sondaj de opinie realizat de agenţia naţională pentru sprijinirea

Sondaj de opinie realizat deAgenţia Naţională pentru Sprijinirea Iniţiativei Tinerilor (ANSIT)şi finanţat de Autoritatea Naţională pentru Tineret (ANT)

Coordonatori:

Ana-Maria DALU, cercetător ştiinţific

Ancuţa PLĂEŞU, cercetător ştiinţific

Gina ANGHELESCU, cercetător ştiinţific

Toate drepturile de proprietate intelectuală revin ANT şi ANSIT.Reproducerea parţială sau integrală a conţinutului acestei broşuri (text, grafice)este interzisă fără acordul scris al ANT/ANSIT şi va fi pedepsită conform legii.ISSN 1583 – 333X

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 1

CUPRINS

I. Repere metodologice 2

II. Calitatea vieţii 4

III. Educaţie şi muncǎ 35

IV. Relaţii de familie 59

V. Valori şi toleranţǎ 72

VI. Stil de viaţă 88

VII. Mobilitate externă 98

VII. Participare civicǎ şi politicǎ 111

Anexa: Date socio-demografice privind eşantionul


Repere Metodologice

• Volumul eşantionului: 1205 persoane din grupa de vârstă 14 – 35 ani.

• Eşantion: stratificat, probabilist, bistadial, stratificat în primul stadiu şi aleator în cel de al doilea

• Criterii de stratificare: 8 regiuni de dezvoltare, mediu rezidenţial (urban-rural), mărimea localităţii urbane (4 tipuri), şi proporţia sate centru de comună - sate componente ale comunei.

• Eşantionare: selecţie probabilistă a localităţilor (44 urbane şi 43 rurale) şi persoanelor. Gospodăriile au fost alese după metoda drumului aleator, cu pas statistic 4, punctul de plecare (stradă şi număr în fiecare localitate) fiind indicat în fişele de eşantionare. În gospodăria aleasă conform acestei proceduri, operatorul de interviu a întrebat dacă la acea adresă locuieşte o persoană din grupa de vârstă 14-35 ani, cu aceea realizându-se interviul. În situaţiile în care în acea gospodărie locuiau mai multe persoane din această grupă de vârstă, interviul s-a realizat cu persoana care avea cea mai recentă aniversare a zilei de naştere. Dacă în acea gospodărie nu existau persoane din grupa de vârstă dorită, era selectată o gospodărie învecinată, aplicându-se procedura de selectare a persoanelor, de la acea adresă continuând aplicarea pasului statistic.


• Reprezentativitatea - eşantionul este reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia din grupa de vârstă 14-35 ani, a României, cu o eroare tolerată de ±2,8%, la o probabilitate de 95% şi cuprinde toate judeţele ţării.

• Validarea eşantionului s-a realizat pe baza datelor din Anuarul Statistic şi rapoartele Comisiei Naţionale de Statistică privind populaţia la 1 iulie 2007.

• Interviurile s-au desfăşurat faţă în faţă, la domiciliul subiecţilor. Persoanele intervievate au fost trecute în fişele de eşantionare, pe baza cărora s-a realizat controlul activităţii operatorilor.

• Ancheta de teren: 24 iunie - 2 iulie 2008

• Culegerea datelor a fost realizatǎ de SC CURS SA

• Echipa care a proiectat chestionarul şi a realizat raportul de cercetare este alcătuită din: Gina Anghelescu, Ana-Maria Dalu, Marius Lazăr, Liviu Măntescu, Iulian Neacşu, Ancuţa Plăeşu, Daniela Popa, Daniela Simache;tehnoredactare raport: Ruxandra Marin.


CALITATEA VIEŢII


Perspectiva utilizată

Prezentarea evaluărilor/percepţiilor pe care tinerii le fac condiţiilor în care trăiesc: sunt analizate componente ale vieţii personale a tinerilor (venituri, condiţii de locuire, relaţii cu familia, starea de sănătate personală, locul de muncă), dar şi ale vieţii sociale (şansa tinerilor de a avea un loc de muncă, o locuinţă corespunzătoare, accesul la formele de învăţământ dorite, condiţiile pentru întemeierea unei familii, corupţia în societate).


Dimensiuni analizate:

I. Evaluarea globală a vieţii, în prezent comparativ cu anul trecut şi aprecieri ale tinerilor privind calitatea vieţii în viitorul apropiat

II. Satisfacţia tinerilor faţă de principalele componente ale vieţii personale

III. Accesul tinerilor la diverse bunuri (telefon mobil, computer, internet, maşină, locuinţă)

IV. Veniturile şi nevoile subiective de consum ale familiilor tinerilor

V. Percepţii asupra unor componente ale sferei vieţii sociale


I. Evaluarea globală a vieţii, în prezent comparativ cu anul trecut, şi aprecieri ale tinerilor privind calitatea vieţii în viitorul apropiat

• aprecierile tinerilor cu privire la calitatea vieţii lor sunt predominant constante sau pozitive, iar percepţia evoluţiei acesteia în viitorul apropiat este făcută într-o lumină favorabilă: astfel, aproape jumătate dintre tineri (49,2 %) percep menţinerea nivelului calităţii vieţii în raport cu anul trecut, iar 37,3% percep o îmbunătăţire a acestuia; tinerii sunt optimişti faţă de viitorul apropiat – circa 45% dintre tineri consideră că vor trai mai bine peste 1 an, iar 35% apreciază că se vor menţine condiţiile de trai;

• apar diferenţe în ceea ce priveşte evaluarea globală a vieţii din prezent comparativ cu cea de acum un an în funcţie de grupa de vârstă: astfel, cei din grupa de vârstă 14-19 ani apreciază într-o proporţie mai mare (43%) că viaţa lor este mai bună în prezent comparativ cu cea de acum un an, faţă de cei din grupa de vârstă 30-35 ani (27%); majoritatea tinerilor din grupa de vârstă 30-35 ani apreciază că viaţa lor este aproximativ la fel cu cea de acum un an; dintre persoanele care nu au copii circa 50% afirmă că viaţa lor, în prezent, este mai bună comparativ cu cea de acum un an faţă de cele care au copii (circa 35%);


