Jazz teologic:Radu Vancu

Doris Mironescu

La un cvartet de jazz care comen -teaz\ Tora m-am gândit parcurgândultima carte a lui Radu Vancu, 4 A.M. Cantosuri domesti ce, n careimaginile par s\ ur meze serii inter-pretative, ca `n jazz, cu o dispozi]iemetafizic\ evident\, totul ]inând deo tehnic\ poetic\ extrem de coe -rent\ [i de productiv\.

» pag. 10

ANUL XII » NR. 513 » 13 – 19 februarie 2016 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

ANALIZ|: Trei luni cu o nou\ echip\la MinisterulCulturii

Eli B\dic\

~n urm\ cu aproape trei luni(pe 17 noiembrie 2015), VladAle xandrescu era numit Minis -tru al Culturii `n Guvernul Da -cian Ciolo[. A acceptat func ]iaimediat [i, conform repetatelorsale discursuri, a con[tientizat,a priori `nvestirii, c\ mandatuls\u va trebui s\ reflecte profe-sionalism [i eficien]\, dat fiindtimpul limitat.

» pag. 2-3

Citi]i interviul realizat de Eli B\dic\ `n » paginile 8-9

Cronic\ de carte

~ntâmpl\ri [i personaje

INTERVIU CU DOINA JELA, AUTOAREA VOLUMULUI VILLA MARGARETA

„Trebuie s\ scriemdespre ce ne doarecel mai tare“

Villa Margareta este unroman dens, complex,cu o construc]ie cum rar`]i e dat s\ cite[ti ([i s\prive[ti), câteva perso -naje f\r\ asem\nare `nliteratura noastr\, ocarte care te munce[te,te deruteaz\, te emo]io -neaz\. Iar la final r\mâicu senza]ia c\ a meritatdin plin s\ parcurgiaceas t\ c\l\torie literar\al\turi de personajulDoina Jela. A[adar, primacarte de fic]iune a jurna -listei, editoarei, tradu -c\toarei [i scriitoarei denonfic]iune Doina Jela a devenit un prilej deneratat pentru un dialogcu autoarea.

Scrisoare deschis\c\tre MuzeulNa]ional alLiteraturii Ia[i

Florin L\z\rescu

Domnule Lungu, nu ]i-ar fi ru[ine,nu mai vrei s\ faci FILIT pe Mu -zeul Na]ional al Literaturii Româ -ne Ia[i?! Vrei funda]ie?! Ce con-teaz\ c\ ast\-toamn\ s-a pro mis [is-a votat `n plen `nfiin]area uneifunda]ii care s\ se ocupe de orga-nizarea FILIT? ~ntre timp, s-a re-zolvat: nu se poate.

» pag. 4

© S

ilvia

Col

fesc

u

Eli B\dic\

~nainte de a pune reflectorul pedezbaterile care au creat valuri [iau provocat lumea cultural\, s\trecem `n revist\ câteva detaliisemnificative.

Profesor doctor la Catedra deFrancez\ a Facult\]ii de Limbi [iLiteraturi Str\ine a Universit\]iidin Bucure[ti – domenii de com-peten]\: Istoria ideilor (sec. XVI-XVIII), Literatur\ francez\, Prag-matic\ [i filosofia limbajului, Hermeneutic\ –, fost ambasadorextraordinar [i plenipoten]iar alRomâniei `n Marele Ducat de Lu-xemburg ntre anii 2006 [i 2011, di-rector [i coeditor al „Journal ofEarly Modern Studies“, revistaCentrului de cercetare „Funda-mentele Modernit\]ii Europene“al Universit\]ii din Bucure[ti,membru `n mai multe societ\]i[tiin]ifice, noul Ministru al Cultu-rii a beneficiat, de-a lungul timpu-lui, de o serie de burse de cerceta-re, a publicat numeroase lucr\ride specialitate, a coordonat orga-nizarea a numeroase seminariiinterna]ionale, a fost distins cudou\ premii importante (Premiul„Pierre-Georges Castex“ al Acade-miei de {tiin]e Morale [i Politice,Paris, 2013, [i Premiul „NicolaeB\lcescu“ al Academiei Române,Bucure[ti, 2014). Grosso modo, ca-riera sa de pân\ acum s-a concen-trat, cu mici excep]ii, `n jurul per-forman]elor academice.

Cine formeaz\ echipanoului ministru

Prima mi[care strategic\ pe careVlad Alexandrescu trebuia s\ ofac\ odat\ ajuns la Ministerul Cul-turii era schimbarea echipei, ceeace s-a [i `ntâmplat `n mare parte.Astfel, cei trei secretari de statsunt Mihai Ghyka – descendent alultimului domnitor al Moldovei,Grigore Ghica, a de]inut func]iilede pre[edinte [i manager generalla Bergenbier, apoi director comer -cial pe segmentul consumer al

Vodafone România, iar `n cele dinurm\ a pus bazele unei firme deconsultan]\ `n marketing –, Ale-xandru Oprean – a fost consilierpe probleme de ap\rare `n Guver-nul României, ofi]er de Stat Majorla Centrul de lupt\ din Stavanger,Norvegia, cancelar al Casei Rega-le, consilier superior la Prim\riaBistri]a, consilier personal `nCan celaria premierului T\ricea-nu, Secretar de Stat `n MinisterulCulturii `n timpul GuvernuluiPonta (aprilie 2014) – [i Corina{uteu – expert `n politici cultura-le, a ocupat func]ia de director alUniunii Teatrale din România(UNITER), apoi pe aceea depre[edinte al Forumului re]elelorculturale europene, a fondat aso-cia]ia ECUMEST [i a fost directoral Institutului Cultural Român

din New York `n perioada 2006-2012. Irina Sanda Marin Cajal estesubsecretar de stat, Andrei Diaco-nescu secretar general, iar Cristi-na Cotenescu secretar general ad-junct. Totodat\, `n ultimele luni,printre noii consilieri ai Ministru-lui Culturii `i reg\sim pe AndreiRus (consilier pentru cinemato-grafie), Simona Sora (consilierpentru literatur\), Drago[ Neamu(consilier pentru muzee [i pentruindustrii culturale [i creative),Rare[ Zaharia (consilier pentruoper\), Anghel Damian (consilierpentru teatru) – numirea cea maicontroversat\, din pricina vârsteiacestuia (24 de ani) –, Florian Ma-tei-Popescu (consilier pentru pro-bleme de arheologie), Edmond Ni-culu[c\ (consilier pentru comuni-care [i pentru spa]iul public),

Adrian B\lteanu (consilier pentruprobleme de patrimoniu). Crite-riile folosite de Vlad Alexandres-cu `n alegerea lor: competen]\, in-teligen]\, individualit\]i proemi-nente `n domeniile lor.

Ar mai fi multe de men]ionat,`ns\ ne oprim doar la bugetul Mi-nisterului Culturii pe anul `ncurs: 0,1% din PIB, aproximativ700 de milioane de lei, o cre[terede 20% fa]\ de anul trecut – `ncondi]iile n care, conform datelorpe care Guvernul României le-atransmis la Comisia European\,industriile culturale [i creativeaduc la bugetul statului pân\ la7% din PIB.

Primele m\suri

~n decembrie 2015, Vlad Alexan-drescu a avut o ntâlnire cu grupul

independent de arti[ti, creativi,manageri [i antreprenori cultu-rali constituit la ini]iativa lui Ma-tei Martin, jurnalist („Dilema Ve-che“ [i Radio România Cultural),traduc\tor [i mediator cultural,numit ulterior pre[edinte al nou-lui Consiliu al Administra]ieiFondului Cultural Na]ional. Pro-cesul de consultare viza dezvolta-rea sectorului cultural pe termenlung [i se `nscrie `n planul de adeschide Ministerul Culturii c\ -tre lumea cultural\, ONG-uri, an-treprenori culturali, consumatoride cultur\.

Grupul amintit a dezb\tut, laaceea[i mas\ cu Alexandrescu [iconsilierii s\i, ac]iunile prioritarepentru agenda mandatului curent,`ntâlnindu-se `n numeroase punc-te: strategia cultural\ [i cadrul

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 513 » 13 – 19 februarie 2016

2 » actualitate

ANALIZ|: TREI LUNI CU O NOU| ECHIP| LA MINISTERUL CULTURII

Va câ[tiga Vlad Alexandrescu pariulreformei `n domeniul cultural?~n urm\ cu aproape trei luni (pe 17noiembrie 2015), Vlad Alexandrescu eranumit ministru al Culturii `n GuvernulDacian Ciolo[. A acceptat func]ia imediat [i,conform repetatelor sale discursuri, acon[tientizat, a priori `nvestirii, c\

mandatul s\u va trebui s\ reflecteprofesionalism [i eficien]\, dat fiind timpullimitat. ~n esen]\, la o prim\ vedere, VladAlexandrescu a venit cu o viziune clar\,aceea de a reface credibilitatea MinisteruluiCulturii `n raport cu actorii culturali, de a

crea o punte de comunicare [i o colaborarereal\ `ntre ace[tia. Din noiembrie [i pân\ast\zi, au existat numeroase dezbateri `nzona administrativ\ cultural\, discu]ii„neuzuale“ `n contextul ultimilor ani [i care au stârnit reac]ii puternice.

© w

ww

.rfi.

ro

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 513 » 13 – 19 februarie 2016

actualitate « 3

legal menit s\ `i ofere stabilitate [i substan]ialitate, reformareaAFCN-ului, implicit a sistemuluiacestuia de finan]are, dorindu-seo sus]inere direct\ a arti[tilor, ac-centul pus pe transparentizareaproceselor de lucru [i a deciziilorministeriale, depolitizarea comi-siilor de evaluare a managerilordin cadrul institu]iilor publice decultur\, posibilitatea stabilirii [ipreg\tirii unui corp na]ional deevaluatori, deblocarea concursu-rilor de management din insti -tu]iile de cultur\ [i multe altele.

~n urma acestui dialog, unelem\suri au fost deja luate – cum arfi reformarea AFCN-ului, `nce-put\ prin schimbarea, pentru operioad\ de doi ani, a ConsiliuluiAFCN –, iar altele au fost supusealtor dezbateri [i consult\ri, pedo menii specifice, cu actorii di-rect interesa]i. Se dore[te reitera-rea experien]ei din decembrie 2015ori de câte ori este nevoie pentru ase crea acea punte de comunicareeficient\ despre care vorbeam la`nceputul sintezei de fa]\. ~n acestsens, se va construi o platform\ dedialog a culturii vii – o comunitatecultural\ activ\, variat\ [i inde-pendent\ care s\ negocieze [i vali-deze ini]iativele [i deciziile de po-litic\ cultural\ ulterioare ale Mi-nistrului Culturii –, iar apelul afost deja lansat.

~ntorcându-m\ la noul ConsiliuAFCN, cred c\ este relevant s\men]ionez noii membri. Jurnalis-tul Matei Martin este pre[edinteleConsiliului AFCN. Din partea Mi-nisterului Culturii, au fost ale[iR\zvan Popovici – muzician,ini]iatorul [i directorul Festivalu-lui Chiemgauer Musikfruhlingdin Traunstein, Germania, [i alFestivalului Interna]ional de Mu-zic\ de Camer\ SoNoRo din Bucu -re[ti – [i Radu Vancu – poet, eseist,traduc\tor, conferen]iar la Facul-tatea de Litere [i Arte a Univer-sit\]ii „Lucian Blaga“ din Sibiu,unul dintre organizatorii Festiva-lului Interna]ional de Poezie de laSibiu. Liviu Sebastian Jicman,economist, vicepre[edinte al Insti-tutului Cultural Român, a fostales din partea ICR membru alCon siliului AFCN, iar Emese Csoti,fost membru n cadrul ConsiliuluiAFCN `n perioada 2014-2015, fostdirector de cabinet la MinisterulCulturii [i Patrimoniului Na]io-nal (2011) [i consilier personal alMinistrului Culturii (2010), a fostnumit\ din partea Departamentu-lui pentru Rela]ii Interetnice. Cei-lal]i membri sunt: Corina Apostol– licen]iat\ `n istoria artei a DukeUniversity, doctorand la Departa-mentul de Istoria Artei al RutgersUniversity, SUA, unul dintre fon-datorii ArtLeaks –, Alin Ciupal\ –profesor universitar `n cadrul

Facult\]ii de Istorie, Universita-tea Bucure[ti, secretar [tiin]ific alInstitutului de Istoria Artei [i edi-tor al celor trei reviste editate deInstitut, fost membru al comisii-lor de evaluare AFCN (2007-2009) –, Florin C`ntic – directorul Arhive-lor Na]ionale ale României, Servi-ciul Jude]ean Ia[i, profesor uni-versitar de Istoria culturii [i ma-nagement cultural la Universita-tea „Al.I. Cuza“ Ia[i, cercet\tor [ti-in]ific, scriitor membru al Uni-unii Scriitorilor din România, fostmembru `n Consiliul AFCN (2012-2013) –, Vlad Morariu – cercet\tor,conferen]iar [i curator, doctor `nIstoria [i Teoria Artei Contempo-rane la Loughborough Universi-ty, editor [i contribuitor la publi-ca]ia „ArtLeaks“ –, Miruna Run-can – scriitor [i critic de teatru,profesor titular la Facultatea deTeatru [i Televiziune a Univer-sit\]ii „Babe[ Bolyai“ din 2004, di-rector al {colii Doctorale `n Tea-tru a UBB Cluj din 2009 [i al Cen-trului de Cercetare [i Crea]ie `nTeatru, Film [i Media „Vlad Mu-gur“ – [i Ada Solomon –produc\tor de film, expert external Programului Media al UniuniiEuropene, membru al BoarduluiAcademiei Europene de Film, di-rector executiv al Societ\]ii Cultu-rale NexT, coordonator pentruRomânia al European AudioVi-sual Entrepreneurs, laureat alpremiului Eurimages EFA pentrucontribu]ie la dezvoltarea copro-duc]iilor europene, fost membru`n Consiliul AFCN (2014-2015).

Ce anume s\ finan]ezeMinisterul?

O alt\ chestiune important\ pri-ve[te acordarea fondurilor dec\tre Ministerul Culturii. Vorexis ta, `n continuare, dou\ palie-re: fondurile acordate proiectelorprioritare – festivaluri mari aleunor asocia]ii sau organiza]ii,cum ar fi Festivalul Interna]ionalde Teatru de la Sibiu (FITS) sauFestivalul Interna]ional de FilmTransilvania (TIFF) – [i finan]\ri„de linie“ – fonduri acordate pen-tru proiecte diverse, punctuale, lacare se vor organiza, pentru pri-ma dat\ `n perioada postdecem-brist\, dou\ sesiuni de finan]arepe proiecte. ~n decembrie 2015, depild\, a fost lansat un concurs deproiecte pentru Ziua Culturii Na -]ionale – 15 ianuarie 2016 –, undecinci proiecte au fost admise [i fi-nan]ate, zece respinse. De altfel,un alt punct sensibil adus `n vizo-rul public la sfâr[itul lui ianuarie2016 a fost finan]area pe anul aces-ta a revistelor [i publica]iilor cul-turale ale Uniunilor de creatoridin România, membre ale Alian -]ei Na]ionale a Uniunilor de Crea-tori (ANUC). Ministerul Culturii

a publicat, pe 29 ianuarie, pe site-ul s\u, normele metodologice pen-tru acordarea subven]iilor, iar pe10 februarie a ini]iat procedura deselec]ie a revistelor [i publica]ii-lor culturale, altele decât cele pro-puse de uniunile de creatori, `nconformitate cu prevederile Legiinr. 136/2015 pentru finan]area re-vistelor de cultur\ reprezentativedin România. Ini]ial, manageriiculturali au fost confuzi, iar USR,crezând c\ ministrul Culturii nudore[te s\ aplice legea men]ionat\mai sus, a anun]at c\ va ntrerupeactivitatea a nou\ reviste literarepublicate de aceasta. Sigur, lucru-rile au c\p\tat amploare curând,astfel `ncât Vlad Alexandrescu arevenit cu o declara]ie conformc\reia va respecta Legea nr.136/2015, f\când doar o verificarea cadrului legislativ a acesteia –concordan]\ `ntre legisla]ia euro-pean\ [i cea româneasc\ – pentrua g\si eventuale solu]ii `n cazul `ncare speciali[tii Consiliului Con-curen]ei ar fi sesizat vreo nere-gul\.

Tot `n ianuarie apele s-au tul-burat din pricina unei propuneride modificare a Legii manage-mentului `n institu]iile de cul-tur\. ~n mare, ministrul Culturiidorea schimbarea unor puncte pecare le considera vitale. Voi men -]iona doar dou\ dintre acestea,cele care au fost cele mai criti cate.~n primul rând, nivelul studiilorunui candidat pentru postul demanager. Propunea ca obligativi-tatea de a avea licen]a `n domeni-ul respectiv s\ fie nlo cuit\ cu unageneral\ de tipul [tiin]e umaniste[i arte, indiferent de nivelul destudii (licen]\, masterat, docto -rat). Un alt punct atins a fost pro -blema a[a-ziselor „concursuri `n -chise“, acele concursuri `n careun fost manager de institu]ie poa -te concura singur dac\ la evaluarea

final\ a ob]inut nota 9 [i, `n func -]ie de rezultat, poate câ[tiga, dinnou, postul respectiv. Ministrulspunea, `n acest caz, c\ dore[tecre[ terea competitivit\]ii. La dez-baterea public\, unde au partici-pat manageri ai mai multor insti-tu]ii de cultur\ din Bucure[ti [idin ]ar\, discu]iile au fost aprinse,mul]i fiind `mpotriva unor astfelde modific\ri, afirmând c\ unteatru trebuie s\ fie condus de unom de teatru, regizor sau actor, deexemplu, [i c\ managerii care aurezultate merit\ s\ beneficieze de„concursuri `nchise“. Dezbaterearespectiv\ a fost un `nceput, iarVlad Alexandrescu a precizat c\va organiza, `n viitorul apropiat,alte `ntâlniri [i discu]ii pe aceast\tem\.

