water is between 8...10 g of free chlorine, and the tasteand smell of the water are deteriorated through the process.Another procedure is a biologic procedure, similar to thenatural water cleaning process, also applied in the usedwater cleaning technologies, and consists in turning theammonium in the presence of oxygen, into nitrites and thennitrates, by specific bacteria which develop in bio-filters.Various options of this technology are applied successfully inGermany, France and the Pays Bas. In North America theprocess has gained a special attention beginning with theend of the 80s [2]. The water resulted at the exit of the bio-filter, with low contents of oxygen and ammonium, isdisinfected with ozone (enriched in oxygen) and ultravioletlight. Thus, a water is obtained which is stable from thebiological point of view, and is free of pollutants.

2.PRESENTATION OF THE NITRIFICATIONPROCESS

The ammonium, but especially the nitrite ion, are toxicfor the macro-organisms in the environment, but also forman. Therefore, it is sought to modify the ammonium and thenitrite ion through oxidation, into the nitrate ion, which islesser aggressive to living organisms [3]. If ozone can beused for the oxidation of nitrites with an acceptable speed,the oxidation of the ammonium ion by the ozone in regularconditions requires a duration of 96 hours for the reduction.Therefore, the biological oxidation of the ammonium ion isapplied, oxidation performed by nitrifying bacteria in twosteps, in the presence of oxygen dissolved in water,according to the relation (1):

The NITRIFICATION reactions – take place at a redox

potential (ORP) higher than +50 mV.

(1).

In order for the nitrifying bacteria to oxidize a milligram ofnitrogen from the ammonium ion, an amount ofapproximately 4,5 mg of oxygen dissolved in water isnecessary. The reactions presented above are reversible,involving other types of bacteria, so that the nitrite ion istransformed into free nitrogen. These types of reactions areknown under the name of „DENITRIFICATION” reactions.

DENITRIFICATION reactions – take place at a redoxpotential (ORP) smaller than +50 mV.

The balance from a certain volume, between thereactions of NITRIFICATION and the reactions ofDENIFTRIFICATION is set by the local concentration of theoxygen dissolved in water.

In order to be able to process the ammonium, theNITRIFYING bacteria (Nitrozomonas and Nitrobacter), musthave the following physical and chemical conditions, aspresented below.

Physical conditions:· The water temperature must be in the range

10...400 C;· The existence in the water of fixed or mobile solid

surfaces to which these bacteria can adhere. (Thesesurfaces should be preferable biodegradable. In the lack ofsuch surfaces the bacteria adhere to the surface of pipesand hydraulic equipments. Very exposed are the lesser idlesealings of the equipments. The nitrifying bacteria can evenattach on the stainless steel pipes).

Chemical conditions:· The water pH must be in the range 6.5...8.5;· The water must contain organic carbon, oxygen,

ammonium, nitrates, phosphor and sulfates in well set ratios.The maximum concentration (at saturation) of the bacteriapopulation that may develop in an area is determined by thecomponent with the lowest concentration compared to theothers. If a component is not at the requested concentration,it must be brought in the system;

· No inhibiting substances must be dissolved in thewater.

The bacteria accumulate in this bio-filter. Theirconcentration depends on the specific growth speed (rate)and the speed at which they are removed through the

REDUCtIOn OF thE AMMOnIUM FROM thE WAtER In ORDER tO MAKE It DRInKABlE CASE StUDy :WAtER StAtIOn GOIEŞtI, DOlj COUnty



(3).

Unde :µmax este rata maxima de crestere a bacteriilor

nitrificatoare, 0.77 zi-1;X - concentratia bacteriilor nitrificatoare in biofilm, 40 mg

Vss/l;Y –factorul de conversie oxigen/amoniu, 4.33;KNH3-valoarea de jumatate a valorii de saturatie a con-

centratiei amoniului, 2.5 mg/l.Fluxul de amoniu care strabate suprafata biofilmului,

depinde de concentratia amoniului in apa, astfel:

(4).Unde :

DNH3 este coeficientul de difuzie al amoniului siegal cu 1.71x10-5cm2/s;

-δ –grosimea stratului de biofilm. Aceasta nu are ovaloare constanta si datorita acumularilor din biofiltru creste,iar prin spalarea acestuia sau alte conditii defavorabile, des-creste.

Fig.1. Modelul biofiltrului.

Prin integrarea ecuatiei (3) se obtine o functie exponentialade mai multe variabile dintre care se selecteaza timpul si inal-timea filtrului. Astfel pentru un tip de filtru se poate scrierelatia empirica:

(4).

Unde :-JAMONIU este fluxul de amoniu care intra in biofilm

(g/m2 x zi);-JOXIGEN-MAX –fluxul de oxigen si care depinde

de caracteristicile materialului filtrant (g/m2x zi);- KNH3 - valoarea de jumatate a valorii de saturatie

a concentratiei amoniului (mg/l);-CNH3 -concentratia amoniului la intrare (mg/l);-E0 – eficienta biofiltrului (adimensional);-kN- constanta empirica (m-1);- H-inaltimea stratului biofiltrant (m).

. Pentru un anumit tip de biofiltru, se ajunge la relatia (5),care este o relatie practica de calcul pentru reducerea uneicantitati de amoniu din apa:

(5).

Unde:-bCONVERSIE este o constanta a tipului de biofil-

tru;-ASPECIFIC -aria specifica a materialului filtrant

(m2/m3);- QSPECIFIC –incarcarea hidraulica a biofiltrului

(m3/m2 x zi).

2.1 ROLUL OXIGENULUI DIZOLVAT

Asa cum reiese din relatiile anterioare, rolul oxigenului di-zolvat in apa este determinant in cadrul procesului de nitrificare.Daca se injecteaza ozonul (oxigenul dizolvat) la intrarea bio-filtrului, pe partea superioara, concentratia la saturatie aacestuia nu va depasi valoarea de 12 mg/l, divizata la 4,33,rezulta ca se poate reduce prin nitrificare pana la 2,5 mg/l deamoniu din apa, in cazul in care procesul cere mai mult,oxigenul trebuie introdus si la baza filtrului (iesirea acestuia)sau etapa de biofiltrare se realizeaza cu filtre inseriate,oxigenate in mai multe puncte. Literatura mentioneaza biofiltrela care intrarea apei si a aerului se face in partea inferioara aacestuia.



18

STUD

II ŞI

CER

CETĂ

RI

exhaustion of the life duration, through the filtered waterand through the washing water. Figure 1 presents the modeladopted for the nitrification bio-filter. The flow of the waterthrough the filtering layers can be assimilated with a flowthrough a multitude of pipes of various section, pipesmounted in parallel. The equation describing the variation ofthe concentration of the oxygen dissolved in the water (seefigure 1-b), is given by the relation (2) [4,5]:

(2).

The variation in time of the oxygen dissolved in waterconsists from the oxygen flow entering in the bio-film layerand added to the consumption rate of the oxygen by thenitrifying bacteria from its surface µ. Introducing the YO/Nparameter representing the connection between theconcentration of the ammonium ion and the concentration ofoxygen, the concentration of the ammonium results:

(3).

Where:µmax is the maximum growth rate of the nitrifying

bacteria, 0.77 day-1;X – the concentration of the nitrifying bacteria in the bio-

film, 40 mg Vss/l;Y – the conversion factor oxygen/ammonium, 4.33;KNH3-half the value of the saturation value for the

ammonium concentration, 2.5 mg/l.The ammonium flow passing through the bio-film surface

depends on the concentration of the ammonium in the water,thus:

(4).Where:

DNH3 is the diffusion coefficient of the ammoniumand equal to 1.71x10-5cm2/s;

-δ –the thickness of the bio-film layer. This valueis not constant and because of the accumulations from thebio-filter it grows, and through washing or other non-favorable conditions, it decreases.

Fig. 1. Model of the bio-filter.

By integrating the equation (3) an exponential function ofseveral variables is obtained, from which the time and heightof the filter are selected. Thus, for a certain filter time, thefollowing empiric equation can be written:

(4).

Where:-JAMMONIUM is the flow of ammonium entering

into the bio-film (g/m2 x day);-JOXIGEN-MAX – the flow of oxygen, and it

depends on the characteristics of the filtering material (g/m2

x day);- KNH3 - half of the value of the saturation value

of the ammonium concentration (mg/l);-CNH3 -ammonium concentration at the inflow

(mg/l);-E0 – efficiency of the bio-filter (non-dimensional);-kN- empiric constant (m-1);- H-height of the bio-filtering layer (m).

For a certain type of bio-filter, the relation (5) is reached,which is a practical calculus relation for the reducing of anammonium amount from the water:

(5).

Where:-bCONVERSION is a constant of the bio-filter type;-ASPECIFIC -specific area of the filtering material

(m2/m3);




2.2 ROLUL PRE-OXIDARII AVANSATE

Pre-oxidarea trebuie sa indeplineasca urmatoarele obiec-tive:

· Sa oxideze compusii chimici toxici care pot sa inhibeprocesul de nitrificare;

· Sa transforme produsii organici greu biodegradabiliin carbon organic asimilabil (AOC), necesar bacteriilor nitrifi-catoare;

· Sa asigure dezinfectia primara a apei in scopulevitarii contaminarii biofiltrului.

S-a apelat la oxidarea avansata (Termenul de oxidareavansata se aplica pentru specii chimice cu un potential deoxidare mai mare decat al ozonului =2,07 eV), in scopuloxidarii sigure a poluantilor din apa. Utilizând treapta deozonizare în prezenţa radicalilor hidroxil, practic orice compuschimic organic poate fi ionizat, iar în prezenţa oxigenuluidizolvat în apă suferă procesul de oxidare, urmând ca formaoxidată a poluantului sa fie reţinuta in straturile biofiltrului.Teoretic, se pot descompune substante a caror energie de le-gatura moleculara exprimata in eV (electron-volti), este maimica decat amplitudinea tensiunii aplicate intre electrozi, ex-primata in volti. Prin procedeul ales, in apa se genereaza siperoxid de hidrogen (apa oxigenata) prin electroliza pulsatorie.In figura 2 este redata productia de carbon organic asimilabilin functie de doza de ozon aplicata apei procesate [6].

Fig. 2. Concentratia carbonului organic asimilabil (AOC)obtinut in urma ozonificarii.

Doza de ozon aplicata in treapta de pre-oxidare trebuiesa produca cel putin o concentratie a carbonului organic maimare de 100 micrograme exprimat ca acetat-C / l, astfel

incat apa la intrarea in biofiltru sa devina instabila din punctde vedere biologic, pentru ca reactiile de nitrificare sa sepoata desfasura. In treapta a doua de ozonizare (dupabiofiltrare), doza de ozon trebuie sa fie mai mica pentru caapa sa fie stabila din punct de vedere biologic in rezervorulde stocare si in reteau de distributie. Stabilitatea din punct devedere biologic a apei se defineste prin concentratia carbonuluiorganic asimilabil (AOC), care trebuie sa fie sub valoarea de(50 micrograme acetat-C / l) [7]. Din aceasta cauza seutilizeaza in multe cazuri ca dezinfectia finala a apei sa fiefacuta cu lumina ultravioleta pentru a nu creste concentratiacarbonului organic asimilabil in apa potabila din retea. Clorulla fel ca si ozonul duce la cresterea concentratiei de carbonorganic asimilabil.

In prezenta radicalilor hidroxil, amoniul poate fi oxidatdirect de catre ozon la un pH mai mare de 9 si la o temperaturade 55 0C, reactie exprimata de catre relatia (6), [8], daraceste conditii nu sunt indeplinite decat in laborator.

(6).

2.3 ROLUL TEMPERATURI SI A pH-ULUI DIN BIOFILTRU

Temperatura si pH-ul apei, impreuna cu parametrii amintitianterior, fac parte din categoria parametrilor fundamentalicare descriu reactiile biochimice de nitrificare si intervin atatin descrierea dezvoltarii bacteriilor cat si in descriereaprocesarii amoniului de catre acestea. Rata maxima de dez-voltare a bacteriilor nitrificatoare, pentru anumite conditii date,variind doar temperatura, poate fi descris cu ajutorul uneiecuaţii de tip van t’Hoff-Arrhenius, [ecuaţie care presupune odublare a ratelor de creştere cu fiecare increment al temperaturiide 100C, asa cum recomanda Agentia de Mediu din SUA-EPA.

(7).

Temperatura optima de dezvoltare a bacteriilor nitrificatoareeste de 35...36 0C. Daca se face raportul dintre rata dedezvoltare la temperatura optima si rata la temperatura de14 0C, rezulta:

(8).

Cu cat temperatura apei din biofiltru este mai apropriata



20

STUD

II ŞI

CER

CETĂ

RI

- QSPECIFIC –hydraulic load of the bio-filer (m3/m2

x day).

2.1. ROLE OF THE DISSOLVED OXYGEN

As resulting from the anterior equations, the role of theoxygen dissolved in water is determinant in the nitrificationprocess. If the ozone (dissolved oxygen) is injected at theentrance of the bio-filter, on the upper side, its saturationconcentration will not exceed the value of 12 mg/l, divided to4,33; it results that up to la 2,5 mg/l of ammonium in thewater may be reduces through nitrification, if the processrequests more, the oxygen must be introduced also at thebase of the filter (the filter exit) or the bio-filtering stage isperformed with filters in series, oxygenated in several points.The literature mentions bio-filters in which the water and theair enter from the lower side of the filter.

2.2. ROLE OF THE ADVANCED PRE-OXYDATION

The pre-oxidation must achieve following objectives:· To oxidize the toxic chemical components which

may inhibit the nitrification process;· To transform the organic products which are difficult

do biodegrade into assimilable organic carbon (AOC),necessary to the nitrifying bacteria;

· To secure the primary disinfection of the water forthe purpose of avoiding contamination of the bio-filter.

The advanced oxidation was applied (the term ofadvanced oxidation is applied for chemical species with anoxidation potential greater than the oxidation potential ofozone =2,07 eV), for the purpose of the secure oxidation ofthe pollutants in the water. Using the ozonization stage in thepresence of the hydroxyl radicals, practically any organicchemical compound can be ionized, and in the presence ofoxygen dissolved in water it suffers the process of oxidation,following that the oxidized form of the pollutant is retained inthe layers of the bio-filter. Theoretically, substances may bedecomposed with the molecular bond energy expressed ineV (electron-volt) lower than the amplitude of the voltageapplied between the electrodes, expressed in volts. Throughthe chosen process, hydrogen peroxide (oxygenated water)too is generated in the water through pulsation electrolysis.Figure 2 shows the organic assimilable organic carbonproduction depending on the ozone dosage applied to theprocessed water [6].

Fig. 2. Concentration of assimilable organic carbon(AOC) obtained after ozonification.

The dose of ozone applied in the pre-oxidation stagemust produce at least a concentration of the organic carbongreater than 100 micrograms expressed as acetate-C / l, sothat the water at the entrance in the bio-filter becomesunstable from biological point of view, so that the nitrificationreactions can take place. In the second ozonization stage(after bio-filtering), the dose of ozone must be smaller so thatthe water is stable from biological point of view in the storagetank and in the distribution network. The biological stability ofthe water is defined through the concentration of theassimilable organic carbon (AOC), which must be lower than(50 micro-grams acetate-C / l) [7]. Therefore, in many casesit is common to perform the final disinfection of the water withultraviolet light in order not to increase the concentration ofthe assimilable organic carbon in the drinkable water in thenetwork. The chlorine, just like ozone, increases theconcentration of the assimilable organic carbon.

In the presence of the hydroxyl radicals, the ammoniummay be oxidized directly by the ozone at a pH greater than9 and at a temperature of 55 0C, reaction expressed by therelation (6), [8], but these conditions are only complied to inthe laboratory.

(6).

2.3. ROLE OF THE TEMPERATUREAND pH IN THE BIO-FILTER

The water temperature and pH, together with the




de temperatura optima, dezvoltarea bacteriilor nitrificatoarese va face mai repede producand reducerea amoniului dinapa.

In apa amoniul se gaseste sub forma de amoniu liber(NH3) si ion de amoniu (NH4

+). Suma concentratiilor acestoradau amoniul total din apa, conform relatiilor (9 si 10) [9].Legatura intre amoniul liber si ionul său in apa este foarte im-portanta din punct de vedere biologic deoarece amoniul libereste considerat toxic pentru organismele vii, iar ionul acestuia,mult mai putin. Limita concentratiei maxime de amoniu liberin apa pentru pestii din acvarii este considerata de 0.02 mg/l[10].

(9).

Parametrul de ionizare al amoniului (α ), depinde de tem-peratura apei (relatia 10), de pH-ul acesteia (relatia 11) si deconcentratia substantelor dizolvate in apa, in acest cazamoniu (relatia 12).

(10).

(11).

(12).

In figura 3 este reprezentat raportul dintre amoniul liber sicel total la temperatura de 15 0C in functie de pH-ul apei(6,5...9,5). Conform acestor relatii prezentate anterior, rezultaca odata cu cresterea pH-ului si a temperaturii apei, proportiade amoniu liber din amoniul total dizolvat in apa, se mareste.Aceste date sunt prezentate in tabelul 1, care arata dependentade temperatura si pH, a concentratiei amoniului total, pentruca amoniul liber sa aiba valoarea de 0,02 mg/l.

Fig. 3. Raportul amoniului liber (toxic) din amoniul total di-zolvat in apa la temperatura de 14 0C, in functie de pH.

