singur împotriva tuturor de gorj · napolitane „joe” şi „naty”. de la aceeaşi firmă...
TRANSCRIPT
ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor
• Anul V•Numarul 234 (305) • 23 - 29 martie • 12 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare lunide Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj
Urechistul Porumbel ºi guristul Alecuconfirmã faptul cã omul se trage din maimuþã
Senatorul PSD,Toni Greblã,
omul dinspatele mãºtii
p a g
5
PrimarulIordache aumflat cu peste8 miliarde contulfostei sale firme
Prin douã contracte adiþionalePrin douã contracte adiþionalePrin douã contracte adiþionalePrin douã contracte adiþionalePrin douã contracte adiþionale
p a g
3
p a g
4
Scandal de Gorj23 martie2
SCANDAL DE GORJ
Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor
publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004
DirectorDirectorDirectorDirectorDirector
Redactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºef
TTTTTehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu Rada
RedactoriRedactoriRedactoriRedactoriRedactori
wwwwwwwwwwwwwww.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro
Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Calea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea Eroilor - - - - - Hotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel Gorj, , , , , et.1et.1et.1et.1et.11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 1101-1101-1101-1101-1101-1102102102102102TTTTTel: 0el: 0el: 0el: 0el: 02222253-53-53-53-53-222010222010222010222010222010; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]
ISSN1584-2630
Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]
Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]
Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel [email protected]
Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]
Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]
Tiparul executat de SilPacino Râmnicu Vâlcea
Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]
Obsesia „Manþog”, dupã pãrerea mea, a depreciat în ultimavreme actul jurnalistic ºi, implicit, a demonetizat unele publicaþiicare l-au mediatizat excesiv pe acesta. Nu-i ridic eu osanalepedelistului ºef pentru cã are mijloacele sale media ºi oameni pecare-i plãteºte pentru asta ºi nici nu-mi doresc vreun post prinsistemul energetic drept recompensã dar, ºi aici mã refer lajurnaliºti, sã faci o obsesie din „subiectul Manþog” mai cevadecât confratele otevist pentru Elodia mi se pare cel puþin trivialºi banal în acelaºi timp.
Dar ideea aceasta fixã nu vine numai din capul celor care scriula ziar ci, cred eu, mai ales din cel al cãrora stabilesc ce apare peprima paginã ºi sunt sigur cã Manþog ºtie cã aceea sunt„partenerii” sãi de coaliþie. Poate nu scriam niciodatã desprechestia asta, pentru cã iarãºi o sã deranjez urmele de orgoliu dinbreaslã, însã chiar ºi pentru numirea noului director de laTurceni tot Manþog e de vinã ºi, sã moarã vaca, tot el a apãrut peprima paginã.
Am vorbit de douã ori în cei 13 ani de presã cu Manþog. Primadatã s-a întâmplat acum vreo nouã ani când în „Atac de Gorj” aapãrut un articol despre fiica acestuia, iar ultima oarã la începutulanului trecut, doar trei minute, distanþi, de o parte ºi de alta abaricadei (mesei) timp în care Manþog trãgea niºte linii... pe ofoaie de hârtie. Am spus asta ca nu cumva sã credeþi cã aº aveavreun party-pris cu PDL-Manþog. De altfel, în campaniaelectoralã, candidaþii PDL au fost cap de afiº în „Scandal” aºa cã,nu vibrez absolut deloc la auzul niciunui nume portocaliu.
Dar, pânã la urmã, cine e Manþog?, pentru cã nici mãcarpartenerii de la PSD nu-l ºtiu de jupân. Au þinut-o într-un circ dela instalarea acestuia la Turceni, iar când ºi-a dat demisia îl iau lamiºto. Nu vor sã reia negocierile cã doar nu stãteau în demisiaacestuia (sâc!) ºi nu mai vor nici ºefia la SNLO (naºpa!). Eu credcã, pânã la urmã, îºi vor lua jucãriile ºi se vor despãrþi, dar nuînainte de aºi arunca niºte nisip în ochi.
ªi pentru cã e postul Paºtelui propun o moliftã, o spovedanieºi o grijanie pentru partenerii de guvernare de la Gorj, iar pentruziariºti o exorcizare. Poate aºa preocupãrile mintale chinuitoaredespre ce ºmenuri mai fac „ãilalþi” ºi nouã nu ne-au fãcut partedispar ºi se apleacã un pic spre problemele celor mulþi.
Obsesia presei
Închiriez spaþii pentru activitãþiÎnchiriez spaþii pentru activitãþiÎnchiriez spaþii pentru activitãþiÎnchiriez spaþii pentru activitãþiÎnchiriez spaþii pentru activitãþicomerciale, de producþie ºi altelecomerciale, de producþie ºi altelecomerciale, de producþie ºi altelecomerciale, de producþie ºi altelecomerciale, de producþie ºi alteleîn imobil situat în Târgu Jiu, strîn imobil situat în Târgu Jiu, strîn imobil situat în Târgu Jiu, strîn imobil situat în Târgu Jiu, strîn imobil situat în Târgu Jiu, str.....
9 Mai, nr9 Mai, nr9 Mai, nr9 Mai, nr9 Mai, nr. 25. T. 25. T. 25. T. 25. T. 25. Telefon: 0744/elefon: 0744/elefon: 0744/elefon: 0744/elefon: 0744/641.897 sau 0253/219.472641.897 sau 0253/219.472641.897 sau 0253/219.472641.897 sau 0253/219.472641.897 sau 0253/219.472
SC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazãSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazãSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazãSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazãSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazãinstalatori cu experienþã, inclusivinstalatori cu experienþã, inclusivinstalatori cu experienþã, inclusivinstalatori cu experienþã, inclusivinstalatori cu experienþã, inclusiv
pensionari, se oferã contract de muncãpensionari, se oferã contract de muncãpensionari, se oferã contract de muncãpensionari, se oferã contract de muncãpensionari, se oferã contract de muncãpermanent, bonuri de masa.permanent, bonuri de masa.permanent, bonuri de masa.permanent, bonuri de masa.permanent, bonuri de masa.
SC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazãSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazãSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazãSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazãSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazãspaþii (camere), la preþuri convenabile,spaþii (camere), la preþuri convenabile,spaþii (camere), la preþuri convenabile,spaþii (camere), la preþuri convenabile,spaþii (camere), la preþuri convenabile,
pentru sedii firme ºi alte activitãþi similare.pentru sedii firme ºi alte activitãþi similare.pentru sedii firme ºi alte activitãþi similare.pentru sedii firme ºi alte activitãþi similare.pentru sedii firme ºi alte activitãþi similare.
Informaþii suplimentare la sediul nostruInformaþii suplimentare la sediul nostruInformaþii suplimentare la sediul nostruInformaþii suplimentare la sediul nostruInformaþii suplimentare la sediul nostrudin Tg-Jiu, Calea Eroilordin Tg-Jiu, Calea Eroilordin Tg-Jiu, Calea Eroilordin Tg-Jiu, Calea Eroilordin Tg-Jiu, Calea Eroilor, nr, nr, nr, nr, nr.6, et.1,.6, et.1,.6, et.1,.6, et.1,.6, et.1,
cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele:cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele:cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele:cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele:cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele:0253/214010, 0253/214814, 0253/214822,0253/214010, 0253/214814, 0253/214822,0253/214010, 0253/214814, 0253/214822,0253/214010, 0253/214814, 0253/214822,0253/214010, 0253/214814, 0253/214822,
0762/6079820762/6079820762/6079820762/6079820762/607982
Constantina Diþã a câºtigatcursa de 10 km de la Tokyo
Atleta Constantina Diţă a câştigat
cursa de 10 km de la Tokyo, iar
Luminiţa Talpoş s-a clasat pe locul
10, duminică, la maratonul din
capitala Japoniei, la care s-a impus la
feminin Mizuho Nasukawa.
Potrivit Sport Expert
Management, Diţă a decis să
participe în proba scurtă de la
Tokyo, deoarece obiectivul său
principal pentru prima parte a
acestui an este maratonul de la
Londra.
Cursa de 10 kilometri a fost şi una
de susţinere a candidaturii oraşului
Tokyo pentru Jocurile Olimpice din
2016.
“M-am simţit bine, am alergat
relaxată deşi vin după o săptămână
extrem de obositoare aici în Japonia,
însă nu am putut să nu ţin cont de
încurajările extraordinare ale
oamenilor de pe traseu, astfel încât
am dat ce-am avut mai bun”, a
declarat Constantina Diţă la finalul
cursei.
