Mqrgoret Mitchell

Traducere din limba englezi+

MARY PoLrHRoNrepB -TAzARESCU

@c

I'

CUPRINS

PARTEA iNrAt 7

PARTEA A DOUA """""""""""' 171

PARTEA A TREIA.... ....""""""""' 347

o rlctt

fltgirrc,

PARTEA 1NTAI

Capitolul I

Scarlett O'Hara,nu era frumoasd, dar birbalii nu-gi dideauseama de asta cAnd erau sub farmecul ei, aga cum erau acumgemenii Tarleton. Pe chipul ei, trisiturile delicate ale mamei,o aristocratd de origine francez| din regiunea de coasti, nu se

armonizau cu trdsdturile greoaie ale tatilui, un irlandez cu

obrazul rumen. Totugi avea o fall atrigitoare, cu bdrbia ascu-

liti 9i filci puternice. Ochii, pufin migdalafi gi mirginili de

gene dese, erau de un verde deschis, fbrd cea mai mici nuanlicipruie. Sprdncenele, groase gi negre, desenau o neagteptatilinie oblici pe pielea albi ca magnolia, acea piele pe care pu-neau atAta prel femeile din Sud gi pe care o apirau cu atitagriji, cu ajutorul piliriilor, al vilurilor gi al mitenelor, de soa-

rele arzitor al Georgiei.ln acea luminoasi dupd-amiazi de aprilie din anul 1861,

Scarlett O'Hara, cum stitea intre Stuart qi Brent Tarleton, pe

veranda ricoroasi gi umbroasi de la Tara, plantafia tatllui ei,

oferea ochilor o imaging incdntitoare. Rochia noui, croiti dindoisprezece iarzi de muselini verde inflorati, unduia pe cercu-

rile crinolinei Ei culoarea se armoniza perfect cu aceea d s€tn:

dalelor de marochin verde cu tocuri joase, pe care tatil ei i leadusese de curAnd din Atlanta. Rochia ii scotea in evidenfiintr-un mod fermecitor mijlocul, cel mai subgire din trei comi-tate, gi corsajul foarte ajustat inviluia un piept bine dezvoltatpentru o fati de gaisprezece ani. Dar cu tot felul pudic incare-gi aqezase poalele rochiei, cu tot aerul rezervat pe care i-l

lo Margaret Mitchell

didea pdrul lins, strdns in coc la spate, cu toati cuminfeniamdinilor mici gi albe, incruciqate in poald, Scarlett igi ascundeacu greu adevirata fire. Pe fala ei, plini de o dulcea!6 studiati,ochii verzi, neastdmpirafi gi poruncitori, plini de viall, nu sepotriveau deloc cu atitudinea ei cuviincioasd. iEi datora bunelepurtiri observa{iilor blAnde ale mamei ei gi disciplinei maisevere exercitate de Mammy, dar ochii ii trddau firea.

LAngi ea, de o parte gi de alta, gemenii se lifriau in fotoliigi, rAzdnd gi pdl5vrigind, priveau soarele prin paharele plinecu lichior de menti. igi incrucigaseri neglijent picioarele lungigi greoaie de cdldreli, incilfate cu cizme pdnd la genunchi. invdrstd de nouisprezece ani, inalli de aproape 1,90 m, cu mdinigi picioare lungi gi cu mugchii tari, cu fala arsi de soare, pirulrogu inchis, privirea veseld gi arogantd, lmbricali in vestoaneidentice gi cu pantaloni de culoarea muqtarului, seminau unulcu altul ca doui picituri de ap6.

Afard, soarele care apunea poleia gridina, lumindnd copa-cii incircali de flori albe care se profilau in mase compacte peun fond verde deschis. Caii celor doi gemeni - niqte animalemari, rogcate ca pdrul stdpAnilor lor - erau priponili pe aleeade trisuri; ldngi ei mdrdia haita de cdini slabi si nervogi careintovirdseau peste tot pe Stuart qi pe Brent. Mai la o parte,cum se cidea unui aristocrat, un cA.ine mare, cu pete negre,stitea culcat cu botul pe labe gi agtepta ribddtor ca bdielii siplece acas6, la cini.

intre cdini, cai gi gemeni exista o inrudire mult mai addncddecAt aceea rezultdnd dintr-o permanenti tovirigie. Erau canigte animale tinere, nepisdtoare, pline de gralie gi de nerv,strilucind de sinitate. Biielii erau impetuogi gi susceptibili cagi caii lor, darbldnzi cu cei care gtiau cum si se poarte cu ei.

Degi cei trei de pe verandl fuseseri deprinqi din nastere cuviala uqoari de pe plantalii gi fuseseri servili din fragedi copi-lirie de slugi mereu la cheremul lor, pe chipurile lor nu se citeanici moliciune, nici indolen!6. Aveau puterea gi vioiciuneaoamenilor de la !ari, care gi-au petrecut toati viala in aer libergi care nu qi-au prea bitut capul cu lucrurile anoste din cirti.