Noua sal\ de concertea Bucure[tiului, din noupe lista de priorit\]i

Planuri concrete au fost prezen-tate [i `n ceea ce prive[te sus -]inerea cinematografiei româ ne[ti.Reformarea Centrului Na]ional alCinematografiei (CNC) s-a impus`n capul listei: se urm\re[te schim -barea componen]ei Consi liului,ca `n cazul AFCN, [i re`n cepereasesiunilor de finan]\ri, sistate `n2015, una la `nceputul anului, alta`n decursul acestuia, aprobându-sedeja Memorandumul Ministeru-lui Finan]elor care decide ca CNC-ul s\ primeasc\ bani, iar Minis-terul Culturii s\ avizeze finan -]\rile. Deosebit de presant este [isubiectul s\lilor de cinema `nchi -se din pricina riscului seismic, dar[i a altor cauze. ~n aceas t\ pri -vin]\, Consiliul de Administra]iede la România Film, cei care ges-tioneaz\ dou\zeci de s\li care seafl\ `n administrare `n toat\ ]ara,va fi schimbat curând, iar pentru

postul vacant de director alArhivei Na]ionale de Filme se vaorganiza un concurs. Adi]io nal, sevor `ncerca câteva parteneriatestrategice – Ministerul Educa]iei,Centrul Na]ional al Cinemato -grafiei din Fran]a – pentru a revi-taliza acest sector cultural.

~n alt\ ordine de idei, VladAlexandrescu a anun]at [i con-struirea unei noi s\li de concerte,atât de cerut\ de publicul român,cât [i de marii dirijori str\ini careau fost invita]i la Festivalul Inter-na]ional „George Enescu“. Salava avea o capacitate de 2.000-2.400de locuri [i ar trebui s\ fie unspa]iu cultural multifunc]ional,un concept nou care s\ apropie ar-ta contemporan\ de muzic\, s\aib\ zone de ateliere, galerii vi -zuale, locuri unde barierele dintrearti[tii creatori [i publicul con-sumator s\ dispar\. Pentru con-struirea acesteia, se va da drumulunui concurs interna]ional dearhitectur\. La nivelul inten]iilor,se dore[te `nceperea construiriicât mai curând, iar finalizareas\lii `n 2018, cu fonduri de la Ban-ca pentru Dezvoltare a Consiliu-lui Europei. Se pare c\ locul alesar fi unul central, aproape de Gu-vern, de Pia]a Victoriei, AteneulRomân [i de Sala Radio. Momen-tan, opinia public\ este sceptic\cu privire la noua sal\ de concerte`ntrucât, pân\ acum, ideea a maifost vehiculat\, dar niciodat\pus\ `n practic\.

Pe 27 ianuarie, s-a modificat [iLegea Patrimoniului – de acum,ministrul Culturii nu va mai pu -tea trece peste avizele ComisieiNa]ionale a Monumentelor Isto -rice – [i se lucreaz\ intens pechestiuni de patrimoniu na]ional.Lucrurile par c\ merg `ntr-o di-rec]ie bun\, cu fapte [i idei, dia-log, [i nu doar discursuri. Timpulne va confirma sau infirma.

Tat\l meu suferise `n acea dimi-nea]\ un accident rutier. Nuaveam ve[ti dinspre el. {tiamdoar c\ fusese ceva serios, un postlocal de televiziune difuzase dejaimagini. Fuseser\ acolo cei de ladescarcerare. Ce s\ mai speri? Ul-tima dat\ când auzisem despre ta-ta, era `ntr-o ambulan]\ [i se`ndrepta spre un spital din Bucu-re[ti. ~n aceast\ stare de spirit –eram pe atunci ziarist la un coti-dian patronat de un grup elve]iande pres\ scris\ –, am accesat un si-te local de [tiri. Acolo am citit:„Gheorghe Cr\ciun a murit“. Petat\l meu `l cheam\ GheorgheCr\ciun. El nu este scriitor, el esteun profesor de matematici deloc

necunoscut `n jude]ul nostru demunte. Era, deci, plauzibil ca acea[tire s\ fie despre tat\l meu. Nuera. Era despre scriitor. Cum lu-creaz\ destinul? Nu [tiu.

Mai târziu, pe holurile Spitalu-lui „Bagdasar Arseni“, m-am gân-dit mult la aceast\ coinciden]\. ~nziua `n care a murit GheorgheCr\ciun, scriitorul, tat\l meu,Gheorghe Cr\ciun, profesorul dematematici, a avut o `ntâlnire cumoartea [i a supravie]uit. Tatatr\ie[te, mb\trâne[te, ca orice su-pravie]uitor, accidentul a r\masde mult\ vreme `n urm\. Chiaracum beau o bere cu tat\l meu`ntr-un ora[ din Perfidul Albion.El nu [tie la ce m\ gândesc, eu nu[tiu la ce se gânde[te el. Tr\imfoarte bine [i a[a.

Scot din rucsac o carte. Carteaaceasta este Femei albastre, ro-manul neterminat al lui Gheor -ghe Cr\ciun, scriitorul. Atunci –la moartea sa – am auzit primadat\ de acest romancier român.

Nu `mi spusese nimeni numeles\u `n [coal\, nu am avut de co-mentat nimic din c\r]ile sale, ni-meni nu `mi pomenise de acestcontemporan al nostru, prove-neam dintr-un ora[ monoindus-trial unde presa cultural\ ne par-venea când rar, când deloc, sunttotu[i un autodidact, de[i am des-tule diplome universitare ob]i -nute cinstit. Nu [tiu nici când,nici cum a[ fi aflat de GheorgheCr\ciun f\r\ accidentul tat\luimeu. Nu `i citisem nici o carte.Abia atunci, la dou\zeci [i trei deani, am nceput s\ m\ familiarizezcu opera domniei sale. Mi-apl\cut, dintru `nceput, acest scrii-tor capabil de arhitectura unui ro-man. Mi-a pl\cut puterea fic]iuniisale. Mi-a pl\cut capacitatea sa dea crea lumi, de a crede `n ele, de ainvesti personaje cu via]\. Pu]iniscriitori români, [i nu doar dintrecei vii, au ajuns pân\ aici.

Recitesc, deci, Femei albastre[i v\d lucruri pe care nu le-am

v\zut prima oar\. E o carte n carepersonaj este Nicole Kidman,actri]a, o [ti]i, din Dogville, proba-bil cel mai bun film de cinema dela `nceputul mileniului curent.Dar nu este doar ea. Sunt multe fe-mei, reale, imaginare, nici nu con-teaz\. Sunt.

Gheorghe Cr\ciun era pasio-nat de fotografie, iar aceast\ carteneterminat\ este, `n definitiv, osum\ de fotografii care decurg`ntr-un film. E, poate, doar o`ntâmplare c\ Femei albastre e unroman, nu o pelicul\ din noul val.Speciali[tii numesc aceast\ cartecamilpetrescian\. Nu pot fi `mpo-triv\. Nu sunt un specialist.

Mi-a pl\cut, spuneam, c\ aceas -t\ carte se `ntemeiaz\ pe fic]iune,

ceea ce e tot mai rar `n timpul `ncare to]i se scriu doar pe ei, `ntr-oprivire microscopic\ spre detaliicare nu intereseaz\ pe nimeni. E,totu[i, secolul selfie.

Mi-a pl\cut, spuneam, c\ Gheorghe Cr\ciun avea curajul s\strecoare adev\ruri brutale de -spre noi, românii: suntem provin-ciali, arhaici, cu alfabetul nostruplin de \-uri [i `-uri [i [-uri. E orealitate la care m-am gândit demulte ori, dar nu am scris-o nicio-dat\.

Un singur regret cu privire laFemei albastre: nu vom [ti nicio-dat\ cum ar fi sfâr[it-o autorul.Dar, pute]i s\ m\ crede]i pe cu-vânt, chiar [i nesfâr[it\, e o cartecare va r\mâne.

4 » opinii

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 513 » 13 – 19 februarie 2016

Domnule Lungu, nu ]i-ar fi ru -[ine, nu mai vrei s\ faci FILIT peMuzeul Na]ional al LiteraturiiRomâne Ia[i?! Vrei funda]ie?! Ceconteaz\ c\ ast\-toamn\ s-a pro -mis [i s-a votat `n plen `nfiin]areaunei funda]ii care s\ se ocupe deorganizarea FILIT? ~ntre timp, s-arezolvat: nu se poate. A[a c\ uitecum se face. Se bag\ frumos banii\[tia care nu pot fi cheltui]i `nbugetul vostru [i tu cu oamenii t\idin muzeu face]i ce nu se poate:cel mai mare festival de literatur\din estul Europei. {i poate reu[i]is\ aduce]i ni[te laurea]i Nobel.Vede]i voi cum v\ descurca]i.Scrie]i [i fundamenta]i `n trei zilebugetul pentru un eveniment cu400 de invita]i. Implementa]i-lapoi. Nu conteaz\ c\ nu ave]i voies\ externaliza]i serviciile, s\ ave]io echip\ mai mare de speciali[ti.V\ ve]i descurca voi cumva, tu

[i cu angaja]ii de la muzeu.Doamnelor [i domnilor anga-

ja]i, ce-atâta scandal? Ce conteaz\c\ administra]i treisprezece mu -zee `n care s-au dublat ritmul delucru [i eficien]a `n ultimii ani?Ce mare chestie s\ organiza]i `nplus – pe lâng\ atribu]iile care v\um pleau oricum programul obi[ -nuit – un eveniment cu un bugetdublu decât bugetul normal alMu zeului? Ce-are dac\ cei maimul]i sunte]i pl\ti]i cu salarii mi -nime [i nu primi]i un leu `n plusdac\ lucra]i pentru FILIT? Ce-aredac\ o s\ trebuiasc\ s\ sta]i pân\la miezul nop]ii la serviciu? V\motiva]i voi cumva. Munci]i nai -bii de dragul culturii!

E[ti muzeograf? Scrie `n fi[apostului c\ trebuie s\ organizezievenimente culturale? Scrie. Atuncilas-o mai moale cu Creang\, Emi-nescu, Top`rceanu sau Otilia

Cazimir. Pune mâna pe telefon,sun\-l pe Umberto Eco [i cheam\-lla noi la Ia[i. ~ncearc\ [i la MilanKundera, la Paul Auster, la Jo -nathan Franzen sau la Orhan Pa-muk . Sigur g\se[ti tu pe unul din-tre \[tia acas\ [i vine, c\ doar `id\m bani, trebuie s\ vin\ dac\ `id\m bani.

E[ti referent sau redactor? Scrie`n fi[a postului c\ te ocupi de cul-tur\? Scrie. Sun\ la „Le Monde“,la „Frankfurter Allgemeine Zei -tung“, la „Corriere della Serra“sau la „El Pais“ [i spune s\ trimit\un b\iat de-acolo de la ei s\ scriedespre FILIT, despre Ia[ul nostrudrag, capital\ a culturii. Sigurtrimit ei pe cineva, sigur scriu, c\doar au mai f\cut-o.

E[ti achizitor? Scrie n fi[a pos-tului c\ trebuie s\ achizi]ioneziconsumabile? Atunci achizi ]io nea -z\ [i câteva sute de bilete de avion,de tren sau de ce-o fi. E[ti sudor?Scrie `n fi[a postului c\ trebuie s\sudezi? Scrie. Pune mâna [i su -deaz\-ne [i nou\ un turn Eiffel.

Domnilor invita]i, ce-atâtea fi]e,ce-atâtea preten]ii?

Domnule Dario Fo, cum, nu vrei

tu s\ vii la noi [i s\ dai cu subsem-natul `ntr-un tabel, `n contul fie -c\rei cafele consumate la FILIT?Dar ce, `]i st\ Nobelul `n gât? Alt-fel, de unde s\ [tie domnii de lacontrolul finaciar c\ a]i b\ut ca -feaua, c\ n-au furat-o organizato -rii? Domnilor Eco, Auster, Pamuk[i alde voi, de ce vre]i un contractsemnat cu vreo doi ani `na inte?Dar ce-are dac\ v\ invit\m cu cinci zile `nainte la festival? Vre]imas\ la restaurant pl\ tit\ dinb\nu]ii no[tri publici? Dar o mas\la gr\mad\, oferit\ de un sponsorgeneros `ntr-un cort, nu v\ place,ai? C\ altfel nu se poate. DoamnaJ.K. Rowling, dar de ce nu vrei tus\ stai la un hotel mai ieftin, dinValea Lupului, cum ne-a ie[itnou\ la licita]ie? C\ a[a-i la noi, lalicita]ie câ[tig\ ce este mai ieftin.Domnilor nobe larzi, cum de nuaccepta]i voi s\ se publi ce n presalocal\ contractele voastre private?Ce-ave]i de-ascuns?

Dragi fo[ti organizatori – Teo -dorovici, Cocea, Onofrei [i aldevoi –, ce, mai vre]i s\ lucra]i laFILIT? V-a]i nn\dit, ai? P\i, nu v-auajuns doi ani, cât a]i contribuit la

definirea [i dezvoltarea FILIT-ului?Cum, nu vre]i s\ lucra]i sute deore [i zeci de zile gratis? Dac\ vre]ibani pentru munca voastr\ cin-stit\, atunci nu mai avem nevoiede voi. Hai pa!

~n fine, b\i, b\ie]i [i fete de laorganizare, ce conteaz\ c\ bugetulFILIT e cel mai comentat bugetdin istoria conteporan\ a Ia[ului,c\ sunt sute de pagini publice de-spre asta, la un click distan]\? Dece nu vre]i voi s\ fi]i [i mai trans-paren]i? Ce-are dac\ sunte]i târâ]izilnic n scandaluri publice la caretrebuie s\ da]i replic\? Ce-are da -c\ vi se cere s\ v\ consu ma]i toateenergiile pe hâr]og\ raie? V\ c\li]i,o s\ fi]i mai tari dup\ asta. Mail\sa]i [i voi de la voi. V\ de ran -jeaz\ c\ toat\ lumea `[i d\ cu p\ -rerea despre FILIT f\r\ s\ `n]e -leag\ o iot\ din ce presupune orga-nizarea unui asemenea festival?Nu v\ place demo cra]ia, ai? Voi n-a]i aflat c\ dac\ lumea zice c\Soarele se `nvârte `n jurul P\mân-tului, a[a e? Ce, v\ sup\ra]i dac\v\ mai dr\g\lim [i noi din când `ncând, f\r\ nici o dovad\, cu vorbegen „ho]i ordinari“, „tâlhari“,„parazi]i“? Nu v\ sup\ra]i, noi iu-bim FILIT-ul, toat\ lumea din Ia[iiube[te cultura [i FILIT.

A[a c\ nu v\ mai alinta]i, pu -ne]i dracului mâna [i face]i FILIT!S\ fie cât mai mare [i mai bun, or-ganiza]i-l fie ce-o fi [i poate nu secheltuie nimic. Ora[ul culturii `lsprijin\ [i are nevoie de el.

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

Scrisoare deschis\ c\tre Muzeul Na]ional al Literaturii Ia[i

Prima oar\ am auzit deGheorghe Cr\ciun `ntr-ocircumstan]\ cu nuan]etragice. Era sfâr[itul luniiianuarie, anul 2007.

Gheorghe Cr\ciun: o alt\ `ntâlnire

Uita]i-v\ ce se petrece `n Norve-gia, unde o idee pân\ la urm\ co-rect\, cea de protejare a copiilorde abuzurile p\rin]ilor, na[temon[tri. Iar acolo nu vorbim de oputere cu apuc\turi antidemocra-tice. De regul\, orice `ngr\direna[te interpret\ri, stârne[te con-fuzii, iar mai grav poate da mu -ni]ie unui partid nervos, care laun moment se simte amenin]at.De altfel, orice putere aflat\ laananghie va face uz de orice pre-vedere aflat\ n vigoare pentru a o`ntoarce `n favoarea sa. Iar de aici[i pân\ la abuzuri, distan]a echiar mai mic\ decât cea dintrebuza [i musta]a lui Dragnea.

PSD-ul face copy-paste uneiini]iative ce a fost discutat\ intens`n Europa. Doar c\ nu tot ce poatefi bun `ntr-o ]ar\ european\ nupoate fi interpretat `n mod aiuri-tor `n România.

Celebra lege a lui Dragnea dezilele astea face referire la `n -fiin]area unui departament nou`n cadrul Consiliului Na]ionalpentru Combaterea Discrimi -n\rii. Care va fi rolul acestui con-siliu? Cine va supraveghea ca no-ua structur\ s\ n-o ia razna? Cine`l nume[te pe [eful acestui depar-tament? {i mai interesant, depar-tamentul trebuie s\ fabrice `n fie-care an un ghid de bune practici

pentru promovarea demnit\]iiumane fa]\ de diferen]ele de grup`n mass media.

Ce-o fi asta? S\ fim serio[i, ce-i\la ghid de bune practici, c\ doarnu suntem `n romanul 1984 al luiOrwel. Ave]i `ncredere `ntr-unghid confec]ionat de birocra]iidintr-o institu]ie? Dac\ da, atuncis\ elabor\m ghiduri [i desprecum s\ scriem despre primar, pre-fect sau parlamentari. Mai avemvoie s\ folosim termenul baronsau te reclam\ imediat cineva [ipl\te[ti repejor o sut\ de mii delei?

Am v\zut ce s-a `ntâmplat laKoln, acolo unde posibil ca tocmaireglement\rile de tot felul s\ fi ]i -nut gura `nchis\ timp de trei zilepresei germane. Cum s\ spui c\un grup de str\ini a f\cut pr\p\d`n noaptea de Anul Nou, violândfemei la `ntâmplare? Mai binetaci, c\ a[a zice la ghidul cu bune-le practici. Ce s-ar `ntâmpla dac\

`n România ar fi adoptat\ aceast\lege, iar un gazetar prime[te, s\ zi-cem, o informa]ie de acest gen pri-vind un incident similar care s-apetrecut la Timi[oara, Bra[ov sauConstan]a?

