p. 1

Scrisoare din partea Directorului General

Raport de Responsabilitate 2008 Gabriel Resources Ltd.

Angajamentul faţă de comunitate

2008 a fost anul reînnoirii angajamentului nostru faţă de comunitatea din Roşia Montană, datorită recunoaşterii comune a importanţei dezvoltării Proiectului Roşia Montană şi a dorinței de a-l transforma într-un model de dezvoltare durabilă, prin activități de minerit responsabil.

Cu mult înainte de extragerea primului gram de aur, o companie trebuie să îşi prezinte în mod clar angajamentul faţă de comunitatea din jurul minei pentru a se asigura că impactul social şi economic al proiectului este unul pozitiv şi pe termen lung. Aceasta este responsabilitatea indus-triei miniere moderne şi acesta este elementul central al Proiectului Roşia Montană („Proiectul”).

În acest spirit am continuat să ne dezvoltăm programele comunitare. Prin parteneriatul nostru cu reprezentanţi ai comunităţii organizaţiilor non guvernamentale („ONG“), am continuat să sprijinim îmbunătăţirea educaţiei formale şi non-formale din şcolile din Roşia Montană. Am pro-gresat în construirea de locuinţe pentru familiile strămutate în noul cartier Recea. De asemenea, am realizat demersurile necesare pentru obţinerea autorizaţiilor de începere a construcţiei noului sat Piatra Albă – o aşezare care va combina facilităţile vieţii moderne cu un design tradiţional. Am reevaluat fiecare dintre programele noastre comunitare pentru a asigura o abordare „de jos în sus”, care să garanteze durabilitatea activităţilor menite să servească nevoilor şi aspiraţiilor comunităţii. Acest Raport este o mărturie a angajamentului nostru de a promova dezvoltarea durabilă, dar şi a eforturilor noastre de a integra valorile de mediu, sociale şi etice în toate activităţile Companiei.

În paginile care urmează se regăsesc detalii ale programelor noastre şi ale filozofiei noastre, pre-cum şi o explicaţie a standardelor la care am aderat – alături de măsurătorile pe care le-am dezvoltat pentru a permite evaluarea continuă a performanţei. În ansamblul său, acest Raport este o unitate de măsură a angajamentului nostru faţă de mineritul responsabil – pentru oamenii din Roşia Montană şi pentru întreaga Românie.

Keith R. HulleyChief Executive Officer 12 mai 2009

CuprinsCapitolul 1: Gabriel Resources pe scurt 2

Capitolul 2: Guvernanţa corporativă 7

Capitolul 3: Impactul economic al activităţilor noastre 8Capitolul 4: Angajaţii noştri 9

Capitolul 5: Comunitatea 12

Capitolul 6: Mediul înconjurător 17

Capitolul 7: Rezumat al performanţei în 2008 22

p. 2

Capitolul 1: Gabriel Resources pe scurt

Abordarea noastrå fa†å de dezvoltarea durabilå

Proiectul Roßia Montanå propune o minå modernå, proiectatå astfel încât så

respecte legisla†ia ßi standardele din România ßi Uniunea Europeanå, folosind cele

mai bune tehnici disponibile (Best Available Techniques – BAT), precum ßi cele mai

bune practici interna†ionale de management. Viziunea noastrå este så creåm valoare

pentru toate pår†ile interesate prin stabilirea unor noi standarde pentru mineritul

responsabil.

Unul dintre elementele-cheie ale viziunii Gabriel este necesitatea de a ac†iona ca un

motor al dezvoltårii durabile în comunitå†ile în care îßi desfåßoarå activitatea. Credem cå

practicile de dezvoltare durabilå garanteazå contribu†ia Companiei noastre la

bunåstarea pe termen lung a comunitå†ii ßi a societå†ii în general, impactul fiind måsurat

nu doar în termeni economici, ci ßi din punct de vedere al mediului, social ßi etic.

p. 3

Motivaţia de business Maximizarea performanţei depinde de continuitatea afacerii noastre şi de păstrarea licenţei de operare şi dezvoltare, precum şi de furnizarea de beneficii pe termen lung acţionarilor noştri. Maximizarea performanţei înseamnă de asemenea recunoaşterea faptului că valoarea adăugată poate fi realizată prin creşterea sustenabilităţii Proiectului luând în considerare aspectele sociale, de mediu, etice şi economice.

Prin integrarea practicilor de dezvoltare durabilă în activitatea noastră, ne consolidăm capacitatea de planificare şi viabilitatea pe termen lung. Mai exact, putem:• să ne păstrăm licenţa de operare;• să identificăm riscurile asociate cu activităţile noastre şi să

adoptăm cele mai potrivite măsuri pentru atenuarea acestor riscuri;

• să ne îmbunătăţim performanţa şi eficienţa, întrucât multe aspecte cheie ale afacerii noastre sunt legate de performanţa în materie de dezvoltare durabilă (de exemplu, prin asigurarea eficienţei energetice şi a consumului redus de apă sau prin facilitarea inovaţiei, am putea să reducem costurile şi să creştem câştigurile); şi

• să atragem şi să reţinem o forţă de muncă înalt calificată (de exemplu, prin asigurarea unor condiţii de muncă sigure şi sănătoase, a unor programe de dezvoltare a angajaţilor şi a unui mediu nediscriminatoriu, precum şi prin respectarea drepturilor omului şi a culturii locale, atragem mai bine angajaţii şi îi păstram pe termen lung).

Mai mult decât businessNumeroase beneficii sociale şi de mediu decurg, de asemenea, din integrarea practicilor durabile. Putem contribui la crearea unei comunităţi sustenabile cu un standard de viaţă mai bun. Pe lângă creşterea pe care o aducem economiei, putem ajuta la conservarea biodiversităţii şi la clădirea unei încrederi mai mari în comunitate.

Viziunea noastră faţă de dezvoltarea durabilăViziunea noastră este de a crea valoare durabilă pentru toţi acţionarii noştri, pentru angajaţi, comunităţile-gazdă, partenerii de afaceri, contractori şi furnizori. Mai presus de toate, ne dorim să fim un catalizator pentru dezvoltarea zonei Roşia Montană. Ne străduim să creăm valoare pentru acţionarii noştri prin adoptarea unor practici solide de guvernanţă, printr-o comunicare deschisă şi prin alinierea la cele mai bune practici naţionale şi internaţionale. Ne concentrăm pe investiţii şi generarea de valoare pe termen lung, asigurându-ne în acelaşi timp că satisfacem nevoile pe termen scurt.

Responsabilitatea socială corporativă („Corporate Social Responsibility – CSR”) şi Dezvoltarea durabilă („Sustainable Development” – SD)O organizaţie cu un comportament responsabil din punct de vedere social ţine seama de interesele societăţii şi îşi asumă responsabilitatea pentru impactul activităţilor sale asupra părţilor interesate şi asupra mediului în toate aspectele.

În dezvoltarea Proiectului Roşia Montană, Gabriel se străduieşte să atingă obiectivele de afaceri, fără însă a-şi neglija responsabilităţile civice. Aceasta înseamnă depăşirea obligaţiei statutare de a se conforma cu legislaţia şi luarea de măsuri suplimentare pentru a crea un mediu de lucru sănătos şi motivant, pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii comunităţii şi mediul existent, dar şi pentru a promova răspunderea.

CSR ca mijloc de a realiza SD• Concentrându-ne pe educaţie şi pe construirea de

abilităţi, ne concentrăm pe viitor. Eforturile noastre de responsabilitate socială ne vor ajuta să promovăm creşterea comunităţii, fără însă să ignorăm nevoile pe termen scurt ale acesteia. Astfel, CSR devine instrumentul cel mai important pentru realizarea dezvoltării durabile.

• Prin adoptarea unui comportament responsabil, Compania facilitează dialogul cu părţile interesate şi îşi redefineşte relaţiile cu autorităţile publice şi societatea.

• Politica de CSR a companiei vine în completarea politicilor sociale şi de mediu, dar şi a legilor şi reglementărilor.

• Prin utilizarea unor instrumente de raportare precum ISO 26000, care va intra în vigoare în curând, CSR îmbunătăţeşte transparenţa, monitorizarea constantă şi evaluarea practicilor noastre corporative.

• CSR ne ajută să transformăm vorbele în fapte.

Misiunea şi valorile de CSR Ne străduim să acţionăm ca un cetăţean corporativ responsabil, angajat

să construiască proiecte precum Proiectul Roşia Montană, împreună cu comunitatea locală, în beneficiul tuturor părţilor implicate. Scopul nostru este să contribuim la creșterea nivelului de trai în comunităţile în cadrul cărora ne desfăşurăm activitatea.

Ne-am asumat angajamente în următoarele domenii: • Cele mai bune practici din domeniul guvernanţei corporative,

deoarece acestea îi afectează pe toţi cei interesaţi, angajaţi, comunităţi locale, economia în ansamblul său, investitori şi parteneri.

• Dezvoltarea durabilă, responsabilă, pe toată durata de viaţă a operaţiunilor noastre miniere, precum și după închidere, şi

• Desfăşurarea operaţiunilor în mod etic şi responsabil, respectând siguranţa, sănătatea şi bunăstarea angajaţilor şi partenerilor noştri din comunitate.

Pe baza valorilor noastre, ne concentrăm asupra integrării responsabilităţii sociale corporative (CSR) în toate aspectele operaţiunilor noastre. Am adoptat o nouă abordare a strategiei de CSR, care încurajează o dezvoltare la baza comunității, în locul unei abordări de sus în jos. Mai mult, această nouă abordare cuprinde şi principiile dezvoltării durabile.

p. 4

Politica de CSR • Toate proiectele de CSR vor fi întreprinse în parteneriat cu

membrii comunităţilor locale şi se vor concentra pe zona de impact imediat a Proiectului. Dacă abilităţile şi structurile necesare nu există în zonă, se vor realiza demersuri pentru construirea acestei infrastructuri.

• Proiectele de CSR sunt iniţiate ca răspuns la nevoile exprimate de comunitate.

• Compania intenţionează să acţioneze într-un mod transparent în ceea ce priveşte sprijinul acordat proiectelor.

• Toate proiectele de CSR susţinute de Companie trebuie să fie legate direct de Proiectul în sine.

Abordarea noastră privind raportarea În 2008 am adoptat un nou cadru de raportare bazat pe indicatori-cheie de performanţă (KPI) pentru a ne îmbunătăţi răspunderea şi transparenţa, pentru a oferi un set de date uşor de înţeles (uşor de urmărit de la an la an) şi pentru a informa şi angaja părţile interesate într-un mod eficient. În plus, acest cadru este un instrument de management care ne va ajuta să evaluăm mai bine progresul iniţiativelor sociale şi de mediu, asigurând în acelaşi timp consecvenţă în comunicare.

Acest Raport de Responsabilitate este o completare a Raportului Anual şi prezintă performanţa noastră în raport cu obiectivele de dezvoltare durabilă şi responsabilitate corporativă pentru anul încheiat la 31 decembrie 2008. Formatul se bazează pe standardul care urmează să intre în vigoare, ISO 26000 (www.iso.org), un ghid internaţional pentru organizaţiile publice şi private. Peste 400 de experţi din 87 de ţări, precum şi numeroşi experţi din organizaţii de renume mondial, cum ar fi Comisia Europeană, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Programul de Dezvoltare al Naţiunilor Unite, Amnesty International şi diferite sindicate şi organizaţii patronale, s-au implicat în elaborarea standardului ISO 26000 privind responsabilitatea socială corporativă. În momentul finalizării şi publicării, ISO 26000 va detalia o serie de principii de CSR care afectează aspecte-cheie, precum drepturile omului, mediul înconjurător, piaţa muncii şi consumatorii, practicile corecte de operare şi implicarea comunităţii. Acest standard va oferi îndrumări importante privind implementarea principiilor şi programelor de CSR.

De trei ani raportăm cu privire la activităţile şi rezultatele noastre sociale şi de mediu. În această perioadă ne-am dezvoltat şi îmbunătăţit abordările de responsabilitate şi raportare, în concordanţă cu principalele noastre valori şi credinţe.

Vom proceda la fel şi de acum înainte. În 2006-2007 ne-am schimbat abordarea asupra responsabilităţii, astfel încât încurajăm contribuţia şi dezvoltarea comunităţilor încă de la nivelul de bază. În 2007-2008 am introdus un nou tip de raportare, bazată pe indicatori cheie de performanţă (KPI). Această nouă abordare va facilita evaluarea şi raportarea progresului social şi de mediu de-a lungul timpului şi ar trebui să asigure consecvenţă în comunicare.

Conformarea cu standardelePracticile noastre din domeniul dezvoltării durabile se bazează pe standardele ISO 26000. Scopul nostru este să realizăm progrese semnificative în alinierea la aceste standarde, estimate să intre în vigoare până în 2010.

În plus, am aderat în totalitate la o serie de principii naţionale şi internaţionale deja existente, printre care cele 10 principii privind dezvoltarea durabilă ale Consiliului Internaţional pentru Industria Minieră şi Metalurgică (www.icmm.com) şi cele 10 principii ale UN Global Compact (www.unglobalcompact.org) în domenii precum drepturile omului, legislația muncii, mediu şi anti-corupţie. În mod regulat depunem un COP (comunicare de progres) la UN Global Compact. O descriere detaliată a acestor standarde, precum şi a altora pe care le susţinem, este prezentată în secţiunea „Angajamente publice”, în capitolul „Guvernanţă corporativă”.

Angajament şi raportarePentru a ne îmbunătăţi eforturile de angajare în privinţa raportării publice, începând cu această ediție introducem şi un formular de feedback, încurajând toate părţile interesate să îl folosească drept instrument prin care să ne comunice preocupările şi opiniile lor cu privire la acest document, precum şi cu privire la practicile, politicile şi filozofia noastră de dezvoltare durabilă. Aceste opinii vor fi luate în considerare în activităţile noastre viitoare şi în Raportul de Responsabilitate 2009.

