singur pe lume - hector malot - cdn4.libris.ro pe lume - hector malot.pdf · qi si cobori in...
TRANSCRIPT
Ilustraf ii copertl: Zguby
Tehnoredactare: Mirela Negoifi
Pentru comenzi gi infgrmafii: O341 I 881.647
www.edituraeduard.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romf,niei
MALOT, HECTORSingur pe lume / Hector Malot; trad.: Mirela Gabriela
Papuc; i1.: George Zgura.- Ed. a 2-a. - Constan{a: Editura
Eduard,20lBISBN 978-6 06-57 r - 569 -r
I. Papuc, Mirela (trad.)
II.Zgura,George (il.)
82L.r33.
Tipar: ARTPRINT
Email: office@artpri nt.ro
@ 2018 S.C. Eduard Publishing S.B.L.
Toate drepturile rezervate.
HECTOR MALOT
SINGUR
PE LUME
? S O"OU ce am terminat de cintat, Capi se ridic[ cu
"i:; - qi ,,face chetal Fiecare pune un binu! in farfurioari,
,ilul\pi, incintat de cdqtig, mi-o aduce. Cel mai mare
?Lf ifi.-* care l-am ficut vreodatl, numai bani de argint gi
* ott Nr 170 de franci.4 -r- Il sirut pe nas ca altldati, cAnd m[ tot consola, qi la
,raa\ta amintire a siriciei din copildrie, imi veni o idee.
" ,.t - Aceasta suml va fi prima dintr-un fond destinat
,0f1, ,- truirii unei case de copii pentru micii muzicanfi de
ia t- \razi. Mama qi cu mine o s[ punem restul.
' ..-. - Stimati doamn6, spuse Mattia sirutind mAna
t0', \ei, vd rog si m[ lisali s[ contribui qi eu la aceasti
id:;) Daci dorifi, cigtigul de la primul meu concert la
lr0'- \r" se va adiuga cAqtigului lui Capi.
^ - 0 pagini lipseqte din manuscrisul meu, qi e chiar,l'.a\"t" trebuie si confind qansoneta napolitani; Mattia,i|],oi- muzician mai bun ca mine, a transcris-o, qi iat-od''' \ cum urmeaz5..
CUPRINS
PRIMA PARTE
Ceprrorur L iN sar ....................5
CRprrorur II. Teri.r ADoprrv... .................ls
Ceprror,ur, III. Tnupe rur SrcNon Vrrer,rs......,,.,...,.,... 25
Caprrorur IV. Clsa pAnrNrrescA................ ............... 38
Ceprrorur V. Ln nnuu ............4,8
Clprrorur VI. UcrNrcrA MEA........ .............s6
Ceprrorur VII. iNvAl sA crrcsc.. ..............6g
Ceprrorur VIII. PnrNr MUNTr qr vAl ..........29
Caprrorur IX. ixri.rNEsc uN uRrAg ixci.rlercu cruBoTE DE $APTE PO$TE,........ ..............,89
Ceprrorur X. L,q, JuoeclrA.. .......................93
Caprrorur XI. Pe vAs.............. ....................Lo7
Ceprror,ur XII. Pntuur, MEU pRrETEN........,.........,.,.,.,.L84
Ceprrorur XIII. Coprr c4srr.......... ..........151
Caprrorur XIV. Z.Lpeoi qr ruer.... ...........r6t
Ceprrorur XV. Doivrxul Surreler .........r88
Clprrorur XVI.INrnenre iw Panrs .......2o8
C.e.prrorur XVII. UN PADRoNE DE PE
sTRADA LouncrNs ...................2L8
C.Rprrorur XVIII. Cenrunrn pr prerni.
DE LA Gp,vrrllv.. .....,.,,,.,,.,.,.,,,.23,2
Caprrorur XIX. Lrsa..
Caprrorur XX. GnAorNAR.............