• percepţia tinerilor cu privire la nivelul de trai în viitorul apropiat este mai critică o dată cu creşterea grupei de vârsta – dacă pentru majoritatea tinerilor din grupa de vârsta 14-19 ani (circa 55%) aprecierile privind traiul în viitorul apropiat sunt pozitive, o dată cu creşterea grupei de vârstă acestea sunt tot mai critice, ajungând la circa 35% pentru cei din grupa de vârstă 30-35 ani; evaluarea globală a calităţii vieţii este corelată cu gradul de conştientizare a problemelor vieţii;

• persoanele necăsătorite sunt mai optimiste cu privire la aprecierea calităţii vieţii în viitorul apropiat faţă de cele căsătorite – peste 50% dintre tinerii necăsătoriţi apreciază că vor trai mai bine peste un an faţă de cei căsătoriţi (circa 35%);

• elevii şi studenţii sunt cei mai optimişti cu privire la viaţa lor în viitorul apropiat (majoritatea acestora apreciază că vor trăi mai bine peste un an)


II. Satisfacţia tinerilor faţă de principalele componente ale vieţii personale

• o analiză de ansamblu asupra percepţiei calităţii vieţii personale relevă faptul că punctele de suport în viaţa tinerilor sunt reprezentate, în principal, de: familie, sănătatea proprie, condiţiile de locuire şi nivelul de educaţie, în timp ce elementul critic este reprezentat de veniturile pe care le obţin tinerii; se constată un nivel ridicat de mulţumire faţă de principalele aspecte ale vieţii lor (cu excepţia veniturilor obţinute);

• comparativ cu anul 2007 se constată o uşoara ameliorare a percepţiei subiective a indicatorilor de calitatea vieţii analizaţi, gradul de satisfacţie al tinerilor faţă de anumite aspecte (loc de muncă, venituri) fiind mai ridicat;

Satisfacţia faţă de nivelul de educaţie

• satisfacţia tinerilor faţă de nivelul personal de educaţie este prezentă la peste 75% dintre tineri; starea de mulţumire a tinerilor se menţine indiferent de nivelul lor de educaţie/instruire


Satisfacţia faţă de locul de muncă

• deşi aproximativ 65% dintre tineri se declară mulţumiţi de locul lor de muncă (în sfera vieţii personale), peste 80% (procente cumulate) dintre ei apreciază că şansa tinerilor de a avea un loc de muncă reprezintă o problema/un element critic (în sfera vieţii sociale), fapt ce poate declanşa îngrijorări legate de perspectiva găsirii sau schimbării locului de muncă;

• gradul de satisfacţie faţă de locul de muncă este mai ridicat în rândul bărbaţilor (circa 55%), decât în rândul femeilor (circa 48%);

• cei mai mulţumiţi de locurile de muncă sunt tinerii din regiunile Bucureşti-Ilfov, Sud-Muntenia şi Vest (aprox. 72%) faţă de cei din regiunile N-E şi S-V (circa 50%)


Satisfacţia faţă de veniturile obţinute

• deşi reprezintă un element critic, în planul subiectiv, al percepţiilor se observă o creştere în timp a procentului persoanelor care evaluează în mod pozitiv veniturile pe care le obţin comparativ cu 2007 (aprox. 44% dintre tineri se declară “mulţumiţi” şi ”foarte mulţumiţi” de veniturile pe care le obţin, comparativ cu circa 24% care afirmau aceasta la nivelul anului 2007);

• bărbaţii (43%) se declară mulţumiţi într-un procent mai mare decât femeile (31%) de veniturile obţinute;

• cu cât nivelul de instruire/educaţie creşte, scade gradul de nemulţumire faţă de veniturile obţinute; cele mai “nemulţumite” de veniturile pe care le obţin sunt persoanele cu un nivel de instruire mai scăzut;

• cei mai mulţumiţi de veniturile lor sunt tinerii din regiunile Bucureşti-Ilfov şi Sud-Muntenia

• cei mai nemulţumiţi de veniturile pe care le obţin sunt tinerii din regiunea N-E;


Satisfacţia faţă de sănătatea proprie

• peste 85% dintre tineri afirmă că sunt mulţumiţi de sănătatea personală – populaţia investigată fiind formată din tineri este normal ca evaluarea sănătăţii să fie pozitivă;

• bărbaţii îşi manifestă gradul de satisfacţie într-o proporţie mai mare decât femeile (circa 33% bărbaţi se declară “foarte mulţumiţi” de sănătatea proprie faţă de circa 25% femei)

Satisfacţia faţă de condiţiile de locuire

• deşi circa 70% dintre tineri declară că nu deţin o locuinţă (co)proprietate personală şi circa 94 procente cumulate apreciază că şansa tinerilor de a avea o locuinţă corespunzătoare “reprezintă o problemă” şi “reprezintă o problemă foarte serioasă”, totuşi, peste 80% dintre ei afirmă că sunt mulţumiţi de condiţiile de locuire – astfel, modul subiectiv în care tinerii îşi evaluează condiţiile de locuire (satisfacţia faţă de aceste condiţii) subliniază ca acest concept evaluativ – calitatea vieţii - este rezultanta raportării condiţiilor de viaţă la necesităţile, aspiraţiile tinerilor;

• problema pe care o reprezintă pentru tineri accesul la o locuinţă personală este corelată cu nivelul veniturilor pe care tinerii le obţin, cu accesul la credite pe termen lung pentru achiziţia de locuinţe/terenuri, precum şi cu situaţia existentă pe piaţa imobiliară (scumpirea excesivă a locuinţelor şi terenurilor pentru locuinţe, a materialelor de construcţie, le face inaccesibile tinerilor)


Satisfacţia faţă de relaţiile cu familia

• datele de cercetare, extrem de stabile în acest domeniu, indică faptul că familia reprezintă suportul fundamental dar şi o valoare extrem de importantă pentru tineri; familia constituie un suport esenţial nu doar emoţional, afectiv dar şi socio-economic (aprox. 95% dintre tineri, procente cumulate, afirmă că sunt “mulţumiţi” şi “foarte mulţumiţi” de relaţiile lor cu familia);

• gradul de satisfacţie faţă de relaţiile cu familia este mai mare în rândul tinerilor care au copii (65%) faţă de cei care nu au copii (53%)

Satisfacţia faţă de modul de petrecere a timpului liber

• marea majoritate a tinerilor (peste 70%) se declară mulţumiţi de modalităţile în care îşi petrec timpul liber, deşi alternativele de petrecere a timpului liber sunt limitate.