Daca se face raportul dintre functia α la 14 0C si la pH=8,si α la 14 0C la valoarea pH-ului de 7.5, considerat un optimpentru apa de baut, rezulta:

(13).

Adica la scaderea pH-ului cu 0.5 unitati, de la 8 la 7.5,concentratia totala a amoniului creste de 3.1 ori, astfel incatamoniul liber sa ramana in concentratie de 0.02 mg/l. Amoniulliber in apa se comporta ca un biocid neoxidant. Din aceastacauza softurile de modelare a proceselor de nitrificare auinclusa in baza de calcul rata de disociere a amoniului.

Tabelul 1

PH-ul optim pentru dezvoltarea bacteriile nitrificatoareeste in gama 7,5..7,8 [11].

3.MODULUL DE POTABILIZARE A APEI UTILIZANDOXIDAREA AVANSATA

Modul de potabilizare a apei utilizând oxidarea avansatăîn doua trepte (vezi schema de principiu din figura 4), învederea dezinfecţiei şi înlăturării contaminării cu ioni deamoniu, fier, arsen, aluminiu, mangan, substanţe organice,



22

STUD

II ŞI

CER

CETĂ

RI

parameters mentioned before, are part of the category offundamental parameters describing the biochemicalnitrification reactions and come up in the description of thedevelopment of the bacteria as well as in the description ofthe ammonium processing by the bacteria. The maximumdevelopment rate of the nitrifying bacteria, for certain givenconditions, varying only temperature, may be described withan equation of the type van t’Hoff-Arrhenius, [equation whichimplies a doubling of the growth rate with each increment ofthe temperature of 100C, as recommended by the USAEnvironment Agency EPA.

(7).

The optimum temperature for the development ofnitrifying bacteria is of 35...36 0C. If the proportion iscalculated between the development ratio at optimumtemperature and the ratio at the temperature of de 14 0C, itresults:

(8).

The closer the water temperature in the bio-filter is to theoptimum temperature, the quicker the development of thenitrifying bacteria shall be, causing the reduction of theammonium in the water.

In the water, ammonium can be found in the form of freeammonium (NH3) and ammonium ion (NH4

+). The sum ofthe concentrations of the two types of ammonium gives thetotal ammonium in the water, according to the equations 9and 10 [9]. The connection between the free ammonium andits ion in water is very important from biological point of viewbecause the ammonium is considered to be toxic for livingorganisms, and its ion much less toxic. The limit of themaximum concentration of free ammonium in water foraquarium fish is considered to be of 0.02 mg/l [10].

(9).

The ionization parameter of the ammonium (α ), dependson the water temperature (equation 10), on its pH (relation11) and on the concentration of the substances dissolved inthe water, in our case the ammonium (equation 12).

(10).

(11).

(12).

Figure 3 presents the ratio between the free ammoniumand the total ammonium at the temperature of 15 0Cdepending on the water pH (6,5...9,5). According to therelations presented above, it results that together with theincrease of the water pH and temperature, the ratio of freeammonium in the total ammonium dissolved in the water, isgrowing. These data is presented in Table 1, which showsthe correlation between the temperature and pH, of the totalammonium concentration, for which the free ammonium hasthe value of 0,02 mg/l.

Fig. 3. The ratio of free ammonium (toxic) in the totalammonium dissolved in the water at the temperature of 140C, depending on the pH.

If the ratio is calculated between the function α at14 0Cand pH=8, and α at 14 0C for a pH value of 7.5, consideredan optimum for the drinking water, it results:

(13).

That is, if the pH decreases with 0.5 units, from 8 to 7.5,




etc. astfel încât parametrii apei potabile obţinute să fie înconcordanţa cu normele legale în vigoare. Sursa de apautilizată pentru obţinerea apei potabile este constituită dinpuţuri forate până la a doua pânză de apă freatică.

Fig.4. Modulul de potabilizare a apei -schema de principiu.

Treapta de bază a tehnologiei de potabilizare a apeieste constituită din modulul de oxidare avansată cu ozon înprezenţa radicalilor hidroxil si a apei oxigenate prin electroliza,în scopul oxidării ionilor de fier, mangan, amoniu, arsen, etc.,urmată de reţinerea impurităţilor rezultate pe un filtru cu nisipşi carbune activ. Utilizând treapta de ozonizare în prezenţaradicalilor hidroxil, aşa cum este implementată în cadrul mo-dulului, practic orice compus chimic poate fi ionizat, şi înprezenţa oxigenului dizolvat în apă suferă procesul de oxidare,urmând ca forma oxidată sa fie reţinută in mediile filtrante. Întimpul utilizării filtrului, în stratul de carbune activ sunt retinuţi:ozonul nereactionat, radicalii hidroxil, perhidrolul, parţialamoniul si substanţele organice, iar in stratul de nisip se reţinoxizii metalici (Fe3+, Mn2+, Al3+, As3+, As5+, Mg2+) si nemetalici.De asemenea în straturile de nisip si carbune activ, înprezenta oxigenului dizolvat în apa, se dezvoltă bacterii denitrificare care contribuie la reducerea ionului de amoniu si ni-tritilor. Pentru satisfacerea cereri de oxigen din biofiltru, labaza acestuia se introduce oxigen suplimentar in concentratiede 80 %. Apa limpezită care se obţine la ieşirea din filtru estesupusă procesului de dezinfecţie finală care se face tot printr-un procedeu de oxidare avansata cu ozon si lumina ultravioleta(oxigenarea şi reducerea încărcăturii microbiologice), completataperiodic cu hipoclorit de sodiu (pastrarea potenţialului redoxridicat pe o durată mare), în treapta a doua de oxidare, dupacare ajunge într-un rezervor de stocare de unde este pompatăcătre utilizatori de catre un grup hidrofor. Monitorizarea şicontrolul procesului de potabilizare se face prin măsurareaon –line a potenţialului redox a apei după treapta a doua de

oxidare şi reglarea producţiei generatorului de ozon. În timpulfazei de filtrare, datorită impurităţilor acumulate pe filtru sidezvoltarii culturi de bacterii, presiunea apei la intrarea înacesta creşte, declanşându-se faza de spălare automată aacestuia cu apa din rezervorul de stocare. Dupa un timp de li-niştire, se trece din nou în treapta de filtrare a apei până laumplerea rezervorului când instalaţia de filtrare se opreşte.Se reporneşte la o anumită înalţime prestabilită a apei înrezervor. Înalţimea apei în rezervorul de stocare este măsuratăde către un senzor analogic, acesta fiind dublat de doi senzorion-off pentru înalţimea maximă admisă şi minim admisă.Grupul de pompe hidrofor menţine continuu o anumităpresiune în reţeaua de apă, acesta fiind deconectat doar încazul în care rezervorul de stocare a apei este gol.

Caracteristicile tehnice generale ale procesului de potabilizarea apei utilizând modulul de oxidare avansată a poluanţilorsunt (fig.5):

· Debitul maxim de apa tratata: 25 m3/h;· Doza de ozon utilizată: 1,5…2,5 g O3/m3 apă trata-

tă:-în prima treaptă de tratare: 1,…2 g O3/m3 apa;-în treapta a doua de tratare: 0,05…0,5 g O3/m3 apa;· Ozonul este obţinut din oxigen cu puritatea 85…95

%;· Doza de sarcină electrică injectată în apă în treapta

de generare a radicalilor hidroxil: 1 Ah / m3 apa tratată;· Forma curenţilor în camera de generare a radicalilor

hidroxil-pulsatorie;· Viteza apei în filtru < 10 m/h,;· Presiunea maximă pe filtru de apă: 0,9 atm;· Potenţialul redox al apei după a doua treaptă de

tratare (ozonizare şi eventual clorare): +740...745 mV;· Apa utilizată pentru spălarea filtrului-apă potabilă

din rezervorul de stocare.

a) b) Fig. 5. Componente ale modulului de potabilizare a apei:

a)-biofiltru; b)-echipament de dezinfectie cu lumina ultravio-leta.



24

STUD

II ŞI

CER

CETĂ

RI

the total concentration of the ammonium grows 3.1 times,thus the free ammonium remains in concentration of 0.02mg/l. The free ammonium in the water has the behavior of anon-oxidizing biocide. Therefore the softwares for themodeling of the nitrification processes have included in thecalculation base the dissociation ratio of the ammonium.

Table 1

The optimum PH for the development of the nitrifyingbacteria is included in the range 7,5..7,8 [11].

3.DRINKING WATER MODULEUSING ADVANCED OXYDATION

The drinking water module uses advanced oxidation intwo stages (see the principle scheme from figure 4), for thedisinfection and removal of the contamination with ions ofammonium, iron, arsenic, aluminum, manganese, organicsubstances, etc.so that the parameters of the drinking waterobtained are according to the valid legal standards. Thesource of water used for obtaining drinking water consists ofwells drilled down to the second ground water sheet.

Fig. 4. Module for drinking water –principle scheme.

The basic stage of the technology for turning the waterdrinkable consists of the advanced oxidation module withozone in the presence of the hydroxyl radicals andoxygenated water through electrolyze, for the purpose of

oxidizing the ions of iron, manganese, ammonium, arsenic,etc., followed by the retaining of the resulted impurities on afilter with sand and active carbon. Using the ozonizationstage in the presence of the hydroxyl radicals, asimplemented within the module, practically any chemicalcompound can be ionized, and in the presence of oxygendissolved in water it suffers the process of oxidation,following that the oxidized is retained in the filtering media.During the operation of the filter, in the active carbon layerare retained: the not reacted ozone, the hydroxyl radicals,the hydrogen peroxide, partially the ammonium and theorganic substances, and in the sand layer are retained themetal oxides (Fe3+, Mn2+, Al3+, As3+, As5+, Mg2+) and non-metal oxides. Also in the layers of sand and active carbon, inthe presence of the oxygen dissolved in water, nitrificationbacteria develop which contribute to the reduction of theammonium ion and the nitrites. In order to satisfy thedemand for oxygen from the bio-filter, at the base of the filter,additional oxygen is introduced in concentration of 80 %. Thecleared water obtained at the exit from the filter is subject tothe process of final disinfection, also performed through aprocedure of advanced oxidation with ozone and ultravioletlight (oxygenation and reduction of the microbiological load),periodically completed with sodium hypochloride (keepingthe redox potential high for a greater duration), in the secondstage of the oxidation, after reaching a storage tank fromwhere it is pumped to the users by a group of water supplypumps. The monitoring and control of the process of turningwater drinkable is made by on-line measuring of the redoxpotential of the water after the second oxidation stage andregulation of the production of the ozone generator. Duringthe filtering phase, due to the impurities accumulated on thefilter and the development of the bacteria culture, the waterpressure at the entrance increases, triggering the automaticwashing stage with water from the storage tank. After adamping time, the filtering stage is resumed until the tank isfilled, when the filtering installation stops. It starts again at acertain water height in the tank. The water height in the tankis measured by an analogue sensor, this sensor beingdoubled by two on-off sensors for the maximum admittedheight and minimum admitted height. The group of watersupply pumps maintains continuous pressure in the waternetwork, the network being only connected when the waterstorage tank is empty.

General technical features of the process of turning waterdrinkable using the advanced pollutants oxidation module




4.REZULTATE SI CONCLUZII PRIVIND PUNEREA INFUNCTIUNE A STATIEI DE APA POTABILA

Pentru testarea biofiltrului in scopul reducerii amoniuluidin apa destinata consumului pornim de la relatia (4) , careface legatura intre fluxul de amoniu si fluxul de oxigen careintra in biofiltru. Astfel avand la dispozitie doua concentratoarede oxigen, unul cu debitul de 12 Nl/min si al doilea cu debitulde 4 Nl/min, debitul masic de oxigen introdus in biofiltru estedat de relatia (14):

(14) .

Unde:COXIGEN -este concentratia oxigenului in gazul re-

zultat din concentrator si egala cu 0.85,η - randamentul de utilizare al oxigenului in biofiltru

si il consideram egal cu 0.9, ρ – densitatea oxigenului si egala cu 1.43 kg/m.

Rezulta un debit masic de oxigen de 0.9 kg/h. Concentratiaamoniului in apa fiind la intrarea in biofiltru de 6 g/m3 siinmultita cu factorul de conversie oxigen/amoniu (4.33), vomobtine debitul maxim de apa care poate suferi procesul de ni-trificare complet. Acesta rezulta ca fiind de 33 m3/h. In tabelul2 sunt prezentate debitele de apa care se obtin prin utilizareafiecarui put sau impreuna.

Tabelul 2

Biofiltrul continand doua straturi filtrante, carbune activ sinisip cuartos, relatia (4) devine:

(15).

Relatia (15) pentru ca sa fie utilizata, trebuie sa secunoasca parametrul E0, care este eficienta de reducere aamoniului de catre biofiltru, eficienta care depinde de incarcaturahidraulica a filtrului (debitul de apa raportat la suprafatafiltrului).

Pentru un anumit tip de biofiltru (configuratie si materialfiltrant), concentratia amoniului la iesirea acestuia poate firedata de alta relatia empirica (16), relatie rezultata dintestarea biofiltrelor:

(16).Unde:

q-este debitul specific, iar m are valoarea de -0,68.Caracteristicile filtrante ale straturilor

din biofiltru sunt redate de parametrii kj.Biofiltrul a fost testat in doua etape pentru debitele de 12

si 15 m3/h.In prima etapa inaltimea statului de carbune activ a fost

de 0.3 m si inaltimea stratului de nisip de 1.2 m, rezultateleprivind concentratia amoniului in efluent nefiind satisfacatoares-a marit inaltimea stratului de carbune activ la 0.55 m,inaltimea stratului de nisip fiind aceeasi. Concentratia amoniuluiin influent a ramas constanta pe toata durata testarilor depunere in functiune a statiei de apa, apa din puturi pastrandu-si parametrii. In figura 6 sunt redate grafic concetratiileamoniului calculate cu relatia (16) la iesirea biofiltrului pentrudebitele de apa mai sus mentionate si valorile medii masurate.In tabelul 3 sunt redate valorile medi masurate ale concentratieide amoniu la iesirea din statia de potabilizare a apei.

Fig. 6. Valorile calculate ale concentratiei de amoniu laiesirea din biofiltru in functie de grosimea stratului de carbuneactiv pentru debitele din tabelul 1.

Tabelul 3

In urma testarilor efectuate asupra statiei de apa potabila,reiese ca pentru a mari rata de nitrificare a amoniului in



26

STUD

II ŞI

CER

CETĂ

RI

are(fig.5.):· The maximum flow of treated water: 25 m3/h;· Ozone dosage used: 1,5…2,5 g O3/m3 treated

water:-in the first treatment stage: 1,…2 g O3/m3 water;-in the second treatment stage: 0,05…0,5 g O3/m3 water;· The ozone is obtained from oxygen of 85…95 %

purity;· The electric charge dosage injected in the water in

the hydroxyl radical generation stage: 1 Ah / m3 treatedwater;

· The form of the currents in the hydroxyl radicalgeneration room -pulsating;

· Water speed in the filter < 10 m/h;· Maximum pressure on the water filter: 0,9 atm;· The redox potential of the water after the second

treatment stage (ozonation and possible chlorination):+740...745 mV;

· The water used for the washing of the filter –drinking water from the storage tank.

a) b) Fig. 5. The components of the drinking water module: a)-

bio-filter; b)-disinfection equipment with ultraviolet light.

4.RESULTS AND CONCLUSIONS REGARDINGTHE COMMISSIONING OF THE DRINKING WATER

STATION

For the testing of the bio-filter in the purpose of reducingthe ammonium in the drinking water we start from the relation(4) which connects the ammonium flow and the oxygen flowentering the bio-filter. Thus, having two oxygenconcentrators, one with the flow of 12 Nl/min and the secondwith the flow of 4 Nl/min, the mass debit of oxygenintroduced in the bio-filer is given by the relation (14):

(14).

Where:COXYGEN –is the oxygen concentration in the

gas resulting from the concentrator and equal to 0.85,

η – yield of the oxygen in the bio-filter, and weconsider it to be equal to 0.9,

ρ – oxygen density, equal to 1.43 kg/m. A mass debit of oxygen of 0.9 kg/h results. The

concentration of the ammonium in the water being at theentrance in the bio-filter of 6 g/m3 and multiplied with theconversion factor oxygen /ammonium (4.33), we shall obtainthe maximum water flow which can suffer the completenitrification process. This results as being 33 m3/h. Table 2shows the water flows obtained by using each wellseparately, or both wells together.

Table 2

The bio-filter containing two filtering layers, active carbonand quartz sand, the relation 4 becomes:

(15).

In order to use the relation (15), we must know theparameter E0, which is the reduction efficiency of theammonium by the bio-filter, efficiency which depends on thehydraulic load of the filter (water flow reported to the filterarea).

For a certain type of bio-filter (configuration and filteringmaterial), the ammonium concentration at the exit from thefilter may be given by another empirical relation (16), relationresulting from the testing of the bio-filters:

(16).

Where:q-is the specific flow, and m has the value of -0,68.

The filtering characteristics of the bio-filter layers are reflected by the parameters kj.

The bio-filter was tested in two stages for the flows of 12and 15 m3/h.