Disponibilitatea raportului Acest Raport este o completare a Raportului Anual şi este disponibil în format tipărit şi online. Raportul online poate fi descărcat de pe website-ul nostru, alături de Rapoartele de Responsabilitate şi Rapoartele Anuale anterioare.

Managementul dezvoltării durabile Structură şi responsabilităţi În prezent, cerinţele de răspundere corporativă sunt mai mari ca oricând, factorii de interes solicitând o transparenţă sporită din partea mediului de afaceri. Pentru a face faţă acestor aşteptări, Gabriel a instituit o structură dedicată pentru dezvoltarea durabilă, responsabilităţi individuale clare şi principii-cheie de guvernanţă.

Consiliul de Administraţie cuprinde şase comitete: Audit, Compensaţii, Guvernanţă Corporativă, Financiar, Tehnic, Relaţii guvernamentale şi Dezvoltare durabilă. Toate comitetele sunt alcătuite din directori consideraţi independenţi de Consiliul de Administraţie. Componenţa Consiliului este descrisă în detaliu pe website, la www.gabrielresources.com/investor-02.htm.

Comitetul Tehnic al Consiliului supervizează aspecte legate de toate etapele exploatării miniere, de la explorare şi construcţie până la operare şi închidere. De asemenea, evaluează gestionarea aspectelor de sănătate, siguranţă şi mediu, asigurând implementarea celor mai bune practici. Responsabilitatea Comitetului de Relaţii guvernamentale şi Dezvoltare durabilă este de a monitoriza performanţa socială şi de mediu precum şi

p. 5

conformitatea cu legislaţia aplicabilă din domeniul siguranţei, responsabilităţii sociale şi mediului.

Diagrama de mai jos ilustrează modul în care dezvoltarea durabilă este integrată în patru dintre comitetele Consiliului de Administraţie, evidenţiind responsabilităţile fiecăruia.

Dialogul cu părţile interesate Dialogul cu părţile interesate este un proces continuu şi strategic de îmbunătăţire a înţelegerii modului în care Proiectul afectează comunitatea locală. Acest proces este de ajutor în special pentru definirea valorii pe care o poate crea Proiectul şi pentru integrarea aşteptărilor părţilor interesate în ceea ce facem şi în toate aspectele planificării noastre pe termen lung.

Care sunt părţile interesate?Părţile interesate sunt acei oameni care pot fi afectaţi de operaţiunile noastre (în mod pozitiv sau negativ), cei care au un interes în ceea ce facem sau cei care au o influenţă asupra a ceea ce facem noi. Pentru a-i angaja în dialog, în primul rând i-am identificat, le-am evaluat aşteptările şi preocupările cu privire la activităţile noastre, pe toată durata ciclului de viaţă al minei. În plus faţă de părţile interesate, recunoaştem şi preocupările grupurilor minoritare locale, precum şi alţi factori culturali consideraţi importanţi.

Fie că este vorba de acţionarii noştri, de forţa de muncă, locuitori sau susţinători ai Proiectului nostru, recunoaştem că toţi joacă un rol important ca părţi interesate centrale pentru Compania noastră. Îi recunoaştem de asemenea pe cei care influenţează considerabil afacerea noastră: organizaţiile comunitare, guvernele şi autorităţile locale şi regionale, organizaţiile non guvernamentale, partenerii de afaceri, presa, asociaţiile industriei şi comunitatea de investiţii.

Părţile interesate Cine sunt ei Interese şi preocupări principale

Parteneri de afaceri şi contractori

Organizaţiile afectate (direct şi indirect) de aprobarea Proiectului (inclusiv cele cu care lucrăm)

Stabilitate financiară

Practici de guvernanţă

Cler Biserici şi reprezentanţi ai clerului, asociaţii religioase

Impactul pe care îl va avea programul nostru de strămutare şi relocare asupra parohiei, cimitirelor şi bisericilor locale

Comunitate Persoanele care reprezintă comunitatea locală din apropierea perimetrului propus pentru mină

Atenuarea impactului social și de mediu asociat cu Proiectul propus

Asigurarea dezvoltării durabile a comunităţii (creșterea viitoare a oportunităţilor care pot fi menţinute după închiderea minei):

• ocuparea forţei de muncă locale• crearea de afaceri• sprijinirea programelor sociale• reabilitarea mediului

Asociaţii culturale Instituţii şi asociaţii regionale şi naţionale responsabile de conservarea patrimoniului cultural al ţării

Impactul Programului de strămutare şi relocare şi al dezvoltării proiectului asupra patrimoniului cultural naţional existent şi potenţial

Angajaţi Forţa noastră de muncă include aproximativ 200 de angajaţi români, majoritatea din comunitatea locală

Condiţiile de lucru ale angajaţilor, sănătatea şi siguranţa la locul de muncă

Oportunităţi de carieră (învăţare şi instruire)

Deoarece mulţi locuiesc în apropierea perimetrului propus pentru mină, aceştia sunt interesati de locurile de muncă de la nivel local, de crearea de afaceri şi dezvoltarea infrastructurii (şcoli, îngrijiri medicale)

Organizaţii din

industrie

Asociaţii din industrie, asociaţii specifice de ramură şi sindicate la nivel naţional şi internaţional

Schimbările de politică asociate cu sectorul, de la legislaţia de mediu la standardele de siguranţă şi cele mai bune practici

Consiliul de Administra†ie Gabriel Resources

Comitetul de audit

Comitetul de guvernan†å corporativå

Comitetul tehnic

Audituri externe ßi interne

Îndeplinirea cerin†elor privind comunicarea informa†iilor

Linii directoare ßi principii privind guvernan†a corporativå

Eticå ßi integritate

Diligen†a, monitorizarea performan†ei ßi conformarea legislativå cu privire la condi†iile de sånåtate, siguran†å, ßi mediu

Implementarea celor mai bune practici

Elaborarea strategiei ßi implementarea abordårii „bun vecin”, sus†inând dezvoltarea economicå ßi crearea bunåstårii în comunitate, supervizarea responsabilitå†ii sociale

Comitetul de rela†ii

guvernamentale ßi dezvoltare

durabilå

p. 6

Părţile interesate Cine sunt ei Interese şi preocupări principale

Organizaţii internaţionale

Mediu, patrimoniu, educaţie, instituţii publice, organizaţii private

Impactul de mediu şi social asociat cu Proiectul

Practici solide de guvernanţă

Responsabilitate socială corporativă

Comunitatea de investiţii

Analiştii financiari ce îi consiliază pe acționarii existenţi şi potenţiali cu privire la performanţa Companiei

Venituri financiare bune

Performanţă puternică

Practici solide de guvernanţă

Responsabilitate socială corporativă

Autorităţile locale, regionale și naţionale

Autorităţile locale, regionale şi naţionale Autorizaţiile necesare pentru derularea proiectului şi legislaţia actuală

Stabilesc cadrul legislativ şi fiscal pentru operaţiunile legate de sectorul minier, emit licenţe şi monitorizează planurile de închidere

Mass-media Presa scrisă, posturile de radio şi televiziune

Ştiri cu privire la dezvoltarea proiectului şi preocupările şi problemele factorilor de interes

ONG-uri ONG-urile cu care colaborăm sunt organizaţii de mediu, culturale, sociale şi educaţionale, în principal la nivel local şi regional, deşi şi alte ONG-uri naţionale sunt interesate de noutăţi despre Companie

Impactul şi performanţa socială şi de mediu

Etică şi politici de guvernanţă

Acţionari Investitori individuali şi instituţionali în Compania noastră

Performanţa companiei

Graficul de timp al Proiectului

Practici de bună guvernanţă

Riscuri financiare şi nefinanciare

Furnizori Companiile din apropierea operaţiunilor noastre și furnizori internaţionali

Contracte de furnizare și procese de plăţiStandardele pe care le cerem de la furnizorii noștri

DialogÎn fiecare zi, membrii Companiei comunică cu numeroşi oameni, din diferite domenii. Fiecare interacţiune este o ocazie de a asculta, menţine şi promova dialogul cu cei interesaţi şi de a veni în întâmpinarea preocupărilor şi aspiraţiilor lor. În 2008, Compania a interacţionat în mod regulat şi a atins niveluri mai ridicate de dialog cu angajaţii şi comunitatea locală, furnizorii, contractorii şi acţionarii.

Compania are de asemenea un dialog constant cu cei care ne influenţează afacerea, precum comunitatea investitorilor, guvernele, asociaţiile din industrie, sindicatele, ONG-urile şi mass-media.

Metode de dialog În 2008, Compania a adoptat o gamă largă de metode de dialog, atât formale cât şi informale, adaptate pentru fiecare categorie de părţi interesate, astfel încât să faciliteze comunicarea şi să satisfacă aspiraţiile fiecărui grup în mod optim. Un exemplu de astfel de dialog adaptat este detaliat în Capitolul 5, unde sunt prezentate instrumentele şi oportunităţile de implicare comunitară în cazul strămutării şi relocării.

De-a lungul anului au avut loc mai multe vizite pe teren, în timpul cărora diferite organizaţii culturale, ONG-uri, membri ai presei şi alte persoane au avut ocazia de a petrece timp în comunitate şi de a afla despre Proiect direct de la Companie, locuitori dar şi de la ONG-urile care se opun. Au fost organizate activităţi şi reuniuni locale, precum și vizite în casele construite în noul sat. Au avut loc de asemenea numeroase întâlniri individuale.

Consultare cu comunitatea privind construirea satului Piatra Albå.

p. 7

Au fost folosite şi metode de comunicare unidirecţională, cum ar fi comunicate de presă, articole publicate în ziarul local, informări regulate, rapoarte trimestriale şi anuale etc.

Cei interesaţi pot comunica în orice moment cu Compania prin deplasarea la unul din centrele de informare (unul permanent în Roşia Montană şi cinci create special pentru Evaluarea Strategică de Mediu – v. Secţiunea de Mediu pentru mai multe detalii) sau la Biroul de Relaţii Comunitare din Roşia Montană. De asemenea, cei interesaţi pot aborda Compania prin intermediul sistemului de plângeri şi reclamaţii, care pot fi transmise prin poştă, e-mail sau telefon.

Încredere şi transparenţăRecunoaştem importanţa construirii de relaţii şi a rolului transparenţei şi al răspunderii, nu doar în scopuri de raportare publică, ci şi cu privire la succesul dialogului cu părţile interesate. Politicile noastre referitoare la dezvoltarea durabilă şi conduita în afaceri promovează angajamentul de a acţiona cu onestitate şi integritate în toate activităţile noastre, incluzând dialogul cu cei interesaţi.

Abordarea dialoguluiAbordarea noastră privind dialogul se bazează pe viitorul standard ISO 26000 care precizează că părţile interesate au dreptul de a participa activ la culegerea de informaţii, planificare, stabilirea direcţiilor şi luarea deciziilor cu privire la rezultatele care le vor afecta vieţile.

Beneficiile dialoguluiInformaţiile pe care le primim de la cei interesaţi ne ajută să ne îmbunătăţim activităţile, să atenuăm posibilul impact advers şi să întărim impactul pozitiv, conform obiectivelor noastre de dezvoltare durabilă. În plus faţă de promovarea dialogului cu cei interesaţi, încurajăm împărtăşirea de cunoştinţe chiar şi între noi: împărtăşirea lecţiilor învăţate din relaţiile individuale înseamnă de fapt întărirea relaţiilor noastre cu părţile interesate.

Capitolul 2: Guvernanţa corporativă Gabriel Resources intenţionează ca Proiectul Roşia Montană să seteze un nou standard în industria minieră din Europa şi din întreaga lume. Aceasta nu înseamnă doar să construim mina cea mai avansată din punct de vedere tehnologic, respectând standardele sociale și de mediu – ci să facem acest lucu printr-un proces deschis, transparent şi etic.

Politicile noastre de conduită în afaceri şi eticăNe angajăm să respectăm cele mai înalte standarde de guvernanţă. Cultura noastră corporativă promovează standarde etice înalte, integritatea personală şi respectul față de ceilalţi. Aşa cum se prezintă în detaliu în Codul de Conduită şi Etică

în Afaceri, precum şi în Politica privind Practicile Străine de Corupţie, ne străduim să ne desfăşurăm activitatea cu onestitate, integritate, în conformitate cu legea şi standardele etice. În 2008, toţi angajaţii Companiei au participat la prezentări şi discuţii în care li s-a reamintit să se conformeze în permanenţă Codului şi să demonstreze o bună etică profesională în îndeplinirea sarcinilor. Subiecte precum politica „fără mită” şi respectul pentru mediu şi cultura locală au fost abordate în timpul discuţiilor.

Angajamentele publice Angajamentul nostru pentru dezvoltare durabilă este demonstrat

de voinţa noastră de a adopta şi îmbrăţişa iniţiative şi procese-cheie care conduc la cele mai bune practici. Recunoaştem şi susţinem următoarele iniţiative externe:

• Consiliul Internaţional pentru Industria Minieră şi Metalurgică, 10 principii de dezvoltare durabilă (www.icmm.com)

• Codul Internaţional pentru Managementul Cianurilor (ICMC)(www.cyanidecode.org)

• Indicatorii de performanţă IFC pentru protecţia socială şi a mediului (www.ifc.org)

• Declaraţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) privind Principiile şi Drepturile Fundamentale la Muncă (www.ilo.org)

• Consiliul interguvernamental pentru schimbări climatice – cele mai bune tehnici disponibile în industria minieră (www.epa.ie)

• Liniile directoare ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) pentru întreprinderile multinaţionale (www.oecd.org)

• Ghidul Băncii Mondiale şi IFC privind activităţile de strămutare şi relocare (www.ifc.org)

TransparenţăÎn ceea ce priveşte practicile noastre etice, anti-corupţie şi de transparenţă, în 2008 am continuat să respectăm principiile UN Global Compact (principiul 10) şi ICMM (principiul 1) fiind participanţi activi şi furnizând informaţii în mod regulat sub forma Comunicării de progres UNGC (COP).

