“ Nu din vorbe, ci din fapte se cunoaşte omul virtuos”

Sf. Vasile cel Mare

Periodic editat de Parohia Ort. Rom.“Sf. Apostoli Petru

ŢAşi Pavel, Govândari”

REŞI

FOAIAGOVÂNDARULUI

Anul X , Nr. 79Noiembrie-Decembrie 2013

ÎN ACEST NUMĂRPUTEŢI CITI

Ana-Maria Via u

ţiu

Pag. 3. Tradi ăciun în ValeaCara

Pag. 5. Între frig ă

Pag. 5. Decembrie- frig ă

Pag. 6.

Pag. 7. O lec ă

ăciune

ă pentru suflet

Pag. 10. “Nu lăsa Măicu ă...”

Pag. 11.

Pag. 12-13. Credin ă sau “credin ă”?

Pag. 13-14. Pictura bisericească

ţii

ţ

ţ

Fuga de Dumnezeu

ţie neobi

ţ

ţ ţ

şi obiceiuri de Crşului

Pag. 4. Colindul, modul liturgic de vestire aNaşterii Domnului

şi speran

şi speran

şnuit

Pag. 7. Eseul meu: Veşnica rug

Pag. 8-9. Lumin -

Ş

Pr. Petru Boru - Comorâşte

Prof. Drd. Nicolae-Adrian P

ş

Şerban

Prof. Ortensia-Diana Ra

ş

ăunescu

Prof. Pr. Emil Varga

Prof. Pr. Emil Varga

Filolog Alina Mihaela Fetescu Iliescu

Prof. Stela

Pr. Petru Berbentia

Pr. Sergiu Dalea

Pr. Petrică Ghimboa ă

pagini pentrucopii

“Deschiderea c r ii” – de la tain laarlatanie

ă ăţ

FOAIAGOVÂNDARULUI

Parohia Ortodoxă Română“Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel,

Govândari”REŞIŢA

Fondator şi redactor şef:Pr. Petru BERBENTIA

Filolog Alina-Mihaela Fetescu-Iliescu

Prof. Ortensia-Diana Raţiu

Prof.pr. Emil Varga

ţa

ţa

Opiniile dumneavoastrţ ţi

trimite pe adresa:

Colectivul de redacţie:

petruberbentia@yahoo.com

Prof. Stelaăunescu

ŞerbanProf. Nicolae-Adrian P

Pr. Sergiu DaleaPr. Petrică Ghimboaşă

ă, precumă de colaborare le pute

Corectare:

Tehnoredactare:

Editura:

Tiparul

Adela-Maria Berbentia

Pr. Petru Berbentia

Neutrino, Reşi

: S.C. Limpeza SRL, Reşi

şiorice dorin

www.biserica-petru-si-pavel.netCOPERTA 1 - Hram la S

ţa

ărcia-SerbiaCOPERTA 4 - Icoana Maicii Domnului-Biserica “Sf. Iosif cel Nou de la Partoş”-

Reşi

3

F.G. 79 / 2013

Tradiţii şi obiceiuri de Crăciunîn Valea Caraşului

ţ ţ ţţ

ţţ

ţ ţ ţ“ ţ

ţ

ţ ”

ţ

ţ de lemn. Sunt cinci copiicare reprezint

ţţ

ţ ţ

ţ

ţţ

Pr. Petru Boru

În fiecare an, ultima lun în datini i obiceiuri de iarnstrate din vechime. Când spui S rb tori de iarn întotdeauna te gânde ti la z pada ce urmeaz îmbrace totul

în alb, la colindele care complecteaz i emo ie sufleteasc tep i s i is ti. Cele mai frumoase tradi ii i obiceiuri sunt cele din preajma Cr ciunului, din care se deta eaz

ântecele de stea i pi r ii.În Valea Cara ului cele mai întâlnite obiceiuri sunt colindatul, umblatul cu steaua i pi r ii. Colindele

de sorginte cre tin terea Pruncului Iisus, iar altele laice. Ele încep încând pi r ii dis de diminea în cas i colind versuri în grai b n ean f rântat, numai rostit din care red m urm toarele versuri : Bun ciun / Câ i

mei, câ i purcei / Umbl ânoas ptoas i / Mânce-i gazda s n to i / D mun m r ro u s iasc u / D m o gutân iasc trân m un crumpel s iasc-al micucel /Bâr... D m colacu i cârna u c

Apoi în dupîn special merg cu steaua, simbol alastrului care i-a c l uzit pe cei trei crai dela R s rit c tre ieslea în care s-a n scutIisus. Steaua este confec ionat

împodobit ârtie creponat ifixat

i unînger. Este o mic

i primescproduse ( nuci, mere etc ) i bani. În searaAjunului grupuri de b ie i i fete merg lacolindat unde sunt primi i cu marebucurie, pentru c

terii Domnului prin colindele pe carele interpreteaz în cas

Tot în Ajun în fiecare casîmpodobe te bradul, dup

îmbrac ciun, apoi vincopii cei mici, spun câte o poezie i

primesc daruri de la Mo ciun. Bradul este cel mai important arbore din obiceiurile române ti. Este prezent laevenimente importante din via a omului: botezuri, cununii, înmormânt ri etc. Se consider

î i împodobesc casele cu crengi de brad.În diminea a Cr ciunului copiii merg pe la rude cu colacul ( un colac împletit special ) i o bucat ârnat

de porc i primesc în schimb alt colac i cârnat dar i bani. Dup i laprânz i le aduc f in i un jambon de porc, ca respect pentru grija purtat i pentru finii lor.

Iat ii i obiceiuri r mase în Valea Cara ului, pe care este bine s duim ss m s a neamului nostru românesc.

ă - Decembrie - este foarte bogată ă, care au mai fostpă ă ă ă, ă ă să

ă atmosfera de bucurie ă, pe care abia a ă le asculă le prime ă ă

colindele, c ă ăă ă

ă referitoare la Na ă din zorii zilei de Ajun,c ă ă ă umblă din casă ă ă un colind laic de ă ă ă ă a fic ă ă ă ziua lui Ajun / Că-i mai bun a lui Cră

ă gazda după ei / Oi l ă, vaci lă ă, porci unsuro ă ă ăă ă tră ă taica mo ă ă să tră ă cea bă ă / Dă ă tră

ă ă mă duc la altu....ă masaAjunului copii

ă ăă ă ă ă

ă din cartonmai tare sub formă de raze, este

ă cu h ă coloratăă pe un bă

ă pe Irod, Cei trei Craiă scenetă pe care o

interpretează la fiecare casă

ă

ă aduc vestea cea mare aNa

ă din casă ă.ă se

ă care, cineva dincasă se ă Mo ă

ăă ă că aduce noroc, via ă

lungă, motiv pentru care oameniiă ă de c

ă terminarea Sfintei Liturghii, finii merg la naă ă ă de na

ă cele mai semnificative tradi ă ă ne stră ă leducem mai departe, să nu le lă ă ă dispară pentru că fac parte din fiin

şş

ş ş şş ş ş

şş ş

ş şş

ş şş ş

ş

ş

ş

şşş

ş

şş Cr

şş Cr ş

şş

ş ş ş şş ş ş

ş ş

Iubiţi cititori, începând cu acest număr al revistei noastre parohiale,încercăm să oferim măcar o pagină fraţilor preoţi din Protopopiatul Reşiţa,care sunt doritori de colaborare. Începem cu părintele iconom stavroforPetru Boru preot paroh al parohiei Comorâşte.

Pentru că părintele Boru este implicat în lucrarea muzicală şi corală aVăii Caraşului, sunt convins că articolul cucerniciei sale v-a aduceinformaţii noi dar şi lămuriri despre manifestarile noastre ortodoxe şiromâneşti din această perioadă a anului.

