PROF. DR. ING. ATEXANDRU PANTEA

MEMORII

SECVENTE DINANII VIETII MEIE

Editura EvdokimosFundafia Profesor George Manu

2016

CUPRINS

Instantanee dintr-o viali exemplar[......... ...............9

Petid, satul copillriei mele. ....'..............13

$coala secundari gi liceul..... --..-..-..-....--22

Pe drumul spre Go1gota............... ..........25

Cum am devenit delinut politic....... .....31

DesfhEurarea procesului........... .............38

Inchisoarea cea mici .........:........ ...........-47

Reeducarea de la inchisoarea Gherla... ..................52

Liberarea. ............59

Angajarea ln muncl. ............61

Miner gi topograf in Valea Jiului, pasionat de matematicl.....................63

Viala de student la doui facu1ti1i.... .....71

Probleme de solulionat ca inginer gi profesor............. ...........80

Pasiuni de o via![: cercetarea gtiinlific[ in sprijinul producliei gi al

oamenilor. ...........91

Perioada de dupl 1989.......... ..............102

Intalntile colegiale, aniversate la lic.,,Samuil Vulcan" din BeiuE.-......107

Postfa![.... .-........111

Fotografii de familie. ..........113

Elevii arestali in perioad a 19 48 - 19 48 din judelul Bihor....................... 1 3 1

Absolventii din anul 1948 ai liceului Samuil Vulcan din Beiuq

Ei intilniri de dupi absolvire.. ..........'.141

lntalniri dupl absolvirea Fac. de Electrotehnica IPT Timigoara.........151

Comemorlri Tirggor, Aiud, Prislop, Rdmnicu Slrat, Nicoreqti.. ........157

Mari duhovnici care ne-au fost exemple de triire duhovniceasci......l71

CAPITOLUL I

PETID, SATUT COPILARIEI MELE

M-am niscut gi am crescut in ,,'f,ara Crigurilor", in satul Petid,

situat in sudul judelului Bihor, la interferenla dealurilor piemontale ale

masivului Codru Moma cu CAmpia Vesticl, pe partea stingl a riuluiCrigu Negru, o zoni cu cimpie gi dealuri impldurite in jurul hotarelorcomunei Petid, ale Dumbrivilei de Codru, $oimului, Poclugei gi

Hodiqelului.Localitatea Petid, situati pe drumul judelean 709A dintre Beiug

- $oimi - Tinca - Salonta, zi gi noapte era strlbl'tuti de clrulele molilordin munlii Apuseni, plecali cu ciubere spre zona de vest a Criganei,

vorba cintecului ,gi-au plecat molii in lari cu donile gi cu ciubarl'iDupi ce Crigul Negru scapi din strinsoarea dealurilor la $oimi,

apare o'depresiune ovali intre $oimi gi Tinca. Pe partea dreaptl a

CriEului se inqiruie Sdnnicolau de Beiug, Suplacul de Tinca, vechi centruvoievodal, CipAlna gi Rohani, sate complet rominegti. Legat de satul

Rohani e satul Ginta locuit numai de unguri, iar in continuare sunt

satele Holod, Dumbrava (Mociar), Rdpa gi apoi comuna Tinca vestit[pentru tirgurile care au loc siptlminal, in ziua de luni.

Pe stinga Crigului sunt situate satele Ursad, iar pe valea Ursadului,

intr-o fundlturi de piduri satul Pocluga, cu un deal numit ,,Tdclu", numaicu cireEi sllbatici, cirege negre amlrui, unde cAnd eram copil m-am dus

cu bunica dupi mam[, Avram Maria, qi am cules cirege.Urmeazi satul

Hodigel agezat pe dealuri gi satul Cirlslu, situat labaza dealurilot Ia 2

km de Petid.

$oseauii dintre Beiug si Tinca, dupl ce iese din defileul CriguluiNegru, respectiv dintre dealurile printre care Eerpuiegte impreunl cu

Crigul Negru gi calea ferati. Vasc[u - Beiug - Holod, aparc satul $oimi,iar la circa 5 km satul Petid, urmat pe dreapta goselei de satul Chesa, iarin continuarea goselei satul Cociuba Mare, azi centru de comuna.

