Caracteristica generală

• Elaborează hormoni: acţiune - reglare umorală

(endocrină, paracrină, juxtacrină, autocrină)

• Acţionează la distanţă asupra celulelor-ţintă

• Celulele-ţintă: posedă receptori specifici pe

membrana celulară, în citoplasmă şi/sau în nucleu

• Mai bine de 50 hormoni:

– steroizi (ovare, testicule, cortexul suprarenalelor)

– peptide mici, proteine, glicoproteine

– analoguri sau derivate a aminoacizilor

Organizarea sistemului

• Aranjamentul celulelor: trabecule (cordoane), foliculi

• Organe:

• a)centrale – epifiza, hipotalamusul, hipofiza;

b)periferice - tiroida, paratiroidele, suprarenalele, paraganglii

• Insule în organele cu funcţii endocrine şi neendocrine:

– pancreas, testicule, ovare, placentă

• Celule izolate: sistemul endocrin difuz

Alte caracteristici

• Nu au sistem de ducturi

• Posedă o reţea bogată de capilare fenestrate,sinusoide

• Hormonii sunt temporar stocaţi în citoplasmă sub formă de granule de secreţie

• Conţin numeroase fibre nervoase vegetative

Hipotalamusul

Гипоталамус

Hipofiza

Гипофиз

Epifiza

Эпифиз

Structuri centrale

Центральные структуры

Glanda tiroida

Щитовидная железа

Gonadele

Половые железы

Scoarta suprarenalelor

(zona fasciculata, reticulara)

Кора надпочечников

(пучковая, сетчатая зоны)

Hipofiz-dependente

Гипофиз-зависимые

Glandele paratiroide

Околощитовидные железы

Hipofiz-nondependente

Гипофиз-независимые

Structuri periferice

Периферические структуры

De provenienta nervoasa

Нейрального происхождения

(Sistema APUD)

De alta provenienta

Другого происхождения

Celule endocrine solitare

Одиночные эндокринные клетки

Sistemul endocrin

Эндокринная система

Gonadele

Гонады

Placenta

Плацента

Hipofiz-dependente

Гипофиз-зависимые

Insulele Langhergans

Островки Лангерганса

Rinichiul

Почка

Miocardul

Миокард

Timusul

Тимус

Corpusculi Merkel

Тельца Merkel

Hipofiz-independente

Гипофиз-независимые

Organe cu functie mixta

Органы со смешанной функцией

Large-celled nuclei• Supraoptic & paraventricular

• These nuclei produce 2 hormones:

vasopressin & oxytocin

Small-celled nuclei

• Produce the proteins that promote or inhibit the

secretion and excretion of adenohypophyseal

hormones. For example: growth-hormone-

releasing factor, growth-hormone-inhibiting

factor, thyrotropin-releasing factor,

gonadotropin-releasing factor & other

Schema sistemului portal hipofizar

Endocrinocite cromofile

I. Acidofile

•Somatotropocite

- hormonul somatotrop -STH

•Prolactinocite

- hormonul prolactina (lactotrop)- LTH

II. Bazofile

•Tirotropocite

- hormonul tirotrop – TTH

•Corticotropocitele

- hormonul adrenocorticotrop-ACTH

• Gonadotropocitele

- hotmonul foliculostimulant- FSH

- hotmonul luteinizant - LH

Populaţia celulară a

adenohipofizei

Endocrinocite

cromofobe

I. Rezerva cambială pentru

endocrinicitele cromofile

II. Endocrinocite cromofile

degranulate

III. Endocrinocite senile

IV. Celule folicular-stelate

Denumirea hormonului Câmpul de Acţiune

Somatotrop STH Determină creşterea aproape a tuturor tesuturilor

(hormonul de creştere)

Prolactina LTH Stimulează creşterea sînilor şi secreţia laptelui

Tirotrop TTH Stimuleaza glanda tiroidă să secrete tiroxină (T4) şi

triiodtironină (T3)

Adrenocorticotrop ACTH Stimuleaza secreţia de hormoni adrenocorticali de

către cortexul suprarenalei (zonele fasciculată şi

reticulată)

Luteinizant LH •Asigură ovulaţia

•Determină secreţia hormonilor feminini in ovare

si a testosteronului în testicule

LOBUL ANTERIOR A ADENOHIPOFIZEI

Hormonul Antidiuretic

•Determină retenţia de apă la nivelul tubilor colectori renali;

• Produce vasoconstricţia şi creşterea tensiunii arteriale

Hormonul Oxitocina

• Stimulează contracţiile uterine în timpul naşterii;

• Stimulează contracţia celulelor mioepiteliale din glanda mamară

şi produce ejecţia laptelui în alaptare.