Pe aripile vdntului I I

Viala in nordul Georgiei, in comitatul Clay'ton, era inci rus-tici qi, dupl principiile in vigoare la Augusta, Savannah gi

Charleston, chiar pufin cam primitivd. Sudigtii din regiunilemai vechi ii priveau de sus pe georgienii din nord, dar aici,

in nordul Georgiei, lipsa rafinamentelor unei educalii alese nuavea insemndtate dacd te aritai la inilfime cind trebuia. Ceea

ce avea mai ales insemnitate era si cultivi bumbac de buni ca-

litate, si incaleci bine, sd tragi bine cu pugca, si fii un bun dan-

sator, sd gtii si lii tovirigie doamnelor gi si bei ca un om de

lume, ca un gentleman.in toate aceste privinfe, gemenii se aritau la inilfime, dar

in acelagi timp erau cunosculi pentru totala lor incapacitatede a invila ceva din cirli. Pirinlii lor erau oamenii cei maibogafi din comitat, stipAneau cel mai mare numir de cai gi de

sclavi, dar cei doi tineri erau mai nepricepuli la gramaticidecit cei mai mul! lirani albi siraci din imprejurimi.

Tocmai din cauza asta Stuart Ei Brent trdndiveau in aceasti

dupd-amiazi de aprilie, pe verandi, la Tara. Fuseserd eliminalide la universitatea din Georgia, apatra universitate de undefuseseri da\i afard in doi ani. Iar Tom gi Boyd, fralii lor maimari, plecaser[ impreuni cu ei, fiindci nu voiau si rimAniintr-o institulie in care gemenii nu erau primili. Stuart gi Brentconsiderau ultima lor aventuri ca o excelenti glumi, gi

Scarlett, care nu deschisese de buni voie o carte de cdnd ter-minase anul trecut Institutul pentru domnigoare din Fayette'ville, lua qi ea lucrurile ln glum6.

- $tiu ci pulin vi pasi gi ci nici lui Tom nu-i pasd ci v-audat afari, zise ea. Dar Boyd? El vrea si studieze gi, dupi ce l-a!isilit si pirdseasci universitatea din Virginia, pe aceea din Ala-bama, gi din Carolina de Sud, a trebuit si plece acum Ei din cea

din Georgia. Aga n-o sb sf6rgeasci niciodati.- O, va putea si-gi continue dreptul in biroul judecitorului

Parmalee, la Fayetteville, rispunse Brent nepisitor. De altfel,n-are mare importan!5. Oricum, ar fi trebuit si ne intoarcemacasi inainte de sfArgitul anului gcolar.

- De ce?

12 Margaret Mitchell

- Rdzboiul, prostufo! Rizboiul poate izbucni dintr-o ziintr-alta, 9i cred ci nu-!i inchipui ci vreunul dintre noi arrdmine la universitate in timp de rdzboi.

* $ti!i bine ci nu va fi rizboi, zise Scarlett plictisiti. Suntnumai vorbe. Nu mai devreme de siptdmAna trecuti, AshleyWilkes gi tatil lui i-au spus tatei ci delegafii nogtri la Washing-ton vor ajunge Ia... un... acord amiabil cu domnul Lincolncu privire la Confederafie. $i apoi, yankeilor le e prea marefricd de noi. Nu va fi rivboi gi m,am siturat si tot aud vorbin-du-se de el.

- Nu va fi r|zbol! exclamard cei doi gemeni indigna(i,ca qi cdnd li s-ar fi luat un bun al lor.

-Ba da, fetilo, are si fie rizboi, zise Stuart. yankeilor le epoate frici de noi, dar dupi bombardamentul de alaltiieri qidupi felul cum generalul Beauregard i-a dat afari din fortulSumter, vor fi silili si se batd. Altfel, vor fi considerafi de lumeaintreagi ca o bandd de lagi. Confedera{ii...

Scarlett ficu o mutri plictisit[, enervati.- Daci mai repetali o datd cuvAntul ,,rdzbai", mi duc si mi

inchid in casi. in viala mea nu m-a plictisit un cuvdnt maimult decAt cuvdntul ,;dzbai", afari doar de ,,secesiune". papa

vorbegte de rdzboi de dimineafi pAni seara gi tofi domnii carevin sd-l vadl vorbesc de fortul Sumter, de drepturile statelorsau de Abe Lincoln, de-mi vine si urlu de plictiseali. $i tineriinu vorbesc decdt de asta gi de grozivia lor de trupi. Nu ne-amdistrat niciieri in primivara asta, fiindci tinerii n-aveau altcuvdnt pe buze. Sunt incAntatd cd Georgia a asteptat Criciunulca si proclame ,,secesiunea", altfel nici una din petrecerilenoastre n-ar fi fost reugiti. Daci mai aud cuvdntul ,,rizboi";intru in casi.