13

In aceastS. zond. a Bihorului, a diinuit din veacuri o sirlcie lucie.Din pricina ei, omul a trebuit s[ lupte neincetat, un om ddrz care nus-a lisat ingenunchiat, avAnd diverse ocupa!ii: agricultori, pomicultori,apicultori, comercianti cu cereale gi animale.

Istoric vorbind, in zona aceasta a Bihorului, inci din epocaArpazilor este amintit cnezatul de la Suplacul de Tinca, iar dupi cldereavoievodatului condus de Menumorut, de care aparlinea gi aceasti partea Bihorului, pe timpul regelui Ladislau I, toat[ aceast[ zonl a fostdiruit[ episcopiei catolice de Oradea, fiind cuprinse in vestitul domeniual Capitulului Orldean. De fapt, bunicul imi spunea despre pimAnturileIor c[ inainte de 1918 au fost ale c5.luglrilor catolici ,,Captalani'] derivatprin pronunfia 1or din,,Capitul".

Satele din aceasti parte a Crigului Negru, cu pldurile de stejari,goruni cAt gi paminturile lor, r[mdn iobage acestei episcopii catolice pinldupl 1848. Dup[ abolirea iobagiei in 1848, satele de aici sunt eliberate,oamenii avind mici petice de larini gi pdgune insl p[minturile sipldurile rimin ale Capitulului Oradean pin[ in 1922,1a marea reform[agrard,, dup5. reintregirea Rominiei.

Urme istorice ale veacurilor medievale intAlnim aici gi anume,turnul vechi cu 5 nivele de la SAnnicoiau, datat in secolul al XV- lea,considerat acum monument istoric, ruinele Cet5fii de pe dealul Cristurde lAnga Soimi, ,,Ceti{eaud' dintre Petid, CapAlna gi locul numit ,,Bisericade piatrf'de la Petid.

in acest loc numit ,,Biserica de piatri" a fost biserica satuluiPetid, d[rdmatl la 1700 cu tunurile de generalul Bukow. RomAnii numai aveau voie s[ aibi decAt biserici de lemn, construite din trunchiuride copaci, ca cele maramuresene, sau construite din birne, peste care se

lipea pamint (noroi amestecat cu paie sau pleava de grdu). De fapt, gisatul vechi Petid avea vatra in jurul Bisericii de piatrl, mutat mai apoi injurul Bisericii de lemn ridicatl dup[ anul 1700 si extinsl, actuala vatrd.aSatului.

in prezent, localitatea Petid are o biserici ortodoxi cu hramul,,Sfinlii Arhangheli Mihail gi Gavril'lridicat[ in anul l939,fundamentuldin zidirie din blocuri de piatr[ (cuartite din cariera $oimi Ei gresii dinzd,cdmintl de la Urvig ), construcfia cl[dirii gi a turnului s-a realizat dinziddrie de cirimidi. O bisericS. spafioasi, inalti, in tbrmi de cruce, cu

14

o pictur[ in tehnica tempera realizatd. in anii 1'972 - 1973 (foto anexat).

Biserica a fost tirnosit[ de cltre i.p.S. Or. Nicolae Popovici, episcop

al Episcopiei Oradiei, timp in care preot paroh era pirintele CornelTempelean, iar cdnt6re! bisericesc tat[l meu, Nicolae Pantea. Majoritatea