• Asigura evacuarea spermei la ejaculare.

NEUROHIPOFIZA

Porţiunea imtermediară a

adenohipofizei

• Cordoane de celule şi

pseudofoliculi cu lichid

• Majoritatea celulelor-

bazofile

• Secretă endorfine

• Produc MSH, care

stimulează melanocitele,

se implică în procesele

de adaptare

Pineal

gland

(Epiphysis)

Organizare histologică a

epifizei• Capsula: piamater

• Septuri conjunctive:

pseudolobuli

• Stroma

– Fibre de reticulină

– Celule gliale

– Fibroblaste, mastocite,

celule pigmentare

• Parenchim

• - Pinealocite

Parenchimul

• Pinealocite, celule interstiţiale, fibre nervoase

• Pinealocitele

– Mari, stelate, nucleu sferic, citoplasmă bazofilă

– Prelungiri cu expansiuni dilatate care se termină lîngă capilare

– Prelungirile: microtubuli şi vezicule

– Diferenţieri sinaptice multiple, cresc numeric în perioada

nocturnă

– Principalul hormon: melatonina, eliberată imediat după sinteză

– Concentraţia melatoninei şi serotoninei: funcţie de ritmul

nictemeral

Corpii arenacei

• Concreţiuni calcare extracelulare

-“nisip cerebral”

• Săruri de calciu dispuse concentric

• Creştere numerică; după fotostimulare prelungită şi la vărstnici

• Identificare radiologică: la 80% persoane peste 30 de ani

Histofiziologia epifizei

• Modulează funcţia gonadelor, transductor neuroendocrin

• Secreţie cu ritmicitate diurnă – sezonieră

• Concentraţia melatoninei creşte în perioade întunecate

• Dependenţă de inervaţie

• Complex melatonină – neuroepifizine, exocitoză – disocierea complexului

• Alte substanţe: vasopresina, antigonadotropina epifizară, factor de eliberare al gonadotropinelor

• Metabolic: hiperglicemiant, stimulează glicogeneza hepatică

• Implicaţii în afecţiunile sezoniere

Glanda tiroidă•Cea mai voluminoasă glandă endocrină

• Masa: 30-40gr

• Structura: doi lobi (drept şi stâng) uniţi prin istm

• Funcţia: secreţia T3 şi T4

50 mg Iod anual

1mg Iod pe săptămână

Structură histologică a tiroidei

• Capsula: ţesut conjunctiv dens neordonat, vase sanguine, fibre nervoase, dublată de ţesut adipos

• Septuri de ţesut conjunctiv

• Stroma: ţesut conjunctiv lax, capilare fenestrate

• Parenchim: tirocite şi celule “C” (parafoliculare)

Unitatea

morfofuncţională –

folicul

Forma: rotundă, ovală.

Conţin o substanţă vîscoasă-

coloid

Diametru: 0,2-1,0mm

N total : 3mln-30mln

Perete subţire,

format din două

tipuri de celule:

a) endocrinocite

foliculare

b) endocrinocte

parafoliculare,

situate într-un

singur rând pe

membrana

bazală

! Fiecare folicul

este înconjurat de o

reţea vasculară

considerabilă,

astfel perfuzia

sangvină din

tiroidă este

comparabilă cu cea

din rinichi si din

ficat.