$i Scarlett s-ar fi linut de cuvdnt, cici nu putea urmiri multivreme o conversafie al cirei principal subiect nu-l constituiapersoana ei. Totugi surdse. Gropifele ii apiruri in obraji gi ge-nele negre incepuri sd se zbati repede ca nigte aripi de fluture.Bniefii furi incdntali gi, aqa cum dorise, ii ceruri iertare fiind-ci o necijiseri. Nu-i pistrau picd pentru lipsa ei de interes.

Pe aripile vhntului 13

Dimpotrivi. Rizboiul ii privea pe birbali, aga c[ socotiri ati-tudinea ei drept o dovadi de feminitate.

Dupi ce manevrase aga incit si-i sustragi de la subiectulplictisitor al rizboiului, relul cu interes disculia privitoare la

situafia actuali a celor doi frafi.

- Ce-a spus mama voastri aflind ci afi fost dali dinnou afari?

Tinerii pireau jenafi" igi aminteau de felul cum reaclionase

mama lor cu trei luni mai inainte, cdnd reveniseri de launiversitatea din Virginia, dupi eliminare.

- Pii, zise Stuart, n-a prea avut ocazia si spuni mare lucru.Azi-dimineafi, Tom cu Brent gi cu mine am plecat de acasidevreme. Nu se sculase inc6. Tom s-a dus sd faci o viziti fami-liei Fontaine, iar noi am venit aici.

- Nu v-a spus nimic asear6, cdnd v-afi intors?

- Aseari am avut noroc. inainte de sosirea noastri adu-seseri noul armisar, pe care l-a cumpirat mama in Kentuckyluna trecuti. Toati casa era dati peste cap. E un cal superb,

Scarlett, trebuie si-i spui tatdlui tiu si vie s[-l vadi indatice va putea... pe drum l-a gi mugcat pe gri\dar gi a cilcat inpicioare pe doi dintre negrii mamei, care se duseserl s[-l ia de

la gari, la |onesboro. Chiar inainte si ajungem acasi, a fostcdt pe ce si dirAme grajdul gi aproape I-a omorAt pe Strawberry,

bltr6nul armisar al mamei! CAnd am sosit, mama era la grajdciutdnd si-l linigteasci cu niEte bucili de zahbr, gi pe cuvAntulmeu ci reu$ea. Negrii f[ceau niqte ochi! Le era atdt de frici,incAt se agifaseri de grinzile lui, dar mama vorbea calului ca

gi cum ar fi fost o fiinli omeneasci, bldnd ca un mieluqel. Ni-meni nu se pricepe la cai mai bine ca mama. Cdnd ne-a vizuta spus: ,,Pentru numele lui Dumnezeu, ce ciutafi acasi tolipatru? Sunteli mai rii decAt cele gapte pligi ale Egiptului!"Atunci calul a inceput si sfordie gi si zvArle din picioare gi

mama a zis: ,,Iegi1i afard! Nu vedeli cd e nervos, mititelul de

el! Mn voi ocupa de voi mAine dimineali!" Ne-am dus deci sine culcim. Azi-dimineald am gters-o inainte sd puni mAna pe

noi gi l-am llsat pe Boyd si se descurce.

14 Margaret Mitchell

- Crede{i ci o si-l batd pe Boyd?Ca intreg comitatul, Scarlett nu izbutea si se obignuiasci

cu felul cum mica doamni Tarleton iqi certa fiii, mari acum,gi la nevoie le administra lovituri de cravagd la spate.

Beatrice Tarleton era o femeie de acfiune. Ducea in spatenu numai o vastd plantafie de bumbac, vreo suti de negri giopt copii, dar si cea mai mare crescitorie de cai din Geo:rgia.Era iute din fire 9i, scoasd mereu din sirite de desele treJnaiale celor patru fii, socotea ci din cdnd in cand o mici bitaiedatd biiefilor nu strica, ceea ce n-o impiedica si interzici sifie atins un cal sau un sclav.

- Nu, n-o si-l batd pe Boyd. Nu l_a bitut niciodatd preamult, fiindci-i cel mai mare, qi fiindci-i cer mai pipernicii dintoati droaia, zise Stuart mAndru de inilfimeu-ru. D. u.".ul-am l6sat acasd, ca si se descurce cu ea. Mama ar trebui siinceteze de a ne mai bate. Avem nouisprezece ani, Tom aredouizeci gi unu. Se poarti cu noi ca gi cdnd am avea gase.

- Oare mAine va veni cdlare pe calul ei cel nou la petrecereaWilkes-ilor?

-Aga vrea, dar tata spune ci-i primejdios. De altfel, fetelen-o vor lisa. Spun cd vor reusi s-o duci cel pulin o dati la opetrecere in trdsuri, ca pe o adevirati doamni.