III. Accesul tinerilor la diverse bunuri(telefon mobil, computer, internet, maşină, locuinţă)

• marea majoritate a tinerilor deţin elemente ale tehnicii de comunicaţie (telefon mobil - peste 90%, computer -circa 70%);

• comparativ cu anul 2007 se constată o creştere importantă a numărului de tineri care deţin un computer personal şi conexiune la internet la domiciliu;

• mai multe persoane necăsătorite (circa 73%) afirmă că deţin un computer personal faţă de cele căsătorite (circa 62%) – situaţia se menţine şi în ceea ce priveşte internetul la domiciliu;

• procentul tinerilor care afirmă că au un computer acasă creşte odată cu creşterea nivelului de educaţie – la fel şi în privinţa internetului la domiciliu;

• au computer acasă circa 80% dintre tinerii din mediul urban, faţă de 55% tineri din mediul rural;

• în schimb, internetul la domiciliu este prezent la jumătate dintre tineri;

• au internet acasă mai mulţi bărbaţi decât femei (55% fata de 48%) şi mai mulţi tineri din grupa de vârstă 20-24 ani (circa 60%), faţă de tinerii din celelalte grupe de vârstă (49%);

• internetul este prezent la circa 68% tineri din mediul urban faţă de circa 30% tineri din mediul rural;


• în timp ce aprox. 88% dintre tinerii din regiunea Bucureşti-Ilfov şi peste 60% dintre tinerii din regiunea Centru au internet acasă, peste 70% din tinerii din regiunea S-V şi peste 60% dintre tinerii din regiunea Sud-Muntenia nu au;

• se constată o pondere mare a tinerilor care nu au maşină personală (peste 70%); dintre cei care afirmă că au maşină personală, cei mai mulţi sunt bărbaţi – 33% faţă de 25% femei; o dată cu creşterea grupei de vârstă creşte şi procentul celor care deţin o maşină personală, ajungând la circa 43% pentru tinerii din grupele de vârstă 25-29 ani şi 30-35 ani; persoanele căsătorite (43%) afirmă că deţin o maşină personală într-un procent mai mare decât cele necăsătorite (19%);

• se constată o pondere mare a tinerilor care nu deţin o locuinţă (co)proprietate personală (circa 70%); procentul acestora descreşte o dată cu creşterea grupei de vârstă: de la circa 85% pentru cei din grupele de vârstă 14-19 ani şi 20-24 ani până la 60% pentru cei din grupa de vârstă 25-29 ani şi 42% pentru cei din grupa de vârstă 30-35 ani); deţin o locuinţa (co)proprietate majoritatea tinerilor căsătoriţi şi doar 17% dintre cei necăsătoriţi;

• cu excepţia întreprinzătorilor pe cont propriu, care deţin în proporţie de peste 55% o locuinţă în proprietate, celelalte categorii deţin o astfel de locuinţă într-o proporţie mult mai mică;


IV. Veniturile şi nevoile subiective de consum ale familiilor tinerilor

• deşi veniturile pe care tinerii le obţin reprezintă un element critic, totuşi se constată o îmbunătăţire a situaţiei percepute privind raportul venituri-nevoi de consum ale familiilor tinerilor; astfel, cei mai mulţi tineri (38%) apreciază că veniturile familiei le ajung pentru un trai decent, iar circa 25% consideră că reuşesc să-şi cumpere şi unele bunuri mai scumpe;

• totuşi, o parte considerabilă dintre tineri percep ca veniturile familiei le ajung “numai pentru strictul necesar”(22%) sau chiar “nici pentru strictul necesar” (aprox. 9%); deci, aprox o treime dintre tineri consideră că veniturile familiilor din care fac parte sunt insuficiente;

• pentru 30% dintre tinerii care au copii, “veniturile le ajung numai pentru strictul necesar”;

• veniturile a 14% dintre tinerii din mediul rural “nu ajung nici pentru strictul necesar”, în timp ce doar 5% dintre tinerii din mediul urban au această percepţie;

• dintre tinerii care consideră că veniturile familiei “nu le ajung nici pentru strictul necesar” sau că veniturile “ajung numai pentru strictul necesar” cei mai mulţi sunt din regiunea N-E.


V. Percepţii asupra unor componente ale sferei vieţii sociale

• în sfera vieţii sociale, aprecierea dominantă este ca accesul tinerilor din România la formele de învăţământ dorite nu reprezintă o problemă;

• accesul tinerilor la o locuinţă corespunzătoare, corupţia în societate, şansa tinerilor de a avea un loc de muncă, condiţiile de trai ale tinerilor, condiţiile necesare pentru întemeierea unei familii – sunt apreciate de marea majoritate a tinerilor ca “reprezentând o problemă” şi “reprezentând o problemă foarte serioasă”

• Accesul la un loc de muncă – deşi rata şomajului în rândul tinerilor a scăzut, totuşi aprecierile tinerilor cu privire la şansa lor de a avea un loc de muncă sunt negative/pesimiste (peste 80% considerând că reprezintă o problemă);

• Accesul la o locuinţă corespunzătoare – este apreciat că reprezintă punctul critic/o problemă foarte serioasă pentru cei mai mulţi tineri (94%)


• Accesul la educaţie – indică masura percepţiei tinerilor cu privire la egalitatea de şanse existente în societate; majoritatea tinerilor percep că accesul la formele de învăţământ dorite “nu reprezintă o problemă”; femeile percep aceasta într-o măsură mai mare decât bărbaţii;

• Condiţiile pentru întemeierea unei familii – sunt corelate cu accesul extrem de redus al tinerilor la o locuinţă (co)proprietate personală, dar şi cu accesul tinerilor la un loc de muncă ce le-ar permite întreţinerea unei familii; sunt percepute ca reprezentând o problemă pentru majoritatea tinerilor căsătoriţi (peste 55%), faţă de cei necăsătoriţi (circa 45%)

• Condiţiile de trai ale tinerilor – sunt percepute ca reprezentând o problemă de marea majoritate a tinerilor (peste 80%)

• Corupţia în societate – reprezintă un punct critic la nivelul vieţii sociale; ea “reprezintă o problemă foarte serioasă” pentru aprox. 70% dintre tineri, iar pentru aprox. 25% “reprezintă o problemă”.