Potrivit agenţiei France Presse, la
maratonul de la Tokyo s-a impus, în
cursa feminină, Mizuho Nasukawa
din Japonia, cu timpul de două ore,
25 de minute şi 38 de sutimi.
Luminiţa Talpoş, ocupanta locului
8, a fost cronometrată cu timpul
2.32:22.
La masculin, primul care a trecut
linia de sosire a fost kenyanul Salim
Kipsang, după două ore, 10 minute şi
27 de secunde de la start.
Scandal de Gorj23 martie 3
Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]
Primarul Iordache a umflat cu peste8 miliarde contul fostei sale firme
Prin douã contracte adiþionalePrin douã contracte adiþionalePrin douã contracte adiþionalePrin douã contracte adiþionalePrin douã contracte adiþionale
Actele oficiale ale Primãriei TActele oficiale ale Primãriei TActele oficiale ale Primãriei TActele oficiale ale Primãriei TActele oficiale ale Primãriei Turceniurceniurceniurceniurcenidemonstreazã indubitabil jaful la caredemonstreazã indubitabil jaful la caredemonstreazã indubitabil jaful la caredemonstreazã indubitabil jaful la caredemonstreazã indubitabil jaful la care
bugetul oraºului a fost supus chiar de cândbugetul oraºului a fost supus chiar de cândbugetul oraºului a fost supus chiar de cândbugetul oraºului a fost supus chiar de cândbugetul oraºului a fost supus chiar de cândIon Iordache s-a vãzut instalat în funcþia deIon Iordache s-a vãzut instalat în funcþia deIon Iordache s-a vãzut instalat în funcþia deIon Iordache s-a vãzut instalat în funcþia deIon Iordache s-a vãzut instalat în funcþia deprimarprimarprimarprimarprimar. Contractele încheiate între primãrie. Contractele încheiate între primãrie. Contractele încheiate între primãrie. Contractele încheiate între primãrie. Contractele încheiate între primãrieºi fosta sa firmã, dar ºi actele adiþionale aleºi fosta sa firmã, dar ºi actele adiþionale aleºi fosta sa firmã, dar ºi actele adiþionale aleºi fosta sa firmã, dar ºi actele adiþionale aleºi fosta sa firmã, dar ºi actele adiþionale ale
acestora sunt mãrturie clarã a faptului cãacestora sunt mãrturie clarã a faptului cãacestora sunt mãrturie clarã a faptului cãacestora sunt mãrturie clarã a faptului cãacestora sunt mãrturie clarã a faptului cãIordache a venit cu un singur scop înIordache a venit cu un singur scop înIordache a venit cu un singur scop înIordache a venit cu un singur scop înIordache a venit cu un singur scop în
slujba de edil: pricopsirea personalã. Chiarslujba de edil: pricopsirea personalã. Chiarslujba de edil: pricopsirea personalã. Chiarslujba de edil: pricopsirea personalã. Chiarslujba de edil: pricopsirea personalã. Chiardacã primarul ºi acoliþii sãi au evitat în feldacã primarul ºi acoliþii sãi au evitat în feldacã primarul ºi acoliþii sãi au evitat în feldacã primarul ºi acoliþii sãi au evitat în feldacã primarul ºi acoliþii sãi au evitat în fel
ºi chip sã ne punã la dispoziþieºi chip sã ne punã la dispoziþieºi chip sã ne punã la dispoziþieºi chip sã ne punã la dispoziþieºi chip sã ne punã la dispoziþiedocumentele despre relaþiile comercialedocumentele despre relaþiile comercialedocumentele despre relaþiile comercialedocumentele despre relaþiile comercialedocumentele despre relaþiile comercialedintre primãrie ºi dintre primãrie ºi dintre primãrie ºi dintre primãrie ºi dintre primãrie ºi Ydail Construct, dar ºiYdail Construct, dar ºiYdail Construct, dar ºiYdail Construct, dar ºiYdail Construct, dar ºicele privitoare la risipa de bani care s-acele privitoare la risipa de bani care s-acele privitoare la risipa de bani care s-acele privitoare la risipa de bani care s-acele privitoare la risipa de bani care s-a
fãcut pe cadourile de sãrbãtori, acestea aufãcut pe cadourile de sãrbãtori, acestea aufãcut pe cadourile de sãrbãtori, acestea aufãcut pe cadourile de sãrbãtori, acestea aufãcut pe cadourile de sãrbãtori, acestea auajuns pânã la urmã în posesia noastrã.ajuns pânã la urmã în posesia noastrã.ajuns pânã la urmã în posesia noastrã.ajuns pânã la urmã în posesia noastrã.ajuns pânã la urmã în posesia noastrã.
Contracte pentruContracte pentruContracte pentruContracte pentruContracte pentruYdail suplimentateYdail suplimentateYdail suplimentateYdail suplimentateYdail suplimentate
cu 8,7 miliarde de leicu 8,7 miliarde de leicu 8,7 miliarde de leicu 8,7 miliarde de leicu 8,7 miliarde de leiSC Ydail Construct a
lucrat pentru Primăria
Turceni chiar dinainte ca
fostul său patron să devină
stăpânul oraşului prin
ocuparea funcţiei de primar,
însă în 2008, după alegerile
din iunie, sume importante
din bugetul oraşului s-au
vărsat în conturile firmei în
urma unor acte adiţionale la
contractele deja existente.
În 2007 Ydail a început
două lucrări în Turceni:
„reabilitare străzi şi trotuare
în zona nouă de blocuri” şi „
reabilitare străzi şi realizare
sens giratoriu”. Lucrările
aveau termen de finalizare în
luna august 2008, însă nu
erau gata la datele stabilite în
contracte aşa că, înainte cu
două zile de scadenţă,
Iordache, din postura de
primar, a intervenit în
favoarea fostei sale firme. La
cele două contracte au fost
semnate acte adiţionale şi s-a
prelungit termenul de
execuţie a lucrărilor. La
primul contract termenul a
fost prelungit cu 60 de zile,
iar suma plătită de primărie
a fost suplimentată cu 4,3
miliarde de lei vechi,
ajungându-se la o valoare
totală de 13,5 miliarde de lei
vechi.
În aceeaşi zi, 13 august
2008, şi cel de-al doilea
contract a primit un act
adiţional şi prelungirea
termenului de execuţie cu 2
luni de zile. De data asta
contractul a fost suplimentat
cu 4,4 miliarde de lei,
ajungându-se la o valoare de
13,7 miliarde de lei vechi. În
total, Ydail Construct a
primit în plus faţă de sumele
stabilite în contracte 8,7
miliarde de lei vechi.
700 de milioane700 de milioane700 de milioane700 de milioane700 de milioanepentru „cadouri”pentru „cadouri”pentru „cadouri”pentru „cadouri”pentru „cadouri”
În primul an al său ca
primar Ion Iordache a
cheltuit fără număr şi pentru
cadourile care ar fi trebuit
teoretic să ajungă, cu ocazia
Sărbătorilor de Iarnă, la cei
care l-au ales. Unii spun că
acestea au fost împărţite, alţii
că au fost împărţite mai
puţine, sau cu mult mai
puţine produse decât cele
achiziţionate. Certe rămân
însă sumele cheltuite pentru
cumpărarea dulciurilor şi
fructelor care trebuia să se
regăsească în plasele cadou.
Primăria a făcut
cumpărăuri pentru patru mii
de pachete, doar pentru
plasele în care acestea urmau
să se regăsească cheltuind 20
de milioane de lei vechi.
Firma Flamion Com SRL
Turceni a furnizat primăriei
două feluri de „pernuţe” în
valoare de 120 de milioane
de lei vechi. Tot de aici au
fost cumpărate şi plasele.
SC Corada Com Turceni a
contribuit, bineînţeles
contracost, cu câte patru mii
de bucăţi de ciocolată
Poiana, Africana şi prăjituri
„7 Days”. Valoarea acestor
dulciuri a fost de 200 de
milioane de lei vechi.
SC Marigab Com SRL a
primit de la primărie 272
milioane de lei vechi pentru
prăjituri „Clopoţel”, două
feluri de biscuiţi – cu cremă
de vanilie şi de ciocolată –
napolitane „Joe” şi „Naty”.
De la aceeaşi firmă s-au
achiziţionat şi cele trei tone
de portocale care n-au mai
ajuns în plasele cu cadouri,
precum şi 92,5 kg de banane,
în valoare totală de 95 de
milioane de lei vechi.
