semina 4 final

S7+S8, sem 2, 2013 ` Seminar nr 4 - Disciplina: ASE – FABBV, AN 2, seria C / D / E PRODUSE SI SERVICII BANCARE

CARDUL BANCAR Cardul ca instrument de plată este reglementat prin Regulamentul nr.4/2002 al BNR. Cardul este un instrument de plată care mijloceşte transferul de monedă de la debitor la creditor. Cardul permite utilizatorului sa retraga numerar de la bancomat, sa plateasca contravaloarea bunurilor / serviciilor achizitionate, impozitelor, taxelor etc sau sa faca transferuri de fonduri intre conturi.

Cardul SBERBANK Visa Infinite – realizat Confectionarea manuala a cardului Cardul JP Morgan Palladium – confectionat de din aur de 24k si 26 de diamante si o perla AMEX Centurion – gravare in titaniu dintr-o uncie din palladiu, iar datele clientului sunt gravate din aur alb 23k cu aur alb.

Clasificarea cardurilor:

- Dupa natura suportului fizic al datelor inregistrate: o Carduri cu banda magnetica o Carduri cu cip (smart card) o Carduri hibride (contin atat banda magnetica cat si cip)

- Dupa modalitatea de scriere a datelor personale pe card

o In relief – embosate (pot fi utilizate imprinterele) o Neembosate

- Dupa facilitatile de credit oferite:

o Carduri de debit o Carduri de debit cu facilitate de overdraft o Carduri de credit – ofera o limita de credit in functie de bonitatea clientului o Carduri de tip CHARGE

o Card preplatit - Dupa calitatea juridica a utilizatorului

o Carduri oferite persoanelor fizice o Carduri business oferite persoanelor juridice

Curs: Prof. univ. dr. Dedu Vasile PRODUSE SI SERVICII BANCARE Seminar: Turcan Ciprian Sebastian - Pag 2 Conf. univ. dr. Enciu Adrian Lect. univ. dr. Nitescu Dan Costin

- Dupa calitatea emitentului de carduri o Carduri emise de institutii financiare (in principal banci) o Carduri emise de institutii nonfinanciare (lanturi de magazine mari, linii aeriene internationale, ONG-uri

etc). se adreseaza numai clienţilor companiei care pot achiziţiona bunuri într-o anumită limită cu plata amânată (cca. 30 de zile). Plata se face la finele perioadei prin cec sau debit direct. Comercianţii pot acorda un credit comercial sau o linie de credit pe perioade mai mari, maxim un an, cu rambursare lunară, de regulă prin debit direct. Pentru a atrage clienţii, comercianţii oferă diverse facilităţi ca discount la vânzare, neperceperea de comisioane, asigurarea gratuită a bunurilor vândute, bonuri gratuite pentru cumpărături de sărbători, reduceri de preţuri în anumite perioade, parcări gratuite la magazine etc.

- Dupa aria geografica de utilizare a cardurilor: o Carduri nationale o Carduri transfrontaliere

- Dupa mediul de utilizare a lor o Carduri ce se pot utiliza doar petru retrageri de la bancomat: Cirrus, Plus o Carduri ce se pot utiliza exclusiv pe internet (carduri virtuale – Banca Romaneasca Visa Virtual sau

Mastercard wwShopPing emise de Banca Comerciala Carpatica o Carduri ce nu pot fi utilizate offline (imprintere) – cardurile neembosate o Carduri ce pot fi utilizate atat la retragerile de numerar, tranzactii comercianti online + offline

- Dupa moneda in care sunt emise: o Carduri emise intr-o singura moneda: moneda locala (ex. RON) sau FCY (EUR,USD, CHF, ....) o Carduri multi-valuta sau dual-currency

- Dupa categoria clientelei vizate:

o Clientela de tip „Grand Public”: Visa Electron, Visa Classic, Maestro, Mastercard

o Clientela de tip „Bonne Gamme”: Visa Gold, Mastercard Gold, American Express Gold (Credit)

-

o Clientela de tip „Haut de Gamme / Very Impotant Persons”: Visa Platinum, Mastercard

Platinum, Visa Infinite, MasterCard World

o Clientela de tip „High Net Worth Individuals / Extremely Important Persons”:

JP Morgan Palladium Card, Visa Signature, Mastercard World Elite

o o Carduri de tip „Charge” (Charge Cards): American Express Green, Gold, Platinum &

Centurion:

Seminar 4 – S7+S8, sem 2, 2013 Cardul bancar, canale alternative ASE – FABBV, AN 2, - Pag 3 Sisteme de plati, instrumente de plata fara numerar, investitii administrate - OPC

3

Servicii atasate cardurilor – Exemplu American Express Platinum Charge Card

http://exploreplatinum.americanexpress.com

- Servicii speciale pentru calatorie1:

Acces in lounge-urile a peste 600 de aeroporturi din intreaga lume

(Priority Pass Select)

Bonusuri si alte facilitati oferite de o multime de linii aeriene

Schimburi valutare fara taxe (nu se percepe taxa de 2% aplicata cardurilor standard pentru tranzactiile in alta

moneda decat in cea in care este emisa cardul)

Reduceri substantiale si alte beneficii in lanturi hoteliere si statiuni: Starwoord Preferred Guest Gold Preferred,

Platinum Villas, Gold Hotel Collection

Agenti turistici si consilieri dedicati - Platinum Travel Service, Travel Service Offices

Beneficii si oferte speciale in privinta inchirierii autoturismelor, inclusiv asigurari in privinta accidentelor sau

pagubelor avute cu autoturismele inchiriate – „The Limousine Program”

Linie de asistenta globala pe parcursul calatoriei – Global Assist Hotline, Roadside Assistance

Asigurare impotriva pierderilor bagajelor pe parcursul calatoriilor, impotriva accidentelor sau decesului

Facilitati si oferte speciale pentru inchirierea de jeturi respectiv yahturi

- Protectia cumparaturilor, avantaje si facilitati oferite la comerciantii parteneri, puncte bonus etc:

Membership Rewards Program

Platinum Card Concierge & Sony Cierge

Programe dedicate de protectie a cumparaturilor – asigurari speciale si perioade de garantie marite (Extended

Warranty)

Returnarea produselor cumparate pana la 90 de zile

Facilitati in cadrul SPA-urilor sau a cluburilor de fitness

Suport si asigurari in cazul bunurilor furate (achizitionate in prealabil cu cardul) sau in cazul fraudelor

Reduceri substantiale la comerciantii parteneri – American Express Selects

Flexibilitate in privinta achitarii ratelor (achizitii bunuri in rate)

- Petrecerea timpului liber – Entertainment

Servicii de tip „Platinum Card Concierge”

Invitatii la evenimente si restaurante speciale – „Platinum Dining Program”, „Preferred Seating Program”

Posibilitatea achizitionarii de bilete la evenimente inainte ca acestea sa fie disponibile publicului – „Advanced

Tickets Program”

Revista „Departures” (gratuita de 7 ori pe an) si newslettere

Acces la evenimente la care doar membrii Platinum au acces pe baza de invitatie – „By Invitation Only”

- Servicii atasate contului:

Asistenta clienti – „Customer Service”

Gestionarea conturilor – plati facturi, consultari sold (atat bani cat si puncte de fidelitate), posibilitatea de a oferi

carduri de tip „utilizator autorizat” prietenilor sau membrilor familiei

Servicii bancare mobile – accesibile de pe telefonul mobil sau tableta – „American Express Mobile”

Extras si sumar de cont la sfarsit de an”

Nenumarate posibilitati de rambursare a facilitatilor de credit oferite

Posibilitatea de a nu avea o limita prestabilita pentru cumparaturi

1 http://exploreplatinum.americanexpress.com/Benefits/Travel#

http://exploreplatinum.americanexpress.com/

http://exploreplatinum.americanexpress.com/Benefits/Travel


Carduri de loialitate, carduri proprietar sau carduri co-branded Cardul de loialitate in sine nu este un card de plata financiar propriu zis dar serveste operatiilor de cumparare. La inceputul aparitiei unor astfel de carduri pe piata bancara, ele nu erau emise in parteneriat cu un operator de plati (Visa, Mastercard sau American Express). Totusi in ultimii ani, foarte multe carduri initial doar de loialitate, au fost emise de catre retelele comerciale in parteneriate cu bancile. Diferenta intre cardurile proprietare si cardurile cobranded2.: Cardurile proprietare sunt emise de catre un comerciant care poate activa in diverse industrii, de la retail si pana la IT&C. Aceste carduri nu pot fi utilizate decat in cadrul retelei comerciantului respectiv si ofera posesorului diverse discount-uri sau posibilitatea de a acumula puncte in urma achizitionarii diferitelor produse Cardurile co-branded sunt carduri emise de o institutie financiara, un comerciant si o companie de plata. Practic, pe cardul respectiv se regasesc logo-urile celor trei parteneri. Aceste carduri pot fi utilizate ca orice instrument de plata obisnuit, tocmai pentru ca au pe ele sigla companiei de plata care ofera acces la reteaua sa de acceptare globala.

Carduri ce ofera posibilitatea achizitionarii de bunuri si servicii in 3-12 rate:

- Cardul Avantaj – Finansbank in prezent sunt emise sub licenta Visa/Mastercard, oferindu-se aceste carduri chiar in functie de categoria de clientela: http://www.cardavantaj.ro/card-avantaj/card-avantaj-mastercard-standard/descriere/10.html

o „Grand Public” – Visa Classic / Mastercard Standard Avantaj o „Bonne Gamme” – Visa Gold / Mastercard Gold Avantaj o „Haut de Gamme” – Visa Platinum / Mastercard Platinum Avantaj Lista magazinelor partenere Card Avantaj http://www.cardavantaj.ro/magazine-partenere.html

- Cardul Euroline Retail – ERB Retail Services in prezent sunt emise sub licenta American Express http://www.carduleuroline.ro/

Caracteristici:

Fiecarui card de plata ii este asociat un numar format din 16 cifre.