F.G. 79 / 2013

Colindul,modul liturgic de vestire a Na terii Domnului.ş

ţ ţ

ţ

ţ

ţţ

ţ

ţ

ţ

ţ ţ ţţ

Ţţ ţ

ţţ

ţ ţ

ŢProf. drd. Nicolae-Adrian Păunescu

Luna noiembrie a fiec rui an preg te te întreaga umanitate pentru evenimentul sublim, îng duit deDumnezeu „pentru noi, oamenii i pentru a noastr ântuire”, anume, Na terea Domnului nostru Iisus Hristos.Postul Cr ciunului, care începe în seara de 14 noiembrie, ne introduce într-o perioad tire sufleteasc itrupeasc i i m rturisi cum se cuvine Taina Na terii Domnului. Ab inerea voluntar

âncarea de dulce i t ierea poftelor, îmbinate cu rug ciunea, determin în om. Aceastînt rit i de frumuse ea cânt rilor ce m rturisesc Na terea Domnului, cânt ri ce poart

Din punct de vedere liturgic, prima colind terea Domnului Hristos a fost cântareaîngerilor: „M rire întru cei de sus lui Dumnezeu i pe p mânt pace, între oameni bun voire”. Mesajul divin alacesteia este preluat de cânt rile p storilor i de vorbele memorabile, înso ite de daruri ale celor trei magi dinPersia. Lumea se opre te în loc i tr ie te laintensitate maxim terea Fiului luiDumnezeu. În sfâr it, calvarul mor ii se va ridicade pe sufletele oamenilor, iar frumuse ea raiuluiva fi din nou vizibil a cum protop rin ii no triAdam i Eva au vazut-o odinioar Raiul celînchis / Azi iar s-a deschis / arpelui cumplit /Capul s-a zdrobit / i str mo ii iar ântaFecioar i s-au înnoit”. Tabloul acesta feericalung ul din lume i aduce: „Pace pe p mânt /Pace sus în cer…”. Betleemul, centrulp mântului în acel moment, devine loc debinecuvântare: „S vim la Betleem pe Fiul,pe /S vim la Betleem pe Robul i Domnul/S m de s n tate/Doar de bine s

în toate… ”. Însîn via a

oamenilor, ci i colinda popularÎn cultura noastr mo easc

truns u or i a ajuns s i câ tige locul dedrept, prin faptul c înainta ii no tri î i vesteaubucuriile i necazurile prin intermediul cânt rilorpopulare, a cimiliturilor sau a bocetelor.Adeseori, multe cânt ri populare au ajuns s

i s într-un lirism religios, iar, mai apoi, în colind Într-adev r, colinda înseamn spândirea prin viu grai aevenimentelor sfinte inerente Na terii Domnului, îns âneasc

în colind torul exemplu este edificator: „Aho, aho, copii si fra i, / Sta i putin i nu mâna i / icuvântul mi-asculta i:Am plecat s m / Pe la case s m, / Plugu orul românesc / Obiceiul str mo esc. /V m cum se cuvine / Pentru anul care vine / Holde mari cu bobul des / i pe creste i pe ses! / Câte mere înlivezi / Atâtea vite-n cirezi; / Cât în izvoare / Atâta lapte-n i tare; / S aratoat âna i, m i fl c i! / i strigati cu to ii m i! H i, h i!”

Cele dou i de manifestare a colindei (cel religios i cel popular) fac din poporul român un poporbinecuvântat de Dumnezeu, a c rui via i menire este legat l ceresc. Liturgica colindeiajunge la orice suflet, indiferent de starea în care se afl i îl face s car pentru câteva clipe,sperând c Îl va milui cu ajutorul S u.

În încheiere, doresc tuturor credincio ilor parohiei noastre, S RB TORI CU PACE IBINECUVÂNTATE! Fra ilor români din Toracul Mare, din Malaini a i din toata Serbia, precum i celor dinUngaria le urez cu drag ANI CU S N TATE I NOROC ÎN TOATE i s âni pentrutotdeauna.

S RB TORI FERICITE i LAMUL IANI!!!!

ă ă ăă m

ă ă de pregă ăă, pentru a putea sim ă ă de la

m ă ă ă o schimbare benefică ăschimbare este ă ă ă ă ă ă numele decolinde.

ă care a vestit Naă ă ă

ă ăă

ă na

ă, a ăă:„

ă ă / Prin Sfă, / To

ă ră ă

ăă-l slă

ă-l slăă-l rugă ă ă ă avem

parte/Anul nou cu spor ă nu doarcolinda religioasă a fost prezentă

ă.ă stră ă, colinda

a pă ă-ă,

ă

ă ăcapete un mesaj religios ă se transforme

ă. ă ă răă, cultura mitologică rom ă a transformat lirica

populară ă. Urmăă colindă ă ură ă

ă urăă apă ă ne fie-ndestulată / Casa toată!

ă! / Ia mai m ă ă ă ă ă ăă modalită

ă ă ă pentru totdeauna de Tatăă ă tresalte de bucurie, mă

ă Dumnezeu ăĂ Ă

Ă Ă ă nu uite că sunt rom

Ă Ă

şş ş

şş ş

şş ş

şş

şş ş ş

şş

ş şş

ŞŞ ş

ş

ş

şş

ş ş ş şş ş ş

ş

ş

şş Ş

ş şŞ ş

ş şŞ

şş

ş

ş Şş ş

Ş ş

ş

4

Preot Emil VARGA - profesor de Religie

,,VOX POPULI, VOX DEI”

5

F.G. 79 / 2013

ÎNTRE FRIG I SPERANŞ ŢĂ

Nu ţ

ţ ţ

ţ

Departe de previziunile astrale, care n-au nimic ţ

ţ

Frigul de afar ţ ţ

ţ

ţ

Iar g ţ

ţ ţ

ţ ţ

ţ ţ

ţ ţ ţ ţ ţ

Ţ

ş ş ş

ş ş

ş ş

ş

ş ş

ş

ş

ş

Ş ş ş

ş deasupra capului...

ş ş

ş ş

ş ş

ş

ş ş

ş

tiu dac i ur rile tradi ionale de sfâr it de an,

tocmai când m i dintre voi în grijile inerente vie ii de zi cu zi, cu provoc rile,

nesiguran a i lupta pentru demnitate, echitate i dreptate social

i rele i bune.

în comun cu realitatea credin ei noastre, ci doar cu unele

specula ii de ordin numerologic i ocult, nu putem ignora faptul c într-un ritm tot mai accelerat, pe o

traiectorie dezorientat i cum nu ar fi îndeajuns, pe lâng i natura ne st

împotriv e, ca într-o prevestire sumbr

rilor climatice ireversibile.

i face din condi ia social ruia o cruce din ce

în ce mai greu de purtat cu demnitatea cuvenit în curând i Cr ciunul, cu

speran a c ândul s u de cele sfinte (mai ales în aceste zile premerg toare), poate primi un

r spuns, o mângâiere, poate primi puterea de a merge mai departe ori de a putea lua via a de la cap t oricât de greu

ar fi... i nu e deloc u or s întâmpini pe Pruncul Iisus printre str ini, departe de casa ta, de rude i prieteni ori s

ângâierea unui acoperi

ândul m i de necazul multor familii re i ene care au locuit pe aleea Vl deasa din

Govândari pân începutul lunii octombrie, când în urma unei explozii puternice generate de scurgeri ale gazului

metan, oamenii au r mas pe drumuri, la mila autorit ilor locale, la speran a ca în noul an s întoarce

acas sa indiferent, mai ales c i am cuno tin e i prieteni pentru

care nu e timp de a teptare ci doar de g sit solu ii i ajutor din partea tuturor celorlal i.

Împreun terii Domnului un adev rat ,,Cr ciun fericit!’’c utând bucuria

în lucrurile simple, în îmbr i area celor afla i în suferin însingura i i f r Într-o astfel de

stare frigul nu ne-ar mai putea opri s ângâiere i din iarn var

IANI!

ă am starea de spirit necesară pentru a transmite bucuria ă

ă simt cuprins la fel ca mul ă

ă. Anul acesta, ce se apropie a de final a avut

destule,

ă lumea se află

ă. Ca ă toate acestea, de la un timp, parcă ă

ă; vremea oscilează de la o zi la alta cu salturi de temperaturi uria ă a

schimbă

ă accentuează această stare de neputin ă ă a fiecă

ă, cu stima de sine necesară. Se apropie ă

ă omul apropiindu-se la r ă ă

ă ă

ă-L ă ă

n-ai parte de m

ă leagă direct ă

ă la

ă ă ă se poată

ă... Cazul amintit nu mă poate lă ă printre sinistra

ă

ă am putea face din Praznicul Na ă ă ă

ă ă, a celor ă ă de speran ă.

ă facem din noapte zi, din lacrimi m ă, primă ă.

Dumnezeu să ne ajute! LAMUL

DECEMBRIE, FRIG I SPERAN

Simt c ineSperan ele toate se preschimbStr batem o iarn în istoriePrintre atâtea predic ii i alte ghinioane...

i nici frigul nu cru i datorniciSorti i s i tr iascE ziua mai mic i gazu-i prea scumpCine mai poate avea vreme de cântec i joc?

i totu i... e ultima luni totu i speran a discret ne petrece,

Nu-i vreme de ceartCând iarna le înv luie pe toate în rece...

Cr ciunul ne prinde i el de aproapei colindele parc

Nu tiu de e bine sC i e înc

Ş

ş

Ş şş

şş

Ş şŞ ş

şŞ

şş

Ţ

ţţ

ţ

ţţ ţ

ţ

ţ

ţ

Ă

ă nici timpul cu noi nu maiă-n frisoane,

ă ă cuprinsă

ă pe aceeaă- ă ă o via ă la bloc,

ă

ă din an

ă, suspin ori regretă

ăă ne schimbă la fa ă;

ă mai spun ceva sau să tacă-i decembrie... e frig ă speran ă...