Cumpărăturile de
sărbători făcute de primărie
au costat în final 700 de
milioane de lei vechi însă cei
cărora le erau destinate nu
au prea ajuns să se bucure
de ele.
Primarul oraşului Turceni
apelează fără jenă la bugetul
public şi atunci când trebuie
să-şi răsplătească acoliţii,
aceştia devenind deja
angajaţi ai primăriei, nu pe
criteriul competenţei aşa
cum era normal, ci în funcţie
de relaţiile pe care le au cu
primarul, însă despre acest
subiect şi altele la fel de
spectaculoase într-un număr
viitor al „Scandal de Gorj”.
Scandal de Gorj23 martie4
Senatorul PSD, Toni Greblã,omul din spatele mãºtii
Senatorul Partidului
Social Democrat, Toni Mihail
Greblă, odată ajuns acolo
unde nici în cele mai
frumoase vise nu îşi putea
închipui că ar fi putut
ajunge, respectiv în funcţia
de preşedinte al Comisiei
Juridice a Senatului, are un
trecut cât se poate de
controversat, datorită unor
anumite manifestări de
caracter şi temperament care
îl împing neostoit de la spate
pentru a fi tot ceea ce este în
prezent.
În general, oamenii
politici sunt cei care, nu prin
definiţie, ci prin bun-simţ şi
iubirea comunităţilor care le-
a acordat votul de încredere,
ar trebui să încălzească şi să
aline minţile celor mulţi şi să
le populeze cu o dorinţa de
bunăstare şi fericire
rezistentă la testele dure ale
realului înghesuit, cel mai
adesea şi pentru cei mai
mulţi dintre noi, între mizer,
lipsit de perspectivă şi
insuportabil. Pentru că
fentează insistent şi cu
încăpăţânare de catâr astfel
de aşteptări, şi uneori o face
chiar fără nici cea mai mică
urmă de regret sau
menajamente, Greblă pare să
sufere imparabil de
sindromul eternei
reîntoarceri a
semidoctismului şi ipocriziei
bine camuflate în elegantă
diplomaţie.
Dacă politica s-ar face cu
ideologii bine conturate şi
discursuri de fier beton cu
cravate bine asortate şi
purtate doar atunci când
delirul de putere este în
floare, cu străduinţa şi
convingerea neabătută că
eşti cel mai bun, poate că
domnia sa ar fi reuşit să
insereze în mentalul colectiv
o sugestie memorabilă,
oricât de vulnerabilă ar fi
fost la gafe, că ne este alături,
nouă, muritorilor de rând, şi
că greaţa şi zâmbetul sictirit
de sub mustaţa îngălbenită
de la atâta tutun, cu care ne-
a întâmpinat până acum, a
fost doar o tristă iluzie
vizuală de care noi încă nu
ne-am dat seama. În viziunea
senatorului, situaţia sa în faţa
alegătorilor se reduce la
aspectul comparativ dintre
dialogul unui zeu cu o turmă
de boi.
Suficient de arogant,
uneori rotofei ca un cartof
răscopt şi adipos până la
refuz, încremenit în căutarea
disperată a formulei magice
prin care ar putea deveni
numărul 1 în PSD Gorj,
Greblă zâmbeşte doar atunci
când circumstanţele în care
se află impun acest lucru. El
nu are nimic de bun
samaritean în el pentru că
nu se tratează cu afecţiune
decât pe sine însuşi, nimeni
altcineva neputându-se
bucura de acest privilegiu.
De asemenea, nu îl putem
socoti un om matur politic
pentru că este prea infantil
în narcisismul său
incontrolabil şi prea exploziv
când orgoliile sale sunt
înţepate de presă, colegi, sau
adversari de partid. Cu atât
mai puţin ar putea fi un copil
rebel al politicii pentru că nu
a cunoscut această stare
decât în forurile sale
interioare, acolo unde
preşedintele organizaţiei
judeţene a PSD, Florin
Cârciumaru, a fost
„blagoslovit” cu cele mai
„bune urări”.
Între agonieÎntre agonieÎntre agonieÎntre agonieÎntre agonieºi extaz politicºi extaz politicºi extaz politicºi extaz politicºi extaz politic
Senatorul a avut pe
deasupra şi nenorocul să fie
listat în scriptele opiniei
publice la categoria dubios,
iar aceste păreri, ştim bine,
sunt cele care vor face în
viitor diferenţa între
candidaţii intraţi în
competiţia electorală.
Greblă, sărăcuţul de el, nu
are nici cea mai redusă
carismă, se dă adeseori ca
mare iubitor de gorjeni, dar
nu este nici pe departe un
om obişnuit aşa cum îi place
să se creadă. Evoluând mai
tot timpul în registrul
figurilor secunde şi
luptându-se permanent cu
categoria submediocrului,
acesta nu a depăşit niciodată
stadiul complexului oedipian
în care încearcă să ia în
stăpânire puterea tatălui
social-democrat, dar pare
mai tot timpul că o face.
Stresul, încrâncenarea,
precum şi gândurile
maliţioase sunt cele care
dăunează grav sănătăţii,
dar se presupune că
medicul lui Greblă nu ar
risca niciodată o astfel de
sugestie de igienă mentală.
Drept urmare, în lipsa unor
elemente de bază, social-
democratul de la Senat se
complace probabil în a
plasa cât mai abil
responsabilitatea pentru
umorile sale psihopatoide
în cârca duşmanilor, care,
chipurile, ar fi mulţi şi
neobosiţi. Pozele îl arată
mai mereu cu un chip livid
şi inexpresiv, sub această
mască de falsă identitate
fiind strangulat de emoţii şi
cravate neîncăpătoare
pentru grumazul său de
animal politic, vorba
filozofului, prea bine
nutrit. Nici toate trucurile
de teatrologie nu îl ajută
prea mult să scape de
gândurile plumburii care îi
tumefiază privirea şi îi
înfiorează spiritul de
dependenţă de putere
neîngrădită.
Constant măcinat de
gânduri de mărire - a sa - şi
de micşorare - a celorlalţi -
Greblă pare că nu ia
niciodată pauză şi se află
într-o permanentă
efervescenţă. Invidia
devenită viciu şi ura, tabiet,
îi ocupă aproape tot timpul
şi îi confiscă întreaga fiinţă .
Neiubit de nimeni, nici
măcar în ultimă instanţă de
sine, Greblă e singur cu ura
sa şi cu ura de sine. Între
aceste graniţe îşi înscrie, ori
de câte ori are ocazia,
lamentaţiile interioare şi tot
de aici se inspiră pentru
proiectele sale, prea
obsedante se pare, în care a
investit narcisic prea mult
pentru a le da drumul cu
una cu două. Este omul care
este centrat întotdeauna pe
rezultat, indiferent de
mijloacele care sunt folosite.
Senatorul Greblă ştie însă, în
adâncurile conştiinţei sale,
că va veni un timp al
decontării faptelor în care se
va cere justificare şi pentru
cel mai neînsemnat gest
politic al său, iar organizaţia
PSD Gorj este în aşteptarea
acestui moment.
Mihai StroiaMihai StroiaMihai StroiaMihai StroiaMihai [email protected]
Scandal de Gorj23 martie 5
Urechistul Porumbel ºi guristul Alecuconfirmã faptul cã omul se trage din maimuþã
Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]
Urechistul Gheorghe Porumbel, cel care conduceUrechistul Gheorghe Porumbel, cel care conduceUrechistul Gheorghe Porumbel, cel care conduceUrechistul Gheorghe Porumbel, cel care conduceUrechistul Gheorghe Porumbel, cel care conducede câþiva ani de câþiva ani de câþiva ani de câþiva ani de câþiva ani Ansamblul Profesionist „DoinaAnsamblul Profesionist „DoinaAnsamblul Profesionist „DoinaAnsamblul Profesionist „DoinaAnsamblul Profesionist „Doina
Gorjului”, datoritã unei conjuncturi nefericite, aGorjului”, datoritã unei conjuncturi nefericite, aGorjului”, datoritã unei conjuncturi nefericite, aGorjului”, datoritã unei conjuncturi nefericite, aGorjului”, datoritã unei conjuncturi nefericite, aascuns, de curioºii din presã, contracteleascuns, de curioºii din presã, contracteleascuns, de curioºii din presã, contracteleascuns, de curioºii din presã, contracteleascuns, de curioºii din presã, contractele
încheiate cu PSD, partidul al cãrui membru este,încheiate cu PSD, partidul al cãrui membru este,încheiate cu PSD, partidul al cãrui membru este,încheiate cu PSD, partidul al cãrui membru este,încheiate cu PSD, partidul al cãrui membru este,pentru campania electoralã din toamna anuluipentru campania electoralã din toamna anuluipentru campania electoralã din toamna anuluipentru campania electoralã din toamna anuluipentru campania electoralã din toamna anuluitrecut. De fapt, este vorba despre contracteletrecut. De fapt, este vorba despre contracteletrecut. De fapt, este vorba despre contracteletrecut. De fapt, este vorba despre contracteletrecut. De fapt, este vorba despre contractele
încheiate cu candidatul social democrat, actualulîncheiate cu candidatul social democrat, actualulîncheiate cu candidatul social democrat, actualulîncheiate cu candidatul social democrat, actualulîncheiate cu candidatul social democrat, actualuldeputat penal Mugurel Surupãceanu.deputat penal Mugurel Surupãceanu.deputat penal Mugurel Surupãceanu.deputat penal Mugurel Surupãceanu.deputat penal Mugurel Surupãceanu.