49,2

10,7 2,8 37,3

Mai bună Aproximativ la felMai proastă NŞ/NR

35,2

44,8

12,47,6

Mai bine Aproximativ la felMai prost NŞ/NR

Cum este viaţa dumneavoastră în prezent comparativ cu cea de acum un an?

Cum credeţi că veţi trăi peste un an?


Cât de mulţumit sunteţi de… ?

0,9

0,2

0,3

0,3

1

1,4

0,3

9,3

1,7

6,2

3,7

27,6

15

7,7

44,1

12,8

14,6

8,9

27,3

19,2

19,6

4,7

77,4

87,2

80,8

93,4

70,1

64,5

0 20 40 60 80 100

Modul în care vă petreceţitimpul liber

Relaţiile cu familia

Condiţiile în care locuiţi

Sănătatea proprie

Veniturile obţinute

Locul de muncă

Nivelul de educaţie

NŞ/NR/NC Nemulţumit şi foarte nemulţumit

Nici mulţumit, nici nemulţumit Mulţumit şi foarte mulţumit


Cât de mulţumit sunteţi de locul dvs. de muncă?pe regiuni de dezvoltare

0

11,2

14,3

72

75,5

2,7

0,8

2,7

0

1,9

2,4

0,1

14

12,4

19,5

12,1

14,7

24,4

10,9

10,2

24,5

23

15,1

13,7

28,2

23,6

68,5

49,9

60

74

52,3

65,4

0 10 20 30 40 50 60 70 80

N-E

S-E

Sud-Muntenia

S-V

Vest

N-V

Centru

Bucuresti-Ilfov

NŞ/NR Nemulţumit şi foarte nemulţumit Nici mulţumit, nici nemulţumit Mulţumit şi foarte mulţumit


Cât de mulţumit sunteţi de veniturile pe care le obţineţi?pe regiuni de dezvoltare

0 8,1

19,6

25,7

47,2

66,2

1,4

0,7

1,5

0

0

2,4

1,1

27,4

32,7

28,3

19

26,5

44,6

31,8

26,4

25,6

34,9

20,1

36,3

30,9

35,4

28,2

46,4

59,9

35,4

36,1

0 10 20 30 40 50 60 70

N-E

S-E

Sud-Muntenia

S-V

Vest

N-V

Centru

Bucuresti-Ilfov

NŞ/NR Nemulţumit şi foarte nemulţumit

Nici mulţumit, nici nemulţumit Mulţumit şi foarte mulţumit


Cât de mulţumit sunteţi de condiţiile în care locuiţi?pe regiuni de dezvoltare

08,6

14,3

9,5

88,2

81,9

0,6

0

0

1,4

0

0

0,6

4,5

8,2

7,2

4,2

4,4

5,8

5,7

16,1

13,8

6

9,4

15,4

14,9

78,8

80,4

81,5

77,9

75,8

84,9

0 20 40 60 80 100

N-E

S-E

Sud-Muntenia

S-V

Vest

N-V

Centru

Bucuresti-Ilfov

NŞ/NR Nemulţumit şi foarte nemulţumit Nici mulţumit, nici nemulţumit Mulţumit şi foarte mulţumit


Cum apreciaţi veniturile familiei dumneavoastrăîn raport de necesităţile?

8,6

22,6

38,6

1,9

4

24,3

0 25 50 75 100

NŞ/NR

Reuşim să avem tot ce ne trebuie, fără să ne restrângem dela ceva

Reuşim să cumpărăm şi unele bunuri mai scumpe, dar curestrângeri în alte domenii

Ne ajung pentru un trai decent, dar nu ne permitemcumpărarea unor bunuri mai scumpe

Ne ajung numai pentru strictul necesar

Nu ne ajung nici pentru strictul necesar


În care dintre următoarele situaţii vă aflaţi?

31,1

13,5

29,3

51,3

68,6

90,4

67,9

85

70,1

48,5

31,3

9,3

1

1,5

0,6

0,2

0,1

0,3

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Deţin o locuinţă(co)proprietate personală

Folosesc o maşină care esteproprietatea altcuiva

Am maşină personală

Am internet acasă

Am un computer acasă

Am un telefon mobil personal

Da Nu NR


Accesul tinerilor la diverse bunuri – computer personalpe regiuni de dezvoltare

57,7

69,2

67,8

50,4

70,8

71,3

71,7

94,5

42,3

30,8

32,2

49,6

28,5

28,7

28,3

4,8

0

0,7

0

0

0

0

0,7

0

0% 20% 40% 60% 80% 100%

N-E

S-E

Sud-Muntenia

S-V

Vest

N-V

Centru

Bucuresti-Ilfov

Da Nu NR


Accesul tinerilor la diverse bunuri – internet la domiciliupe regiuni de dezvoltare

