singur pe lume - hector malot pe lume...lrrlli copii o mamd, cici de cite ori plingeam o femeie me...
TRANSCRIPT
Hector Malot
SINGURPELUMEIlustra{ii de E. Bayard
REGIS
Editura REGISwww.edituraregis.ro
Tel./Fax: 021.222.26.1 6; 07 44.7 5.65. 86
CAPITOLUL Iiu ser
Sunt copil gisit.Am crezut insi, p6ni la opt ani, c[ aveam gi eu ca toli cei-
lrrlli copii o mamd, cici de cite ori plingeam o femeie me strdn-Hcl aga de blAnd in brafe, legindndu-md, lncit lacrimile mi seol)rcau. Nu mi culcam niciodati fbrl slrutirile acelei femei, iar
cAnd vintul ierniiIipea zipada pe gea-murile albite, imilua picioarele intremalnr sl ml le lncal-zea, cintdndu-miun cintec pe care giacum il lin minte.Cdnd pdzeam vacade-a lungul drumu-
likrr sau prin buruieni gi m5. prindea cAte o furtunl, venea inlrrliii si mi intAmpine gi mi adipostea sub fusta ei largi in careirrri invelea capul gi umerii.
[)e cite ori mi certam cu cdte un copil, mi punea s[-iistorisesc necazul gi mai mereu gisea cuvinte blAnde prin cares;i nri mdngAie sau si-mi dea dreptate. Prin toate acestea gi prinrrrrrlte altele inci, prin felul cum imi vorbea, prin chipul in carei(' uita la mine, prin dezmierdlrile gi prin bldndelea dojenilorci, nri frcea si cred ci mi-e mam[.
$i iatd cum am aflat ci nu imi era decit doicd.Satul meu, sau mai bine spus satul in care am fost crescut
1i rrri-am petrecut copiliria - clci nu am avut sat natal, nici loctk' nastere, nici tati gi mam[ - se numegte Chavanon gi esterrrrtrl dintre cele mai sirace din regiune. Aceastd slrlcie nurt' clatoreazi neplslrii sau leneviei locuitorilor, ci agezlrii luiirrlr-un loc nerodnic. P6mAntul nu poate fi sdpat prea addnc gi
l)('ntru a da recolte bune i-ar trebui ingriqlminte, care nu se
lirisesc pe acolo. De aceea nu te intAlnegti, sau cel pulin nu teirrtilneai in vremea despre care vorbesc decAt cu puline cimpiirrrurrcite, cici mai pretutindeni sunt nesfirsite intinderi pline
deburuienigideneghinl.Undeseterminlburuienileincepenisipul, pe a clrui #;;A;a*"'iit pttu reci pipernicesc bietele
i;ht,"ti ie iEi arati, pe ic-i pe colo' crengile rlsucite Ei scuturate''-- 'Cu si g[segti po'-ift,l*oEi trebuiJsi cobori in adAncimea
veilo-r, p""""flf ta"tifot, o"dt t"" castani uriaqi qi stejari
.,rlinici,'irttr-una dil;;;t;ie vii' pe malul unui pirAu c4re-gi
;;il "b;'i"tr_"""f
.iintre afluenliiLoirei, e ziditd casa in care
mi-am petrecut primii ani ai vielii' .
PAni' la opt urri-,,o vizusem niciun blrbat prin casi deqi
mama nu era rraa,r,ra,'Ju;;-#b"t"1 slu care era pietrar, 91.ryu1!i
;lti-il;ed;i ai" pui"ulo'"i"i, h:'" iI llfl: i1 i:.T::i:i:::#';;e;; [;iiti" la care nu puteam vedea qi infelege.ce era
fii'ffii#. D;;14 i" 'a"a i"i*'iq.I"^it: de la el prin cate
"n'ui ai"tte tovarlgii lui care se intorcea in sat'*.--rurui.agerbe'i'',!i.ebinebirbatul.M-ainsircinatsl.