Tirocitul

• Specializat în sinteza de

hormoni tiroidieni

• Bipolaritate funcţională

• Cubic, turtit sau columnar

• Nucleu rotund sau ovalar

• Citoplasmă acidofilă sau

bazofilă

• Organite implicate în sinteze

proteice

• Apical: microvili

• Bazal: falduri de membrană

Coloidul

• Sintetizat în tirocite

• Substanţă vîscoasă

• Acidofilă

• Componente

– Tireoglobulină

– Tirozină liberă

– Hormoni tiroidieni

– Iod organic

– GAG

CICLUL SECRETOR AL GLANDEI TIROIDE

A. Faza de producţie

1.Captarea si acumularea aminoacizilor(tirozina), ionilor, apei,

hidraţilor de carbon din sânge prin polul bazal.

2.Sinteza lanţului polipeptidic al moleculei de tiroglobulină in REG.

3.Deplasarea lanţului polipeptidic al moleculei de tiroglobulună spre

polul apical şi alipirea hidraţilor de carbon în AG.

4.Împachetarea tiroglobulunei în vezicule şi revărsarea lor prin

exocitouă în coloid.

5.Captarea J (selectiv şi împotriva gradientului de concentraţie) din

sânge prin polul bazal.

6.Transformarea J neorganic în J organic(prin oxidare) de

peroxidaze.

7. Conjugarea J atomar cu Tg si formarea hormonilor.

B. Faza de secreţie

1. Fluidificarea coloidului şi rezorbţia (fagocitoza) lui

de câtre tirocite.

2. Hidroliza tiroglobulinei de către enzimele lizozomale

cu eliberare de T3 şi T4.

3. Transportul T3 şi T4 spre polul bazal şi secreţia lor

prin “pinocitoză inversă” în sânge.

4. Reîntoarcerea produselor neutilizate(J; T1, T2,

aminoacizi) în coloid şi încludera lor intr-un ciclul

secretor nou.

Foliculul tiroidian

normofuncţional

tirocite cubice

coloid în cantitate mare

puţine vezicule de resorbţie

Foliculul tiroidian

hipofuncţional

Tirocite aplatizate

Foliculi mari

Coloid abundent, vîrscos, acidofil

Vezicule absente

Mărire de volum a glandei: hipertrofie foliculară

Foliculul tiroidian

hiperfuncţional

Tirocite columnare

Foliculi mici, numeroşi

Coloid în cantitate redusă, apos, bazofil

Vezicule numeroase

Creşterea glandei: hiperplazie foliculară

Celulele C (parafoliculare)

• Origine: crestele neurale

• Secretă calcitonină

• Localizare: dedublări ale MB folicular

• Nu ajung la lumenul folicular

• Nucleu rotund voluminos

• Citoplasmă: palidă la coloraţiile uzuale

Glandele paratiroide

Patru glande de culoare

galben brună, cu o greutate

totală de doar 120mg,

reprezintă organe vitale,

extirparea lor determinând

moartea omului.

Tiroidă

Paratiroidă

Tiroida

Paratiroida

Celulele parenchimului

• Cromofobe (principale)

– Poliedrice, citoplasmă palidă la metodele uzuale

– Impregnare argentică: granule concentrate spre polul vascular, mai numeroas eîn hipercalcemie

– Specializate în sinteza de PTH

• Oxifile (acidofile)