PIN – Personal Identification Number – tinut in secret de catre utilizator deoarece serveste la autentificarea utilizatorului ca detinator legal al cardului. PIN-ul este utilizat la retragerea de numerar de la bancomat sau la tranzactiile comerciale realizate la un terminal de plata (POS – EFTPOS – Electronic Funds Transfer at Point of Sales). Scopul PIN-ului este evitarea fraudelor bancare in caz de pierdere sau furt al cardului.

In general orice card este realizat dintr-o piesa de plastic de forma dreptunghiulara, avand dimensiunile standard de 85.6mm x 53.98 mm x 0.76 mm conform standarduluI ISO/IEC 7810 ID 1.

Sursa: http://usa.visa.com/merchants/risk_management/card_present.html

2 Denisa Mateescu – “Diferenta intre un card proprietar si un card cobranded”, sursa: http://www.conso.ro/sfatul-expertului/6/Cu-ce-se-deosebeste-un-card-proprietar-de-unul-cobranded.html

http://www.cardavantaj.ro/card-avantaj/card-avantaj-mastercard-standard/descriere/10.html

http://www.cardavantaj.ro/magazine-partenere.html

http://www.carduleuroline.ro/

http://usa.visa.com/merchants/risk_management/card_present.html

http://www.conso.ro/sfatul-expertului/6/Cu-ce-se-deosebeste-un-card-proprietar-de-unul-cobranded.html

http://www.conso.ro/sfatul-expertului/6/Cu-ce-se-deosebeste-un-card-proprietar-de-unul-cobranded.html


5

Elemente de securitate a cardurilor – in vederea prevenirii si ingreunarii falsificarii sau realizarii de fraude cu carduri: - PIN-ul – trebuie cunoscut doar de detinatorul legal al cardului - Inregistrarea sub forma magnetica sau electronica a informatiilor (pentru cardurile cu cip) - Tiparirea caracterelor de pe card – cu un fond special - Tiparirea caracterelor in relief (pentru cardurile embosate) si acoperirea caracterelor cu alta culoare dcat cea a cardului - Materialul din care este confectionat cardul sa fie greu de falsificat (eventuale desene, holograme sau culori specifice). In cazul

cardurilor destinate clienteli HNWI, exista posibilitatea ca aceste carduri sa fie confectionate din metale (titaniu, palladiu, aur) inclusiv presarate cu pietre pretioase – diamante (cardul Visa Infinite de la Sberbank sau Cardul Royale de la Dubai First Bank)

- Semnatura detinatorului pe spatele cardului - Eventuale holograme existente pe card (Visa) - Eventuale fotografii (fotografia detinatorului – cardurile emise de Citibank in SUA).

Comisioane Visa Gold – BANCA TRANSilVANIA

TIP COMISION VALOARE COMISION

Deschiderea contului de card 0 lei

Emitere card 100 lei/card

Administrarea anuala a contului de card 200 lei/an

Alimentarea contului de card 0 lei

Comision utilizare ATM-uri BT pentru numerar 1%, minim 2,5 lei

Comision utilizare POS-uri de la ghiseele BT pentru numerar 1%, minim 2,5 lei

Cumparari de bunuri de la comercianti (in Romania sau strainatate) 0

Comision utilizare ATM-uri si POS-uri de la ghiseele altor banci din tara pentru numerar

1% + 2,5 lei

Comision utilizare ATM-uri si POS-uri de la ghiseele altor banci din strainatate pentru numerar

2%, minim 10 lei

Comision interogare sold de la ATM-urile/POS-urile altor banci din tara 2 lei / interogare

Comision interogare sold de la ATM-urile/POS-urile altor banci din strainatate 4 lei / interogare

Informatii sold cont de la ATM-urile BT 0,3 lei/interogare

Remitere extras de cont prin posta, prin e-mail sau BT24 0 lei

Plafon maxim de tranzactii:

- ridicare numerar ATM / POS banca 10.000 lei, max 10 tranzactii

- limita tranzactii internet* 5.000 lei, max 10 tranzactii

- limita tranzactii cumparaturi POS 30.000 lei, max. 10 tranzactii

- limita agregata (POS + Internet) 30.000 lei, max 10 tranzactii

- limita agregata totala (ATM + POS + Internet) 30.000 lei, max 10 tranzactii

Inchidere card/ lichidare cont de card la cererea detinatorului de card 0 lei


Reemitere card si PIN din vina clientului (furat, pierdut, distrus) 10 lei

Reemitere PIN din vina clientului (uitat, pierdut, distrus) 10 lei

Reemitere card la scadenta (reinnoire card) 10 lei

Reemitere card demagnetizat 0

Furnizare cash in Romania in regim de urgenta (numai la pierdere sau furt) 1% + 2,5 lei

Furnizare cash in strainatate in regim de urgenta - se refera la serviciul VISC 100 EUR (echivalent lei)

Inlocuire card in regim de urgenta in strainatate - nu include regenerarea cardului, ci se refera la serviciile oferite de Visa International Service Center

150 EUR (echivalent lei)

Inlocuire card in regim de urgenta in Romania - nu include regenerarea cardului, ci se refera la serviciile oferite de Visa International Service Center

20 lei

Numar incercari PIN 3

Taxa penalizatoare pentru intrarea pe sold

24% / an - 34% / an, egala cu dobanda aplicata liniei de credit disponibila in contul de card in momentul in care se inregistreaza situatia de intrare pe sold debitor

Comision de administrare credit

5%, se percepe la valoarea sumei neplatite, incepand cu a doua intarziere a platii minime lunare

Dobanda penalizatoare pentru neefectuarea la scadenta a rulajului minim obligatoriu

34%/an

Dobanda penalizatoare pentru credit restant 30%/an

Taxa conversie valutara 2%

Dobanda Anuala Fixa 20% - 24%/an

Dobanda Anuala Efectiva 27,29%, calculata la un credit in valoare de 30.000 lei

Comision unic pentru servicii prestate la cerere: 0 lei pentru fiecare serviciu prestat

*limita zilnica de tranzactionare cu cardul pe Internet este activata la emiterea cardului pentru tranzactiile cu CVV, tranzactiile fara CVV nefiind permise. La solicitarea clientului, banca va activa si limita de tranzactionare pe Internet pentru tranzactiile fara CVV, cu urmatoarea mentiune: limita cumulata de tranzactionare (cu sau fara CVV) cu cardul pe Internet intr-o zi este de maxim 5.000 lei.


7

Operatiuni cu carduri3

Emiterea cardurilor - include încheierea convenţiei de card, confecţionarea cardului, deschiderea contului de card, transmiterea informaţiilor la centrul de autorizare şi la instituţiile internaţionale de sistem şi apoi eliberarea cardului. Convenţia de card este un contract între bancă şi viitorul posesor de card în care se prevăd elementele specifice operaţiunilor cu carduri, ca: tipul de card şi modul de folosire a acestuia, contul de card care se deschide, suma minimă de menţinut în cont (cardul de debit) sau limita de credit (cardul de credit), tipurile de tranzacţii care se efectuează (plăţi pentru bunuri şi servicii, impozite şi taxe, retrageri de numerar, transferuri de fonduri între conturi, constituiri de depozite, rambursări de credite, plăţi de dobânzi, comisioane, speze bancare), sumele minime şi maxime pentru o operaţiune, tipurile de dobânzi (acordate la disponibilităţi, percepute la credite), comisioane (pentru tranzacţii, de emitere, exploatare şi ate servicii bancare), penalităţi, drepturile şi obligaţiile părţilor. Confecţionarea cardurilor are loc la banca emitentă care dispune de carduri produse de firme specializate şi autorizate în acest scop. Deschiderea conturilor titularilor (persoane fizice) - pentru cunoaşterea operaţiunilor efectuate cu carduri şi calculul dobânzilor şi comisioanelor se deschid conturi distincte de card, cont curent pentru cardul de debit şi cont de credit pentru cel de credit.

Operaţiuni de retragere de numerar4

Automatul bancar ATM (Automated Teller Machine) sau bancomatul este un terminal pentru primirea/eliberarea de numerar sub formă de bancnote, primirea de cecuri pentru încasare, transferuri de fonduri pentru plăţi de servicii sau trsnsferuri de fonduri între conturile titularului de card, furnizarea unor informaţii de cont şi consultanţă bancară. Din punct de vedere fizic, ATM-ul este un seif blindat care are în interior o parte electromecanică şi una informatică. Partea electromecanică cuprinde un număr de 2-6 casete cu bancnote, un mecanism de preluare a bancnotelor din casete şi de transport către echipamentul de numărare şi apoi de depunere în fanta de eliberare numerar, cititoare optice şi magnetice pentru cecuri şi bancnote, imprimante pentru chitanţele emise, imprimantă pentru tipărirea jurnalului de operaţiuni şi o casetă pentru eliberarea de valori ca timbre, bonuri valorice sau cupoane, toate acţionate electronic. Partea electronică constă dintr-un calculator cu hard şi softuri specifice de operare, microprocesor, modem, cititoare de carduri, module de comandă, interfeţe cu partea electromecanică şi un echipament de blocare conectat la sistemul de alarmare al utilizatorului. Fluxul operaţional pentru eliberarea numerarului este următorul:

• introducerea cardului în nişa pentru carduri; • tastarea PIN-ului (se admite numai o singură greşeală de tastare la a doua greşeală cardul se reţine de ATM); • tastarea sumei dorite care nu trebuie să depăşească limita prevăzută în convenţie; • eliberarea numerarului şi debitarea contului de card; • eliberarea chitanţei; restituirea cardului.