- Sper ci n-are si ploui mdine, zise Scarlett. De o sdpti_mand ploui aproape in fiecare zi. Nimic nu-i mai neplicui caun picnic care se sfArgeqte in casi.

- Mdine va fi frumos gi cald ca in iunie, zise Stuart. privegteapusul dsta de soare. N-am vizut niciodatd un cer mai roju.Po[i intotde auna pr ezice timpul dupi asfinfit.

ochii lor se alintird asupra nesfbrgitei intinderi a domeniu-lui lui Gerald O'Hara, asupra larinilor de bumbac proaspdtarate gi asupra zdrilor rogiatice. Acum, cAnd soarel" uporr"uintr-o vdlvitaie de fldciri in spatele colinelor, dincolo de raulFlint, cildura de aprilie se schimba incet-incet intr-o rdcoareuqoard dar bineficitoare.

- in acest an primivara venise devreme, intovirigiti de ploi

calde qi scurte, de izbucnirea florilor trandafirii ale piersiilor

Pe aripile vkntului 15

qi de salbele de flori ca stelele care impdnziseri balta intune-cati gi colinele indepirtate. Ariturile erau aproape sfArgite 9i

splendoarea purpurie a asfinlitului accentua culoarea braz-

delor de curdnd risturnate in argila rogie a Georgiei' intors de

fierul plugurilor, pimAntul umed gi infometat a$tepta semin-

lele de bumbac, bitAnd in rogu pe creasta nisipoasi abrazde'1or, qi in purpuriu, in rogu aprins sau in cafeniu acolo unde

umbrele cideau pe marginilebrazdelor. Clidirile plantafiei' cu

zidurile lor de cirlmidl date cu var, pireau o insuli in mijlo-cul unei miri rogii dezlinfuite, ale cirei valuri unduioase,

sinuoase, pline de virtejuri, ar fi fost pietrificate in clipa cinderau gata sd se pr[vileasci cu spuma lor trandafirie' in aceasti

regiune nu existau brazde lungi qi drepte, aqa cum se puteau

vedea in larinile de argili gllbuie din gesurile aflate in inimaGeorgiei, sau in plmdntul negru ;i mlnos de pe coasti. Aici,in nord, ariturile care unduiau la poalele dealurilor erau

crestate de mii de brazde in formi de seceri, ca si impiedice

pimdntul bogat s[ alunece in albia rAurilor.Era un pimdnt silbatic, rogu de culoarea sdngelui dupi

ploaie, de culoarea cfudmiziiin timpul secetei, cel mai bun pi-mAnt din lume pentru bumbac. Era o regiune pllcuti, cu case

albe, larini pagnice, rduri incete 9i gllbui, dar o regiune de con-

traste unde strilucirea soarelui era orbitoare 9i umbra foarte

deasi. Terenurile defriqate gi nesfArgitele ogoare de bumbac

ale plantafiilor surAdeau unui soare cald, domol, binevoitor.La marginea lor se inillau pidurile virgine, intunecate gi rico-roase chiar in amiezile cele mai arzdtoare, p6duri misterioase,

pulin sinistre, ai ciror pini ce vuiau pireau si stea de veacuri,

ribditori, de veghe, murmurindu-gi ameninfarea intr-unsuspin: ,,Biga!i de seamd! B[gafi de seamdL! A1i fost ale noastre

odati. Vi putem lua inapoi."La urechile celor trei agezali pe verandi ajungea zgomotul

dobitoacelor bitand pimAntul cu copitele lor, clinchetul tilin-gilor, rAsul strident gi nepisitor al negrilor care se intorceau

de la cAmp cu catArii. Din casi se auzea vocea dulce a mamei

lui Scarlett, Ellen O'Hara, chem6,nd-o pe negresa mititici ce-i

16 Margaret Mitchell

purta cheile. Vocea ascu{itd a copilului rlspundea: ,,Da, doam_ni!" $i se auzeau pagii celor ce ieseau pe u$a din dos mergindspre afumitoare, unde Ellen obignuia si imparti hrana mun-citorilor care veneau de la lucru. $i se auzea zinginitul argin_tiriei gi clinchetul farfuriilor, in timp ce pork, valetul principalde la Tara, punea masa pentru cind.

Auzind sunetele acestea, gemenii igi diduri seama ci eratimpul si se intoarci acasi, dar n-aveau chef si dea ochii cu ma_ma lor gi intArziau pe verandi cu nidejdea cd Scarlett ii vapofti la cini.

- Asculti, Scarlett, in legiturd cu petrecerea de mAine, ziseBrent. N-aveam de unde si gtim ci va fi un picnic ;i un balmAine seard. Vei dansa cu noi? N-ai fdgdduit toate dansuriletale, nu-i asa?

- Ba da! Cum puteam sI gtiu c6 vefi fi cu tolii acas6? Nu erasi risc si rdmin nedansatd, numai ca si vi agtept pe voi doi.