– Forme de involuţie a celulelor cromofobe

– Nucleu hipercrom sau picnotic, citoplasmă acidofilă

– Numărul creşte odată ci înaintarea în vîrstă

• De tranziţie

Endocrinocitele oxifile apar numai după vârsta de 10-

12 ani

Parathormonul

• Indispensabil vieţii

• Creşte reabsorbţia calciului la nivel renal

• Stimulează absorbţia intestinală a calciului

• Facilitează hidroxilarea renală a vitaminei D

• Absenţă: creşte fosforul anorganic, scade calciul ionic,

creşte excitabilitatea neuromusculară, contracţii tonice,

crize convulsive

• Exces (adenomul paratiroidian): decalcifieri osoase şi

dentare, litiază renală recurentă

Suprarenalele

• Organe retroperitoneale pereche

• Polul superior al rinichilor

• Componente funcţionale: – Corticosuprarenala periferic

– Medulosuprarenala central

• Origine – Cortico: epiteliul celomic

– Medulo: crestele neurale

Organizare histologică

• Capsulă– Ţesut conjunctiv dens

dezordonat

– Fibre nervoase

– Microganglioni

– Vase sanguine

– Ţesut adipos

• Trabeculi: groşi şi subţiri

• Stromă: conjunctivă laxă, fibre de reticulină

• Parenchim

Zona glomerulară

• Subcapsulară

• Cordoane celulare dispuse sub formă de

arcade, pseudoglomerului sau pseudoacini

• Celule cu citoplasma omogen acidofilă

• Separate prin capilare fenestrate

• Sintetizează mineralocorticoizi

• Cel mai activ hormon: aldosteronul

• Intervin în metabolismul apei şi electroliţilor

Zona fasciculată

• Cea mai groasă (2/3 din grosimea CSR)

• Cordoane uni- sau bicelulare rectilinii, separate de capilare fenestrate

• Celule poligonale cu numeroase vacuole în citoplasmă (spongiocite)

• Reticul endoplasmic neted bine dezvoltat

• Intervin în catabolismul lipidelor (colesterol), glucidelor (efect hiperglicemiant) şi proteinelor

• Secretă glucocorticoizi cu efect antiinflamator şi antialergic

• Cei mai activi: cortizolul şi cortizona

Zona reticulată

• Adiacentă medulosuprarenalei

• Limită netă faţă de medulă

• Cordoane celulare scurte, ramificate, care

formează o reţea

• În ochiurile reţelei: vase capilare

• Celule cu citoplasmă acidofilă care conţine

pigment lipocrom

• Sintetizează hormoni sexuali: estrogeni,

progesteron şi androgeni

Medulosuprarenala • Stromă cu fibre

reticulinice şi capilare

sinusoide

• Parenchim: celule mari,

poliedrice cu citoplasmă

bazofilă, nuclei

eucromatici, granulaţii

care conţin catecolamine:

epinefrină,

chromogranine

Tipuri celulare

• Adrenalinogene

• Noradrenalinogene

• Ganglionare (neuroni simpatici)

• Produşii de secreţie: stocaţi temporar în citoplasmă

• Granulele se colorează cu săruri de crom: celule “cromafine”, feocromocite

Funcţiile

medulosuprarenalei• Dinamica vasculară şi reglarea circulaţiei sistemice

(adrenalină, noradrenalină)

• Intervine în metabolismul glucidelor

• Rol chemoreceptor: reglarea neuro-hormonală a proceselor metabolice

• Sindromul general de adaptare al organismului

• Nu este indispensabilă vieţii

Sistemul neuroendocrin difuz

• Totalitatea celulelor izolate care au proprietatea

de a sintetiza şi secreta substanţe cu rol

hormonal

• Origine

– Locală: din celule stem

– Crestele neurale (celulele sistemului APUD-

Amine Precursor Uptake and Decarboxilation)

Componente

• Celule endocrine izolate sau în grupuri mici, localizate în epitelii care au şi alte funcţii

• Celule endocrine izolate în stromă: apendice, pancreas

• Neuroni cu funcţie secretorie endocrină

Tipuri celulare

• Deschise: ajung la suprafaţa epiteliului prin unul dintre poli

• Închise ne-inervate: paralele cu MB, fără fibre nervoase învecinate

• Închise inervate: paralele cu MB, sinapse cu fibre nervoase (e.g. celula Merkel din piele)

Celule endocrine

tip deschis şi închis

Distribuţie

• Tubul digestiv

– Stomac

– Intestin subţire

– Colon, apendice

• Sistemul respirator

– Epiteliul respirator

– Corpi neuroepiteliali

• Tiroidă: celulele C

• Prostată

Produşi de secreţie• Amine biogene

– Serotonină

– Dopamină

• Hormoni peptidici cu moleculă mică– Colecistokinina

– Secretina

– Gastina

– Somatostatina

– Peptida intestinală vasoactivă

– Motilina

– Bombesina

Modalităţi de acţiune

• Endocrină: produsul

de secreţie acţionează

la distanţă, pe celule

ţintă

• Paracrină

• Juxtacrină

• Autocrină