spun cl munca -"tg.'qi si-!i dau banii istia; ia numirl-i!Asta era tot, rar?a le mullumea cu vestea ci blrbatul siu
bine, ci munca merge qi cl-9i cdgtigd traiul'-- -iupt,rt
c[ stltea"aial at *ttitIu Paris nu.lf=A:i^";I CUtgrI
certat cu nevasta sa. Neinlelegerile n-aveau niciun amestec r:
lip s a lui. stite a acio fri"d'a, iY P:l: " :: Xts^':'-'"1*:P: i: ];ilofr.;^ A;;t;;l;i;"'.e la betranele tahgr bab1.lui qi s-
iereascl atunci cu banii strAnqi de greutatea vremurllor la cal
virsta le va lua Puterile'Intr-o zi de noiembrie, pe cind se insera' un o.m pe care nu
cunosteam s-a oprii in fala porlii noastre' Eram in pragul.case".*^'-J-::--^^"-;*'^ r^--- 'uxix .; .lecrhidi noarta. dar ridicin<9i rpatgeu- niqti lemne. !1ia.sa deschidi ryT?'or orerbv*r
nine' m-a intrebati.pt i. d.utopta ii Ei uitandu-se la r
acblo iti Maica Barberin.I-am spus cL da gi l-am p^oft:f ii"tt^"; ffiilfi";la .u'" tiar{aia din ia!6ni, Ei t" p1!l 1:::t
r-, ;;"pi;tii ."J.'N- amulirrt d.e ca,l{ *i!-1',:.,T^pJ1:ri.ir.-'p.,t mari, unele inci umede, altele uscate il acope
e; ;t panljos Ei pricepeai, vbz?tndts'-1' cit de mult a um
prin mocirle.lg"-"t"t vorbelor noastre a fbcut-o lTili. ry ^b^1t"7Butt;i; gi clnd omul a intrat in casl, s-a pomenit cu ea
in fa!i.A
-Aduc vegli din Paris, a zis el.Patru cuvinte simple care-mi izbiseri adeseori urechile, dar
tonul pe care erau rostite nu semina deloc cu cel pe care sespunea de obicei: ,,birbatul !i-e sinltos si munca merge bine".
-Doamne! a strigat bltrina, impreunindu-gi mdinile. I s-aint6mplat ceva lui |erome?...
-Da, i s-a intdmplat, dar nu te ingrijora cici este doar ilnit;n-a murit. Poate si rlmAnd schilod. Deocamdati e la spital.I-am fost vecin de pat gi, fiindcl m5. intorc acasl, mi-a cerut sitrec pe la dumneata gi s[ te anunt. Nu pot sl mai zdbovesc cdcirnai am de rners inci trei leghe, gi noaptea vine repede.
insi b[trAna, carevoia si afle mai multe, l-a rugat si riminlla mas[. Drumurile erau foarte rele gi se vorbea despre lupi, ivifidin pidure. I-a propus si plece a doua zi. Drumeful, uscAndu-q;i pantalonii care se scorojeau sub stratul de noroi intlrit,llombinea mereu: ,,eu n-am aga noroc!" cu o mAhnire sinceri,care ardta cd el s-ar fi schilodit de bunivoie ca si poatl rlminec:u o pensie.
-I-am spus, a addugat el la incheierea istorisirii, c[ ar fibine si-i deschidi proces antreprenorului.
-Ehe! Procesele costi scump.
-Da, dar cdnd le clgtigi...BitrAna ar fi vrut si plece la Paris, dar era problematic si
lrorneasci la un drum aga de lung gi costisitor. A doua zine-amtlus in sat si ne sfttuim cu preotul, care n-a vrut s-o lase pdndnu va gti mai intAi daci drumul acesta i-ar fi de vreun folosbirrbatului. Aga ci i-a scris duhovnicului de la spitalul in careirrtrase Barberin, gi peste citeva ziLe a primit un rispuns princirre i se spunea ci bltrdna nu trebuia sI plece, ci si-i trimiti oilnume sumi de bani, fiindcd.avea de gind sI deschidi procesirntreprenorului la care fusese accidentat.