In the first stage the height of the active carbon layer wasof 0.3 m and the height of the sand layer of 1.2 m, the results




scopul reducerii acestuia, utilizand un biofiltru, caile princare aceasta se poate obtine sunt:

· Asigurarea unui flux de oxigen de cinci ori mai maredecat fluxul de amoniu care trebuie redus;

· Utilizarea de materiale filtrante (carbune activ, nisipcuartos) cu suprafata specifica mare si la volumul cerut deproces;

· Corectarea pH-ului apei si eventual adaugarea denutrienti.

BIBLIOGRAFIE[1]. Paul W. J. J. van der Wielen,* Stefan Voost, and Dick van der

Kooij Ammonia-Oxidizing Bacteria and Archaea in GroundwaterTreatment and Drinking Water Distribution Systems, APPLIEDAND ENVIRONMENTAL MICROBIOLOGY, July 2009, p. 4687–4695 Vol. 75, No. 14

[2]. WOLFGANG UHL Biofiltration Processes for Organic MatterRemoval, Mülheim, Germany, Published Online: 20 MAR 2008DOI: 10.1002/9783527620968.ch22

[3]. Georgeta CUCULEANU, Cristina MĂRCULESCU. Modelarea nitrificării apelor uzate. Revista „ECONOMIA”, Nr.1/2004.[4]. B. E. LOGAN

MODELING AND OPTIMIZING THE PERFORMANCE OF NITRI-FYING TRICKLING FILTERS (NTFs), www.engr.psu.edu/ce/enve

[5]. Logan, B.E. (1993). Oxygen Transfer in Trickling Filters. J. Environ.Engin.119, 6, 1059.

[6]. WOLFGANG UHL Biofiltration Processes for Organic MatterRemoval. Mülheim, Germany, [email protected]

[7]. Shulin Zhang and Peter M. Huck*b, Removal of AOC in biologicalwater treatment processes: A kinetic modeling approach

a Environmental Engineering and Science, Department of CivilEngineering, University of Alberta, Edmonton, Alberta, CanadaT6G 2G7

b NSERC Industrial Research Chair in Water Treatment,Department of Civil Engineering, University of Waterloo, Waterloo,Ontario, Canada N2L 3G1, May 1996, Pages 1195-1207

[8]. O.B. Nazarenko1, B.G. Shubin INVESTIGATION OF ELECTRICDISCHARGE TREATMENT OF WATER FOR AMMONIUM NI-TROGEN REMOVAL.

1-Russia, Tomsk, 636050 Lenin str. 30, Tomsk PolytechnicUniversity, Ecology Department. Environmental Physics Conference,18-22 Feb. 2006, Alexandria, Egypt

[9]. David Gerard Wahman, B.S.; M.S.E., COMETABOLISM OF TRI-HALOMETHANES BY NITRIFYING BIOFILTERS

UNDER DRINKING WATER TREATMENT PLANT CONDITIONSDissertation Presented to the Faculty of the Graduate School ofThe University of Texas at Austin, December 2006.

[10]. WATER QUALITY CRITERIA, ORNAMENTAL AQUATICTRADE ASSOCIATION (OATA)- Version 2.0, March 2008, [email protected], www.ornamentalfish.org

[11]. EPA-Agentia de Mediu, SUA. Nitrification. Office of Water(4601M), Office of Ground Water and Drinking Water, August 15,2002.

[12]. Dumitru Vâju, Sorin Claudiu Ulinici, Gabriela Baisan, GeorgeRusu Monitorizarea continuã a parametrilor apei potabile in scopulevitãrii riscurilor sanitare - Continuous monitoring of parameters toavoid drinking water health risks REVISTA Asociatiatiei Romanea Apei – RomAqua-Anul XVI, Numarul 3/2010, Volumul 69.



28

STUD

II ŞI

CER

CETĂ

RI

In perioada 12-14.07.2012, s-a desfasuratla Constanta, sedinta trimestriala a ComisieiCalitate-Mediu din cadrul Asociatiei Romanea Apei, organizata cu sprijinul logistic al SCRAJA SA Constanta.

La reuniunea Comisiei au participatProf.univ.dr.ing. Vladimir Rojanschi –VicepreşedinteCTS - ARA, Dr.ing. DanielaMoldovan – preşedinte Comisia Calitate-Mediu ARA, ing. Eugenia Demetrescu – sec-retar executiv CTS - ARA si membrii ai oper-atorilor de apă din România (28 participanti).

Sesiunea de prezentari a inclus urma-toarele lucrari ce au oferit teme de discutii:

1. Monitorizarea de audit a calitatii apei

potabile conform HG 974/2004, prezentatade Dr. Ing. Moldovan Daniela, subiect initiatin sedinta trimestrului I cu scopul de sevalua costurile rezultate din procesul demonitorizare a calitatii apei potabile.

2. Monitorizarea calitatii apei potabile inzona de operare a SC RAJA Constanta,prezentata de ing. Dinu Stefan – Sef Depar-tament Calitate, Mediu, Siguranta Apei.

3. Imbunatatirea nivelului de acuratete adatelor de raportare privind calitatea apelor.In acest sens, operatorii de apa care au par-ticipat la reuniunea comisiei calitate-mediuARA au avut un obiectiv comun privind im-bunatatirea performantelor in controlul calitatiiapei potabile si apei uzate.

Cu ocazia participarii mai multor operatoridin diferite regiuni ale tarii, s-a realizat untest de performanţă a procesului de moni-torizarea calităţii apei facandu-se analizecomparative ale acelorasi probe de apa.

Asfel, au fost aduse probe de apa (iesiredin Statia de tratare apa potabila si iesiredin Statia de Epurare ) care au fost analizate

in laboratoarele proprii si in laboratoareleRAJA.

De asemenea, la finele sedintei, labora-toarele RAJA Constanta au prelevat probede apa (potabila si epurata) care au fostanalizate si in laboratoarele operatorilor par-ticipanti.

Rezultatele testului de performanta vorfi transmise de catre operatorii de apă şiRAJA Constanţa la [email protected], urmand caprelucrarea datelor sa fie efectuata in cadrulCTS - ARA.

Obiectivul comisiei a fost de a constituio bază de discutii si schimburi de pareripentru stabilirea potenţialelor de îmbunătăţirea activitatii in laboratoarele operatorilorapa/canal, cu menţiunea că nu s-a facutreferire la performanţa instalaţiilor.

Întocmit, Preşedinte Comisia Calitate-Mediu ARA

Dr. ing. Daniela MOLDOVAN

REUNIUNEA COMISIEI CALITATE-MEDIU ARA

regarding the concentration of ammonium in the effluentwere not satisfactory, therefore the height of the activecarbon was increased to 0.55 m, the height of the sand layerremaining the same. The ammonium concentration in theinfluent was constant during the entire duration of the testsfor the commissioning of the water cleaning station, theparameters of the water remained constant. Figure 6 showsin a graphic the concentrations of ammonium calculated withthe relation (16) at the exit of the bio-filter for water flowsmentioned above and the measured average values. Table 3shows the average measured values of the ammoniumconcentration at the exit from the water station.

Fig. 6. Calculated amounts of the ammoniumconcentration at the exit from the bio-filter depending on thethickness of the active carbon layer for the flows from table1.

Table 3

After the tests performed on the drinking water station,the conclusion is that in order to increase the nitrification rateof ammonium in order to reduce it, by using a bio-filter, theways to obtain this are:

· Securing an oxygen flow which is five times greaterthan the flow of ammonium to be reduced;

· The use of filtering materials (active carbon, quartzsand) of great specific area and at the volume required bythe process;

· Correction of the water pH and possible the addingof nutrients.

BIBLIOGRAPHY

[1]. Paul W. J. J. van der Wielen,* Stefan Voost, and Dick van derKooij Ammonia-Oxidizing Bacteria and Archaea inGroundwater Treatment and Drinking Water DistributionSystems, APPLIED AND ENVIRONMENTAL MICROBIOLOGY,July 2009, p. 4687–4695 Vol. 75, No. 14

[2]. WOLFGANG UHL Biofiltration Processes for Organic MatterRemoval, Mülheim, Germany, Published Online: 20 MAR 2008DOI: 10.1002/9783527620968.ch22

[3]. Georgeta CUCULEANU, Cristina MĂRCULESCU. Modelareanitrificării apelor uzate. Revista „ECONOMIA”, Nr.1/2004.

[4]. B. E. LOGAN MODELING AND OPTIMIZING THEPERFORMANCE OF NITRIFYING TRICKLING FILTERS(NTFs), www.engr.psu.edu/ce/enve

[5]. Logan, B.E. (1993). Oxygen Transfer in Trickling Filters. J.Environ. Engin.119, 6, 1059.

[6]. WOLFGANG UHL Biofiltration Processes for Organic MatterRemoval. Mülheim, Germany, [email protected]

[7]. Shulin Zhang and Peter M. Huck*b,

Removal of AOC in biological water treatment processes: Akinetic modeling approach

a Environmental Engineering and Science, Department ofCivil Engineering, University

of Alberta, Edmonton, Alberta, Canada T6G 2G7b NSERC Industrial Research Chair in Water Treatment,

Department of Civil Engineering, University of Waterloo,Waterloo, Ontario, Canada N2L 3G1, May 1996, Pages 1195-1207

[8]. O.B. Nazarenko1, B.G. ShubinINVESTIGATION OF ELECTRIC DISCHARGE

TREATMENT OF WATER FOR AMMONIUM NITROGENREMOVAL.

1-Russia, Tomsk, 636050 Lenin str. 30, Tomsk PolytechnicUniversity, Ecology Department. Environmental PhysicsConference, 18-22 Feb. 2006, Alexandria, Egypt

[9]. David Gerard Wahman, B.S.; M.S.E., COMETABOLISM OFTRIHALOMETHANES BY NITRIFYING BIOFILTERSUNDER DRINKING WATER TREATMENT PLANTCONDITIONS

Dissertation Presented to the Faculty of the Graduate School ofThe University of Texas at Austin, December 2006.

[10]. WATER QUALITY CRITERIA, ORNAMENTAL AQUATICTRADE ASSOCIATION (OATA)- Version 2.0, March 2008,[email protected], www.ornamentalfish.org

[11]. EPA-Agentia de Mediu, SUA. Nitrification. Office of Water(4601M), Office of Ground Water and Drinking Water, August 15, 2002.

[12]. Dumitru Vâju, Sorin Claudiu Ulinici, Gabriela Baisan, GeorgeRusu Monitorizarea continuã a parametrilor apei potabile inscopul evitãrii riscurilor sanitare- Continuous monitoring ofparameters to avoid drinking water health risks REVISTAAsociatiatiei Romane a Apei – RomAqua-Anul XVI, Numarul3/2010, Volumul 69.




1.introduCere

Procesarea şi eliminarea nămolului este oproblemă costisitoare şi cu efecte semnificativeasupra mediului. Este, de asemenea, o problemăîn continuă creştere în întreaga lume, nu numaiîn România, deoarece producţia de nămoluride la staţiile de epurare a apelor uzate va con-tinua să crească pe măsură ce standardele decalitate pentru lucrările de la staţiile de epurare

Keywords: removing sludge

sludge management solutionsbest practicable environmental option.

SABSTRACT Disposal, sludge management is an expensive and sensitive environmental issue. Itis also a problem whose scope is in continuous growth throughout the world, not only in Romania,because the production of sludge from wastewater treatment plants will continue to increase asquality standards for treatment plants works and standards for environmental protection arebecoming more stringent.In the European context, the problem of sludge disposal and recovery from wastewater treatmentplants is currently highly disputed. Application of sewage sludge to agricultural land may bebeneficial because it can improve the physical, chemical and biological properties of soils whichmay enhance crop growth and reduce the demand for chemical fertilizers. On the other hand,applying sludge to agricultural crops can pose a potential risk for human health and theenvironment- groundwater, surface water bodies and soils. Sludge disposal in landfills is subject to strict ecological and environmental restrictions withimplications in dimensioning process lines and respective operating costs. Other alternatives, suchas composting or incineration, are poorly developed or are very expensive and have complexenvironmental implications. The recommended approach to determining the optimum policy for the management and use ofsludge is based on the Best Practicable Environmental Option (BPEO) methodology. Identifying thebest practical environmental options is a strategic methodology developed to identify the bestoptions in terms of the environment, of processing and disposal of sludge. This methodology is basedon a comprehensive approach and flexible multi-criteria, which can be applied in any sludgemanagement strategy and, more generally, in waste management issues for a specific case or aregion. This strategic approach is now applied successfully in sludge management problems in manycountries.This paper proposes the implementation of BPEO methodology, adapted to the specific problems ofmanagement and use of sludge from treatment plants in Romania.


Optimizarea soluţiilor de

gestiune a nămolurilor provenite

de la epurarea apelor uzate*

iulian iancu iOan Bica

alexanDru DiMache

Universitatea Tehnică de

Construcții București, Departa-

mentul de Hidraulică şi ProtecțiaMediului

* Comunicare prezentată la Conferinţa Tehnico-Stiinţifică „TEHNOLOGII NOI DE EPURARE A

APELOR UZATE”, Palatul Parlamentului Bucureşti12 iunie 2012.

şi cele de mediu vor deveni totmai stricte.

În context European, proble-ma eliminării şi valorificării nă-molurilor provenite de la staţiilede epurare a apelor uzate esteextrem de disputată. Aplicareanămolurilor pe terenurile agri-cole poate fi benefică, ducândla îmbunătăţirea proprietăţilorfizice, chimice şi biologice alesolurilor, facilitând dezvoltareaculturilor. Pe de altă parte, apli-carea nămolului pe terenurileagricole, poate reprezenta unrisc potenţial asupra sănătăţiiumane şi a mediului, afectândfactori de mediu cum ar fi: apelesubterane, corpuri de apă desuprafaţă, solurile. Depozitareanămolului în depozitele de deş-euri ecologice are la bază res-tricţii ce decurg din aplicareapoliticilor de reducere a deşeu-rilor biodegrabile admise în aces-te depozite Alte alternative, deexemplu compostarea, sunt slabdezvoltate, iar altele cum ar fiincinerarea, sunt foarte scumpeşi cu implicaţii complexe asupramediului.

Abordarea recomandată învederea stabilirii unei politicioptime de gestiune, eliminareşi utilizare a nămolurilor se ba-zează pe metodologia identifi-cării celor mai bune opţiuni demediu practicabile (BPEO - BestPracticable Environmental Op-tion).

Experienţele europene aratăcă strategiile de gestionare a nă-molurilor se bazează în general

pe combinaţii de opţiuni de eli-minare diferite. De exempluaplicarea nămolurilor pe tere-nurile agricole este limitată se-zonier, aplicarea în timpul ierniinefiind permisă. Acest lucru ne-cesită capacităţi extinse de sto-care sau depozitarea în aceastăperioadă în depozite de deşeuri.Prin urmare, strategiile de ge-stionare a nămolurilor, nu oferăo soluţie definitivă, ci mai de-grabă, pe cât posibil urmărescsă propună o soluţie optimăsau soluţii optime din punct devedere economic, tehnic şi alimplicaţiilor de mediu.

2.Criterii deevaluare Bpeo

Strategiile de gestionare anămolurilor trebuiesc să fie dez-voltate pe baza unor obiectivespecifice ce reflectă “eficienţaeconomică, tehnică şi de mediu”.Aceste obiective sunt următoa-rele:

2.1.Aplicabilitate. Strategiatrebuie să fie bazată pe condiţiileşi resursele locale sau trebuiesă fie uşor adaptabilă la celepotenţial aplicabile. Aceasta in-clude utilizarea infrastructuriişi resursele existente sau poten-ţiale, în special, în vederea uti-lizării nămolului în agricultură,unde trebuiesc respectate con-diţiile geografice, meteorologiceşi pedologice.

2.2.Flexibilitate. Strategia nudepinde de o singură opţiunede depozitare a nămolului. Com-

binarea a două sau mai multeopţiuni este recomandată.

2.3.Acceptabilitatea mediu-lui. Riscurile potenţiale şi im-pacturile posibile asupra me-diului vor fi evitate sau reduse. • Siguranţă şi viabilitate: Strategia

trebuie supusă standardelor ac-tuale naţionale şi europene, dareste posibil să fie valabilă pentrutoată perioada proiectului.

• Eficienţa costului.

Criteriile esenţiale în identi-ficarea celei mai bune opţiunide mediu practicabile, specificăfaptul că, opţiunea aleasă trebuiesă îndeplinească următoarele:• Reprezintă cea mai bună soluţie

din punct de vedere al mediului,este sigură şi de durată, si nunecesită costuri excesive;

• Respectă toate standardele legalecu privire la emisiile în apă şiaer, la utilizarea pe sol şi la de-pozitarea în depozitele de deşeuri,şi reduce pe cât posibil un even-tual transfer de poluare întrefactorii de mediu;

• Încorporează factori de siguranţăpentru a depăşi orice incertitu-dine cu privire la impactul asu-pra mediului.

Principiile care stau la bazastrategiilor de management aldeşeurilor, valabile şi pentrunămoluri, sunt următoarele:• Evitarea producerii deşeurilor,

ceea ce în cazul nămolurilorpresupune adoptarea celor maibune tehnici care generează can-tităţile cele mai mici de nămol;

• Valorificarea materială – vizeazăutilizarea nămolurilor înagricultură, în silvicultură sau


STUDII ŞI CERCETĂRI

31

Optimizarea solutiilor de gestiune a nămolurilor provenite de la epurarea apelor uzate

pentru îmbunătăţiri funciare;• Valorificarea energetică – presupune eliberarea

potenţialului energetic al materiei organice conţi-nute în nămol, folosind diferite tehnici de gazeificaresau incinerare;

• Depozitarea finală înseamnă depunerea controlatăa nămolului, după o tratare prealabilă, în locaţiicu destinaţie şi amenajări specifice.