6

F.G. 79 / 2013

ţ ţ

ţ ţţ ţ

r,

, ţ

ţ ţ ţ

ţ când de fapt,

.F

ţ

! Î maşină neurcăm,

şi acceptăm

ţ

. N i c iţ

”,,, ţ

,

şi chiarîn

fiecare ţă,î aşa cum nu înţelegem că Elî încă încă

.

! F î

ţ

îţ î

NU Ţ

î ş? ţ şi mă

întreb cu spaimă: ţ

ţ ş,

ţ“ ” fi!

ţţ

ţ . Nţ ţ

,ţ

ţ ,

“ şş

ş ”: ţţ a

ţ Ş i d a c ă

nu înseamnă căă

ă când afirmăm ă

ăa ş t e a p t ă ţ

. O

,tându-L

, ţelul final, adică mântuirea. Şidevenim nerecunoscători şi nemulţumiţi.

ă s I ţ, I

văzută în cine ştie ce revistă saushow-room

o convorbire personală cu Dumnezeu,El î

ţ ţ ţ

ţţ

ESENŢIALUL!

În viteza secolului XXI suntem atât depreocupa i încât nu mai observ m esen ialul.

Pretindem c im când de fapt noi doarsupravie uim, pretindem c i, fugim deresponsabilit i i ne min im pe noi în ine. Suntemmândri, orgolio i i r utacio i, astfel pie dem

tot ce-am adunat în ani întregir i d m vina pe via

în afari oameni sunt vinova i când via a noastr

întors turin bun

în locul nostruiecare este oferul

p r o p r i e i v i e i ,împrejur rile sunt doarma ina n care

depinde doar denoi trebuie sc într-un fel sau altul,doar noi suntem vinova ipentru ceea ce ni seî n t â m p l r uDumnezeu i nici via a.

Folosim diferitecitate, expresii precum:„omul bun nu are noroc

asta-i via a”, „a a mi-afost scris”, „a a a vrutDumnezeu” în loc s

m i s mceea ce ne deranjeaz

e o mare minune, necon tientizat

duie o zi, o lunans m i multe altele

Alerg m, alerg m i alerg m.... Suntemîntr-o fug

m la El, fugim de oameni în loc sÎn ritmul acesta, c tre ce alerg m de fapt!?

Fugim de resposabilit i, griji i problemef r m seama c

Ne d m sms-uri, telefoane n grab im virtual, avem lucruri deultim ie, suntem prin i n tehnologie, îns

I.De ce nu mai avem sau nu mai vrem s

m de lucrurile simple, de omas turi de familie, de o plimbare în naturîntâlnire cu fo tii colegi, de parfumul unei flori, de

cerul nstelat, de un r s rit de soare i mireasmacâmpului Nu suntem robo i, avem un suflet,

ea lui?Ceea ce avem din punct de vedere material piere încompara ie cu ceea ce suntem i ce avem în noi.Fericirea st în lucrurile mici dar din suflet. De ce s

începem chiar ast zi s i? Poate mâine eprea târziu ... sau poate mâine nu va mai

Nu mai reac ion m la nimic, suntem atât deprin i în via a asta teleghidat tui de

rutina zilnic însm la ea u suntem

mul umi i de cum net r a t e a z e f u l s a usocietatea îns

ra i cîn elege dar

nu spunem nim nui ceea ceni se întâmpl

Eu sunt alpha io m e g a , î n c e p u t u l isfâr itul . Dumnezeu eto tu l t impu l , v i a a ,speran a, iubire , lupta,c r e d i n a . . .Dumnezeu e timpul , oare

nu-l avempe Dumnezeu?! Nu g sesco scuz c nuavem timp de Dumnezeu,pent ru c Dumnezeu

c u b r a e l edeschise are cum suntale noastre?

Dar cel maiimportant lucru pe care-luit m este faptul c

pe Dumnezeu, neuit m scopul

Dac am sta umim pentru tot ceeace avem nu am mai avea timp s m c

inam c ciunile simple, din suflet,

cele cam c

i ne cufund m în zgomotul dintre zidurileora elor. Uit m s ândim la cei ce nu au niciunbun material i totu i sunt mul umi i i ferici i. De ceoare? Pentru c îl au pe Dumnezeu i astfel au totul.Uit m s umim, s ruim, s m,s i, s tori, îl uit m peDumnezeu... i uit m

Ana-Maria VIA U

ăă tră

ă suntem fericiă

ă. Ne trezim

singuri fă ă cei dragi ă ă, pe noroc,pe Dumnezeu sau pe orice altceva ă de noi.Ceilal ă ia oanumită ă ă (maipu ă),nu ei sunt cei care iaudecizii

ă

ăă,

ă ă

ă neridică ă schimbă

ă.Dumnezeu ne dă doarlucruri bune, ne ajută, nedă putere, face minuniasupra noastră,faptul că ne trezim

diminea ăncă de noi, ne maingă ă, un an, că ne mai dă o

ă să ne schimbăă ă ă

ă continuă ugim de Dumnezeu n loc săalergă ă le ceremajutorul. ă ă

ăă ă să ne dă ă noi suntem cei care le creem

doar prin simplul fapt că fugim de ele. ăă, tră

ă genera ănoi suntem FERICI

ăavem timp să ne bucură

ă ală ă, de o

ă ă

oare a pierit toată frumuse

ă ănu ă ă fim ferici

ăă, uneori suntem să

ă ă nurenun ă

ăă nu spunem

nimic, suntem supă ănimeni nu ne

ăă.

ă ă-lui

ă

ă- mulă- repro ă ă nu

ne-a dat ma. Uită ă rugă

suntcele care ajung intotdeauna la . Uită ă pacea e nBiserică ă

ă ă ne g

ăă ă mul ă iubim, să dă ă ajută

ă fim ferici ă fim recunoscă ăă

ş şş ş ş

ş

ş

ş

ş

şş

ş

ş

ş şş

ş

ş

ş

ş

ş

şş

şş

ş ş şş

ş

Ş

în doaro secundă

Fuga de Dumnezeu

7

ESEUL MEU

E părerea mea... ŞI O SCRIU! de Alina Mihaela Fetescu-Iliescu

F.G. 79 / 2013

Ve nica rug ciuneş ăTrebuie

ţ

Practicarea adev ţţ ţ

ţ ţ

Rug

Bine ţ ţ

ţ

Dumnezeu este prezent ţ

ţ ţ ţţ

ţ ţ ţ

înc început s ciunea nu este doar o în iruire de vorbe frumoase, un simplu modde a ne face „datoria“ i fa i aceast

ratei rug ciuni este o ac iune important învia a noastr

i, exersând voin a i dorin a noastrcut, s tot mai mult de Dumnezeu.

ciunea nu este un monolog ,ci un dialog. Cel care se roagtit pentru întâlnirea cu Dumnezeu, pentru c

ciunea este intermediarul între om i Dumnezeu, pentru cciunea este un moment sublim al sufletului nostru i trebuie tratat

ca atare.în eles c îi trebuie mult exerci iu pân ând ajunge la

faza în care, atunci când se roag împrejur, ci înfa a ochilor s i îl are numai pe Dumnezeu. Este greu, dar nu imposibil!

în via a noastr în noi, doars m acest fapt.

Având în noi mereu ideea cl, Prietenul i Confidentul nostru, suntem mai siguri

pe noi, mai corec i i mai concilian i, mai deschi i, ne sim im maiproteja i. i, dac ândesc, Dumnezeu este prezent efectiv în

via a noastr î i verific ia, tr ind experien a fiec ruia.

ă de la ă spun că rugăă de Dumnezeu, sau că am bifat ă

activitate.ă ă ă

ă, este un act spiritual care implică o mare for ă deconcentrare ă ca prin acest act,bine fă ă ne apropiem

ă ătrebuie să fie pregă ărugă ărugă

ă oricui ă că, nu mai aude nimic

ă

ă, este prezentă sesiză

ă nu suntem singuri, ci mereu cuDumnezeu,Tată

ă bine gă, ă Crea ă ă

şş ş

ş ş

şş

şş ş

Şş

Prof. Stela Şerban

î î îâ ţ î î ţ

î ţ âî ţ î î â

â , â Uit -te la morcov, era tare, puternic,frumos, apoi fiind fiert a devenit moale i u or de t iat. Prive te acum oul, avea coaja fragil i interiorul moale, însdup ce l-am fiert a devenit tare, iar acum dac îi îndep rt m coaja, stratul protector, el nu se va dezinegra, va r mânetot tare. Prive te acum cafeaua, simte-i mirosul i gust-o. Era doar un praf, îns acum a devenit o esenţ cu o aromîmbietoare. Toate acestea au avut parte de acela i tratament- apa fiart , îns fiecare a reacţionat într-un anumit fel. Cumai vrea s fii? Morcov, ou sau cafea?!"