Tocmai confuzia `n privin]a le-gii Dragnea a stârnit taifunul. De-ocamdat\, t\v\lugul s-a pornit peFacebook [i pe diverse site-uri, iarlu\rile de pozi]ie sunt tran[ante,oamenii organizându-se deja pen-tru a ie[i `n strad\.

Din punct de vedere politic,ini]iativa lui Dragnea e o bomb\cu ceas pentru PSD. Chiar dac\proiectul a fost deocamdat\ retrasori amânat (nici aici nu e clar!), so-cial-democra]ii au reu[it s\ stâr-neasc\ din nou mânia societ\]iicivile, care [i a[a pare nervoas\ [inea[teptat de implicat\ de vreodoi ani ncoace. E nevoie doar de oscânteie, ca strada s\-[i aduc\iar\[i aminte de toate relele ulti-milor 20 de ani.

Ciudat este c\ un om cu expe-rien]a politic\ a lui Dragnea n-asim]it poten]ialul exploziv al de-mersului. Aici e marele semn de`ntrebare.

Victor Ponta a pierdut prezi-den]ialele din cauza gafei cu di -aspora, care ulterior a stârnit unval de indignare, `n special pere]elele de socializare. Istoria pa-re s\ se repete, Dragnea umblândcu chibritul aprins prin sediulPSD, de[i toat\ lumea `i spune c\miroase a gaz `n cl\dire.

O asemenea `ntâmplare nuare cum s\ nu aib\ impact electo-ral. Unii au spus c\ PSD n-arecum s\ deconteze electoral, pen-tru c\ votan]ii PSD nu stau peFacebook [i nici n-au preocup\rilegate de def\imare.

Perfect adev\rat, `ns\ PSDirit\ exact segmentul reintrat oa-recum `n amor]ire, care poate fa-ce diferen]a `n alegeri, fie c\ vor-bim de locale sau parlamentare.

Sau cine [tie, poate c\ tr\sna-ia legislativ\ din aceste zile edoar momeala pentru un nouproiect controversat pus la cale`n diverse nc\peri ale Parlamen-tului.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 513 » 13 – 19 februarie 2016

opinii « 5

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Cumva, pare normal, fiindc\ evorba de o pl\cere – sau un viciu –,adic\ unul dintre pu]inele lucruricare sensibilizeaz\ o popula]ieapatic\ dintr-un stat aproapee[uat. {i-apoi fumatul e viciul celmai demonizat al epocii noastre,echivalent al p\catului capital dinEvul Mediu, doar c\ n cheie laic\,pe potriva „religiei trupului“ `ncare tr\im. A[a e peste tot n lume;nu are sens s\ comentez ten din -]ele globale. Peste dou\zeci-trei-zeci de ani se va g\si altceva.

A[adar, n-am de gând s\-i ap\rpe fum\tori. N-au nici o [ans\: pâ -n\ [i cei care se b\[esc discret pestrad\ sunt oripila]i de mirosul fu-mului de ]igar\. A[ face totu[i do -u\ observa]ii. Mai `ntâi, c\ legearomâneasc\ antifumat nu e nea p\ -rat similar\ cu cea „european\“.

~n Europa Occidental\ exist\ ]\riunde localurile publice au incinteseparate pentru fum\tori [i ne-fum\tori. Prin forma ei, legea ro-mâneasc\ ne face s\ ne aliniemmai degrab\ cu America de Nord,ceea ce pentru consumatorii demarijuana ar putea s\ fie un semnbun, de vreme ce acolo restric]iile`mpotriva fumatului par a fi com-pensate de legile tot mai relaxate`n privin]a acestui drog u[or. Poa-te c\, la fel ca ei, o s\ `nlocuim unviciu cu altul. Apoi mai e ceva ce[tim to]i: c\ legea va fi respectat\,atât cât va fi, de populime, de„c\]ei“, la fel ca [i pân\ acum. ~nbirourile senatoriale [i `n cabine-tele directoriale ori ministeriale sefuma ilegal [i relaxat [i `n vremealegii antifumat vechi, se va fumatot a[a [i `n versiunea 2.0 a ei.

{i ajung la problema din titlu:]igara electronic\. Dup\ cum se[tie, conform legii antifumat din2015, „]igara“ electronic\ e asimi-lat\ ]ig\rilor obi[nuite [i e inter-zis\ laolalt\ cu ele. Iar asta e stupid,discriminatoriu [i chiar d\u n\tors\n\t\]ii publice. {tiu de spre cevorbesc.

M-am l\sat de fumat de [apteani. De atunci folosesc gadgetulnumit impropriu „]igar\“ electro-nic\, care numai ]igar\ nu e. Darfiindc\ seam\n\ a[a de bine cu o]igar\ [i scoate aburi – pe care, `nvirtutea obi[nuin]ei, oamenii `liau drept fum –, a ajuns la fel de in-criminat\ ca [i ]igara. ~n realitate,dispozitivul numit astfel e un va-porizator, o „aburitoare“, [i e con-ceput `n scopuri terapeutice, pen-tru dependen]ii de nicotin\. Nucon]ine monoxid de carbon, gu-dron [i nici celelalte substan]e to-xice produse prin ardere n ]igar\.

La noi informa]iile despre ea aucirculat a[a, urechist, prin presasenza]ionalist\. S-a zvonit c\ [me-cheria asta e oricum periculoas\,

c\ e tot o ]igar\, dar mai d\un\toa-re decât ]igara, fiindc\ e [i elec-tric\ sau electronic\. Poate curen-teaz\! A]i auzit c\ undeva a explo-dat una? {tirea a circulat printoat\ presa din România, dar ni-meni nu s-a informat mai departe –explozia e important\. De fapt ex-plodase un acumulator improvi-zat, f\cut de un ins cu abilit\]i deelectrician – nu prea mari, pare-se.E ca [i cum ai renun]a la curentulelectric fiindc\ undeva a ars o ca -s\ de la o rezisten]\ improvizat\.

Au mai ap\rut zeci de texte (defapt versiuni a dou\ sau trei, tradu-se din englez\) `n care se spunea c\lichidul din „]igara electronic\“ arcon]ine etilenglicol, adi c\ lichid defrân\. ~n realitate era pro pilenglicol,substan]\ folosit\ pe sca r\ larg\ `nindustria alimentar\, dar ce mi-e

tanda, ce mi-e manda? S-a citat unstudiu ce descoperea formaldehid\`n vaporizator, studiu devoalat caeronat, dar ce mai conteaz\ cât timpe senza]ional? A[a s-a creat imagi-nea negativ\ a chestiei \steia noi,cu „fum“ [i explozii, care b\nuiescc\ a constituit documenta]ia [tiin -]ific\ a celor ce au conceput legea.

Dar pentru mine – [i pentru ce-le câteva zeci de mii de „aburi-tori“ – forma actual\ a legii e stu-pid\, absurd\ [i, n condi]iile date,chiar nociv\. Fiindc\, oricâte arti-cole catastrofiste s-ar scrie despreexplozii [i lichid de frân\, „]igara“electronic\ e un produs terapeutic,similar cu plasturii [i spra y-urilecu nicotin\, dar mult mai eficient,`n special din motive psihologice.{i despre asta mai am câte ceva descris.

~ntr-o ]ar\ `n care statul le ia `napoi cet\]enilor, prin taxe [i impozite, aproape jum\tate din câ[tigullor anual, cea mai comentat\ m\sur\ din ultimele lunia fost legea ce interzice fumatul `n spa]iile cudestina]ie public\.

Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

Dar cu ]igara electronic\ ce-a]i avut?

Tevatur\ mare pe subiectul cu legea def\im\rii,proiect ini]iat de Liviu Dragnea. S\ admitem c\documentul anun]\ doar bune inten]ii [i c\ oriceputere democratic\ din România nu va deschide seriaabuzurilor. Ce te faci `ns\ dac\ alegerile parlamentarear fi câ[tigate la un moment dat de c\tre un partidpopulist, gen PRM, PPDD etc.? Ce garan]ie exist\ c\partidul care va guverna `n 2023 sau 2027 nu va folosi`n mod discre]ionar legea care chipurile promoveaz\acum demnitatea uman\ [i toleran]a fa]\ dediferen]ele de grup? Niciuna.

Def\imarea lui Dragnea [i procentele PSD

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 513 » 13 – 19 februarie 2016

6 » muzic\

De la Facebook citirepân\ la… istorie

~n lumea muzical\ româneasc\nimeni nu cred s\-[i fi pus proble-ma, numele lui Gavoty fiind ve -nerat ca editor al amintirilor luiGeorge Enescu, dup\ emisiunileradiofonice de la `nceputul anilor’50, ce au p\strat atât de proas -p\t\ vocea compozitorului nos-tru na]ional. Faptul c\ amintirileau fost scenarizate de Gavoty –a[a cum se proceda `ndeob[te laradio pe atunci – [i, practic, ci -tite/interpretate de cei doi `n fa]amicrofonului este mai pu]incunoscut, dar, `n final, nu leschim b\ fundamental valoareadocumentar\. Ne`ndoielnic\ este[i admira]ia, [i respectul criticu-lui fa]\ de Enescu, precum [i re-fuzul de a-i cenzura spusele,cerute `n anii ’60 de la Bucure[tidrept condi]ie a traducerii memo-riilor `n române[te (despre caream scris `n „Suplimentul de cul-tur\“, nr. 440).

Alain Lompech consider\ ns\c\ omul de televiziune/radioGavoty nu este unul fiabil: inter-viurile filmate de el sunt „teri-bile, el `mpiedic\ muzicienii s\vorbeasc\, face frumos, pe mon-denul, se d\ drept atot[tiutor: nu`ncearc\ s\-i permit\ artistuluis\ se exprime…, [vrea] s\ dea im-presia c\ cel mai important esteGavoty. Respiri atunci când tace,iar artistul cânt\. […] Este maimult decât superficial (ceea ce elnu era), este cabotin `n stilul luiSacha Guitry, al s\racului, dar`ntr-adev\r al s\racului. ~n cali-tate de critic era temut; a fost unmartor par]ial al timpului s\u…injust [i foarte copain-copain…“.Tot Alain Lompech `mi atr\geaaten]ia s\ nu confund omul deteleviziune, „care asigura specta-colul“, criticul de la „Le Figaro“,„un ziar gândit pentru burgheziaconservatoare a timpului s\u“ [iscriitorul ale c\rui lucr\ri eraupentru un public-]int\ foarte re-strâns, nedep\[ind câteva redusemii de oameni“. Concluzia criti -cului francez: „Nu a[ zice c\ eraincompetent, era competent. Dara fost `ncarnarea `ns\[i a medii -lor oficiale ale muzicii… Artico -lele sale din «Le Figaro» puteaus\ fie scrise cu talent adev\rat,atunci când nu era `n serviciu co-mandat [i scria `n deplin\ liber-tate; avea un talent incontestabil,care i venea dintr-o mare cultur\clasic\ [i un talent indiscutabilpentru scris… avea, de aseme-nea, [i ureche… atunci când o ju -deca a fi important“.

Ce `i face `ns\ pe criticii fran -cezi s\ `l considere pe BernardGavoty un personaj pu]in frec -ventabil? Un r\spuns foarte deta -liat mi-a parvenit de la un muzi-colog, bun prieten, de la Paris,`ntr-o analiz\ personal\ din carepot face publice numai câteva ex-trase: „Era talentat, dar arogant,reac]ionar, antisemit (se p\s trea -z\ fraze oribile pronun]a te de-spre prima so]ie a lui [Alfred]Cortot, care era evreic\). Se tragedirect din spiritul Vichy-ului, alAc]iunii Franceze, ultra-catolic.[…] A fost un om al sistemului,care `i speria pe ar ti[ti [i aveaputere asupra lor; fascinat de

bani, care nu [i-a favorizat decâtclica sa, interesat exclusiv deimaginea sa [i a celor pe care voiael s\ `i promoveze…“.

Un portret, a[ spune, f\r\drept de apel. Fiindc\, n\scut `n1908, absolvent al Institutului deAgronomie `n 1930, dar [i pasio -nat [i studiind muzica [i literatu-ra la Sorbona, elev al lui MarcelDupré [i Louis Vierne la org\,Gavoty s-a al\turat `ntr-adev\rregimului de la Vichy, pe care l-aslujit `n calitate de func]ionar destat, `ns\rcinat de misiune laMinisterul Agriculturii. Iar soli-darit\]ile create `n acea epoc\aveau s\ func]ioneze, ba chiar s\capete o nou\ relevan]\ `n am-bian]a R\zboiului Rece. Altfel,cariera de critic muzical a `n -ceput-o relativ târziu, `n 1945, la„Le Figaro“, unde i-a succedat luiReynaldo Hahn, ce fusese numitdirector al Operei din Paris. ~nurma lui au r\mas câteva mii decronici [i eseuri muzicale, adu -nate `n majoritatea lor `ntr-unvolum sub `ngrijirea criticuluiJacques Lonchampt, `n 1990, cir-ca 3.500 de conferin]e, o serie`ntreag\ de c\r]i pe teme muzi-cale [i cel pu]in trei filme docu-mentare de lungmetraj, realizate`n anii 1965-1970, despre ArthurRubinstein (recompensat cu unOscar), Yehudi Menuhin [i Ms -tislav Rostropovici. Asupra cro -nicilor sale consacrate unor marimuzicieni români voi reveni…

Re]elele de socializare, degenul Facebook-ului, chiardac\ nu sunt nici pe depar -te spa]iul cel mai potrivitpentru a intra `n profun -zimea lucrurilor, au cali-tatea de a stimula uneori oprivire mai atent\ asupraunui fenomen sau a uneipersoane, gra]ie unuischimb ad-hoc de impresiisau de idei. Domeniul mu -zical, a[ spune, este unulprivilegiat, dat fiind num\ -rul mare de melomani, cri -tici muzicali, editori de dis-curi [i muzicologi de cali-tate care `mp\rt\[escopinii, atrag aten]ia asupraunor interpret\ri [i inter-pre]i [i mai ales reac]io -neaz\ la anumite post\ri cuaprecieri de o valoare`ndoielnic\, for]ând clarifi -c\ri asupra unor personajesau idei feti[. O spun, fiind -c\ un schimb recent dereplici pe Facebook, vizibilpentru to]i, cu un critic [iziarist respectat, AlainLompech, de la „LeMonde“, m-a pus `n fa]aunei relative „dileme“. Afost, mai este, celebrul cri -tic muzical „Clarendon“,Bernard Gavoty, un perso -naj frecventabil?

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myselfDumitru Ungureanu

Istoria culturii e, s-ar zice, un [ir in-complet de genera]ii. R\scolind re-pede prin memorie, `mi vin sub tas-tatur\ câteva mai celebre: genera]iade la 1848 (probabil prima cu ade -v\rat universal\, [tiind c\ revolu]iace poart\ sigla acelui an s-a ntins ntoat\ Europa); genera]ia ’98 spa-niol\; genera]ia Primului R\zboiMondial (cu sociali[tii `n prim-plan); genera]ia pierdut\, ai c\rei re-prezentan]i, aduna]i din toat\ lu-mea, [i-au b\ut inteligen]a [i talen-tul `n Parisul anilor 1920; genera]iatr\irist\ de la noi, sincronizat\ cu al-te fac]iuni europene, de dreapta [ide stânga, ostenind `mpreun\ pen-tru mun]ii de cadavre ai celui de-AlDoilea R\zboi total. Dup\ r\zboi,cam fiecare deceniu a avut parte de-un curent ce, mul]umit\ notorie -t\]ii mai mult sau mai pu]in merita-te, a dat nume câte unei genera]ii ex-tinse dincolo de cifrele rotunde (’50,’60, ’70): existen]iali[tii, tinerii fu-rio[i, genera]ia flower-power, gene-ra]ia punk, optzeci[tii (post-mo-derni cât `ncape), genera]ia X (oriXXX) etc. Schimbarea [tafetei nu es-te un proces evident, bine delimitat,`n care linia de fini[ se deta[eaz\precum fileul pe terenul de tenis.Nici actorii unei grup\ri n-au aceea[ivârst\, deseori se pot aplatiza dife-ren]e considerabile de ani, dar nu [ide „program estetic“. Pentru c\doar programul define[te o gene ra -]ie, oricât ar p\rea aser]iunea de...programatic\!

Nu exist\ sim]ire monolitic\ `ncadrul aceluia[i segment de timp.Misterul impunerii uneia sau alteiadintre op]iunile ce „dau nume“ ]inede considerente pe care le las n sea-ma sociologilor ori a filosofilor cul-turii. Pot s\ remarc ns\ c\ orice ge-nera]ie se afirm\ cu aportul impor-tant al contestatarilor ei. Firesc, primii care neag\ valoarea noilorve ni]i sunt reprezentan]ii precedentei

genera]ii, ajun[i desigur „senatoride drept“, care `[i v\d/simt ame-nin]ate privilegiile. (Dar [i-n rândulcelor de-o seam\ se g\sesc destui„renega]i“, a c\ror opinie nu se po-trive[te cu a majorit\]ii [i-o con-test\, ei având alte r\d\cini spiritua-le, alte viziuni artistice.) S\ le inter-zici tinerilor accesul la manifestaree cea mai simpl\ modalitate de a-i fa-ce cunoscu]i. S\ i chemi al\turi, ofe-rindu-le o bucat\ din pl\cint\, e ca-lea sigur\ de a-i anihila, eventualpreluându-le g\l\gios energia [i me-sajul, ca s\ par\ c\ tu, mai vechi `nbusiness [i cu inspira]ia uzat\, i-ai`ntâmpinat. Nu-i de mirare c\ se vorconsidera genera]ie mofluz\!