Procesul de evaluare a celei mai bune opţiunide mediu practicabilă - BPEO, poate fi rezumatconform figurii 1.

In identificarea celei mai bune opţiuni de me-diu practicabile, următoarele aspecte sunt esen-ţiale:• Toate opţiunile identificate sunt evaluate, luând

în considerare minimizarea cantităţii de nămol, agenerării de poluanţi, de tratare şi eliminare cu

alte deşeuri, de utilizare a unor noi metode de eli-minare;

• Toate deciziile luate sunt evaluate în primul rândpe considerente de mediu, şi pe criterii privindviabilitatea şi fiabilitatea opţiunilor identificate;

• Se urmăreşte realizarea unui echilibru rezonabilşi justificabil între beneficii şi costuri.

Evaluarea trebuie să ţină cont de toate intrărileşi ieşirile, luând în considerare următoarelecriterii de evaluare:

• Legislaţie ;• Politici de mediu;• Mediu;• Tehnic;• Economic.

Pe baza principiilor prezentatemai sus se pot identifica diverseopţiuni de eliminare finală: utili-zare în agricultură, utilizare în sil-vicultură, utilizare pentru îmbu-nătăţiri funciare, co-incinerare, in-cinerare, depozitare etc. Este evi-dent că fiecare opţiune de eliminarenecesită parametrii calitativi foartebine determinaţi pentru nămol, decare trebuie ţinut cont încă dinfaza de proiectare a staţiei de epu-rare.

Opţiunile identificate pentrueliminarea nămolurilor, trebuiecomparate între ele, în vedereaidentificării celei mai bune opţiuniîn vederea implementării. În ge-neral opţiunea cea mai sigură, ac-ceptabilă şi economică este obţinutăprin corelarea strictă încă din fazade proiectare a proceselor de tra-tare a nămolurilor cu opţiunile

de eliminare finală. În acest sens tehnologia deprocesare a nămolurilor trebuie selectată astfelîncât în urma procesării nămolului să atingă pa-rametrii calitativi impuşi de metoda de eliminarefinală.



32

STUD

II ŞI

CER

CETĂ

RI

Fig. 1. Procesul de evaluare BPEO.

3.analiZĂ MultiCriterialĂ aopŢiunilor de eliMinare a

nĂMolului

Analiza multicriterială reprezintă o abordarestructurată utilizată pentru a determina prefe-rinţele generale dintre mai multe opţiuni alter-native identificate, opţiuni care conduc la înde-plinirea unor obiective, cu respectarea principiilorcare stau la baza opţiunilor analizate. Criteriulreprezintă parametrul în funcţie de care opţiunileidentificate sunt evaluate şi comparate pentru ase stabili măsura în care acestea conduc la înde-plinirea obiectivelor. Fiecare criteriu trebuie sămăsoare un aspect relevant şi nu trebuie să de-pindă de un alt criteriu. Criteriile sunt, în general,de două feluri: cantitative şi calitative.

Analiza opţiunilor identificate ca fiabile, pentrueliminarea nămolului, trebuie să ţină cont de ur-mătoarele seturi de criterii:

a) Criterii tehnice;b) Criterii economice;c) Criterii de mediu;d) Criterii sociale.Pentru identificarea celei mai bune opţiuni

BPEO, fiecărui set de criterii i se va aloca unpunctaj, fie prin tehnica comparării, fie prin cal-culare pe baza mărimilor fizice cuantificabilepentru criteriile respective, în cadrul unei analizemulticriteriale.

3.1. Criteriile tehnice

Criteriile tehnice se referă la soluţiile de pro-cesare şi de eliminare a nămolului. În cadrul cri-teriilor tehnice sunt considerate relevante urmă-toarele elemente componente, care definesc uşu-rinţa implementării unei anumite opţiuni:• Necesarul de spaţiu;• Măsura în care vor fi afectate procesele existente;• Complexitatea tehnică;• Siguranţa eliminării:Viabilitatea pe termen lung;

Flexibilitate.

3.1.1.Necesarul de spaţiu. Orice proces dedeshidratare/tratare al nămolului trebuie să fiecompatibil cu procesele de procesare a nămolului

deja existente. Fiecare proces de procesare a nă-molului necesită un spaţiu bine definit; acestatrebuie să fie disponibil în incinta staţiilor deepurare existente sau să poată fi asigurat prinregruparea instalaţiilor tehnologice existente sauprin spaţii suplimentare în vecinătatea acestora.

3.1.2.Măsura în care vor fi afectate proceseleexistente. Implementarea oricărei variante deprocesare a nămolului perturbă, în mod inevitabil,procesele din staţia de epurare în exploatare.Aceste perturbări pot fi cu impact redus, degenul îngreunării accesului personalului de ex-ploatare şi întreţinere, dar pot fi chiar semnifica-tive în cazul în care este necesară, de exemplu,întreruperea totală sau parţială a restului deflux de procesare a nămolului sau a apelor uzate.

3.1.3.Complexitatea tehnică. Diferitele procesetehnologice de procesare a nămolurilor necesităun nivel de competenţă bine definit al persona-lului de exploatare şi întreţinere, funcţie de com-plexitatea tehnică a procesului respectiv.

3.1.4.Siguranţa eliminării. În ultimii ani naturaşi măsura constrângerilor privind tratarea şi eli-minarea finală a nămolurilor s-a schimbat. Estede aşteptat ca şi în viitor să apară schimbăripentru care momentan nu există încă previziuni,prognoze. Este foarte important ca opţiuneaaleasă să poată fi adaptată schimbărilor ce potapărea în viitor, acoperind un orizont de timpcât mai îndepărtat.

În cadrul evaluării diferitelor opţiuni, acestcriteriu ţine cont de două aspecte: cât de viabilăeste opţiunea pe termen lung (viabilitate) şi mă-sura în care pot fi aplicate şi alte rute de eliminare(flexibilitate), decât cele de depozitare în depo-zitele de deşeuri.

3.2.Criterii economice

În cadrul criteriilor economice sunt analizateatât costurile de capital (de investiţie), cât şi cos-turile de operare.

3.2.1.Costurile de capital. Costurile de capitalaferente implementării opţiunilor identificate




diferă în funcţie de tehnologia ce urmează a fiimplementată. Calcularea costurilor necesareacoperirii investiţiilor trebuie să se realizeze cuajutorul costurilor unitare provenite de la:• Cotaţii ale furnizorilor de utilaje;• Valoarea reactualizată a diferitelor utilaje achizi-

ţionate anterior etc.În cadrul acestor costuri nu vor intra costurile

de proiectare, a obţinerii avizelor, autorizaţiilorşi a taxelor legale.

3.2.1.Costuri de operare. Costurile de operaretrebuie să acopere exploatarea întregului fluxtehnologic de procesare al nămolului, atât aleelementelor tehnologice existente într-o staţiede epurare, cât şi a celor propuse, care facobiectul investiţiilor.

Costurile de operare vor include:• Costuri de mentenanţă instalaţii;• Costuri substanţe, reactivi etc.;• Energie electrică;• Costuri de preluare;• Costuri de transport etc.

3.3.Criterii de mediu

Fiecare variantă de procesare şi eliminarefinală a nămolului are un anumit impact asupramediului. În cadrul criteriilor de mediu nu seva determina impactul net asupra mediului adiferitelor opţiuni de eliminare a nămolului carepresupune însumarea efectelor pozitive cu celenegative, ci se va determina impactul relativasupra mediului prin compararea impacturilorfiecărei opţiuni identificate, între ele, ţinându-se cont de următoarele aspecte:• Măsura reducerii materialului organic supus de-

pozitării finale;• Valorificarea potenţialului energetic al nămolului

prin utilizarea fracţiei organice a acestuia;• Măsura diminuării cantităţilor de nămol supuse

depozitării finale;• Emisii;• Afectarea factorilor de mediu: apă, aer, sol, subsol,

biodiversitate.

3.3.1.Reducerea materialului organic supusdepozitării finale. Directiva 1991/31/EC şi De-

cizia 2003/33/EC cu privire la depozitele dedeşeuri, transpuse integral în legislaţia naţională,prevede ca din 2001 până în 2020, să se reducăprogresiv cantităţile de deşeuri biodegradabileacceptate în depozitele de deşeuri ecologice şiaceastă cerinţă poate fi extrapolată şi la nămolurileprovenite de la staţiile de epurare.

Prin procesele tehnologice aplicate pentru fie-care opţiune identificată, fracţiunea volatilă esteeliminată în diferite proporţii. Opţiunile de inci-nerare şi co-incinerare, reduc în întregime com-ponenta volatilă din nămolul supus depozităriifinale. Restul opţiunilor elimină materialulorganic doar acolo unde staţiile de epurare auintegrat în fluxul de tratare a nămolului procesulde stabilizare anaerobă.

3.3.2.Energia regenerabilă valorificată. Pro-cesarea nămolurilor necesită energie sub diferiteforme. Energia electrică este practic indispensabilăîn orice etapă de tratare a nămolurilor. Procesulde uscare, care asigură o reducere semnificativăa cantităţii de nămol prin eliminarea apei dinacesta, este un mare consumator de energie ter-mică. Valorificarea resurselor de energie rege-nerabilă este o tendinţă larg răspândită, avândşi o susţinere importantă în Uniunea Europea-nă.

În cadrul acestui criteriu sunt cuantificate ur-mătoarele apecte:• Energia conţinută de biogazul generat în diferitele

variante;• Energia solară valorificată la uscarea nămolului.

3.3.3.Deşeurile depozitate. Este evident că pemăsură ce scade cantitatea de nămol supusă de-pozitării finale, scad şi efectele negative asupramediului.

3.3.4.Evaluarea emisiilor. Fiecare opţiune deeliminare identificată are emisii în mediul în-conjurător, atât pe durata procesării nămolului,cât şi după depozitarea acestuia. Acest criteriunu analizează opţiunile sub aspectul emisiilorpe care acestea le au în mediul înconjurător, întimpul procesării nămolurilor, deoarece se pre-supune că tehnologiile de procesare a nămolurilorvor respecta toate cerinţele legale cu privire laemisiile în mediu şi astfel acestea se regăsesc in-



34

STUD

II ŞI

CER

CETĂ

RI

direct în criteriile economice, şi anume în costurilede investiţie şi în cele de operare implicate defiecare opţiune identificată în parte. De exemplu,pentru reducerea impactului negativ asupra at-mosferei datorită gazelor provenite de la incine-rarea nămolurilor, în componenţa instalaţiilorde incinerare sunt încorporate soluţii de reducerea emisiilor în limitele acceptabile pentru mediulînconjurător. Din această cauză, costurile de in-vestiţii şi cele de operare, complexitatea tehnicăa acestor instalaţii sunt mai ridicate, în comparaţiecu alte procedee de procesare şi eliminare a nă-molului. În concluzie acestea reprezintă o cuan-tificare indirectă a acestui criteriu.

Acest criteriu va ţine cont de stabilitatea pro-dusului finit rezultat în urma procesării nămolului,în special de umiditatea acestuia, ce poate deter-mina emisii în mediul înconjurător (producereade levigat, mirosuri etc.).

3.3.5.Afectarea factorilor de mediu. Fiecareopţiune de procesare şi eliminare a nămoluluiidentificată are anumite implicaţii asupra prin-cipalilor factorilor de mediu: apă, aer, sol, subsol,biodiversitate. Funcţie de opţiunile identificatede eliminare a nămolului, implicaţiile asuprafactorilor de mediu sunt diferite. Acest criteriuface o analiză calitativă a implicaţiilor asuprafactorilor de mediu prin compararea opţiuniloridentificate.

3.4. Criterii sociale

În cadrul criteriilor sociale sunt consideraterelevante următoarele elemente componente,care definesc implicaţiile sociale ale unei anumiteopţiuni:• Acceptabilitatea publică;• Crearea locurilor de muncă;• Sănătatea umană;• Corelarea cu alte programe şi politici de mediu.

3.4.1.Acceptabilitatea publică. Acceptabilitateapublică este un criteriu foarte important, de eva-luare a fiecărei opţiuni de eliminare a nămolului.Este foarte important ca opinia publică să găseascăacceptabilă opţiunea de eliminare şi să joacerolul necesar pentru ai asigura implementarea.Unele opţiuni de eliminare, precum eliminarea

în agricultură, sunt privite cu reticenţa de cătrefermieri.

3.4.2.Crearea de locuri de muncă. Acest criteriucuantifică locurile de muncă nou create datorităimplementării unei opţiuni de procesare şi eli-minare a nămolului.

3.4.3.Sănătatea umană. Sănătatea este o pro-blemă importantă, atât pentru public cât şipentru reglementările legislative. Reglementărilede mediu vizează protecţia sănătăţii umane, pre-cum şi a mediului. Acest criteriu analizeazădaca exista vreun impact potenţial asupra sănătăţiiumane asociat cu opţiunile de eliminare a nă-molului.

3.4.4.Corelarea cu alte programe şi politicide mediu. Este foarte important ca opţiunileidentificate să nu intre în conflict cu alte programeşi politici de mediu locale, naţionale sau europene.Opţiunile de eliminare a nămolurilor identificatetrebuie să nu vină în conflict cu domenii precumgestionarea deşeurilor sau alte domenii conexecum ar fi dezvoltarea economică.

4.Metoda de evaluareMultiCriterialĂ

Există mai multe metode de evaluarea multi-criterială, dintre care se amintesc: însumareaponderilor, procesul ierarhiei analitice, metodede surclasare (ELECTRE I) etc. Pentru analizamulticriterială a opţiunilor de eliminare a nă-molului, se propune metoda însumării ponderilor.Metoda, cunoscută şi sub numele de modele li-niare cumulative, este o metodă foarte utilizatăîn cazul deciziilor multicriteriale.

Metoda însumării ponderilor, se aplică înipoteza că criteriile sunt preferenţial independenteunul de celălalt. Modelul liniar arată cum valorileanumitor criterii arefente unei opţiuni pot ficombinate într-o valoare de ansamblu. Acestlucru se realizează prin înmulţirea punctajelorstandardizate ale fiecărui criteriu cu pondereaadecvată acelui criteriu, urmată de însumarea




punctajelor ponderate ale tuturor criteriilor. Cal-cularea punctajului total pentru fiecare alternativă

identificată de eliminare a nă-molului se poate face folosiurmătoarea relaţie:

în care:Ai – opţiunea (altenativa)

identificată, unde i este numă-rul opţiunii;

wj– ponderea criteriului j,unde j ia valori între 1 şi nu-mărul de criterii n;

ri,j – punctajul acordat cri-teriului j, pentru opţiunea i.

Este important de menţionatcă, procesul de standardizareşi ponderile aplicate fiecăruicriteriu, implică un grad ridicatde subiectivism. De aceea, ex-plicarea punctelor forte şi apunctelor slabe ale unei stra-tegii de gestionare a nămolului,precum şi explicarea clasificăriifinale a opţiunilor identificatepentru eliminarea nămoluluisunt paşi foarte importanţi înprezentarea opţiunii recoman-date pentru eliminarea nămo-lului.

Pentru realizarea matriceide performaţă BPEO, fiecarecriteriu identificat anterior vaprimi o anumită pondere, iarfiecare alternativă va fi punc-tată corespunzător fiecărui cri-teriu. Consecinţele preconizatepentru fiecare opţiune identi-ficată de eliminarea a nămoluiva primi un punctaj numericîntre 0 şi 100, pentru fiecarecriteriu. Criteriile tehnice, demediu şi sociale sunt criteriicalitative, opţiunile care suntpreferate altora primesc un

punctaj mai mare pe scara nivelului de preferinţă,



36

STUD

II ŞI

CER

CETĂ

RI

Tabel 1. Ponderile direct exprimate

Tabel 2. Matricea de performanță BPEO

iar opţiunile mai puţin preferate primesc unpunctaj mai mic. Criteriile economice sunt criteriicantitative, bazate pe costuri de investiţie, res-pectiv exploatare. Opţiunea cu cel mai mic costde investiţie sau exploatare, primeşte punctajmaxim (100), celelalte opţiuni primind punctajfuncţie de aceasta. Pentru evaluarea ponderilors-a folosit estimarea directă a importanţei relativeprin atribuirea directă a unei greutăţi specificefiecărui criteriu. S-a optat pentru o greutate spe-cifică egală pe cele patru categorii de criterii(tabel 1).

Astfel punctajul maxim al unei opţiuni de eli-minare a nămolului este de 100 de puncte.

Pe baza acestor criterii, şi pe baza opţiuniloridentificate pentru eliminarea/valorificarea nă-molului într-o strategie de gestionare a nămolu-rilor provenite de la staţiile de epurare a apeloruzate şi/sau de la staţiile de tratare, se poaterealiza matricea de performanţă BPEO (matriceade decizie, tabel 2), pe baza cărei se va determinaopţiunea recomandată ca fiind cea mai bună op-ţiune practicabilă pentru mediu (Best PracticableEnvironmental Option), opţiunea cu cel maimare punctaj.