â î âţ ţ fiecare ţ î ferit ţ î ţ

ţ , ţÎ î î

mod inevitabil în viaţa fiec ruia i cred c modul de gândire e cel mai bun remediu. Dac vom gândi c toate problemese abat asupra noastr , totul ni se va p rea greu i de neînvins, îns dac vom reu i s ne gândim c nimic nu este f rsfâr it, mai ales greut ţile, vom reu i s trecem mai repede peste ele. Cred c Dumnezeu ne încearc pe fiecare ca sÎ i dea seama ce fel de "elemente" suntem: dac suntem morcovi, ou sau cafea.

Unii nu vor rezista greut ţilor, vor avea impresia c totul este prea mult i se vor muia, devenind tri ti, alţii vorlupta cu problemele i vor ie i din "stratul protector", din "coaj " i vor deveni tari, iar alţii vor scoate ce e mai bun dinei. Elementele din povestioar sunt atât de diferite, exact a a cum suntem noi, diferiţi ca mentalitate; suntem toţi trataţide Dumnezeul nostru în acela i mod, toţi suntem supu i greut ţilor. Poate c i El face experimente cu noi în fiecare zi,i la fel ca mama din povestioar , El va tii rezultatul, dar poate vrea s ne-o dovedeasc i nou , s ne fac s înţele-

gem cum suntem.î ţ ţi

â ţ din cauza greut ţilor â ţ ţ âţ î n ţ î ţ

ŢO LEC IE NEOBI NUITŞ Ă

Am citit o chestie foarte interesant ntr-una din zilele acestea i a vrea s vi-o mp rt esc. Se spunea c ntr-ozi fiica i se pl nge mamei de greut ile care o ncercau n ultima vreme, despre faptul c sim ea c nu mai poate sr zbat problemele. Mama, n schimb, nu i-a spus nimic, a luat trei crati e i a pus la fiert ap . Apoi a ad ugat pe r ndntr-una din crati e un morcov, n a doua un ou iar n a treia cafea macinat . A tept nd ceva timp, mama a stins focul ii-a luat fiica l ng ea spun ndu-i urm toarele: "Ai v zut cele trei elemente?!

Trebuie s recunosc c de c nd am citit aceasta nt mplare, mi-am dat seama c suntem la fel ca elementele demai sus, to i avem parte de greut i i reac ion m n mod di : unii se moaie, al ii se nt resc, iar al ii trec pestegreut i devenind altceva, ceva mai bun, devin superiori greut ilor.

n ultima vreme am ncercat s caut modul cel mai bun de a trece peste momentele nepl cute care se ivesc n

V pun o ntrebare general : "Voi ce sunte i? Morcov, ou sau cafea?" Sper din tot sufletul s nu fi morcov, iardac p n acum a i devenit slabi , s v g ndi i la ceea ce am scris acum i poate c ve i z mbi,astfel v ve i nse ina ziua sau poate ve i nv a ceva, poate ceea ce se a teapta Tat l nostru de la noi.

ă ă ă ă ăă ă ă ă

ă ă ă ăă

ă ă ă ăă ă ă

ă ă ă ă ăă ă ă

ă ăă

ă ă ăă ă ă

ă ăă ă

ă ă ă ăă ă ă ă ă ă ă ăă ă ă ă ă

ă ăă ă

ăă

ă ăă ă ă ă ă ă ă

ă ă ăă ă ă ă ă ă

ă ă ă

ş ş ş

şş ş

şş ş ş ş

ş şş

ş

şş ş

ş şş

ş şş ş ş

şş ş ş

ş ş ş

şş

8

LUMINĂ PENTRU SUFLET

Pagina copiilor

F.G. 79 / 2013

Pe la începutul veacului al XIII-lea, lasud de Dun re, în Târnovo, capitala Imperiuluiromâno-bulgar de atunci, s-a n scut SfântaFilofteia. Nu se tie cu exactitate din ce neamera, dar se presupune c mama sfintei a fostromânc Fiind o cre tin evlavioas , aînv at-o pe Filofteia iubirea de Dumnezeu ide aproapele, milostenia, postul i rug ciunea.A murit îns de tân r , l sând-o pe Filofteiaorfan de la o vârst fraged . Îns Filofteia nu auitat înv turile mamei sale chiar i atuncicând tat l s-a rec s torit cu o femeie c reia nu-i pl ceau rug ciunea i milostenia. Mamavitreg a început s o persecute pe Filofteiatrimi ând-o la diferite munci grele reu ind înacela i timp s -l îndep rteze de copil pe tat lacesteia în urma minciunilor pe care le spunea.Dar toate vorbele de ocar , b t ile i muncilegrele n-au îndep rtat-o de Dumnezeu,continuând s fie milostiv dup cuvântulMântuitorului:"Ferici i cei milostivi, c aceia se vormilui. (Matei 5,7).

Ori de câte ori mergea la câmp cu mâncare la tat lei, Filofteia se întâlnea cu oamenii s raci cu careîmp r ea mâncarea tat lui s u. Tat l, r mânând mai mult

fl mând, i-acertat so ia.Aceasta s-aa p r a t ,spunându-i cFilofteia erav i n o v a tp e n t r u csigur împ r eamâncarea cuc o p i i if l m â n z i .Sup rat, tat l

i-a urm rit fiica s vad dac într-adev roferea mâncare s racilor. La o r scruce dedrumuri a surprins-o pe mica Filofteiaf când milostenie cu nevoia ii de pemarginea drumului i, înfuriat la culme, aaruncat asupra fetei securea pe care o purtala brâu. A r nit-o atât de grav la un piciorîncât, la pu in timp, a murit la vârsta dedoar 12 ani.

Însp imântat de uciderea fiicei sale,tat l a încercat s îi ridice trupul pentru a oînmormânta. Dar trupul feti ei a devenitatât de greu încât nu l-a putut clinti, de i achemat i al i oameni s -l ajute.Însp imântat de aceast minune, l-achemat pe arhiepiscopul de Târnovo care ahot rât ducerea trupului sfintei înCatedrala din Târnovo. Dar sfântanedorind s mearg acolo, trupul fetei sef cea tot mai greu. Atunci ierarhul a

început s rosteasc numele mai multor ora e aflate deo parte i dea l t a aD u n r i i .Când a fostp r o n u n a tn u m e l eC u r t e a d eArge , trupuls f in te i s -af cut dintr-od a t u o r,Filofteia ar tând unde voia s fie dus . DomnitorulMircea cel B trân (1355-1418) a primit racla cumoa tele Sfintei Filofteia care a fost a ezat înBiserica Sfântul Nicolae din Curtea de Arge , peatunci catedral mitropolitan .

Astfel Sfânta Filofteia a devenit ocrotitoarearii Române ti.

ăă

ăă ă ă

ăă

ă ă ă ăă ă ă ă

ă ăă ă ă ă

ă ăă ă

ă ă ă ă

ă ă ăă

ă ă ăă

ăă

ă ă ă ă ăă

ăă

ăă

ă

ăă ă

ă ă ă ă ăă ă

ă

ă

ăă ă

ăă ă

ă

ă ăă

ă ă

ă

ăă

ă ă ăă

ă

ă ă

ă

ş

şş

ş

ş

ş

şş

ş

ş

ş

şş

şş

şş

ş

ş

ş şş

ş

.ţ

ţ

ţ

ţ

ţ

ţ

ţ

ţ

ţ

ţ

ţ

Ţ

Sfânta Muceni Filofteia - 7 decembrieţă

- Filofteia provine din limba greacă şi înseamnă:"Iubitoare de Dumnezeu"?Iniţial racla cu moaştele sfintei a fost dusă la Târnovo unde a rămas până în anul 1393? În acel an

Ţaratul bulgar a fost ocupat de turci care au ars capitala Târnovo. Pentru a le feri de profanare,moaştele au fost duse la Vidin şi apoi oferite domnitorului Ţării Româneşti pe la anul 1396.

Racla Sfintei Filofteia a fost restaurată în anul 2004? S-au înlocuit bucăţile deteriorate dinlemnul de chiparos, s-a drapat lemnul cu catifea roşie, s-au aurit piesele din argint şi

s-a reaurit capacul şi s-au schimbat picioruşele de sprijin.În iconografie este prezentată ca o tânără în costum naţional bulgăresc şi cu însemnele muceniciei?Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât generalizarea cultului Sfintei Filofteia în 28 februarie

1950, iar canonizarea ei a avut loc în octombrie 1955 la Curtea deArgeş?

-

-

--

9

Să ne jucăm învăţând !

Pagini realizate de Prof. Ortensia - Diana Raţiu

F.G. 79 / 2013

Pe urmele lui Hristos - Templul din Ierusalim (3)Templul din Ierusalim a fost construit de c tre regele Solomon dup modelul Cortului Sfânt, numit i

Cortul M rturiei.Avea dou cur i, una interioar i una exterioar , unde aveauloc jertfele i ritualurile i cele dou înc peri împun toare: Sfânta i SfântaSfintelor. În Sfânta nu aveau acces decât preo ii, iar în cel mai sfânt loc alTemplului, Sfânta Sfintelor, intra marele preot doar o dat pe an des rb toareaYom Kippur (Ziua isp irii), atunci când aducea un ap ca jertf deisp ire pentru întreg poporul evreu. În Sfânta existau trei obiecte importante:candelabrul din aur cu apte bra e (menorah), masa punerii înainte i altarult mâierii. Obiectul cel mai important din Sfânta Sfintelor era Chivotul LegiisauArca M rturiei.