La 17 spectacole, au
prestat, oficial, artiştii de la
„Doina Gorjului” în
campania electorală pentru
alegerile parlamentare în
localităţi din Colegiul 2,
acolo unde a candidat
Surupăceanu. Contractele
pentru acestea au fost
încheiate în 23 şi 31
octombrie, pentru fiecare
spectacol ansamblul
urmând să încaseze 5
milioane de lei vechi. În
realitate, conform
calendarului de campanie al
lui Surupăceanu, au avut loc
22 de spectacole, diferenţa
constituind, probabil bonus
din partea lui Porumbel
pentru colegul său de
partid.
Pentru a afla aceste date
a trebuit să apelăm la
instanţa de judecată
deoarece, cel care conduce
„Doina Gorjului” după
ureche, aşa interpretează şi
legea privind informaţiile de
interes public. Dacă iniţial,
Porumbel, într-un răspun
remis redacţiei noaste,
afirma că deţine acele
contracte, urmând a ne fi
furnizate copii după acestea
în termenul legal, până la
expirarea acestuia s-a
răzgândit şi ne-a comunicat
sec faptul că acestea nu ne
interesează pe noi şi,
implicit, opinia publică. Am
acţionat în instanţă
Ansamblul „Doina Gorjului”
însă, acolo am dat peste
judecătorul Remus Ionescu,
care n-a ştiut să facă
diferenţa între Legea 544/
2001 şi „plângerea
prealabilă”, la fel cum
Porumbel nu face diferenţa
între bas şi ţambal. Concret,
judecătorul ne-a respins
plângerea pe motiv că nu
ne-am prezentat la două
termene consecutive deşi,
legea, necunoscută pentru
el, precizează că procesul se
poate judeca şi în lipsă,
lucru menţionat în plângere.
Iar ca circul să fie complet,
Ansamblul „Doina Gorjului”
a fost reprezentat în instanţă
de juristul(!?) Alecu Drăgoi.
Guristul lui Mischie,
încadrat la „Doina Gorjului”
pe post de secretar literar,
sau cântător în strună al lui
Porumbel, a lăsat acum
peria pentru scame şi îşi dă
aere de jurist. Unul atât de
bun încât a dus copii după
acele contracte în instanţă
de unde le-am putut lua şi
noi fără niciun efort. De
menţionat că Porumbel şi
Drăgoi fac parte din
categoria turiştilor de la
Herculane, fiind colegi la
celebra fabrică de jurişti
mediocri.
Scandal de Gorj23 martie6
Salvaþi-l pe Iustin!Iustin ªtiucã,Iustin ªtiucã,Iustin ªtiucã,Iustin ªtiucã,Iustin ªtiucã, student la Facultatea
de Teologie - Craiova ºi profesor deReligie la ªcoala Generalã Plopºoru,
are doar 22 de ani22 de ani22 de ani22 de ani22 de ani … ºi vrea sãtrãiascã printre elevii care îl au ca
dascãl, alãturi de care s-a simþitîntotdeauna împlinit.
TREBUIE SÃ ÎLTREBUIE SÃ ÎLTREBUIE SÃ ÎLTREBUIE SÃ ÎLTREBUIE SÃ ÎLAJUTÃM!AJUTÃM!AJUTÃM!AJUTÃM!AJUTÃM!
Se numeşte Iustin şi suferă
de o boală cruntă care l-a
vânat la o vârstă la care ar fi
trebuit să-şi întemeieze o
familie, un rost în viaţă.
Leucemia acută
promielacitară (LAM 3) l-a
prins în mrejele ei fără să ţină
seama de vârsta fragedă, de
credinţa puternică din sufletul
lui şi nici de cei care îl iubesc.
Cum a început? Cum a
aflat?
TTTTTotul a început …otul a început …otul a început …otul a început …otul a început …cu dureri de spate, dureri
la coloană. A fost la control
(în Tg-Jiu), diagnosticul a fost
discopatie lombară, iar
analizele la sânge au ieşit
bune. Nimic din aceste
analize nu prevestea
existenţa cruntei boli. Au
început să apară dureri
musculare şi stări de
oboseală din ce în ce mai
acute (uneori adormea pe
scaun), iar în ultimul timp nu
mai avea poftă de mâncare şi
îi apăreau răni în zona gurii.
Marţi, 03 martie le-a arătat
colegilor din cancelarie cum
îi apăreau echimoze doar la
simpla atingere. Miercuri,
când ne-am întâlnit ultima
oară părea vesel, glumeţ
(cum era de obicei) însă nu
putea să stea pe scaun din
cauza durerilor la coloană.
În urma insistenţei
unchiului său a acceptat să
meargă la un control mai
amănunţit.
Joi, după amiază
(probabil orele 14), după
încheierea programului
şcolar, cu rucsacul în spate a
plecat încrezător către
Spitalul Militar – Bucureşti.
Probabil a ajuns în jurul
orelor 20 când a făcut un set
de analize. Proba de sânge,
luată din venă nu a arătat
nimic suspect doctorilor.
Şi totuşi … o ultimă probă
luată din ţesut a scos la
iveală marea nenorocire.
Urmarea?Urmarea?Urmarea?Urmarea?Urmarea?A fost transferat la
Institutul Clinic Fundeni, iar
în jurul orelor 24 era sub
tratament citostatic.
Acum, Iustin are nevoie de
noi, aşa că haideţi să trecem
la fapte.
Unde se face operaţia şi
de ce sumă are nevoie Iustin
pentru a fi salvat?
Iustin are nevoie de
transplant de maduvă
urgent, operaţia costă 150
000 euro şi trebuie făcută
în Irlanda în luna Mai 2009
Ajutaţi-l pe Iustin!!!
Pt. informaţii: 0722.713.893
- Ştiucă Petre (tatăl lui Iustin)
Donaţii (Raiffeisen Bank):
EURO:
RO19RZBR0000060011461183
LEI:
RO56RZBR0000060006464047
Conturile sunt deschise
pe numele Ştiucă Petre
angajeazã 25 confectioneri angajeazã 25 confectioneri angajeazã 25 confectioneri angajeazã 25 confectioneri angajeazã 25 confectioneriîmbrãcãminte.îmbrãcãminte.îmbrãcãminte.îmbrãcãminte.îmbrãcãminte.
Interviurile ºi proba de lucru vorInterviurile ºi proba de lucru vorInterviurile ºi proba de lucru vorInterviurile ºi proba de lucru vorInterviurile ºi proba de lucru voravea loc la sediul firmelor din : Tg-Jiu,avea loc la sediul firmelor din : Tg-Jiu,avea loc la sediul firmelor din : Tg-Jiu,avea loc la sediul firmelor din : Tg-Jiu,avea loc la sediul firmelor din : Tg-Jiu,strstrstrstrstr. V. V. V. V. Vulcan,ulcan,ulcan,ulcan,ulcan,
NrNrNrNrNr. 2, Tg-Jiu. Relaþii la T. 2, Tg-Jiu. Relaþii la T. 2, Tg-Jiu. Relaþii la T. 2, Tg-Jiu. Relaþii la T. 2, Tg-Jiu. Relaþii la Tel.: 0253/el.: 0253/el.: 0253/el.: 0253/el.: 0253/218.250; 218.450.218.250; 218.450.218.250; 218.450.218.250; 218.450.218.250; 218.450.