Operaţiuni de plăţi cu carduri la comercianţi5

Operaţiunile de plăţi la comercianţi reprezintă esenţa cardurilor, înlocuind numerarul sau cecul cu operaţiuni online şi implică o relaţie tripartită: comerciant, beneficiar şi banca. Prin aceste operaţiuni, comercianţii au asigurată plata înainte de livrarea bunurilor prin confirmarea primită de la bancă, iar beneficiarii s-au achitat de obligaţia de plată în cateva secude. Terminalul de la comerciant este de tip EFTPOS (Electronic Funds Transfer at Point of Sale) sau uzual POS, respectiv un echipament de tip calculator specializat prevăzut cu un sistem de operare şi programe specifice. Terminalul POS are încorporat microprocesor, memorii, modem de telefonie cu puncte de intrare-ieşire, cititor de carduri şi imprimantă pentru chitanţe, iar în exterior, ecran de afişaj, tastatură, fantă pentru carduri cu bandă magnetică şi separat pentru carduri cu cip, fantă pentru eliberarea chitanţei, terminal mobil pentru PIN cu ecran şi tastatură.

Convenţia de acceptare. Pentru derularea operaţiunilor, comerciantul trebuie să încheie o convenţie de acceptare cu banca sa în care se prevăd condiţiile de acceptare (tipurile de carduri şi băncile emitente, limita de autorizare, procedurile de lucru), drepturile, obligaţiile şi răspunderile părţilor. Banca acceptantă îşi asumă obligaţia de a dota comerciantul cu POS, de a comunica lista cu cardurile interzise şi de a efectua decontarea în termen, iar comerciantul de a depune zilnic fişierele cu tranzacţii şi de a respecta condiţiile de acceptare la plată cardurilor. Clauza de acceptare este obligatorie şi necondiţionată.

3 Dedu Vasile, Enciu Adrian, Ghencea Stanel, „Produse si servicii bancare: corporate si retail bancar – principii si tehnici de analiza, creditare, monitorizare, trezorerie si plati electronice”, Editura ASE, 2008 4 Dedu Vasile, Enciu Adrian, Ghencea Stanel, „Produse si servicii bancare: corporate si retail bancar – principii si tehnici de analiza, creditare, monitorizare, trezorerie si plati electronice”, Editura ASE, 2008 5 Dedu Vasile, Enciu Adrian, Ghencea Stanel, „Produse si servicii bancare: corporate si retail bancar – principii si tehnici de analiza, creditare, monitorizare, trezorerie si plati electronice”, Editura ASE, 2008


Deschiderea conturilor comercianţilor acceptanţi. Pentru operaţiunile cu carduri, comercianţii trebuie să deschidă conturi pentru fiecare tip de card la banca acceptantă, de regulă banca sa. Pentru tranzacţiile efectuate, banca acceptantă transmite fişierul cu tranzacţii de tip in coming cu mesajul de debitare (debit direct) la banca emitentă care apoi efectuează transferul prin compensare.Decontările, se efectuează pe teritoriul României numai în moneda naţională, indiferent de moneda în care este emis cardul. Acceptarea - este operaţiunea prin care comerciantul agreează decontarea prin cardul prezentat de cumpărător. Comerciantul introduce cardul în POS, tastează datele privind suma de plată, iar cumpărătorul introduce codul PIN. POS-ul transmite băncii accceptante datele de identificare şi cele privind tranzacţia, aceasta le introduce în sistemul VISA BASE I pentru validarea cardului şi acesta le retransmite băncii emitente pentru autorizare. Mesajul de răspuns (OK sau refuz) se transmite pe acelaşi circuit către POS-ul comerciantului. Dacă răspunsul este OK, comerciantul eliberează o chitanţă /factură care se semnează de cumpărător (semnătura de pe card se confruntă cu cea de pe chitanţă) şi se eliberează marfa. Autorizarea - este operaţiunea prin care banca emitentă confirmă băncii acceptante că fondurile sunt disponibile in conturile de card ale emitentului. Autorizarea se dă de biroul de autorizare al băncii emitente după o serie de verificări: validitatea cardului (nume, număr, perioada de valabilitate, card activ/blocat, inactivat) şi a PIN-ului (confruntarea PIN transmis cu cel din baza de date), numărul maxim de tranzacţii, suma maximă pentru o tranzacţie, existenţa disponibilului in contul de card (eng. OTB - Open to Buy) şi se blochează suma tranzacţiei (se reduce limita de disponibil). Autorizarea se comunică într-un interval de câteva secunde printr-un cod care se inscrie pe documentele tranzacţiei şi se păstrează în memoria POS şi a băncii acceptante.

MOBILE BANKING6

Mobile banking-ul (mBanking) este un canal de operare, la distanţă, de către un posesor de telefon mobil care poate

transmite mesaje scrise către o bancă sau comerciant pentru obţinerea de informaţii şi efectuarea de operaţiuni bancare/comerciale şi

poate primi mesaje scrise sau sonore de răspuns. Mobile banking-ul face parte din categoria plăţilor electronice la distanţă pentru

persoane fizice, posesoare de carduri, care se adresează numai băncii emitente a cardului. În România, mobile banking-ul a fost introdus

în 1999, iar în prezent funcţionează la aproape toate bancile. In prezent, exista tendinta de migrare a tehnologiei mobile banking catre

sistemele Android si iOS.

Operaţiunile bancare care se pot efectua prin telefonia mobilă sunt diverse şi se pot grupa astfel:

- operaţiuni de consultanţă (soldul conturilor de carduri şi limita de creditare disponibilă, produsele şi serviciile bancare oferite –

depozite la termen, credite de consum, trezorerie, dezvoltare, imobiliare – dobânzi, comisioane, cursuri valutare);

- servicii de plăţi – comerciale, financiare, transferuri intrabancare de fonduri, transferuri între conturile curente şi cele de carduri sau

numai între cele de carduri;

- alte servicii – obţinerea extraselor de cont, solicitarea blocării contului de card în cazul pierderii/furtului acestuia, avertizarea

clientului la tranzacţiile care se efectuează din contul său de card la ATM sau POS peste o anumită limită, avertizarea clientului la

epuizarea disponibilului, limitei de creditare sau modificarea acesteia.

INTERNET BANKING

Serviciile de internet banking reprezinta un pachet de soluţii destinat interactiunii la distanta dintre client si banca, care permite clientilor - persoane fizice si juridice - sa-si acceseze informatiile referitoare la conturi si sa genereze tranzactii securizate prin intermediul conexiunilor de tip Internet. Serviciile de acest tip pot fi accesate de pe orice calculator.

Istoria Internet Bankingului:

- 1983 Banca scotiei ofera primul serviciu de internet banking din UK – Homelink

- 1994 Microsoft Money – primul serviciu online banking

- 1995 Prezidential bank – Maryland – a lasat servicii de internet bancar

- 2001 1 milion de utilizatori online in SUA

- 2003 cca 16000 institutii financiare din intreaga lume ofereau astfel de servicii

- 2005 imbunatatirea securitatii in domeniul online

- 2007 lansarea Iphone

Din punct de vedere al decontării, serviciile oferite de bănci sunt de două feluri:

- cu plata în timp real (plăţi de mare valoare, business to business) care satisfac cerinţele companiilor de rapiditate

şi securitate;

6 Dedu Vasile, Enciu Adrian, Ghencea Stanel, „Produse si servicii bancare: corporate si retail bancar – principii si tehnici de analiza, creditare, monitorizare, trezorerie si plati electronice”, Editura ASE, 2008


9

- cu plata amânată, adică cu decontare prin casa de compensaţii (plăţi de mică valoare, business to consumers)

pentru plăţile efectuate de populaţie care are satisfacţia că tranzacţia economică se efectuează în timp real.

Pentru a accesa serviciile de internet banking, utilizatorul trebuie să deschidă un cont la bancă cu această destinaţie din care se vor

efectua ulterior plătile şi să încheie o convenţie cu banca emitentă pentru accesul la produsele şi serviciile bancare cu drepturile şi

obligaţiile partenerilor (bancă-client). Prin convenţie, clientul acceptă toate procedurile de lucru ale băncii, inclusiv instrumentele de plată

şi tarifele pe care aceasta le practică în mod rezonabil. Clientul stabileşte un nume de utilizator şi o parolă care vor fi folosite la

accesarea site-lui băncii şi primeşte de la bancă un dispozitiv de securizare care se va instala pe calculatorul personal sau fara a se mai

instala, in cazul utilizarii unui TOKEN. Totodată, comerciantul încheie o convenţie cu banca sa, banca acceptatore pentru derularea

plăţilor prin internet. In cazul Home Banking – este nevoie de instalarea unui certificat de securitate (se realizeaza de regula o data pe an

sau de cate ori se reinstaleaza sistemul deoperare).

Tipuri de operaţiuni bancare.

- constituirea/reînnoirea/desfiinţarea de depozite la termen;

- plăţi din conturi pentru produse şi servicii bancare;

- plăţi prin carduri bancare;

- transferuri interbancare de fonduri;

- transferuri de fonduri între conturi şi între carduri;

- schimburi valutare;

- informaţii gen extrase de cont/stări financiare/ scadenţe;

- informaţii privind produsele şi serviciile bancare (tipurile de produse/servicii, dobânzi, comisioane, termene, garanţii,

facilităţi, cursuri valutare etc);

- informaţii privind accesul la diverse tipuri de credite (se introduc datele solicitate şi se primeşte răspunsul privind accesul

la creditul solicitat);

informaţii privind produsele noi şi facilităţile promoţionale

Securitatea operatiunilor bancare pe internet:

În plăţile electronice, autentificarea şi nonrepudierea reprezintă etapele cele mai importante care permit procesarea în siguranţă a

instrucţiunilor de plată şi finalizarea transferurilor de fonduri. . Modalităţile cele mai cunoscute de autentificare şi nonrepudiere sunt

următoarele:

- Parole şi PIN-uri. - Token şi smart card - Biometria - Scanarea irisului - Scanarea amprentei - Autentificarea vocală - Scanarea semnăturii

Elemente de luat in seama in analiza comparativa a serviciilor de internet banking:

a. Ergonomicitate: consistenta unui site, navigarea, informatiile din site, instructinile demo

b. Securitate: Utilizarea firewall-urilor, verificarea certificatelor si semnaturilor digitale, protejarea datelor de

autentificare si informatiilor private ale clientului, impierdicarea accesului fraudulos si transabiltiatea tranzactiilor

c. Functionalitatea produsului: plati catre orice beneficiari cu contul la o banca locala, plati catre Trezoreria Statului,

transferuri intre conturile proprii, constituiri sau lichidari de depozite, schimburi valutare, vizualizare, export, tipiarire

extrase ale tuturor conturilor, plati utilitati

d. Asistenta tehnica – 24/24 7 zile din 7

e. Costuri – aproximativ cat % din costurile la ghiseu se regasesc in cazul Internet banking si daca exista vreo taxa

sau comision perceput ca abonament lunar sau anual pentru accesul / gestiunea serviciului.