S-au sQurs zile gi sdptimini cu astfel de scrisori, care toate(creau bani. in ultima, mai stlruitoare decdt celelalte, ii spuneacir daci nu mai are altd solulie, sd vAndi vaca. Numai cei careirrr triit la lari gtiu cAt necaz gi durere se afli in aceste cuv.inte:,,si vinzi vacd'.
Pentru naturaligti, vaca e un animal rumegitor; pentrur:ilitori e un dobitoc foarte nimerit intr-un peisaj, mai ales cAnd
isi ridici din iarbd'botul umed de roul; pentru origeni e un izvor
il;f* ;i"pi;;iJ" b' inzh cusmant^anr; Pe^nt1u leiil insi ea
,.ri.rinte-oft -uir""lt. Oricit de sirac ai fi qi oricAli copii ar
;#; d;;i;L;; ;t ,," "u
ribda de foame atata timp cat va
;;;;'d;;;tin stiul. cu o funie, sau numai cu un Etreang legat
;;;; * .opiio plimbi de-a lungul drumurilor.ierboase'
pe unde plgunea *, "'u
niminuu 9i sJara toatl familia are unt
;;;;"iiapte in-care s[-gi inmoaie cartofii' Tatel' mama qi
iop'iii, fie mar^i, fie mici, toli triiesc de pe urma vaclr'
Eu Ei bltra"";;;?;;ia itaiam de'stul de bine^de p€ urma
ei. Carne ,r., -arr.a- up'oup" deloc' Pe l6ngl^fapt$ 9a 19ftta".u ne era gi prietenl, clci nu trebuie si ne inchrputm ca
vaca eun patrupei fett d.ae minte;di-pogi,"1: iii,ll1l:
noastri, dupi ce u p1p'ait-o indelung-dind.cu ""PYlt]'ltltjrrv*elrs' **r* -- -; a; zeci de ori ie nu-i convine deloc' c[ ecap, dupi ce a spul
-^_-^^Ax-i_xnrri;;A A;t*"i-Jatu.i pe care nu va putea s^ o 5er1a1{1""ilili]#;;;;;;.tt"l16te qi di unt p?ost' aincheiat.zk?$ :eil;;;;;;;uid. it'i*a'buni Ei ia s[-i facl un bine bitrineifiindci o gtia femeie de isPravl'
^ .
Biata iloussette, ca 9i -um ar fi inleles ce se petrece' nu
Ne-am luat adio de la lapte qi unt! Dimineafa,.p6ine; seara,cartofi cu sare.
Am intrat in post foarte curAnd dupi vAnzarea vacii. Cu unnn inainte,la lisata secului, bitrdna mi risfblase cu o plicintl gicu clitite, care mi-au pl[cut atAt de mult incdt ea nu mai puteade bucurie. Dar atunci o aveam pe Roussette, care ne didealirpte cu care si frim6ntlm coca gi unt pentru prljit. ,,S-a dusl{oussette, s-a dus qi llsata secului!" Aqa mi-am zis eu, intristat.
Dar bltrdna tot mi-a fbcut o plicere. Degi nu avea obiceiultlc a cere prin vecini, imprumutase de la cineva o ceagci de lapte
Ei o bucatl de unt. CAnd m-am intors la amiazd, am glsit-oItrrndnd fbini intr-o cratil| de plmdnt
-A! Uite fbin6!... am zis eu, apropiindu-ml.
-Da, mi-a rispuns ea, zdmbind; e fhini, mititelule, fiinihunl-de grAu. Uite ce frumos miroase!...
Nu am indr[znit s-o intreb ce vroia s[ faci ea cu fhina aceea,eu si nu ii stric surpriza. Nu voiam si arit nici ci gtiu c[ e llsatasccului, ca sd n-o amarase pe bitrdni.