Se pot trimite C.VSe pot trimite C.VSe pot trimite C.VSe pot trimite C.VSe pot trimite C.V.-uri pe fax:0253/.-uri pe fax:0253/.-uri pe fax:0253/.-uri pe fax:0253/.-uri pe fax:0253/206.1206.1206.1206.1206.113 sau e-mail:13 sau e-mail:13 sau e-mail:13 sau e-mail:13 sau e-mail:[email protected].”[email protected].”[email protected].”[email protected].”[email protected].”
SC TECH SAFETY SAangajeazã urgent:angajeazã urgent:angajeazã urgent:angajeazã urgent:angajeazã urgent:- 2 contabili ºi 1 economist/ã cu o vechime în muncã de minim 3ani- 2 contabili ºi 1 economist/ã cu o vechime în muncã de minim 3ani- 2 contabili ºi 1 economist/ã cu o vechime în muncã de minim 3ani- 2 contabili ºi 1 economist/ã cu o vechime în muncã de minim 3ani- 2 contabili ºi 1 economist/ã cu o vechime în muncã de minim 3ani- 200 muncitori calificaþi în construcþii pe urmãtoarele posturi: sudor- 200 muncitori calificaþi în construcþii pe urmãtoarele posturi: sudor- 200 muncitori calificaþi în construcþii pe urmãtoarele posturi: sudor- 200 muncitori calificaþi în construcþii pe urmãtoarele posturi: sudor- 200 muncitori calificaþi în construcþii pe urmãtoarele posturi: sudor
electric ºielectric ºielectric ºielectric ºielectric ºiAutogen; zugrav; zidar; electrician; fierar betonist; instalator; faianþarAutogen; zugrav; zidar; electrician; fierar betonist; instalator; faianþarAutogen; zugrav; zidar; electrician; fierar betonist; instalator; faianþarAutogen; zugrav; zidar; electrician; fierar betonist; instalator; faianþarAutogen; zugrav; zidar; electrician; fierar betonist; instalator; faianþar
– mozaicar;– mozaicar;– mozaicar;– mozaicar;– mozaicar;tâmplar – parchetar; dulgher; maistru constructor; inginer construcþiitâmplar – parchetar; dulgher; maistru constructor; inginer construcþiitâmplar – parchetar; dulgher; maistru constructor; inginer construcþiitâmplar – parchetar; dulgher; maistru constructor; inginer construcþiitâmplar – parchetar; dulgher; maistru constructor; inginer construcþii
hidrotehnice ºi inginer silvic.hidrotehnice ºi inginer silvic.hidrotehnice ºi inginer silvic.hidrotehnice ºi inginer silvic.hidrotehnice ºi inginer silvic.Relaþii la TRelaþii la TRelaþii la TRelaþii la TRelaþii la Tel.: 0253/218.250; 218.450.el.: 0253/218.250; 218.450.el.: 0253/218.250; 218.450.el.: 0253/218.250; 218.450.el.: 0253/218.250; 218.450.
Se pot trimite C.VSe pot trimite C.VSe pot trimite C.VSe pot trimite C.VSe pot trimite C.V.-uri pe fax:0253/206.1.-uri pe fax:0253/206.1.-uri pe fax:0253/206.1.-uri pe fax:0253/206.1.-uri pe fax:0253/206.113 sau e-mail:13 sau e-mail:13 sau e-mail:13 sau e-mail:13 sau e-mail:[email protected].”[email protected].”[email protected].”[email protected].”[email protected].”
SC LARPO PROD IMPEX SRL
Benzi de transportpentru minerit
Scandal de Gorj23 martie 7
Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]
Primarul Vlãduleanu, cercetat penalpentru ajutorul social acordat surorii
Primarul comunei Bâlteni,
Vasile Vlăduleanu, este
cercetat penal de către
Poliţia Rovinari pentru
comiterea infracţiunilor de
abuz în serviciu contra
intereselor publice, fals în
declaraţii şi neglijenţă în
serviciu. Poliţiştii au
declanşat cercetările încă
din noiembrie anul trecut,
când Vlăduleanu a fost
reclamat că a aprobat
documentaţia pentru ca sora
sa să primească ajutor social
deşi nu se încadra în
prevederile legii privind
venitul minim garantat.
Alături de primar mai este
cercetat şi un funcţionar de
la registrul agricol al
Primăriei Bâlteni pentru
comiterea infracţiunilor de
fals intelectual. În urmă cu
două luni de zile poliţiştii au
început deja urmărirea
penală împotriva celor doi,
dosarul urmând să fie
înaintat Parchetului de pe
lângă Judecătoria Tg-Jiu.
Unele surse din cadrul
Primăriei Bâlteni spun că
Vlăduleanu afirmă că nu ştie
ce acte a semnat referitor la
ajutorul social pe care i l-a
acordat surorii sale şi nici nu
a observat prezenţa acesteia
pe tabelul cu persoanele
care beneficiază de
prevederile legii 416/2001.
Aceleaşi surse afirmă că
primarul va mai da cu
subsemnatul în faţa
oamenilor legii pentru
angajările pe care le-a făcut
în ultimul timp la Primăria
Bâlteni. Acestea susţin că
Vlăduleanu ar fi angajat mai
multe rude, acoliţi politic şi
unele apropiate ale sale în
funcţii importante din
primărie.
Primarul Vasile
Vlăduleanu nu a putut fi
contactat pentru aşi exprima
un punct de vedere până la
închiderea ediţiei.
Salutul perdanþilorÎntotdeauna o imagine
face mai mult decât o mie
de cuvinte. Fotografia de
mai sus atestă buna
înţelegere într-ale sforăriilor
ce a existat între Bogdan
Olteanu, pe de-o parte, şi
vicepreşedintele liberal de
la Gorj, Radu Angheloiu,
ex-deputatul Pantelimon
Manta, fostul prefect Victor
Banţa, şi Gheorghe Orzan,
pe de altă parte. La
Congresul Extraodinar al
PNL de la Bucureşti a fost
evident că Tăriceanu şi cu
Bogdan Olteanu au pierdut
alegerile în favoarea lui
Crin Antonescu şi Ludovic
Orban, aceştia fiind
susţinuţi fervent de Dan Ilie
Morega. Totodată, grupul
format din Orzan, Banţa,
Manta şi Angheloiu, a fost
grupul de puci care a dorit
înlăturarea prin metode
meschine a lui Morega de
la şefia PNL Gorj, însă toate
demersurile în acest sens
au fost în zadarnice. La
congres, când a aflat că
Tăriceanu nu a ieşit
preşedinte, Orzan mai că
avea puţin şi începea să se
smiorcăie mai ceva ca o
bocitoare profesionistă.
Dovedind un dispreţ total
pentru colegii care
candidau la funcţii centrale
ale partidului, Orzan nu a
mai stat şi a doua zi să îi
voteze şi a dat bir cu fugiţii
plecând la Târgu-Jiu. Chiar
şi aşa, Ion Navlea a fost ales
membru al Comisiei de
Cenzori ai PNL, iar Cătălin
Crăciunescu a fost
desemnat membru al Curţii
de Onoare şi Arbitraj, cu
rang de judecător.
Interesant este că
aproape toţi membrii
grupului care a organizat
puciul liberal împotriva lui
Morega, inclusiv Emanoil
Neguţ şi Bogdan Olteanu,
sunt la categoria de „foşti”,
singurul care se mai află în
funcţie fiind
vicepreşedintele
Consiliului Judeţean Gorj,
Radu Angheloiu, care
oricum simte cum îi fuge
scaunul de sub fund şi
priveşte a milă în direcţia
neputinciosului fin al lui
Tăriceanu.
În consecinţă, valoarea
totală a acestui grup de
mici complotişti se
dovedeşte, pe zi ce trece, a
fi mulţimea vidă.
Mihai StroiaMihai StroiaMihai StroiaMihai StroiaMihai [email protected]
Scandal de Gorj23 martie8
prof. Vprof. Vprof. Vprof. Vprof. Vasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile [email protected]
În pledoaria pentru cauza Măriei
Sale “Limba Română”, mi-am propus
ca întotdeauna să încerc să-i ajut pe
tineri să descopere în limba pe care o
vorbesc, în “limba maternă”, aerul
acela care primeneşte sufletul şi
aprinde candela înţelepciunii, oaza
de linişte şi credinţă în care conştiinţa
de sine este semnul inconfundabil
prin care se instituie marca identităţii
noastre şi se cristalizează sentimental
că aparţinem unui popor. În
momentul în care am descoperit că în
paginile acestui săptămânal se poate
promova un dialog civilizat cu tinerii,
cred că din taifunul schimbărilor fără
noimă al atâtor evenimente petrecute
în zilele noastre, în ritmul debusolant
al acestor schimbări, în mod
surprinzător, am descoperit vectorii
unui anumit interes prin care tinerii
se doresc şi parteneri ai dialogului,
nu doar nişte simpli receptori ai
fluxului informaţional vehiculat pe
criterii comerciale şi fără un suport
educaţional pe care îl asigură
cultivarea limbii române.