M-a distrat, la vremea respec-tiv\, [tirea c\ tipii din Prodigy au re-fuzat s\ colaboreze cu nume consa-crate precum Madonna, U2 sau om-nivorul David Bowie. ~nc\ ]in minteuluiala lui Andrei Parto[, dup\ con-certul Prodigy de la Sala Poliva-lent\, `n care se `nghesuiser\, pl\ -tind, 10.000 de raveri, `n vreme ce lamegaconcertul Rod Stewart & JoeCocker abia au cump\rat biletevreo 5.000 de in[i (ceilal]i s-au n]elescu paznicii). Paradigma s-a schim-bat `ntre 1992 [i 1994, o sim]eam cupropriile urechi. De[i nu eramadept exclusiv al genului tehno-rave(bluesul [i punkul nu-[i epuizaser\frumuse]ea, cum n-au f\cut-o nicipân\ azi), ascultam oricând oricepies\ sau disc din zona electronic\.Tocmai se ndeseau [i la noi CD-urile,detronând casetele ca suport fizic dep\strare, iar sunetul portat de pe po-lycarbonatul argintiu prin cel maiieftin cititor cu laser sp\rgea literal-mente b\trânele boxe de fabrica]ieautohton\. C\ mi-am cump\rat,proasp\t piratate prin foste repu-blici sovietice, noile titluri Prodigy,Chemical Brothers, Underworldsau Orbital nu-i de mirare: astea seg\seau pe pia]a indigen\, nu produ-se autentice din Vest, greu accesibi-le la portofel.

Dup\ dou\ decenii, mai toatetitlu rile de-atunci au devenit „clasi-ce“, beneficiaz\ de edit\ri „deluxe“,cu piese inedite, remix\ri, HD. E unproces normal, iar jilted generation,ajuns\ la maturitate, merit\ r\s -f\]ul lucrului complet. Consacra]idemult, Prodigy cânt\ `n continua-re, mai degrab\ elegiac decât nostal-gic: The Day Is My Enemy (2015,Vertigo/Universal).

Elegie pentrugenera]ia mofluz\

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 513 » 13 – 19 februarie 2016

teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

~n 1982, a oferit publicului primaproduc]ie scenic\: This is thethea tre like it was to be expectedand foreseen, care dura cât o zi demunc\ – 8 ore, iar `n 1984, o adoua, The power of theatricalmadness, comisionat\ de Bienalade la Vene]ia, care dura cât unpart time! ~n 2014, la trei deceniide la premier\, le-a reluat `ntr-unreenactement [i le-a itinerat prinfestivaluri interna]ionale, vrândparc\ s\ arate cât\ dreptate este -tic\ a avut `nc\ de pe-atunci!Avangardist e un cuvânt preamoale pentru ceea ce face artistulbelgian. Crea]iile lui sunt completne a[teptate, frapeaz\, dar au pre-mize solide, coeren]\ logic\ per-fect\ [i elibereaz\ o magie carecaptiveaz\ publicul.

Cea mai recent\ n\stru[nicieperformativ\ a lui Jan Fabre e unspectacol care dureaz\ 24 de ore!Mount Olympus/ Muntele Olimpe o c\l\torie artistic\ spre ori -ginile mitologice ale Europei, olume populat\ de eroi ai culturiigrece[ti unde, sub coordonareaunui simpatic supraponderal Dio -nysus, d\m peste Hecuba, Eteocle,Odiseu, Oedip, Phaedra, Hippolit,Hercules, Electra, Ores te, Me -deea, Antigona, Ajax, Iocasta, Cas-sandra, Prometeu, Aga mem non [ial]ii. 27 de actori [i dan satori aiCompaniei Indiilor au avut ne vo -ie de un an de zile pentru a `nv\]aun cuprins amplu de ac]iuni sce -nice [i mi[c\ri coregrafice, multedintre ele rezultat al propriilor exerci]ii de impro viza]ie. Struc-tura spectacolului `nsumeaz\ 15subdiviziuni temati ce, tablouriteatrale legate `ntre ele stilistic,

dar care, practic, se constituie `n„mini“-spectacole de sine-st\t\ -toare, `n cursul c\rora publicul epurtat `ntr-un univers dominat delasci vitate, excese, vio len]\, beati-tudine, onirism, un univers `ncare istorii mitice fundamentalesunt „traduse“ `n fragmente detext, so norit\]i, coregrafie, muzi -c\, lu mini, proiec]ii.

Performance-ul este segmentatde 8 pauze de somn pentru dan -satori [i public, fiecare de câte oor\, cea dintâi dup\ 7 ceasuri despectacol! „Antractele“ sunt tea -tralizate, sunt la vedere: perfor -merii se a[az\ `n saci de dormit [ise `ntind direct pe jos, pe scându -r\; spectatorii se culc\ `n foayer,pe canapele sau perne uria[e,plasate acolo special, unii pico -tind ori dormind de-a binelea, al]iiconversând, servind boissons,gust\ri, dup\ bioritmul personal.Dincolo de teribilismul ideii, des -coperim un temei artistic `nte-meiat, care coboar\ la cea dintâilucrare apusean\ de teorie teatra -l\, Arta poetic\ a lui Aristotel.Care scria c\ „tragedia n\zuie[tes\ se petreac\, pe cât se poate, `nlimitele unei singure rotiri asoarelui“: maratonul ncepe la ora17 [i se `ncheie a doua zi la 17! E oexcursie de-o zi `n tragediile an-tice, via Jan Fabre.

Când intri `n sal\, dai cu ochiipeste fotografia de largi dimensiunia unui nud masculin pe fundal –nuditatea, de fapt frumuse]ea eisculptural-pictural\, va revenimereu `n desf\[urare –, iar doidansatori sar de ici-colo, apoi `n -cep s\ vorbeasc\ `n fundurile al-tora doi. Elementele [ocante vor

continua s\ apar\ pe parcurs: vin-trele unui actor gol-pu[c\ suntevi den]iate printr-un spot aproa -pe 10 minute, `n stop-cadru, [inimic altceva nu se mai petrece;Medeea `[i cite[te textul de pe ofâ[ie de hârtie pe care-o scoate tac-ticoas\ din vagin; un „[arpe“ `i vapenetra anusul lui Hercule; tinerefemei `[i lipesc de pubis petale deflori. B\rba]i, femei, androgini,her mafrodi]i, transexuali anu lea -z\ diferen]ele de gen clasice, iarmomentele teatrale [i coregraficeurm\resc rela]ionarea principi-ilor fundamentale ale omenirii `ntoate versiunile posibile, de la ar-monie, prin diferen]iere, opozi]ie[i confruntare, pân\ la crim\. To-tul e f\cut pe-ndelete, repetat, doaravem tot timpul din lume, chiardac\ tr\im un secol al supervi -tezei [i grabei, iar capacitateanoas tr\ de concentrare s-a com-primat.

Fragmentele de text sunt ros-tite când `n englez\, când `n ger-man\, italian\, francez\, greac\ [iflamand\, firesc, ca `n vorbireacurent\, scandat ca-n armat\, de-clamat ca odinioar\, incantatoriu,cântat a cappella. Muzica al\tur\cele mai neobi[nuite forme – tech-no, sirtaki, arii de oper\, ritmuriextatice, onirice, erotice, lascive.Sonorit\]i onomatopeice (râs, ]i -p\t, urlet etc.), instrumente muzi-cale (tobe, corn de vân\toare,fluiere) se adaug\ natural acestuiunivers acustic eclectic.

Coregrafia include de la mi[ c\risimple (s\rituri, alergare, dansuricu figuri etnice, a[a cum apar `nmotivele decorative eline), lafoarte complexe – târâiri, mi[ c\riconvulsive, nvârtiri minute-n [ir.

Scenografia e minimalist\ (me -se, l\mpi, câteva obiecte – lan]uri,arbu[ti), completat\ vizual de fo-tografiile statice proiectate pe fun-dal. Mount Olympus are ceva din

This is the theatre like it was to beexpected and foreseen, din pic-turalitatea tablourilor lui scenice.Vizual, exploateaz\ contrastul cla-sic al sângeriului c\zut pe albulimaculat al hainelor. E o abun-den]\ de carnalitate, sunt buc\]i,h\lci de carne `nsângerate uti-lizate ca elemente de recuzit\.Sunt multe rezolv\ri criptate cul-tural, precum secven]a `n careElectra `nfige cu]ite `n inimilearuncate prin scen\, referin]\ lauciderea lui Egist.

Performerii modeleaz\ corpo-ral o `ntreag\ lume, una de acumcâteva mii de ani, revizitat\ ima -ginar, animat\ sub ochii no[trine`ntrerupt vreme de 24 de ore.Fiecare episod din cele 15 alter -neaz\ ritmurile, registrele, corali-tatea si individualitatea, alter -nan]ele f\când posibil\ recepta -rea, cu toate fazele ei de aten]ie [ioboseal\.

Ca `n tetralogiile antice, ten -siunea tragic\ mai trebuie estom-pat\ prin câte un zâmbet! E [i

umor `n performance-ul lui Fa -bre, la corul adormi]ilor, al celorcare fac sex cu arbu[tii de lauri –aceia cu frunzele pentru cununi! –,iar un dansator ajunge s\-[i resus-citeze arbustul, `n apari]iile luiDionysus.

Ultima parte e o confruntarecorp la corp: to]i au trupurile unsecu ulei de care s-au lipit paperitos,confetti, sclipici, vopsele colorate,iar de la pod e lansat\ o pulberealb\, ca o apoteoz\ a `ntregului.

Mount Olympus nu e o actua -lizare a mitologiei [i personajelorei legendare, dar exist\ `n aceast\epopee scenic\ foarte multe cit\ri,unele chiar involuntare, ale pre -zen tului. Finalul este un `ndemncare vizeaz\ repetitivitatea istori -c\: „Take the power back/ Enjoyyour own tragedy/ Breathe, justbreathe/ And Imagine somethingnew“. Jan Fabre se joac\. Se joac\cu trecutul [i cu prezentul, dar [i cupublicul, pe care l ghi deaz\ ntr-untraseu performativ spre originileb\trânului nostru continent.

Real-time performances sau living installations suntsintagmele pe care Jan Fabre le folose[te când serefer\ la crea]iile sale din zona teatrului, dansului,artelor decorative, performance-ului.

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

24 de ore cu Jan Fabre.Pe Muntele Olimp

Interviu realizat de Eli B\dic\

Ce crede]i c\ a fost atât despecial `n toamna lui 2012(iat\, an electoral, am\nuntcare nu e neglijat nici `ncarte) `ncât v-a determinat,dup\ ani de relu\ri [i aban-don\ri, a[a cum a]i precizat`n repetate rânduri, s\ mer -ge]i din nou spre Villa Mar-gareta [i s\ termina]i cartea?

Special\ a fost `n plan real `mpre-jurarea obiectiv\ c\ atunci, `n2012, am avut timp efectiv s\ m\gândesc c\ exist\ o [ans\ s\ ter-min romanul, fiind un pic mai de-grevat\ de alte sarcini profesiona-le, [i nemaiavând un proiect, unangajament, o promisiune de ono-rat, ca `n cazul tuturor c\r]ilor depân\ atunci. {i `ntrucât mai ve-chii pove[ti voiam s\-i dau o „ra -m\“, pentru a lua distan]\, pentrua o delimita [i a m\ delimita, amconceput rama ca pe un jurnal al naratoarei, desf\[urat pe par-cursul unei p\r]i din acest an…Peurm\, am c\utat `n vechea poves-te acel ceva „atât de special“ ca s\justifice rama asta [i nu alta. {ispecial a fost „sfâr[itul lumii“. Cutrei accep]ii, pe trei planuri: 1. Per -sonajul central, Vlad Cernescu, [ir\ne[te iubita spunându-i, dinexasperare sau prostie, c\ nu cuea, ci cu prietena ei, „Digei“, [i-arpetrece „sfâr[itul lumii“, perce-pând-o ca mai echilibrat\, matur\etc. Or, din detaliul acesta decur-ge sfâr[itul pove[tii Vlad/Leti]iade acum 20 de ani, Vlad [i `ncepevinov\]ia supravie]uitoarei ei, care-o poveste[te. 2. ~n 2012, cândaceea[i Digei, naratoarea, revine

`n ]ar\, „sfâr[itul lumii“ i se parecheia cu care poate descifra reali-tatea unei lumi stagnante, pasive,care i-a devenit str\in\, unde oa-menii-[i `ncredin]eaz\ soarta unorclarv\z\tori, politicienilor, luiDumnezeu, oricui, numai ca s\ nutr\iasc\ `n realitate [i s\ nu [i-oasume, s-o mi[te, s-o modifice. 3. Exist\ riscul ca 2012 s\ fie [i„sfâr[itul lumii“ ei personale, an-corat\ pân\ atunci `ntre copiii de-veni]i adul]i, un so] devenit str\in[i ]ara de unde revine, devenit\ [iaceea str\in\.

Dac\ i-a]i lipi o etichet\ – ro-man istoric, sociologic, poli -tic, de dragoste, al prieteniei,carte-m\rturie, carte care re-cupereaz\ [.a. –, care ar fiaceea?

Este o `ntrebare care-mi pune la`ncercare modestia, bunul-sim] [ibuna-cuviin]\. Am vrut s\ fie toa-te astea. Ca un magazin universalde la ]ar\, de pe vremuri. Am vruts\ fie un roman cu module, custraturi, [i m-a pasionat s\ m\ fo-losesc de experien]a de „arhitect[i constructor“ al unor construc]iinarative non-fictive, dobândit\deja, pentru a construi acest edifi-ciu. Ca s\ atenuez, a[ zice, ca BudaiDeleanu, parc\, aceast\ „juc\ -rea“, nu construc]ie, de[i toat\ lu-mea, pân\ acum, a admirat con-struc]ia.

Cum v-a]i documentat pentruaceast\ carte?

Nu m-am documentat, propriu-zis.Decât pe m\sur\ ce scriam, da c\trebuia, de exemplu, s\-l fac s\cread\ pe cititor `n realitatea ce-lor scrise [i descrise, am `ntrebat

tot felul de speciali[ti, am c\utat`n enciclopedii, albume, filme.Pentru nume de plante, de pild\,pentru a convinge `n leg\tur\ cucompeten]ele lui Digei `n dendro-logie, care nu-s [i ale mele; ale luiRafael, `n pictura tematic\, care,de asemenea, nu e specialitateamea; ale lui Vlad Cernescu, n pes-cuit, care nu numai c\ nu m\ pa-sioneaz\, dar m\ [i plictise[te. Lafel cu geografia, distan]ele, cu co-lec]ia de la Topalu etc. Cu concer-tele de la Ateneu, din jurnalul luiDigei, n-a trebuit s\ m\ documen-tez. Exist\ zone unde biografiilenoastre coincid, [i aceasta e una.Dar asta nu `nseamn\ c\ nu amp\strat toate programele de la Ate-neu, [i le-am mai [i `ncurcat, ast-fel `ncât minunatul meu redactor,Adrian Botez, intrat `n jocul `n -[el\toriei mele nevinovate, tra-vestite `n rigoare, le-a verificat la

sânge [i le-a corectat sever. A[a`ncât, `n juc\reaua asta, cititorulinteresat poate s\ g\seasc\ [i pro-gramul de la Ateneu din lunileseptembrie-decembrie 2012. Dim-potriv\, dosarul lui Vlad Cernes-cu, inventat de la primul [i pân\la ultimul document, a ie[it firesc,dup\ ani de citit `n arhive mii depagini, cu toate speciile esteticiisecuristice: raportul, nota infor-mativ\, `nregistrarea cu microfo-nul, ascultarea convorbirii telefo-nice, declara]ia, comentariul [efuluiierarhic etc. etc. Este o varietatestilistic\ uluitoare acolo, pe cât deabject\, pe atât de fascinant\. Ci-neva care a citit `ntr-o cheie in-adecvat\, a crezut c\ am reprodus`n acest dosar prozele mele din ti-nere]e, din narcisism [i ca s\ nuse piard\, [i nu pentru a vedea de-calajul fa]\ de autocenzura, liberconsim]it\, preventiv\ a acelor

vremuri [i selec]ia temelor accep-tabile. Tot de aceea, naratoareaco recteaz\ [i propria poveste,scris\ `n urm\ cu 20 de ani. Fi-indc\ `n 20 de ani perspectiva seschimb\, informa]ia se adaug\ [io modific\. Ca n diagrama Ishika-wa, nu?

„Literatura este numai oparte din via]\...“ (pg. 198), `ispune D.J. prietenei sale,Leti]ia. De ce a]i ales ca fic -]iunea s\ se `mpr\[tie `n toa -t\ cartea [i, `n cele din urm\,s\ o contamineze? A]i sim]itc\ documentele, faptele, isto-ria, palpabilul, realul nusunt suficiente pentru a vor-bi `ntr-un mod atât de com-plex despre trecut – comunism,Securitate, revolu]ie, identi-tate etc. – sau, poate, c\ `n -v\]\m mai multe din expe-rien]ele fic]ionale ale altora?

~n romanul tradi]ional, `n cheiac\rora se citesc `nc\ fic]iunile larevistele „serioase“, literaturatre buie transfigurat\, nu glum\.Nimeni nu [tie ce `nseamn\ asta,de fapt: distan]\ [i detaliu semnifi-cativ, nu? ~n cartea aceasta, conce-put\ [i construit\ cam ca un colajde art\ pop, o bucat\ de realitate,una de fic]iune, un document, o fo-tografie, un desen, o pagin\ de ma-nuscris [i una de dic]ionar, in-ten]ia, ntr-un teritoriu unde func -]ioneaz\ „imunitatea fic]ional\“,este exact aceea de a contaminarealitatea cu virusul fic]iunii, de ao fic]ionaliza pe toat\. ~n colajealc\tuite din petece de real [i deimaginar, un capac de coca-colalâng\ portretul lui Marilyn Mon-roe, Gioconda cu must\]i sau mai[tiu eu ce altceva, cum judeca]iansamblul, ca real sau ca imagi-nar? Tot ce intr\ `n poveste se „i-realizeaz\“.