42

55,4

38,8

29,6

52,7

51,5

60,6

87,7

58

44,6

61,2

70,4

46,5

48,5

39,4

11,6

0

0,7

0

0,8

0

0

0

0

0% 20% 40% 60% 80% 100%

N-E

S-E

Sud-Muntenia

S-V

Vest

N-V

Centru

Bucuresti-Ilfov

Da Nu NR


Accesul tinerilor la diverse bunuri – maşină personalăpe regiuni de dezvoltare

23,9

32,4

32,1

20,3

28,6

29,8

30

36,7

75,3

67,1

67,5

78,6

70,7

69,7

70

62

0

1,3

0,8

0,5

0,4

1,1

0,7

0,5

0% 20% 40% 60% 80% 100%

N-E

S-E

Sud-Muntenia

S-V

Vest

N-V

Centru

Bucuresti-Ilfov

Da Nu NR


Accesul tinerilor la diverse bunuri – locuinţăpe regiuni de dezvoltare

35

25,8

25,7

33,5

39,6

35,2

27,1

29,5

64,2

73,1

72,7

65,9

59,7

64,1

72,9

67,6

0

2,9

0,8

1,1

1,6

0,6

0,7

0,7

0% 20% 40% 60% 80% 100%

N-E

S-E

Sud-Muntenia

S-V

Vest

N-V

Centru

Bucuresti-Ilfov

Da Nu NR


21,4 0,3

78,4

DA NU NŞ/NR

44,7

55,3

0

DA NU NŞ/NR

URBAN

Accesul tinerilor la diverse bunuri - computer personal

RURAL


Accesul tinerilor la diverse bunuri - internet la domiciliu

0,3 67,5

32,2

DA NU NŞ/NR

70,6

29,40

DA NU NŞ/NR

RURALURBAN


Accesul tinerilor la diverse bunuri - maşină personală

0,9

65,6

33,5

DA NU NŞ/NR

RURALURBAN

0,3

76,2

23,5

DA NU NŞ/NR


1,4 35,8

62,8

DA NU NŞ/NR

Accesul tinerilor la diverse bunuri - locuinţă proprietate personală

RURALURBAN

0,6 24,7

74,7

DA NU NŞ/NR


Cum apreciaţi situaţia prezentă în ţara noastră în ceea ce priveşte… ?

25,6

2,8

2,2

2,6

2

1,4

1,182,7

93,8

39

71,8

80,4

93,1

17,4

4,1

16,2

4,8

58,8

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

coruptia in societate

conditiile de trai ale tinerilor

conditiile necesare pentruintemeierea unei familii

accesul la formele deinvatamant dorite

sansa tinerilor de a avea olocuinta

sansa tinerilor de a avea unloc de munca

NŞ/NR reprezinta o problema nu reprezinta o problema


EDUCAŢIE ŞI MUNCĂ


Satisfacţia muncii

• Elementul cel mai apreciat în ceea priveşte locul de muncă este, că şi în anul precedent, mediul colegial plăcut, pentru mare majoritate a tinerilor (84%).

• Urmează, pe locul al doilea, relaţiile mulţumitoare cu superiorii (75% dintre tineri), probând faptul că locul de muncă la români este evaluat în primul rând prin prisma relaţiilor sociale.

• De asemenea, majoritatea tinerilor considera ca îşi pot folosi cunoştinţele, capacităţile la locul de muncă (73%), că pot avea siguranţa locului de muncă (62%), dar şi ca au şanse de promovare (50%).

• În schimb, sub 50% dintre tineri declară că sunt satisfăcuţi de salariu, dar într-o uşoară creştere faţă de 2007 (48% în 2008, 43% în 2007), iar numai 14% afirma ca deţin o funcţie de conducere la locul de muncă (în descreştere de la 20% în anul precedent).


Opinia tinerilor privind rolul şcolii în societate

• Şcoala este percepută de către majoritatea tinerilor ca neavând un rol determinant în formarea lor pentru viaţă (adecvarea pregătirii la nevoile pieţei muncii).

• Ca şi în anul precedent, şcoala continuă să fie în opinia tinerilor (33%) in primul rând o bază pentru dobândirea cunoştinţelor cu caracter general. 23% dintre tineri percep şcoala ca având un rol important în pregătirea pentru viaţă, precum şi în implicarea activă a elevilor/studenţilor în procesul de învăţare.

• De cealaltă parte, mai puţini tineri consideră că: şcoala organizează activităţi extraşcolare interesante (18%), respectiv, că evaluează corect cunoştinţele elevilor şi studenţilor (16%).

• Percepţia asupra gradului de adecvare dintre şcoală şi piaţa muncii este apropiată de cea înregistrată anul trecut. O pondere redusa a tinerilor (aprox. 17%) considera ca şcoala este adecvata “in mare masura” pieţei muncii. Cei mai mulţi tineri (55%), consideră că şcoala este adaptată “intr-o oarecare masura” realităţilor pieţei muncii, iar aproape o treime dintre aceştia o apreciază mai degrabă ca fiind inadecvata cerinţelor pieţei muncii.

• Pe grupe de vârstă, cât şi pe cicluri de învăţământ absolvite, se observă că tinerii, cu cât înaintează în vârstă şi dobândesc un nivel de instruire mai înalt, cu atât sunt mai puţin încrezători în capacitatea şcolii de a se adapta cerinţelor pieţei muncii. Astfel, dacă cca. 20% dintre tinerii sub 19 ani (majoritatea liceeni) cred în mare măsură că şcoala este adaptată pieţei, în schimb, cei de peste 25 ani mai cred acest lucru doar în proporţie de 12%.

• Ca tendinţe generale, se remarca faptul că, din punct de vedere al mediului de rezidenţă, cei mai încrezători în şcoală sunt tinerii din mediul rural şi mic-urban (tinerii de la sate şi cei din oraşe sub 30000 loc.), iar după statutul socioprofesional, cei mai sceptici se dovedesc a fi operatorii independenţi (patronii şi liberii întreprinzători), ei crezând doar în proporţie de 6% că şcoala este adaptată pieţei muncii.


Importanţa atribuită cursurilor de formare extraşcolară

• Alături de şcoală, o formă de învăţare care câştigă teren în societatea actuală o constituie participarea la cursuri de pregătire şi de formare profesională extraşcolară. Astfel, 15% dintre tineri au participat în ultimele 12 luni la cursuri de pregătire din afara ariei curriculare, valoare similară cu cea constatată în anul precedent (14%).

• Cum era de aşteptat, cel mai bine reprezentaţi au fost tinerii între 20 şi 24 de ani, aflaţi în perioada de tranziţie între şcoală şi muncă: cca. 19%, depăşind cu 4 procente media naţională înregistrată. În schimb, pe măsură ce procesul profesionalizării se încheie, scade şi ponderea celor care urmează astfel de cursuri: doar 11-12% tineri de peste 25 de ani.