Trăim, vrem sau nu vrem, într-o
lume a vitezei ameţitoare şi a
traumelor pe care le provoacă boala
vitezei necontrolate, iar dacă
provocările sunt din ce în ce mai
multe, deciziile sunt mai rapide,
zgomotul este mai mare, fiecare
dintre noi dovedindu-se mai
nepregătit pentru ceea ce va să vină,
de aceea, de multe ori, nu mai avem
timp să cântărim ceea ce e bine şi
ceea ce e rău, motiv pentru care sub
semnul timpului care anunţă sfârşitul
inevitabil, preferăm să luăm drept
bun ceea ce alţii ne spun că este bine
sau rău. Dacă, în străvechime, cei
care dădeau sfaturi aveau tradiţia şi
experienţa ca baze de pornire, astăzi,
cei care dau sfaturi se bazează mai
mult pe reacţii şi pe principii
abstracte. Orice s-ar spune, limbajul
nostru nu este doar un sistem formal-
sintactic, ci şi un sistem semantic, o
succesiune de conţinuturi care pun în
evidenţă o organizare ierarhizată de
tip arborescen şi concentric ce
gravitează în jurul Eului nostru,
devenit poate mult prea sărac şi
fragil! Unitatea structurală de bază o
constituie cuvântul, care poartă în
sine cea mai redusă cantitate
semantică de informaţie, astfel încât
din relaţionarea după criterii de
conţinut (semantice) a două sau mai
multe cuvinte, se obţin structuri
comunicaţionale de nivel din ce în ce
mai înalt, cu o încărcătură
informaţională progresiv crescătoare,
trecându-se succesiv de la
determinări cantitativ-descriptive, la
expresii explicativ-interpretative.
Poate veţi întreba uşor nedumeriţi,
de ce promovăm astfel de iniţiative
într-un săptămânal „de scandal”, dar
aş dori să vă reamintesc faptul că o
idee circulară în lumea intelectuală
românească în ultimele decenii, ne
vorbeşte la modul detaşat despre
necesitatea de a ne elibera de mituri,
pentru că, altfel, nu vom fi niciodată
liberi cu adevărat. Se invocă faptul că
sunt prea “multe statui în imaginarul
românesc“, iar „statuile ne împiedică
să intrăm în Europa“, în care cultura
ne aminteşte despre “amurgul zeilor”,
ceea ce înseamnă că trebuie să
reacţionăm ca nişte “guguştiuci” şi să
demitizăm istoria noastră, pentru a ne
apropia, în acest fel, de adevăr. A
demitiza înseamnă, în acest caz, a
demistifica, iar exemplele aduse în
sprijinul acestei idei se repetă: Mihai
Viteazul şi Ştefan cel Mare în istorie,
Mihail Eminescu în poezie, iar dacă
mai sunt şi alte personaje-mituri
contestate, în esenţă, cele semnalate
mai sus sunt cele de care se
împiedică mai des acei apostoli ai
adevărului integral în istoriografia şi
literatura românească. Impresia
generală pe care o ai, când îi asculţi
sau îi citeşti, este că în calea
civilizaţiei noastre stau aceste mituri
ţepene şi retrograde şi că românii nu
vor progresa, material şi spiritual,
dacă nu se vor lepăda cât mai repede
de ele! De multe ori, spre
nedumerirea mea, este invocat Emil
Cioran, care, se ştie, spune şi el în
„Schimbarea la faţă a României“
(1936), că nu vom face istorie şi nu
vom însemna ceva, spiritual vorbind,
teribilism, dar dincolo de acest joc de
cuvinte se ascunde un adevăr, poate
mai actual, decât oricând. Limba
română este un precept sacru al
identităţii noastre, iar întrucât
societatea trăieşte uneori şi din
precepte pe care nu le poate garanta,
este nevoie de curaj pentru a avea
curajul să spui adevărul, este nevoie
de îndrăzneală pentru a recunoaşte
adevărul. Vedem că deseori, datorită
excesului de libertate, dincolo de
atracţia răului, prea mulţi oameni fac
dovada că nu au ce face cu această
libertate, că nu o pot preţui, deşi
vreme îndelungată omul a râvnit la
dobândirea ei, a sperat că, poate,
odată, se va putea bucura de ea. A
râvnit la dreptul său de a avea curaj
şi era convins că, odată dobândit
acest drept, viaţa lui va deveni altfel,
se va aşeza pe alte temelii, va căpăta
alte dimensiuni, îi va conferi şi lui o
statură nouă, un statut nou. În mod
paradoxal, după ce omul gustă până
la beţie schimbarea, eliberarea, după
ce a încercat să revină la
recunoaşterea valorilor care lipseau
pentru a-i conferi calitatea de om, a
început să se lepede treptat de ele,
uitând să-şi caute identitatea în
limba română. Din pură nesăbuinţă
sau din euforia perpetuă a utopiei,
de multe ori, bietul om îşi depune
libertatea în mâna celui care îl
destinează aceleiaşi spălări de
creier, care vrea să-l lipsească de
convingeri personale, de propriile
sale opinii şi trăsături caracteristice.
Ademenit de lucruri facile şi fără
perspectivă, omul devine absurd şi
crede că n-are nevoie de libertate,
pentru că n-are ce face cu ea!
Persuasiunea şi manipularea devin
mai subtile, fără îndoială, pentru că
mijloacele s-au perfecţionat, au
căpătat o imagine de rafinament, de
fals umanism, în care abundă
sloganuri despre bunătate, integritate,
solidaritate, comuniune, iar libertatea
oferită acum este cea în care iluzia îşi
deghizează tentaţia într-o
pseudotoleranţă în care colcăie ura,
dezmăţul, egoismul. Libertatea de
expresie este considerată astăzi ca o
absenţă a principiilor, ca o sălbăticire
a moravurilor, ca o golire de conţinut
a individului, ceea ce înseamnă că
decăderea nu necesită curaj, atâta
vreme cât sunt lăudate răul,
deformarea limbajului şi negarea
valorilor care ne redau identitatea!
în lume, dacă nu vom renunţa la
ţăranul român, la creştinismul nostru
ţărănesc, la morala noastră bazată pe
ideea de toleranţă şi omenie, în fine,
dacă nu vom repudia miturile din
imaginarul colectiv, cu trimitere, în
primul rând la mitul nostru mioritic,
o embemă a matricei spirituale, cum
ar spune Blaga, balada care
sugerează, se ştie, resemnarea în faţa
destinului, acceptarea morţii ca o
nuntă cosmică! Ce putem spune în
faţa atâtor dovezi în favoarea ideii că
miturile ne trag în jos şi că progresul
nostru material şi spiritual, depinde
de acest proces? Personal, am o
serie de obiecţii de făcut, pe care le
voi formula într-un mod cât se poate
de didactic, pentru a fi mai bine
înţeles. Trebuie să-l scoatem din
discuţie, înainte de orice, pe Cioran,
deoarece el se dovedeşte un
moralist strălucit în linia Nietzsche,
un creator care caută paradoxul şi-l
găseşte într-o frază fastuoasă. De
multe ori, Cioran seamănă cu un Iov,
care face din suferinţa lui un mare
spectacol, mai ales că transformă
prea uşor negaţia într-o bucurie a
expresiei ce nu poate fi luată ca o
filosofie practică. Vă rog să mă
iertaţi, cred că i-am plictisit pe
cititori şi i-am agasat pe unii tineri
care se aventurează să citească
articolul acesta, dar, vreau să mă
înţelegeţi, dragii mei tineri, că
miturile nu pot fi eliminate din
imaginarul românesc, pentru că ele
exprimă, cum spune Eliade, „un mod
de a fi în lume“ sau un mod de a ne
situa în lume, iar fără ele, vom fi mai
puţin lucizi, mai nedrepţi, mai lipsiţi
de creativitate şi mai trişti în istorie!