CRprrorur XXI. Feunre nrsrprri, ...........268
ddd@"F s*est*r,ffir. & *d*,h Fld.
[l@ k *ols.ee#&t*-* wirAi*
a.'638 .6 a" 639 .6
Ceprrorur VIIL Vace nRTNTULUT.
Caprrolur V. iN lNpuNoArun-6......
CRprrorur VI. SarvanEA.................
Ceprrorur ViI. Lrcgre oe ivruzrcA ........:.....................
Ceprrolur IX. MAruqn BeneenrN
Ceprrorur X. Fervurra vEcHE Sr FAMTLTA Noui........
Ceprrorur, XVI. ScurrcELE AU urN1rr......Ceprrorur XVII. Ur.lcurut. LUr Anrnun:
Ceprrorur. XVII| Nonyry op Cni.cruN .........::.. :..:...
Clprrorur XIX. Tervrenrr.E LUr Merrre.....
CRprrorur,XIII.FeivrllraDnrscorL.........'........
Ceprrorur XIV. ClusrEgrE-Tr lAnlNllrCeprrorur XV. HolorraANUr : ......................................... s
DoMNUL faurs MnLrcAN.........
Ceprrorur,XX.Boe.........''........].....
XXII. SculEcELE Nu au lnrNTrr .............. ....................., 6XXm. iN paunrp
4",640 "6
tLacie MalotLtt'
fn timp ce-am scris aceastd. carte, m-am ghndit
,,,Xai la tine, copilul meu, Si numele tdu mi-a venit
tt',1,gze in fi'eca re clipd..l'' Va simli Lucie acest lucru? O va interesa pe
,,,xtal Lucie, mereu. Numele td.u, pronun{at atd't
",,ps, trebuie deci sd fi.e inscris in fruntea acestor['.n,ili, Nu Stiu ce soartd le este rezervatd dar, oricarel\wtr,ni-au oferit pldceri carefac cht toate succesele -r'lnplcA le-ai citit, bucuria de a li te oferi.(u'"
Hector Malot
Prima parte
Capitolul I
in sat
unt un copil gisit.Dar pAni la opt ani am crezrrt, ca toli copiii, c[ am
o mam5., deoarece, atunci cAnd plingeam apireao femeie care, legindndu-mi, m[ strAngea aqa de tare lapiept, incAt lacrimile mele se opreau.
Niciodati nu adormeam f[rd ca acea femeie sd vin[s[ m[ si.rute, iar cind vintul de decembrie aduna zipadain geamurile albe, ea imi lua picioarele intre mAinile ei qi
rimAnea aga, si mi incilzeascd, cAntAndu-mi un cAntec,
pe care inci mi-l amintesc.Cdnd mergeam cu vaca prin bil[riile qi mlricinii de
pe marginea drumurilor gi mi prindea furtuna, ea alerga
pAn[ la mine gi mi obliga s5. m[ adlpostesc sub poala
fustei ei de lAni, pe care o ridica qi mi-o a$eza pe cap qi
pe umeri.in sfArqit, cAnd mi certam cu vreun coleg, ea mi
f[cea si-i povestesc necazul meu qi aproape de fiecare
dati avea o vorb[ buni, ca s[ mi consoleze, sau ca si-midea dreptate.
Pentru toate aceste lucruri qi pentru multe altele,
pentru felul in care imi vorbea qi pentru felul in care miprivea, pentru mAngiierile ei, pentru blAndefea cu care
mi dojenea, credeam ci este mama mea.
A'5"6
Iati cum am aflat cd nu-mi era decit doicd.Satul meu, sau mai bine spus, satul unde am fost
crescut, pentru ci nu am avut un sat al meu, un locde naqtere, a;a cum fl-orr avut nici mam[, nici tat[, insfArgit, satul unde mi-am petrecut copiliria se numegte
Chavanon; este unul dintre_ cele mai sirace sate dincentrul Fran{ei.