Adoptarea celui de-al 10-lea principiu al UN Global Compact înseamnă că Gabriel nu doar evită orice formă de corupţie, cum ar fi mita, dar şi dezvoltă politici pentru a aborda acest subiect şi încearcă să fie transparentă în activităţile sale. În plus, principiul 1 al ICMM precizează că Gabriel trebuie să „coopereze cu guvernele, industria şi alte părţi interesate pentru a realiza politici publice, legi, reglementări şi proceduri eficiente şi adecvate care să faciliteze contribuţia sectorului minier, mineralelor şi metalelor la dezvoltarea durabilă în cadrul strategiilor naţionale de dezvoltare durabilă”.

p. 8

obţinerea unui ordin judecătoresc care să oblige Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale să anuleze licenţa de concesionare a exploatării la Roşia Montană a fost respinsă de instanţe în februarie 2009.

Capitolul 3: Impactul economic al activităţilor noastre Gabriel s-a angajat să susţină dezvoltarea durabilă a mediului local de afaceri şi a proiectelor sociale. Promovăm pe cât posibil contractarea de furnizori locali. Achiziţiile din surse locale sunt prioritare, fiind urmate, în ordine, de cele regionale şi naţionale.

Valoarea economică generată şi distribuită în comunitateFurnizori localiÎn 2008, Gabriel a cheltuit aproximativ 67,8 milioane RON (28,7 milioane CAD)(1) pentru bunuri şi servicii, din care aproximativ 4,3 milioane RON (1,8 milioane CAD) s-au îndreptat către întreprinderile mici şi mijlocii din comunitatea locală. Aceste sume exclud orice cheltuieli legate de taxe, redevenţe sau alte obligaţii similare.

Cea mai mare contribuţie a noastră la economie în 2008 se referă la şantierul de construcţii Recea. Acest cartier rezidenţial de 22 de hectare, cu o infrastructură modernă, a generat anul trecut aproximativ 25 de milioane RON (10,6 milioane CAD) cu titlu de cheltuieli la nivel judeţean. Cheltuielile regionale în 2008 s-au ridicat la aproximativ 72% din cheltuielile totale ale Companiei.

Descriere Sumă (RON)

Cheltuieli locale (comuna Roşia Montană) 1.881.500

Cheltuieli comunitare (zona învecinată – Abrud, Câmpeni etc., excluzând comuna Roşia Montană) 2.426.850

Total comunitate 4.308.350

Cheltuieli la nivel judeţean – Alba ( excluzând cheltuielile totale comunitare de mai sus) 32.683.700

Cheltuieli regionale (judeţele învecinate, exclusiv Alba) 11.585.750

Cheltuieli regionale totale 48.577.800

Bucureşti 19.209.330

Total 67.787.130

(1) Toate conversiile sunt realizate la cursul mediu de schimb pentru 2008, de

2,358 RON = 1 CAD, potrivit statisticilor Băncii Canadei

Principiul 10 al UN Global Compact: companiile trebuie să acţioneze împotriva corupţiei în toate formele sale, inclusiv extorcarea şi mita. Principiul 1 ICMM: implementarea şi menţinerea unor practici de afaceri etice şi a unor sisteme solide de guvernanţă corporativă.

Toţi angajaţii continuă să beneficieze de instruire cu privire la Codul de Conduită al Companiei în cadrul efortului nostru de a promova un comportament etic în afaceri. În plus, Compania insistă ca toţi consultanţii, contractorii şi furnizorii să semneze Codul de Conduită în afaceri.

LitigiiCâteva ONG-uri au iniţiat numeroase procese în instanţă împotriva autorităţilor de reglementare din România de la nivel local, regional şi naţional care au puterea administrativă de a acorda avize, autorizaţii şi aprobări pentru orice aspecte legate de explorarea şi dezvoltarea Proiectului. Acţiunile includ atât acţiuni civile, cât şi plângeri penale şi în general susţin că autorităţile de reglementare încalcă legislaţia română, solicitând anularea licenţei, avizului sau aprobării.

Compania a intervenit în majoritatea acestor cazuri pentru a se asigura că instanţelor de judecată din România care judecă aceste cazuri li se prezintă o analiză corectă din punct de vedere juridic, reală şi echilibrată a modului în care acţiunile autorităţilor de reglementare din România se încadrează în legislaţia aplicabilă.

Deşi am conceput Proiectul astfel încât să respecte toate legile aplicabile, pentru a ne proteja de alte întârzieri ale procesului de acordare a autorizaţiilor, numeroase acțiuni intentate de ONG-uri din România ar putea pune şi în continuare eventuale piedici în calea Proiectului.

Compania a continuat litigiul sub forma unui apel la decizia prin care Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a suspendat procedura Evaluare a Impactului asupra Mediului.

În septembrie 2008, Compania a iniţiat un alt litigiu împotriva Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile ca urmare a refuzului acestuia de a emite avizele de operare în siguranţă pentru barajele din cadrul Proiectului. Curtea de Apel Bucureşti ne-a dat câştig de cauză în februarie 2009.

În decembrie 2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât anularea definitivă şi irevocabilă a Certificatului de Descărcare Arheologică nr. 4. Compania a primit o motivaţie scrisă a hotărârii în primul trimestru al anului 2009, va remedia orice erori identificate de Curte şi va depune un raport revizuit pentru a obţine un nou certificat de descărcare arheologică.

Acţiunea legală împotriva Companiei prin care se încerca

p. 9

Stimularea locurilor de muncă localeÎn acest sens, pentru susţinerea dezvoltării comunităţii din apro-pierea locaţiilor unde ne desfăşurăm activitatea, politica Gabriel este de a crea cât mai multe locuri de muncă la nivel local. În încercarea de a obţine calificările necesare pentru derularea activităţii, Gabriel acordă prioritate locuitorilor şi îi ajută chiar să obţină aceste calificări. O dovadă în acest sens este Programul de formare profesională şi educare a adulţilor, care în 2007 a cuprins 50 de cursuri de formare pentru 1800 de membri ai comunităţii. Programul este suspendat în momentul de faţă din cauza stadiului actual al Proiectului, însă Gabriel s-a angajat să îl redemareze de îndată ce Proiectul îşi reia cursul.

Impozite

Pe lângă beneficiile sociale şi economice pentru comunitate descrise în acest Raport, investiţia noastră în România include şi impozitele pe care le plătim la stat şi cele pe care le colectăm de la angajaţii noştri în numele statului. În 2008, Compania a plătit aproximativ 48 milioane RON (20,5 milioane CAD) cu titlu de taxe şi penalităţi.

Industria extractivă necesită investiţii semnificative pentru explorarea şi dezvoltarea resurselor înainte de demararea producţiei şi generarea de venituri. Doar începând cu faza de producţie plăţile includ şi impozite pe profit şi redevenţe.

Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) – principalele taxe şi penalităţi plătite în 2008

Descriere Sumă (RON)

Impozitul pe venitul companiei şi penalităţidin 2003 în 2007(1) 36.009.317

Impozite pe salarii plătite de companie 3.782.829

Impozitul pe venitul angajaţilor şi fonduri de asigurări sociale 4.340.322

Impozite pe proprietăţi (terenuri, clădiri, vehicule) 2.477.658

Taxa pe exploatarea minieră 597.070

TVA pentru anii anteriori şi penalităţi 470.398

Impozite cu reţinere la sursă pentru furnizori străini şi penalităţi 314.157

Avize de construcţie – Inspectoratul de Stat Alba Iulia 164.804

Avize de construcţie – Primăria Alba Iulia 106.347

Total 48.262.901 (1) Impozitul pe venit și penalitățile pentru perioada 2003 – 2007 au fost

contestate în instanță de RMGC

MicroCreditÎn 2007, Gabriel a lansat Roşia Montană MicroCredit, o instituţie de micro-finanţare însărcinată de Companie să contribuie la soluţionarea problemelor comunităţii prin furnizarea de sprijin şi servicii financiare micilor antreprenori locali. Pe lângă serviciile de consultanţă şi cele financiare, MicroCredit contribuie la organizarea de cursuri de formare pentru antreprenorii existenţi, dar şi pentru cei care se adresează pentru prima dată instituţiei.

În 2008, din cauza faptului că Proiectul a fost sistat, activităţile MicroCredit au fost suspendate. Din cauza crizei economiei globale, se impun condiţii de creditare mai dure de către băncile afectate, iar numărul de şomeri creşte. În aceste vremuri de criză, creditele mici sunt cruciale, mai ales pentru antreprenorii din zonele defavorizate. Microcreditele îi pot ajuta pe locuitorii din Roşia Montană şi din împrejurimi să se angajeze în activităţi economice generatoare de venit şi să furnizeze oportunităţi de ameliorare a condiţiilor de trai în comunitate.

Capitolul 4: Angajaţii noştri2008 a fost un an plin de provocări pentru noi. Suspendarea procedurii de Evaluare a Impactului asupra Mediului pentru Proiectul Roșia Montană a condus la disponibilizări, ceea ce a dus la incertitudine, motivaţie redusă şi un spirit de echipă diminuat în rândul angajaţilor rămaşi. Această atmosferă a fost întărită și de presiunea din partea opoziţiei externe faţă de Proiect.

Disponibilizări Ce şi când2008 a fost un test pentru angajamentul Companiei faţă de angajaţii săi, atunci când suspendarea procedurii de Evaluare a Impactului asupra Mediului pentru Proiectul Roşia Montană a impus reducerea forţei de muncă a Companiei.

Într-o întâlnire care a avut loc în noiembrie 2007, Consiliul de Administraţie a realizat că, din cauză că unele aspecte ale Proiectului nu pot continua pe durata suspendării, este necesară reducerea forţei de muncă. A fost întreprinsă o analiză atentă a tuturor activităţilor asociate cu dezvoltarea Proiectului, cu obiectivul de a reduce cheltuielile pentru a ne asigura că rămânem puternici financiar, încercând în acelaşi timp să redemarăm procesul de obţinere a avizelor şi autorizaţiilor necesare. Prin urmare, la începutul lunii decembrie 2007, Compania şi-a anunţat intenţia de a suspenda construcţia şi achiziţia echipamentelor cu timp îndelungat de livrare şi achiziţia drepturilor de suprafaţă, alături de numeroase alte activităţi. În cadrul planului său de reducere a activităţilor, Compania şi-a anunţat de asemenea intenţia de a concedia o parte din angajaţi. Această decizie dificilă a fost considerată singura opţiune disponibilă care ar asigura viabilitatea pe termen lung a Companiei de a obţine autorizaţiile şi de a construi o mină modernă.

Bucureşti 28%

Jud. Alba55%

Judeţe învecinate 17%

Cheltuieli la niveljudeţean

Cheltuieli Bucureşti

Cheltuieli judeţeleînvecinate

Defalcarea cheltuielilor companiei în 2008

p. 10

Rezultat: impactul asupra angajaţilor şi măsurile luate pentru atenuarea impactuluiPrincipalul motiv al acestei decizii este că Roşia Montană este situată la o distanţă semnificativă de orice altă aşezare, iar majoritatea comunităţii depinde economic de Compania noastră. În plus, recunoaştem posibilitatea ca disponibilizările să pună în pericol accesul oamenilor la servicii de bază precum îngrijirile medicale.

Împreună cu sindicatele, au fost identificate următoarele oportunităţi de sprijin:

• Opţiunea de a alege între pensionarea anticipată şi concediere (din perspectiva plăţilor);

• Asistenţă pentru pregătirea cererilor de pensionare şi şomaj şi depunerea acestora la autorităţile competente; şi

• Asistenţă şi îndrumare unu-la-unu pentru persoanele interesate de găsirea unui nou loc de muncă (asistenţă pentru completarea cererilor şi instruire de specialitate referitoare la abordarea unui interviu şi gestionarea problemelor de legislaţie a muncii).

Detaliile şi datele generale referitoare la legislaţia în vigoare în domeniul şomajului, datele privind diferitele programe de instruire, sfaturi pentru un viitor loc de muncă şi datele de contact pentru asistenţă şi suport, atât în interiorul, cât şi în exteriorul Companiei (ex. agenţiile naţionale, regionale şi locale de ocupare a forţei de muncă) au fost integrate într-o broşură elaborată de Departamentul de Resurse Umane în colaborare cu sindicatul.

Soluţia inovatoare descrisă mai sus subliniază încrederea noastră în responsabilitatea socială corporativă şi dezvoltarea durabilă, precum şi eforturile noastre continue de a echilibra preocupările economice, de mediu şi sociale ale generaţiei prezente şi viitoare.

Situaţia actualăÎn martie 2008 s-a încheiat perioada de preaviz de trei luni (impusă de lege) şi 168 de angajaţi disponibilizaţi au primit compensaţii – sumele individuale depinzând de vechimea în cadrul Companiei. În plus faţă de beneficiile lunare de şomaj acordate de stat, angajaţii primesc plăţi compensatorii de la Companie timp de doi ani. Aceste plăţi încetează dacă şi când angajatul disponibilizat este reangajat de Companie în perioada de compensaţii de doi ani.

Dezvoltarea angajaţilorPolitica referitoare la angajaţiPrioritatea noastră în momentul ocupării unor noi posturi este să apelăm întâi la recrutarea internă. Investim în angajaţii noştri pentru a le oferi instrumentele necesare pentru creşterea profesională; când apar posturi vacante în Companie, încercăm să le oferim această posibilitate în primul rând angajaţilor existenţi care doresc să promoveze.

În cazul recrutărilor externe, acordăm prioritate la angajare celor mai apropiate comunităţi de operaţiunile noastre, acolo unde există competenţele necesare, în conformitate cu angajamentele

Aşa cum spunea Alan Hill, CEO Gabriel Resources la vremea respectivă, „Lucrul cel mai dezamăgitor este că am ajuns la punctul în care nu mai putem angaja oameni pentru că nu avem ce să le dăm de muncă. Prin urmare, trebuie să renunţăm la mulţi dintre oamenii noştri, deoarece majoritatea activităţilor au fost oprite odată cu suspendarea procedurii de Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM). Aceasta este o decizie foarte dureroasă pentru conducere, având în vedere cât de mult ne preţuim angajaţii – dar este singura opţiune în acest moment”.