A]i l\sat o abunden]\ de câr -lige `n text, „asamblate inge-nios“. Autofic]iune, de pil d\:personajul care scrie carteaare, coinciden]\!, numeledum neavoastr\, Doina Jela,s-a n\scut la Vadu [i, de alt-fel, personajul-autor `m par temulte buc\]i de biografie cudumneavoastr\, dezv\ luite

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 513 » 13 – 19 februarie 2016

8 » interviu

INTERVIU CU SCRIITOAREA DOINA JELA

„Trebuie s\ scriem desprece ne doare cel mai tare“Villa Margareta este un roman dens, complex, cu oconstruc]ie cum rar `]i e dat s\ cite[ti ([i s\ prive[ti),câteva personaje f\r\ asem\nare `n literaturanoastr\, o carte care te munce[te, te deruteaz\, te emo]ioneaz\. Iar la final r\mâi cu senza]ia c\ ameritat din plin s\ parcurgi aceast\ c\l\torie literar\al\turi de personajul Doina Jela. A[adar, prima cartede fic]iune a jurna listei, editoarei, tradu c\toarei [iscriitoarei de nonfic]iune Doina Jela a devenit unprilej de neratat pentru un dialog cu autoarea.

© S

ilvia

Col

fesc

u

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 513 » 13 – 19 februarie 2016

interviu « 9

`n nara]iune treptat. Apoi,[edin]ele de analiz\ cuD.M.M., dosarul de securi-tate al lui Vlad Cernescu (cuvaria]iile „Ezoteristul“, „Po-etul“, „Vlad C.“ etc.), fictiv,dar atât de autentic `ncât nute `ndoie[ti de el, autori [imuzicieni foarte cunoscu]imen]iona]i, scrisori care vor -besc despre interviuri pe„platforma Contributors“, con -vorbiri telefonice, e-mailuri,discu]ii pe chat, Facebook,fotografii, desene [.a.m.d.Poate cititorii vor echivalatoate acestea cu pofta ne st\ -vilit\ din ultimii ani de „po -ve[ti adev\rate“, istorii care„sunt bazate pe o poveste re-al\“. Ce i-a]i spune unui citi-tor care s-ar `nc\p\]âna s\cread\ c\ totul e real `n VillaMargareta? Dar celui care v-ar „repro[a“ `nc\ o carte de -spre perioada comunist\?

Borges are la 20 de ani revela]ia c\centrul lumii este acolo unde teafli. Amos Oz ne `nva]\ s\ scriemdespre ceea ce [tim cel mai bine.Eu spun c\ trebuie s\ scriem de -spre ce ne doare cel mai tare. A[vrea s\ subliniez asta: ce ne doare.Dar amestecul realit\]ii `n contu-rarea personajului fictiv care-[ispune Doina Jela are rolul de a-ific]ionaliza profilul de fiin]\ `nfond destul de tern\, cu automatis-me, cu monotonia vie]ii ei previzi-bil\, ordonat\, de mam\ abando-nat\, care merge joia la Ateneu,miercurea la discu]ii cu o ana-list\, zilnic `ntr-o redac]ie [i dedou\ ori pe zi, `n parc, cu dalma -]ianca. I-am dat câte ceva din pro-pria mea via]\, tot ca s\ `ncurcpistele. Restul, ca s\ m\ joc. Lite-ratura este [i joc, `n m\sura `n ca-re e gratuitate.

M\rturisesc c\, citind roma -nul dumneavoastr\, eu `n -s\mi am `ncercat s\ r\mânpe pozi]ii, s\-i rezist farmecului

[i s\ nu cad `n capcan\: dincând `n când, `ntrerupeamlectura [i-mi ziceam c\ e fic -]iune. Doar aveam de-a facecu o poveste `n poveste `npoveste, toate `ncadrate `ntr-oram\. Cu toate acestea, cândreluam lectura, ap\rea câteun element care m\ debuso-la. Fotografiile, de exemplu,care p\reau s\ dea consis-ten]\ realit\]ii dintre pagini -le c\r]ii. Cum v-a venit ideeas\ le include]i? Sunt f\cutede dumneavoastr\? Dac\ da,anterior scrierii c\r]ii, `ntimp ce sau dup\ ce a]i scris-o?

M\ bucur c\ n-a]i rezistat farme-cului. De-aia citim, ca s\ nu re-zist\m farmecului, dac\ el exist\.Cred c\ am r\spuns mai sus. Astaam vrut. Pozele, unele le aveam,pe altele le-am f\cut. Desenele, amexplicat unor desenatori de mese-rie, doi arhitec]i, Elena Enache [iVova Munteanu, ce vreau [i ei le-au f\cut, acum, la sfâr[it. Amplecat de la diagrama Ishikawa,de la pagina 117, care-mi trebuiaabsolut. {i apoi, cu pagina de ma-nuscris, de la 271. {i sigur, VillaMargareta, de la 489. Restul a ve-nit de la sine. Reflexe de om care alucrat cu documente [i simte efec-tul lor de real.

Cartea are dou\ p\r]i, „Cores -ponden]i de r\zboi“ [i „Jur-nal de l\sare la vatr\“. Se `n -cheie cu un scurt epilog [i cuo „Cronologie a evenimen -telor petrecute la (sau legatede) Villa Margareta“ – a c\ -rei prezen]e n\uce[te [i maimult cititorul (A fost sau n-afost?). A]i stabilit structurac\r]ii a priori sau v-a]i l\satpurtat\ de nara]iune?

Cronologia evenimentelor am scris-omai `ntâi pentru uz propriu. Cumlucreaz\ al]ii cu p\pu[i, cu sche-me, fiindc\ pe parcursul re dac -t\rii unei c\r]i po]i s\ ui]i [i s\amesteci. Carasul Vasile s-a nu-mit uneori Costic\, de exemplu.Ioana oprea al\ptatul copilului`nainte de a-l na[te. August 1968,intrarea ru[ilor `n Cehoslovacia,nu se potrivea cu vârsta celordou\ fete. Apoi mi-am dat seamac\ face bine. Ajut\ verosimilita-tea, adic\ „efectul de real“. Am po-trivit pe parcurs aceast\ struc-tur\, am schimbat-o de mai multeori. Cum mu]i un obiect `n cas\pân\-i g\se[ti locul potrivit.

Chiar a[a, nu a]i sim]it c\ ris -ca]i s\ pierde]i cititorul pedrum `n]esând romanul deinforma]ii, sufocându-l cu totacest puzzle? Cu toate c\, e ade -v\rat, suspansul e extraordinar

de bine creat [i mânuit, avemparte de revela]ii peste reve -la]ii.

M-am str\duit s\ nu-l pierd. Amvrut s\ creez suspans, am vrut s\seduc, dar nu mi-am dorit nici uncititor lene[, incult, care nu rezis -t\ la informa]ii, la idei, la o ]e s\ -tur\ epic\ mai complex\. Cititultrebuie s\ presupun\ [i un pic dedificultate, nu? {i nici un cititorcare se enerveaz\ imediat ce des-chide cartea, `n loc s\ caute s\ sebucure, nu mi-am dorit.

Este destul de clar c\ VillaMargareta din carte nu exis -t\. Dar cum arat\ Villa Mar-gareta a dumneavoastr\? Afost [i `n realitate un spa]iual prieteniei, candorii, pro-tec]iei, refugiului?

Este ngrozitor ce spune]i. Cum s\nu existe? Este singurul lucru/ -spa]iu/personaj `n realitatea c\ -ruia eu `ns\mi cred nesmintit.Nici nu mi aduc aminte când mi-avenit ideea s\ plasez acolo acest„spa]iu al purit\]ii“. Villa Marga-reta este acel pântec protector dincare to]i am refuza s\ ie[im, dac\ar fi dup\ noi. Am pus `n carte fo-tografia pe care mi-a f\cut-o, f\r\s\ [tiu, acum 3-4 ani, o nepoat\, fo-tografie care m-a emo]ionat vio-lent [i am spus: „Asta e Villa Mar-gareta!“. Le-am v\zut acolo aieveape Leti]ia [i pe Digei [i acolo le voivedea pân\ la sfâr[it Nu exist\ locmai bun pentru aceste dou\ perso-naje. Care cred c\ sunt ni[te per-sonaje foarte reu[ite. Cele mai reu -[ite personaje ale mele. Mi s-a spusc\ sunt unice `n literatura noas -tr\. Cu atât mai bine pentru ele…

Un exerci]iu de imagina]ie:dac\ Vlad Cernescu, protago-nistul nucleului c\r]ii, ar

exista, ce carte crede]i c\ arfi interesat s\ traduc\ ast\zi?

Cred c\ niciuna. Din nefericirepentru el, Vlad Cernescu [tie tot.De la `nceput [tie tot. S-a n\scutb\trân „ca Babele de pe Bucegi“.Admira]ia tuturor este o slab\com pensa]ie la nefericirea asta.

O `ntrebare u[or ingrat\: decare dintre personajele dum-neavoastr\ v\ sim]i]i cel maiapropiat\?

Nu-i sesizez ingratitudinea, darnu [tiu s\ r\spund. Cred c\ esteun joc mai interesant pentru citi-tor decât pentru mine. ~n oricecaz, cred c\ dintr-un personaj par-tea cea mai puternic\ este cea pecare o creeaz\ dorin]a, nu cea pecare o inspir\ realitatea. Dorin]aincon[tient\ `ns\.

Ce pasaje au fost cel mai greude `mblânzit [i de pus `n po -veste, scris?

Discu]iile cu DMM. {i tot de elesunt `n continuare nemul]umit\.Ele sunt cele cu care am riscat celmai mult s\ trimit\ cititorul avidde cancan strict la realitate. In-ten]ia fiind s\-l trimit\ la realita-tea din poveste: a vinov\]iei luiDigei, cea mereu victorioas\, fa]\de `nfrânta, abulica Leti]ia.

Ce importan]\ crede]i c\ maiare jurnalul `n zilele noastre,când ne expunem excesiv prinintermediul social media?

Cred c\ `n social media ar\t\mfiecare dintre noi o masc\, un rol,un eu care se afl\ la intersec]ia aceea ce se a[teapt\ de la noi, dac\n-ar fi decât chipul polite]ii noas-tre. Ca s\ ajungem `n str\funduri-le fiin]ei proprii avem nevoie demai mult decât de reac]ia rapid\de pe Facebook. {i avem mai ales

nevoie s\ st\m cu noi `n[ine, s\fim singuri. S\ ne vorbim nou\.

Care au fost cele mai marifrici ale dumneavoastr\ lega -te de apari]ia Villei Margareta?

Reaua-credin]\ a unui cititor aflat`n serviciu comandat [i dezam\gi-rea unuia pe care-l [tiu onest.

Care v\ este cea mai drag\reac]ie vis-a-vis de carteaaceasta?

M\ bucur când aflu c\ a pl\cut [i ainteresat. Când o prieten\ dinAmerica mi-a spus c\ a plâns vreo200 de pagini de „a s\rit c\ma[a depe ea“, am fost foarte bucuroas\, fi-indc\ eu cred c\ scriem ca s\ sus-cit\m emo]ie. S-a plâns [i la Aceas -t\ dragoste care ne leag\. Dar acolos-a plâns din cauza scrisorilor din-tre cele dou\ protagoniste principa-le ale c\r]ii: Monica Lovinescu [imama ei, Ecaterina B\l\cioiu-Lo-vinescu. Nu aveam acolo nici unmerit decât pe acela de a fi selectatacele scrisori care am sim]it c\ vortrezi emo]ia. Nu le-am scris eu. E omare diferen]\. E o mare bucuries\ d\ruie[ti emo]ie.

Care a fost ultima carte pecare a]i citit-o pe ner\suflate?

Borges, cele dou\ volume deProz\ complet\ de la Polirom.

Ce face Doina Jela când nuscrie, redacteaz\, investi -ghea z\, traduce? ~n afaraacestei lumi editoriale, gro -sso modo, ce pasiuni ave]i?

Filmul, mai ales filmul românesc.Nu scap nimic din ce se face azi [iaud c\ e bun. Mersul pe jos `n ne[ -tire, mai ales prin p\dure. Culesulbure]ilor. Cititul cu copiii de laSl\tioara, `n curtea bisericii, du-minica dup\-amiaza. {ofatul.

Lansarea romanului Villa Margaretala Târgul de Carte Gaudeamus 2015

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 513 » 13 – 19 februarie 2016

10 » carte

Doris Mironescu

La acest cvartet de jazz care co-menteaz\ Tora m-am gândit par-curgând ultima carte a lui RaduVancu, 4 A.M. Cantosuri domesti-ce, n care imaginile par s\ urmezeserii interpretative, ca `n jazz, cu odispozi]ie metafizic\ evident\, to-tul ]inând de o tehnic\ poetic\ ex-trem de coerent\ [i de productiv\.~n acest volum, diferitele virtuo-zit\]i din poezia lui Vancu de pân\acum ajung la maturitate [i sea[az\ al\turi unele de altele, com-pletând portretul unuia dintre ceimai importan]i poe]i de azi. Spreexemplu, biografismul temperatcu orice pre], dorin]a de a se po-vesti, completat\ cu refuzul decla-ma]iei [i sentimentalismului, pro-blem\ pentru care nu exista nc\ osolu]ie `n Monstrul fericit (2009),se metamorfozeaz\ n „lirism post-confesional”. E vorba de o confe-siune care scap\ de tenta]ia me-moriei cinice, solu]ie dou\miist\devenit\ oarecum banal\ prin re-petare, `ntre altele prin adoptareaunei perspective analitice asuprapropriilor amintiri [i chiar asupragestului de a-[i aminti. Emo ]ia es-te evacuat\ din amintirile lui Ra-du Vancu; de fiecare dat\ când oscen\ din trecut pare inundat\ dereac]iile chimice ale sistemuluineuronal, asta se `ntâmpl\ dato-rit\ cititorului care particip\ lalectur\ cu ceva ce a descoperit `nsine `nsu[i `n timpul lecturii. A[ac\ poezia devine un evenimentobligatoriu interpersonal, garan-tând c\ cea mai mare spai m\ apoe]ilor autentici, patrimonializa-rea propriilor texte, nu e pe cale s\se `ntâmple.

Analitic\, poezia lui Vancu afost nc\ de la debut, [i experimen-tal\ la nivel formal tot de atunci.Dar dac\ analitismul putea s\ deaimpresia unui deficit de „emo]ie“la un poet preocupat `nc\ preamult de „tehnic\“, `n volumul dinurm\ se g\se[te pe cât\ tehnic\,tot atâta emo]ie. {i nu pentru c\

efortul de a dibui modalit\]i poeticediverse ar fi neap\rat un reflexposttraumatic. Dimpotriv\, lucidi-tatea de artizan a poetului este me-canismul tehnic esen]ial de recol-tare a unei reac]ii personale dinpartea cititorului. Astfel, printrereu[itele din volum, texte menites\-l recomande de acum pe Vancuprin originalitatea lor, se g\se[teun minunat poem al m\ m\ligii,care detaliaz\, sub pretextul de vo-devil al so]ului priponit la treburicasnice, gândurile lui legate defiertul m\m\ligii, dar [i de rai [iiad, de mântuirea personal\ [i deabisul con[tiin]ei: „~mi spuneau«m\m\lig\ nefiart\», totul `mic\dea din mâini,/ ca dintr-unaluat ne`nchegat [i fierbinte. Maiales mami/ mi spunea a[a. M\ fri-gea ru[inea pe esofag ca un alu atfierbinte,/ pe atunci nu `nv\]asemc\ asta se chema/ pedagogie [i iu-bire.// C\ci Lao Tz ne nva]\: cândtot amesteci `ndelung/ `n m\m\ -lig\, [i m\m\liga amestec\ `nde-lung totul `n tine.// M\m\lig\ ne-fiart\ e cel care m-a sc\pat `n m\ -m\liga asta nefiart\/ `n care totule ne`nchegat [i fierbinte“. Nu evorba de o simpl\ [i mecanic\ jux-tapunere de planuri, unul metafi-zic [i unul buf, nu asta produce pu-ternica impresie a acestei poezii,ci sentimentul palpabil c\ totuldin jur este sau poate deveni poe-zie [i c\ totul vorbe[te despre tineca exemplar al speciei (chiar [im\m\liga).

{i tot volumul de fa]\ poate s\mai l\mureasc\ o veche enigm\personal\ legat\ de scrisul luiVancu: problema intertextua lit\ -]ii. Deja a doua sa carte se numeaBiographia litteraria (2006), iar ci-tatele s-au `nmul]it `n c\r]ile salede atunci `ncoace `ntr-o m\sur\aproape `ngrijor\toare. Dar inter-textul nu trebuia `n]eles, cum amf\cut-o unii dintre noi, comenta-tori ai poeziei sale, ca un omagiuadus celor vechi [i un mod de a teautolegitima, ar\tând c\ cite[tiacelea[i c\r]i ca [i mae[trii poeziei.