-Ce se face din fbinl? m-a intrebat ean uitdndu-se la mine.
-Pdine.-$i mai ce?
fitl 3,lil'u", fiindci esti biiat cuminte, nu indllzneqtisir spui. $tii ci aziintrlm in post, ziua plicintei gi a clititelor;tlar fiindci mai gtii c[ n-avem nici lapte nici unt, nu-!i vine sd
vorbegti. Aga e?
-Da!...-Am ghicit toate acestea, dar afIlt citam potrivit lucrurile
irr aga fel incit s[ nu rabzi.Ia uitl-te-n copaie.RidicAnd capacul am zdrit lapte, unt, oud gi trei mere.
-D[-mi ouile, mi-a zis ea; gi in timp ce am s[ le sparg, tut rrrd
Trebuie sl mlrturisesc c[ ziua mi s-a plrut lungl 9i c[
m-am dus de -"1-"ii. ori s[ ridic cArpa care acop.erea cratila''^- ::O s[ rlceqti aluatul, imi zicea bltrAna' Ei n-o sa se
dospeasc[ bine.*""t;;;-;-u Jotpit straqnic' qi pe ici 9i pe
umflituri, ca niq?e bfuici care crilpau' Coca
:d"; e? a intrebat bltrina fbrl sl se intoarci'il;;; ""
o-, qi la lumina fllclrii care.-ice$el drept in
"- b;;;;" t.u-a'.a era imbricat intr-o bluz[ albl9i avea
bastongrosinmAni. .6y _-y c^ r^ '-i-,:'f;ru^i"*Iii o -i.a petrecere? Sl vl fie de bine!
inceput el, asPru.'
-Doamne! a strigat bitrAna, llsAnd repede tingirea' T
egti, Jerome? ^*..r ^^-o c
ep"ii"a"du-mi de mini, m-a impins spre omul care
oprise-n Prag.^ -E tatll tlu!'..
colo se vedeaumirosea Pllcut a
oul qi a laPte. BltrAna mi-a sPus:.""- f-;;;;;tEi. lemne! Ne trebuie jiratic flrd fum'
e#tPi'tt ,2rt"uu 9i am aPrins focul'
-ptttt" lemne mai multe in foc! mi-a zis ea'
N; u.fott nevoie s[-mi spunl de doul ori vorbele acestea'
pe care le aqteptam." "t"'tt-pir' Peste doui minute o flac1rl
t;";;';;-.ilfi.'" ai" -uitl6,
umplAnd bucltiria cu lumina ei
i".a"qa. Bltrlna a -desprins
dintr-un cui tigaia de prljit qi a
pus-o pe flaciri.
-D1-miuntul.A luat;;;triot ..tqitttlui o bucllicl de unt cit o nucl qi a
pus-o in tigaig, ili.:; ,gp'l 'f"'?111: f1":":*i:::flu:llH;dil";?;,i;,;;i;.; .a'a. mult nu-1 mai sim!isem!... Iar
sfarlitul untului era cel mai frumos cintec'
Deodatl mi s-a plrut c[ aud nigte paqi in curte' Cine se
p";;; " a"iu"i"i" aqa tArziu?.Vreo vecin[ poate' ca si ne
ceard, foc. Nu m-am mai gAndit la aceastV clrci be!1ana';a;1L;i!;, mutase in tingire o pati mare de
coci albi, gi as[a m[ interesa mult mai mult'-- -
Cirr"rru a bltut cu un b61 in u91, apoi a.deschis-o
CAPITOLUL IITATAL VITREG
iV[-am apropiat sI-l imbrifigez gi eu, dar m-a oprit cu vArfulbiilului.
-Cine e [sta?... Tu mi-ai spus...
-Ji-am spus, da... dar nu e adevlrat, fiindc[...-Aa! Nu e adevdrat?