Aceasti siricie nu se datoreazl nepisdrii sau
trAndiviei locuitorilor, ci insuqi faptului ci regiuneanu este prea roditoare. PimAntul nu are profunzime gi,
pentru a da recolte bune, i-ar trebui diferite substanle gi
ingrlqlminte, care lipsesc din far6. Astfel, nu se intAlnesc(sau cel pulin nu se intAlneau la vremea despre care
vorbesc) decAt pufine terenuri cultivate, in timp ce peste
tot se v[d intinderi vaste de bdlirii, unde nu cresc decAt
iarbl neagrl qi scaiefi. Acolo unde se terrninl mlrlciniqul,incepe plmAntul sterp; gi pe aceste plminturi, vAnturilenemiloase asupresc pAlcurile de copaci pipernicili care igi
inalli, ici qi colo, crengile risucite gi chinuite.Ca s[ giseqti copaci frumogi, trebuie s[ laqi indlfimile
gi s[ cobori in vilcelele pimAntului, pe malurile rdurilor,unde in mici prerii, cresc castani mari qi stejari falnici.
intr-un asemenea loc de pe pimAnt, pe malurile unuipArAu, care igi varsi apele repeziintr-un afluent al Loarei,se afla casa noastrfl, in care mi-am petrecut primii ani ai
copillriei.PAn[ la opt ani, nu vizusem niciodati un b[rbat in
aceasti cas[; cu toate acestea mama mea nu era vlduv[,dar soful ei, care era t[ietor in piatrl, lucra la Paris, ca
majoritatea muncitorilor din regiune, gi de cAnd eram lavArsta la care vedeam qi infelegeam cite ceva din lumea
4.6"6
Iati cum am aflat ci nu-mi era decit doicl.Satul meu, sau mai bine spus, satul unde am fost
crescut, pentru ci nu am avut un sat al meu, un loc
de naqtere, aga cum n-am avut nici mami, nici tat[, insfArqit, satul unde mi-am petrecut copiliria se numeqte
Chavanon; este unul dintre- cele mai sirace sate din
centrul Franlei.Aceast[ s[rdcie nu se datoreazi nepis[rii sau
trAndlviei locuitorilor, ci insuqi faptului ci regiunea
nu este prea roditoare. Pimintul nu are profunzime qi,
pentru a da recolte bune, i-ar trebui diferite substanfe qi
ingriqlminte, care lipsesc din !ar[. Astfel, nu se intilnesc(sau cel pufin nu se intAlneau la vremea despre care
vorbesc) decAt pufine terenuri cultivate, in timp ce peste
tot se vld intinderi vaste de billrii, unde nu cresc decAt
iarbl neagri qi scaiefi. Acolo unde se terminl miriciniqul,incepe plmintul sterp; 9i pe aceste p[mAnturi, vinturilenemiloase asupresc pAlcurile de copaci pipernicifi care iqi
inall[, ici qi colo, crengile rlsucite gi chinuite.Ca si ghsegti copaci frumoqi, trebuie s[ laqi inlllimile
qi si cobori in vAlcelele plmffntului, pe malurile riurilor,unde in mici prerii, cresc castani rnari gi stejari falnici.
intr-un asemenea loc de pe piilrrAnt, pe malurile unui
pArAu, care igi vars[ apele repezi intr-un afluent al Loarei,
se afla casa noastr6, in care mi-atn llctrecut primii ani ai
copillriei.PAn[ la opt ani, nu vizusem nit:ioclati un b[rbat in
aceast[ casi; cu toate acestel milnlil lllca nu era viduvl,dar soful ei, care era t[iet<lr in piittrit, ltrcra la Paris, ca
majoritatea muncitorilor dirt rcgittlrt:, ;;i cle cdnd eram la
vdrsta la care veclcttlr-t ryi inIt:legcalrt <riilt' ceva din lumea
b"6"6
care mi inconjoari, el nu se intorsese niciodatl acasi.Numai din cAnd in cAnd trimitea veqti, printr-unul
din colegii care se intorcea in sat.