Fără piedestalul pe care se înalţă
limba română, cred că vom fi, în mod
cert, mai săraci sufleteşte, adică, fără
o identitate precisă. Miturile
fondatoare ale culturii noastre, poate
că nu ne ajută, evident, să trăim mai
bine, dar ne ajută să respirăm mai
liber şi, în preajma lor, să ne simţim
mai liberi spiritual, pentru că miturile
ne leagă de marea creaţie a lumii. Nu
aş putea să trec uşor peste faptul că
fostul preşedinte american, Franklin
D. Roosevelt, spunea odinioară că
există mai multe forme de curaj, iar în
afara celor despre care se vorbeşte
mereu, cum ar fi curajul cuvântului,
sau al credinţei, el enumera şi curajul
curajului, expresie ce pare un
pleonasm, o găselniţă verbală, un
ÎN TAIFUNUL SCHIMBÃRILOR,LIMBA ROMÂNÃ ESTE IDENTITATEA!
Scandal de Gorj23 martie 9
Morega, scânteia care a provocatflacãra Congresului Extraorinar al PNL
Reprezentanþii delegaþiei de liberali deReprezentanþii delegaþiei de liberali deReprezentanþii delegaþiei de liberali deReprezentanþii delegaþiei de liberali deReprezentanþii delegaþiei de liberali dela Gorj care au participat la Congresulla Gorj care au participat la Congresulla Gorj care au participat la Congresulla Gorj care au participat la Congresulla Gorj care au participat la Congresul
Extraordinar al Partidului NaþionalExtraordinar al Partidului NaþionalExtraordinar al Partidului NaþionalExtraordinar al Partidului NaþionalExtraordinar al Partidului NaþionalLiberal, din data de 20-21 martie, ce s-aLiberal, din data de 20-21 martie, ce s-aLiberal, din data de 20-21 martie, ce s-aLiberal, din data de 20-21 martie, ce s-aLiberal, din data de 20-21 martie, ce s-a
desfãºurat la Palatul Parlamentului de ladesfãºurat la Palatul Parlamentului de ladesfãºurat la Palatul Parlamentului de ladesfãºurat la Palatul Parlamentului de ladesfãºurat la Palatul Parlamentului de laBucureºti, se declarã mulþumiþi deBucureºti, se declarã mulþumiþi deBucureºti, se declarã mulþumiþi deBucureºti, se declarã mulþumiþi deBucureºti, se declarã mulþumiþi derezultatul acestei reuniuni politice.rezultatul acestei reuniuni politice.rezultatul acestei reuniuni politice.rezultatul acestei reuniuni politice.rezultatul acestei reuniuni politice.
Mihai StroiaMihai StroiaMihai StroiaMihai StroiaMihai [email protected]
Liderul liberalilor din
judeţul nostru, Dan Ilie
Morega, îl apreciază şi este
încântat de noul preşedinte
al PNL, Crin Antonescu, dar
şi de primvicepreşedintele
PNL Ludovic Orban, având
în vedere că a fost primul
politician liberal din ţară
care a susţinut acest tandem
pentru a accede în fruntea
acestei formaţiuni politice. În
urma desemnării noii
conduceri de către
Congresul Extraordinar
reunit la Palatul
Parlamentului, se nutreşte cu
încredere speranţa că echipa
formată din Antonescu şi
Orban va conduce la
creşterea electorală a
partidului, dar mai ales a
organizaţiei PNL de la Gorj,
ţinând cont de susţinerea de
care se bucură Morega din
partea celor doi noi
conducători liberali. Acest
lucru se datorează faptului
că Morega a fost primul
liberal din ţară care a aprins
scânteia acestui congres,
ulterior evenimentele
derulându-se în sânul
formaţiunii politice exact în
acest sens.
TTTTTrei liberali gorjenirei liberali gorjenirei liberali gorjenirei liberali gorjenirei liberali gorjeniîn conducereaîn conducereaîn conducereaîn conducereaîn conducerea
cececececentralã a partiduluintralã a partiduluintralã a partiduluintralã a partiduluintralã a partiduluiÎn forurile centrale de
conducere ale PNL au fost
aleşi trei reprezentanţi de la
Gorj în cadrul Congresului
Extraordinar. Dan Ilie
Morega este membru de
drept al Delegaţiei
Permanente, având în
vedere dubla sa calitate de
preşedinte al PNL Gorj şi
deputat în Parlamentul
României. Totodată, şeful
liberal din judeţul nostru mai
face parte şi din Consiliul
Naţional Executiv al PNL,
care este organismul de
luare a tuturor deciziilor
politice privind activitatea
formaţiunii liberale. Cătălin
Crăciunescu a fost desemnat
drept membru al Curţii de
Onoare şi Arbitraj, în calitate
de judecător, iar Ion Navlea
a devenit membru al
Comisiei de Cenzori ai PNL.
Morega, unMorega, unMorega, unMorega, unMorega, unapropiat al luiapropiat al luiapropiat al luiapropiat al luiapropiat al lui
Antonescu ºi OrbanAntonescu ºi OrbanAntonescu ºi OrbanAntonescu ºi OrbanAntonescu ºi OrbanDan Ilie Morega este
considerat ca unul dintre cei
mai apropiaţi liberali ai
preşedintelui Crin
Antonescu şi
primvicepreşedintelui
Ludovic Orban. Congresul
Extrordinar a făcut şi o
profundă anliză privind
modul în care s-a guvernat
România de către miniştrii
liberali. Dificultatea
principală a fost aceea că nu
s-a primit suficientă finanţare
pentru dezvoltarea unor
proiecte de infrastructură
care ar fi putut crea mai
multe locuri de muncă.
Concluzia a fost că nici în
judeţul Gorj nu s-au aprobat
unele proiecte care ar fi
putut duce la crearea a peste
6.000 de noi locuri de
muncă. Astfel, au rămas
neexploatate proiecte
turistice extraordinare în
zone de un pitoresc
deosebit, cum ar fi Cheile
Sohodolului, zona Peştişani,
Valea Bistriţei, Stăneşti,
Turcineşti, Schela Bumbeşti-
Jiu, dar şi altele. Operele
marelui sculptor, Constantin
Brâncuşi nu sunt puse în
valoare suficient de bine, s-
ar putea îmbunătăţi cât mai
mult calitatea turismului
ecumenic, a turismului
montan şi cel speologic.
Investiţii majore în aceste
domenii sunt aşteptate să se
deruleze odată cu instalarea
noii conduceri liberale
formate din tandemul
Antonescu-Orban.
Liderul PNL Gorj, Dan Ilie
Morega, a fost cel care a
aprins flacăra olimpică
liberală, în data de 4
decembrie, pentru
organizarea Congresului
Extraordinar de la Bucureşti.
Morega, secretar generalMorega, secretar generalMorega, secretar generalMorega, secretar generalMorega, secretar generaladjunct sau secretaradjunct sau secretaradjunct sau secretaradjunct sau secretaradjunct sau secretar
executiv al PNL?executiv al PNL?executiv al PNL?executiv al PNL?executiv al PNL?În urma puternicii
susţineri pe care i-a acordat-
o pentru a câştiga alegerile
în faţa lui Tăriceanu, noul
preşedinte al PNL, Crin
Antonescu, a făcut
propunerea ca Morega să fie
nominalizat în funcţia de
secretar general adjunct sau
secretar executiv al
formaţiunii politice liberale,
aceasta urmând a fi aprobată
în cadrul Delegaţiei
Permanente a PNL.
Preşedintele PNL Gorj,
Dan Ilie Morega, a declarat
ferm că are încredere
deplină că domnul Crin
Antonescu va fi un
contracandidat serios la
alegerile prezidenţiale
pentru Traian Băsescu şi
crede cu entuziasm în şansa
acestuia de a-l învinge pe
actualul locatar de
Cotroceni.