- Tu si rimdi nedansatS.!

Bdielii incepuri sd rAdd zgomotos.-Asculti, fetilo, va trebui sd-mi acorzi mie primul vals,

si-i rezervi ultirnul lui Stu gi s[ supezi cu noi. ca la ultimul bal,ne vom a$eza pe treptele scdrii 9i-i vonl cere lui Mammy |incysd vini si ne mai ghiceasci o datd.

-Nu-mi place s1-mi ghiceasci Mammy Jincy. $titi c6 mi_aprezis ci am si md rnirit cu un b[rbat cu pirul negru ca panacorbului si cu mustifi lungi, gi mie nu-mi plu. berbugii .r',pirul negru.

- i1i plac cei cu plrul rogu, nu-i aga, draga mea? zise BrentsurAzdnd. Hai, fdgiduiegte-ne ci ne vei acorda valsurile gi civei supa cu noi.

- Daci ne fbgiduieqti, i{i vom spune un secret, zise Stu.- Ce secret? strigi Scarlett cu o curiozitate de copil.- E vorba de ce-am auzit ierila Atlanta, Stu? Dace-i chestia

aceea, qtii bine cd am frgiduit sd nu spunem nimic.- Domniqoara Pitty ne-a spus-o.

- Dornniqoara cine?

Pe aripile vhntului 17

- $tii, vara lui Ashley Wilkes, care stl la Atlanta, domni-goara Pittlpat Hamilton, mituga lui Charles gi a lui Melanie

Hamilton.- Da, o cunosc, e cea mai proastl cucoani bitrdni pe care

am vizut-o in viafa mea.

- Ei bine, ieri, pe cdnd agteptam trenul la Atlanta, trisuraei s-a oprit in fala girii. A coborAt ca si stea de vorbi cu nois,i ne-a incredinlat ci rnALine seard, la balul Wilkes-ilor, se va

anunla o logodni.- O, gtiu despre ce-i vorba, zise Scarlett dezamigiti. Se va

anunta logodna prostinacului ei de nepot Charlie Hamiltoncu Honey Wilkes. De ani de zile toatd lumea gtie ci vor sfdrgi

prin a se lua, degi Charles n-a avut niciodati aerul ci ar fi prea

incAntat.

-Crezi ci e un prostinac? intrebi Brent. Anul trecut, de

Criciun, l-ai lisat totugi si se cam invArteasci in jurul tiu.- Nu-l puteam impiedica, zise Scarlett ridicAnd nepisitoare

din umeri. Dar, dupd pirerea mea, e un nitdriu.- De altfel, nu se va anun{a logodna lui, zise Stuart trium-

fdtor, ci logodna lui Ashley Wilkes cu sora lui Charlie, dom-

nigoara Melanie.Fala lui Scarlett nu se schimbi, dar buzele ei piliri ca ale

unei persoane care a primit o lovituri pe cit de puternici pe

atAt de neaEteptati gi care, in primul moment, nu inlelege ce

s-a petrecut. Privi la Stuart qi chipul ei era atAt de impasibil,incdt tAnirul, foarte slab psiholog, crezv ch era numai sur-prinsdL gi foarte interesatd de noutatea pe care i-o adusese.

- DomniEoara Pitty ne-a spus ci nu voiau si anunle oficiallucrurile inainte de anul viitor, fiindci domnigoara Melly e

cam slibufi, dar ci, din catza zvonurilor astea de rlzboi, cele

doui familii au socotit ci e mai bine si gribeasci nunta' De

aceea vor anunla mAine sear[ logodna, la supeu. Scarlett, noi

!i-am spus secretul, gi trebuie si ne promili ci vei supa cu noi.

- Ne-am infeles, rispunse Scarlett automat.

- $i ne vei acorda toate valsurile?

- Toate.

l8 Margaret Mitchell

- Ce drdgufi egti! Pariez cd ceilalli bniefi vor innebunide ciudi.

- N-au decit, zise Brent. Le venim noi de hac. Asculti,Scarlett, ai si stai cu noi in timpul picnicului?

- Ce?

Brent igi reinnoi cererea.

- Sigur cd da.Gemenii se uitard unul la altul. Erau incdntali, dar qi pulin

mirafi. Degi se credeau curtezanii preferali ai lui Scarlett, nici-odati nu obflnuseri de la ea atdt de uEor o dovadd de favoare.De obicei Scarlett ii silea s-o roage, ii amAna, refuza sd le ris-pundi, ridea cAnd flceau pe supirafii, se imbufna cdnd se neci-jeau de-a binelea. $i dintr-odatd, le figiduise aproape toatdzrua de mAine. Primea sd se ageze lAngd ei la picnic, le rezervatoate valsurile (vor aranja ei ca si nu se danseze dec|ivalsuri),accepta si supeze cu ei. Fdcea sd fii dat afard din universitate!