- M[tuql Barberin, so{ul dumitale face bine; m-a
rugat s[ v[ spun c[ treaba merge bine gi s[ vi dau aceqti
bani; vreli s[-i numlrali?
$i asta era tot. Mituqa Barberin se mullumea cuaceste vegti: birbatul ei era sinltos; treaba mergea; igi
ciqtiga traiul.Din faptul c[ Barberin rimisese aqa de mult la Paris,
nu trebuie s[ se inleleagi ci nu se infelegea cu sofia s-a.
Aceasti absenll nu se datora unei oarecare neinfelegeri.
Stltea la Paris pentru c[ munca il refinea; atAt doar. La
bltrinege, avea si se intoarcl si triiasci lAngl familialui, iar cu banii strAnqi aveau si fie cu tolii la ad[post de
s[r[cie, la vArsta la care n-ar mai fi avut putere gi s[nitate.intr-o zi de noiembrie, pe inserate, un birbat, pe
care nu-l cunoqteam, se opri in fala porfii noastre. Eram
in pragul casei, ocupat si sparg o legiturl de surcele.
Fir[ si impingl poarta, dar ridicAnd capul pe deasupra qi
privindu-mi, blrbatul mi intrebl daci mituqa Barberinlocuia acolo.
ii spusei sd intre.impinse poarta, care scirlAi din balamale qi, cu paqi
incefi, inainti spre casl.Niciodati nu mai vizusem un om mai murdar de
noroi; cruste de noroi, unele inc[ umede, altele deja
uscate, il acopereau din cap pini-n picioare qi, privindu-I,ifi dideai seama c[ umblase mult[ vreme pe drumuridesfundate
La auzul vocilor noastre, mituqa Barberin alerg[, qi
b7"6
i
in momentul in,care el:tocmai pigea pragul casei noastre,
ea fu in fala lui.
- Aduc veqti de la Paris, zise el.
r Erau nigte vorbe foarte siniple, pe care le auzisem
de nenumirate ori, dar tonul cu care fuseserl spuse, Ru
semina cu niciunul din cele care insofeau de obicei aceste
vorbe: ,,birbatul dumitale e bine, treaba merge'l
- Ah! Dumnezeule! strigi mituga Barberin, impreu-nAndu-qi mAinile, i s-a intAmplat o nenorocire lui |erome.
solul dumitale a fost rinit, iati adevirul; insl n-a murit.Totuqi, va rimAne poate schilodit. Pentru moment, e
la spital. Patul meu era vecin cu al lui qi, pentru ci am
ajuns mai repede prin pirgile astea, mi-a zis si mi abat
din drum, si-!i povestesc ce s-a intArnplat. Nu pot sirn.-[ opresc, pentru ci rnai am de flcut incl trei leghe, qi
intunericul se lasl repede.
Mituqa Barberin, care voia s[ gtie mai multe, il ruglpe om s[ rimAni la cin6. Drumurile erau periculoase.Lumea vorbea de lupii care aplruserd in pidure. Putea s[plece a doua zi dimineafi.
Se aqezl in colgul sobei gi ne povesti, in timp ce
mAnca, despre nenorocirea care se intimplase: Barberinfusese pe jurnitate strivit de dotii schele care cizuser[,gi cum se dovedise ci el nu trebuia s[ fie in locul ln care
fusese r[nit, antreprenorul refuza si-i pllteasc[ oricedespigubire.
- Nicio qansi, slracul Barberin, spuse el, nicio qansi;din cauza unor gmecheri care au gisit in asta un mijloc ca
si.-gi rotunjeascl veniturile, soful durnitale n-o s[ capete
nimic.
A.8"6
ln momentul in care el tocmai piqea pragul casei noastre,
ea fu in fafa lui.