Cum am ajuns în această situaţieÎncă de la sosirea Companiei pe piaţa din România, s-au depus eforturi considerabile pentru ca Proiectul minier să avanseze.

În septembrie 2007, procedura de Evaluare a Impactului asupra Mediului pentru Proiectul Roșia Montană a fost suspendată ca urmare a deciziei fostului Ministru al Mediului. Procedura EIM este aprobarea cea mai importantă necesară pentru a demara faza de construcţie, iar ca urmare a suspendării a devenit evident că majoritatea activităţilor Companiei trebuiau puse în aşteptare şi că nu se puteau face foarte multe pentru dezvoltarea minei înainte de reluarea procesului de avizare.

Ca urmare a acestei decizii, a trebuit sa renunţăm la 168 de posturi permanente. Unul dintre cele mai mari programe afectate a fost programul de arheologie preventivă al Companiei, care în momentul său de vârf a implicat 360 de localnici din Roşia Montană în faza activă de teren, în fiecare vară.

Cum a decurs procesulAu avut loc trei întâlniri cu angajaţii (în toate punctele de lucru), două reuniuni deschise cu comunitatea şi o conferinţă de presă. A fost elaborat un amplu pachet de materiale pentru a sprijini procesul de comunicare şi pentru a-i informa şi sprijini mai bine pe angajaţi. Au fost făcute eforturi semnificative pentru a organiza şi coordona echipa alcătuită din reprezentanţii mai multor departamente.

Când se află în situaţia de a disponibiliza aproape jumătate din forţa de lucru, un angajator are de obicei două opţiuni. Poate alege cel puţin să se conformeze cu legislaţia şi reglementările ţării în care operează. Cealaltă opţiune este să meargă dincolo de litera legii şi să facă tot ce trebuie pentru a ajunge la un acord reciproc benefic. Având în vedere specificul situaţiei noastre, Gabriel a ales cea de-a doua abordare.

În timpul negocierilor, conducerea Companiei a colaborat cu reprezentanţii sindicatului pentru a înţelege situaţia specifică a fiecărui angajat, nu doar cu privire la istoricul profesional, ci şi cu privire la eventualele credite bancare pe care acesta le are sau la existența unor copii sau a altor persoane în îngrijire etc. Prin această abordare am ales să privim dincolo de responsabilităţile legale pentru a ne concentra pe problemele şi aspectele cele mai presante pentru angajaţii noştri.

p. 11

noastre de dezvoltare durabilă. Aceasta înseamnă oameni din Roşia Montană şi foşti angajaţi ai RoşiaMin, apoi locuitori din Abrud, Bucium şi Câmpeni. Putem de asemenea sprijini oamenii din comunităţile locale să obţină abilităţile necesare, dacă este posibil. Mai exact, peste 80% din angajaţii noştri actuali sunt din comunitate şi împrejurimi.

Formare profesionalăAngajaţii motivaţi şi proactivi sunt resursa cea mai de preţ a Companiei noastre. Recunoaştem capacitatea fiecărei persoane de a contribui la realizarea obiectivelor Companiei şi încurajăm pe fiecare să adopte o atitudine pozitivă.

Cunoştinţele sunt cheia pentru cultivarea capacităţii fiecărui angajat de a-şi aduce contribuţia. Înţelegem că învăţarea nu se opreşte la dobândirea iniţială a unui anumit set de abilităţi. Prin Programul nostru de Formare Profesională şi Educare pentru Adulţi, furnizăm cursuri pentru angajaţii actuali şi potenţiali, cursuri care includ module specializate de recalificare şi de afaceri.

Prin deschiderea accesului angajaţilor şi comunităţii la cunoaştere, contribuim la crearea unei comunităţi durabile în care şi alte probleme economice şi umane îşi vor găsi soluţii de durată, cum ar fi o distribuire mai echitabilă a veniturilor, promovarea echităţii şi eticii sociale şi prevenirea abuzurilor la adresa drepturilor omului.

Încercăm să ne motivăm angajaţii încurajând realizarea obiectivelor individuale şi ale Companiei. Prin oferirea de oportunităţi de dezvoltare a abilităţilor şi susţinere a dezvoltării carierei, precum şi prin aprecierea şi recunoaşterea muncii făcute bine, creăm o situaţie de câştig reciproc, care va aduce beneficii Companiei.

Recompensare şi recunoaştereÎn fiecare an extindem aprecierea şi recunoaşterea pentru munca bine făcută printr-o combinaţie de programe de recompensare financiară şi nefinanciară. Salariul mediu în cadrul Companiei este de 1,5 ori mai mare decât salariul mediu naţional.

În eforturile noastre de a evalua satisfacţia angajaţilor, urmărim rata de fluctuaţie a angajaţilor şi managementului. La finalul lui 2008, fluctuaţia angajaţilor era de 6,37%, a managementului de 1,72% iar fluctuaţia totală la nivel de companie de 5,96%. Recunoaştem că acest procent scăzut se datorează unei combinaţii de factori: salarii peste media pieţei, angajamentul Companiei pentru un tratament corect al angajaţilor săi precum şi lipsa de oportunităţi în zona Roşia Montană, unde rata şomajului este cu mult mai ridicată decât media naţională.

Pe lângă performanţă, Compania noastră recompensează dedicarea. Astfel, angajaţii beneficiază de zile libere suplimentare şi beneficii, inclusiv plăţi compensatorii, în funcţie de vechime.

Tratamentul corect şi eticaPentru a implementa un proces corect de identificare, atragere şi selectare a oamenilor şi a talentelor necesare pentru a ne creşte afacerea, asigurăm tratamentul egal al candidaţilor, indiferent de sex, vârstă, rasă, origine etnică şi credinţă politică sau religioasă (sau orice alt motiv care poate fi considerat ca o încălcare a drepturilor omului). Asigurăm un mediu de lucru care le permite tuturor angajaţilor să fie recrutaţi şi să îşi urmeze cariera fără să fie supuşi niciunui fel de discriminare. Politica noastră de recrutare se bazează doar pe abilităţi, experienţă, cunoştinţe, aptitudini şi competenţe.

Mediul de lucru pe care l-am creat se bazează pe egalitatea de şanse şi interzice discriminarea. Ca dovadă a progresului realizat în 2008, chiar şi în momente de incertitudine a Proiectului, nu am consemnat nicio plângere sau procese legate de acţiuni discriminatorii.

Sănătatea şi siguranţa în muncă (SSM)Suntem angajaţi să protejăm sănătatea şi siguranţa angajaţilor, consultanţilor şi contractorilor noştri, precum şi a oamenilor care locuiesc şi muncesc în zonele în care operăm. Toţi angajaţii cunosc politica noastră de siguranţă şi legislaţia română în domeniul siguranţei la locul de muncă şi sunt instruiţi cu privire la măsurile pe care le pot lua pentru propria siguranță, dar și pentru siguranța celor din jur.

Performanţa privind SSM În septembrie 2008 a avut loc un incident la galeria Aurora din Roşia Montană, situată la o altitudine de 792 de metri. Alunecările de rocă în zona de lucru au dus la scurgerea de noroi şi apă, distrugând echipamentele şi blocând accesul la zona de cercetare. Patru geologi se aflau la faţa locului în timpul incidentului. Deşi s-au produs vătămări minore, nici unul dintre muncitori nu a necesitat tratament medical sau spitalizare. Au fost luate măsuri pentru a atenua riscul producerii unor astfel de incidente în viitor.

În ceea ce privește şantierul de construcţii de la Recea, unde aproximativ 400 de muncitori permanenţi lucrau în acelaşi timp, nu s-au raportat incidente SSM în 2008. Acesta este rezultatul unei strânse cooperări între echipa de SSM a Companiei şi cea a contractorilor, precum şi al capacităţii acestora din urmă de a adopta cele mai bune practici promovate de Gabriel. Aceasta dovedește că am furnizat instruirea necesară şi am luat toate măsurile de siguranţă, instituind de asemenea procese permanente de monitorizare. Aceste bune practici implementate pe şantierul de construcţii din Recea vor fi utilizate pentru viitorul proces de strămutare în Piatra Albă, precum şi pentru Proiectul pe care sperăm să îl construim în curând.

p. 12

• lunar – pentru muncitorii din subteran, cum ar fi geologii; în plus, au fost organizate cursuri de recalificare la nevoie – la schimbarea locului de muncă şi implicit la schimbarea riscurilor;

• lunar pentru şoferi;• trimestrial pentru paznici; ei au primit şi instruiri de

specialitate;• lunar pentru muncitorii de la demolări;• trimestrial pentru muncitorii de la mentenanţă şi• o dată la şase luni pentru angajații din birouri, precum contabilii.

Conformarea cu legislaţiaÎn ceea ce priveşte resursele umane, siguranţa şi sănătatea organizaţională, ne conformăm pe deplin legislaţiei aplicabile şi implementăm cele mai bune practici ale industriei.

În 2008, am avut trei audituri în domeniul resurselor umane, fără a înregistra amenzi sau sancţiuni: • un audit efectuat de Agenţia Naţională de Administrare

Fiscală cu privire la salariile angajaţilor; • un audit PwC cu privire la salariile angajaţilor; şi• un audit KPMG cu privire la salariile angajaţilor dar şi la

administrarea personalului.

În domeniul SSM, conformarea cu reglementările în vigoare a fost certificată de inspecţiile autorităţilor de muncă, care nu s-au soldat cu amenzi.

Capitolul 5: ComunitateaGabriel s-a angajat să promoveze dezvoltarea durabilă a comunităţii, printr-o serie largă de programe menite să îmbunătăţească nivelul de trai, să rezolve probleme legate de educaţie, formarea abilităţilor, asistenţă pentru vârstnici, sănătate, crearea de locuri de muncă şi de afaceri, precum şi să asigure protejarea patrimoniului arheologic al zonei.

O deosebită importanţă a prezentat-o în 2008 progresul realizat pe şantierul de construcţii de la Recea, a cărui activitate a început în iulie 2007.

Procesul de strămutare şi relocare

Achiziţia terenurilorStudiile de evaluare a impactului social şi procesul de consultări pentru strămutare au început în 2000. Implementarea programului de achiziţie a proprietăţilor a început în 2002 şi a continuat până în februarie 2008, când a fost oprită din cauza suspendării procedurii de Evaluare a Impactului asupra Mediului. Programul de achiziţie de case este conceput astfel încât să respecte standardele Băncii Mondiale, fiind un proces voluntar. Până în prezent, 98% dintre proprietarii de case din comunitate au trecut prin procesul de analiză a proprietăţilor. Informaţii suplimentare sunt disponibile în Raportul Anual care însoţeşte acest Raport de Responsabilitate.

Şantierul din Recea – statistici privind siguranţa în 2008

Descriere RMGC Contractori Total

Angajaţi RMGC şi contractori (număr mediu de persoane pe şantier pe săptămână)(1) 11 260 271

Total ore/om la sfârşit de săptămână (medie săptămânală)(1) 476 12.285 12.761

Total ore/om în proiect la zi 24.273 626.547 650.820

Număr de vătămări care au necesitat prim ajutor (First aid injuries – FAI) 0 0 0

Număr de vătămări care au necesitat tratament medical (medically treated injuries – MTI) 0 0 0

Număr de accidente cu pierderea timpului de lucru (lost-time injuries – LTI) 0 0 0

Numărul de zile pierdute 0 0 0

Număr de aproape-accidente (near miss) 2 105 107

Numărul de incidente la adresa proprietăţii sau cu daune materiale 0 4 4

Număr total de incidente raportate în 2008 2 109 111

Total programe de instruire pe şantier în 2008 13 1.256 1.269

(1) Pentru angajaţi cu normă întreagă, pe săptămână

Ziua Siguran†ei la Locul de Muncå sårbåtoritå la Recea: instruire cu privire la condi†iile de siguran†å – au participat peste 300 de persoane.

Instruiri privind SSMAngajaţii Companiei trebuie să participe la activităţi de formare privind sănătatea şi siguranţa în muncă. Frecvenţa acestor sesiuni de formare pentru categorii specifice de activităţi depinde de riscurile asociate. În 2008 am organizat următoarele sesiuni de formare:

p. 13

În prezent mai sunt încă 98 de proprietăţi de achiziţionat pentru ca Proiectul să poată fi construit. Din 794 de proprietăţi cumpărate:• 143 de case erau nelocuite; • 498 de familii au ales să fie relocate (138 de familii deja s-au

mutat în apropierea Proiectului, adică la 20 – 25 km de Proiect, 227 s-au mutat în judeţele Alba şi Hunedoara – la 70-80 km, iar 64 de familii s-au mutat în judeţe ca Arad, Timişoara, Cluj şi Bihor – 100 – 300 km de Proiect);

• 125 de familii aşteaptă terminarea caselor din cartierul de strămutare Recea şi

• 28 de familii aşteaptă să se mute în noul sat Piatra Albă.

Toţi oamenii care aşteaptă să fie strămutaţi, fie în noul cartier Recea, fie în Piatra Albă, încă locuiesc în casele lor.