Riscuri intalnite in Internet banking

- Identificarea si analizarea riscurilor

o Riscul operational

o Riscul de securitate

o Riscuri legate de proiectarea, implementarea si intretinerea sistemelor

o Riscuri care apara datorita folosirii necorespunzatoare de catre clienti a produselor si serviciilor bancare

o Riscul reputational

o Riscul juridic

o Alte riscuri

o Riscul de management

- Stabilirea riscurilor

- Gestionarea si controlul riscurilor: procesul de gestionare si control, masuri de securitate: criptarea, parolarea, depisarea

virusilor, vulnerabilitatilor, comunicarea interna, evaluarea produselor de catre clienti „test” inainte de a fi introduse

functionalitatile pe piata

Avantajele si dezavantajele folosirii serviciului Internet

Banking

1. Avantaje

Economisire de bani prin comisioane si costuri

reduse compartiv cu ghiseele bancare:

Economisire de timp:

Eficienta sporita:

Mobilitate si confort:

Siguranta :

Flexibilitate financiara:

Mobilitatea

2. Dezavantaje :

Interfete neprietenoase

Securitatea tranzactiilor in cazul unor aplicatii

Limitari cantitative ale tranzactiilor

Riscul aparitiei erorilor (riscuri operationale)

Operatiuni limitate comparative cu cele efectuate

in agentii sau sucursale (nu se pot contracta

credite)

Decontarea in unele cazuri nu se face in timp

real

“Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la internet”

Daca in tarile nordice acest raport este de peste 70% iar in cazul

Finalandei de 94% ( adica dintre persoanele care au acces la

internet 94% folosesc serviciul de internet banking). In Romania

dintre persoanele care au acces la internet doar 7% folosesc

serviciul de internet banking, mult prea putin fata de media

Europei care era in 2010 de 57%.” (SURSA: PRIVATE BANKER)7

7 http://privatebanker.ro/archives/4133

BE Belgium 70

BG Bulgaria 6

CZ Czech Republic 38

DK Denmark 83

DE Germany 52

EE Estonia 96

IE Ireland 47

GR Greece 13

ES Spain 46

FR France 72

IT Italy 31

CY Cyprus 31

LV Latvia 78

LT Lithuania 61

LU Luxembourg 62

HU Hungary 32

MT Malta 54

NL Netherlands 85

AT Austria 52

PL Poland 40

PT Portugal 35

RO Romania 7

SI Slovenia 43

SK Slovakia 49

FI Finland 94

SE Sweden 85

UK United Kingdom 56

EU Europe 57

http://privatebanker.ro/archives/4133


11

Sistemul platilor interbancare8 Relaţiile în cadrul unui sistem de plăţi sunt relaţii pecuniare exprimate prin monedă şi se consideră îndeplinite numai atunci când plata a devenit definitivă şi irevocbilă. Relatiile asigură transferul de proprietate asupra activului bani de la cumpărător la vânzător. Conform definitiei date de BIS, sistemul de plati este definit ca: un set de aranjamente pentru descărcarea obligaţiilor asumate de agenţii economici cu ocazia procurării de resurse reale ori financiare, altfel decât prin barter, deci prin transferal titlului de proprietate asupra unor active, care, în virtutea faptului că sunt larg acceptate sunt cunoscute sub numele de bani. Sistemul de plăţi are două funcţii complementare:

- intermedierea tranzacţiilor monetare (prin agenti bancari sau nonbancari – companii de plati, brokeri, posta etc) - garantarea plăţilor în scopul finalizării schimbului

Structura sistemului de plăţi – organizat in forma piramidala – la baza sunt entitatile din economia reala iar in varf este banca centrala. Participanţii la un sistem de plăţi se pot grupa în cinci categorii distincte după rolul lor în cadrul sistemului, astfel:

(a) banca centrală – rol de reglementare, supraveghere si garantare – rol de creditor de ultima instanta

(b) agenţi de decontare – de regula una din bancile de prima marime sau chiar banca centrala;

(c) agenţi de compensare (casele de compensatie) ce stabilesc raporturile finale dintre banci – platitoare sau beneficiare;

(d) sistem bancar si agentii nebancari ce efectueaza opeartiuni de transferuri ;

(e) agenţi economici şi populaţia.

Transfond a preluat rolul de agent compensator de la BNR (mandat). Un sistem de plăţi cuprinde, atât operaţiunile în monedă efectivă, cât şi cele în monedă scripturală. Platile in moneda scripturala reprezinta peste 90% din volumul total de plati (ca sume) conform BRI – BIS. Plata electronica reprezintă orice operaţiune de plată iniţiată prin intermediul instrumentelor de plată electronică prin care se pot retrage sume in numerar, efectua plăţi pentru procurarea de bunuri sau servicii, plata obligaţiilor către autorităţile administraţiei publice şi transferuri de fonduri între conturi (o definiţie tehnică). Transferul de fonduri se referă la orice mişcare a unor sume de la o bancă la alta fără un scop economic (alimentari de card, donatii, transferuri in familie). Plata reprezintă însă un transfer de fonduri cu un anumit scop economic şi care are ca efect stingerea unei obligaţii financiare între părţile participante la o tranzacţie, precum şi schimbarea statutului juridic al fondurilor. Transferurile interbancare şi au ca efect o ieşire din bilanţul unei bănci şi o intrare în bilanţul celeilalte bănci, deci o modificare patrimonială. Transferurile care au loc în cadrul aceleiaşi bănci, de la o sucursală la alta, se numesc transferuri intrabancare care nu modifică situaţia patrimonială a băncii. Decontarea se referă la incărcarea/descărcarea de gestiune a băncilor participante la transferul bancar, indiferent dacă sunt simple transferuri sau plăţi, iar serviciul care gestionează plăţile (back office) se mai numeşte şi serviciul de decontări. Decontările se împart în doua mari categorii după valoarea plăţilor: decontări pe bază brută şi decontări pe bază neta . Decontările pe bază brută sunt cele care se efectuează operaţie cu operaţie şi sunt specifice plăţilor de valori mari, în timp ce decontările pe bază netă sunt cele de valori mici supuse compensării.

8 Dedu Vasile, Enciu Adrian, Ghencea Stanel, „Produse si servicii bancare: corporate si retail bancar – principii si tehnici de analiza, creditare,

monitorizare, trezorerie si plati electronice”, Editura ASE, 2008


Instrumente de plati Instrumentele de plată cu numerar sunt reprezentate prin moneda metalică şi bancnote.

Instrumentele de plată fara numerar sunt documente standardizate care conţin instrucţiuni de plată date de plătitor băncii sale pentru transferul fondurilor către banca beneficiarului. Pe baza acestor instrumente de plată se fac înregistrări în conturile partenerilor de la băncile lor, care atestă diminuarea, respectiv majorarea creanţelor monetare asupra băncilor.

Exemple de instrumente de plata fara numerar:

- ordinul de plată, - cecul, - cambia, - biletul la ordin, - dispoziţia de plată externă, - dispoziţia de încasare externă, - cardul, - ordinul de plata electronic, - cecul electronic. - direct debit - platile programate

Orice instrument de plată conţine două tipuri de informaţii: financiare şi nefinanciare. Informaţia financiară se referă la suma de bani care trebuie plătită, valuta, băncile participante şi conturile debitoare şi creditoare, numele părţilor participante la tranzacţie, iar responsabilitatea asupra acurateţii informaţiilor revine emitentului. Informaţia nefinanciara cuprinde elemente adiacente plăţii, ca scopul acesteia sau anumite instrucţiuni cu caracter specific. Dupa iniţiatorului plăţii, instrumentele se împart în două grupe:

- instrumente de credit, instrumentate de cumpărător: ordinul de plata. Partile implicate sunt ordonatorul (platitorul sau emitentul instrumentului), beneficiarul si bancile participante (emitenta sau initiatoare), eventual o banca intermendiara si in final banca destinatara (colectoare). INSTRUMENTAT DE DEBITOR

- intrumente de debit, instrumentate de vânzător: cecul bancar, cambia, biletul la ordin, direct debitul, platile programate. Practic este vorba de transfer de debit iniţiat de creditor, adică un transfer asupra căruia debitorul şi-a dat acordul prin semnarea instrumentului de plată şi urmează ca suma să fie transferată creditorului la simpla cerere a acestuia. INSTRUMENTAT DE CREDITOR

Instrumente de credit

Ordinul de plata Ordinul de plată (engl. payment order) este o dispoziţie necondiţionată dată de ordonatorul acesteia unei bănci emitente de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de bani, fie in cont fie in numerar. Ordinul de plată presupune ca ordonatorul să aibă disponibilităţile necesare în cont. Ordinele de plata pot fi realizate pe suport hartie sau in format electronic (necesita o semnatura electronica). Informatiile obligatorii ale unui ordin de plata:

- identificarea instrumentului (ordin de plată), - suma in cifre si litere, - ordonatorul, contul şi banca sa, - beneficiarul, contul şi banca acestuia, data emiterii - semnătura electronică (parola, PIN sau cheiea privată),

Informatii facultative:

- scopul plăţii şi anumite detalii cu privire la plată (nr. si data facturii, plata parţială sau integrală, codul de identificare fiscală, alte referinţe privind conţinutul economic al plăţii),

- sistemul de plăţi ales (ex. plată urgenta in timp real – sistem ReGIS), - data la care fondurile să fie puse la dispoziţia beneficiarului.