- Aduc veqti de la Paris, zise el.
Erau nigte vorbe foarte simple, pe care le auzisem
de nenumirate ori, dar tonul cu care fuseserl spuse, nuSemlna cu niciunul din cele care insoleau de obicei aceste
vorbe: ,,birbatul dumitale e bine, treaba merge'l
- Ah!Dumnezeule! strigl mituqa Barberin, impreu-lAndu-qi mAinile, i s-a intAmplat o nenorocire lui |erome.
- Pei, da, dar nu trebuie s[ te imbolnlveqti de frici;goful dumitale a fost rlnit, iati adevirul; insl n-a murit.fotugi, va r[mdne poate schilodit. Pentru moment, e
fa spital. Patul meu era vecin cu al lui qi, pentru c[ am
ajuns mai repede prin plrlile astea, mi-a zis si m[ abat
din drum, s[-!i povestesc ce s-a intimplat. Nu pot sipi opresc, pentru ci mai am de ficut inci trei leghe, qi
intunericul se las[ repede.Mituqa Barberin, care voia s[ qtie mai multe, il rugl
Pe om s[ rimAni la cin[. Drumurile erau periculoase.
lumea vorbea de lupii care apiruser[ in pldure. Putea siplece a doua zi dimineafl.
Se aqezi in colpl sobei qi ne povesti, in timp ce
pAnca, despre nenorocirea care se intAmplase: Barberin
fusese pe jumitate strivit de doul schele care cizuseri,
f cum se dovedise c[ el nu trebuia si fie in locul in care
fusese rlnit, antreprenorul refuza si-i pl[teasci oricedespigubire.
- Nicio gansf, s[racul Barberin, spuse el, nicio qansi;
din cauza unor $mecheri care au gisit in asta un mijloc ca
96-qi rotunjeascfi veniturile, soful dumitale n-o si capetepimic,
tu, fl .6 A. 9 .6
$i uscindu-qi pantalonii, care se intlriseri sub
stratul gros qi uscat de noroi, tot repeta aceste cuvine:
,,nicio qansil' cu o durere sincerl, care arlta ci el s-ar fillsat schilodit de bunl voie, in speranfa cl ar cAqtiga astfel
venituri importante.
- Totugi, spuse el terminind de povestit, l-am sfituits6-l dea in judecati pe antreprenor.
- Un proces costi mult!
- Da, dar qi cAnd il ciqtigi...Mltuga Barberin ar fi vrut si meargi la Paris, dar o
cfllltorie aqa de lungi gi de costisitoare nu era o afacere.
A doua zi, dis-de-diminea!6, am coborit in sat ca slvorbim cu preotul. Acesta n-a vrut s[ o lase s[ porneasclla drum, inainte de a afla daci plecarea ei ii mai putea fi de
vreun folos solului ei. Aqa c[ i-a trimis o scrisoare preotuluidin spitalul in care era ingrijit Barberin, gi dup[ cAteva zile
primi rispuns. Acesta spunea ci mituqa Barberin nu ar
trebui si porneasci la drum, ci s6-i trimiti mai degrabd o
anumiti sumi de bani sofului ei, intrucAt acesta voia sl-ldea in judecatl pe antreprenorul la care se accidentase.
ZiIe qislpt[mAni trecuri gi, din cind in cAnd, soseau
scrisori care cereau, toate, noi sume de bani. Ultima, maistlruitoare decAt celelalte, spunea cl, daci nu mai erau
bani, trebuia si vindem vaca pentru a face rost.