Strămutare şi relocare La sfârşitul lui 2008 compania achiziționase 794 de proprietăţi rezidenţiale, oferind opţiunea de strămutare sau relocare. Cei care au dorit să îşi vândă proprietăţile sunt liberi să se mute oriunde cu veniturile astfel obţinute sau pot cumpăra o nouă casă la un preţ redus într-una din cele două aşezări de strămutare: în Alba Iulia – capitală de județ aflată la o oră distanţă, sau într-o comunitate nouă care va fi construită în zona Roşia Montană – Piatra Albă. Cele două opţiuni de strămutare au fost concepute pentru a respecta două aspiraţii diferite ale comunităţii: de a rămâne în Roşia Montană (în noul sat Piatra Albă) sau de a migra la Alba Iulia, zona urbană cea mai dezvoltată din judeţul Alba (în cartierul Recea). Compania a luat măsuri speciale pentru a-i încuraja pe oameni să nu plece din Roşia Montană, pentru a menţine coeziunea comunităţii și a păstra cultura locală, oferindu-se: • să acopere 25% din preţul de construcţie al unei case în

Piatra Albă;• să acopere 50% din preţul terenului achiziţionat în Piatra Albă;• ca locuinţele ce urmează să fie construite în zona centrală

din satul Piatra Albă să fie proiectate de comun acord cu localnicii, printr-un proces intens de consultare şi

• să asigure cel puţin un loc de muncă pentru fiecare familie strămutată în faza de construcţie a Proiectului.

Date din 2008 privind amplasamentul de strămutare ReceaRecea este un cartier rezidenţial de 22 ha, cu infrastructură modernă (drumuri, canalizare, apă, scurgere şi curent) construit de Companie conform standardelor UE. În acest cartier vor fi 170 de parcele de teren; în prezent sunt în construcţie 125 de case. Construcţia a început în iulie 2007 şi urmează să fie finalizată în iunie 2009.

Cifre cheieÎntreaga infrastructură a fost finalizată în decembrie 2008 şi au fost primite aprobările de la furnizorii de utilităţi.

Am început construcţia a 123 de case în noiembrie 2008.

Construcţia a 37 de case a fost finalizată în decembrie 2008.

Date la zi: obiectivul nostru este să finalizăm 125 de case până în iunie 2009 şi să le predăm noilor proprietari.

Case din Recea: în noiembrie 2008, a fost finalizatå infrastructura, iar 123 de case se aflau în diverse stadii de finalizare.

Lucrările de construcţie se derulează de 18 luni, fără să se fi înregistrat accidente cu pierderea timpului de muncă. Procedurile de siguranţă, sănătate şi protecţie a mediului respectă standardele internaţionale, asigurându-se instruire şi echipamente de protecţie de către Companie pentru toţi contractorii. Peste 1.400 de persoane lucrează pe şantier în fazele de dezvoltare.

Investiţia realizată de Companie la Recea pe toată perioada de construcţie are o valoare totală de aproximativ 48 de milioane RON (20,6 milioane CAD), peste 80% din sumă fiind cheltuită direct în comunitatea de afaceri din Alba şi împrejurimi.

Date din 2008 privind amplasamentul de strămutare Piatra AlbăDezvoltarea noului sat Piatra Albă se află în prezent în faza de obţinere a autorizaţiilor, iar Compania intenţionează să înceapă construcţia în toamna anului 2009. Proiectul include până la 200 de case noi şi spaţii moderne, cu arhitectură tradiţională. Satul va avea un centru medical comunitar, o şcoală modernă şi un teren de sport, precum şi clădiri municipale şi comerciale şi chiar conexiune de internet wireless pentru comunitatea din vârful muntelui.

p. 14

proceduri, informaţii despre Proiect, consiliere juridică, dacă proprietăţile sunt eligibile pentru achiziţie, sprijin pentru strămutare şi relocare etc.

• Întâlniri ale managementului cu membrii comunităţii, la cerere;

• Sistem formal de depunere a plângerilor şi• Vizite la locul strămutării, case deschise şi evenimente în

comunitate.

Iniţiative în comunitate Iniţiativele noastre în comunitate abordează probleme precum sănătatea, educaţia, formarea abilităţilor, stabilitatea economică, crearea de locuri de muncă şi de afaceri, precum şi asistenţă pentru persoanele vârstnice şi izolate şi conservarea patrimoniului arheologic al zonei.

În 2007 ne-am schimbat abordarea în efortul de a încuraja formarea de abilități în cadrul comunităţii. În 2008 am continuat această abordare, menţinându-ne parteneriatele pe termen lung în zonă şi investind aproximativ 909.700 RON (385.800 CAD), cu următoarele rezultate:

• În 2008 am continuat colaborarea pentru furnizarea de asistenţă persoanelor vârstnice şi celor care locuiesc izolat, la periferia comunităţii. Prin programul „Bun Vecin”, coordonat de ONG-ul local ProRoşia, am furnizat transport voluntar pentru vizite la medic, curăţarea zăpezii, livrarea de alimente, asistenţă medicală şi de alte tipuri.

• Am continuat parteneriatul educaţional cu OvidiuRom, implicând peste 400 de copii şi 40 de profesori de la nivel regional. Pentru a marca succesul parteneriatului pe termen lung, OvidiuRom a semnat Parteneriatul Regional pentru Educaţie cu inspectoratul şcolar judeţean.

• Am sprijinit şi alte activităţi educaţionale în afara şcolii, în parteneriat cu ONG-uri locale şi naţionale, printre care Parteneriatul pentru Mediu Roşia Montană (Roșia Montană Environmental Partnership - RMEP), CERT Apuseni, Leaders Romania şi Organizaţia Studenţilor Babes Bolyai.

• Am cheltuit 213.656 RON (90.610 CAD) în 2008 pentru programele de întreţinere şi reabilitare a monumentelor istorice. Aproximativ 97.000 RON (41.140 CAD) au fost alocaţi pentru programul de întreţinere a monumentelor istorice, dezvoltat în parteneriat cu ONG-ul ProDreptatea, restul fiind alocat pentru reabilitarea a două monumente istorice – casele 323 şi 325 din centrul istoric al Roşiei Montane. Toate aceste iniţiative fac parte din programul nostru de conservare, protejare şi promovare a patrimoniului cultural al zonei, un program pentru care Compania a cheltuit deja peste 38,9 milioane RON (16,5 milioane CAD) şi a bugetat încă 107,2 milioane RON (43,9 milioane CAD).

Proiec†ie 3D asupra centrului din Piatra Albå.

Programe de asistenţă pentru strămutare şi relocarePersoanele strămutate sau relocate nu trec direct la o viață mai bună atunci când se mută la noua proprietate. Perioada de tranziție poate ridica diverse probleme. Din acest motiv, Compania furnizează o serie de programe de asistenţă pentru a ajuta familiile să treacă mai uşor peste orice inconveniente.• Asistenţă preliminară şi orientare pentru familii – căutarea

preliminară de şcoli, locuri de muncă, servicii de formare, servicii sociale şi medicale;

• Asistenţă pentru mutare şi transport – asigurarea a două drumuri (uneori chiar mai multe) pentru membrii familiilor, lucrurile personale, animale. Asistenţă pentru înregistrarea în noua locaţie (documentaţia necesară, conectarea la utilităţi etc.);

• Asistenţă pentru refacerea vieţii – consiliere financiară; asistenţă imobiliară şi juridică pentru cumpărarea unei noi case şi a unor terenuri agricole în noua locaţie; servicii sociale; servicii de căutare a locurilor de muncă; instruire profesională, taxe de educaţie, servicii de consultanţă pentru dezvoltarea de mici afaceri şi

• Sprijinirea familiilor şi în continuare, prin păstrarea contactului, identificarea problemelor, îndeplinirea funcţiilor sociale şi stabilirea de reţele sociale.

Implicarea comunităţiiCompania s-a consultat cu comunitatea în toate etapele procesului, oferindu-i posibilitatea de a-şi face vocea auzită şi luată în considerare. Exemplele includ: • Gazeta, un buletin informativ pentru mediatizarea întâl-

nirilor publice şi furnizarea de feedback privind deciziile luate etc;

• Întâlniri frecvente cu comunitatea, convocate fie de Companie, fie de membrii comunităţii;

• Interacţiuni constante cu fiecare familie pentru a discuta sentimentele şi opiniile oamenilor;

• Vizite zilnice la departamentul de Relaţii Comunitare pentru a permite un dialog informal şi pentru a furniza informaţii cu privire la diferite subiecte, cum ar fi reguli şi

p. 15

3%

32%

26%

23%16%

Bunåstarea comunitå†ii

Ini†iative privind patrimoniul cultural

Programe educa†ionale

Tradi†ii locale

Evenimente ßi conferin†e

Bunăstarea comunităţii 238.170 RON • Programul „Bun Vecin” şi 10.650 • Programul de educaţie pentru sănătate ore de voluntariat • Reparaţii logistice şi de infrastructură • Servicii de transport local • Centrul comunitar • Internet cafe • Sală de sport • Clubul angajaţilor

Programe educaţionale 147.695 RON • Programul educaţional OvidiuRom • Programe de educaţie de mediu cu RMEP • Cursuri de leadership cu Leaders Romania • Jocuri şi activităţi educaţionale organizate

de CERT Apuseni • Junior Summer University organizată de

Organizaţia Studenţilor Babeş Bolyai • Cursuri de informatică pentru copiii de la şcoala primară

Tradiţii locale 279.076 RON • Ziua Minerului • Celebrări oficiale in comunitate • Evenimente şi cadouri de Crăciun pentru copii

Iniţiative privind patrimoniul cultural 213.656 RON • Întreţinerea monumentelor istorice • Reabilitarea casei 323 • Reabilitarea casei 325

Evenimente şi conferinţe 31.103 RON

Total 909.700 RON (385.800 CAD) 10.650 ore

Toate programele şi iniţiativele enumerate mai sus sunt fie dezvoltate în parteneriat cu ONG-uri locale, fie susţinute de Companie.

Parteneriate locale pentru educaţieSingura modalitate eficientă în care ne putem concentra asupra viitorului comunităţii din Roşia Montană şi întări capacitatea acesteia de a-şi asigura propriul viitor pe termen lung este de a investi în tineri. Compania sprijină următoarele iniţiative:

• Şcolile de vară OvidiuRom – elementul central al parteneriatelor educaţionale pentru tineri este Parteneriatul Local pentru Educaţie dintre Companie şi OvidiuRom, o organizaţie non guvernamentală a cărei misiune este de a promova egalitatea de şanse prin educarea copiilor defavorizaţi. Metoda sa constă în implicarea sectorului de afaceri şi social alături de autorităţi pentru a crea un efort comun de a reduce abandonul şcolar. Începute în 2006 pentru aproximativ 60 de copii şi 20 de profesori de la nivel local, programele inovatoare de predare au ajuns să implice 40 de cadre didactice şi peste 400 de copii din regiune în 2008. Aceasta este o reţea cu adevărat condusă de comunitate, menită să îmbunătăţească accesul la educaţie, care include deja inspectoratele şcolare, consiliile locale, ONG-uri, şcoli şi comunitatea de afaceri.

• Junior Summer University – acest program are scopul de a încuraja şi orienta elevii de liceu în alegerea studiilor universitare. Programul facilitează accesul la informaţii privind studiile universitare şi simulează mediul real de predare; aproximativ 150 de elevi au participat în total la acest program, din care 15 din comunitate.

• În afara clasei – compania sprijină (financiar şi material) diferite ONG-uri locale care au continuat să îşi dovedească angajamentul pentru îmbunătăţirea vieţii comunităţii.

– Prin Programul pentru Mediu Roşia Montană (RMEP), tinerii de la nivel local au beneficiat de programe de conştientizare şi educare privind mediul înconjurător. În 2008, peste 2.000 de tineri de la nivel local între 16 şi 19 ani au fost implicaţi în diferite activităţi şi campanii, concursuri şi ateliere de lucru menite să le îmbunătăţească cunoştinţele referitoare la protecţia mediului, biodiversitate şi prevenirea poluării. Printre altele, tinerii au plantat flori şi copaci, au curăţat parcurile şi spaţiile publice, au construit căsuţe pentru păsări, au scris eseuri, au implementat o campanie de colectare şi reciclare a hârtiei în comunitate şi au făcut colaje din deşeuri.

– CERT este un centru de resurse pentru tineri, cu care avem un parteneriat de peste 3 ani. Implicarea sa în Serviciul de Voluntariat European (un program de schimb de studenţi) şi activităţile acestuia, la care au participat 280 de tineri, continuă să fie un succes. În 2008, a continuat să organizeze cursuri de dans, arte marţiale, limbi străine şi formare în leadership, activităţi creative (pictură şi teatru de păpuşi), precum şi programe şi acţiuni de conştientizare pe teme de mediu.

– În comunitate au fost de asemenea organizate tabere de leadership în parteneriat cu Leaders Romania. 30 de studenţi şi candidaţi debutanţi au fost instruiţi în leadership, managementul stresului, managementul proiectelor, inteligenţa emoţională şi creativitate. Instruirea a fost însoţită de activităţi în aer liber şi simulări de afaceri inovatoare, care au îmbogăţit experienţa studenţilor şi au contribuit la dezvoltarea lor profesională.

Investiţii sociale în comunitate în 2008

p. 16

Programul „Bun Vecin”Început în 2005 în parteneriat cu ProRoşia, şcolile locale, bisericile şi alte ONG-uri, programul „Bun Vecin” a continuat să ofere sprijin şi asistenţă socială persoanelor vârstnice şi vulnerabile din comunitatea din Roşia Montană. Sponsorizat în totalitate de Gabriel, programul ajută familiile izolate, persoanele vârstnice sau cu dizabilităţi, dar şi persoanele cu venituri reduse. Voluntarii implicaţi în program i-au ajutat pe membrii comunităţii să îşi încălzească locuinţele pe timpul iernii, au curăţat zăpada din faţa caselor pentru persoanele în vârstă şi cele cu dizabilităţi, au cumpărat alimente şi au asigurat transportul la spital.

Au fost donate 10 telefoane mobile persoanelor bolnave şi izolate, care nu se pot deplasa singure. Ideea acestei iniţiative a fost îmbunătăţirea comunicării între aceşti oameni şi familiile lor, spital, poliţie şi pompieri.

Programul de voluntariat În total au fost înregistrate peste 10.600 de ore de voluntariat în comunitate în 2008. Unii angajaţi au oferit asistenţă persoanelor aflate la nevoie (prin programele noastre sociale), alţii şi-au împărtăşit expertiza cu ONG-uri locale, iar alţii pur şi simplu s-au simţit bine implicându-se în activităţi educaţionale şi culturale.