Structura unui ordin de plată electronic (mesaj de plată) se prezintă mai jos.

Ordinul de plată electronic este un instrument care prezintă cel putin două caracteristici: necondiţionalitatea plăţii (necesitatea prezentarii la banca unor documente de expeditie, transport, calitate etc) si revocabilitatea OP-ului pana in momentul acceptarii lui de catre banca destinatara. La cele două unităţi bancare, emitentă şi colectoare, are loc o procesare în sistem electronic a ordinului de plată care cuprinde trei faze: recepţie, acceptare (autorizare sau validare) şi execuţie. Refuzul. Un ordin de plată poate fi refuzat ca urmare a incoerenţei datelor obligatorii, prevederii unor condiţionări de plată, lipsei de disponibilităţi în cont,


13

introducerii unor instrucţiuni care nu se pot executa sau care majorează costul transferului ori prelungesc perioada de transfer. Refuzul se comunică în scris emitentului. Nefinalizarea transferului. În cazul nefinalizării transferului, banca emitentă are obligaţia să returneze plătitorului suma din ordinul de plată, inclusiv penalizările de intârziere.

Sursa: http://ordinedeplata.euroforms.ro

Intrumente de debit, instrumentate de vânzător sau creditor

Direct debitul

Direct debitul este forma în care debitorul mandatează banca la care are contul să onoreze cererile de plăţi ale unui anumit creditor, de regulă un prestator de servicii repetate (telefon, electricitate, gaze, apă, salubritate etc), fără acordul expres al debitorului. Avantajele sunt substanţiale pentru cei trei parteneri: debitorul nu mai emite un instrument de plată pentru fiecare factură, creditorul încasează banii imediat, la simpla cerere, iar banca transferă banii dintr-un cont în altul nemodiicandu-se bilantul. Direct debitul se realieaza in baza unei conventii intre parti (debitor, creditor si banca). Ca în orice transfer de fonduri, banca plătitoare este cea care îşi asumă răspunderea decontării.

Platile programate

Plata programată (engl. standing order) este o variantă a debitului direct în care banca debitorului acceptă să plătească, la anumite date (decadal, chenzinal), potrivit mandatului primit, o sumă fixă în favoarea unui furnizor, fără a mai fi necesară solicitarea expresă de plată a acestuia. Platile programate presupun transferul unei sume constante sau transferul integral al soldului unui cont current respectiv transferul excedentului faţă de o anumită limită a soldului unui cont current. Avantajele platilor programate il reprezinta operativitatea, economia de timp si comoditatea, scutirea de grija platilor sistematice.

Cecul bancar

Cecul este tot o cambie, mult simplificată şi adaptată cerinţelor locale de plată. un instrument de plată la vedere. Cecul este un titlu de credit emis de o bancă în favoarea posesorului cecului care are dreptul să se adreseze băncii solicitând stingerea creanţei prin plata titlului. cecul permite cesiunea de creanţă prin girare către alt creditor care devine noul posesor al titlui de credit şi în această calitate se poate adresa băncii pentru primirea sumei cuvenite.

Operaţiunile cu cecuri implică cel puţin trei părţi: trăgător, tras şi beneficiar.

Trăgătorul este partea care emite (scrie) cecul şi dă o dispoziţie de plată, băncii la care are deschis contul. Trasul este întotdeauna o bancă la care trăgătorul are deschis contul şi care efectuează plata, pe baza cecului primit, către o terţă parte sau chiar către trăgător dacă acesta solicită să i se elibereze numerar. Beneficiarul este partea care primeşte suma transmisă de trăgător; în situaţia în care trăgătorul a dispus să i se elibereze numerar, acesta devine si beneficiar.

Obligatiile partilor:

- trăgătorul răspunde pentru asigurarea disponibilului, - trasul răspunde pentru efectuarea plăţii la prezentarea cecului şi de întârzierile care pot avea loc, - beneficiarul răspunde de neprezentarea la bancă în cadrul termenului de valabilitate a cecului.

Emiterea unui cec fără ca trăgătorul să dispună de fondurile necesare (în descoperit de cont) atrage sancţiuni civile şi penale.

Menţiunile obligatorii ale cecului.

- denumirea de cec trebuie să figureze pe înscris prin formula “plătiţi în schimbul acestui cec” care are un caracter imperativ

- ordinul necondiţionat de plată a unei sume de bani (cifre si litere)

http://ordinedeplata.euroforms.ro/


- stipulat “ la ordin” cu semnificatia că cecul poate circula prin girare şi “nu la ordin” adică cecul nu poate fi girat - numele trasului este numele băncii plătitoare - locul de plată, localitatea şi adresa băncii plătitoare la care trebuie prezentat cecul pentru încasare; - - data şi locul emiterii, respectiv ziua, luna şi anul pentru a se putea cunoaşte termenul până la care posesorul trebuie

să prezinte cecul la plată, termen după care trăgătorul decade din drepturile sale de regres

numele trăgătorului, adică numele, prenumele şi adresa emitentului pentru a se identifica clientul de către banca plătitoare;

- numele beneficiarului pentru ca banca să identifice persoana destinatară;

- - semnătura trăgătorului este explicită (nume şi prenume) şi olografă (scrisă de mână) si eventual stampila unitatii (pentru pj)

Prin plată, se încheie circuitul cecului şi în acelaşi timp circuitul economic pe care l-a mijlocit. Orice dată înscrisă pe cec privind o anumită scadenţă sau perioadă de plată devine nulă, cecul păstrându-şi calitatea de instrument plătibil la vedere. Normele bancare limitează perioada de valabilitate a cecului la 8 zile de la emitere dacă plata se face in localitatea în care a fost emis şi la 15 zile in celelalte cazuri. In zona Uniunii Europene cecul are o valabilitate de 30 de zile.

Sursa: http://ordinedeplata.euroforms.ro/

Tipuri de cecuri:

- Cecul nominativ – are inscris numele beneficiarului si dă încredere acestuia că cecul se va deconta numai în favoarea sa

- Cecul certificat - suma se blochează în cont până la primirea cecului la decontare sau până la expirarea valabilitătii acestuia. Prin certificare, răspunderea pentru asigurarea fondului se transferă de la trăgător la tras care se obligă să asigure plata şi răspunde faţă de beneficiar de onorarea cecului.

- Cecul barat este o variantă a cecului nominativ în care beneficiarul poate fi nominalizat ulterior. Cecul barat este de două feluri: cecul cu barare generală care nu are completat spaţiul dintre cele două linii şi poate circula prin girare, fiind prezentat la încasare de ultimul posesor care trebuie să completeze spaţiul dintre linii cu denumirea şi adresa băncii sale. Cecul cu barare specială este acela care are înscrisă între cele două linii denumirea băncii către care se va face plata. Bararea generală se poate transforma în barare specială în momentul înscrierii băncii destinatare. Cecul barat se mai numeşte şi cec virament întrucât suma se transferă la banca beneficiară în loc să se elibereze în numerar.

- Cec la purtător care în loc de beneficiar are înscrisă menţiunea “la purtător” sau “plătiţi purtătorului” şi care se plăteşte de bancă celui care se prezintă cu cecul.

- Cecul postdatat care dă posibiltatea ca data emiterii să fie o dată ulterioară emiterii propriuzise (în practică după expediera bunurilor sau la introducerea cecului în bancă pentru încasare).

- Cecul pentru numerar se foloseşte pentru încasarea în numerar prin simpla prezentare a cecului şi beneficiarului la banca emitentului.

- Cecul de călătorie este tot o variantă a cecului pentru numerar care are înscrisă denumirea “cec de călătorie” şi o anumită sumă care se poate ridica de la o bancă sau o unitate de turism. Cecul se poate emite în monedă locală sau valută şi poate fi pe o durată determinată sau nedeterminată. Cecul de călătorie se foloseşte în activitaea de turism înlocuind transportul banilor.

În acest caz, banca are rolul de trăgător întrucât emite un cec în nume propriu în favoarea unui client denumit posesor, care la primirea blanketei semnează pe aceasta în faţa trăgătorului. Posesorul, în calitate de beneficiar, prezintă cecul la încasare la o bancă sau o agenţie de turism (trasul) din localitatea unde călătoreşte şi semneză din nou, pe aceiaşi blanketă, de primirea sumei în prezenţa trasului.

Cambia ca instrument de plată

Cambia este un instrument de plată si un titlu de credit ce exprimă obligaţia asumată de un debitor de a plăti la vedere sau la scadenţă o sumă de bani în favoarea unui beneficiar.


15

Cambia ca instrument de plată prezinta mai multe caracteristici, unele comune cu cecul şi biletul la ordin (titlu de credit, cesiune de creanţă), altele specifice numai cambiei (negociere, răspundere solidară, acţiune juridică de protest). Răspunderea solidară presupune că toate persoanele care au avut calitatea de posesori răspund solidar în cazul de neplată a cambiei la scadenţă.

Participanţii la o cambie sunt cel puţin trei entităti: trăgătorul, trasul şi beneficiarul.

- Trăgătorul este entitatea care emite (trage) cambia în calitate de creditor (vânzător, furnizor) pentru bunurile care se comercializează cu plata amânată (la un anumit termen).

- Trasul este entitatea care plăteşte suma înscrisă pe cambie, adică debitorul care mandatează banca sa să onoreze cambia.