• De asemenea, participarea la cursuri de formare este determinată, semnificativ, de statutul socioprofesional. Astfel, tinerii cu meserii intelectuale rămân deschişi în continuare spre învăţare în pondere de 35%, urmaţi la distanţă de patroni şi liberi întreprinzători (21%), respectiv de elevi şi studenţi (20%). Urmează persoanele ocupate, cu studii medii (aproape 17%), în timp ce muncitorii calificaţi (9%) sau necalificaţi (7%) sunt cel mai puţin interesaţi în a urma astfel de cursuri de învăţare. Tinerii şomeri apelează în destul de mică măsură, la cursuri de formare (10%)


• În preferinţele tinerilor privind cursurile extraşcolare, se înregistrează unele tendinţe diferite faţă de anul precedent. De exemplu, interesul pentru cursuri din domeniul afacerilor, contabilităţii, conducerii şi organizării firmei (management, marketing, resurse umane, PR) s-a dublat faţă de anul anterior, de la 10% în 2007 la 20% în 2008.

• S-a înjumătăţit insa ponderea celor interesaţi de calculatoare şi informatică, de la 18% în 2007 la 10% în 2008.

• În preferinţele tinerilor, în 2008, găsim următoarea ierarhie:

1. Cursuri în domeniul afacerilor, contabilităţii, conducerii şi organizării firmei: 20%

2. Cursuri de informatică şi calculatoare: 10%

3. Cursuri de meserii în servicii şi industrie: 8,5%

4. Cursuri de limbi străine: 8%

5. Cursuri de artă-cultură: 7%

6. Cursuri de asistenţă medicală şi socială: 6,7%

7. Cursuri de management educaţional, formare de formatori, consiliere, psihopedagogie: 6,7%

8. Cursuri în domeniul vânzărilor şi imobiliare: 5%.


Tendinţe pe piaţa educaţiei extraşcolare

Urmărind relaţia dintre cererea şi oferta educaţională extraşcolară, putem constata următoarele tendinţe:

• Tinerii se orientează, în majoritatea lor, spre oferta de educaţie extraşcolară a instituţiilor publice: 56%, faţă de numai 35% care apelează la firme private şi 9% care apelează sau au apelat la organisme neguvernamentale şi nonprofit

• Alte dezechilibre asemănătoare se pot constata în domeniul calculatoarelor şi informaticii (25% ofertanţi faţă de 10% beneficiari tineri), limbilor străine (23% faţă de 8%), artei şi culturii (1% faţă de 7,4%).


Intensitatea nevoii de cursuri la tineri

Urmărind distribuţia intensităţii nevoii de cursuri a tinerilor, în câteva domenii de vârf, se poate constata următoarea ierarhie (intensitatea nevoii este exprimată procentual, maximum fiind 100%):

1. Iniţiere în afaceri: 55,8%2. Comunicare: 51%3. Negociere în afaceri: 50%4. Team-building: 49%5. Management, marketing: 47%6. Leadership: 43%7. Scriere proiecte de finanţare: 36,6%8. Animator de tineret: 31,8%

Competenţe lingvistice în rândul tinerilor

În ceea ce priveşte cunoaşterea limbilor străine de circulaţie internaţională, au reieşit următoarele tendinţe:• 6,3% dintre tineri afirma o cunoaştere “foarte bună” a cel puţin o limbă străină de circulaţie, iar 30,6% o cunoaştere “bună”, totalizând aproape 40% din populaţia tânără cunoscătoare a unei limbi străine.• Pe grupe de vârstă, competenţa lingvistică cea mai mare o are generaţia de 20 – 24 de ani, însumând aproape 50% din totalul acestei grupe de vârstă.• Urmează tinerii sub 20 de ani (42% buni şi foarte buni cunoscători), în timp ce tinerii între 25 şi 29 de ani se declară cunoscători ai unei limbi străine în proporţie de 35,7%. Cele mai slabe competenţe lingvistice le au tinerii între 30 şi 35 de ani, doar 22% dintre aceştia cunoscând “bine” şi “foarte bine” o limbă străină de circulaţie.


16,7

16,7

18

23

23

33,6

36

26

21

16

16

17

0 20 40 60 80 100

evalueaza corect cunostinteleelevilor/studentilor

raspunde nevoilor pieteimuncii

organizeaza activitatiextrascolare interesante

angajeaza elevii/studentii inprocesul de invatare

pregateste tinerii pentru viata

formeaza o cultura generala

in mare masura 2008 in mare masura 2007

În ce măsură consideraţi că şcoala... ? (%) comparaţie 2007 - 2008


În ce măsură consideraţi că şcoala... ? (%) 2008

16,7

16,7

18

23

23

33,6

48,6

55

40

46,5

49,3

51

0 10 20 30 40 50 60

evalueaza corect cunostintele elevilor/studentilor

raspunde nevoilor pietei muncii

organizeaza activitati extrascolare interesante

pregateste tinerii pentru viata

implica activ elevii si studentii in procesul de invatare

formeaza o cultura generala

in mare masura intr-o oarecare masura


În ce măsură şcoala răspunde nevoilor pieţei muncii (%)distribuţia răspunsurilor pe grupe de vârstă 2008

16,7

22,3

16,4

13

12

55

52,5

56,8

56,5

55,7

0 10 20 30 40 50 60 70 80

in general

14 - 19 ani

20 - 24 ani

25 - 29 ani

30 - 35 ani



În ce măsură şcoala răspunde nevoilor pieţei muncii (%)distribuţia răspunsurilor pe cicluri de învăţământ 2008

16,7

24,1

24

24

17

13,7

10,5

9,4

13

55

44,8

54,5

45,6

58,5

55,1

66,6

56,3

58

0 10 20 30 40 50 60 70 80

in general

fara scoala/4 clase

8 clase

10 clase

profesionala

liceu

postliceala

studii universitare

studii postuniversitare



În ce măsură şcoala răspunde nevoilor pieţei muncii (%)distribuţia răspunsurilor pe ocupaţii 2008

16,7

19,4

24

13,1

12

6,2

16,3

20

55

55

50

60,4

58,6

56,2

48,3

46

0 20 40 60 80

in general

elev, student

agricultor, muncitor necalificat

muncitor calificat, maistru, mestesugar

functionar cadru mediu, lucrator in comert

patron, proprietar de mic magazin, intreprinzator pe cont propriu

angajat sau liber profesionist cu studii superioare, manager,functionar public

somer in cautarea unui loc de munca



În ce măsură şcoala răspunde nevoilor pieţei muncii (%)distribuţia răspunsurilor pe mediu de rezidenţă şi mărimea localităţii urbane 2008

16,7

21,8

15,7

7,3

20

10,5

55

54,4

49

71,5

45

60

0 10 20 30 40 50 60 70 80

in general

comune, sate

oras sub 30 mii loc.

oras intre 30 si 100 mii loc.


oras de peste 200 mii loc.