Opţiunile de gestiune a nămolurilor sunt ca-racterizate de avantaje şi dezavantaje care le re-comandă mai mult sau mai puţin ca soluţii petermen mediu şi lung, acest lucru reflectându-se în matricea de decizie. Utilizarea analizeimulticriteriale în evaluarea opţiunilor de gestiunea nămolurilor provenite de la epurarea apeloruzate asigură luarea deciziei în cunoştinţă decauză, prin evaluarea pe baza unor criterii stan-dard a fiecărei opţiuni identificate pentru ge-stionarea nămolului.

5.ConCluZii

Identificarea celor mai bune opţiuni de mediupracticabile, este o metodologie strategică, carea fost dezvoltată pentru identificarea opţiuniioptime pentru procesarea şi eliminarea nămolului.Această metodologie furnizează o aplicare com-

pletă şi flexibilă ce poate fi utilizată în cadruloricărei strategii de gestionare a nămolului sauîn probleme legate de gestiunea deşeurilor,pentru un caz specific sau pentru o regiune.Această abordare strategică, pe baza unei analizemulticriteriale a opţiunilor identificate de gestiunea nămolurilor provenite de la epurarea apeloruzate, a fost aplicată cu succes în problemele degestionare a nămolurilor în multe ţări.

În realizarea unei strategii de gestionare a nă-molurilor, metodologia identificării celei maibune opţiuni de mediu practicabile (BPEO), per-mite evaluarea tuturor opţiunilor de procesareşi eliminare a nămolului, pe baza unui audit co-respunzător, astfel încât orice hotărâre sau pre-supunere făcută să fie riguros justificată.

MULŢUMIRIPrezenta lucrare a fost elaborată în cadrul proiec-

tului „Elaborarea Politicii Naţionale de Gestio-nare a Nămolurilor de Epurare” realizat de con-sorţiul de firme Mott MacDonald, UTCB, ISPE şiBiotehnol sub egida Ministerului Mediului şi Pădurilor,cărora autorii le mulţumesc.

BiBlioGraFie[1]. Elaborarea Politicii Naţionale de Gestionare

a Nămolurilor de Epurare, Strategia naţională de ge-stiune a nămolurilor, Partea I, II şi III, Mott Mac-Donald, UTCB, ISPE şi Biotehnol, 2011/2012.

[2]. BPEO for the Management of Waste Asbostos,Environment and Heritage Service, 2004.

[3]. Assesment for the Best Practicable Environ-mental Option for Managing Priority HazardousWaste Streams for the Western Cape, Departamentof Environmental Affairs and Development Pla-ning, 2006.

[4]. BPEO – Decizion Makers Guide, Departamentof the Environment, Environment & Heritage Ser-vice, 2004.

[5]. Best Practicable Environmental Option forWaste Managenment in Northern Ireland: GuidanceDocument, Departament of the Environment, En-vironment & Heritage Service, 2005.

[6]. Analiza Multi-Criterială, Manual, MonicaRoman, 2012.




1.INTRODUCERE

Unul din contractele duse la bun sfârşit de către SC Companiade Apă Arieş SA este cel de ,,Reabilitarea Surselor de ApăTurda’’. Apa captată de la poalele munţilor Apuseni, din mărginimeaVăii Arieşului asigură necesarul de apă pentru aglomeraţia dinzona oraşului Turda.

Munții Trascăului sunt o grupă montană a Munților Apuseni,aparținând lanțului muntos al Carpaților Occidentali

Munții sunt dispuşi între Valea Ampoiului la sud şi la nord

Valea Racilor sau Turenilor, nordul lor fiind dispus în județul Cluj,restul masivului se află în județul Alba (fig.1).

Măsurile luate în noul proiect de ,,Extindere şi reabilitare areţelelor de apă şi apă uzată din regiunea Turda-CâmpiaTurzii 2007-2013’’ vor duce la: asigurarea unei calităţi a apeipotabile în conformitate cu standardele Comisiei Europene – Di-rectiva referitoare la Apă Potabilă 98/83/EC şi a gradului deacces la serviciile de apă conform principiului eficienţei costuluişi a calităţii maxime; alimentarea sigură cu apa a tuturorlocuitorilor; siguranţa prin reamplasarea conductelor principaledefectoase din punct de vedere structural;pierderi fizice redusede apă.

alexanDru saBăuDirector General SC CAA SA

BOgDan gaBriel PicOViciOfiter conformitate SC CAA SA

MOlDOVan FlOrinCoordonator contract ,,Sursele de apă Turda’’ SC CAA SA


Keywords: Rehabilitation

Turda WellsObjectives

PlantsSCADA

SABSTRACT One of the contracts completed this year by SC Compania de Apa Aries is thecontract of ,, Rehabilitation of the Turda water sources ". The water that is extracted fromthe valleys of the Apuseni Mountains, Arieş Vally required for the population in the area ofthe town Turda.Problems with old equipments- inappropriate use of technologies and unperformantequipment;•old;• bad quality of materials for constructions.All these consequences affectsthe quality of water.Problems with the extracting installations-Quality of the water treateddid not respect the directives of the UE drinkable water; bad shape of theequipments;Chlorination workstations do not have suff icient space for the newequipments; safe standards are not found in the handling of the chlor;Rehabilitation of the3 treatment plants of Mihai Viteazu, Corneşti and Hasdate and their wells, will improve thequality of drinkable water supplied for the populations.The benefits of the water sources rehabilitation are: increasing the water flow captured,increasing yield by fitting equipments;Ensure distribution of the water delivered from thetwo sourses, supervision and operation of facilities through automation hydraulic andelectric way SCADA

38

PRO

IECT

E îN

DER

ULAR

E

Reabilitarea Surselor de Apă turda


PROIECTE îN DERULARE


Obiectivele legate de producerea si de distribuţia apeipotabile sunt următoarele:siguranţa - alimentare 24 de ore; cal-itatea apei - în conformitate cu standardele: concentraţiesuficientă de clor pentru nivelul consumatorilor (0.5-0.7 mg/l);fără intruziuni de apă nepotabilă din mediu; fără colmatărimasive în conduct; capacitate suficientă de debit împotrivaincendiului; presiune adecvată în reţea: presiune suficient demare, nu este mai scazută de 0.5 bari; să nu fie mai mare de 6bari în reţeaua de distribuţie; funcţionare eficientă de energie;gestiunea eficientă a reţelei din punct de vedere al costului;posibilitatea uşoară şi ieftină pentru extinderi viitoare dereţea şi întreţinere a reţelei.

Impactul proiectului: opţiunile de îmbunătăţire a distribuţieiapei au fost evaluate şi comparate în conformitate cu obiectivelestabilite pentru proiect şi în conformitate cu POS mediu conformreglementărilor naţionale şi UE.

Beneficiile reabilitării surselor de apă Turda sunt: creştereadebitului de apă captat si asigurarea debitelor de apă livrate;Creşterea randamentului fiabilităţii echipamentelor; suprave -gherea şi exploatarea instalaţiilor prin automatizare ale puţurilor;transmiterea datelor prin SCADA în dispeceratul central de lasediul companiei.

Pentru ca viitorul concept de alimentare cu apă săîmbunătăţească managementul surselor de apăs e adoptp ele-mentele unui plan de acţiune după cum urmează:

Activităţi pe termen scurt: transmiterea analizelor tuturor

unităţilor de producţie situate în amonte de Turda; cartografiereacalităţii apei brute în fiecare puţ şi exploatarea celor cu cea maibună calitate; echiparea surselor de apă, asa cum prevede pro-gramul de investiţie, cu anexe îmbunătăţite şi captări modificate;teste de pompare pentru a evita supra-exploatarea şi infiltrareapoluatorilor; controlul poluării prin construirea canalizării înCorneşti şi Mihai Viteazu.

Pe viitor vor trebui urmărite următoarele:- Managementul calităţii: se vor intreprinde urmatoarele

activităţi - monitorizarea permanentă a calităţii apei brute;delimitarea zonelor de protecţie în conformitate cu standardelehidrologice; asigurarea sistemului informaţional complet asupraposibilelor surse de poluare.

- Managementul apei: optimizare cost producţie în ceea cepriveşte extragerea (pompare) şi cerere de substanţe chimice;sincronizarea extragerii de apă din puţuri şi din râul Haşdatepentru a asigura cererea şi producţia de app în cea mai eficientămanieră; folosirea în exces a capacităţii de producţie pentru aalimenta alte comune şi a genera .venituri

- Siguranţa alimentării: menţinerea standardelor de calitatea apei pentru a urma variaţiile calităţii apei; menţinerea uneibaze de date specifice despre posibilii poluatori (Industrii,înmulţirea fermelor piscicole, etc.); incorporarea sistemului demonitorizare a Apelor Române pentru a fi informat în legaturăcu calitatea apei din amonte de surselor de apă unindu-şi astfelforţele în managementul apei; evaluarea potenţialelor surse deapă alternative.

Fig.1.Munţii trascăului.



40

PRO

IECT

E îN

DER

ULAR

E

2.SITUAŢIE EXISTENTĂ îNAINTEDE REABILITARE

Instalaţiile de captare apă brută din Turda sunt compuse dinpatru fronturi de puţuri din care două sunt funcţionale şi suntnecesare să funcţioneze pentru a asigură apa în Turda. Lucrărilecivile (instalaţii foraje) şi echipamentul electro-mecanic (pompe,vane, contoare, panouri de comandă, alimentare energie) seaflă în stare proastă din cauza lipsei de întreţinere şi reinvestiţiilorinsuficiente din trecut. Reabilitarea lor este necesară pentru apermite operarea neîntreruptă şi în siguranţă a instalaţiilor decaptare apă brută în Turda. (Studiu de Fezabilitate, MVV SHER,Proiectul ,,Extinderea si reabilitarea sistemelor de apă şi apăuzată din regiunea Turda şi Câmpia Turzii 2007-2013’’)

Regiunea Turda şi Câmpia Turzii, s-a confruntat ocazionalcu serioase deficienţe operaţionale şi de întreţinere legate de:unităţi şi echipament neadecvat şi neperformant; utilizareatehnologiilor învechite; calitatea slabă a materialelor de construcţie;management de bază pentru apă şi apă uzată. Factorii mentionaţimai sus afectează calitatea alimentării cu apă şi a serviciilor deapă uzată înregiune.

Problemele existente în aceste unităţi de apă brută sunt ur-matoarele: calitatea apei tratate nu respectă întotdeaunaDirectivele de apă potabilă UE; structurile sunt parţial în stareproastă iar instalaţiile electromecanice sunt vechi; echipamentelede siguranţă nu respectă standardele din România şi Europa;instalarea proastă a echipamentului de clorinare; staţiile declorinare nu au spaţiu suficient pentru noile echipamente; Stan-dardele de siguranţă nu se regăsesc la manevrarea clorului;

debitele de apă (intrare şi iesire) nu sunt contorizate.Reabilitarea celor trei instalaţii de tratare din Mihai Viteazu,

Corneşti şi Hasdate, va îmbunătăţii calitatea apei potabilefurnizate populaţiei urbane, populaţie care reprezintă aprox.85% din totalul locuitorilor din zona proiectului. Prin urmare, lasfărşitul investiţiei, calitatea apei livrate populaţiei din întreagaaglomerare de alimentare cu apă (populaţie rurală şi urbană),va corespunde în totalitate directivei UE DWD 98/83.

3.LUCRĂRI PERMANENTE EXECUTATE îN CADRULUIPROIECTULUI

3.1.Reabilitarea puţurilor Corneşti. Fronturile de captarede la Corneşti sunt alcătuite din patru grupuri de puţuri (fig.2).

Frontul de captare Moldoveneşti: este format din 16 puţuride adâncimi cuprinse între 10 si 14 m care trebuie reabilitate.Lucrările includ, pentru fiecare puţ: reabilitarea cabinei puţinclusiv lucrări structurale şi finisaje, aprovizionarea şi instalareaunei pompe nesubmersibilă orizontală, a unui filtru cu picior, aconductelor de legatură şi vanele aferente, aprovizionarea şi in-stalarea a unui debitmetru ultrasonic, pentru monitorizarea şiprocesarea continuă a nivelului pânzei freatice de la frontul decaptare, se vor aproviziona şi instala un număr de 16 traductoarede nivel de tip piezometric. (Documentatia de atribuire, Contract,,Reabilitarea surselor de apă Turda’’)

Frontul de captare Ciucaş: este format din 6 puţuri deadâncimi cuprinse între 8 şi 13 m care sunt reabilitate.

Frontul de captare Dispecerat: este format din 10 puţuri

Fig.2. Cabina puţului-înainte şi după reabilitare.




de adâncimi cuprinse între 7 şi 14 m, din care sunt reabilitate 8puţuri, stabilite în urma realizării modelului matematic al acviferuluiprecum şi inspecţiilor video şi testelor de pompare.

Frontul de captare Balastieră: este format din 22 puţuri deadâncimi cuprinse între 5 şi 14 m din care 15 puţuri suntreabilitate, stabilite în urma realizării modelului matematic al ac-viferului precum şi inspecţiilor video şi testelor de pompare

3.2.Cămin apometru. Pentru contorizarea apei brute, s-aconstruit un camin pentru apometru. Acesta este instalat pe con-ducta de ieşire de la câmpurile de puţuri. Debitmetru ultrasoniccu posibilitate de conectare la sistem central SCADA.

3.3.Staţia de hidrofor pentru satul Corneşti, respectivpentru satul Cheia. Este prevazută o staţie de hidrofor pentrualimentarea directă a localităţii Corneşti (fig.3). Lucrările aferenteinclud şi montarea urmatoarelor:

Trei pompe (2+1) cu caracteristicile individuale estimate: Q=2 l/s, H= 6bar, debitmetru ultrasonic, recipient de hidrofor cumembrană elastică din cauciuc, Tablou electric prevăzut cuvariator de frecvenţă pentru două pompe. Funcţionarea pompelorva fi asigurată pentru o presiune constantă pe refulare, prin in-termediul unui PLC (Programmable Logical Controller).

3.4. Staţia de clorinare-Corneşti, Mihai Viteazu. SatulCorneşti (aprox. 800 locuitori) este alimentat direct de la frontulde captare Corneşti, şi o mică staţie de clorinare (fig.4), care sătrateze apa este necesară pentru a o înlocui pe cea veche.

Panoul operator asigură şi un sistem de gestiune a alarmelorgenerate de PLC, adică luarea la cunostinţă de către operator şiînregistrarea acestora în istoricul de avarii. Automatul programabiltransmite alarmele şi sistemului de supervizare, gestionarea lorîn acest sistem fiind facută de programele SCADA (fig.5).

3.4.1.Alimentare cu clor. Unitatea de alimentare cu cloreste constituită din 2 linii pentru a se asigura o funcţionare fărăîntrerupere a clorinării. Comutarea celor două linii se face prinintermediul unui comutator pneumatic.

Unitatea de alimentare cu clor a instalaţiei de clorinarecuprinde următoarele echipamente:

Bateriile de clor: sunt elementele de stocare a clorului;Cântarele de butoaie cu clor: cele două cântare sunt conectatela o unitate electronică de control care asigură afisarea locală agreutăţii butoiului de clor şi transmiterea acestor informatii.Colectorele de alimentare cu clor: sunt necesare pentruconectarea bateriilor de clor la regulatoarele de vacuum. Fiecarebaterie este conectată la regulatorul de vacuum corespunzător;Regulatoarele de vacuum: asigură funcţionarea instalaţiei declorinare prin aspiraţie (vacuum), conferindu-i astfel siguranţă înexploatare prin evitarea scăpărilor de clor; Instalaţia de clorinare:este concepută cu o linie de dozare şi un punct de injecţie.Liniile de injecţie sunt conectate în punctele de injecţie la câteun injector.

Linia de dozare este prevăzută cu două dozatoare automate(unul în lucru, celălalt în rezervă). Dozatorul poate funcţiona înregim manual sau în regim automat. In regim manual se prescrieun debit de clor şi dozatorul eliberează cantitatea prescrisă. In

Fig.3. Staţia de hidrofor înainte şi după reabilitare.



42

PRO

IECT

E îN

DER

ULAR

E

regim automat se prescrie o concentraţie de clor pentru apătratată, iar dozatorul eliberează clorul funcţie de valoareaprescrisă; Echipamente: Dozatorul de clor are capacitateamaximă de dozare de 1000 g/oră. Este de tipul funcţionare prinaspiraţie şi este prevăzut cu tub de măsurare a debitului de clorşi supapă de reglare cu acţionare electrică (servovalvă); Hidroe-jectorul: este de tipul cu membrană antiretur, pentru preîntamp-inarea pătrunderii apei motrice în dozatorul de clor, şi arecapacitatea maximă de transport clor de 1000 g/oră. Rolulhidroejectorului este de a crea vacuumul necesar funcţionariiunităţii de dozare; Pompa de presiune: este de tipul ridicatoarede presiune şi are rolul de a asigura presiunea şi debitul de apămotrice necesare corectei funcţionări a hidroejectorului; Robinetelede izolare şi supapă de sens: au rolul de a izola pompa depresiune şi hidroejectorul, de a asigura interconectarea liniei dedozare de rezervă la oricare din cele 3 circuite de injecţie şi dea preîntâmpina pătrunderea apei hiperclorinate în pompă laoprirea procesului de postclorinare la oricare dintre sisteme.