incdntali de succesul lor, nu se gribeau si plece. Vorbeaude picnic, de bal, de Ashley Wilkes gi de Melanie Hamilton.igi t[iau vorba, spuneau glume Ei rAdeau de ele, gi flceau alu-zii strisezii in legiturd cu invitafia la cind. Trecu o buni bu-cati de vreme inainte si bage de seamd cd Scarlett nu spuneaaproape nimic. Atmosfera se schimbase. Gemenii n-ar fi gtiutsd spuni de ce, dar dupi-amiaza igi pierduse farmecul. DeqiScarlett le rlspundea la intrebiri pirea c6 nu acordi decdt oatenlie foarte relativd conversafiei. Ghicind ci se intdmpliceva ce nu puteau inlelege, gemenii, incurcafi gi plictisifi, mairezistard cAtdva vreme, apoi se sculari cam f6ri voie gi seuitari la ceasornicele lor.

Soarele cobora asupra ogoarelor de curdnd arate 9i, de cea-lalte parte a rdului, pidurile mari igi profilau masa lor in-tunecatd. RAndunelele treceau prin curte ca sigefile. Giini,rale qi curcani veneau de pe cAmp bilibdnindu-se gi umflAn-du-se in pene.

Stuart rdcni un ,,|eems!" asurzitor gi, dupd cdteva clipe, unnegru inalt, de vArsta gemenilor, inconjuri casa qi, suflAnd dingreu, se repezi spre caii legafi. /eems era servitorul celor doi

Pe aripile vhntului 19

frali gi, ca gi cdinii, ii intovdrigea pretutindeni. Se jucase cu ei

in copilirie gi le fusese diruit in ziua cdnd impliniseri zece

ani. Vizdndu-I, cAinii culcali in praful roqiatic se sculari, pin-dindu-qi stipdnii. Tinerii se inclinari, strAnserd mina luiScarlett 9i-i spuserd ci o aEteptau devreme a doua zila familiaWilkes. Apoi plecari in goani, siriri in 9a s,i, urmali de |eems,

coborAri in galop aleea plantatd cu cedri, fluturAndu-gi pnln-

riile gi chiuind.Dupi ce cotiri pe drumul prifuit gi pierduri Tara din ve-

dere, Brent lEi opri calul sub un copac. Stuart se opri 9i el, iar

tinirul negru igi struni gi el calul la cdliva paqi in urmi' Sim-

find ci hilurile slibesc, caii lungiri gdturile gi incepuri sipasci iarba fragedi de primivari. Ribddtori, ciinii se lungiridin nou in praful moale gi rogu gi se uitard cu jind la rdndu-

nelele ce se roteau in amurgul care se lisa. Fala lati 9i naivia lui Brent trdda incurcituri gi o ugoari indignare'

- Ascultd, zise el, n-ai impresia cd ar fi trebuit si ne opreas-

ci la cini?- Credeam ci ne va opri, rispunse Stuart. Am agteptat si

se hotdrasci, dar nu s-a hotirdt. Tt ce crezi?

- Nu cred nimic. Am totugi impresia ci ar fi trebuit si ne

refini. in definitiv, e prima zi pe care o petrecem aici, nu ne-a

vdzat de mult gi mai aveam s[-i spunem o mullime de lucruri.

- Cind am sosit, mi s-a pirut ci era foarte mullumiti s[ne vad6.

- $i mie mi s-a pirut.- $i apoi, acum vreo jumitate de ori, tot cheful i s-a dus,

parc|ar fi apucat-o durerea de cap.

- Am observat gi eu, dar n-am dat atenlie faptului. Dupitine, ce crezi cd s-a intdmplat?

-Nu qtiu. I-am spus oare ceva cate a supirat-o?

Se gAndiri o clipi amAndoi.

- Nu vid ce. De altfel, cAnd Scarlett e supirati, o $tie toate

lumea. N-are o fire inchisi ca alte fete.

- Da, asta-mi place la ea. Nu umbll inlepatd qi bosumflaticAnd se supird. i1i spune verde in fafi ce are. Dar sunt sigur

20 Margaret Mitchell

ci vreo vorbd de-a noastri sau vreun gest al nostru au fbcut-osi amuleasci gi si pari bolnavd. Aq putea si jur cd era incdn-tatd si ne vadl si cd voia si ne opreascb la masi.

-Nu cumva o fi pentru ci am fost eliminati?- Ji-ai gisitl Mare prost mai egti! A r6s cu poftd cAnd i-am

povestit. De altfel, Scarlett nu pune mai mult pre{ dec6t noi peinviIdturi.

Brent se intoarse in ga gi-l strigi pe rAndag:

- feems!* Poftim, domnu' B'ent?

- Ai auzit ce-am vorbit cu domnisoara Scarlett?