Nu a[a, desigur, se scrie poezie, [iprobabil c\ mul]i poe]i de raftuldoi de la noi se mir\ c\, de[i l-au ci-tit [i l-au citat pe Rainer Maria Ril-ke, nu sunt considera]i ni[te re -`ncarn\ri ale lui. Cu Vancu lucru-rile stau altfel. Citatul este pentruel un fel de „zid p\r\sit/ [i ne-ispr\vit“ pe ruinele c\ruia trebuieneap\rat s\ construiasc\ altceva.Pasajul reluat din vreun clasic tre-buie s\ sugereze tocmai dificulta-tea de a vorbi `n limba proprie [itotodat\ dorin]a de a relua limbaaltuia, cu tot balastul istoric pe ca-re l-a acumulat `n posteritatea saclasic\. E o form\ de comunicaredificil\, care continu\ gânduri alevechilor poe]i sau le d\ o replic\,peste timp. Mi se pare c\ citatul, laVancu, ]ine de aceea[i fascina]iefa]\ de ceva mort, care poate fi re-suscitat pentru o clip\, f\cut s\vorbeasc\, trezit din mu]enia lui.M\ gândesc, de pild\, la co[marurilelui Anne Sexton [i la dorin]a aces-teia de a construi un g\rdu] alb delemn care s\ le ]in\ la distan]\. Ra-du Vancu r\spunde, paradoxal, c\astfel de g\rdu]uri exist\: „Ba da,Anne Sexton, sigur c\/ se pot con-strui g\rdule]e albe/ de lemn cares\ ]in\/ co[marele departe. Se potconstrui/ lumi `ntregi `n care gân-direa/ nu sfâ[ie creierul. ~n care/inocen]a nu-i doar pentru/ copii [idevasta]i;// [i mutilarea noastr\/va subtitra plin\ de tandre]e/ felulcum mama `[i chea m\ copilul/ lamas\;// [i undeva la marginea fee-riei/ noi, «perifeericii», vom scrie/elegante can to suri domestice/ de -spre mutilare.// Dar pentru/ cine“.Exist\ astfel de lumi, spune poetul,lumi `n care nu exist\ co[maruri,iar poezia e o experien]\ a singu -r\t\]ii. O astfel de lume este chiarcea `n care tr\im, to]i, aproape tottimpul, `n care ra]iunea [i uitareane servesc drept analgezice, [i `ncare to]i suntem, `n fundul inimiinoastre, inocen]i. ~ntr-o astfel delume, Radu Vancu [i al]ii ca elscriu poeme despre mutilare, iaraceste poeme nu au destinatar.

Pentru c\ lumea `n care ele origi-neaz\ exclude, principial, poezia.

Exist\, deci, [i o preocupare le-gat\ de locul [i rostul poeziei `ntextele lui Vancu, o preocupareconstant\, sistematic\, care infu-zeaz\ textele sale [i transpare `ncele mai surprinz\toare moduri.Nu este vorba de o aspira]ie ro-mantic\ la un statut unic `n uni-vers, degradat\ pân\ la obsesianarcisic\ fa]\ de propria impor-tan]\, ci de un pariu etic, deoarecepoezia e mai mult o voca]ie atitudi-nal\ decât o dexteritate tehnic\.Poezia trebuie s\ vorbeasc\ de -spre locul ei n lume pentru c\ am -bi]ia ei este s\ schimbe aceast\ lu-me, s-o ajute s\ devin\ ceea ce, desute de ani, pretinde c\ este deja.Poezia caut\ s\ recupereze umani-tatea pe care noi, pentru c\ oa-meni suntem, o confund\m cu mo-dul nostru „natural“ de a fi. Darnu prin lec]ii [i manifeste, oricâtde incendiare, poate fi educat citi-torul, [i n orice caz nu asta e caleapoeziei. Ea trebuie s\ vorbeasc\`ncet, s\ dialogheze individual, s\angajeze personal, [i `n tot timpul\sta s\ evite s\ pice `n tot felul de

capcane pe care tra di]ia literar\ [ilimba noastr\ incult\ de toate zile-le i le pun `n cale. Calea poeziei este una a discre]iei, a confesiuniisupravegheate, a emo]iei disecateanalitic. Iat\ cum tehnica lui RaduVancu devine program [i parte aunei poetici.

O poezie atât de lucid\, de re-fractar\ expansiunilor sentimen-tale necontrolate, construit\ totu[idin emo]ie pur\, e un produs este-tic de prim\ mân\ ast\zi, capabils\ satisfac\ a[tept\rile cititoruluicelui mai exigent [i s\-i potoleasc\subit trufia. Pentru c\ refuz\ spa -]iile mari [i suprafe]ele lucioase,marile idei imediat reductibile laun loc comun, poezia lui Vancu nuse va clasiciza prea curând, chiardac\ acea form\ de uitare pe care onumim canonizare va da buzna curitualurile ei indiscrete [i peste ea,la un moment dat. Pân\ atunci, eprivilegiul cititorilor s\ `i explore-ze, inexpert, dar tenace, frumuse -]ea complicat\.

Radu Vancu, 4 A.M. Cantosuridomestice, Casa de Editur\ Max Blecher, 2015

Jazz teologic: Radu Vancu~n romanul City of God, din 2000, E.L. Doctorow `[i `ntrerupe periodic povesteapentru a l\sa loc unor interludii eseistice: e vorba de texte banale de [lag\re dinAmerica anilor ’40, reluate (cu copyrightul pl\tit!) `n carte [i recitite ca [i cum arfi ni[te capitole din Biblie. De „interpretarea“ textelor – e vorba atât deperformarea lor pe muzic\, cât [i de traducerea lor anagogic\ – se ocup\ un grupde cânt\re]i rap cu `nclina]ii talmudice, numit The Midrash Jazz Quartet. Ideea arfi c\ fiecare col] de realitate ascunde un reflex divin sau, mai bine zis, c\ fiecarefraz\ omeneasc\ poate fi citit\ ca o expresie a suferin]ei dup\ ruptura originar\de Dumnezeu. Dar mai important\, mi se pare, este ideea c\ hermeneuticapasionat\ poate sem\na cu jazzul [i c\ `n varia]iunile [i improviza]iile muzicaleale amatorului poate str\bate o voca]ie teologic\ real\.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 513 » 13 – 19 februarie 2016

actualitate « 11

Unu + unu, `n regia luiLucian Dan Teodorovici, la Teatrul Na]ional din Ia[i

George Neagoe despre Mizantropul optimist. G. C\linescu [i (de)stalinizareaRomâniei, la Sibiu

Din distribu]ie fac parte actoriiDoru Aftanasiu, Ionu] Cornil\,Radu Homiceanu, Delu Lucaci,Ada Lupu, Dumitru N\stru[nicu[i Horia Verive[. Scenografia: Ro -dica Arghir. Muzica original\:Ana Teodora Popa. Foto & video:Constantin Dimitriu.

Biletele la spectacol pot fi achi -zi]ionate de la Agen]ia Teatral\

(str. {tefan cel Mare nr. 4) sau on-line, de pe site-ul eventim.ro.

Piesa Unu + unu face parte dinvolumul de dramaturgie Unu +unu(+ unu...). Ni[te comedii, semnatde Lucian Dan Teodorovici [iap\rut `n 2014 la Editura CarteaRomâneasc\.

„Râzi, plângi, te bucuri, te`ntristezi. Cineva se joac\ de-a

via]a [i de-a moartea cu tine, iartu râzi, plângi, te bucuri sau te`ntristezi atunci când ]i se spunes-o faci. Prin monitoare se revars\

emo]ii pe care trebuie s\ le accesezi,c\ci fic]iunea [i realitatea se `m -pletesc `n tine, pentru tine, ca s\[tii cum [i de ce s\ tr\ie[ti. Nu te

intereseaz\? Atunci, `]i r\mânedoar s\ râzi. Râsul e bun pentrus\n\tate, a[a ]i se spune. Râzi deci,râzi cât po]i, râzi unde po]i, râzipentru orice [i pentru oricine.Râzi [i acum cu noi, pentru c\-]ioferim o comedie. Se nume[teUnu + unu... {i e o poveste despresinuciderea care provoac\ vese -lie. Sau despre altceva. E o povestedespre manipularea care se pro-duce pe nesim]ite. Sau desprealtceva. E o poveste despre c\sni-cia `n care unu [i cu unu nu facdoi. Sau despre altceva. E o po ves -te despre mine ori poate despretine. Dar, cel mai important, e opoveste la care nu ai timp s\ te`ntristezi, pentru c\ vei râde. Saupoate c\ te vei [i ntrista, cine [tie...“,sus]ine Lucian Dan Teo dorovici.

Vineri, 26 februarie, de la ora18.00, la Libr\ria Habitus dinSibiu (Pia]a Mic\ nr. 4), GeorgeNeagoe va vorbi despre cel mairecent volum al s\u, ap\rut n co-lec]ia „Critic\ [i Istorie literar\“a Editurii Cartea Româneasc\,Mizantropul optimist. G. C\lines-cu [i (de)stalinizarea României.

La eveniment vor participa,al\turi de autor: Radu Vancu,Dra go[ Varga [i Andrei Terian.

Proiectul editorial este cofi-nan]at de Administra]ia Fondu-lui Cultural Na]ional.

Un critic literar `i adreseaz\,`n 1943, un memoriu Mare[aluluiAntonescu, solicitându-i ca Editu -ra Funda]iilor Regale s\-[i res -pecte obliga]iile contractuale cuprivire la tip\rirea [i difuzareaIstoriei literaturii române de laorigini pân\ `n prezent (1941).Acel document l-a transformat peG. C\linescu `ntr-un „antifascist“

dup\ 23 August 1944. Cel pu]ina[a l-au considerat membrii Par-tidului Comunist din România,care, printre altele, dup\ ares ta -rea lui Ion Antonescu, au acapa -rat discu]ia despre „demo cra ]ie“.

Numit director al ziarului„Na ]iunea“ (autodeclarat „inde-pendent“), „divinul critic“ a f\ -cut confuzii `ntre real [i imagi-nar, punându-l pe Iuliu Maniu peacela[i plan cu Popa Tanda, per-sonajul lui Ioan Slavici. Pentruasemenea comentarii, liberalii [i]\r\ni[tii l-au considerat „spa ni ol“,strecurând totodat\ numeroasealuzii la insanitatea mintal\ a„pacientului“ politic G. C\lines-cu. ~n 1946 [i 1947, ilustrul c\rtu-rar nu a fost contestat, ci deni-grat pentru c\ a respectat, uneoricu stricte]e, normativele Partidu-lui Na]ional Popular, o sucursal\a intelighen]iei procomuniste.Petre Constantinescu-Ia[i, Gh.Vl\descu-R\coasa [i Mihail I.

Dragomirescu au fost desemna]ide P.C.R. s\ pun\ la cale aceast\ di-versiune. Când P.N.P. s-a „autodi-zolvat“, lui G. C\linescu [i cole -gilor lui li s-a permis s\ recu -noasc\ faptul c\ [i-au f\cut dato-ria. {i, ca r\splat\ dup\ dispari]iaP.N.P. [i a oficiosului „Na ]iunea“,G. C\linescu s-a trezit c\ i se ne-gase tacit dreptul de sem n\ tur\.

~n Mizantropul optimist. G.C\linescu [i (de)stalinizarea Ro -mâniei, George Neagoe reconsti-tuie, `n mare m\sur\, traseul pecare cel mai important critic lite -rar român a ajuns s\ fac\ partedin organiza]iile de mas\ patronatede P.C.R. ~ntâi simpatizant al Uniu -nii Patrio]ilor (1944-1945), fic]iu -ne planificat\ de {te fan Fo ri[, ul-terior figur\ marcant\ a Partidu-lui Na]ional Po pular (1946-1949),G. C\linescu s-a ar\ tat tot atât deimpresionist `n po litic\ pe cât s-adovedit a fi `n exegez\.

Miercuri, 24 februarie, de la ora 19.30, `n Sala „Uzina cu Teatru“ a Teatrului Na]ional „VasileAlecsandri“ din Ia[i, va avea loc premiera piesei Unu + unu, semnat\ [i regizat\ de Lucian DanTeodorovici, unul dintre cei mai aprecia]i scriitori ainoii genera]ii. Unu + unu va mai avea o reprezenta]iejoi, 25 februarie, de la aceea[i or\.

– Fragment –

Când Irene cobor` sc\rile ce du-ceau la apartamentul amantuluiei, fu cuprins\ din nou de o fric\absurd\. Dintr-odat\, un cerc ne-gru `ncepu s\ i se roteasc\ `n fa]aochilor, genunchii `i amor]ir\`ngrozitor [i fu nevoit\ s\ se ]in\de balustrad\ ca s\ nu cad\. Nuera prima oar\ când `[i lua inima`n din]i [i f\cea acea vizit\ pericu-loas\, iar atacul acesta de panic\nu reprezenta nicidecum o nouta-te pentru ea. Oricât se `mb\rb\ta,de fiecare dat\ când se preg\tea s\plece acas\, c\dea prad\, f\r\ s\[tie de ce, unor astfel de atacuri depanic\ ridicole [i f\r\ sens. ~nschimb, drumul c\tre locul `ntâl-nirii era mult mai u[or. De obicei,oprea ma[ina la col]ul str\zii, par-curgea n fug\ cei câ]iva pa[i pân\la poart\ f\r\ s\ ridice privirea,apoi se n\pustea pe sc\ri, dar [tiac\ frica asta primar\, amestecat\cu ner\bdarea, se tope[te repede`n bra]ele iubitului ei. Mai târziu`ns\, când se preg\tea s\ pleceacas\, oroarea aceasta misteri -oas\ se trezea din nou tremurând,doar c\ de data asta era ameste-cat\ vag cu frisonul sentimentu-lui vinov\]iei [i al iluziei proste[tic\ fiecare privire str\in\ de pestrad\ `ncearc\ s\ ghiceasc\ deunde vine [i r\spunde cu un rân-jet obraznic la confuzia de pe chi-pul ei. Deja pân\ [i ultimele minu-te petrecute al\turi de el p\reauotr\vite de nelini[tea crescând\pe care i-o d\dea presim ]irea ace -ea; `n clipa `n care lua decizia s\plece, mâinile `ncepeau s\-i tre-mure nervos [i nu mai percepeavorbele lui decât pe s\rite [i seap\ra ner\bd\toare de ultimeleurme ale pasiunii lui; voia s\ dis-par\ repede, cât mai repede, cu

toat\ fiin]a ei, din apartamentullui, din casa lui, din aventuraaceea [i s\ se `ntoarc\ `n lumea eiburghez\ lini[tit\. Abia `ndr\z -nea s\ se uite `n oglind\ de fricane`ncrederii din propria privire [i,totu[i, era nevoit\ s\ veri fice c\ ni-mic de pe hainele ei nu tr\da, dinneaten]ie, clipele pasionale. Ur-mau apoi ultimele vorbe de alina-re, dar f\r\ vreun efect asupra ei,pe care abia le mai auzea din cauzaagita]iei, iar ultimele secunde lepetrecea n spatele u[ii protectoarede unde tr\gea cu urechea ca s\aud\ dac\ nu cumva urc\ sau co-boar\ cineva. Ajuns\ afar\ `ns\,d\dea nas `n nas cu frica, ner\b -d\toare, a[teptând s\ o `n[face, fri-ca ce `i oprea despotic b\t\ile ini-mii, iar Irene cobora cele câtevasc\ri cu respira]ia `ntre t\iat\,pân\ când sim]ea c\ o p\r\sesc [iultimele puteri, adunate cu greu nstarea aceea de agita]ie.

Pre] de un minut, r\mase cuochii `nchi[i [i inspir\ cu l\comie

r\coarea `ntunecat\ din casasc\rilor. ~n clipa urm\toare `ns\,cineva trânti o u[\ de la unul dintreetajele de sus [i doamna Irenetres\ri speriat\ [i o lu\ la goan\ `njos, strângând instinctiv voalul grosde pe fa]\. Nu mai avea de `nduratdecât câteva clipe `ngrozitoarepân\ la teroarea final\, aceea aie[irii `n strad\ pe o poar t\ str\in\,unde o a[tepta, poate, ntrebarea sâ-câitoare a vreunui cunoscut caretrecea pe acolo tocmai atunci, cu-rios s\ afle de unde vine, sau poateconfuzia [i pericolul unei minciuni.Cobor capul ca un atlet preg\tit destart [i se `ndrep t\ cu pa[i gr\bi]ic\tre poarta `n tredeschis\.

~n secunda urm\toare d\dunas `n nas cu o femeie care tocmaise preg\tea s\ intre.

— M\ scuza]i, spuse Irene`ncurcat\ [i se str\dui s\ se stre-coare pe lâng\ ea.

Dar femeia `i t\ie calea [i seholb\ cu ni[te ochi furio[i [i o bat-jocur\ v\dit\.

— ~n sfâr[it, v-am prins!, ]ip\femeia pe un ton aspru, nep\s\ -tor. O femeie cuviincioas\, cum s\nu?! Cel pu]in a[a p\re]i! Nu v\ajung un b\rbat [i o gr\mad\ debani, trebuie s\ m\ jecm\ni]i [i pemine, biata fat\…

— Pentru Dumnezeu… ce totspune]i… v\ `n[ela]i…, se bâlbâiIrene [i schi]\ un gest stângaci,`ncercând s\ treac\ pe lâng\ ea.

Dar individa `[i propti corpulmasiv `n pragul u[ii [i `ncepu s\turuie ca o moar\ stricat\:

— Ba nu m\ n[el deloc…v\ cu-nosc…veni]i de la Eduard, amiculmeu , dar de data asta v-am prins,`n sfâr[it, acum [tiu de ce m\ ne-glijeaz\ `n ultima vreme…

— Pentru Dumnezeu, o `ntre-rupse Irene cu vocea tot maistins\, nu ]ipa]i a[a, [i se retrasef\r\ voie spre coridor.

Femeia `i arunc\ o privire bat-jocoritoare. Frica aceasta tremu-rând\, neajutorarea ei atât de vizi-bil\ p\rea s\-i fac\ bine pentru c\,`n clipa urm\toare, `[i m\sur\victima din cap pân\-n picioarecu un zâmbet `ncrez\tor [i plin desine. Tonul ei `ngâmfat de mai de-vreme deveni lini[tit [i aproapeflegmatic.

— Carevas\zic\, a[a arat\ da-mele astea aristocrate [i ginga[ecând se duc s\-]i fure b\rbatul.~nfofolite n tot felul de voaluri, bi-ne`n]eles, ca s\-[i poat\ juca [imai `ncolo rolul de femeie cuviin-cioas\…

— Ce ce vre]i de la mine, defapt?…Nici m\car nu v\ cunosc…M\ gr\besc…

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 513 » 13 – 19 februarie 2016

12 » avanpremier\

Stefan Zweig – Frica •Scrisoare de la o necunoscut\

AUTORUL

Vienez-evreu prin na[tere,Stefan Zweig (1881-1942) [i-af\cut studiile la Berlin [i laViena. C\l\tore[te mult `nc\din tinere]e (`n Statele Unite,Fran]a, Anglia, India), o cu-noa[te pe prima sa so]ie, Frie-derike von Winternitz, [i sestabile[te la Salzburg. ~n 1930este deja unul dintre cei maitradu[i scriitori austrieci `nvia]\, iar povestirile [i biogra-fiile lui devin bestseller aproa -pe imediat dup\ apari]ie.Odat\ cu venirea la putere alui Adolf Hitler, Zweig p\r\ -se[te Austria, pentru diversedestina]ii: Londra, Bath, NewYork, Ossining [i, mai târziu,Rio [i Petrópolis.