3.4.2.Neutralizare. Unitatea de neutralizare este destinatăfuncţionării în condiţii de deplină siguranţă a instalaţiei declorinare prin colectarea clorului din aer (scăpări accidentale) şineutralizarea lui. Echipament pentru detectarea scăpărilor declor este format din 2 senzori de clor în aer şi aparatul deprelucrare a semnalelor primite de la cei 2 senzori. Aparatul de

prelucrare a semnalelor generează pentru PLC, ca semnaledigitale, câte două nivele de clor în aer de la fiecare sensor.

3.4.3.Măsurare clor rezidual şi reglare dozare. Inainteaieşirii apei tratate din staţie există un analizor de clor rezidual.Valoarea masurată de acest analizor este primita de PLC careprin intermediul unui regulator de dozare asigură controlul dozăriiclorului în funcţie de valoarea prescrisă. De asemenea, PLC-ulgenerează alarme pentru nivelele minim, scăzut, crescut şimaxim ale clorului rezidual din apa tratată. Valoarea citită pentruclorul residual transmisă prin SCADA la nivelul superior de mo-nitorizare şi control. Prescrierea valorii de clor residual (setpoint)se poate face local (în regimul de funcţionare LOCAL) sau prinSCADA (în regimul de funcţionare de la DISTANTA).

3.5.Frontul de captare MihaiViteazu

3.5.1.Reabilitarea puţurilor. Frontul de captare Mihai Viteazueste format din 6 puţuri de mică adâncime care trebuie reabilitate(P2, P3, P4, P6, P7, P9). Datorită faptului că la Sursa MihaiViteazu, sunt puţuri săpate având diametrul de 2 m şi fiecarepuţ are cabina puţului amplasată lângă acesta, în care estestaţia de pompare aferentă fiecarui puţ, lucrările de reabilitare(fig.6) pentru fiecare puţ vor cuprinde şi reabilitarea puţuluiefectiv şi nu doar a cabinei puţului.

Fig.4. Unitatea de alimentare cu clor.




3.5.2. Cămin apometru. Pentru contorizarea apei brute, seva construi un camin pentru apometru. Acesta va fi instalat peconductă de ieşire de la câmpul de puţuri. Debitmetru electro-magnetic este conectat la sistem central SCADA.

3.5.3. Staţia de clorinare. S-a solicitat reabilitarea şiextinderea staţiei de clorinare existente (fig.7) pentru tratarea

apei brute.

Antreprenorul a proiectat şi realizat reabilitarea şi extindereastaţiei de clorinare incluzând clădirea cu toate încăperile necesare,depozit pentru recipienţi cu clor, instalaţia cu conducte, vane,accesorii, echipamentul, dispozitivele de automatizare, instalaţiaelectrică aferentă, şi orice alte elemente pentru prevederea unuiproces de clorinare modern şi eficient. Antreprenorul va dimensionainstalaţia de clorinare, ţinând seama de necesitatea reduceriiconţinutului de amoniu din apa captată până sub valorileadmisibile şi de necesitatea dezinfectării apei tratate, curespectarea valorilor standard de clor rezidual la robinetele con-sumatorilor. Sistemul va fi dimensionat pentru a putea realiza oclorinare corespunzatoare în condiţii de variaţie de debit şicalitate ale apei captate.

Nivelul concentraţiei de clor din apă tratată la ieşirea dinstaţie va fi menţinut în mod automat constant independent demărimea debitelor de apă brută de la captare. In acest sens,doza de clor injectat va fi ajustată automat în funcţie de informaţiaprimită de la un senzor montat pe conductă de ieşire a apei tra-tate.

3.5.4 Grup electrogen diesel. Grupul electrogen asigură oalimentare cu energie electrică alternativă în cazul căderilor detensiune de la reţeaua principală. Puterea acestui generatoreste de 120 kW. Cerinţe: să pornească şi să treacă consumatoriide pe reţea pe generator în mod automat în maxim 10 secundeFig.5. Ecran Scada staţia de clorinare.

Fig.6. Staţia de pompare înainte şi după reabilitare.



44

PRO

IECT

E îN

DER

ULAR

E

după căderea reţelei electrice; grupul să aibă un panou decomandă care să permită setarea valorilor maxime sau minimeale tensiunii de reţea pentru care porneşte grupul în limite largisi avertizare sonoră şi optică când este necesar să se facăoperaţii de întreţinere, grupul să fie prevăzut cu preîncălzireinclusă pentru a garanta o pornire rapidă inclusiv pe timp de iar-nă.

4.DISPECERAT LOCAL SCADA

Un sistem inteligent SCADA va fi proiectat şi instalat înclădirea administrativă de la Mihai Viteazu. Acest sistem SCADAva acoperi întreaga linie de producţie a apei de la sursa de apăbrută Corneşti şi Mihai Viteazu şi apoi la rezervoarele de înma-gazinare.

4.1.Cerinţe generale pentru Automatizare şi control. Douăsisteme separate de automatizare şi control vor fi prevăzute,unul în câmpurile de puţuri Corneşti şi unul în cămpurile depuţuri Mihai Viteazu. Sistemul de automatizare şi control vapermite funcţionarea automată şi protecţia pompelor, injecţiaautomată cu clor, şi monitorizarea completă a datelor; totul de latablourile de comandă locale. Tabloul electric de la fiecare puţva fi prevăzut cu PLC corespunzător şi datele vor fi transferatela un centru local de control instalat în clădirea administrativădin fiecare locaţie. Dotarea va fi prevăzută pentru interfaţasistem SCADA descrisă în continuare.

Funcţionarea pompelor va fi programată pe baza niveluluiapei în rezervorul Mihai Viteazu. Pentru acest scop, două tra-ductoare separate de nivel (unul pentru câmpul de puţuri Corneşti

şi unul pentru câmpul de puţuri Mihai Viteazu) vor fi instalate şiconectate la sistemul de control. Intre Corneşti şi rezervoarelede primire de la Mihai Viteazu va fi asigurată o legatură prinfibră optică. Pompele vor fi protejate la funcţionare uscată astfel:nivelul apei din puţ şi debitul furnizat de pompă vor fi transmiseşi preluate în PLC local (al fiecărei pompe). Acesta va fiprogramat să decupleze alimentarea cu energie electrică apompei în oricare din urmatoarele situaţii: dacă nivelul din puţscade sub o valoare prestabilită; dacă pompa este alimentată,însă în acelaşi timp debitul furnizat nu are valoarea minimăprestabilită. In ambele cazuri se declanşează o alarmă, local şicătre unitatea centrală prin sistemul SCADA. Injecţia cu clor seva face automat în legatură cu debitul total asigurat de câmpulde puturi pe baza concentraţiei prestabilite de clor.

Datele despre starea fiecărei pompe (în funcţiune/oprită,orele totale de funcţionare, etc), debitul asigurat de fiecare puţ(instant şi discontinuu), presiunea şi debitul total la ieşirea dincâmpul de puţuri va fi monitorizat.

4.2.Comunicaţie. Sistemul SCADA va: Colecta, depozita siprocesa toate datele de la sistemul de automatizare de pecâmpul de puţuri sursa de apă brută Corneşti şi câmpul depuţuri Mihai Viteazu; Permite reprogramarea de la distanţă a di-verselor PLC-uri în fiecare locaţie. Procurarea şi instalarealegăturii de fibră optică între site-ul de la Corneşti şi rezervoarelede primire de la Mihai Viteazu; inclusiv toate lucrările de excavaţiişi umplutură, procurarea şi instalarea tubului şi cablului de fibrăoptică, a cutiilor de tragere şi orice echipament sau dotare pot finecesare în concordanţă cu proiectul aprobat al Antreprenorului.Distanţa dintre două locaţjii este de aproximativ 3,5 km.

Fig.7. Staţia de clorinare înainte şi după reabilitare.




4.3.Descriere generală operare staţie client-operator.Această descriere este valabilă în toate ecranele aplicaţiei demonitorizare (fig. 8 şi 9).Toate ecranele aplicaţiei de monitorizareau la partea superioară Linia de alarme, care afişează totdeaunaultima alarmă neluată la cunoştinţă. Sub linia de alarme segăsesc butoane cu ajutorul cărora se poate ajunge în ecranulgeneral sau în ecrane detaliate ale fronturilor de puţuri.

Parametrii digitali sunt afişaţi prin intermediul unor micipătrate care îsi schimbă culoarea în funcţie de starea semnalului.De exemplu: disponibilitate electrică: gri, atunci când întreruptorulpompei este deschis şi verde când întreruptorul este închis;limita inferioară a nivelului în puţ: gri, atunci când nivelul estedeasupra limitei şi roşu când nivelul scade sub limită.

Parametrii analogici sunt afişati în timp real, numeric, cuunitatea de masură alături. Pentru nivelul în rezervorul de apăde la Mihai Viteazu este prevăzută şi o bară verticală care secolorează în albastru în funcţie de nivelul apei în rezervor.Unităţile de măsură folosite sunt următoarele: l/s (litrii/secundă)pentru debitele de apă; % (procente) din curentul nominal pentrumotoare; % (procente) pentru gradul de umplere al rezervorului;bar pentru presiunea la ieşirea hidrofoarelor; mg/l (miligram/litru)pentru concentraţia de clor.

Pentru a se modifică limitele de lucru ale măsurilor analogice(curent pompă, debit pompă, nivel în puţ sau rezervor) seacţionează cu butonul stâng al mouse-lui asupra imaginii măsurii.(Manual de întreţinere şi operare Sistem SCADA, SC IMSATSA, proiect “Reabilitarea surselor de apă ale municipiului Tur-da’’).

4.4. Rapoarte

4.4.1. Curba de regresie h=f(t). Ca urmare a funcţionării întimp a forajului se produce o colmatare a coloanei filtrante carese pune în evidenţa de curbă de revenire a nivelurilor hidrodi-namice în foraj. Această curbă se trasează automat la comandadispecerului în sistemul SCADA, ori de câte ori se considerănecesar, dar cel puţin odată la 6 luni. Această valoare esteproporţională cu gradul de colmatare al filtrului, este variabilăîn timp şi oferă informaţii privind necesitatea unei noi reabilitări.

4.4.2. Arhivări. Softul este configurat în aşa fel încât să sepoată extrage la fiecare oră debit, presiune în format excel cevor fi arhivate în fiecare zi. Informaţii necesare controlului şistabilirii costului apei furnizate. Această operaţie o fac dispeceriicare au fost instruiţi în acest sens pentru a trece de laconsemnarea în registre manual, la salvare şi imprimare lasfârşitul programului a acestor parameri.

Bibliografie[1]Documentaţia de atribuire , Contract ,,Reabilitarea surselor

de apă Turda’’, Proiectul ,,Extinderea şi reabilitarea sistemelorde apă şi apă uzată din regiunea Turda şi Câmpia Turzii 2007-2013’’.

[2]Studiu de Fezabilitate , MVV SHER, Proiectul ,,Extindereaşi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată din regiuneaTurda şi Câmpia Turzii 2007-2013’’.

[3]Manual de întreţinere şi operare Sistem SCADA , SCIMSAT SA,proiect,,Reabilitarea surselor de apă Turda’’.

Fig.9. Ecran - curba de depresie.Fig.8. Ecran-dispecerat local Surse.

Cea de a 14-a ediție a manifestărilor EXPOAPA 2012, ce aavut loc în perioada 11-13 Iunie 2012, găzduită de PalatulParlamentului din București, a adus și în acest an împreună comu-nitatea internatională a specialiștilor și factorilor de decizie dindomeniul apei, reprezentanți ai administratorilor resurselor de apă,operatori regionali de alimentare cu apă și canalizare, furnizori deechipamente și tehnologii dedicate apei, consultanți, proiectanți,institute și firme de cercetare-dezvoltare și inovare, universități.

La acestă ediție a fost propus, pentru prima dată în cadrul eve-nimentelor EXPOAPA, desfășurarea unui eveniment de brokerajde tehnologii care aduce față-în-față, prin întâlniri pre-programate,principalii actori implicați în transferul de tehnologii din sectorulapei. Întâlnirile dintre echipele de cercetatori și reprezentanții com-paniilor interesate în preluarea inovării (precursori) au fost gazduitede standul Fundației C.F.P.P.D.A. (nr. 32 din Sala Unirii a PalatuluiParlamentului) și s-au desfășurat pe durata zilei de 12 Iunie 2012,având o durată medie alocată de 30 de minute.

În cadrul acestui eveniment au fost promovate șapte rezultateale cercetarii, înscrise în perioada Mai - Iunie 2012, pentru care aufost programate 21 întâlniri față-în-față între reprezentanții operatorilorregionali de alimentare cu apă și canalizare (S.C. APASERV SATUMARE S.A., S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. Tîrgu Mureș, S.C.APA CANAL S.A. Sibiu, S.C. RAJA S.A. Constanţa, S.C. COMPANIADE APA SOMEȘ S.A., S.C. COMPANIA DE APĂ S.A. Buzău, S.C.COMPANIA DE UTILITĂȚI PUBLICE S.A. Focșani, S.C. APĂCANAL S.A. Galați) și reprezentanții Administrașiei NaționaleApele Române, Administrația Bazinală de Apă Olt, AdministrațiaBazinală de Apă Jiu cu specialiștii Institutului Național de Cercetare- Dezvoltare pentru Ecologie Industrială - ECOIND, Facultății de Hi-drotehnică - UTCB și companiei S.C. DFR SYSTEMS S.R.L..

Întâlnirile pre-programate din cadrul evenimentului de brokerajau avut în centrul discuţiei lor următoarele rezultate transferabile:

APIFLOT - Instalație de epurare performantă, foarte compactă,

Cuvinte cheie: rezultatul cercetării,

brokeraj de tehnologii, water research to market,

transfer de tehnologii, precursor

nicOleta ilie Manager de proiect Fundaţia:

“centrul De FOrMare Şi PerFecţiOnare PrOFesiOnală În DOMeniul aPei”

SREZUMAT Complexul de manifestări internaț ionale EXPOAPA 2012 au inclus pe agendagenerală a evenimentelor sale atât prezentarea Proiectului "Water Research to Market" câtș i un eveniment de brokeraj susț inut în sectorul apei din România. Evenimentul organizatde Fundaț ia "Centrul de Formare ș i Perfecț ionare Profesională în Domeniul Apei"(C.F.P.P.D.A.), partener in Proiectul "Water Research to Market" alături de InternationalOffice for Water - coord. - FR, Amphos 21 - ES, GdanskWater Foundation - PL, a prilejuitiniț ierea de noi colaborări ș i dezvoltarea celor existente între companiile de alimentare cuapă ș i canalizare, administraț i i de bazin ș i furnizorii de soluț i i rezultate din activitatea decercetare în domeniul apei. Proiectul "Water Research to Market" are o durată de trei aniș i este cofinanțat de Comisia Europeană prin Progamul LIFE+ - Environment & Eco-Innovation, prin contractul LIFE09 ENV/FR/000593.


PRO

IECT

E DE

CER

CETA

RE

Cercetarea în sectorul de apă se apropie de piață

prin acțiunile proiectului “Water Research to Market”

nicOleta ilie Project manager Foundation:

“Water trainning center”


Keywords: Research Output,

brokerage, water research to market,

technology transfer, precursors.

SABSTRACT The international complex of events EXPOAPA 2012 included among itsgeneral events agenda the presentation of Water Research to Market Project and abrokerage event held in the water sector in Romania.The event organized by the Foundation Center for Training and Professional Developmentin Water (C.F.P.P.D.A.), partner in Water Research to Market Project with InternationalOffice for Water - coord-FR, Amphos 21 - ES-PL GdanskWater Foundation, occasioned theinitiation of new collaborations between companies and development of the existingpartnerships between water supply and sewage operators, basin administration andsolution providers from water-related research.The Water Research to Market Project lasts three years and is financed by the EuropeanCommission through the programme LIFE + - Environment & Eco-Innovation, throughcontract LIFE09 ENV/FR/000593.

The 14th edition of EXPOAPA 2012 events that took placefrom 11 to 13 June 2012, hosted by the Parliament Palace inBucharest, brought together this year also the internationalcommunity of specialists and decision makers in the water sector,representatives of water resources managers, regional operatorsof water supply and sewage, suppliers of equipment andtechnologies dedicated to water, consultants, designers, researchand business development institutes, universities.

In this edition has been proposed for the first time in EXPOAPAevents, development of a technology brokerage event that bringface-to-face, by pre-scheduled meetings, the main actors involvedin technology transfer in the water sector. Meetings between theteams of researchers and representatives of companies(precursors) interested in uptake the innovation was hosted by theFoundation C.F.P.P.D.A. stand (No. 32 Unirii Hall of the Palace ofParliament) and took place on the day of 12 June 2012, with anaverage timeline allocated of 30 minutes.

In this event was promoted seven research results, registeredduring May-June 2012, they were scheduled 21 meetings face-to-face between representatives of regional operators of water supplyand sewage (SC APASERV Satu Mare, SC COMPANYAQUASERV SA Targu Mures, SC APA CANAL SA Sibiu, SC RAJASA Constanta, SC SOMEŞ WATER COMPANY SA, SCCOMPANY WATER SA Buzau, SC PUBLIC UTILITIES COMPANYSA Focsani, SC APA CANAL SA Galati) and representatives of theRomanian Waters National Administration, the Olt Water BasinAdministration, the Jiu Water Basin Administration, with specialistsof the National Institute of Research - Development for IndustrialEcology - ECOIND, Faculty of Hydrotechnics - UTCB and SC DFRSYSTEMS SRL.