Iocuitorilor sunt de religie ortodoxl, circa 40-50 de baptiqti gi 10-15

penticostali.inaintea Primului Rizboi Mondial mul1i llrani romA.ni, printre

care gi bunicul meu, Moise Pantea, zis a Bradii gi Avram Ioan, zis Ciobu,

au emigrat in America la Detroit qi Cleveland, iar al1li in Franfa. Aici au

lucrat ca muncitori necalificali gi zilieri ani buni si tr[iau ca vai de ei. Se

imbr[cau cu ce aruncau al1ii, astfel gi-au strAns dolari cu care dup[ ce au

venit acas[ gi-au cumpirat p[mAnt. Contrar celor ce se petrec azi, cdnd

tinerii noEtrii pleaci la munca in lirile din vestul Europei si Americagi nu se mai intorc in lara natal[. Desigur ci Ei din cei plecali atunci

unii au rimas in Fran{a qi America, unde qi-au intemeiat familii. Exodul

ardelenilor gi blnalenilor spre America si Franla a al'ut loc masiv, inainte

de primul rilzboi mondial, din catza slriciei, rominii fiind mai multiobagi gi cu pimdnturi puline, acestea aparlinAnd grofilor unguri.

Dup[ r6zboi, odati cu reforma agrard din anii 20, s-au imparlitmogiile grofilor, Captalanilor (ciluglri catolici) liranilor romAni dinzonb,.

in anul 1929,ziua28 noiembrie, am ap[rut qi eu pe lume. Am fost

botezatcregtin ortodoxin luna decembrie labiserica din Petid. Acum, ca

oparantez[ mai mare, bunicul meu, Pantea Moise, fiind mai umblat prinlume, fusese in America, l-a dat pe fiul slu Nicolae (tat[lmeu) la liceu

in Oroshaz, orag in Ungaria de azi, iar apoi l-a mutat la liceul din Beiug.

Nu a putut urma decit doul clase de liceu, condiliile materiale nu i-au

permis, pe atunci liranii nogtrii ardeleni avAnd pulin plmdnt, deabia

puteau si igi intrelini familia, iar ca s[-!i dai copilul la gcoli secundare

era foarte greu. Dintre copiii de romAni ajungeau la gcolile secundare

doar fii de preoli, inv[litori gi notari, cei de llrani foarte greu ajungeau

s[ poati fi intrelinuli in qcoli. in toate Ecolile primare gi secundare, aga-

zise pentru rom1nii din Ardeal, se preda numai in limba maghiarl, inspecial dupl ce a aplrut legea Apony in 1907 . imi amintesc ci tatil meu,

in anii celui de-al doilea rdzboimondial, cdnd a fost numit agent agricol

in Petid, toate calculele aritmetice vorbite le fhcea in limba maghiar[.

15

Totugi tatil meu, un om cu o vointi de fier, avdnd deja familiebine inchegati, s-a hotirit in anul l92g qi a urmat qcoala de cintirelibisericegti din cadrul Episcopiei ortodoxe a oradiei, cu o duratr de 3ani. La aceastl qcoali au urmat gi alli copii de ![rani din jude{ul Bihor,pe care pe unii tata i-a avut colegi de breasld prin satele din jude{ulBihor. Tradilia'cu pregltirea de cintireli de biserici s-a pirisit dupiinstaurarea regimului comunist, dar in mod practic, din anul i.J,ag ius-au mai organizatasemenea gcoli.

Bunicul meu Avram Ioan, zis ciobu, de bucurie ci mai are unnepot - eram al treilea b6iat - pentru ci mai inainte s-au ndscut fraliimei Florian, in anul 1923 Eiliviu, in anul1927,s-adus la c6rcium[ si s_a,,omenit cu rachiu" cu prietenii gi a uitat sd se ducd si m6 inregistreze lanotar. inregistrarea mea oficialr s-a fbcut ca cetrlean al Romdniei, printribunal, in anul 1g42,cu data de naqtere 1 Decembrie L929.

copil[ria mi-am petrecut-o in mediul sitesc al criganei, cubucuriile gi trisniile pe care le face un copir. imi plicea sr fac jucirii dintini (pimdnt frimantat cu apd) precum gi din rrrrciutiile de la mac. imifhceam masini, locomobila de la batoza de treierat, pentru cr aceastaera dotarea tehnici existenti la noi in zond,, in acea vreme. cu aceastami jucam gi fhcear-n ,,(JF, IJF" plimbindu-mi cu ea prin curte. Nu erautractoare sau magini agricole, iar automobilele erau o raritate, am vlzutautomobil doar in l936,cind veneau in propagandi electoral[ partidele.De cum incepea prim[vara panl toamna (aveam doar sase anij pdzeamgigtele pe un teren mare, de unde se rua pimint pentiu lipit gi se fhceacardmizi nearse, apoi de pe la g ani p[zeam vitele pe camp dupi ce sesecera graul. Aici mi intalneam cu alli copii, ai cel,or ce aveau plmantlingi al nostru, gi ne jucam. Aveam mingi ftcute din c6rpe sau prr deviti. Nu aveam mingi de cauciuc. Ne mai jucam ,,capri'sau ne luptam,,trinta" cite doi.