A fhcut cdlivapagi spre mine cubipl ridicat, iar eum-am dat farl, sivreau inapoi. Cefbcusem oare? Cuce eram vinovat?De ce mi primeaastfel, cind euml duceam sa-l
hnbriligez? N-am ar,'ut vreme sd l5muresc aceste intreblri carest'ingrimideau in mintea mea tulburati.
-Cum vid eu, vi pregltifi de l[sata secului. Tocmai bine,t ii rni-e o foame stragnicl!... Ce ai de mdncare?
-Ficeam cldtite.
-Vnd. Dar n-o sl-i dai numai cl5tite unui om care abitutrt'rc leghe.
-Vezici... n-am nimic... nu te agteptam.
-Cum nimic? N-ai nimic de mincare?.!i s-a uitat imprejur.
-Uite niEte unt.Apoi a ridicat ochii in tavan, spre locul unde altl dati
irlirnam slinina; dar cuiul era gol de mult, iar de grindd nurrtirnau acum decAt citeva funii de ceapi gi de usturoi.
-Uite Ei nigte ceapd, a zis el, ddnd jos cu b[pl o funie.I'llru-cinci cepe gi o bucat[ de unt, ne-ajung pentru o ciorbi.l)ir-le incolo de clitite gi prdjegte ceapa in tingire.
Nu-mi venea sd cred. Cum! Si ia clititele din tingire?... DarhiitrAna nu a rdspuns nimic. Din contrl, s-a gribit s[ fac[ ce-ir ('r'use blrbatul, pe cAnd el se aqezase pe un sclunel,lingivatri.
Eu nu indri.zneam sl m5' migc din locul unde ml.retr.a#;;ili*,;;;;;Giilt;i**"'' Avea vreo cincizeci de an
cu un chip aspru qi;;i"it;-" t".runtat[' Capul :tl!:l:"^t:-d';; ;;l1nit-Ji.pt'di" cauza.tdnii avute si betequgul acesta-ded.u
o infbligare 9i mai nepl[cutl'RXrr4ne a nus tisaia oe foc.Bltrina a Pus tigaia Pe"j;ruid;il:;ffi
uiu a" unt wei si faci ciorba? $i I
el singui iarfuria pe care era untul, a trintit in tigaie
bucata.- - N; mai rimAnea niciun pic pentru c16'tite' in orice
i*pr.j.rrure m-ar fi miEcat a&astl.catastrofb' Acunt ins6
;e';i gt;de am nrci ia' ctatite, nic i I 1 nl,ecintdl,gTl*i::;
Nu mi intrebasem niciodati limurit ce inseamnl un tat
9i ";;;i;t,it,i".ii".ti" credeam ci tatil t.o T-1T::lgli: T;;;ilil;a"a"-*a acum la iel care-mi cizuse din cer,.
ilA; ffi J.-"" fior dureros' Voisem sd il imbrilti:li.gotrir".,tbapl. De ce oare? B-uttT,u
"Y T1q:":,":tf:?:Ti::A;ft;;;'.:" tai"i, ua incl ml lua in brale Ei mi strAngea'
-Decit s[ stai aqa de parc6 ai fi inlepenit' mat blne pu
stipinea mintea eri ceomul acela, atAf de aspru' mi-era tati''
-Tat61 meu! imi ziceamintruna, frri si vreau'
farfuriile pe masd, mi-a zis el.
i4-#il;i*a-l*."tt- ciorba era gata qt d"Pi,t:911u,"t"ui-o f" iutf*ii, el s-a pus la masl qia inceput sl,min6n
bin cnndin cind se oprea gise uitala mine'.Fram uryd:l.e ""
p"t.am manca,'qi-;t"itu* 91tlla el' dar pe furig' lisd
ochii in jos cAnd se intAlneau cu ai lui'- - leE" de pulin mlndnci totdeauna? a intrebat el
intinzAnd lingura sPre rnine
-Ba nu! Mlnlnc[ bine.