- Beneficiarul este entitatea care primeşte banii, faţă de care trăgătorul are o obligaţie de plată şi îi cedează prin cambie drepturile băneşti cuvenite din tranzacţie.

Sursa: Dedu Vasile, Enciu Adrian, Ghencea Stanel, „Produse si servicii bancare…” 2008

Menţiuni obligatorii:

- Ordinul de a plăti care trebuie să fie clar, precis şi necondiţionat, folosindu-se formula “plătiţi” o suma de bani (cifre si litere)

- Numele trăgătorului care emite cambia, stabileşte tipul de cambie, nominalizează ceilalţi parteneri şi este plătitorul de ultimă instanţă dacă trasul nu-şi onorează obligaţia asumată.

- Numele plătitorului (trasul) trebuie să fie complet, aşa cum apare în actele oficiale. - Scadenţa este necesară pentru a se cunoaşte data la care cambia trebuie plătită, daca nu, ea este platita la vedere - Locul unde se efectuează plata - Numele beneficiarului Numele beneficiarului se scrie clar şi complet; beneficiarul poate desemna o altă persoană,

purtător, prin înscrierea numelui acestuia pe cambie. - Data şi locul emiterii. - Semnătura trăgătorului

Acceptarea este actul prin care trasul se obligă să plătească, la scadenţă, posesorului titlului suma inscrisă pe acesta. Acceptarea este momentul cel mai important din ciclul unei cambii, întrucât trasul se obligă ferm, sub semnătură, că va onora cambia la scadenţă, iar trasul este de regulă o bancă care nu îşi permite să nu îndeplinească obligaţiile asumate. Acceptarea se dă pe faţa titlului prin una din formulele: “acceptat”, “voi plăti”, “voi onora” urmată de semnătură.

Scontarea cambiei.

Scontarea este operaţiunea de vânzare a unei cambii către o bancă comercială în scopul de a obţine lichiditate înainte de scadenţă. Va = Vn – Sc, unde Va = valoarea actuală, Vn = valoarea nominală, Sc = scontul

Scadenţa şi plata cambiei – trebuie să fie certă (o dată precisă), unică (nu se admit scadenţe succesive) şi posibilă (să nu fie o zi neindentificabilă). scadenţa la vedere, adică la prezentarea beneficiarului, care poate fi la orice dată dupa emitere, dar nu mai târziu de un an de zile, termenul maxim prevăzut de lege; scadenţa la un anumit timp de la vedere stabilită de trăgător pentru a da posibilitatea trasului să constituie fondurile pentru plată; scadenţa la un anumit termen de la emitere (zile, săptămâni, luni) stabilită tot de trăgător în funcţie de specificul tranzacţiei; scadenţa la o dată fixă.

Plata se face la scadenţă şi la locul indicat pe titlu prin prezentarea cambiei. La primirea cambiei, trasul are obligaţia să plătească.


Biletul la ordin

Biletul la ordin este o variantă a cambiei care PUNE ÎN LEGĂTURĂ NUMAI DOUĂ PERSOANE, DEBITOR (EMITENTUL) ŞI CREDITOR (BENEFICIARUL), spre deosebire de cambie care stabilea relaţii între trei persoane.

La emitere, biletul la ordin este o promisiune scrisă formală (oficială) care se tranformă în instrument de plată în momentul introducerii în sistemul bancar pentru incasarea sumei cuvenite.

Menţiunile obligatorii prevăzute de lege: denumirea de bilet la ordin, tipul titlului (la ordin sau nu la ordin), dispoziţia de plată prin expresia voi plăti sau mă oblig să plătesc, suma (in cifre şi litere), moneda, emitent (nume, adresă, bancă, cont), data si locul emiterii, scadenţa, locul plăţii, beneficiar (nume) şi semnătura emitentului.

Spre deosebire de cambie, biletul la ordin este indivizibil, adică nu se acceptă plăţi parţiale.

Biletul la ordin fiind o cambie îi sunt specifice toate procedurile procesului cambial, respectiv girul, avalul, protestul, regresul, execuţia cambială, alterarea, prescripţia. Există totuşi o excepţie, acceptarea, care nu mai este necesară, întrucât emitentul este în acelaşi timp şi acceptant.

http://www.ecto.ro/wp-content/uploads/2011/12/bilet-la-ordin.png

Girul

Girul este actul prin care posesorul titlului numit girant, transferă altei persoane numită giratar, printr-o declaraţie scrisă şi subscrisă pe titlu, odată cu predarea acestuia, toate drepturile decurgând din acest titlu. Girul se dă pe verso-ul cambiei sub forma unor menţiuni scrise şi semnate care din punct de vedere juridic înseamnă o declaraţie scrisă şi subscrisă si care cuprinde: numele girantului, numele giratarului, data şi semnătura girantului.

Girul poate fi de mai multe feluri:

Girul în plin sau girul standard prin care se dă dispoziţie debitorului să plătească un alt beneficiar.

Girul în alb sau girul la purtător este girul care nu are înscris numele giratarului, Girul cumulativ/alternativ în cazul în care pe titlu se înscriu mai mulţi giratari, iar exercitarea drepturilor cambiale se face de

către toţi giratarii prin acordul comun (gir cumulativ) sau de către unul din giratari care se află în possesia girului (gir alternativ). Girul în favoarea băncii cunoscut ca operaţiune de scontare prin care posesorul cambiei poate obţine resurse de la bancă înainte de scadenţă, prin girarea în favoarea băncii.

Girul pentru garantie se dă de către beneficiar pentru a garanta anumite obligaţii, ca de exemplu garanţia de bună execuţie a unor lucrări de investiţii.


17

Avalul

Avalul este o garanţie dată de o persoană numită avalist care garantează plata către unul din obligaţii cambiali numit avalizat pentru toată suma menţionată pe titlu sau pentru o parte din ea. Avalul se foloseşte atunci când sunt anumite rezerve privind capacitatea de plată a trasului sau nu sunt disponibile suficiente informaţii despre bonitatea acestuia.

Actiuni juridice pentru recuperarea cambiei

În materie judiciară privind cambiile, obligatul principal este trasul care a acceptat plata si avaliştii acestuia, faţă de care se întreprinde o acţiune cambială directă (protestul), iar dacă debitul nu se lichidează acţiunea cambială (regresul) se indreaptă către trăgător, iar acesta către giranţi.

Regresul presupune că posesorul s-a îndreptat mai înainte, prin acţiune directă, asupra acceptantului şi avaliştilor săi, dar rezultatele nu sunt satisfăcătoare (debitul persistă total sau parţial) şi acum se indreaptă către ceilalţi participanţi (trăgător, giranţi, avalişti). Actiunea de regres se desfăşoară, în principiu, după expirarea scadenţei când plata a fost refuzată sau neonorată, dar în practică intervin situaţii (refuz acceptare, incapacitate de plată, faliment) în care acţiunea de regres nu trebuie să mai aştepte scadenţa. Actiunea de regres se adresează de posesor împotriva trăgătorului, acesta contra girantului, apoi girantul contra alt girant, deci o succesiune de acţiuni de regres.

Executarea silită - Executarea silită se face pe cale juridică, la cererea posesorului şi presupune o anumită procedură.

Investitiile administrate Organisme de Plasament Colectiv (OPC)

Organismele de plasament colectiv atrag economiile la nivel individual in vederea plasarii lor in mod colectiv. Avantajele investitiilor administrate rezida intr-o administrare profesionista a fondurilor banesti, asigurarea unei diversificari a portofoliului precum si oferirea unor economii de timp si de costuri in conditii de lichiditate (se pot oricand rascumpara unitatile achizitionate), transparenta si siguranta din punct de vedere a reglementarii si supravegherii stricte de catre autoritatile pietelor.

In Romania, conform Directivei UCITS (Undertakings for Collective Investment in Transferable Securities), OPC-urile se clasifica in:

Fonduri deschise de investitii (OPCVM – Organisme de Plasament Colectiv in valori mobiliare) - fac obiectul unei emisiuni si rascumparari continue. Acestea domiciliaza intr-un stat membru, sunt recunoscute in alte state membre dar supravegheate in statul de origine, se realizeaza oferta publica a titlurilor in baza unui prospect de emisiune, exista un audit si emit rapoarte periodice de informare catre investitori.

Fonduri inchise de investitii (AOPC – Alte – Organisme de Plasament Colectiv) - oferirea in mod public un numar limitat de unitati de fond pe o perioada limitata de timp. Spre deosebire de OPCVM, se distribuie in UE pe baza acordurilor de reciprocitate, au o politica de investitii mai permisiva iar emisiunea / rascumpararea se realizeaza conform unor date / perioade prestabilitate in documentele de constituire.

In functie de apetitul la risc si perioada recomandata de detinere, investitorii mai multe categorii de fonduri, fonduri ce investesc preponderent instrumente cu venit fix, instrumente ale pietei monetare, actiuni, respectiv fonduri diversificate sau constituite la randul lor din alte fonduri (fund of funds). Acestea pot avea un grad de risc redus, mediu sau ridicat in functie de activele si ponderile acestora din portofoliu. Societatea de administrare a investitiilor (SAI) - persoană juridică română, este constituită sub forma unei societăți pe acțiuni, emitentă de acțiuni nominative, conform Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și funcționează numai în baza autorizației C.N.V.M. Capitalul inițial al unei S.A.I.care se autoadministreaza este de cel puțin echivalentul în lei a 300.000 euro, calculate la cursul de referință comunicat de Banca Națională a României, valabil la data depunerii cererii de autorizare. SAI poate desfășura, pe lângă administrarea de organisme de plasament colectiv, activități de administrarea portofoliilor individuale de investiții precum si servicii conexe.