- Nu, domnu' B'ent. Cum c'ezi mata, c[ eu spionez pe albi?- Sd spionezi! Nu, Doamne feregte! Dar voi, negrii, suntefi

la curent cu tot ce se petrece. Mi, mincinosule, te-am vizutcu ochii mei strecurAndu-te dupd verandd gi pitindu-te ldngizid, sub o tufd de iasomie. Hai, zi, ne-ai auzit spundnd cevacare ar fi putut s-o supere pe domnigoara Scarlett... sau ar fiputut s-o jigneasc5?

Prins asupra faptului, feems renuntd. sd suslinl ci nu trd-sese cu urechea.

- Nu, domnu' B'ent, zise el increlindu-gi fruntea neagri,n-am auzit ci spus ceva ca'e s-o supe'e. C'ed c-a fost fdiciti civLzlut pe dumneavoast'i gi a fost veseli ca o v?biufd, pdnicAnd vo'bit dumneavoast'i de nunta lu' domnu' Ashley cudomnigoa'a Melly Hamilton. Atunci a ticut ca o po'umbificdnd se btegte uliu'pe sus.

Gemenii se priviri gi d[durd din cap in semn de aprobare.Totugi nu izbuteau s6 inleleagi.

- ]eems are dreptate. Dar nu vdd de ce, zise Stuart. Ashleynu-i decit un prieten pentrn ea. Nu-l iubegte. Pe noi ne iubeqte.

Brent didu din cap.* Nu crezi cd e din pricini ci Ashley nu i-a spus cd mdine

seari se va anunta logodna lui gi e furioasi ci un vechi prietenca el n-a prevenit-o inaintea tuturor celorlalli? Fetele lin multsd fie primele care afld lucrurile astea!

Pe aripile vhntului 2l

- Poate ci da, ei, gi dacl nu i-a spus ci va fi mAine? Trebuia

doar s[ fie un secret gi o surprizi. Ce, un birbat n-are dreptulsi p[streze lucrurile astea pentru el? N-am fi gtiut nimic dacimituga domnigoarei Melly n-ar fi pomenit de asta. De fapt,

Scarlett trebuia si qtie ci Ashley o va lua pe Melly intr-o bund

zi. O gtim cu tolii de ani de zile. in familiile Wilkes gi Hamiltonse fac multe cisitorii intre veri. lbati lumea gtia ci vor sfdrqi

prin a se clsitori. Ca gi Honey Wilkes, care va lua pe Charlie,

fratele domniqoarei Melly.

- Renun! si incerc sd infeleg! Regret totuqi ci nu ne-a invi-tat la mas6. i1i jur ci n-am nici un chef si md, intorc acasi, ca

s-o aud pe mama certAndu-ne pentru eliminare, mai ales

ci nu e pentru prima dati.- PAni acum poate ci Boyd a gisit mijlocul s-o potoleasci.

$tii bine ci secdtura aia e bun de guri. $tii ci intotdeaunareugegte s-o potoleasc[ pe mama.

- Da, se poate, dar asta cere timp. incurci intotdeauna aga

de tare ilele, incAt mama nu izbutegte si le ciescurce, 9i atuncise dd bitutd gi-l roagi sd-Ei crule vocea pentra zita cind va fiavocat. Dar probabil ci n-a gisit inci momentul. Patiezci mama e atAt de preocupatd de calul cel nou, ci a uitat de

intoarcerea noastrd gi nu se va gAndi la ea decdt cA,nd se va

agezala masi gi-l va zbri pe Boyd. $i inainte de sfArgitul mesei,

va fi foc gi par6. $i abia pe la zece Boyd va reuqi si-i demon-

streze ci nici unul dintre noi nu mai putea rimAne la univer-sitate, dat fiind tonul cu care ne-a vorbit, lie gi mie, rectorul.

in sfArgit, la miezul noplii va fi atAt de supiratd pe rector, incAt

il va intreba pe Boyd de ce nu l-a impugcat. Nu, nu ne putem

intoarce acasi inainte de miezul nopfii.Gemenii se uitari unul la altul, imbufnafi. Nu se temeau de

caii silbatici pe care-i incIlecau, de gloanle la o invilmigeali,de furia unor vecini scoEi din sirite, dar aveau o sf6nti teamide observafiile necrufitoare ale mamei lor gi de cravaqa cu

care nu se sfia s6-i atingi.

- Ascult6-mi, zise Brent. Hai pe la Wilkes-i. Ashley qi fe-

tele vor fi incAntali si ne opreascl la masi.