A scris proz\ (Scrisoare dela o necunoscut\, Frica, Amoc,Sim ]uri r\t\cite, Suflete zbu-ciumate, Dou\zeci [i patru deore din via]a unei femei), bio-grafii (Maria Antoaneta, Ma-ria Stuart, Erasmus de Rotter-dam, Magellan) [i memoria-listic\ (Lumea de ieri). ~n 1942,când se sinucide al\turi decea de a doua so]ie, Lotte, `nPetrópolis, Stefan Zweig estedeja unul dintre scriitorii ce-lebri ai lumii.

Opera lui a inspirat filmede succes, precum The GrandBudapest Hotel (2014), câ[ti -g\tor a patru Premii Oscar [icinci Premii Bafta.

„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din volumulFrica • Scrisoare de la onecunoscut\, de StefanZweig, traducere dinlimba german\ deGabriella Eftimie, care va ap\rea `n curând `ncolec]ia „BibliotecaPolirom. Seria Esen]ial“,la Editura Polirom.

CARTEA

Protagonista povestirii Frica, Irene, frumoasa so]ie a unui avocatprosper, g\se[te via]a plictisitoare, simte c\ nu-i mai aduce nimicbun, iar asta o mpinge s\-[i caute ocupa]ii noi. ~ntr-o zi cunoa[te untân\r pianist cu care intr\ `ntr-o rela]ie ferit\ de indiscre]iile lumii[i ndep\rtat\ de c\ldura cuminte a familiei. Leg\tura clandestin\ oajut\ s\ se reg\seasc\ `ntr-o alt\ fiin]\, `i d\ speran]e noi, o face s\se simt\ mai vie ca niciodat\…Pân\ `ntr-o zi când, ie[ind de la iubi-tul ei, ntâlne[te o femeie ciudat\. Din acel moment nea[teptat, micaaventur\ salvatoare, toate planurile ascunse se topesc, iar teama seinsinueaz\ `n lini[tea fiec\rei zile. Nea[teptat\ este [i cli pa când unscriitor de succes, personajul-cititor din Scrisoare de la o necunos-cut\, prime[te un plic de la o admiratoare pe care nu ]ine minte s-ofi ntâlnit. Parcurge lungul mesaj [i afl\ c\ femeia care-i scrie, [i care`l iubise `n tain\ `nc\ din copil\rie, a f\cut sacrificii de neimaginatca s\-i poat\ fi `n preajm\, c\ `ntr-o bun\ zi, f\r\ s\-i spun\ nimicdespre pasiunea ei, au `mp\r]it `ntâi câteva pahare de vin, apoipl\cerea unei nop]i din care dup\ nou\ luni s-a n\scut un copil.

Probabil c\ deja [i-au f\cut apa -ri]ia grupurile vajnicilor ap\r\ -tori ai s\rb\torilor na]ionale, aiculturii neao[e, ai portului popu-lar, ai adev\ratului suflet româ-nesc, ai sfintelor tradi]ii. Au `nce-put discu]iile despre cum avem [inoi o s\rb\toare a iubirii [i c\ nueste nevoie s\ ne mânjim senti-mentele nobile cu obiceiuri str\i ne,`mprumutate din sistemul capita-list, comercial [i probabil masonic.Articolul ce urmeaz\ reprezint\contribu]ia mea la rezolvareaaces tei arz\toare probleme a Ro-mâniei.

Argumentele contra

Ziua Sfântului Valentin vs. Drago-bete. De ce ne s\rb\torim noi iubi-tul/iubita cu o s\rb\toare de `m -prumut, dac\ avem [i noi un Dra-gobete cu aproximativ acelea[i

inten]ii? Dragobete provine dinmitologia româneasc\, fiind con-siderat zeul tinere]ii, al veseliei [iiubirii. Tradi]ia de a s\rb\toridragostea `n Ziua lui Dragobete –24 februarie – provine dintr-unobicei din anumite zone ale ]\rii`n care b\ie]ii le fug\reau pe fete,iar dac\ b\iatul i era drag unei fe-te, aceasta se l\sa prins\. Fetelenem\ritate trebuiau s\ culeag\z\pada `nc\ netopit\ [i s\ folo-seasc\ apa rezultat\ drept trata-ment cosmetic, ca s\ devin\ atr\ -g\toare. ~n col]ul opus, Sfântul Va-letin este o s\rb\toare preluat\ dela americani, `n care comercian]iine storc de bani, `ncurajându-nes\ ne ar\t\m iubirea cu un cadou,eventual cu o etichet\ de la 100 delei `n sus. Preferând s\rb\toarea`mprumutat\ celei autohtone dis-trugem adev\ratul spirit româ-nesc `n urm\toarele feluri: suntem

manipula]i, suntem exploata]i decapitali[tii care folosesc orice pre-text pentru a face profit, ne uit\mr\d\cinile, uit\m elementele carene-au definit ca na]ie.

Halloween vs. Noaptea Sfântu-lui Andrei. Halloween este vedeta[tirilor de la sfâr[it de octombrie,când ni se aminte[te c\ s\rb\toa-rea este de inspira]ie str\in\ [i c\venereaz\ r\ul. P\rin]ii public\„scrisori deschise“ despre hido [e -nia costumelor de vr\jitoare, fan-tome, vampiri [i mon[tri, deplân-gând inocen]a pierdut\ a copi -l\riei de azi. Sufletul na]iunii sedistruge prin faptul c\ micu]iiprefer\ s\ se `mbrace ori `n costu-mele personajelor preferate dinDisney, ori s\ se deghizeze `n fi-in]e necurate, `n loc s\ reprezintepersonaje bune, cum ar fi zânelesau c\]elu[ii. De altfel, `ntreagas\rb\toare este `nfierat\ pentru

c\ este macabr\, promoveaz\ ocultur\ a fricii [i `ntu neri cului.Ca alternativ\, se ofer\ mult maicre[tineasca s\rb\toare a Nop]iiSfântului Andrei, cu o sear\ `na -inte de Halloween, `n care strigoiiumbl\ pe p\mânt, iar credincio[iitrebuie s\ `[i ung\ u[ile cu ustu-roi, ca s\ i mpiedice s\ le intre ncas\. Cei care prefer\ s\ se costu-meze de Halloween `n loc s\ acor-de prioritate Sfântului Andrei seleap\d\ de tradi]iile române[ti,abandoneaz\ bunul spirit cre[ti-nesc pentru un cult al mor]ilor,stric\ `ntreaga mo[tenire cultu-ral\ a României, practic tr\deaz\]ara.

Singurul argument pro

M-am gândit foarte mult la aceast\chestiune. Am abordat-o din punctde vedere istoric, sociologic, filo-sofic, economic [i am ajuns laacest argument atent construit [i,cred eu, imbatabil: A[a, [i?

Românii au v\zut la televizorni[te tradi]ii, le-a pl\cut ideea, audecis c\ via]a nu poate fi mai rea

atunci când `]i `mbog\]e[ti exis-ten]a cu o s\rb\toare [i au purces`ntocmai. Echivalentele autohto-ne au fost `mpinse `n fa]\ abia ul-terior, pe post de repro[, de gru-puri de oameni incapabili s\ `n -]eleag\ patriotismul, dac\ acesta nueste `mbr\cat `n costum popular.

Cine mai auzise de Dragobetepân\ când nu a ap\rut moda Zilei~ndr\gosti]ilor? Cine, `n copil\rie,`n Noaptea Sfântului Andrei segândea la strigoi? {ti]i, de aseme-nea, ce nu este românesc [i a fost`mprumutat din Occident? Bradulde Cr\ciun. {i colindele. Parc\ nua fost a[a de r\u. Sfântul Valentin[i Halloween ne dau ocazia s\ fa-cem ceva destul de rar: s\ ne gân-dim la sentimente. La iubire [i lafric\. Parc\ tare bine ar fi s\ maicre\m o fisur\ `n con[tiin]a noas -tr\ na]ional\ [i s\ adopt\m [i ziuaaceea `n care toat\ lumea se gân-de[te la recuno[tin]\.

— ~nceputul anului 2016 a adus omare surpriz\: revenirea lui Nico-lae Manolescu la cronica literar\,dup\ dou\ decenii [i mai bine de laultima cronic\ publicat\ `n „Româ-nia literar\“ (era `n 1993) [i la dis-tan]\ temporal\ considerabil\ de ladebutul cronicarului ( n „Contem-poranul“, 1962). Cât [i cum a evoluatliteratura român\ `n acest interval?Sim]i]i c\ apar]ine]i unei literaturicomparabile valoric [i tipologic cucele din alte arii culturale? Iar lascara literaturii române, epoca post-belic\, `n care dvs. v-a]i afirmat, aatins nivelul celei interbelice, c\reiaC\linescu i articulase canonul `n1941 (fie [i cu minimalizarea tine -rilor din genera]ia lui Eliade)?

— Literatura la care are acces as -t\zi marele public este una mediati -c\, ca [i realitatea politic\ [i social\.Prin urmare, fals\ [i imposibil de

verificat `n absen]a publica]iilor li -terare, care, de bine, de r\u, mai ]insus [tacheta valorii. Doar c\ ele autiraje confiden]iale. Nu pot lupta cumonstrul cu multe capete al massmediei.

{i mai grav este c\ pân\ [i `n re-vistele literare `ncepe s\ se fac\sim]it\ confuzia valorilor. Din dou\motive. Primul este, s-o spun pe-adreapt\, nepriceperea multor croni-cari literari, pentru care tot cezboar\ se m\nânc\ [i nu este poetcare s\ nu ating\ `n opera lui „cul-mile lirismului“. (Expresia este aunei cronic\ri]e [i i se aplic\ unuipoeta[.) Aliat\ cu tot soiul de inte -rese de ga[c\, nepriceperea devi neletal\. Totul, pe un fond de teribil\agresivitate. ~mi e proasp\t\ `n me -morie reac]ia eternei [i fascinanteiechipe de zgomote alc\tuit\ din câ]i -va tineri critici literari [i scriitori la

premiul acordat lui Grigurcu la Bo -to[ani.. Laureatul [i cei [apte mem-bri ai juriului nu erau câtu[i depu]in contestabili. {i totu[i! PaulCernat, Alex. Goldi[ [i al]ii s-au apu-cat s\ le dea jura]ilor, care le-au fostsau le puteau fi profesori, lec]ii deliteratur\ [i s\-i `nve]e cine e valo -ros [i cine nu. Iart\-m\, dar cum s\-i zic altfel decât obr\znicie? ~n defi -nitiv, te `ntreb, ce au ei de `mp\r]itcu noi, mai vârstnicii lor colegi, cas\ ne trag\ de urechi, et c’est lemoins que l’on puisse dire.

Singurul rezultat notabil al aces-tor atitudini este sporirea confuzieidin lumea c\r]ii de literatur\. Re -vin, `n sfâr[it, la `ntrebarea princi-pal\: de ce m-am reapucat de cro -nic\ literar\. R\spunsul, `n con-cluzie, este: fiindc\ nu mai vreau cafo[tii mei studen]i sau cei care m-au`nv\]at la [coal\ s\-[i `nchipuie c\durerea mea e lipsa lor de respectsau de caracter [i c\ acesta e mo-tivul pentru care am polemizat cu ei(de[i lucrurile au stat mai degrab\pe dos); de aici `ncolo, esen]ial pen-tru mine va fi s\ le dau `ntâlnire peteren, nu `n tribun\, scriind desprec\r]ile [i despre persoana lor, de-spre ce `nseamn\ ele `n literaturaromân\, [i nicidecum despre oa-menii m\run]i care sunt. Acestora

din urm\ le urez s\-i aib\ Dumne -zeul literaturii `n paz\.

Cât despre literatura de ieri [i deazi, `mi r\mân pu]ine de spus. Dife -ren]a dintre c\r]ile pe care le co-mentam la `nceputul anilor 1960 [icele despre care voi scrie `n 2016 [icând voi mai scrie este de la cer lap\mânt. Inutil s\ dau exemple. Cupeste 40 de ani `n urm\, am fost de-seori obligat s\ scot ap\ din piatr\seac\. Nu `n sensul de a l\uda c\r]iproaste, dar `n acela de a g\si totu[iceva rezonabil de spus despredestule dintre ele. No]iunea ns\[i decarte bun\ [i, respectiv, proast\ numai este aceea[i. Numeroase c\r]ibune de ieri pot p\rea azi proaste [inumeroase c\r]i proaste de azi ar fip\rut ieri bune. Literatura e o ches -tiune de raportare permanent\, decomparare spontan\, ea tr\ie[tecolectiv sub cerul liber, nu izolat\ ncolivie. Nu pot r\spunde totu[ilimpede la `ntrebarea pe care mi-opui despre cum se raporteaz\ va -loric literatura postbelic\ la aceeainterbelic\. Un raport corect ar fi`ntre media literaturilor din cele do -u\ epoci. Din acest punct de vedere,cred c\ media e superioar\ `n pre -zent. Poate [i pentru c\ baza de se-lec]ie este mult mai mare.

~n privin]a vârfurilor, ele r\mânincomparabile. Exist\ [i `n epocaactual\ mari poe]i, romancieri, cri -tici. Nu exist\ nici un Arghezi,Sadoveanu sau C\linescu? Poate c\nu exist\, dar eu zic s\ a[tept\mposteritatea s\ regleze aceast\ si -tua]ie. E totdeauna nevoie de per-spective lungi, ca s\ vedem clar va -lorile. ~n interbelic, ar fi p\rut scan-dalos ca cineva s\ afirme c\ Arghezieste superior lui Eminescu. Nicichiar ast\zi nu e u[or de acceptatideea. Dar, dac\ privim cu aten]ieopinia critic\, aceea care conteaz\,remarc\m c\ num\rul contes ta -]iilor la adresa lui Eminescu a cres-cut, `n timp ce num\rul contesta -]iilor la adresa lui Arghezi a sc\zutpân\ aproape de zero. {i nu suntdecât 70 de ani de când {. Cioculescutrebuia s\-l apere pe Arghezi de con-testatari, printre care se num\raseun Iorga, [i s\ afirme, prima oar\,dreptul poetului Florilor de mucigaide a intra n manualul de [coal\. Euzic s\ avem pu]intic\ r\bdare. ~]idau `ntâlnire peste o jum\tate desecol. Sau propui o alt\ dat\? Pe in-ternet sau pe ce-o fi atunci. Deacord?

Din volumul Convorbiri cu Nicolae Manolescu, `n lucru

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 513 » 13 – 19 februarie 2016

opinii « 13

Timpuri noi

Daniel Cristea-Enache

Toate discu]iile despre s\rb\tori`mprumutate `ntr-un singur text

De veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

Convorbiri cu Nicolae Manolescu

Suntem, la apari]iarevistei, pe 13 februarie2016, chiar `nainte deZiua ~ndr\gosti]ilor.

Lipsa de declara]ii publice ale luiBeyoncé i-a iritat pe militan]ii cau -zei afro-americane, care au acuzatt\cerea ei, declarând-o drept lips\de interes pentru politic\.

Sâmb\t\, 6 februarie, prezent\`n cadrul spectacolului finalei Su-per Bowl, Beyoncé a „recuperat“.

Cu o zi `nainte de spectacolulde la Super Bowl, vedeta a postatonline videoclipul-surpriz\ al pie-sei „Formation“, un clip plin dereferin]e politice.

n O referire direct\ la dezas-trul de la New Orleans, când, dup\

pagubele provocate de uraganulKatrina (1.800 de mor]i), autori -t\]ile au fost acuzate c\ n-au luatm\surile care se impuneau. „Pen-tru americanii negri n-a existategalitate de [anse n fa]a dezastru-lui. Catastrofa a confirmat indife -ren]a Americii fa]\ de via]a ne-grilor“, scria slate.com.

Aluziile din clipul lui Beyoncéau fost percepute ca o raliere lapozi]ia lui Kanye West (care l-aacuzat de rasism pe pre[edinteleBush) [i ca o lips\ de respect laadresa poli]iei din New Orleans.

n ~n clip apar un b\ie]el negru`n fa]a unor trupe de interven]ieale poli]iei [i imaginea unui zid pecare scrie „Nu mai trage]i `nnoi!“. Este o referire la moarteatân\rului Travyon Martin, ucisde un poli]ist, [i la mi[carea BlackLives Matter.

n La Super Bowl, cânt\rea]a [i-a `mbr\cat dansatoarele `n cos-tume inspirate de uniformele BlackPanthers, mi[care politic\ radi-cal\ de extrema stâng\ ce `[i ser-beaz\, n 2016, cea de-a 50-a aniver-sare.

Acest spectacol muzical, sub-liniat [i de videoclipul postat ante-rior, nu a fost pe placul tuturor.

Pe Fox News, fostul primarRudy Giuliani a declarat „scanda-los faptul c\ Beyoncé s-a folosit definala campionatului american defotbal pentru a ataca ofi]erii depoli]ie“. {i al]i americani au fostenerva]i de spectacolul politizat [ise preg\tesc de o manifesta]ie anti-Beyoncé, programat\ pentru

mar]i, 16 februarie, `n fa]a sediu-lui National Football League(NFL) din New York.

„Ca americani, nu sunte]i scan-daliza]i de faptul c\ Beyoncé s-afolosit de Super Bowl pentru a tran -smite acuze rasiste? Sunte]i de acordc\ a fost o insult\ la adresa poli -]iei? Sunte]i de acord c\ Panterele

negre au fost o grupare care pro-mova ura [i c\ nu trebuie s\ fieglorificat\?“, se scrie pe pagina deinternet a acestei manifesta]ii.