Conservarea unei tradiţii comunitareZiua Minerului este o tradiţie în comunitatea din Roşia Montană, oferindu-le minerilor posibilitatea de a sărbători această profesie alături de familiile lor. În mod tradiţional, ziua este marcată de grătare şi festivităţi, inclusiv spectacole de muzică. 2008 a fost al treilea an consecutiv în care peste 3.000 de oameni s-au strâns pe Stadionul Minerul din Roşia Montană pentru a participa la sărbătoare, care a inclus şi un concert cu numeroşi artişti locali şi naţionali, dar şi jocuri şi activităţi pentru copii.

Parteneriate locale pentru sprijin comunitar şi asistenţă Angajaţii Companiei, împreună cu ONG-uri locale, au oferit următoarele forme de sprijin în 2008:• Logistică şi suport tehnic pentru diferite evenimente şi

activităţi locale;

• Lucrări de instalaţii şi alte reparaţii de infrastructură în comunitate;

• Asistenţă în stingerea incendiilor accidentale;

• Servicii de transport local pentru localnici şi şcolile locale;

• Asistenţă pentru cetăţenii în vârstă în obţinerea ajutorului pentru încălzire pe timp de iarnă şi

• Furnizarea de materiale şi expertiză către ONG-uri şi şcolile locale.

În total, sumele cheltuite s-au ridicat la aproximativ 80.000 RON în numerar şi materiale (33.900 CAD) şi s-au desfașurat 10.639 de ore de voluntariat.

În 2008, ONG-ul local ProRoşia a organizat un program adresat copiilor de şcoală primară, menit să promoveze com-portamente zilnice sănătoase şi evitarea riscurilor de sănătate. Activităţile au luat forma unor exerciţii de grup, jocuri şi simulări.

Aproximativ 110 copii au învăţat despre igiena individuală şi colectivă, despre o alimentaţie sănătoasă şi un stil de viaţă sănătos, despre transmiterea bolilor şi substanţele toxice, precum şi despre modul în care acestea ne pot afecta sănătatea. Ei au învăţat de asemenea despre modul în care exerciţiul fizic şi somnul ne pot ajuta să ne menţinem sănătatea.

Moß Cråciun (care seamånå foarte mult cu un angajat al Companiei) face o vizitå în timpul unei serbåri de Cråciun la o grådini†å localå.

În decembrie, copiii de la ßcoala primarå ßi secundarå din comunitate au participat la un program educa†ional organizat de Parteneriatul pentru Mediu Roßia Montanå ßi Gabriel, împreunå cu 10 ßcoli locale. În acest program, peste 340 de elevi au învå†at despre tåiatul excesiv de brazi de Cråciun ßi impactul acestui lucru asupra mediului. Cunoscând importan†a conservårii tradi†iilor culturale, dar ßi a protec†iei mediului, fiecare dintre aceßti copii a „adoptat” un brådu†. Programul a reußit så gåseascå o familie pentru to†i puie†ii!

p. 17

Patrimoniul cultural al comunităţiiCa urmare a procesului de restructurare traversat de Companie la începutul anului, au fost reorganizate şi activităţile de conservare a patrimoniului cultural al zonei. În 2008, accentul s-a pus în principal pe: 1. Conservarea şi restaurarea monumentelor istorice din

centrul istoric din Roşia Montană2. Monitorizarea arheologică a şantierului din Recea.3. Intervenţii de urgenţă la anumite clădiri din centrul istoric

pentru a preveni degradarea şi prăbuşirea lor pe timpul iernii.

1. În 2008 am continuat lucrările de restaurare la casa 325, un monument istoric şi viitorul Muzeu al Mineritului, care au început în 2007. Acest nou Muzeu al Mineritului, aflat în centrul istoric, va include trei secţiuni principale – geologie, arhitectură, istorie şi etnografie. Va include de asemenea o expoziţie subterană şi va facilita accesul publicului la una dintre galerii şi la o serie de replici la scară mare a principalelor tipuri de lucrări miniere.

În plus, 11 case aflate în centrul istoric Roşia Montană au fost documentate şi vor fi incluse în programul de restaurare.

2. Din 2003 până în 2007, au fost găsite urme ale unei vechi aşezări umane – care datează din Epoca Bronzului, dar care a continuat şi în perioada romană şi Evul Mediu – în zona de strămutare de la Recea. Prin urmare, orice drumuri, conducte sau case care trebuie construite necesită monitorizare arheologică pentru a preveni şi minimiza posibilul impact în afara zonei aprobate.

Monitorizarea arheologică a fost realizată de Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia în parteneriat cu departamentul pentru Patrimoniu al Companiei.

3. Lucrările de urgenţă la clădirile vechi din centrul istoric au presupus o evaluare amănunţită a stării caselor, acordând prioritate la restaurare celor mai degradate proprietăţi. Procesul este planificat să includă trei faze. În 2008, prima fază s-a concentrat pe lucrările imediate care trebuiau realizate. Au fost demarate 15 lucrări de urgenţă, dintre care 10 au fost deja finalizate, în timp ce 5 sunt încă în curs de derulare. În 2009, vom continua cu fazele 2 şi 3, care se concentrează pe termen mediu şi lung şi presupun lucrări de întreţinere, reabilitare şi restaurare. Aceasta înseamnă că în 2009 vom finaliza lucrările de intervenţie de urgenţă pentru cele 60 de case identificate la punctele 1, 2 şi 3 de mai sus. Vom detalia de asemenea planul de acţiune pe termen mediu şi lung pentru restaurarea şi conservarea a 41 de case monument istoric şi a peste 300 de case aflate în zona protejată.

Toate lucrările au fost derulate în parteneriat cu ONG-urile locale ProRoşia şi ProDreptatea.

Capitolul 6: Mediul înconjurătorAngajamentul nostru faţă de mediuGabriel recunoaşte că dezvoltarea pe termen lung a Companiei depinde nu doar de bunele relaţii cu angajaţii şi comunitatea, dar şi de capacitatea de a seta noi standarde de responsabilitate în protecția mediului înconjurător. În acest sens, ne străduim:• Să integrăm considerentele de mediu în toate activităţile

organizaţiei şi să ne asigurăm că angajaţii îşi îndeplinesc responsabilităţile într-un mod corespunzător;

• Să stabilim şi să menţinem un sistem de management pentru a identifica, monitoriza, controla şi îmbunătăţi performanţa de mediu a activităţilor noastre;

• Să finanţăm audituri independente pentru a evalua performanţa de mediu în raport cu obiectivele şi ţintele noastre;

• Să ne conformăm cu toate legile aplicabile din România şi UE, cu cerinţele de raportare şi alte obligaţii asumate, cum ar fi Directiva UE privind deşeurile miniere şi Directiva UE privind protecția apelor;

• Să utilizăm cele mai bune tehnici disponibile (BAT) în toate operaţiunile şi activităţile noastre pentru a creşte protecţia mediului în toate fazele din durata de viaţă a unei mine şi să

Casa 325 – viitorul Muzeu al Mineritului din Roßia Montanå, aflat în restaurare

.

Viitorul centru istoric din Roßia Montanå dupå restaurare

p. 18

ne asigurăm că sunt disponibile suficiente resurse financiare pentru a îndeplini toate obligaţiile şi angajamentele de mediu, inclusiv redarea zonelor exploatate în circuitul natural;

• Să implementăm o strategie eficientă şi transparentă de comunicare cu părţile interesate şi afectate cu privire la aspectele de mediu ale activităţilor noastre şi să încurajăm dezbaterile publice pe teme legate de protecţia mediului;

• Să colaborăm cu instituții și organizații naționale și internaționale pentru a dezvolta măsuri de protecție a mediului eficace, eficiente din punct de vedere al costurilor și echitabile.

Performanţa noastrăÎn 2008 Compania a iniţiat mai multe acţiuni de evaluare şi monitorizare a impactului asupra mediului.

În cadrul Raportului de Evaluare a Impactului asupra Mediului a fost realizată şi o analiză cantitativă a riscurilor. În 2008, o echipă independentă de experți internaționali a analizat documentaţia existentă şi a elaborat o diagramă de analiză a riscurilor care va contribui la elaborarea unui plan de acţiune pentru comunicarea eficientă a riscurilor asociate Proiectului. Următorul pas va fi implementarea unui plan APELL (program de conştientizare şi reacţie în situaţii de urgenţă la nivel local) cu privire la operațiunile miniere, rolul nostru fiind acela de a explica ce trebuie făcut în cazul unei situații de urgență.

În 2008 am luat, de asemenea, următoarele măsuri:

• Am demarat procesul de scoatere din fondul forestier a terenurilor pentru amplasamentul de strămutare Piatra Albă. Procedura se află în faza de analiză a documentaţiei de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Având în vedere modificările aduse Codului Silvic în 2008, documentaţia Companiei trebuie să fie refacută pentru a se asigura conformarea cu noile cerințe.

• Am elaborat procedura standard de operare (SOP) pentru monitorizarea solului.

• Am elaborat SOP pentru eliberarea terenurilor după aprobarea scoaterii definitive a acestora din fondul forestier.

• Am elaborat SOP pentru monitorizarea de mediu a amplasamentului de strămutare Recea.

• Am predat mai multe loturi de teren aflat în fond forestier Ocolului Silvic Abrud.

În 2008 am cofinanţat programul „Managementul Conservării Habitatelor Montane din Parcul Naţional Retezat” ca parte a programului Natura 2000. Din cauza degradării solului, alunecările de teren au produs daune severe în zona Retezat. Prin acest program, aceste zone de pădure grav afectate din

Parcul Naţional urmează să fie restaurate prin reîmpăduriri şi alte activităţi ecologice. Sute de puieţi au fost transportaţi în zonă şi sunt în curs de plantare.

Implicarea factorilor de interes Procedura SEA (Strategic Environmental Asssessment - Evaluarea Strategică de Mediu) pentru planul de urbanism zonalÎn 2008, Compania s-a pregătit pentru demararea procesului de participare publică pentru Evaluarea Strategică de Mediu a Planului de Urbanism Zonal (PUZ), în cadrul Raportului de Mediu. Acest proces este guvernat de Convenţia Espoo pentru evaluarea posibilelor impacturi transfrontaliere asupra mediului.

Procesul de participare publică pentru SEA a început pe 15 ianuarie 2009. Informaţiile sunt disponibile publicului pentru comentarii sub forma unui Raport de Mediu, a proiectului de PUZ şi rezumatului non-tehnic, precum şi în diferite materiale care descriu procesul. Acest material este disponibil în şase centre de informare şi locaţii publice, precum şi pe internet.

În plus, în martie şi aprilie 2009 au avut loc patru întâlniri publice pentru a facilita înregistrarea observațiilor. Compania va furniza răspunsuri cu privire la observațiile și întrebările primite în acest proces.

Autorităţile participante înregistrate ca părţi interesate în acest proces includ: • Primăriile locale, autorităţile regionale şi alte autorităţi; • Ministerul Mediului şi alte agenţii regionale de protecţia

mediului;• Administraţia Naţională „Apele Române”;• Departamentele judeţene pentru: – Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional – Studii Pedologice şi Agrochimice• Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi• Direcţia de Sănătate Publică.

Dezbaterile publice au fost deschise pentru toate părţile interesate, inclusiv persoane fizice şi autorităţi din ţările care ar putea fi afectate, precum şi pentru cei înregistraţi, conform Convenţiei Espoo. După dezbateri, părţile interesate au fost invitate să trimită observaţii, comentarii şi propuneri până la 3 aprilie 2009.

p. 19

Strategii şi planuri de viitor pentru gestionarea utilizării şi conservării resurselorUtilizarea durabilă a terenurilorSolul decopertat va fi depozitat în stive, stivele de sol vegetal şi cele cu sol inert fiind stocate separat. Stivele vor fi construite conform standardelor tehnice naţionale şi internaţionale pentru a preveni sau reduce impactul fizic, chimic sau biologic asupra solului depozitat.• Solul depozitat în stive va fi utilizat pentru reconstrucţia

ecologică a terenului în faza de închidere şi post-închidere.• Pentru a preveni poluarea solului, toate activităţile de

decopertare, haldare, control al calităţii solului în timpul stocării, reconstrucţia ecologică a solului şi controlul poluării în zonele ne-decopertate ale Proiectului vor fi monitorizate şi efectuate sub îndrumarea unui specialist în soluri.

Terenul ocupat de activităţile Proiectului va fi reabilitat pentru diferite folosinţe ulterioare, inclusiv pentru agricultură, activităţi forestiere şi turism, funcţiile urmând să fie determinate prin consultare cu comunitatea locală.

Utilizarea durabilă a apelorCriterii operaţionalePentru a proteja sursele de apă în mod sigur şi durabil, Compania caută să instituie următoarele practici de gestionare a apelor:• Curăţarea tuturor contaminărilor existente/istorice ale apei în

• Menţinerea debitului ecologic de bază pe pârâurile Corna şi Roşia;

• Asigurarea unei gestionări durabile a apei după închiderea minei.

Pentru a proteja împotriva contaminării apei, Compania va construi structuri pentru devierea cursurilor de apă de suprafaţă, baraje de captare, sisteme de pompare, staţii de epurare a apei, sisteme de recirculare a apei tehnologice, un sistem de alimentare cu apă brută şi alte sisteme sau structuri de gestionare a apei, toate în conformitate cu cele mai bune practici de management (BMP).

Strategia de gestionare a apeiÎn faza de construcţie a Proiectului, se vor aplica cele mai bune practici de management în vederea gestionării apei în fiecare locaţie specifică de construcţie. Obiectivul principal al BMP va fi de a controla eroziunea şi scurgerile de sedimente cât mai aproape de sursă. BMP vor consta în activităţi controlate de terasamente, plasarea de structuri de retenţie a sedimentelor (precum capcane de sedimente, berme, iazuri de sedimente, canale de drenare, anrocamente şi diguri anti-erozionale) şi construirea de iazuri de decantare pentru sedimente înainte de deversarea în cursurile de apă.