Activitatea de administrare a portofoliului colectiv se referă la: a) administrarea investițiilor; b) desfășurarea de activități privind: 1. servicii juridice și de contabilitate aferente administrării de portofolii; 2. cererile de informare ale clienților; 3. evaluarea portofoliului și determinarea valorii titlurilor de participare, inclusiv aspectele fiscale; 4. monitorizarea conformității cu reglementările în vigoare; 5. menținerea unui registru al deținătorilor de titluri de participare; 6. distribuția veniturilor; 7. emiterea și răscumpărarea titlurilor de participare;


8. ținerea evidențelor; c) marketing și distribuție.

Exista si posibilitatea delegarii unora dintre activitatile mentionate anterior dar acest fapt nu exonereaza SAI de raspunderea legala care ii revine. Exemplu: BRD – Asset Management a delegate activitatea de administrare a fondului deschis de investitii – Actiuni Europa Regional catre IKS-KB. http://www.brd.ro/brd-asset-management-sai/produse/diverso-europa-regional/ SAI trebuie sa ofere investitorilor informatii detaliate pentru fiecare fond administrat:

- Document privind informatiile cheie destinate investitorilor - Prospectul de emisiune detaliat

- Prospectul simplificat - Regulile fondului - Contractul de societate civila - Informatii privind costurile de administrare

http://www.raiffeisenfonduri.ro/wps/PA_1_0_654/download.jsp?id=1482 http://www.raiffeisenfonduri.ro/wps/PA_1_0_654/download.jsp?id=1483 http://www.raiffeisenfonduri.ro/wps/PA_1_0_654/download.jsp?id=1507 http://www.certinvest.ro/solutii-investitionale/fonduri-deschise/certinvest-dinamic Rapoarte periodice:

- Raport trimestrial / semestrial si annual - Situatii financiare intocmite in conformitate cu standardele IFRS - Evolutia fondului in ultima luna - Diverse note pentru investitori

http://www.raiffeisenfonduri.ro/wps/PA_1_0_654/download.jsp?id=1301 http://www.raiffeisenfonduri.ro/wps/PA_1_0_654/download.jsp?id=1338 http://www.raiffeisenfonduri.ro/wps/PA_1_0_654/download.jsp?id=1174 http://www.raiffeisenfonduri.ro/wps/PA_1_0_654/download.jsp?id=1537 http://www.pioneerinvestments.ro/pdfr/Raport%20semestrial%20Stabilo_06.pdf http://www.certinvest.ro/solutii-investitionale/fonduri-deschise/bet-index

Legislatia OUG 32 / 2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare și societățile de administrare a investițiilor, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 297/2004 privind piața de capital http://www.aaf.ro/images/Oug-32-2012.pdf Institutii implicate in domeniul investitiilor administrate:

Asociatia Administratorilor de Fonduri - A.A.F. (fosta UNOPC pana in mai 2008), este organizatia profesionala independenta neguvernamentala a operatorilor din industria Organismelor de Plasament Colectiv (O.P.C) din Romania care reuneste: 19 societati de administrare a investitiilor (S.A.I.), 5 Societati de Investitii Financiare (S.I.F) si 3 banci depozitare. http://www.aaf.ro/index.php?option=com_contact&view=category&catid=15&Itemid=62 Misiunea A.A.F.:

Să promoveze conceptul de investiţie colectivă în valori mobiliare

Să contribuie la organizarea si activitatea membrilor

Să contribuie la formarea şi dezvoltarea cadrului organizatoric, legislativ şi profesional general

Să contribuie la dezvoltarea educatiei financiare a investitorilor

Să dezvolte standardele profesionale pentru membrii sai

Să asigure un înalt nivel de calificare profesionala a personalului angajat al membrilor sai

Să stabilească şi să dezvolte legături cu organizaţii guvernamentale sau neguvernamentale interne şi externe Statutul AAF: http://www.aaf.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=33&Itemid=52

Statistici oferite de AAF:

http://www.brd.ro/brd-asset-management-sai/produse/diverso-europa-regional/

http://www.raiffeisenfonduri.ro/wps/PA_1_0_654/download.jsp?id=1482



http://www.certinvest.ro/solutii-investitionale/fonduri-deschise/certinvest-dinamic





http://www.pioneerinvestments.ro/pdfr/Raport%20semestrial%20Stabilo_06.pdf

http://www.certinvest.ro/solutii-investitionale/fonduri-deschise/bet-index

http://www.aaf.ro/images/Oug-32-2012.pdf

http://www.aaf.ro/index.php?option=com_contact&view=category&catid=15&Itemid=62

http://www.aaf.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=33&Itemid=52


19

- Fonduri inchise de investicii (AOPC) - Fonduri deschise de investitii locale (OPCVM) - Fonduri deschise de investitii straine (OPCVM) - Societati de investitii financiare (SIF)

http://www.aaf.ro/index.php?option=com_content&view=section&id=4&Itemid=35 Calculul activului net VUAN – Valoarea Unitara a Activului Net = valoarea neta a activelor fondului la acea data / numarul total de unitati de fond in circulatie la acea data. Pret emisiune = VUAN + comision cumparare Pret rascumparare = VUAN – comision rascumparare Evaluarea activelor se realizeaza astfel: - actiunile listate – la pretul de inchidere al zilei - actiunile nelistate – valoarea contabila pe actiune sau valoarea determinata prin diverse metode de evaluare (principiul valorii juste) - instrumentele cu venit fix – pe baza pretului de inchidere al zilei sau pe baza metodei de recunoastere zilnica a dobanzii si amortizarea discountului / primei scurse de la data efectuarii plasamentului sau pe baza cotatiilor din piata (Reuters, Bloomberg, EBS... ) - depozitele bancare sunt evaluate pe principiul recunoasterii zilnice a dobanzii - derivatele netranzactionate – metode de evaluare bazate pe principiul valorii juste – metode conforme cu standardele internationale de evaluare. Deducerea cheltuielilor aferente obligatiilor fondului: comisioane si speze datorate SAI, depozitarului, intermediarilor, CNVM, activitatilor de brokeraj, auditul si altele.

Entitati implicate

Fondul de Compensare a Investitorilor are ca obiect principal de activitate al Fondului este colectarea contributiilor membrilor si compensarea creantelor investitorilor provenind din incapacitatea unui membru de a restitui fondurile banesti si/sau instrumentele financiare datorate sau apartinand investitorilor, care sunt detinute si/sau administrate in numele acestora in cadrul prestarii de servicii de investitii financiare. Compensarea investitorilor se face in limita plafoanelor stabilite in conformitate cu reglementarile C.N.V.M. Plafonul de asigurare a investitorilor este de maxim echivalentul in lei a 20.000 EUR / investitor individual (incepand cu 01.01.2012) Detalii la adresa: http://www.fond-fci.ro/ Depozitarul - este instituţia de credit care păstrează în condiţii de siguranţă activele şi verifică modalitatea de calcul a valorii unitare a activului net (VUAN). Depozitarul are un rol esential in pastrarea unui nivel inalt de siguranta si impartialitate a sistemului organismelor de plasament colectiv. Depozitarul asigura:

- vanzarea, emiterea, rascumpararea sau anularea titlurilor de participare - ca valoarea titlurilor de participare publicata este reala si este calculata cu respectarea tuturor regulilor fondului - achitarea tranzactiilor - ca veniturile sunt administrate corect

Distribuitorii – sunt intermediarii care gestioneaza relatiile cu clientii: pun la dispozitie acestora prospectele fondurilor de investitii, explica rapoartele periodice, ofera informatii asupra caracteristicilor, riscurilor asumate cat si a oportunitatilor de piata de moment. Distribuitorii pot fi brokeri (SSIF), societatile de administrare a investitiilor, ele insele sau altele (SAI) respectiv banci. http://www.cnvmr.ro/RCNVM/index.htm Intermediarii – pot fi institutii de credit (banci) sau alte institutii financiare Auditorii financiari Autoritatea de autorizare, reglementare, supraveghere si control – CNVM in Romania Pentru detalii privind rolul CNVM, puteti consulta sectiunea a II a a OUG 32/2012

Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor - http://www.onpcsb.ro - este Unitatea de Informaţii Financiare a României (FIU) de tip administrativ, cu rol de lider în elaborarea, coordonarea şi implementarea sistemului naţional de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului.

http://www.aaf.ro/index.php?option=com_content&view=section&id=4&Itemid=35

http://www.fond-fci.ro/

http://www.cnvmr.ro/RCNVM/index.htm

http://www.onpcsb.ro/


Clasificarea fondurilor de investitii – data de EFAMA – „European Fund Classification” - http://www.efama.org/Lists/Topics/form/DispItem.aspx?ID=9

1. Fonduri de actiuni (Equity Fund) a. In functie de regiune:

i. Globale 1. Global (cel putin 80% din active au expunere pe cel putin 2 regiuni din care cel putin 20% pe

pietele emergente) 2. Global Market Advances (cel putin 80% din active au expunere pe cel putin doua regiuni de

piete dezvoltate) ii. Americas: continentul american sau America de Nord iii. Asia Pacific: Asia Pacific, Asia Pacific fara Japonia, China iv. Europa:

1. Europa 2. Advanced Europe 3. EuroZone 4. Europe Ex UK 5. Nordic 6. Iberia

v. Piete emergente: 1. Emerging Market Global 2. Emerging Latin America 3. Emerging Asia Pacific 4. Emerging Asia SubContinent 5. Emerging Europe 6. Emerging Middle East and North Africa 7. Emerging Africa

b. In functie de tari: Australia, Belgia, .... Tailanda, Turcia, UK, USA c. In functie de sector:

- Agricultura - Biotehnologie - Consum bunuri - Energie - Mediu inconjurator - Financiar - Mancare, bautura si tutun - Produse forestiere - Generice - Aur - Ingrijirea sanatatii inclusiv echipamente dedicate - Industriale - IT - Infrastructura - Fonduri ce investesc conform principiilor islamice (SHARIA / Islamic Banking) - Bunuri de lux - Materiale - Materii prime si minerit - Resurse naturale - Energie alternative - Private Equity - SRI – Social Responsible Investments, SRI – Best in Class, SRI – Tematice - Utilitati - Apa - Telecomunicatii

d. In functie de capitalizare: i. Small caps – pe regiuni ii. Small caps – pe tari