Gândindu-vă la locul dvs. de muncă,în care dintre următoarele situaţii vă aflaţi? (%)

Comparaţie 2007 - 2008

78

75

69

61

48

43

20

84

75

73

62

50

46

14

0 20 40 60 80 100

lucrez intr-un mediu colegial plavut

sunt multumit de relatiile cu superiorii

imi pot folosi capacitatile, cunostintele

am siguranta locului de munca

am sanse de promovare

sunt bine platit

detin o functie de conducere

2007 2008


Ponderea tinerilor care au participat în ultimele 12 luni la un curs de pregătire şi formare profesională în afara programului şcolar

comparaţie 2007 -2008

14

15

86

85

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

2007

2008

danu


Ponderea tinerilor, pe grupe de vârstă, care au participatîn ultimele 12 luni la un curs de pregătire şi formare profesională

în afara programului şcolar - 2008

15

16,7

18,6

11,2

12,8

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20

in general

14 - 19 ani

20 - 24 ani

25 - 29 ani

30 - 35 ani


Ponderea tinerilor, pe ocupatii, care au participat in ultimele 12 luni la un curs de pregătire şi formare profesională în afara programului şcolar - 2008

15

20

4

9,3

16,6

21

35

10

0 5 10 15 20 25 30 35 40

in general

elev, student

agricultor, muncitor necalificat

muncitor calificat, maistru, mestesugar

functionar cadru mediu, lucrator in comert

patron, proprietar magazin, lucrator pe cont propriu

angajat sau liber profesionist cu studii superioare,manager, functionar public

somer in cautarea unui loc de munca


15

12,7

13

15

28

14,8

0 5 10 15 20 25 30

in general

comune, sate

oras sub 30 mii loc.



oras de peste 200 mii loc.

Ponderea tinerilor, pe medii de rezidenţă şi pe mărimea localităţii, care au participat în ultimele 12 luni la un curs de pregătire şi

formare profesională în afara programului şcolar - 2008


4,9

6,7

6,7

7,4

8,6

9,8

8

19,6

2,7

6,7

6,9

4,4

5,9

8,4

18,3

11,1

0 5 10 15 20 25

v anzari,imobiliare,comert

management educational,f ormarede f ormatori,consiliere,psihologie

asistenta medicala si sociala,baby -sitting

arta,cultura

limbi straine

meserii in serv icii si industrie

calculatoare,inf ormatica

af aceri,contabilitate, notiuni deconducerea si organizarea f irmei

2008 2007

Principalele cursuri de formare/pregătire urmate de tineriîn ultimele 12 luni (%)

comparaţie 2007 - 2008


Comparaţie între cererea de educaţie (ponderea cursanţilor tineri)şi ponderea ofertei firmelor şi instituţiilor (%) - 2008

4,9

6,7

7,4

8

8,6

9,8

19,6

5

5

11

23

18

25,5

40

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

vanzari,imobiliare,comert

management educational,formare deformatori,consiliere,psihologie

arta,cultura

limbi straine

meserii

calculatoare,informatica

afaceri,contabilitate, notiuni de conducerea si organizareafirmei

ponderea oferteiponderea cererii (cursantilor tineri)


Tipul de instituţie la care apelează tinerii pentru a urmaun curs de formare/pregătire extraşcolară - 2008 (%)

Firma privata35

ONG9

Institutie publica56


Intensitatea interesului pentru cursuri - 2008(intensitatea este exprimata procentual, maximum=100%)

31,5

36,7

43

47

49,5

50

50

51

55,8

0 10 20 30 40 50 60

Animator de tineret

Scriere propuneri de finantare

Leadership

Management

Team-building

Marketing

Negociere in afaceri

Comunicare

Initiere afaceri


Cum vă evaluaţi cunoştinţele la o limbă străină de circulaţie internaţională? (%) - 2008

30,6

6,3

0

5

10

15

20

25

30

35

cunoastere buna cunoastere foarte buna


Cum vă evaluaţi cunoştinţele la o limbă străinăde circulaţie internaţională? (%)

comparaţie pe grupe de vârstă 2008

17,7

29,4

36,436

30,6

4,86,310,4

4,86,3

0

5

10

15

20

25

30

35

40

in general 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-35 ani

cunoastere buna cunoastere foarte buna


RELAŢII DE FAMILIE


1. Importanţa familiei: deşi la nivel naţional se semnalează o creştere a ratei divorţului, familia ocupă primul loc pentru tineri, în ceea ce priveşte importanţa comparativ cu alte aspecte ale vieţii sociale.

2. «A fi realizat în viaţă» implică căsătoria şi a avea copii pentru aproape jumătate din respondeţi. Procentele cresc cu înaintarea în vârsta, astfel că 69,2% din respondenţii din grupa 30-35 consideră că trebuie să ai copii pentru a fi împlinit. Ca şi în 2007, regiunea S-V este pe primul loc în afirmarea acestor valori, însă per ansamblu, nu se poate spune că există diferenţe majore între regiunile de dezvoltare pentru această dimensiune.

3. Distribuţia responsabilităţilor partenerilor de viaţă, nu diferă semnificativ faţă de anul 2007. Diferenţele intre familia din mediul urban şi cea din mediul rural sunt semnificative (mai mult de 22 de puncte procentuale) in ceea ce priveşte percepţia privind următoarele aspecte: gestionarea banilor, curăţenie, prepararea hranei, şireparaţii în cadrul gospodăriei.