Reutilizarea apei Apa din zonele neafectate va fi deviată în jurul operaţiunilor miniere şi deversată în pârâul Roşia. Aceasta va contribui la menţinerea debitului ecologic de bază al pârâului Roşia şi va

Circuitul apei în condi†ii normale defunc†ionare în Proiectul Roßia Montanå

Transport ape acide Transport ape curate

Scurgeri de ape acide Transport de noroi de procesare

Iaz de decantare cu noroi în curs de uscare ßi ape netratate

Lac de acumulare în care se scurg ape acide

zonele afectate de Proiect, fără niciun cost pentru statul român;

• Apa curată va fi deversată în puncte de descărcare în aval de amplasamentul proiectului;

• Protejarea structurilor, haldelor şi zonelor active (ex. amplasamentul uzinei, birouri sau cariere) de inundaţii;

• Interceptarea şi stocarea scurgerilor de suprafață contaminate în vederea reutilizării în operațiunile miniere sau în vederea deversării în cursurile de apă de suprafaţă după tratare în conformitate cu standardele de calitate a apei;

• Monitorizarea şi tratarea tuturor apelor reziduale deversate în natură pe toată durata de viaţă a proiectului;

• Prevenirea contaminării apelor de suprafaţă şi subterane;

• Asigurarea alimentării cu apă a operaţiunilor miniere pe toată durata de viaţă a Proiectului, reducând la maxim consumul de apă proaspătă.

1. Barajul Cetate de pe valea Roßiei adunå apa poluatå din galerii

2. Apa poluatå este pompatå din baraj ßi transportatå la sta†ia de epurare

3. Aici, în cadrul sta†iei de epurare, apa poluatå este tratatå

4. Apa curå†atå este transportatå înapoi în bazinul våii Roßia

5. Alimentare cu apå din râul Arieß

7. Sterilul de procesare ajunge în iazul Corna printr-o conductå

6. Uzina de procesare a minereului

9. Apa din iazul Corna este mai întâi curå†atå ßi apoi pompatå spre uzina de procesare

8. Materialul råmas dupå extragerea aurului se depoziteazå în iazul Corna

p. 20

reduce cantitatea de apă care trebuie gestionată activ în cadrul Proiectului.

Aşa cum se observă în ilustraţia de mai sus, toată apa poluată din surse precum haldele de steril sau carierele deschise va fi colectată în spatele barajului de captare a apei Cetate (1) şi pompată în staţia de tratare (2), unde va fi epurată (3). Cea mai mare parte a efluentului din staţie va fi utilizat pentru a furniza apa necesară pentru prelucrarea mineralelor (6). Alternativ, efluentul poate fi utilizat pentru a suplimenta debitele în văile râurilor Roşia sau Corna (4)

În circuitul de procesare a minereului apa va fi recirculată (6-9). După extragerea aurului, materialul rămas este detoxificat şi apoi transportat printr-o conductă la barajul Corna, unde este stocat (7-8). În acest punct, apa decantată (8) este pompată înapoi în instalaţia de procesare şi reutilizată în procesul tehnologic (9).

Conservarea şi restaurarea ecosistemelor şi a mediului natural (biodiversităţii)Pentru a proteja ecosistemele şi biodiversitatea din zonă, Compania are trei priorităţi:

• protecţia, restaurarea şi reabilitarea mediului;

• monitorizarea habitatului şi a vieţii sălbatice şi

• promovarea unei etici de protecţie a mediului.

Impactul asupra resurselor biodiversităţii va fi diferit în fazele de construcţie, exploatare şi închidere ale Proiectului. Prin urmare, eforturile depuse pentru restaurarea şi reabilitarea habitatelor naturale trebuie să reflecte nevoile din ciclul de viaţă al Proiectului. Pe durata de viaţă a Proiectului, Compania se va concentra pe următoarele aspecte de restaurare şi reabilitare ecologică:• Zonele protejate: stabilirea unei reţele de zone protejate care

să asigure conservarea habitatelor prioritare, cu accent pe protecţia habitatelor rare sau unice în zona Proiectului. Există şase zone de importanţă ecologică; dezvoltarea trebuie să se limiteze la amplasamentele situate în amprenta Proiectului;

• Coridoare ecologice: instituirea unei reţele de coridoare vegetale în interiorul şi între zonele protejate care să permită migrarea speciilor. Înainte de construcţie vor fi identificate, catalogate şi prioritizate coridoarele existente şi potenţiale pentru a fi gestionate în faza operaţională. Vor fi preferate legăturile deja existente, cum ar fi perdelele forestiere largi sau vegetaţia riverană. Strategia primară va fi de a îmbogăți coridoarele prin plantarea de specii de arbori şi arbuşti native, adaptate la condiţiile locale;

• Plantarea în zonele riverane: plantarea de specii native de-a lungul malurilor degradate ale râurilor şi al altor cursuri de apă care să asigure coridoare de reproducere şi migraţie pentru viaţa sălbatică şi nutrienţii necesari pentru a îmbunătăţi calitatea apei;

• Micro-habitate: instalarea de cuiburi pentru păsări și lilieci şi

amenajarea unor zone de habitat pentru reptile şi amfibieni (ex. buşteni deterioraţi, acoperirea iazurilor şi zone de înmulţire).

• Parcele pentru habitate: amenajarea unor parcele pentru habitate, majoritatea localizate în interiorul zonelor protejate, gestionate ca pepiniere şi bănci de seminţe pentru plantele afectate de Proiect.

• Reabilitarea cursurilor de apă: capacitatea cursurilor de apă degradate din zona Proiectului de a susţine comunităţi acvatice sănătoase va fi întărită prin amenajarea de curenţi torenţiali, vârtejuri şi bazine care să asigure oxigenarea şi dezvoltarea habitatului.

Deşeuri Deşeuri extractive Operaţiunile miniere generează deşeuri extractive care trebuie gestionate. Deşeurile extractive sunt definite de Directiva privind Deşeurile Miniere transpusă și în legislația din România prin H.G. 856/2008 astfel: „Deşeuri care rezultă din prospectarea, extracţia, tratamentul şi stocarea resurselor minerale şi din exploatarea carierelor”. În cadrul Proiectului Roşia Montană, deşeurile extractive includ:• sterile de procesare;• sterile de carieră;• nămol de la stația de tratare a apelor acide;• nămol de la stația de tratare a apei din cariera Cetate situată

pe malul acesteia (prin folosirea carierei Cetate inundate ca lac de carieră);

• sol (sol de suprafaţă, subsol, strat de copertă).

Obiectivele planului de gestionare a deşeurilor sunt următoarele:• Prevenirea sau reducerea generării de deşeuri şi a nocivităţii

acestora;• Încurajarea recuperării deşeurilor extractive prin reciclarea,

reutilizarea sau redarea lor în circuitul natural, atunci când acest proces este ecologic şi în conformitate cu standardele de mediu şi

• Asigurarea eliminării deşeurilor extractive, pe termen scurt şi lung, astfel încât sa fie protejate sănătatea umană şi mediul.

Deşeuri non-extractiveAlte deşeuri „generate de prospectarea, extracţia şi tratarea resurselor minerale şi exploatarea carierelor, dar care nu rezultă direct din aceste operaţiuni” sunt denumite deşeuri non-extractive. Deşeurile non-extractive în Proiectul Roşia Montană includ: • deşeuri municipale şi altele similare (sortate în vederea reciclării)

• uleiuri uzate

• baterii acide cu plumb

• baterii acide fără plumb

• containere cu deşeuri de aerosoli

p. 21

• deşeuri periculoase din demolări

• deşeuri de demolare care conţin azbest

• deşeuri de curăţare a scurgerilor accidentale de reactivi (care nu includ scurgerile accidentale ale cianurilor)

• deşeuri de ambalaje ale materialelor de producţie

• echipamente electrice şi electronice uzate

• vehicule aflate la finalul ciclului de viaţă

• anvelope uzate

• filtre de ulei uzate

• deşeuri de producţie inerte şi deşeuri inerte de construcţie şi demolări

• deşeuri medicale.

Deşeurile non-extractive generate de Proiect vor fi gestionate în conformitate cu principiile şi obiectivele strategice prezentate şi aprobate prin Strategia Naţională pentru Managementul Deşeurilor (SNMD), potrivit căreia costurile de gestionare a deşeurilor trebuie suportate de cei care le generează. SNMD se bazează pe protecţia resurselor (minimizarea utilizării), evitarea generării deşeurilor, minimizarea cantităţilor de deşeuri, tratament în vederea recuperării, tratament şi eliminare în condiţii sigure pentru mediu. Mai mult, deşeurile vor fi tratate sau eliminate cât mai aproape posibil de locul unde au fost generate, iar exporturile de deşeuri periculoase vor fi realizate doar către locaţii unde există tehnologii sigure de eliminare, cu respectarea condiţiilor aplicabile comerţului internaţional cu deşeuri.

Trebuie subliniat faptul că mercurul generat în cadrul procesului este un produs secundar ce poate fi comercializat şi prin urmare nu este tratat ca deşeu.

Utilizarea cianurii În cantităţi mari, cianura este dăunătoare pentru om şi alte organisme vii. Proiectul Roşia Montană este conceput astfel încât să asigure nivelul cel mai ridicat de siguranţă atât pentru angajaţi cât şi pentru mediu, în toate activităţile în care se utilizează cianura. Aceste activităţi includ transportul, stocarea, utilizarea şi detoxificarea.

În uzina de procesare modernă care va fi construită, cianura va fi utilizată în deplină conformitate cu legislaţia naţională şi europeană, respectând cele mai bune practici internaţionale. Uzina de procesare va fi echipată cu senzori pentru detectarea concentraţiilor de cianură sau a compuşilor acesteia pentru o monitorizare eficientă în timp real. Toate părţile interesate vor fi informate în permanenţă cu privire la principalele activităţi în care se utilizează cianura.

Transport sub două lacăte Cianura de sodiu va fi achiziţionată în formă solidă şi va fi livrată în containere special proiectate pentru transportul cianurii – camioane speciale cu cisterne cu pereţi dubli, extrem de rezistente. Fiecare transport va fi escortat de un vehicul de intervenţie în caz de urgenţă. Pentru a preveni scurgerile la

livrare, cianura în formă solidă va fi dizolvată în rezervor şi apoi pompată direct în sistemul de depozitare şi distribuţie, fără a fi manipulată deloc în spațiu deschis. Toate containerele vor fi returnate furnizorului pentru a fi reutilizate, eliminându-se astfel orice posibile probleme legate de tratarea şi depozitarea finală a acestora.

Planul nostru este simplu: atenţie din ziua unu până la ultimul lingou Planul de management al cianurii pentru Proiectul Roșia Montană respectă Codul Internaţional pentru Managementul Cianurilor (ICMC) (www.cyanidecode.org), recunoscut de industria minieră auriferă din întreaga lume. Acest Cod include cele mai bune practici pentru managementul cianurii şi vizează:

• producţia;

• transportul;

• manipularea şi stocarea;

• etapele operaționale şi de închidere;

• siguranţa muncitorilor;

• intervenţiile în caz de urgenţă;

• instruire şi

• consultarea şi informarea părţilor interesate.

Compania va lucra numai cu terţi care pot dovedi că practicile lor sunt sigure şi responsabile faţă de mediul înconjurător.

Nu lăsăm cianuri în urma noastră Într-un proiect minier modern, cea mai mare parte a cianurii este consumată în urma transformărilor chimice în cadrul procesării minereului. Cianura rămasă este detoxificată prin utilizarea unui proces modern şi eficient de oxidare. Cantităţile mici de cianură care rămân după acest proces se vor transforma natural în timp în substanţe ne-nocive. Acest proces se utilizează de mai bine de 30 de ani în peste 80 de mine din întreaga lume. După detoxificare, sterilul cu un conţinut redus de cianură va fi depozitat într-un iaz special de decantare.

Concentraţia cianurii în iaz va fi mai mică decât limitele maxime reglementate prin Directiva UE privind deşeurile miniere. Această directivă intrată în vigoare în mai 2008 stabileşte cerinţele europene pentru limitele de descărcare a cianurii. Minele aflate deja în exploatare trebuie să îşi reducă treptat concentraţiile de cianură din sterile la 10 ppm (părţi pe milion) până cel mai târziu în 2018. Minele noi trebuie să respecte aceste cerinţe încă de la început. Mina de la Roşia Montană va avea o concentraţie de 5-7 ppm încă din prima zi de funcționare.

Monitorizare Dacă vreodată concentraţia cianurii depăşeşte nivelul de siguranţă, se va declanşa automat o alarmă, iar sistemele de pompare vor fi oprite automat. În cazul unei pene de curent, vor fi acţionate generatoarele electrice de rezervă, care vor asigura funcţionarea continuă a sistemului. Angajaţii vor primi echipamente de protecţie personală şi instruire completă cu privire la toate aspectele legate de managementul cianurii.

p. 22

Capitolul 7: Rezumat privind performanţa în 2008

Centralizator privind performanţa şi obiectivele

Obiectiv Detalii legate de obiectiv Performanţa în 2008

Zero vătămări în timpul operaţiunilor Zero fatalităţi

Zero incidente

Zero încălcări ale Declaraţiei Drepturilor Omului a Naţiunilor Unite

Conformare cu legislaţiaRăspundereConformitate totală cu ISO 26000 până în 2010Furnizarea de răspunsuri la toate doleanţele şi plângerile exprimate de părţile interesate

Frecvenţa angajamentului în funcţie de tip şi grupul părţilor interesate; subiecte şi preocupări cheie ridicate prin angajare; procentul plângerilor / reclamaţiilor la care s-a dat un răspuns / soluţionate

Am implementat un proces de angajare a părţilor interesate (Stakeholder engagement - SE) pe baza Darzin, un instrument prin care ne propunem să îmbunătăţim monitorizarea şi raportarea activităţilor legate de SE. Toate părţile interesate cheie şi principalele lor preocupări au fost identificate în 2008. Metodele de angajare utilizate au fost adaptate pentru fiecare grup în funcţie de nevoile acestuia.