Numai cei care au triit la !ar[, cu 
l
J
, dult mai bun decit atat. Oricat
.fil,)''ntrnetoasd ar fi familia lui, el
l',,:ill6nne, atAta timp cit are o vaca
|/'-^rtL' .au chiar cu o sfoarl innodatl
,!,'fptt9,ortplimbi vaca in iarba de Pe
il,'it,',fl.io una. pl$unea nu aparline
,,,,',',,,,t ',
li"O*Uru are unt d:..nut.in supi qi
j
I,
jii: l* f1*'-""Xr ::-::, ,. :r"r,',1 'r',ll'.,,iltlu'r DgurITIn vacii noastre, mituqa
,'/lrrl/',tl,rrrt1ri0su'ilni in acel moment aproape
il,,'iili':i,n 't'irlnu era doar sursa noastri de
,','ii/i|j,n *r,st1i, grietena noastri' pentru
',-,rrudecd vaca e un animal Prost;
ll ;'l* *:: "* :::"::T"",T i:ll'r,7volte cu atAt mai mult cu cit
" io Noio mAngAiam pe a noastra,
,{j simfea'
,ine iubea, 9i astfel spun tot.
u,hui ta.t" desParfim, Pentru cd
1n rAndu-i qi, cu ochii ei mari,
sn qtia foarte bine s[ ne facl
,,6s[J satisfacem pe Barberin.
1, dupi ce o examini indelung
islraci, pe care nu putea s[
nyealapte qi ci ficea untul riu,1xx, dar numai pentru cd avea
'tjute
Ps mituqa Barberin, care
i,,rpil,dan4 nemulfumit din caP,
r rlr 0 Silta Cle orl Ca nu-l convenea
p l0<' ,a. 11 "O
Biata Roqcifica, ca qi cum inlelegea ce se intAmpla,refuza s[ ias[ din grajd qi incepu a mugi.
- Treci in spate qi alung-o, imi spuse negustorul,intinzAndu-mi biciul pe care il purta in jurul gAtului.
- Asta nu, r[spunse mituqa Barberin.
$i luAnd vaca de pripon, ii spuse cu blAndefe.
- Hai sl mergem, frumoasa mea, hai!
Roqclfica n-a mai rezistat. Scoash in drum,negustorul a legat-o de cirula lui, qi a trebuit sd mearg[in urma calului.
Intrarlm in cas[. insl mult timp dupl aceea am totauzit mugetele ei.
Firi lapte, flri unt. Dimineafa, o bucificl de pAine;
seara, cartofi cu sare.
Llsatul secului veni la pufin timp dupi vindereaRoqc[!ic[i; cu un an inaintb, tot de llsatul secului, mitugaBarberin imi flcuse o mullime de clitite cu mere; qi ammAncat atAt de multe, incAt a fost foarte fericitl.
Dar atunci o aveam pe Roqc[fica, care ne dldea laptede flcut aluatul qi unt de topit in tigaie.
N-o mai aveam pe Roqcifica. ,,Adio lapte, adio unt,adio ldsatul secului!'i asta imi spuneam nespus de trist.
Dar mdtuqa Barberin imi flcu o surprizl; deqi nu-ipllcea s[ se imprumute, ceruse o ceaqcl de lapte de la ovecin5., o buci{ic[ de unt de la alta, qi, cAnd m-am intors,pe la prAnz, am glsit-o cernind flina intr-o strachini mare.
- Ia te uiti! Fiini, am spus, apropiindu-mi de ea.
- Sigur c[ da, spuse ea zAmbind; fiinl, micul meuRemi, flini buni de grAu. Uite ce frumos miroase!
Daci ag fi indriznit, ag fi intrebat la ce folosea
tiina; dar tocmai pentru ci voiam foarte mult s[ gtiu,
nu indrizneam s[ intreb. $i pe de altd parte, nu voiamsi spun ci qtiu c[ e lisatul,secului,;ca si n-o mAhnesc pe
rn[tuga Barberin. ] -: l
- '- Ce se face cu fdina? spuse privindu-mi. .
- PAine.
$i mai ce?.T
- Iercr.
- $i mai ce?
- Pei... nu qtiu.