ă ăă ă ă ă

ă ă ă

ăă ă ă ă

ă

ăă

şş

ş ş ş

şş

ş ş

ţ

ţ

ţ

ţ

Troparul Naşterii DomnuluiNașterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii Lumina cunoștin*ei; că întru dânsa cei ce

slujeau stelelor, de la stea s-au învă*at să se închine +ie, Soarelui dreptăţii și să Te cunoască pe Tine, Răsăritulcel de sus, Doamne, slavă +ie!

Picătura de înţelepciune

(Maica Teresa de Calcutta)

"Dumnezeu este prietenul liniştii: uitaţi-vă cum natura: copacii, iarba, florile... cresc în linişte.

Avem nevoie de linişte pentru a putea să atingem sufletele.

Cel care îi judecă pe oameni nu are timp să-i iubească."

10

F.G. 79 / 2013

NU L SA MAICU , S PIERIM PE CALE...Ă ŢĂ Ă

ş ă ă ă ă şă ă

î î ă ă ş î ăţ ă ă Î Ă

ă ş ă î î ş îş î ă î î ă

ş î î ă îş î

î ă ă ă î î ă ţ şî ă ş ă â ă

â â ă â ţ ă ă â ţ ş ş îâ

ă ă â ă ă ţ ş ţ ăţ ţ ş î ăţă î ă î ş ţă ă

ă î ş â ţ ş ă ţă ă î â ş

ă ă â â ă â â ăă î ă ă î ş î ă î ş ă

ă ş ă â âă ţ ă ş î ăţă ă ş â ă î ăţ ş â şş ă ă î

ş ă ş î ă ţî ţ î ţ ţ

â î ăÎ ş

ă ă ă î ă ă ş â ţî â ă

ă î ăţă î ă î ă î ă şă ţă Î ă ţ ă î

â î ă ţă ş î ţ ş î ăî ă

Î ă ă ă ă ţă ă ă ă î ă ă ă â ă ă ă

ă ă ă î ă ă î ţ ţ î ăş ă ţă ă â ă ţ ş

ă î ţ ş î î ă ăă Ş ă ă

ţă ă ă ă î ş ă ă â ăă ă ă ă ă ş ş

ă ă â ş ă ă ă â ş î ş î î ă âă ă ă ă ă ă ă

ş î î ă â ă ăî ă ă â ă

ă ţ ă î ă ă îî ş â ş â ă ă

ă ă î Î ş ţ ş ţ â ăă ă ă Î ă ţ ă ă ş î â î

î ţ î â ă ă ăî î î ă ă

ă î ă ă ă ăî

â ă ă ş â ă ă ş ă ă ăî ă ă ă ă Ă Ă

Ă

Pentru orice cre tin, Maica Domnului trebuie s fie modelul feminin permanent, pentru c ea a fost fiic ascult toare imam devotat .

Tocmai de aceea, la 21 noiembrie, cu 41 de zile nainte de trecerea ntr-un nou an, Biserica noastr pr znuie te nc uneveniment din via a N sc toarei de Dumnezeu : INTRAREA N BISERIC A MAICII DOMNULUI.

Serbarea aceasta vine ca o urmare fireasc i logic n n iruirea celorlalte zile speciale nchinate Maicii Domnului,a ezate cronologic n cursul anului bisericesc. Pentru c anul bisericesc ncepe la 1 septembrie, n 8 septembrie serb m“Na terea Maicii Domnului”, n 21 noiembrie “Intrarea n Biseric ”, la 26 decembrie “Soborul Maicii Domnului”, n 25martie “Bunavestire” i n 15 august “Adormirea Maicii Domnului”.

La “Intrarea n Biseric ” s rb torim momentul n care, mplinind o promisiune, p rin ii Fecioarei Maria, Ioachim iAna,o aduc la templul din Ierusalim, spre a fi nchinat lui Dumnezeu. A a promiseser lui Dumnezeu c nd se rugau s le dea om ng iere la b tr ne e, pentru c ajunseser la v rsta senectu ii i nu aveau copii i acum mplineau promisiunea , potrivitunei or nduiri de sus.

Despre momentul pr znuit nu afl m nimic din Sf nta Scriptur , pentru c autorii sfin i i insufla i de Dumnezeu s scrienu au fost preocupa i de via a Mamei ci de activitatea i nv tura Fiului. Nu suntem ns n ne tiin pentru c “ cei ce le-auv zut de la nceput i au fost slujitori ai cuv ntului”, ne-au transmis pe calea tradi iei orale , tot ce tim ast zi. Iar tradi iaoral a fost fixat n scris mai t rziu, ca de altfel i Sfintele Evanghelii.

Afl m astfel c Maica lui Dumnezeu a “petrecut” de la v rsta de 3 ani p n la v rsta de 15 , c nd a fost “logodit cub rbat” (Luca 1, 27), n templu, dup legea evreiasc , n post i n rug ciune, n ascultare i fapte de milostenie, preg tindu-se astfel pentru o misiune deosebit , de care atunci nu tia , dar de care va fi “bine-vestit ” mai t rziu. Sf ntul Epifaniespune c : Fecioara era ascu it la minte i iubitoare de nv tur i nu numai Sf nta Scriptur nv a, ci i toarcerea l nii ia inului i la cus turi cu m tase se ndeletnicea .

Templul din Ierusalim era centrul cultului mozaic, cel mai important loca de rug ciune pentru evrei i era mp r it dinpunct de vedere arhitectonic n spa ii delimitate n func ie de importan a pentru slujbe. Era astfel o parte ce se numea“Sf nta Sfintelor” , locul cel mai ales din Templu. Acolo era Chivotul Legii, n care erau cele dou Table ale Legii, pe careerau scrise cele 10 Porunci, primite de Moise de la nsu i Dumnezeu, pe Muntele Sinai, era Toiagul lui Aaron, careodr slise, era un vas cu man , adic hrana evreilor n pustie, dup ce trecuser Marea Ro ie, c nd au fost elibera i din robiaEgiptului, erau doi heruvimi care aveau aripile ntinse peste Chivotul Legii... Acolo nu intra dec t o dat pe an, singur,arhiereul.Dup cum spune nv tura Bisericii noastre, Maica Domnului a stat n aceast nc pere, vreme ndelungat , de i suntunii care spun c lucrul acesta era cu neputin . n c r ile de cult ale Bisericii noastre se spune : “Ceea ce s-a hr nit nSf nta Sfintelor, celei mbr cate cu credin i cu n elepciune i cu ne ntinat feciorie, mai marele Gavriil i-a adus dinceruri nchin ciune .

n “Mineiul lunii Noiembrie” evenimentul s rb torit, este relatat astfel: “Ana, cea pururi pomenit , care mai toat via a afost stearp , adic nu a putut s nasc prunci, ruga— mpreun cu b rbatul ei, Ioachim—pe St p nul firii s le d ruiasc lorprunc, f g duind c vor nchina lui Dumnezeu pruncul n scut, dac li se va ndeplini dorin a. Dorin a a fost ndeplinit deDumnezeu i,Ana a n scut o feti c reia i-au pus numele Maria... Deci c nd a fost de trei ani, au luat-o p rin ii ei i au dus-ola templu, unde a fost dat n grija preo ilor. Iar Zaharia, Arhiereul de atunci, a luat-o i a dus-o n nc perile cele din untruale bisericii ( templului), unde singur Arhiereul intra odat pe an. i a r mas Fecioara acolo doisprezece ani, cu deosebitcuviin , hr nindu-se cu hran cereasc ... nvrednicindu-se de dumnezeie ti ar t ri, p n s-a apropiat vremea BuneiVestiri...Atunci N sc toarea de Dumnezeu a fost dat lui lui Iosif-logodnicul, ca acela s -i fie p zitor i martor al fecioriei ica s slujeasc , at t la na terea ei cea f r de prihan , c t i la fuga n Egipt i la ntoarcerea de acolo n p m ntul lui Israel”.