GuvernanţăNiciun caz raportat de mită, corupţie sau încălcări ale confidenţialităţii

Câţi angajaţi au fost instruiţi cu privire la politicile şi procedurile anti-corupţie; numărul acordurilor de confidenţialitate semnate; numărul încălcărilor înregistrate

În 2008, toţi angajaţii Companiei au fost instruiţi cu privire la aceste aspecte; toţi angajaţii Companiei au semnat acorduri de confidenţialitate şi nu a fost înregistrat nici un caz de încălcare.

Sănătate & Siguranţă în muncă (SSM)Formarea întregului personal pe teme SSMNici o vătămare la locul de muncă / accident de maşinăConformitate cu legislaţia (amenzi şi reclamaţii)

Numărul vătămărilor la locul de muncă / accidentelor de maşinăNumărul angajaţilor cărora li s-au acordat concedii pe motiv de vătămare şi durata acestoraCâţi bani au fost cheltuiţi pentru cursuri de formare în SSM şi echipamente pentru muncitoriNumărul verificărilor efectuate de inspectorii SSM, dacă acestea au rezultat cu amenzi şi care a fost valoarea acestora

În 2008 au existat două incidente:Au avut loc alunecări de rocă la galeria Aurora în timp ce patru geologi se aflau înăuntru.Un camion s-a răsturnat.Deşi s-au înregistrat leziuni minore în incidentul alunecărilor de rocă, nimeni nu a fost vătămat serios.Nu a fost înregistrat nici un concediu ca urmare a vătămărilor la locul de muncă.Diferite instituţii au efectuat verificări SSM care s-au încheiat fără impunerea unei amenzi.

MediuObiective privind energia şi gazele cu efect de serăObiectiv privind consumul de apă proaspătăObiectiv privind minimizarea deşeurilorObiectiv privind protejarea biodiversităţiiImplementarea planurilor de management al terenurilor pentru a genera beneficii comune:•  dezvoltare urbană durabilă –

localitate nouă•  teren restituit pentru a fi reutilizat

după excavareNici un incident legat de cianuri

Măsurarea calităţii apei, aerului şi a solului – înainte, în timpul construcţiei şi dupăMăsurarea cantităţii de apă proaspătă utilizată pe tonă (plus recirculată)Combaterea poluării apei în prezent (ape acide, infiltraţii)Furnizarea de cursuri de formare în ceea ce priveşte politica celor 3 R: reducere, reutilizare, reciclareMonitorizarea schimbărilor în biodiversitateMonitorizarea: •  terenului afectat recent în perioada de

raportare •  terenului reabilitat în perioada de raportare •  terenului afectat şi încă ne-reabilitat•  procentului proprietăţilor recuperate•  procentului terenului destinat împăduririlor•  terenului excavat anterior şi restituit pentru

a fi folosit Raportarea costurilor de reabilitare a mediului, a rezultatelor de monitorizare a mediului şi conformarea cu angajamentele RMGC asumate în etapa EIA

Am redus cantitatea de energie consumată de birourile noastre – am închis câteva spaţii de lucru şi am reorganizat spaţiul pentru a se adapta perfect nevoilor noastre actuale.Implementăm în prezent reciclarea / utilizarea responsabilă a hârtiei în birourile Companiei.Deşi recunoaştem că aceste obiective sunt relevante pentru a înregistra performanțe în protecția mediului înconjurător, majoritatea nu sunt aplicabile, având în vedere etapa actuală a Proiectului.

p. 23

Centralizator privind performanţa şi obiectivele (continuare)Obiectiv Detalii legate de obiectiv Performanţa în 2008PatrimoniuProtejarea şi conservarea patrimoniului cultural identificat în zonă

Numărul caselor restaurate şi costurile implicate

Aproximativ 97.000 RON au fost alocaţi pentru întreţinerea caselor aflate în ruină din Centrul Istoric. Au fost începute cincisprezece lucrări de urgenţă, dintre care 10 au fost finalizate în perioada de raportare, iar cinci se află încă în desfăşurare.

S-au investit aproximativ 117.000 RON în 2008 pentru a continua reabilitarea a două monumente istorice – casele 323 şi 325 din Centrul Istoric al Roşiei Montane.

AngajaţiNici o plângere cu privire la încălcarea drepturilor financiare, culturale sau socialeObţinerea unui înalt grad de diversitate în cadrul Companiei şi în cadrul programelor noastre socialeNici un caz de angajaţi care lipsesc de la lucru

Numărul incidentelor de discriminare şi al acţiunilor întreprinse (câte procese au rezultat, dacă este cazul)Împărţirea angajaţilor în categorii, în funcţie de sex, vârstă şi alţi indicatori ai diversităţiiProcentul angajaţilor care primesc cu regularitate evaluări privind performanţa şi dezvoltarea cariereiNumărul zilelor de concediu pe caz de boală pentru fiecare angajat pe an (legat de activităţile miniere)

Zero incidente196 de angajaţi•  33,67% femei şi 66,33% bărbaţi•  16,8% din angajaţi sub vârsta de 25 de ani, 62,8% între

25 şi 40 ani şi 20,4% peste 40 de ani

Evaluarea performanţei s-a făcut până acum ad-hoc.Nu s-au înregistrat accidente cu pierderea timpului de lucru (LTI) în perioada de raportare.

ComunitatePromovarea sănătăţii în rândul comunităţii

Promovarea drepturilor comunităţii

Abordarea tuturor plângerilor şi reclamaţiilor comunităţii

Construirea de noi case – construcţia amplasamentelor Recea şi Piatra Albă

Reducerea impactului negativ, în principal al relocării (raportare privind monitorizarea relocării)

Maximizarea impactului pozitiv asupra comunității – dezvoltarea abilităţilor / distribuirea resurselor către comunitate / infrastructură

Mai multe consultări cu comunitatea sau sesiuni de formare pe tema sănătăţii şi siguranţei Starea construcţiei celor două amplasamente de relocare şi strămutare Numărul proprietăţilor vândute; numărul persoanelor relocate (toate cele patru categorii) Servicii stabilite pentru sprijinirea persoanelor în a se adapta la noua viață Valoare economică directă generată şi distribuită la nivel local prin:•  achiziţii locale •  programe sociale (parteneriate şi programe

sociale, sponsorizări, donaţii şi program arheologic)

Procentul forţei de muncă angajată din rândul comunităţiiSume investite în infrastructura publică (şcoli, spitale, etc.) şi întreţinereFormare / workshop-uri de dezvoltare a abilităților (educaţie, îmbunătăţirea abilităţilor) Dezvoltarea mediului de afaceri – numărul persoanelor care au folosit serviciile de Micro Credit şi sumele acordate; procentul ONG-urilor locale care au devenit sustenabile (primesc în prezent până la 50% din fonduri de la noi)Voluntariat – numărul orelor de voluntariat; procentul angajaţilor care participă la programe de voluntariat

Nu a avut loc nicio întâlnire pe tema sănătăţii şi siguranţei cu comunitatea; sesiunea noastră de formare i-a vizat doar pe angajaţii Companiei şi contractorii din cadrul şantierului de construcţii de la Recea.În perioada de raportare, au fost finalizate toate lucrările de infrastructură pentru Recea şi 37 de case.Au fost achiziţionate 794 de proprietăţi rezidenţiale; 498 de familii au ales relocarea, 125 aşteaptă case în Recea, 28 aşteaptă construirea satului Piatra Albă.Toate familiile relocate au primit sprijin în perioada de tranziţie: orientare, consiliere, sprijin în vederea mutării, servicii sociale, formare, sprijin pentru căutarea unui loc de muncă, etc. În perioada de raportare:•  cheltuielile comunitare au fost de 4,3 milioane RON

(1,8 milioane CAD)•  cheltuielile judeţene au fost de aproximativ 37 milioane

RON (15,8 milioane CAD)•   cheltuielile pentru programele comunitare sociale au

fost de 909.700 RON (385.800 CAD)

90% din angajaţi sunt din rândul comunităţii. Nu s-au realizat investiţii în 2008 din cauza situaţiei de „aşteptare”.În perioada de raportare, iniţiativele de dezvoltare a abilităților au fost limitate din cauza stadiului Proiectului. Activitatea MicroCredit a fost temporar suspendată.În 2008 am avut:•  un workshop educaţional•  un workshop pe tema protecţiei mediului pentru tineri•  două sesiuni de formare pe tema leadership-ului

În perioada de raportare, am înregistrat 10.650 de ore de voluntariat pentru activităţi calificate şi necalificate.

p. 24

Economii rezultate din utilizarea fibrelor reciclabile în locul fibrelor virgine:• 13 copaci påstra†i pentru viitor • 38 lbs. de deßeuri rezultate din apå nu au fost create • 5.566 galoane de flux de apå rezidualå salvate • 616 lbs. de deßeuri solide nu au fost generate • 1.213 lbs. de gaze nete cu efect de serå au fost evitate • 9.282.000 BTU de energie nu au fost consuma†i

Economii din utilizarea electricitå†ii generate de vânt, fårå emisii: • 616 lbs. de emisii de gaz cu efect de

serå nu au fost generate

Transferå aceastå cantitate de combustibil fosil:• 5.125 ft3 de gaze naturale neutilizate

Acest raport este imprimat pe hârtie100% PCW, Mohawk Options certificatå FSC, produså în totalitate cu energie eolianå, ce con†ine fibre 100% reciclabile dupå consumare. Aceastå hârtie este certificatå de Green Seal ßi SmartWood pentru standarde FSC, care promoveazå managementul corespunzåtor din punct de vedere ecologic, benefic din punct de vedere social ßi viabil din punct de vedere economic al pådurilor lumii.

Cert no. SW-COC-003768

Pentru informaţii suplimentare Dacă doriţi să primiţi informaţii suplimentare despre aspectele legate de Proiect, ne puteţi contacta la:

Biroul de Dialog cu Părţile Interesate Biroul CentralStr. Piaţă 321 Suite 1501 – 110 Yonge StreetRoşia Montană, România Toronto, Ontario, Canada M5C 1T4Tel: 40 25 880 6730 Tel: 416.955.9200Fax: 40 25 880 6731 Fax: 416.955.4661Email: interespublic@rmgc.ro Email: info@gabrielresources.com www.rmgc.ro www.gabrielresources.com

Despre Gabriel Resources Ltd. Gabriel Resources Ltd. este o companie cu sediul în Canada dedicatå mineritului responsabil ßi dezvoltårii durabile în comunitå†ile în care îßi desfåßoarå activitatea. Gabriel este în prezent angajatå în exploatarea ßi dezvoltarea resurselor minerale din România, fiind implicatå în dezvoltarea proiectului aurifer de la Roßia Montanå pe care îl de†ine în propor†ie de 80%. Pentru informa†ii suplimentare, vå rugåm vizita†i website-ul Companiei la adresa www.gabrielresources.com.

„Vreau să vă spun că sunt în favoarea acestei investiţii şi mă bucur că Alba Iulia câştigă mulţi tineri ca urmare a investiţiei RMGC în Recea. Alba Iulia are nevoie de dumneavoastră, la fel ca întreg judeţul Alba”.

Mircea Hava, Primarul oraşului Alba Iulia (făcând referire la cartierul Recea)

„Ca membri de sindicat, ne aşteptăm întotdeauna ca angajatorul să asculte preocupările oamenilor şi să îi ajute cât de mult posibil. Chiar şi în cele mai dificile perioade, atunci când compania a trebuit să reducă numărul posturilor deoarece proiectul se afla într-o etapă de aşteptare, am găsit compasiune şi sprijin. Sindicatul nostru apreciază o companie care se comportă în acest mod”.

Cristian Albu, Lider de Sindicat

„În Roşia Montană, mediul înconjurător a fost distrus de 2.000 de ani de exploatare minieră nereglementată. Managementul modern al mediului, parte a exploatării miniere moderne, va reface calitatea apei şi ecologia în general, care au fost distruse, fără cheltuieli din partea contribuabililor români şi în conformitate cu legislaţia din România şi UE.Ca orice părinte, îmi doresc pentru copiii mei să trăiască într-o lume sănătoasă, curată. Suntem oameni responsabili şi promovăm un proiect minier responsabil”.

Horea Avram, Vice-Preşedinte, Mediu, RMGC

„Cunoaşterea şi respectarea cerinţelor de mediu nu sunt suficiente. Noi facem mai mult: îi învăţăm pe copiii noştri cât este de important să respectăm şi să iubim natura. Peste 2.000 de copii sunt implicaţi în astfel de programe educaţionale. Personalul RMGC s-a implicat în acţiuni de voluntariat împreună cu profesorii pentru a-i ajuta pe copii să vadă că un mediu înconjurător sănătos este vital”.

Mariana Szekely, Coordonator Parteneriatul de Mediu Roşia Montană, RMGC

„Le vom oferi locuitorilor din Roşia oportunitatea de a-şi câştiga existenţa prin ceea ce ştiu să facă cel mai bine – ceea ce strămoşii lor au făcut dintotdeauna: minerit. Se vor bucura de oportunităţile oferite de mineritul modern! Suntem hotărâţi să readucem la viaţă o comunitate în care şomajul a făcut ca totul să pară lipsit de speranţă. Suntem încrezători că vom transforma Roşia Montană într-un loc prosper şi plin de bucurie”.

Dragoş Tănase, Director General, RMGC

„Am dezvăluit patrimoniul cultural al Roşiei Montane aducând la lumină descoperiri arheologice necunoscute, care altfel ar fi putut rămâne ascunse pentru totdeauna. Suntem conştienţi de responsabilitatea noastră de a păstra istoria pentru generaţiile viitoare”.

Adrian Gligor, Director Dezvoltare Durabilă, RMGC