{i, ca lucrurile s\ nu se opreas -c\ aici, `n aceste zile se preg\te[te[i o alt\ manifesta]ie „anti-anti-Beyoncé“, programat\ `n acela[iloc [i la aceea[i or\.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 513 » 13 – 19 februarie 2016

14 » interna]ional

Faimosul pop staramerican evit\interviurile. Prezen]a ei la ultimul Super Bowl, oadev\rat\ declara]iepolitic\, a stârnit un valde reac]ii furioase `n SUA.Cei care se declar\ „anti-Queen Bey“ vor s\manifesteze acum contrapresta]iei sale la finalacampionatului americande fotbal, `n fa]a sediuluiNational Football League.

Beyoncé, versiunea politizat\, stârne[te manifesta]ii publice

Suplimentul lui Jup

~n SUA, studiile sunt foarte scumpe,mai ales pentru cei care merg laHarvard, Yale sau celelalte optuniversit\]i istorice grupate n ex-clusivistul club de elit\ numit IvyLeague, scrie „Washington Post“.„A]i putea economisi mul]i banidoar citind acelea[i c\r]i ca stu-den]ii acestor universit\]i“, scriepublica]ia american\.

„Washington Post“ a realizat olist\ cu cele mai citite c\r]i, bazân-du-se pe Open Syllabus Explorer,o baz\ de date online a volumelortrecute ca bibliografie obligatoriepentru peste 1 milion de cursuri,`n ultima decad\.

Cartea „comun\“ tuturor uni-versit\]ilor este Elemente de stil,de Strunk & White, urmat\ de Re-publica lui Platon, manualul Camp -bell Biology (o „c\r\mid\“ de1.500 de pagini).

La universit\]ile din Ivy League,cea mai recomandat\ carte dec\tre profesori este Republica, urmat\, pe locul al doilea `n

clasament, de {ocul civiliza]iilorde Samuel Huntington, de Ele-mente de stil, de Leviathan deHobbes [i de Principele lui Machi-avelli. ~n ceea ce prive[te literatu-ra, Ivy League ]ine foarte mult laPoves tirile din Canterbury, de Ge-offrey Chaucer, urmat\ de Para di -sul pierdut (Milton) [i Persuasi-une, de Jane Austen.

Interesant, una dintre cele mai re-comandate c\r]i de c\tre universit\]i

este Manifestul partidului comu-nist, de Karl Marx, volum absentdin clasamentul Ivy League. Astaalimenteaz\ din nou ideea c\tendin]ele stângiste sunt foarte vii`n rândul profesorilor universi-tari din SUA. ~n 1999, scrie „Wash-ington Post“, cam 40% dintre pro-fesorii universitari ame ricani sedeclarau de stânga sau de extrem\stâng\. ~n 2014, nu m\rul acestoraa crescut la 60%.

Ce se mai cite[te la Harvard?

~n ciuda faptului c\ este anun]atca „o continuare oficial\ a serieide romane“, Harry Potter andthe Cursed Child Parts I & II nueste un roman.

Noua carte va reproduce tex-tul piesei de teatru pe care J.K.Rowling a scris-o `mpreun\ cuscriitorul Jack Thorne [i regi-zorul John Tiffany. Este o pies\de teatru care va avea premierala Londra cu o zi `nainte de lan -sarea c\r]ii `n libr\rii, lansareprev\zut\ pentru miezul nop]iizilei de 31 iunie, ziua de na[tere alui Harry Potter. ~n aceala[i timpeste prev\zut\ [i lansarea subform\ de volum a lui Pottermore,enciclopedia online a universu-lui Harry Potter.

Ac]iunea piesei se desf\[oar\la 19 ani de la evenimentele dinultimul roman. Harry Potter esteacum „un angajat extrem de ocu-pat al Ministerului Magiei, so] [i

tat\ a trei copii de vârst\ [cola -r\“. Personajul principal al pie-sei este Albus Severus, cel maitân\r dintre copiii lui Harry.

Agen]ia literar\ care o repre -zint\ pe Rowling a precizat c\ decizia de a publica textul pieseia fost luat\ `n urma „uria[ei ce -reri venite din partea fanilor“. Deasemenea, biletele pentru pies\ s-au vândut peste noapte, `nc\din luna octombrie.

De[i aventurile lui Harry Pot-ter s-au `ncheiat din 2007 (iar, lacinema, din 2009), nimeni nuprea are interesul s\ uite popu-laritatea (foarte rentabil\ finan-ciar) a crea]iei lui J.K. Rowling.

Anul acesta va avea premieralui Fantastic Beasts and where tofind them, un film „derivat“ dinuniversul Potter, iar, `n 2017, Editura Bloomsbury va marcacea de-a 20-a aniversare a serieicu o nou\ edi]ie a romanului

Harry Potter [i Piatra filosofal\,care va fi publicat\ `n patru vari-ante, fiecare reprezentând unadintre ca sele vr\jitorilor de laHogwarts.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 513 » 13 – 19 februarie 2016

interna]ional « 15

Harry Potter se `ntoarce `n libr\rii

Pagini realizate de Drago[ CojocaruResponsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »

Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Editor:Anca Baraboi

Redactor:Andra Petrariu

DTP:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Daniel Cristea-Enache, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu

Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Codru] Constanti-nescu, Marius Mihe], Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga

Teatru: Olti]a C`ntec

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup)

Grafic\:

Ion Barbu

Actualitate: R. Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Ioan Stoleru

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 30,25 lei pentru 3 luni; 60,5 lei pentru 6 luni; 121 lei pentru 12 luni

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

De[i, la vremea respectiv\, J.K. Rowling a insistat c\ saga lui Harry Potter s-a `ncheiat odat\ cu volumul Harry Potter [i Relicvele Mor]ii, o nou\ carte ce `l are ca protagonist pe vr\jitorul de la Hogwarts va ap\rea `n libr\riileoccidentale `n luna iulie a acestui an.

Star Trek, pemâna „p\rintelui“lui HannibalFiindc\ 2016 este „Anul Star Trek“ (se `mpline[te jum\tate de secolde la debutul faimoasei francize), postul CBS lucreaz\ la lansareaunei noi serii Star Trek pe micile ecrane.

Noul „showrunner“ al acestui serial a fost ales `n persoana luiBryan Fuller, scenarist [i produc\tor TV veteran, care a mai rea -lizat pân\ acum serii precum Wonderfalls, Pushing Daisies [i, mairecent, Hannibal. Fuller nu numai c\ a fost toat\ via]a un fan StarTrek, dar a [i scris scenarii pentru seriile Deep Space Nine [i StarTrek: Voyager. El va colabora cu produc\torul executiv Alex Kurtz-man, cel care a scris scenariile ultimelor dou\ filme Star Trek pen-tru marile ecrane. Premiera noului serial a fost stabilit\ deocam-dat\ pentru luna ianuarie 2017.

Spielberg `ncearc\realitatea virtual\Celebrul regizor lu-creaz\ n prezent la unproiect cinematogra -fic legat de „ul timulr\cnet“ `n materie detehnologie, ima ginileimmersive.

Cineastul RobertStrom berg, specialist`n efecte speciale, aanun]at acest lucru `ntimpul ultimei edi]ii a Festivalului Sun-dance. „Compania mea,VRC, lucreaz\ cu Ste -ven Spielberg la unproiect conceput n modexclusiv pentru reali-tatea virtual\“, a de-clarat Strom berg.

„Faza urm\toare este s\ convingem [i al]i realizatori s\ seimplice n acest proiect.“ Stromberg a primit deja de dou\ oripremiul Oscar, pentru munca sa la Avatar [i Alice `n }araMinunilor, de Tim Burton.

Deocamdat\, Spielberg lucreaz\ la un film SF, Ready Pla -yer One, bazat pe un roman din 2011 scris de Ernest Cline.

Berlinalaplângesoartarefugia]ilorCea de-a 66-a edi]ie a Festivalului deFilm de la Berlin [i-a propus ca `n acestan s\ se concentreze asupra celui maimare val migrator de la cel de-Al DoileaR\zboi Mondial `ncoace.

„Tema principal\ a anului este drep-tul la fericire, la un c\min, la dragoste,dreptul de a-[i alege propria via]\“, ex-plic\ Dieter Kosslick, directorul Berli-nalei. „Anul acesta, edi]ia este special\,fiindc\ multe dintre filmele ce vor fiprezentate aici vor avea ca subiect imi-grarea, mai mult ca de obicei.“

Pe lâng\ filme, organizatorii Berli-nalei au mai pl\nuit [i alte ini]iativepentru refugia]i: colect\ri de fonduri,invita]ii la proiec]iile oficiale, stagii cuechipa festivalului. „Berlinala are posi-bilitatea de a aborda problema dintr-ununghi diferit, iar arta cinemaului poatelupta contra reac]iilor fondate peprejudec\]i“, explic\ Dieter Kosslick.

P\i s\ v\ spun cum s-a `ntâmplat.M\ rog, v\ spun doar detalii lecare intereseaz\ `n acest articol,c\ nu are rost s\ inventez lucruri`n plus.

Era un cimitir ca multe altele,amplasat la margine de ora[. Dinacela cu cruci mai mari [i mai mici, n func]ie de cum au avut oa-menii bani sau cât de fuduli erau.

C\, de exemplu, dac\ vecinul t\u deparcel\ i-a f\cut bunicului un mo -nument din marmur\ neagr\, nupo]i s\ stai cu mâinile `n sân. Tre-buie s\ te mprumu]i de undeva, s\stai `n limb\, nu [tiu ce s\ faci, dars\ aduni bani ca s\ ridici [i tu unmonument din marmur\ neagr\,m\car cu un centimetru mai `nalt.

Din cauza unor lucr\ri de `n\l -]are a carosabilului, apa a `nceputs\ b\lteasc\ [i s\ transforme loculde odihn\ `ntr-o, hai s\-i spunem,mla[tin\ de veci. Adic\ nu vreaus\ v\ sperii, dar era mai simplu s\duci mortul cu barca decât cu

ma [ina aia pompoas\. S-a pusa[adar problema str\mut\rii rezi-den ]ilor pe un nou teren, ferit deris cul de inunda]ie cronic\. Decipe un deal.

Acum s\ nu crede]i dumnea -voastr\ c\ mor]ii se mut\ ca pe mobi -l\. Nici vorb\! Trebuie f\cute, pen -tru fiecare n parte, dou\ procesiunidistincte: exhumarea [i re`nhu-marea cu pop\. Cu colaci, cu nea-muri [i cu ceva bancnote albastrepentru b\ie]ii cu sutan\. He, he,dac\ stau un pic s\ analizez, ce este sutana? Este un obiect

vestimentar n care se bag\ sutele.Doamna Lenu]a s-a stabilit `n

Australia acum mul]i ani. Avea ovia]\ bun\ printre canguri, dar [ijurase c\ atunci când va aveatimp, se va `ntoarce `n ]ar\ [i vacump\ra cel mai mare bloc de mar -mur\ neagr\, ca s\-i ciopleasc\maic\-sii un monument pe care s\scrie `ntreaga poezie Luceaf\rul,spre ve[nica ciud\ a vecinilorcare au sfidat-o cu ultima strof\din Floare Albastr\, ba au mai`ncurcat [i „totu[i“ cu „totul“.

Cam târziu a ajuns Lenu]a `n

]ar\, a[ spune. Nu c\ s-ar fi `ntâm-plat prea multe `ntre timp. Doarc\ s-a turnat foarte mult p\mântpeste locul fostului cimitir [i s-aconstruit un mall. {i nu cred c\am scris despre cum a fost exhu -mat\ mama femeii. Fire pragma -tic\, eroina noastr\ a angajat unavocat [i a amenin]at conducereamallului cu un scandal monstrupe teme religioase. Or, tu, ca mall,nu ai nevoie de asta. Dar nici nu aicum s\ escavezi pe sub funda]ie.Varianta cu oase la schimb a fostrefuzat\ vehement.

M\sur\tori topometrice exacteau indicat pozi]ia mormântului.Co respundea s\lii de cinemato graf,rândul patru, locul nou\. Acum,oricine vine la film are ocazia de aciti Luceaf\rul cap-coad\.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 513 » 13 – 19 februarie 2016

16 » fast food

Nici Idris Elba n-a fost nominali-zat la Oscarul pentru rol secundarpentru Beasts of No Nation, iaracum presa american\ dezbate in-tens subiectul, n vreme ce persoa-ne importante `[i spun p\rerea.De[i ar putea p\rea incorecte poli-tic, lu\rile de pozi]ie ale vedetelorbritanice Charlotte Rampling [iHelen Mirren sunt mai lucide de-cât `mbufn\rile personalit\]ilorde culoare care au anun]at c\ vorboicota gala. Cu franche]ea-i cu-noscut\, Rampling a spus c\ ceicare n-au fost nominaliza]i poatec\ nu meritau [i c\ introducând oasemenea discu]ie despre discri-minare, ajungi s\-i discriminezi [ipe albi. Mai recent, Helen Mirrena declarat c\ e nedrept s\ acuzi

Academia de discriminare [i c\Hollywood-ul mai bine s-ar `ngrijis\ le dea mai multe [anse profe-sioni[tilor de culoare.

Will Smith avea destul de pu -]ine [anse s\ fie nominalizat la Os-car pentru rol principal. Era aglo-merat\ sec]iunea, de[i, la o adic\,ar fi putut s\-i ia locul lui Matt Da-mon. Dac\ Damon apare `n fieca-re cadru din The Martian cu unaer ludic ce condamn\ [i mai multfilmul, Smith `[i sus]ine cauza cuo ndârjire care-l aminte[te pe Sid-ney Poitier din filmele de tinere]e.Filmul lui Peter Landesman e ba-zat pe fapte reale, plecând de la oanchet\ publicat\ de revista „GQ“`n 2009. ~n 2002, un medic legist

venit din Nigeria, dr. BennetOmalu (al c\rui vis era s\ devin\cet\ ]ean american, motiv pentrucare era suprapreg\tit), descoper\la autopsia unei foste glorii a echi -pei de fotbal locale Pitts burghStee lers ni[te anomalii ale creie-rului invizibile la prima vedere.Imun la ironiile colegului, dr.Omalu accept\ s\ pl\teasc\ dinbuzunar analizele suplimentarede laborator [i, documentându-se`n domeniul fotbalului american,descoper\ ceva cutremur\tor: Cre -ierul, nefiind fixat `n cutia crania -n\, este afectat, pe termen lung, deciocnirile repetate, provocândceea ce Omalu a numit ChronicTraumatic Encephalopathy (CTE),

o boal\ manifestat\ prin depresie,agresivitate, violen]\, pierderi dememorie, rar ame]eli, care i f\ceape bolnavi s\-[i piard\ min]ile [is\ se sinucid\. Landesman – caree [i jurnalist cu experien]\ `n su-biecte grele ca traficul de armesau de carne vie –, construie[teacest thri ller medical cu mi[c\riprecise, care bifeaz\ toate etapelegenului – de la primele dubii aledoctorului pân\ la tenacitateademon str\rii teoriei `n fa]a unormedici cunoscu]i [i tracas\rile Li-gii Na]ionale de Fotbal (NFL).De[i exist\ câteva momente de sus -pans când te a[tep]i ca dr. Omalusau celor dragi lui s\ li se `ntâm-ple ceva r\u, cele mai terifiante

momente sunt cele `n care-i vezipe fotbali[ti ciocnindu-[i c\[tilepe teren, ceea ce devine [i maigreu de privit odat\ ce [tii c\ CTEnu poate fi diagnosticat\ decâtpostum. Dat\ fiind popularitateaacestui sport [i imensele lui impli-ca]ii financiare, e de `n]eles de cemiza era atât de mare. Nu e `n -tâmpl\tor – [i chiar cineva faceaceast\ paralel\ `n film –, te gân-de[ti la marile procese `mpotrivacompaniilor produc\toare de ]i -g\ri [i la filmul lui Michael Mann,The Insider – Scandal `n industriatutunului. ~n 2013, a ap\rut [i undocumentar pe PBS, League of De-nial: The NFL’s Concussion Cri-sis, bazat pe cartea League of De-nial, publicat\ `n 2013 de repor-terii ESPN Mark Fainaru-Wada [iSteve Fainaru. Presa american\spune c\ un film precum Concus-sion nu s-ar fi putut face acum 10ani [i c\, dac\ p\rin]ii ajung s\vad\ un film hollywoodian cu osupervedet\, se vor gândi de dou\ori dac\ s\-[i mai dea copiii la fot-bal de performan]\. Bun, [i care epozi]ia NFL `n toat\ aceast\schimbare de paradigm\? Se parec\ dr. Omalu a câ[tigat pân\ lacap\t. Când a ie[it filmul (anultrecut, de Cr\ciun), pre[edinteleNFL a spus c\ liga e deschis\ spreviitor [i c\ investe[te `n cercet\ripentru prevenirea [i diagnostica-rea traumelor craniene. Fa]\ de`ncrâncenarea din 2002, NFL paredispus acum s\ dialogheze.

Concussion/ Trauma, de PeterLandesman. Cu: Will Smith, Alec Baldwin, Gugu Mbatha-Raw,Albert Brooks, David Morse

Film

Iulia BlagaCapete tariLansarea lui Concussionpe marile ecrane dinRomânia poate aduce maiaproape una dintretemele presante ale Oscarurilor din 2016 – a existat sau nu discrimi -nare rasial\ când Acade-mia American\ de Film [iTeleviziune (AMPAS) adecis nominaliz\rile? WillSmith, care a fost nomi-nalizat pentru rolul dinConcussion la Globul de Aur, dar nu [i la Oscar,a anun]at c\ nu va fiprezent, `mpreun\ cuso]ia sa, Jada Pinkett-Smith, la ceremonia din28 februarie.

513

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Pe veci cinefil