2. Fonduri de obligatiuni (Bond Fund) a. In functie de ratingul (calitatea) de credit, avem:

http://www.efama.org/Lists/Topics/form/DispItem.aspx?ID=9


21

i. Aggregate – investesc atat in bonduri corporative cat si guvernamentale (piete emergente max 30, non-investment grade max 30% din care max 10% aferente pietelor emergente)

ii. Corporate – min 70% din portofoliu investite in bonduri corporative (expunere maxima de 30% in titluri non-investment grade, din care max 10% pot fi aferente pietelor emergente)

iii. Government – cel putin 80% din active reprezinta titluri guvernamentale) si maxim 10% titluri de datorie emise de corporatii. Limita titlurilor non-investment grade este de 30% si de 10% maxima aferente celor din pietele emergente

iv. Aggregate High Yield – intre 30% si 70% din portofoliu constituie titluri non-investment grade cu expunere de maxim 30% pe pietele emergente

v. High Yield – cel putin 70% din active reprezinta expuneri pe titluri non-investment grade iar expunerea pe pietele emergente este de cel puti 30%.

b. In functie media ponderata a duratei portofoliului, exista: i. Fonduri pe termen scurt: intre 1 si 3 ani ii. Fonduri pe termen mediu: intre 3 si 7 ani iii. Fonduri pe termen lung: peste 7 ani

c. In functie de expunerea valutara: EUR, USD, NOK, TRY, USD, ... d. Altele:

i. Floating Rate – investesc cel putin 70% din active in titluri ce ofera un cupon variabile ii. Inflation Linked – investesc cel putin 70% din active in titluri ce ofera protectie la inflatie iii. Flexibile – administratorii de fonduri utilizeaza strategii de investitii flexibile in privinta calitatii

contrapartidei, expunere valutara, expunere regionala sau chiar in privinta ratei dobanzii. 3. Fonduri multi-active (Multi-Asset Fund).

a. In functie de expunerea geografica: i. Pe tari: SUA, UK, Germania, Franta, Romania... etc ii. Pe continente: Globale, Europa, America, Asia-Pacific

b. In functie de alocarea activelor pe clase: i. Defensive: expunere pe actiuni < 35% din total expuneri ii. Balanced: expunere pe actiuni intre 35% si 65% din total expuneri iii. Aggresive: expunere pe actiuni > 65% din total expuneri iv. Flexible: pot avea o expunere de 0% pana la 100% pe o singura clasa de active daca statutul fondului

prevede acel lucru. c. In functie de moneda de referinta: EUR,USD, CHF, PLN, RON, GBP, ... etc

4. Fonduri de instrumente monetare (Money Market Fund) a. Short Term Money Market (DKK, EUR, USD) – instrumente monetare cu scadenta de pana la 120 zile b. Money Market (AUD, CHF, DKK, EUR, GBP, NOK, SEK, USD) – instrumente monetare cu scadenta maxima ≤1an

5. ARIS (Absolute Return Inovative Strategies) – au ca principal obiectiv obtinerea unui randament pozitiv (peste benchmark-ul

aferent cashului), indiferent de evolutia pietelor financiare. In acest sens, fondurile folosesc diferite clase de active, in special instrumente financiare.In functie de stilul de administrare, EFAMA a categorisit aceste fonduri in 7 subclase:

a. Directionale – pe baza analizei fundamentale, tehnice si comportamentale, acestia actioneaza in general la factorii macroeconomici declansatori in piata:

i. Global Macro – identifica discrepante ale activelor din diferite piete (actiuni, obligatiuni, marfuri, derivative etc)

ii. Managed Futures / CTAs – trading proprietar pe baza de sisteme cantitative – contracte futures si optiuni iii. Currencies – strategii cantitative in pietele valutare (analize TOP-DOWN a variabilelor macroeconomice) iv. Commodities – strategii cantitative in pietele de marfuri v. Emerging Markets – strategii cantitative ale pietelor instrumentelor cu venit fix din tarile emergente

b. Long/Short i. Equity Long Bias Strategy – doar pozitii lungi menite sa surclaseze evolutia pietelor de actiuni ii. Variable Bias Strategy – pot avea in functie de oportunitatile pietei atat pozitii nete lungi sau scurte iii. Long / hort Market Neutral – odata ce neutralizeaza portofoliile in raport cu evolutia pietei, selecteaza

cele mai potrivite titluri pentru a fi vandute sau cumparate. c. Relative Value – pe baza analizelor fundamentale, tehnice si comportamentale, administratorii de bani selecteaza

acele oportunitati de arbitraj intre titluri ale aceleasi clase de active sau intre clase de active i. Fixed Income Arbitrage – pe baza analizei macroeconomice top-down – exploatarea spreadului ii. Credit Arbitrage – oportunitati de arbitraj in randul cu privire la instrumentele cu venit fix (arbitraj pe

spreadul dintre diferiti emitenti) iii. Convertible Arbitrage – oportunitati de arbitraj in randul cu privire la instrumentele cu venit fix convertibile

in actiuni iv. Volatility Arbitrage – expuneri long /short /neutre / variabile in functie de volatilitatea inregistrata pe piata

d. Event Driven i. Merge Arbitrage – exploatarea anuntarii unor fuziuni / achizitii ii. Corporate Events – exploatarea anuntarii unor evenimente corporative – schimbari ale managementului,

politici, majorari, diminuari de capital social, rascumparari de actiuni, divizari etc. iii. Event Driven – de regula un mix intre cele doua tipuri de fonduri de mai sus

e. Multi-Strategy – diferite strategii (long/short/ arbitrage, exploatarea volatilitatii, urmarirea unor indici etc)


f. Index Trackers – fonduri care incearca sa replice performanta unui index realizat din minim 5 fonduri ARIS diferite. Replicarea poate fi facuta directa sau indirecta prin expunerea pe acele funduri suport.

g. Fund of ARIS Funds – fonduri ce nu investesc direct in instrumentele financiare suport ci indirect in alte fonduri ARIS.

6. Alte categorii:

a. Asset Backed Securities – detin peste 80% din portofoliu in active financiare ce sunt emise in baza unor active reale (ABS, MBS instrumentele financiare derivate complexe de la care s-a declansat criza financiara de dupa 2007)

b. Capital Protected – portofoliul este in asa fel constituite incat sa protejeze capitalul desi nu ofera vreo garantie legala

c. Closed-ended Real Estate – listate sau nu pe o piata reglementata si detin titluri de investitii directe sau indirecte pe piata imobiliara

d. Commodities – investesc in principal in marfuri – livrare fizica, contracte futures sau optiuni e. Convertibles – investesc in general in titluri (bonduri, instrumente de datorie pe termen mediu (notes)) convertibile in

actiuni f. Guaranteed – Ofera o forma legala de garantare fie a venitului fie a capitalului g. Infrastructure – investesc in finantarea, constructia, detinerea, operarea sau intretinerea diferitelor proiecte de

infrastructura h. Lifecycle/Target Maturity - fonduri care urmaresc o anumita data fixa cu retrageri semnificative ale investitorilor,

motiv pentru care in apropierea acelei scadente, ele au o abordare mai prudenta, defensiva. i. Open Ended Real Estate – fac obiectul emisiunii si rascumpararii continue de unitati si pot investi direct sau

indirect in proprietati imobiliare j. REITS – listate la bursa sau nu, reglementate la nivel national si au ca obiectiv achizitionarea, vanzarea sau

gestiunea activelor imobiliare (direct sau indirect). Datorita statutului fiscal special, ele ofera in principal randamente ale dividendelor mari.

Investitii administrate – abordare globala Oferta Credit Suisse Elvetia – „FUND LAB” – 7.939 de fonduri https://fundlab.credit-suisse.com/index.cfm?nav=list&livesearch=yes&p=*

Cativa dintre principalii administratori de bani la nivel global:

https://fundlab.credit-suisse.com/index.cfm?nav=list&livesearch=yes&p=*


23

Activele nete ale industriei fondurilor de investitii

STATISTICI – AAF – ROMANIA

Dimensiunea pietei (2010) Structura clientelei fondurilor de investitii (2010)

Evolutia pietei (tr.EUR sau fondadmin/PIB) Ponderea industriei europene (2010)

Sursa: EFAMA Quarterly Statistical Report Q4 2012


Bibliografie:

1. Anghelache, Gabriela, „Piata de capital - Caracteristici, Evolutii, Tranzactii”, Editura Economica, 2004

2. Anghelache, Gabriela, „Piata de capital in context european”, Editura Economica, 2009

3. Bente Corneliu, “Tehnica operatiunilor bancare”, Editura Universitatii din Oradea, 2006

4. Cezar Basno, Nicolae Dardac, “Sisteme de plati, compensari si decontari”, EDP, 2003 5. Dan Vasilache, “Plati electronice – O introducere”, Editura Rosetti, 2004 6. Danila Nicolae, Lucian Anghel, Sinca Florin, “Retail banking – produse si servicii bancare retail”, Editura Economica, 2012 7. Dedu Vasile, Enciu Adrian, Ghencea Stanel, „Produse si servicii bancare: corporate si retail bancar – principii si tehnici de

analiza, creditare, monitorizare, trezorerie si plati electronice”, Editura ASE, 2008 8. Olteanu Alexandru, “Management bancar”, Editura Dareco 2003 9. Persida Cechin Crista, “Bancile si operatiunile bancare”, Editura Mirton Timisoara, 2004

10. Ungurean, Pavel, “Banking – Produse si operatiuni bancare”, Editura Dacia, 2001

semina 4 final

Documents