-Atunci ce are? Parci nu i-ar fi foame deloc"'
Negregit clnu ave?m poftl-de,,^o+e'9i nicibeT""? 1:t.t;iif ;;i"ir"t.-u*Ut"'tle colo pinl coio" imprejurul'o-r4..1 otii; ";-*i sluieasci birbatul.ivind griji s1-9i slujeascdl(I PIIIa J4-Dl Jlutvqi
-fr" ti-. foame? m-a intrebat el.
-Nu.-Rt rrrci du-te de te culci', 9i vezi sl adormi iute ci de
m5 suPir' 10
Bitrina mi-a aruncat o privire.care mi indemna si ascult,dar sfatul acesta era de prisos, cici nu avealn de gind si miri\zvrltesc.
La fel ca in multe alte case !6rlnegti, bucitiria era in acelagitlrnp gi odaie de culcare. Lingi vatri se afla tot ce ne trebuiapcntru mdncare: masa, copaia gi dulapul, intr-un coll era patulbrltrinei iar in celilalt al meu, ca un fel de laviln cu perdele depiinzi rosie.
M-am gribit si mi schimb qi s[ ml culc, dar nu puteamril adorm. Nu adoarme cineva la comand[; doarme fiindcl ii e
ronrn gi nu are griji. Mie nici somn nu imi era gi nici liniqtit nueriun, dimpotrivl.
Cum de era omul acela tatil meu? $i de ce se purta aga aspru?( )tr nasul lipit de perete incercam s[-mi gonesc gindurile gi sirrrlorm, cum imi poruncise, dar mi-era peste putinf[. Nu veneaHrrrnnul, eram mai treaz ca ziua. Dup[ ceva timp, nu-mi daulrirre seama cit, l-am auzit apropiindu-se de patul meu- Dupipl;ii rari, greoi gi taraifl, mi-am dat seama cd nu e bitrAna.l{espirafia lui mi-a atins pirul.
-Dormi? m-a intrebat un glas inibugit.Nu eram nebun si rispund, cici cuvintele ,,m[ suplr" imi
rilsunau in ureche.
-Doarme, a goptit bltrdna. Aga e totdeauna: cum se culci,rrtl t rarme. Po{i vorbi farl fricit.
Bineinleles cL ar fi.trebuit sd le spun c[ nu dorm, dar n-amlrrrlrlznit. Mi se spusese si dorm gi nu vroiam s[ creadi ciI t('s( )cotesc porunca.
-Cum stai cu procesul? a intrebat bitrAna.
-L-am pierdut!... Judecitorii au spus c[ era vina mea,liirrclcl stiteam sub schele gi ci antreprenorul nu-mi datoreazdtrintic.
$i spunAnd aceasta, a dat un pumn in masi gi s-a pus silrrjure cum ii venea la guri.
-Am pierdut gi procesul, am pierdut gi banii, pe deasuprarrnr rlmas gi schilod! Dar asta e! $i, parci nu mi-ar fi fost destul,t.iirrd intru aici dau de-un copil!... Ia si faci bine si-mi spui de
uc n-ai fbcut cum !i-am spus!...
-Fiindci n-am putut.
11
-Nu l-ai putut duce la copiii g[si!i?_Nu poui. pirlsi cineva'un Jopii pe care l-a hrlnit la
si-l iubeEte.. -Nu era coPilul t[u. , ,
-eE fi vrut il te-ascult, dar s-a intAmplat cl s-a imbolndvi
-S-a imbolnlvit?
-il. N; era nimerit si-l duc acolo, fiindcl ar fi murit'
-Si de ce nu l-ai dus clnd s-a vindecat?
-N" s-a vindecat curAnd. Dupl prima boali u "91i1
tuEea, tatu."f, de 1i se rupea inima' Ala a murit bietul Nicol
al nostru! $i mi se pirea c[ dac[ l-aq duce 9i pe lsta in oraE
muri gi el.
-Dar pe urmi?
-Fiindcl trecuse deja multi vreme 9i aEteptasem atit'puteam si agtePt Pulin.-
-Dar ce virsti are acum?
-OPt ani.