Este cea mai nou dintre s rb torile Maicii Domnului Este o s rb toare de origine ierusalimitean , care se pare c a luatna tere n secolul al VI-lea. La 20 noiembrie 543, mp ratul Iustinian a zidit la Ierusalim, l ng ruinele templului, o bisericnchinat Sfintei Fecioare, care, spre deosebire de una mai veche, a fost numit biserica Sf nta Maria cea nou . Conform

obiceiului, a doua zi dup sfin ire, adic la 21 noiembrie, a nceput s fie serbat hramul bisericii. Serbarea generalizat n totOrientul nainte de secolul al VII-lea i spre sf r itul secolului al VIII-lea, Sf ntul Andrei Criteanul asist la aceasts rb toare n Ierusalim. n acela i secol, Sfin ii Gherman I i Tarasie, Patriarhi ai Constantinopolului, au inut cuv nt ri laaceast s rb toare. n Apus, ea a fost introdus sporadic, probabil prin influen a m n stirilor grece ti din Italia, mai nt i nAnglia (secolul al XI-lea), apoi n Fran a, nt i la Avignon, la 1371 (la propunerea f cut Papei Grigore al XI-lea de c trecancelarul Filip de Mezieres, fost ambasador papal n insula Cipru); generalizarea ei n ntreaga Biseric Latin sedatoreaz Papei Sixtus al IV-lea, n 1472; s rb toarea a fost suprimat de Papa Pius al V-lea, dar a fost reintrodus definitivde Papa Sixtus al V-lea, n 1585.

Cunosc nd toate acestea, s alerg m i noi la Maica Domnului, cu c nt ri de laud i cu rug ciuni, s mijloceasc pentrunoi naintea lui Dumnezeu, s ne slobozeasc din toate nevoile, ca s strig m ei :” BUCUR -TE MIREAS , PURUREAFECIOAR

Pr. Petru BERBENTIA

11

E bine de ştiut!

F.G. 79 / 2013

“Deschiderea c r ii” – de la tain la arlatanieă ăţ ş

ntr-o ar plin de biserici cre tine pare paradoxal nflorirea ocultismului care mbrac diferite forme.Fenomenul este promovat de mass-media f r nici un fel de remu c ri, pentru c , evident, este aduc tor de profit.Emisiuni televizate, anun uri n mai toate ziarele cu clarv toare faimoase, venite din str in tate, capabile srezolve orice probleme, farmece, leg ri de cununii, boli etc. bloguri i site-uri specializate ofer , contra-cost,r t ci ilor de sine i de Dumnezeu panaceul rezolv rii tuturor dorin elor. Dar nu despre aceast problemncerc m s discut m acum, ci despre una mai grav care, din p cate, se practic , n mod condamnabil, prin multe

biserici de la noi: “deschiderea c r ii”.Presa a relatat nu de pu ine ori despre aceste practici i despre preo ii care le s v r esc, mul i dintre ei

caterisi i la aceast dat sau afla i nc sub greu canon. Tocmai de aceea ne-am propus s prezent m ce este de faptaceast “deschidere a c r ii”, av nd drept ghid explica iile pr.prof.dr. Nicolae Necula, prezentate de site-ulCre tinortodox.ro.

“Deschiderea c r ii” este o practic legat de s v r irea Sf ntului Maslu.A a cum spune pr.prof. Necula, “ nr nduiala acestei Taine, dup ultima rug ciune i ungere, se prescrie c preotul care conduce soborul s ia Sf ntaEvanghelie, s o dea bolnavului s o s rute i s o deschid . Preo ii slujitori o in deschis deasupra capului celuibolnav, iar protosul (primul ntre preo ii soborului) roste te rug ciunea a opta, dup care se face miruirea, adicungerea cu ulei sf .”

n multe locuri ns , aceast practic reglementat canonic a cunoscut ceea ce pr.prof. Necula nume te” oinova ie liturgic foarte p gubitoare”. De ea profit unii slujitori ai altarelor i-i dau o cu totul alt semnifica ie,care nu are nimic comun cu ritualul Sf ntului Maslu.Astfel, Sf nta Evanghelie este deschis cu totul nt mpl tor,iar func ie de culoarea vignetelor, preotul interpreteaz textul ”f c nd preziceri sau d nd pronosticuri pe carecredincio ii mai creduli le iau drept adev rate”.

Este momentul n care se speculeaz i se interpreteaz “viitorul”: dac deschiderea a “c zut” pe ro u e semnbun, dac a “c zut” pe negru e semn r u. A a ajunge bietul credincios s afle dac se face bine de o boal , dac vareu i n c snicie, dac va str nge bani la nunt , dac va lua examenul, dac mai are mult de tr it sau nu etc.Practica este de fapt un mare p cat, o prezicere, “ceea ce biserica nu admite… Nimeni nu are dreptul i puterea de ase erija n ghicitor, prooroc sau prevestitor al lucrurilor viitoare”, spune p rintele profesor.

Lucrurile devin de-a dreptul grave i periculoase atunci c nd nu se mai ine cont nici de Maslu, nici cine“deschide” sau cine “cite te”, cartea, “deschiderile” fiind solicitate i n alte ocazii. Mai mult, “se deschid” i altec r i, cum sunt colec iile de canoane i legi biserice ti sau pravile, nu numai de preo i, ci i de vr jitoarele iclarv z toarele cu “stadii” absolvite n “Ierusalim, Egipt sau India”, gata oric nd s dea, pe sume grele,r spunsuri, solu ii, idei naivilor solicitan i. Asemenea practici compromit credin a cre tin , identific ndu-se cusupersti ia, arlatania sau vr jitoria, aspru condamnate de Biseric . “Credin a cre tin este o credi a luminat deadev r. nv tura de credin i riturile liturgice trebuie explicate n sensul lor adev rat. Deci, av nd naturasupersti ioas i fiind condamnat de Biseric , “deschiderea c r ii” trebuie nl turat ca necompatibil inedemn cu scopul major al Tainei Sf ntului Maslu i al slujirii preotului”, concluzioneaza pr.prof.dr. NicolaeNecula.

Î ţ î î

ţ î,

ţ ţî î

ţţ ţ â ţ

ţ ţ îţ â ţ

ţ â â îâ â

ţ ţî ţ

inţit

Î îţ ţ

â â î âţ â â

î

î â ,

î

â ţî

ţ ţ ţî â

ţ ţ ţ âţ ţ ţÎ ţ ţ î âţ ţ î

â

ă ă ă ăă ă ă ă ă

ăză ă ă ăă ă

ă ă ă ă ăă ă ă ă ă ă

ăă

ă ă ă ă ăă ă

ă ă ă ăă ă ă ă

ă ă ă ă ă ăă ă ă

ă ă ă ăă ă ă ă

ă ăă ă

ăă ă ă ă

ă ă ă ă ă ă ăă ă ă ă ă ă

ăă

ă ăă ă ă

ă ăă ă ă ă ă

ă ă ă ă ăă ă ă ă ă ă ă

ă

şş

şş

ş ş

ş

ş şş

şş

şş

şş şş

şş

şş ş ş

ş ş ş ş

şş ş

şş ş

ş

O practic liturgic legat de Sf ntul Maslu

O inova ie liturgi foarte p gubitoare

Clarv z toarele “deschid” i ele cartea

sursa: Gardianul

ă ă ă

ă ă

ă ă

â

ţ c

ş

Iubiţi cititori ai revistei noastre parohiale, ca să vedeţi c ţii suntpreocupaţi de manifest ţi

urm

ăările liturgice neconforme cu tipicul bisericesc, citi

ătorul articol!

E BINE DE

şi al

ŞTIUT!!!

12

F.G. 79 / 2013

Credin credinţ ţă sau „ ă”?Pr. Sergiu Dalea

ţţ

ţ

ţţ ţ

ţ ţţ

ţ

ţ

ţ ţţ

ţ ţţ

ţ

ţ

ţ ţţ

ţ

ţ ţ

ţ

ţţ

ţţ

ţţ

ţ ţţ

Ne apropiem, cu pa i repezi de un eveniment tare drag sufletelor noastre, Na terea Domnului, cu tot ceea ceimplic împ r tesc, colinde, cârna i i cozonaci, cadouri, Mo ciun, mese întânse i pline debel ug, cu mult sau pu in, forfot i bucurie sufleteasc

Sfântul Apostol Pavel spune într-una din epistolele sale c la plinirea vremii” Dumnezeu a trimis în lumepe Fiul S u pentru a ar ta oamenilor Calea cea dreapt Împ r ia Cerurilor, iar Fiul S u odatc l torie” î i asum terea umil i prigonirea Sa, iubirea oamenilor, ura

lor, satisfac ia ascult rii cuvintelor Lui, dar i moartea i Învierea pentru un ideal suprem: mântuirea omului, celcreat de mâinile Lui. Plin de în elepciune i inspira ie divin ând a spus „plinirea vremii”, nicimai devreme, nici mai târziu, ci exact atunci când omul avea cea mai mare nevoie de El, de Dumnezeu, chiar dac

tientizat acest lucru. Se vede conlucrarea divino-uman rât momentulîntrup rii Fiului lui Dumnezeu i nevoia sufleteasc întinde o mân

tul sufletului omenesc dupSunt dou ând afirm m c aceasta este cea mai mare s rb toare a

cre tin t ii”, la Pa ti i la Cr ciun, încercând s iem prin diverse argumente crb torii. Bineîn eles c r Înviere nu ar fi existat mântuire, dar

nici f r tere nu ar fi existat Patimi, Moarte i nici Înviere, toate sunt într-o strâns tur ri totu i fiecare s rb toare, fie Pa ti sau Cr ciun, este cea mai mare, cum de altfel fiecare Praznic