imi amintesc ci, fiind cu gdEtele gi avdnd o nuia lungi de salcie,am omorat un qarpe, lucru pentru care m-am simfit foarte mindru infa{a copiilor cu care eram.

^ La gapte ani, in 1936 toamna, am mers ra gcoara primarl.invi{itori am avut pe doamna Bala Florica in clasele t sitt iar in claseleIII gi IV pe domnul Bala vasile. imi amintesc cum in clasa a II-a fiind,am incasat multe lovituri de nuiele la palmi, ne-am apucat sr scriem,

16

blielii, bilelele nevinovate la colegele noastre gi ne-a prins doamna

Bala.in gospod[rie aveam doi boi sau doi cai gi o vac[ pe care le

pdzeamvara, cind nu mergeau in ciurdi (ciread[). in satele din Ardeal,

fiecare sat avea cirezide vaci, boi, cai gi turme de porci gi capre.

incepind cu luna mai, zilnic, dimineala gi seara era un adeviratritual de plecare - reintoarcere a vitelor pe islazurile comunale, de ldngip[durea satului la circa 3-4 km depirtare. Plecarea acestora se fhcea

intr-o anumiti ordine: caii cu ,,stava" la orele 5 dimineala, urmau boiila orele 6 Ei apoi vacile la 7, iar pe la 7 .30 venea bacea Caprii (clprarul

satului care suna cu cornul sau goarna) cu caprele gi oile, iar la ora 8trecea turma de porci. Fiecare insolitor igi anunla prezenla la porlileproprietarilor de animale cu un sunet specific prin goarni, corn de bou

sau vac[, clopot (talangi).Satul avea 1400 de suflete, la 441case inqiruite pe o lungime de 4

km de o parte Ei de alta a drumului judelean BeiuE - Tinca, iar suprafala

agricoll era de 1100 ha. Satul se afla pe malul stdng al albiei vechi aCrigului Negru, cunoscut sub denumirea,,Cristioare".

Toli copiii, blieli gi fete, invllam impreuni la aceeagi scoali care

avea doar doui sili de clas6. Clasele I gi II invllau cu doamna inv[lltoareFlorica Bala, dimineafa, iar clasele III gi IV cu domnul Vasile Bala, in altisal[, tot dimineala. Dupl amiaza inv[lau clasa a V-a, cu doamna Bala,

intr-o sali, iar clasa a VI- a gi a VII-a intr-o alta, cu domnul inv5.titorBala Vasile.

Dupi anul 1970, ling[ clidirea veche s-a construit $coalaGeneral[ cu clasele I-VII, clidire cu un etaj 9i un numir suficient de

slli pentru cursuri. Paradoxal, din anul 2010, numlrul de copii este at6t

de redus incdt in prezentin sat nu mai funclioneazd, dec?tt o grldinila cu

20-30 de copii. Elevii din clasele I - IV sunt transportali cu 2 microbuze

in satul vecin Cirislu, cei de virste pentru clasele V-VIII sunt plecali

la orag. Foarte multe case sunt nelocuite, mul1i au decedat, iar cei mai

tineri s-au mutat in orag sau au plecat in alte ![ri. Se poate afirma c[Petidul a devenit un sat al persoanelor vArstnice.

in clasa I-a primard, aveam abecedarul gi dupn ce in primele

luni fbceam pe tabfte hnii verticale, inclinate, orizontale gi bastoane,

incepeam si citim cu ,,o", ,,oi". De remarcat este ci pe prima pagin[ a

17