-Bii O si se ducl acum' la opt ani, unde trebuia sl se du
atunci, gi n-are decAt sl nu-i placl!"'
-Nu, |erome! S[ nu faci asta!"'
-Si d; ce nu? Ctezicl-1 putem line aEa, intruna?
A urmat o pauz6.Nu mai puteam nici si respir' cici emoli
ml strAngea de gAt gata s[ mi inlbuqe'Pe urm[, bitrAna a urmat:
-Co- te-a schimbat Parisul! inainte nu vorbeai aqa!
Poate. Dar ce gtiu bine e ci daci m-a schirnbat Pari-l
vol!. Y"^* "^__-
m-a gi schilodit' Cum o si pot q1 "?
intrelin? Bani nu
urra-. Vaca amvAndut-o. Putem noi, cAnd n-avem ce minca'
hrlnim Ei un copil care nu e al nostru?
-E-al meu.
-Ba nici al t[u! Nu e copil de llran' Mi uitam la el
minclm. E slab, pl6pdnd, cu 6ralele 9i picioarele sub$ri'
-E cel mai frumos coPil din sat'
-De frumos, nu zic. Dat de zdravin, e ca o cArpl!"'la muncl nu e bun cu umerii lia inguqti' Asta e copil de or
n-avem ce face cu el aici.- E foarte cuminte, deEtept ca o pisicl qi are 9i inimi bu
O sl lucreze pentru noi.
1)
-Poate vrei si spui c[ o sl lucrlm noi pentru el, dar eu nunitipot.
-Du. dacl il vor cere plrinlii, ce-ai si le spui?
-Ce plrin{i! Are plrin{i? Dac-ar fi avut l-ar fi cS.utat inrliitia opt ani. Ar fi avut timp destul si-l giseascl. Nu te maigilrrcli la asta. Prost am fost cdnd am crezut cd are, cd vor venirri I ia gi ci ne vor pliti osteneala de a-l fi crescut! NltAng gitLrbitoc am fost! Dac[ era infbqat in scutece scumpe gi brodlte,rrstl nu insemna ci plrin{ii aveau sI-l caute. Poate cd intre timprttt |i rnurit.
-Dar dacl nu? Daci vin intr-o zi sd-Lcear6? Fiindci, nuglirr cle ce, dar presimt ci vor veni.
-IncipilAnatl mai eqti, ca toate muierile!
-Bine, dar dacd vin?
-Atunci ii trimitem la orfelinat. Dar si l6sdm vorba. M-ampliclisit. Miine il ducla notar, iar asti seari md duc si-l salut pel;r'.urtois. Mi intorc peste un ceas.
Uga s-a deschis gi a plecat. Atunci am inceput si o strig pelriilrind.
-Ah! Mam[!...lia a dat fuga la patul meu.
-O si-l lagi sd md duci la orfelinat?
-Nu dragi Remi, nu!Si m-a sirutat drlgdstos, strAngindu-ml in bra{e.l)ezmierdarea ei a fhcut s5-mi revini curajul gi lacrimile mi
r ;rrr oprit.
-Vasizicl, nu dormeai? m-a intrebat ea incet.-Nu e vina mea.
-Nu te dojenesc. $i ai auzit deci ce-a zis ferome!-Da, ci nu mi-eqti mam[, dar nici el nu mi-e tati..N-am rostit cuvintele acestea pe acelaqi ton, cici pe cit
,'r',rrrr de indurerat ci ea nu mi-e mami, pe atAt mi bucuram,rrr;i rnAndream chiar sd Etiu c[ el nu mi-e tati, pricinuind astfelIrr nrine o contrazicere de sentimente care a fbcut s6-mi tremure\'{ }( cit.
I)ar bitrAnapdrea sl nu fi bigat de seam5.
-Poate ar fi trebuit, mi-a zis ea, s6-!i spun gi lie adevlrul;rliu te socoteam copilul meu gi nu-fi puteam spune, frrl motiv,
13