- Ba da, qtii foarte bine. Dar pentru ci eqti un blielelbun, nu indrlznegti si spui. $tii bine c6, azi e lisatulsecului, zi de clitite cu mere. Dar cum qtii ci n-avem niciunt, nici lapte, nu ai curaj s[ aduci vorba. Nu-i aqa?
- Oh, maml Barberin!Parci am ghicit dinainte toati povestea qi m-am
pregltit dinvreme, ca s[ nu fii dezami.git de ld.satul secului.
Uitl-te in copaie.Ridicai grabnic capacul Ei vlzui laptele, untul, niqte
oui gi trei mere.
' - De-ini mib oulle, zise ea, qi in timp ce le spa,rg, tucurlli merele.
in timp ce t[iam merele felii, ea sparse ouile peste
f[in[ qi se apucl s[ amestece tot, virsind deasupra, dincind in cAnd, cAte o lingurifi de lapte.. Cind aluatul fu bine frdmAntat, mituqa: Barberinlisi strachina in cenuta caldi gi nu mai avurim altceva de
ficut decAt si agteptlm seara, pentru ci la cini urma s[mAnclm clitite cu mere.'
Ca s[ fiu sineer, trebuie si mlrturisesc ci ziua mi s-a
pirut lungi qi ci mersei de mai multe'orisl ridic prosopulcare acoperea crati,ta.
@L26
irdncer, trebuie s[ mirturisesc c[ ziua mi s-a
]',1/ mersei de mai multe ori si ridic prosopul
,b- 12 "6 A. 13 "6
- Din cauza ta o s[ intre frigul la aluat, spunea mituqaBarberin, qi n-o s[ mai creascl.
Dar creqtea v[zAnd cu ochii gi, din loc in loc,apiruseri nigte umfllturi, un fel de bulboane care se
spflrgeau la suprafafl. $i tot aluatul care creqtea emana
un miros imbietor de lapte qi de oui.
- Rupe niqte surcele, imi spunea; ne trebuie un focbun, fara fum.
in sfirqit, opaiful fu aprins.
- Pune lemne pe foc!imi spuse.
N-a trebuit s5-mi zich de doui ori vorbele acestea, pe
care le aqteptam cu atAta ner[bdare. CurAnd o flacir[ mare
urci in gemineu qi o lumin[ juclugl invadl bucitiria.- Di-mi untul.
$i lu[, c'u vlrful cufitului, o bucati cAt o nuci, pe care
o puse in tigaie, unde se topi sfdriind.Ah! Un miros aqa de frumos ne gddila nlrile, cu atAt
mai ademenitor cu cit nu-l mai simlisem demult.
$i sfArAiturile qi quierlturile untului erau o muziclatit de vesell. Cu toite acestea, pe cdt eram de absorbitde aceasti muzic6, mi se piru ci aud un zgomot de paqi
in curte.Cine ar fi putut si vinl s[ ne deranjeze la ora asta?
Precis era o vecini, venitl si ceari j[rateg.Dar n-am bdgat prea mult in seamh acest gAnd,
pentru c[ mituqa Barberin, care plonjase polonicul incratifi, tocmai turna in tigaie un strat alb de aluat, qi nuera momentul si mi gAndesc la altceva. Un baston lovipragul, apoi imediat uqa se deschise brusc.
- Cine e acolo? intrebi mltuqa Barberin, f[r[ sl se
intoarci.
Era un birbat, gi la lumina flicirii, care il luminase
din cap pAnl-n picioare, v[zusem ci purta o bluzi albi gi
c[ linea in mAni un baston mare.
E petrecere aici? Nu vi sinchisifi, spuse el cu unton nepoliticos.
- Doamne Dumnezeule! strigi mituga Barberin,ldsAnd tigaia jos. Tu egti |erome?
Apoi,luindu-md de bra!, mi impinse spre omul care
se oprise in prag.
- E tatil tiu.
A" 14 "6