Împ r tesc, pentru c în fiecare Praznic sau s rb toare descoperim dragostea lui Dumnezeu fai o nou în buzunarul nostru,

cheia fiind faptele noastre, valoarea vie ii noastre.Spuneam cu câteva rânduri mai sus c în fiacare s rb toare descoperim dragostea lui Dumnezeu pentru om,

dar se pune întrebarea dac în fiecare s rb toare Dumnezeu simte dragostea omului… i de aici vine i titlularticolului „Credin credin e”. Am „vorbit” poate i anul trecut aici în Foaie, poate le-am vorbit icredincio ilor mei, dar este imperios necesar s în astfel de momente s iinoastre i a comportamentului nostru fa

re de lut i a prins viaHristos, Mesia, Mântuitorul, trei cuvinte, acela i sens, eliberare din mâna mor ii i din întunericul

p catului, ajuotul nostru de la Domnul, cel ce a f cut cerul i p mântul, dupîntr-un mod smerit, a tr it într-un mod smerit, i-a înv at pe oameni smerenia i

cump tarea, a sfâr it într-un mod tragic, dar smerit, dar Învierea a fost solemn rire, pentru a ar taomului ce prime te în schimb pentru o via i cump tat înv at mai nimicdin toate câte a f cut i ne-a înv at Mântuitorul.

Omul a uitat smerenia, iar acest lucru se vede cel mai bine acum în prag de Cr ciun, fast mult i agita iepentru nimic. Este s rb toare bucurie, atât pentru suflet, deoarece strig tul s u dup mas f r spuns,cât i pentru trup, care 40 de zile a inut post pentru educarea sim urilor, dar i necesitatea unei preg tiri spirituale aîntâlnirii reale cu Hristos în potir, dar i vizual, extrasenzorial, în icoana Na terii. Ne agit m pentru o masîmbel ugat scolim magazinele dup i cu tot felul de Mo i buc la i, c ut m cuabilitatea unei albine cadouri pentru cei dragi, ne îngriim cu osârdie de ce vom mânca i de ce vom bea, dar i cu cene vom îmbr ca, uitând cuvintele Lui c îngrijim de toate acestea c

ând c ântare de laPa ti: „c mara Ta Mântuitorul meu, o v d împodobit i îmbr c minte nu am ca s într-însa; lumineaz

m c a noastra conteaz i nici m t surile fine, ci sufletul, nu trupul trebuie snou”, ci noi întregi, trup i suflet, trebuie s înnoi i i gata de Nunta Mirelui. Este s rb toarea bucurie, dar este

s rb toarea smereniei, iar acest lucru îl vedem în persoana Mântuitorului. Oare Dumnezeu-Tat l nu putea g si unpalat pentru Fiul S u, unde s în a ternuturi curate? Raspunsul este simplu, DA!Dar atunci, oare înv tura Sa nu ar fi fost demagogie? Raspunsul este la fel de simplu, DA! Smerenia, estecuvântul de ordine în via a Lui, iar acela i lucru ar trebui s i nou

Dar a a este omul din fire, ad ugând i imboldul spre fast din îndemnul lui Michiduuda prietenilor i musafirilor cu ultime achizi ii, ne place s

ât putem mânca, ne place ca balconul nostru s a noastrsune cel mai tare colindele, din boxe sau din televizor, iar când vin colind torii le trântim un ut în fund pe diverse

motive…

Tremenul de „cr ciun” nu are, înc ie fix înc i destul de ambiguu, dar tradi iapopular i bisericeasc într-o oarecare m sur i l-a asumat, ca desemnând „na tere” sau „crea ie”. >>>>>>>>

ş şş ş Cr ş

ş ş

ş ş şş ş

ş

şş

ş ş ş

ş şş ş ş

ş

Ş şş ş

şş

şş şş

şş

ş şş

ş

ş şş ş

ş ş şş ş

ş şş

ş ş

ş

ş şş ş

şş

ş

şş ş ş

ă acest praznic ă ă ă

ă dar ă.ă „

ă ă ă ce duce la ă ă ă ă cu această„ ă ă ă de bună-voie totul: firea omenească, na ă

ă

ă a fost Sf. Ap. Pavel că

omul nu a con ă dintre sfatul divin, care a hotăă ă a omului de a i se ă din partea Creatorului,

strigă ă ajutor divin.ă momente din cursul anului c ă ă „ ă ă

ă ă ă ă eviden ă una sau alta ar fi cea-mai-cea, pentru a da un surplus de valoare spirituală să ă ă fă ă

ă ă Na ă legă ă, nu se poate una fă ă

cealaltă, ă ă ă

ă ă ă ă ă ă de om, un prilej dea ni se revela Dumnezeu ă treaptă din scara ce duce la Poarta Raiului, iar cheia este

ă ă ă

ă ă ă

ă sau „

ă ca ă facem o retrospectivă spirituală a vieă de Dumnezeu, Creatorul nostru, Ocrotitorul nostru, fa ă de Cel care a

suflat asupra unui bulgă ă.

ă ă ă ă cum spune un prochimen de la slujbaVecerniei. A venit pe lume ă ă

ă ă, plină de mă ă

ă smerită ă ă. Dar cu toate acestea, omul, nu a ă

ă ă

ă

ă ă ă ă ă ajutor nu a ră ă ă răă

ă ă

ă, ră ă tot felul de articole luminoase ă ă ă

ă ă nu trebuie să ne ă are Dumnezeu grijă de noi, daruit ă nu hainele trebuie să ne fie noi, ci haina sufletului trebuie să fie curată, după cum spune o c

ă ă ă, ă ă ă intru ă-mihaina sufletului meu…” Uită ă nu fa ă ă ă ă fie„ ă fim ă ă

ă ă ă ă

ă ă fie cald, bine primit, să se nască

ă ă

ă ni-l atribuim ă oamenilor.ă ă. Ne place să avem

muuult din toate, să ne putem lă ă avem pe masă mai multdec ă fie cel mai luminos din tot blocul, ne place ca de la u ă să

ră ă

ă ă, o defini ă, fiind ă nedefinită ă, ă ă,

( urmare din pag.12)

ţ ţ

ţ

ţţ

ţ

ţ ţţ

ţ ţţ ţ

CREDINŢ ŢĂ SAU...” CREDIN Ă?”Lingvi tii înc în eles comun, asupra provenien ei etimologice, presupunând c

ân ârbând c Cr ciun” ar fi însu i Hristos-Pruncul. Nu cred c tinul de

rând i autentic este relevant, ci relevant rb torii Na terii Domnului de c treÎnsu i Iisus Hristos prin înlocuirea cu Mo ciun. Mul i tineri i copii, uneori chiar i persoane adulte,confund m la Cr ciun, r spunsurile fiind hilare, dar mai ales dezam gitoare. Prinintermediul multor factori de tot felul, audio-vizuali, educa ionali, etc. s-a denaturat sensul s rb torii i atuncicredem în Mo u`, în reni i elfi, iar Hristos, centru s rb torii i existen ei noastre este înl turat, pentru c

cerilor noastre: El este smerit, noi vrem f lo i, El vrea sufletul nostru, noi vrem trup dezmierdat, Elvrea cump tare, burta plin t i i un pahar de Coca-Cola, El ne vrea în Biseric m împreun

i s ânt m cu îngerii, dar noi vrem s rb tori…Credem (în „ceva”), dar nu credem bine. Credin a denaturat

ie a împlinirii spirituale, exact a a cu Na terea Domnului nu este deplin rîntreb m: CREDEM sau „credem”?

S în staulul sufletului nostru i în via a noastr a sînv turile Bisericii, nu cu falsa educa ie a unor sisteme „f r i s rat.