The pre-scheduled meetings from the brokerage event havefocus their discussion on following transferable results:

APIFLOT - Performance treatment installation, very compact,which can solve the problem of heavily loaded waste water by

RESEARCH PROJECTS

47

Research in water sector is approaching the market

by the actions of " Water Research to Market" Project

care poate rezolva problema apelor uzate puternic încărcate, prinaplicarea flotației artificiale cu aer dizolvat - S.C. DFR SystemsS.R.L.;

COMFAR - Soluții pentru eliminarea compușilor farmaceuticidin apa uzată urbană - INCD ECOIND;

FENPEST - Tehnologie de degradare avansată a pesticidelorprin aplicarea unui procedeu fotocatalitic de oxidare avansată, careutilizează lumina solară ca sursă de radiații UV-VIS, asociat cu se-pararea recuperativă prin flotație a fierului, catalizator în procesulde degradare - INCD ECOIND;

HIBROX - Procedeu biotehnologic hibrid pentru epurarea apeloruzate cu conținut ridicat de amoniu - INCD ECOIND;

EPRISA - Evaluarea și remedierea poluării istorice a strateloracvifere prin tehnologii neconventionale - Facultatea de Hidrotehnică,UTCB;

NPTT - Procedeu și instalatie de post-tratare a namolurilorreziduale orasenesti in vederea utilizarii ca fertilizanti agricoli -INCD ECOIND;

URBWATER - Sistem suport de decizie în gestiunea apelorurbane - Facultatea de Hidrotehnică, UTCB.

Așa cum au declarat specialiștii INCD ECOIND "în cadrulîntâlnirilor bilaterale au fost identificate oportunități de transfer detehnologie, de colaborare în proiecte de cercetare dedicate și defurnizare de servicii de mediu integrate". Chiar dacă acesta esteun prim pas în concretizarea transferului de tehnologie, salutăminteresul și efortul specialiștilor și factorilor de decizie implicați înacest prim eveniment și avem speranța că aceste întâlniri vorconduce la un dialog productiv și eficient în transferul de tehnologii.

Evenimentul de brokeraj de tehnologii din cadrul manifestărilorEXPOAPA se înscrie în calendarul de evenimente derulate încadrul Proiectului Water Research to Market care are obiectivprincipal accelerarea transferului rezultatelor cercetării cătrepracticieni. Până în prezent, evenimente similare au fost susţinuteîn cadrul evenimentelor EURO-INBO 2011 (27 - 30 September2011, Porto, Portugal), Iberian Congress on Groundwater: Ma-nagement challenges for the 21st Century (14 -17 Septembrie2011, Zaragoza, Spain), SMAGUA (6-9 Martie 2012, Zaragoza,Spania), GREENWEEK (21 - 25 May 2012, Brussels, Belgia), HY-DROGAIA (6-7 June 2012, Montpellier, France), WOD-KAN ( 22-25 May 2012, Bydgoszcz Poland).

Vă invităm să participaţi la următoarele evenimente programateîn cadrul proiectului!

Calendarul acestora precum şi o informare detaliată a acţiunilorşi rezultatelor cercetărilor transferabile în piaţă, selectate în cadrulProiectului Water Research to Market, o puteţi consulta pe site-ulwww.waterrtom.eu.

Dacă sunteţi interesaţi să promovaţi produsele cercetării dum-neavoastră sau să preluaţi soluţii inovatoare vă rugăm să necontactaţi prin tel./fax 0040 21 316 28 29 şi e-mail [email protected],persoană de contact ing. Nicoleta Ilie. Detalii despre calendarulacțiunilor viitoare ale C.F.P.P.D.A. sunt disponibile pe site-ulwww.cfppda.ara.ro


Cercetarea în sectorul de apă se apropie de piață prin acțiunile proiectului “Water Research to Market”

48

PRO

IECT

E DE

CER

CETA

RE

applying artificial Dissolved air flotation - SC DFR Systems SRL;COMFAR - Solutions for removal the pharmaceutical

compounds in urban wastewater - INCD ECOIND;FENPEST - Advanced Technology degradation of pesticides

by applying a photocatalytic advanced oxidation process that usessunlight as a source of UV-VIS associated with recuperativeseparation by flotation of iron, catalyst in the process ofdegradation - INCD ECOIND;

HIBROX - Biotechnological hybrid process for wastewatertreatments with high content of ammonium - INCD ECOIND;

EPRISA - Assessment and Remediation of historical aquiferlayers through unconventional technologies - Faculty ofHydrotechnics, UTCB;

NPTT - Method and installation for post treatment of residualurban sludge in order to be use as agricultural fertilizers - INCDECOIND;

URBWATER - Decision support system in urban watermanagement - Faculty of Hydrotechnics, UTCB.

Experts from INCD ECOIND said "the bilateral meetings wereidentified technology transfer opportunities, collaboration indedicated research projects and supply of integratedenvironmental services ".

Even if it is a first step in realization of technology transfer, wesalute the interest and effort of the specialists and decision makersinvolved in this first event, and we hope that these meetings willlead to a productive dialogue and effective technology transfer.

The brokerage event of the EXPOAPA events is included in thecalendar of events developed in the Water Research Project toMarket which has main objective to accelerate the transfer ofresearch results to practitioners.

Until now, similar events were held during events EURO-INBO2011 (27-30 September 2011, Porto, Portugal), Iberian Congresson Groundwater: Management Challenges for the 21stCentury (14 -17 September 2011, Zaragoza, Spain), SMAGUA(6-9 March 2012, Zaragoza, Spain), GREENWEEK (21-25 May2012, Brussels, Belgium), HYDROGAIA (6-7 June 2012,Montpellier, France), WOD-KAN (22 to 25 May 2012 Bydgoszcz,Poland).

We invite you to participate in the following events scheduledin the project!

The events schedule and a detailed information of the actionstogether with the transferable market research results selected inthe Project Water Research to Market can be consult on thewebsite www.waterrtom.eu.

If you are interested to promote your research products or totake on innovative solutions please contact us by tel. / fax: 0040 21316 28 29 and e-mail: [email protected], the contact person iseng. Nicoleta Ilie. Details about the schedule of future activities ofthe C.F.P.P.D.A. are available on the site www.cfppda.ara.ro

Research in water sector is approaching the market by the actions of " Water Research to Market" Project

RESEARCH PROJECTS


Ajuns la a 5-a ediţie, Concursul detecţia pierder-ilor de apă s-a desfasurat în perioada 13-15 mai2012 la Constanţa. Evenimentul organizat de araprin Centrul de Formare şi perfecţionareprofesională în domeniul apei (CFppda), abeneficiat de găzduirea operatorului regional deservcii de alimentare cu apă şi canalizare sCraJa sa Constanţa şi de susţinerea companiilorSEBA Dynatronic şi Grundfos. La această ediţieau participat 19 echipaje: Alba, Brăila, Braşov,Bucureşti, Buzău, Cluj, Covasna, Dâmboviţa, Dro-beta Turnu Severin, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Iaşi,Maramureş, Mureş, Olt, Satu Mare, Timişoara,Tul-cea. Odată cu acest ediţie, se poate spune că eveni-mentul a ajuns la maturitate, reuşind să atragăaproape 50% din operatorii regionali de servicii dealimentare cu apă din România.

Acest concurs, dedicat în primul rând practicie-nilor, este compus din două secţiuni: o parte practică(evaluarea în teren) şi una teoretică (în cadrul seminarului desfăşurat la sală). Inacest an, beneficiind de sprijinul Proiectului “Bechmarking“ am făcut un pasmare spre benchmarkingul de proces în zona pierderilor de apă. In cadrul semi-narului, experţi din Olanda şi România au împărtăşit modul în care operatoriide servicii abordează strategic problematica pierderilor de apă din reţelele dedistribuţie. Rezultatul soluţiilor moderne, inovative puse în aplicare cu sprijinulcompaniei Grundfos au fost prezentate în cadrul timpului reuniunii.

In ceea ce priveşte partea practică, în acest an, echipele aflate în concurs auavut de evaluat cinci trasee cu lungimi între 50 şi 150 m, fiecare dintre eleavând particularităţi diferite. Este de apreciat efortul depus de gazde pentruselecţionarea traseelor şi pregătirea acestora în vederea desfăşurării probelorcât şi sprijinul acordat pe tot parcursul evenimentului fiecărei echipe partici-pante.

Ediţia a 5-a a adus şi un regulament bine definit (realizat cu contribuţiamai multor specialişti), chiar foarte exigent în privinţa evaluării şi care, sperăm

silViu lăcătuŞuDirector executiv Fundaţia:

“centrul De FOrMare Şi PerFecţiOnare PrOFesiOnală În DOMeniul aPei”


lecţii învăţate la a 5-a ediţie a Concursului

DEtECţIA PIERDERIlOR DE APĂ

că se va îmbunătăţi în continuare. Schimbul de informaţii, spriritul “olimpic” aşa cum afost el denumit de reprezentanţii Seba KMT, fair play-ul dovedit şi entuziasmulparticipanţilor au făcut din acest eveniment unul de succes.

Dificultatea traseelor, aspectele “capcană” ale acestora şi mai ales profesiona lismulcu care toate echipele au abordat acest concurs au făcut ca departajarea să fie foartedificilă. Am remarcat faptul că precizia cu care echipele indicau avariile ascunse acrescut de la an la an. Primele trei echipe clasate (Bucureşti, Iaşi, Drobeta TurnuSeverin) au indicat avariile corecte cu o eroare cuprinsă între 5 şi 40 cm, ceea ce denotăo performanţă excelentă în domeniu. Trofeul a fost adjudecat de echipa CompanieiApa Nova Bucureşti, care a fost premiată de compania SEBA KMT cu un echipamentde tip locator acustic.

Intre lecţiile învăţate la această ediţie se menţionează:- importanţa cunoaşterii modului de realizare a reţelelor (în cazul unui traseu, pe zona de

concurs, conducta a fost încastrată, fapt necunoscut şi care a generat zgomot “fals”, multe

echipe indicând avarie în acea zonă);- importanţa confirmării avariilor cu locatorul acustic (un tronson de reţea avea avarii

reparate anterior cu cepuri de lemn care generau zgomot şi erau indicate de corelatoare caavarii, însă dacă se făcea confirmarea cu locatorul acustic se putea concluziona uşor că avemsituaţia unui “zgomot fals”);

- nevoia realizării în comun a zgomotelor înregistrate pentru fiecare avarie într-un cadrulformalizat după finalizarea concursului.

Eforturile deosebite făcute de gazdepentru buna desfăşurare a evenimen-tului, mesajul expertului andy Bow-den, implicarea mediul ştiinţific prindl. prof. sorin perju, realizarea sem-inarului de benchmarking şicontribuţiile companiilor Seba KMTşi Grundfos confirmă faptul că acestconcurs a adus un plus de valoare încadrul companiilor de apă din Româ-nia şi mai ales că el devine de la an laan, un concurs mai riguros şi cu atâtmai atractiv pentru sectorul apei.

Centrul de Formare şi PerfecţionareProfesională în Domeniul Apei vacontinua să dezvolte acest concursatât în partea teoretică cât şi în parteapractică şi alături de partenerii actualişi viitori să reuşescă să adune în jurulacestei activităţi cât mai mulţi factoriimplicaţi (de la operatori de servicii, laautorităţi, companii private şi experţi in-dividuali).


EuropeanWaterCommunity

Ştiaţi că s-a lansat ?

Communication platform aiming toconnect science with policy toimprove water management in Europe.

JOIN NOWwww.europeanwatercommunity.eu

Actualul sistem procedural reglementat de Codul de procedurăcivilă, supus unor frecvente intervenţii legislative asupra diferitelorinstituţii, a condus la o aplicare şi interpretare neunitară, lipsită decoerenţă, a legii de procedură civilă, cu repercusiuni asupra duratei,eficienţei şi finalităţii actului de justiţie.

De-a lungul timpului, între disfuncţiile majore ale justiţiei dinRomânia, cel mai aspru criticată a fost lipsa de celeritate însoluţionarea cauzelor, cu toate efectele ei.

Aşa fiind, s-a impus o intervenţie legislativă pentru reglementareacomplexă şi coerentă a procesului civil, constând în măsuri care săaibă drept scop simplificarea şi accelerarea procedurilor judiciare.

Noul Cod de Procedură Civilă reprezintă expresia unui efortsusţinut, desfăşurat pe parcursul mai multor ani, care a avut dreptscop esenţial crearea în materia procesului civil a unui cadru legislativmodern care să răspundă pe deplin imperativelor funcţionării uneijustiţii moderne, adaptate aşteptărilor sociale, precum şi necesităţiicreşterii calităţii acestui serviciu public.

Dispoziţiile Noului Cod de Procedură Civilă urmăresc să răspundăunor deziderate actuale, precum accesul justiţiabililor la mijloaceşi forme procedurale mai simple şi accesibile şi accelerarea pro-cedurii, inclusiv în faza executării silite.

În egală măsură, Codul urmăreşte să răspundă şi exigenţelor deprevizibilitate a procedurilor judiciare decurgând din Convenţiaeuropeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilorfundamentale şi, implicit, din cele statuate în jurisprudenţa C.E.D.O.Urmărind cu rigoare asigurarea premiselor pentru soluţionareacorectă în fond a cauzelor, în cadrul sistemului justiţiei naţionale,noua reglementare are în vedere eliminarea deficienţelor care aucondus, în multe cazuri, la hotărâri ale C.E.D.O. de condamnare aRomâniei, atât pentru soluţii judecătoreşti principial greşite, cât şipentru prejudicii cauzate de durata excesivă a procedurilor judiciareori pentru lipsa de previzibilitate rezultată din inconsecvenţajurisprudenţei naţionale.

De aceea, Noul Cod de Procedura Civila vizează, totodată, şigăsirea unor remedii pentru eliminarea unei alte deficienţe majorea sistemului judiciar român, şi anume existenţa unei practici ne-unitare, datorată, între altele, şi incoerenţei şi instabilităţii legislative.Pentru asigurarea pe viitor, a previzibilităţii normei de procedură

civilă şi evitarea unor evenimente legislative care să surprindă sausă genereze confuzii atât în rândul justiţiabililor, cât şi al judecătorilor,NoulCod de Procedură Civilă conţine dispoziţii normative clare referitoarela aplicarea legii de procedură, înlocuind principiul actual al aplicăriiimediate a noii norme procedurale cu acela potrivit căruia dispoziţiilenoii legi de procedură civilă se aplică numai pentru procesele şiexecutările silite începute după intrarea în vigoare a acesteia.Principiul este detaliat prin câteva dispoziţii univoce referitoare lalegea aplicabilă în caz de casare cu trimitere, în cazul administrăriiprobelor şi în cazul exercitării căilor de atac, situaţii în care legeaveche supravieţuieşte alături de legea nouă, rămânând sub imperiulei cauzele aflate în curs de soluţionare la data intrării în vigoare alegii noi.

Noul Cod de Procedura Civila conţine, totodată, şi prevederireferitoare la teritorialitatea legii de procedură cat si la reaşezareacompetenţei materiale, astfel încât să conducă atât la apropiereajustiţiei de cetăţean, cât şi la o justiţie previzibilă prin unitateasoluţiilor jurisprudenţiale:Ø judecătoria va fi competentă să judece cauzele de valoare

mică şi/sau de complexitate redusă, dar de o mare frecvenţăîn practică;

Ø tribunalul va deveni instanţă cu plenitudine de competenţăpentru judecata în fond în primă instanţă;

Ø curtea de apel va judeca în principal apelurile, astfel încât săexiste concordanţă între denumirea şi competenţa sa şi pentru aînlătura situaţia din reglementarea actuală, potrivit căreia curţilede apel judecă mai ales recursuri;

Ø Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va deveni instanţă derecurs de drept comun, astfel încât să îşi îndeplinească rolulconstituţional de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară alegii la nivel naţional;

Ø au fost introduse prevederi care sã asigure o modalitate unitarăde a evalua obiectul cererii, astfel încât stabilirea competenţeidupă valoare să capete o soluţionare raţională şi consecventă.Procedura de citare şi comunicare a actelor procedurale -

se propune eficientizarea procedurii de citare şi comunicare aactelor procedurale, adaptarea ei la noile realităţi, în scopul asigurăriisoluţionării într-un termen optim şi previzibil a cauzelor, cu respectarea

Mihail MarinescuConsilier Juridic

Secretarul Comisiei Juridice ARAŞef Serviciu Relaţii cu Autorităţile,

SC APA CANAL 2000 SA Piteşti


LEG

ISLA

TIE

Principale noutăţi ce vor fi aduse procedurii civile

prin intrarea în vigoare

a noului Cod de Procedură Civilă

principiilor fundamentale ale procesului civil: contradictorialitateaşi dreptul la apărare. În afara modalităţilor „clasice” de comunicareprin agenţi procedurali sau alţi salariaţi ai instanţei, ori prin poştă, vafi posibilă, la cererea părţii interesate şi pe cheltuiala acesteia, şi co-municarea prin executori judecătoreşti sau prin servicii decurierat rapid. De asemenea, citarea şi comunicarea altor acte deprocedură se vor putea face de grefa instanţei şi prin mijloacetehnice moderne de comunicare, precum telefax, poştă electronicăsau prin orice alte mijloace care asigură transmiterea textului şiconfirmarea primirii acestuia.