Scandal de Gorj23 martie10
Fotbaliºtii de la Pandurii i-au puslãutarii sã-i cânte lui Neagoe
Cârþu sabotat de jucãtorii cãrora nu le suportã „bagabonþeala”Cârþu sabotat de jucãtorii cãrora nu le suportã „bagabonþeala”Cârþu sabotat de jucãtorii cãrora nu le suportã „bagabonþeala”Cârþu sabotat de jucãtorii cãrora nu le suportã „bagabonþeala”Cârþu sabotat de jucãtorii cãrora nu le suportã „bagabonþeala”
Formaþia PanduriiFormaþia PanduriiFormaþia PanduriiFormaþia PanduriiFormaþia PanduriiTârgu Jiu a terminat laTârgu Jiu a terminat laTârgu Jiu a terminat laTârgu Jiu a terminat laTârgu Jiu a terminat la
egalitate, scor 0-0,egalitate, scor 0-0,egalitate, scor 0-0,egalitate, scor 0-0,egalitate, scor 0-0,meciul susþinut,meciul susþinut,meciul susþinut,meciul susþinut,meciul susþinut,
sâmbãtã, pe terensâmbãtã, pe terensâmbãtã, pe terensâmbãtã, pe terensâmbãtã, pe terenpropriu, în companiapropriu, în companiapropriu, în companiapropriu, în companiapropriu, în companiaechipei FC Braºovechipei FC Braºovechipei FC Braºovechipei FC Braºovechipei FC Braºov, în, în, în, în, în
etapa a XXI-a a Ligii I.etapa a XXI-a a Ligii I.etapa a XXI-a a Ligii I.etapa a XXI-a a Ligii I.etapa a XXI-a a Ligii I.FCBraºov a evoluat în a evoluat în a evoluat în a evoluat în a evoluat în
prelungiri cu un jucãtorprelungiri cu un jucãtorprelungiri cu un jucãtorprelungiri cu un jucãtorprelungiri cu un jucãtormai puþin, dupã ce Vmai puþin, dupã ce Vmai puþin, dupã ce Vmai puþin, dupã ce Vmai puþin, dupã ce Voicuoicuoicuoicuoicu
a fost eliminat pentrua fost eliminat pentrua fost eliminat pentrua fost eliminat pentrua fost eliminat pentrucumul de cartonaºe.cumul de cartonaºe.cumul de cartonaºe.cumul de cartonaºe.cumul de cartonaºe.
Atacantul MilancoAtacantul MilancoAtacantul MilancoAtacantul MilancoAtacantul MilancoRaskovic a revenit dupãRaskovic a revenit dupãRaskovic a revenit dupãRaskovic a revenit dupãRaskovic a revenit dupã
douã ore de la spitaldouã ore de la spitaldouã ore de la spitaldouã ore de la spitaldouã ore de la spitalAtacantul echipei Pandurii
Milanco Raskovic, accidentat grav la
faza din minutul 71, când a suferit o
comoţie cerebrală după ce a fost
lovit cu capul la tâmplă de Nae
Constantin, a revenit după două ore
de la spital. Jucătorul a fost
transportat la spital cu ambulanţa de
pe teren după ce a fost scos în afara
terenului cu targa dar a leşinat din
nou. După ce a stat mai bine de o
oră la perfuzii, Raskovic a revenit la
stadion în jurul orei 22:00 el fiind dus
la spital direct în echipamentul de
joc.
Atacantul a precizat că se simte bine
dar are o durere de cap în urma
loviturii primite. „Nu-mi mai
amintesc nimic din faza respectivă
nu ştiu ce s-a întâmplat. Mi s-a spus
că mi-am revenit înainte de a fi dus la
spital dar eu nu-mi amintesc” a
precizat Raskovic la revenirea de la
spital urmărind de mai multe ori pe
site-ul GSP TV faza accidentării sale
şi făcându-şi cruce după ce a văzut
cât de gravă a fost accidentarea sa.
Mulþumiri pentru suporteriiMulþumiri pentru suporteriiMulþumiri pentru suporteriiMulþumiri pentru suporteriiMulþumiri pentru suporteriiprezenþi la meciul cu FCprezenþi la meciul cu FCprezenþi la meciul cu FCprezenþi la meciul cu FCprezenþi la meciul cu FC
BraºovBraºovBraºovBraºovBraºovConducerea clubului şi antrenorii
precum şi jucătorii mulţumesc
Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]
publicului de la Târgu Jiu pentru că
a fost alături de echipă în număr
foarte mare la meciul cu FC Braşov.
„Suporterii de la tribuna a doua au
fost fantastici şi au încurajat echipa
cum nu s-a mai văzut de mult timp la
noi. Au creat o atmosferă
extraordinară pe stadion cu steaguri
şi cu încurajări la adresa echipei” a
declarat după meci secretarul
general Daniel Băloi, prezent la acest
joc pe banca echipei în calitate de
delegat. La meciul cu FC Braşov au
asistat peste 5000 de spectatori,
tribuna a doua fiind plină de steaguri
alb-albastre cu numele şi emblema
echipei.
Rãscoala confirmatãRãscoala confirmatãRãscoala confirmatãRãscoala confirmatãRãscoala confirmatãÎn echipa gorjeană au fost multe
absenţe notabile printre care Alex
Piţurcă, accidentat, Florin Popete,
suspendat, dar şi „indisciplinaţii”
Luţu, Iordache şi Vasilache lăsaţi în
afara lotului de către Sorin Cârţu.
Zvonurile din interiorul clubului cu
privire la o aşa zisă răscoală
împotriva lui Cârţu au fost
confirmate de unele surse. Acestea
susţin că mai mulţi jucători au fost
văzuţi, la mijlocul săptămânii
trecute, chefuind şi înjurându-l pe
Cârţu, într-un restaurant din centrul
oraşului, în compania unor oameni
de afaceri. Unii dintre jucători i-ar fi
pus lăutarii să-i cânte lui Eugen
Neagoe, după ce l-au contactat
telefonic, rugându-l să revină la Tg-
Jiu. Oamenii de afaceri prezenţi la
petrecerea fotbaliştilor au sunat mai
mulţi antrenori cărora le-ar fi
propus să vină la Pandurii.
Scandal de Gorj23 martie 11
Boc a cerutprefectilor sapromovezeinteresulGuvernului
Premierul Boc a cerut,
duminica, prefectilor sa
promoveze interesele Guvernului
în teritoriu, stabilite prin
programul de guvernare, si nu
interesul politic al partidelor din
care provin, aratând ca România
are un singur Executiv, iar
prefectii sunt reprezentanti ai
Guvernului si nu ai partidelor.
“Va solicit sa tineti cont de
interesul Guvernului, stabilit prin
programul de guvernare. Interesul
politic nu trebuie sa se suprapuna
peste interesul Guvernului. Aveti
un singur stapân, care este legea”,
a spus Boc prefectilor, în
videoconferinta sustinuta
duminica, de la Palatul Victoria.
El a solicitat prefectilor sa
trateze cu maxima responsabilitate
si modul de aplicare a actelor
normative emise de Guvern.
Mediafax
Udrea i-a pus la dispoziþie Elenei Bãsescusediul sãu de campanie din 2008
Secretarul executiv al
PDL, ministrul Turismului
Elena Udrea, a declarat,
duminică, agenţiei
MEDIAFAX că i-a pus la
dispoziţie Elenei Băsescu
sediul său de campanie
folosit la alegerile din luna
noiembrie 2008, pentru a-i
“purta noroc” la alegerile
pentru Parlamentul
European.
Fiica cea mică a
preşedintelui Traian
Băsescu, Elena Băsescu, a
sosit, duminică, la Palatul
Victoria, unde a discutat cu
Elena Udrea, în biroul
acesteia din sediul
Guvernului.
“Am discutat despre
campania de strângere de
semnături pentru
candidatura ei la
Parlamentul European. În
acest context, i-am pus la
dispoziţie sediul de
campanie pe care l-am avut
avut în alegerile din
noiembrie 2008, din
Bulevardul Ghencea nr. 43.
Sunt convinsă că îi va purta
şi ei noroc”, a spus Udrea,
pentru MEDIAFAX.
Fiica cea mică a
preşedintelui Traian Băsescu,
Elena Băsescu, a anunţat,
miercuri, într-o conferinţă de
presă, că demisionează din
PDL, urmând să candideze ca
independent la
europarlamentare şi să
revină în formaţiunea
democrat-liberală după
euroalegeri.
Mediafax
Scandal de Gorj23 martie12
S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.CALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJ
TELEFON: 0253/214815TELEFON: 0253/214815TELEFON: 0253/214815TELEFON: 0253/214815TELEFON: 0253/214815
Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**
S.C. WOPAL S.R.L.S.C. WOPAL S.R.L.S.C. WOPAL S.R.L.S.C. WOPAL S.R.L.S.C. WOPAL S.R.L.
Executa lucrari de:Executa lucrari de:Executa lucrari de:Executa lucrari de:Executa lucrari de:• CURATENIE GENERALA;• CURATENIE DE INTRETINERE, DUPA• CONSTRUCTORI SAU ORICE TIP DE EVENIMENT;• OPERATII DE GRADINARIT;• SPALARE, CURATARE MOCHETE, COVOARE….Pentru serviciile realizate pe baza de contract de lunga
durata se asigura discount.
PROSPETIME – CALITATE – EFICIENTAContact: 0766274397; 0745066952