ş

ş şş ş

ş ş Cr ş ş

şş ş ş

şş

ş

ş ş

şş

ă discută asupra unui ă a fostadoptat de limba rom ă ba din latină (creatio, -nem), ba din rusă (korocun), ba din s ă (kracun), etc., uniiafirm ă acest tremen sau personaj de „ ă ă pentru cre

ă ar trbui să fie depersonificarea să ă ă

ă

ă sau chiar habar nu au ce serbă ă ă ă

ă ă

ă ă ă ă nu esteconform plă ă

ă ă cu bună ă ă să ne bucură ă

cu cerul ă c ă ă vedem programul TV de să ă

ă nu este credin ă, este un surogat care ne facesă avem o pseundo-satisfac ă fă ă deHristos.Atunci ne ă

ă-I facem lui Hristos loc ă, iar credin ă ne fie conformă cuă ă ă ă Dumnezeu” ă CREDEM cu adevă

Pr. Sergiu Dalea

F.G. 79 / 2013

13

Pictura bisericească

Pr. Zaharia Petrică Ghimboaşă

Pentru c în aceast întâmplîncerc s

în biserica ortodox Înc început trebuie sîn aceste pu ine

rânduri întreaga însemn tate a picturii i nici nu a putea strund în esen ât de mistic i de minunat,

îns âteva aspectesimple legate de aceast re

Pictura bisericeascca urile de cult, spre deosebire de icoanele pictate, care

pot fi portabile, deci mutate în diferite locuri sau loca ii.Icoana devine pentru credincios o punte de leg tur între eli Dumnezeu sau sfin ii S i, ea nefiind a adar o simpl

vite, care s ciune. Din tradi ie timc însu i Mântuitorul i -a zugr vit chipul pe o pânz

în Istoria Bisericeascm c

u imprimat peo pânz ânza, s-a îns n to it i a a ezat-o ca pe o emblem

îi las vit Sfintei muceni e Veronica. Totu i, leag nul picturii biserice ti sunt catacombele.În ele, primii cre tini zugr veau tot ceea ce era mai sfânt pentru ei, diferite imagini, scene sau simboluri, care erauni te taine pentru necre tini. Astfel, ancora era simbolul speran ei, porumbelul reprezenta pe Duhul Sfânt,p unul era simbolul nemuririi i mai erau zugr vite alte zeci de simboluri.

ă tocmai ă perioadă la biserica la care eu slujesc se ă ca să fie pictat altarul de varădin curtea bisericii, am socotit oportun i chiar util să ă vă conving, dacă mai era nevoie, de importan a

picturii ă. ă de la ă

remarc faptul că nu voi putea să cuprindă ă

pă ă acest capitol ată, ca i cre tini, trebuie să cunoa tem c

ă mă ă lucrare a bisericii noastre.

ă este legată exclusiv delă

ă ă

ă ă

imagine. Din primele veacuri cre tinii au avut imaginizugră ă-i dispună la rugă

ă ă ă pecare a trimis-o regelui Edesei, Avgar, care era bolnav icare i a trimis o scrisoare lui Hristos, pentru a se vindeca.Eusebiu de Cezareea ă ,consemnează această coresponden ă, i din ea află ă lacererea lui A gar, Hristos i-a trimis chipul Să

ă. Se spune că după ce regeleA gar a primit pă ă ă la por ile ceta ii

Edesa. Pe , din nou Hristos, conform uneitradi ii, ă chipul zugră ă

ă

ă ă

ş ţ

ţ

ţ

ţ

şţ

ţ

ţui s ,

-“ ”

ţv

vţ ţ

calea spre Golgotaţ ţ

ţ

(Urmare în pag.14)

şş

ş ş ş

ş şş

şş

ş

ş

ş ş ş

ş şş

ş şş

-pictura bisericească

14

F.G. 79 / 2013

( urmare din pag.13)

ţ

7

ţ- ţ ţ

ţ ş,

ş ţ

şţ ş

. C , teologică adesea oarecede ş ,

ş ş ţ ţş Ş

ţ

ţ ş

ţ ţ ţ

ş

ţ

realul ş-ţ

şş ş

ş ş

Pr. Petric

Pictura bisericească

Arta picturii a cunoscut mai multestiluri, dintre care cele mai cunoscute suntstilurile . Adev rata pictur

fie mai complicat

în , tehnica estepreten ioas îns

în sfâr it putem ad uga i pictura pe lemn,des întâlnit în special la icoane, desigur totdup

împotriva icoanelor), înanul 78 , va obliga Biserica s

îns

înv turilor dogmatice despre anumite s rb tori cre tine i despre sfin i, Biserica a fixat unanume program iconografic al picturii biserice ti. Astfel c întâmpl rii. De exemplu,Pantocratorul (icoana ce reprezint Împ rat al lumii), va fi pictat tot timpul în naosulBisericii, mai jos se vor picta cei patru evangheli ti i anumite scene ale unor praznice sau s rb tori, în altar vor fipicta i întotdeauna ierarhi, în spatele stranelor chipuri de mucenici, iar în spatele naosului chipuri de cuvio i. Înpridvor se vor zugr vi scene din Vechiul Testament precum Izgonirea luiAdam din Rai sau jertfa luiAvraam, iarpe peretele dinspreApus, sau pe un alt perete din pridvor se va picta scena Înfrico atei judec

Iat âteva aspecte sau reguli de a picta, nimic nu se picteaz întâmplare cum spuneam, citotul trebuie s în termeni biserice ti, adic ânduial

în cuvinte a a de profund cumsunt redate în icoane elelalte picturi renascentiste, apusene au o valoare mai redus

rutare i închinare. i ca sîn eles, vreau s

n stirile din Moldova, unicate înlume, cât sunt de pre uite i deadmirate! Avem unicul

, ce nu mai poate fi reprodusast zi, scenele de pictur

S ut m s în elegem cât estede important

în a lumii cre tine.Imagina i-v ât de greu am putea s

m sau s m într-un l cade cult f r r m i s m deosebit

iestria pictorului ce este ancorat în lumea tainelor dumnezeie ti atunci când picteaz

bizantin i realist

,

albastru deorone

Capela Sixtin

şş

ş

şş

ş ş ş

ş

ş şş ş ş

ş

ş ş

ş

ă ă

bisericească este cea bizantină i se pictează

fie simplu, adică pe perete, tehnică ce senume te ă, dar mairezistentă, prin tehnica numită Se maipractică i pictura

ă i costisitoare ă foarte trainică

i ă

ă,ă o tehnologie specială. De i pictura este

recunoscută de timpuriu, abia datorită erezieiiconoclasmului (lupta

ă adopte odoctrină precisă a icoanelor. Pe parcurs ă,datorită evolu iei artei biserice ti dar i a

simbolurilor i a ă ă ă ă

ă nimic nu este pictat la voia ă

ă pe Iisus Hristos ca ă

ă ă

ă

ă i.ă a adar doar c ă la

ă respecte o anumită erminie, cum se spune ă r ă. Pictura noastrăbizantină este o comoară inestimabilă, ea con ine idei teologice ce nu pot fi redate

ă, demulte ori redau gre it anumite dogme ale Bisericii ortodoxe, spre deosebire de pictura bizantină care se

cinste te i este pre uită de to i prinsă ă fiu mai

ă pomenesc doar depicturile noastre inegalabile de lamă ă

ă ă celebră de laMoldovi a, Sucevi a, Agapia , Vorone ,(ce a fost numită

), Humor, Biserica Arbore ialtele.

ă că ă ă

ă pictura pentru noi, cereprezintă ea

ă c ă

medită ă ne rugă ă

ă ă pictură sau fă ă reprezentare artistică? Poate astfel vom reu i să admiră ă consideră ă

arta picturii i mă ă.

ă Ghimboa ă

tempera

fresc .

ă aOrientului

ă

mozaic

V ţ

ANUNŢURI IMPORTANTEANUNŢURI IMPORTANTENu se fac nunţi:

În toate zilele de post de peste anÎn zilele praznicelor împărăteşti şi în ajunul lor

În săptămâna lăsatului de carne (11- 17 martie 2013)În Postul Sfintelor Paşti (18 martie-4 mai 2013 )

În Săptămâna Luminată (5- 12 mai 2013)În Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (26 - 28 iunie 2013)

În Postul Adormirii Maicii Domnului (31iulie-14 august)În Postul Naşterii Domnului (15 noiembrie - 24 decembrie)

De la Naşterea Domnului până la Bobotează (25 decembrie - 6 ianuarie)

( 1-2 februarie, 12-13 iunie,22,23,24 iunie, 14-15 august, 7-8 septembrie, 14 septembrie)

În ziua Praznicelor ÎmpărăteştiÎn săptămâna brânzei: 11 - 17 martie 2013În zilele de luni până vineri din Postul MareÎn Săptămâna Patimilor şi Săptămâna LuminatăDe la Naşterea Domnului până la Botezul Domnului (25 decembrie - 6 ianuarie)

Nu se fac parastase

Posturile de peste anul 2013

Postul Sfintelor Paşti 2013 : 18 martie - 4 mai 2013 (Sfintele Paşti pe 5 mai 2013)Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel 2013: 26 - 28 iunie 2013Postul Adormirii Maicii Domnului: 31 iulie - 14 augustPostul Naşterii Domnului: 15 noiembrie-24 decembrieToate zilele de miercuri şi vineri de peste an, în afara celor notate cu HarţiTrei zile exceptionale: Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul

(29 august) şi Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie)

IMPORTANT !Începe Postul Naşterii Domnului!

În fiecare miercuri şi vineri, precum şi în fiecare duminic şis şilor,

pentru spovedanie.

ăărbătoare, preoţii parohiei vor fi la dispoziţia credincio

ISSN 1842 - 6522