Noul Cod de Procedura Civila propune soluţii legislative inovatoare,subsumate dezideratului soluţionării cauzelor într-un termen optim şiprevizibil, ce au în vedere tehnicizarea procedurii desfăşurate în faţainstanţei de judecată, care să conducă, pe cât posibil, şi la eliminareainterpretărilor jurisprudenţiale contradictorii.

Astfel, cu titlu de noutate, valorificând cele statuate în doctrină,şi urmând modelul reglementării franceze, proiectul propune definireaacţiunii civile, ca fiind ansamblul mijloacelor procesuale prevăzutede lege pentru protecţia dreptului subiectiv pretins de către unadintre părţi sau a unei alte situaţii juridice, precum şi pentru asigurareaapărării părţilor în proces, stabilind în mod expres condiţiile deexercitare a acţiunii civile.

Au fost perfecţionate soluţiile legislative privind sesizareainstanţei, astfel încât, între momentul introducerii cererii de chemareîn judecată şi punerea ei pe rolul instanţei se va interpune o fazăpremergătoare activităţii de judecată propriu-zise, care are dreptscop regularizarea cererii de chemare în judecată şi presupunerealizarea unei corespondenţe scrise numai cu autorul cererii dechemare în judecată, în vederea acoperirii tuturor eventualelorlipsuri ale acesteia; această fază se va finaliza:Ø fie prin conformarea la cerinţele stabilite, conform legii, de

instanţă şi fixarea primului termen de judecată, cu citarea pârâtu-lui,

Ø fie, în cazul în care obligaţiile privind completarea sau modificareacererii nu sunt îndeplinite, prin anularea cererii, printr-o încheieredată în camera de consiliu. Aşa fiind, declanşarea propriu-zisă a procesului civil va fi

condiţionată de existenţa unei cereri de chemare în judecată careîndeplineşte toate condiţiile de formă şi de fond prevăzute de legepentru sesizarea reglementară a instanţei de judecată. Înainte dea se stabili primul termen de judecată - ce va deveni momentul dereferinţă în declanşarea procesului şi va înlocui conceptul primei zilede înfăţişare, preluând funcţiile acesteia - şi de a fi comunicatăpârâtului, cererea de chemare în judecată va fi supusă unui filtru„administrativ” al completului, aleatoriu stabilit, şi unei proceduride completare şi corectare a lipsurilor cererii, în termenul stabilit deinstanţă. În acest fel, se va evita comunicarea către partea cealaltă aunor cereri informe, precum şi punerea pe rolul instanţelor, a unorasemenea cereri, care, dacă li s-ar da curs, ar conduce la tergiversareajudecăţii şi la cheltuieli inutile, în special în sarcina părţii adverse.

Au fost resistematizate etapele procesului civil - etapa scrisă,cercetarea procesului şi dezbaterea în fond a procesului, astfelîncât să crească eficienţa activităţii de judecată şi să se reducădurata procesului civil, cu asigurarea tuturor garanţiilor procesuale.

Cu titlu de noutate, Noul Cod de Procedură Civilă prevede împărţireafazei judecăţii în primă instanţă în două etape:Ø cercetarea procesului, care se desfăşoară în camera de

consiliu - dând expresie caracterului preponderent privat aldrepturilor şi intereselor disputate în procesul civil - şi în cadrulcăreia se îndeplinesc, în condiţiile legii, actele de procedură, serezolvă excepţiile procesuale şi se administrează probele;

Ø dezbaterea în fond a procesului, care urmează a avea loc pre-ponderent în şedinţă publică, dacă părţile nu convin altfel. Încadrul acestei etape procesuale, părţile au posibilitatea sădezbată în contradictoriu împrejurările de fapt şi temeiurile dedrept invocate de ele sau puse în discuţie, din oficiu, de cătreinstanţa de judecată. Pentru a da expresie dreptului la viaţăprivată sau ordinii publice ori pentru ocrotirea unor categoriispeciale de subiecte de drept, se prevede posibilitatea desfăşurăriiîn întregime a procesului fără prezenţa publicului.Noul Cod de Procedură Civilă prevede expres regula continuităţii

membrilor completului pe tot parcursul judecăţii – ca un mijlocde a asigura continuitatea şi coerenţa în cercetarea procesului, deresponsabilizare a judecătorilor pentru modul de soluţionare a cauzeişi de sporire a încrederii în actul de justiţie.

În materia probelor se propune realizarea unei unificări de re-glementare, în sensul ca sunt cuprinse în Noul Cod de ProcedurăCivilă nu numai prevederile referitoare la administrarea probelor,ci şi cele care privesc admisibilitatea acestora, aspecte care, înprezent, sunt reglementate în Codul Civil. Au fost cuprinse dispoziţiivizând admisibilitatea ca probe a înscrisurilor pe suport electronic, acopiilor făcute pe microfilme, a contractelor încheiate pe formularetipizate sau standardizate, a biletelor, tichetelor şi altor asemeneadocumente, imprimate sau neimprimate, utilizate la încheierea unorcontracte şi care vor avea regimul înscrisului sub semnătură privată.

În ceea ce priveşte stabilirea cadrului procesual, noua reglementarepăstrează formele actuale de introducere în cauză a altor persoane,dar sporeşte rolul activ şi posibilităţile de apreciere ale judecătorului,care va putea dispune, chiar împotriva voinţei părţilor, introducereaforţată în proces a unei alte persoane. Este o derogare de laprincipiul disponibilităţii, introdusă pentru eficientizarea judecăriiunitare, nu numai a raportului juridic dedus soluţionării prin voinţareclamantului şi/sau a pârâtului, dar şi a altor raporturi juridice aflateîn strânsă legătură cu cel iniţial, în scopul evitării litigiilor ulterioare.Condiţiile în care judecătorul va putea dispune introducerea forţată aunui terţ în proces sunt aceleaşi cu cele specifice fiecărei forme deintervenţie forţată aflate la îndemâna părţilor; practic, nu este oformă distinctă de intervenţie forţată, ci doar se lărgeşte sfera celorcare pot iniţia o astfel de lărgire a cadrului procesual. Introducereaforţată în cauză, din oficiu, poate fi dispusă numai până la terminareacercetării procesului în faţa primei instanţe. În cazul în care necesitatealuării acestei măsuri este constatată cu ocazia deliberării, cauza seva repune pe rol. Judecătorul poate lua o astfel de măsură şi în pro-cedura necontencioasă.

Noului Cod de Procedură Civilă introduce noi reglementări cucaracter general referitoare la căile de atac, care includ enumerareaacestora, prevederea expresă a principiului legalităţii căilor de atac,precum şi clasificarea lor în căi ordinare şi căi extraordinare.

Sunt consacrate legislativ regula unicităţii căii de atac şi

Principale noutăţi ce vor fi aduse procedurii civile prin intrarea în vigoare a noului Cod de Procedură Civilă

LEGISLATIE


ordinea exercitării căilor de atac - recunoscute deja în doctrină şijurisprudenţă -, fapt ce va avea drept consecinţă imposibilitateaexercitării unei căi extraordinare de atac înainte de exercitareaapelului. În cazul în care părţile convin în mod expres, hotărâreasusceptibilă de apel va putea fi atacată direct cu recurs, darnumai pentru încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de dreptmaterial.

Apelul va rămâne singura cale de atac ordinară cu caracterdevolutiv, având ca obiect, de regulă, controlul judecăţii asuprafondului cauzei. Se propune reglementarea unor aspecte noi,precum mărirea duratei termenului de apel, ca regulă generală,de la 15 la 30 de zile - pentru a permite redactarea în bune condiţiia cererii de exercitare a apelului -, consacrarea posibilităţii regularizăriicererii de apel, obligativitatea întâmpinării, îndatorirea apelantului dea răspunde la întâmpinare.

Modificări de substanţă sunt propuse în materia recursului,pentru ca acesta să fie, într-adevăr, o cale extraordinară de atac,exercitată esenţialmente doar în cazurile excepţionale în care le-galitatea a fost înfrântă:Ø potrivit noii reglementări, recursul urmăreşte să supună Înaltei

Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, aconformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabileîn concret, aceasta fiind una dintre modalităţile prin care seasigură o practică judiciară unitară la nivelul întregii ţări;

Ø competenţa de soluţionare a recursului va reveni, ca regulă,Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind prevăzute expreshotărârile care pot fi atacate cu recurs, hotărârile sustraserecursului, precum şi un număr limitat de cazuri în care recursulse va judeca de instanţa ierarhic superioară celei care a pronunţathotărârea recurată (în situaţia unor hotărâri simple, cum ar ficele care constată perimarea, dispun suspendarea etc.);

Ø se propune mărirea duratei termenului de recurs de la 15 la30 de zile, pentru a se asigura timpul necesar formulării uneicereri de recurs riguros fundamentate şi redactate corect dinpunct de vedere formal;

Ø ca element de noutate, se propune ca redactarea cererii derecurs, precum şi exercitarea şi susţinerea recursului să serealizeze numai prin avocat sau consilier juridic, urmărindu-se în acest fel, impunerea unei rigori şi discipline procesuale şievitarea introducerii unor recursuri în mod abuziv, în scop deşicană, sau informale, care nu se încadrează riguros în motivelede recurs; este o regulă care corespunde, în acelaşi timp, şi noiiviziuni propuse asupra recursului, având în vedere specificulacestei căi extraordinare de atac, reflectat în condiţiile deexercitare, în procedura, precum şi în motivele de recurs, limitativcircumscrise respectării legalităţii;

Ø au fost regândite motivele de exercitare a recursului, prin re-ducerea acestora şi impunerea unor condiţii stricte de ex-ercitare, astfel încât acestea să vizeze exclusiv legalitateahotărârii şi nu chestiuni de fapt, cu precizarea că aceste motivepot fi primite numai dacă nu au putut fi invocate pe calea apeluluisau în cursul judecării apelului ori, deşi au fost invocate în apel,au fost respinse sau instanţa a omis să se pronunţe asupra lor;

Ø s-a propus, de asemenea, reintroducerea procedurii de filtrarea recursurilor care sunt de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie

şi Justiţie, procedură de natură să asigure controlul de legalitateal instanţei supreme numai în cazuri temeinic justificate. Totodată,pentru o practică consecventă şi conformă standardelor europene,în cadrul procedurii de filtrare, în raportul asupra cauzei se vorexpune jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a CurţiiConstituţionale, jurisprudenţa C.E.D.O. şi a instanţelor comunitare,precum şi poziţia doctrinei în problema de drept vizată;

Ø ca principiu, recursul a rãmas nesuspensiv de executare, fiinddetaliate prevederile referitoare la competenţa de soluţionare acererii de suspendare, în funcţie de momentul la care esteformulatã în raport cu transmiterea dosarului la instanţa derecurs. Astfel, cererea de suspendare se judecã de cãtre un deun complet anume constituit, format din 3 judecãtori, în condiţiilelegii, în cazul în care cererea s-a depus înainte de ajungereadosarului la instanţa de recurs, ori de completul de filtru, dupãdesemnarea acestuia; în cazul în care s-a fixat termen în şedinţãpublicã, cererea de suspendare se soluţioneazã de completulcare judecã recursul pe fond. În mod corespunzãtor, a fosteliminatã posibilitatea preşedintelui instanţei de a dispune asuprasuspendãrii;

Ø cât priveşte soluţiile pe care le poate pronunţa instanţa de recurs,prin noua reglementare a fost eliminată soluţia modificăriihotărârii în caz de admitere a recursului, care este incompatibilăcu noua concepţie asupra recursului.Noul Cod de Procedură Civilă realizează şi o sistematizare ri-

guroasă a materiei executării silite, care ţine cont de cele douăforme de executare, respectiv urmărirea silită indirectă asupra tuturorbunurilor debitorului, prin sechestrarea, poprirea şi vânzarea lor, pede o parte, şi executarea silită directă, prin predarea silită a bunuriloraparţinând creditorului, dar aflate în mâinile debitorului, pe de altăparte.

Noul Cod de Procedură Civilă cuprinde şi unele procedurispeciale reglementate actualmente în alte acte normative, cum sunt:procedura punerii sub interdicţie, divorţul, procedura de declarare amorţii şi ordonanţa de plată, precum şi unele proceduri de mareimportanţă practică, cum este procedura cauţiunii judiciare.

În contextul modernizării procedurilor speciale în scopul clarificăriirapide şi eficiente a situaţiilor litigioase, cu titlu de noutate legislativă,Noul Cod de Procedură Civilă cuprinde şi trei noi proceduri speciale:evacuarea din imobilele deţinute sau ocupate fără drept, proceduraprivitoare la înscrierea drepturilor dobândite în temeiul uzucapiuniişi procedura cu privire la cererile de valoare redusă.

O serie de prevederi din Noul Cod de Procedură Civilă privindcompetenţa şi citarea părţilor au fost deja puse în aplicare prinLegea 202/20120 a micii reforme în justiţie, ceea ce mulţi practicieniai dreptului au apreciat ca fiind o idee bună.

Noul Cod de Procedură Civilă reprezintă continuarea reformeisistemului judiciar românesc şi consecinţa raţională după intrarea învigoare a Noului (Legea nr. 287/2009). Reforma de substanţăadusă dreptului material a impus crearea unui nou instrument juridicîn materie procedurală care să corespundă exigenţelor unei justiţiimoderne, rapide şi eficiente.

Noul Cod de Procedură Civilă va crea cadrul de valorificarejuridică a noilor norme de drept material, stabilind organele, formeleşi mijloacele procedurale necesare aplicării acestora.


Principale noutăţi ce vor fi aduse procedurii civile prin intrarea în vigoare a noului Cod de Procedură Civilă

54

LEG

ISLA

TIE

Nominalizările Comisiei Calitate-Mediu pentru pro-gresele realizate în certificarea sistemului de manage-ment integrat au fost:

- S.C. Compania de Apă S.A. Braşov- S.C. Compania de Apă S.A. Buzău- S.C. Compania de Apă Someş S.A.Cluj

Nominalizările Comisiei de dialog social pentru re-zultatele obţinute în cadrul dialogului social la nivelulunităţii au fost:

- S.C. Compania de apă Buzău- S.C. Compania de Apă Someş S.A.Cluj- S.C. RAJA S.A. Constanţa

Nominalizările Comisiei economică pentru rezultate-le economico-financiare obţinute în anul 2011 au fost:

- S.C. Compania de Apă S.A. Braşov- S.C. APA VITAL S.A. Iaşi- S.C. AQUATIM S.A. Timişoara

Nominalizările Comisiei it&C pentru gradul de aco-perire a activităţilor şi nivelul ridicat de adaptabilitateal sistemului informatic din cadrul companiei au fost:

- S.C. RAJA S.A. Constanţa- S.C. APA VITAL S.A. Iaşi- S.C. ACET S.A. Suceava

Nominalizările Comisiei Juridică pentru recunoaşte-rea contribuţiei deosebite în realizarea şi implementa-rea legislaţiei specifice serviciului public de alimenta-re cu apă şi canalizare în România au fost:

- S.C. APA-CANAL 2000 S.A. Piteşti - Argeş- S.C. RAJA S.A. Constanţa- S.C. Compania Judeţeană APA SERV S.A. Piatra-Neamţ

Nominalizările Comisiei relaţiile operatorilor cu uti-lizatorii şi mass-media pentru realizările obţinute înpromovarea imaginii operatorului au fost:

- S.C. VITAL S.A. Baia Mare - Mara-mureş- S.C. AQUASERV S.A. Târgu Mureş- S.C. AQUATIM S.A. Timişoara

Nominalizările Comisiei de resurse umane pentrurelizările deosebite în îndeplinirea obiectivelor şi crite-riilor de performanţă din domeniul resurselor umaneau fost:

- S.C. Compania de Apă Someş S.A.Cluj- S.C. APA VITAL S.A. Iaşi- S.C. Compania de Utilităţi PubliceFocşani

Nominalizările Comisiei Managementul proiectelorde investiţii pentru progresul înregistrat în implemen-tarea proiectului de investiţii POS Mediu au fost:

- S.C. ECOAQUA S.A. Călăraşi- S.C. APA ARIEŞ S.A. Turda - Cluj- S.C. APA SERVICE S.A. Giurgiu

Nominalizările Comisiei Furnizorilor de echipamen-te şi tehnologii pentru cea mai nouă staţie de epura-re au fost:

- Compania de Utilităţi PubliceDunărea Brăila- S.C. Compania de apă Oltenia SA -Dolj- S.C. Secom SA Drobeta Turnu-Se-verin

Nominalizările Comitetului de Coordonare a proiec-tului de Benchmarking pentru promovarea bench-marking-ului ca instrument modern de managementau fost:

- S.C. RAJA S.A. Constanţa- S.C. APASERV S.A. Satu Mare- S.C. AQUATIM S.A. Timişoara

PREMIERI EXPOAPA 2012Cu ocazia desfăşurării celei de a 14-a ediţii eXpoapa, în semn de recunoaştere arealizărilor obţinute în activitate în anul 2011 de către membrii săi, asoCiaŢia roMĂnÂa apei, a conferit diploMe de eXCelenŢĂ companiilor de apă.

* Companiile premiate de către fiecare comisie sunt evidenţiate cu culoarea albastră


romaqua_4.2012

Documents

reform i reaezare

conferine i seminarii

domeniu strategic i

canalizare s

alimentare cu ap

s priveasc

s asculte

urmrind s