22 Margaret Mitchell

Stuart piru cam stingherit.- Nu, nu mergem acolo. Trebuie sd fie foarte ocupali cu

picnicul de rnAine qi apoi...- Uitasem, se grlbi si spuni Brent. Nu, firegte ci nu putem

merge acolo.igi struniri caii gi cilirird cAtiva vreme in tdcere. Stuart

pirea incurcat gi fafa lui bronzatd se inroqise. Pdni in varatrecutd ii fbcuse curte Indiei Wilkes, cu aprobarea celor douifamilii qi a intregului comitat. Lumea credea cd recea si rezer-vata India Wilkes va avea, poate, o inrdurire linigtitoare asupralui. in orice caz, era dorinta cea mai vie a tuturor. Stuart ar fiputut s-o ia in cisdtorie, daci Brent nu gi-ar fi ardtat nemul-tumirea. Brent avea simpatie pentru India, dar o gi.sea camurdlici gi prea moale si-i era cu neputinfi si se indrigosteas-ci de ea ca si-i lini tovdrigie lui Stuart. Pentru intAia oarigemenii nu se potriveau la gusturi gi Brent ii purtase piclfratelui sbu, fiindcl frcea curte unei fete care, pentru el, n-aveanimic deosebit.

$i-apoi, vara trecuti, in cursul unei intruniri politice intr-uncrAng de stejari la fonesboro, amdndoi deveniseri. congtienfide Scarlett O'Hara. O cunogteau de ani de zlle 9i, in copildrialor, fusese una din tovardsele preferate de jocuri, cici gtia sicdlireasci gi s[ se caldre in copaci aproape tot atat de bineca gi ei. Dar acum, spre marea lor mirare, se transformaseintr-o domnigoari, cea mai incAntitoare din lume.

Pentru prima oari observari vioiciunea ochilor ei verzi,gropilele pe care le f[cea cAnd rAdea, mAinile delicate, picioa-rele mici gi talia sublire. Reflecfiile lor spirituale o ficuserisi rddi cu hohote gi, plecAnd de ia ideea ci-i considera peam6ndoi nigte fiinfe exceptionale, fiecare cdutase si pari c6tmai grozav.

A fost o zi memorabili in viafa gemenilor. Pe urmi, de cAteori igi aminteau, se intrebau intotdeauna cum de nu obser-vaseri mai devreme farmecul lui Scarlett. Nu izbutiri nicio-datd si rczohe aceasti problemd, care era totusi foarte simpld,gi anume ci Scarlett hotirlse in ziua aceea si atragl atenlia

Pe aripile vhntului 23

gemenilor. Nu putea suferi ca un birbat si se indrigosteascide o altd femeie decAt de ea, qi vizAnd pe Stuart ficAnd curte

Indiei Wilkes la acea lntrunire, firea ei hripireali nu mai putu

r[bda. Stuart nu-i ajungea; igi puse ochii qi pe Brent gi reuqi lnplanurile ei pe deplin.

AmAndoi se indrigostiri de Scarlett qi amintirea IndieiWilkes gi a lui Betty Munroe din Lovejoy, cireia Brent ii fbcuse

curte fird prea mare entuziasm, se gterse cu totul din mintea

lor. Gemenii nu se lntrebau ce va face cel ce va pierde' in caz

ci Scarlett va acorda mAna sa unuia dintre ei. Vor lua o hotdrAre

atunci. Pentru moment, erau foarte mullumifi ci erau din nou

de aceeaEi piLrere in legituri cu o fat6, cici nu exista gelozie

intre ei. Era o situafie care-i distra pe vecini qi o enerva pe

mama lor, care n-o Putea suferi pe Scarlett.

- Daci gireata asta o si se mlrite cu unui dintre voi, aga

o si vi trebuiasci. Numai si nu vi ia pe amdndoi' in acest caz

ve{i fi silig sa vi mutafi in Utah, dacl vi vor primi mormonii,ceea ce mi indoiesc. Singurul lucru care mi sperie e ci intr-obuni zi o si vi imbitali Ei o si deveni{i gelogi unul pe altul dincauza gmecherei lsteia mici, din cauzaiavrei isteia cu ochiverzi gi veli sfArgi prin a vl ucide unul pe altul. Dar, in fond,

nici n-ar fi prea riu.Din ziua intrunirii aceleia politice, Stuart se simfise jenat

in fa\a Indiei, nu fiindci India - prea mAndri pentru aga

ceva - i-ar fi aritat cu un gest sau cu vreo privire ci, era la

curent cu brusca schimbare fa!6 de ea, dar Stuart se simfea

vinovat. $tia ci o frcuse pe India si se indrdgosteascd de el.

$tia ci-l mai iubea inc6, gi in fundul sufletului simlea ci nu se

purtase ca un gentleman. ii pistra incl Indiei o puternicirafec{iune Ei o respecta pentru cd era foarte bine-crescute, cult[gi pentru ci avea calitdgi reale. Dar, la dracu! - era atAt de

nesirati, de neinteresanti gi de monotoni, alituri de fireavioaie gi schimbitoare a lui Scarlett. $tiai lntotdeauna la ce site agtepfi din partea Indiei, in timp ce cu Scarlett aveai intot-deauna ceva neprevLzut. Era de-ajuns ca sd suceasci minlileunui birbat, dar gi asta era ceva plin de farmec.