4. Majoritatea respondenţilor consideră că a avea doi copii reprezintă o condiţie dezirabilă pentru o familie.


5. Vârsta optimă a căsătoriei este văzută în acelaşi fel de către fete cât şi de către băieţi: între 22 şi 25 de ani pentru fete, şi între 26 şi 29 pentru băieţi.

6. Mai mult de jumătate dintre tineri au aceleaşi opinii cu părinţii despre religie, modul de a se comporta în societate, alegerea studiilor/carierei, căsătorie.

7. În ceea ce priveşte distribuţia opiniilor pe grupe de vârstă, se observă ca pe masura ce vârsta tinerilor creste, opiniile lor sunt mai apropiate de cele ale părinţilor: referitor la “căsătorie”, respondenţii cu vârsta de 15 ani sunt de acord cu părinţii lor în proporţie de 44,9%, în timp ce cei cu vârsta de 35 de ani sunt de acord în proporţie de 70,2%; referitor la «viaţa sexuală», 27,1% dintre respondenţii de 15 ani sunt de acord cu părinţii lor, pentru ca procentul să crească până la 52,9% pentru cei cu vârsta de 25 de ani.


50,8

82,5

37,9 34,8 38,444,8

3,8

45

16,1

50,2 50,3

44,3

38,8

11,7

111,6 11,4

38,4

15,2

83,4

3,4

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Munca Familia Prietenii Timpulliber

Religia Scoala Politica

Puţin sau deloc important

Destul deimportant

Foarteimportant

Importanţa acordată familiei în comparaţie cualte aspecte din viaţa tinerilor


Ponderea tinerilor care consideră că pentru a fi considerat realizat, trebuie ...

43,950,9

58,965,8

0

50

100

14-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-35 ani

… să fii căsătorit

46,6 52,861,4

69,2

0

50

100

14-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-35 ani

… să ai copii


Ponderea tinerilor care consideră că pentru a fi considerat realizat,cineva trebuie să ...

în funcţie de regiunea de dezvoltare

53,7 55 50,366,1 58 62,4 54 55,5 56,4

0

20

40

60

80

100

Bucureşti Ilfov Vest Nord Vest Sud Vest Centru Sud Sud Est Nord Est Toată Ţara

... aibă copii

54,5 46,7 43,7 66,9 51,9 63,4 48,4 54,4 53,7

020406080

100

BucureştiIlfov

Vest Nord Vest Sud Vest Centru Sud Sud Est Nord Est Toată Ţara

... fie căsătorit


Diviziunea responsabilităţilor în familie

26,2

49,1

49,1

74,1

77,4

77,9

86,5

92,8

0,8

49,4

49,3

26

24,5

10,7

1

12,1

0,5

71,7

0,9

1

8,7

0,7

11

20,5

0,7

5,1

0,8

0,6

0,7

0,8

0,7

0,8

0,6

0,8

1,6

64,4

0 20 40 60 80 100

Reparaţii

Pregătirea hranei

Curăţenie

Cumpărături zilnice

Îngrijirea copiilor

Gestiunea banilor

Asigurarea veniturilor

Educaţia copiilor

Luarea de decizii importante

Amândoi FemeiaBărbatul NS/NR


Diviziunea responsabilităţilor în familie distincţie urban-rural

33

60,6

60,6

70,4

79,5

81,8

83,3

90

94,6

0,6

38,1

37,4

20,5

18,8

8,8

0,3

8,1

0,4

64,5

0,4

1,2

7,9

0,9

8,4

15,2

0,9

2,9

0 20 40 60 80 100

Reparatii

Pregatirea hranei

Curatenie

Cumparaturi zilnice


Gestiunea banilor


Educatia copiilor


Amândoi Femeia Barbatul

17,4

34,2

34,2

56,7

67,2

71,8

71

81,9

90,5

1,1

64,1

64,7

33,2

32,1

31,2

1,3

17,4

0,6

81,1

1,5

0,8

9,7

0,4

14,5

27,5

0,4

7,8

0 20 40 60 80 100

Reparatii

Pregatirea hranei

Curatenie

Cumparaturi zilnice


Gestiunea banilor


Educatia copiilor


Amândoi Femeia Barbatul

URBAN RURAL


Vârsta căsătoriei pentru o fată

24,5

4,5

3,2

21,7

0,7

15,6

54,2

3,23,7

0,511,9

56,2

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Până în 18 ani 18-21 ani 22-25 ani 26-29 ani 30 şi peste NS/NR

Părerea băieţilor Părerea fetelor


Vârsta căsătoriei pentru un băiat

3,2

13,6

48,830,9

0,2

3,2

4,612,5

50,7

28,5

0

3,7

0

20

40

60

80

100

Până în 18 ani 18-21 ani 22-25 ani 26-29 ani 30 ani şi peste NŞ/NR

Părerea băieţilor Părerea fetelor


Au aceeaşi părere cu părinţii în legătură cu...

56,353

78,3

62,7

58,4

38,3

33

82,5

36,5

41,2

60

62,8

75,7

78,7

0 20 40 60 80 100

... viaţa sexuală

... politica

... căsătoria

... alegerea studiilor, cariera

... modul de comportaresocială

... religia

...petrecerea timpului liber

Tineri din rural Tineri din urban



49,558,8

74,6

60,5

55,8

37,9

29,6

77,3

39,7

41,8

62,3

64,8

78,8

83

0 20 40 60 80 100

... viaţa sexuală

... politica

... căsătoria



... religia

…petrecerea timpului liber

Masculin Feminin



63,254,1

60,9

71,9

67,9

44,9

36,2

27,1

82,5

52,9

44,4

59,5

55,6

75,7

75,781,2

81,2

60,9

70,2

40

37

0 20 40 60 80 100

... viaţa sexuală

... politica

... căsătoria



... religia

…modul de a petrece timpulliber

15 ani 25 ani 35 ani


VALORI ŞI TOLERANŢĂ


Ierarhia principalelor aspecte din viaţa tinerilor, conform aprecierilor acestora, este următoarea: familie, prieteni, timp liber, muncă, religie, şcoală şi la diferenţă mare politica

Cel mai important aspect în viaţa tinerilor este familia, iar cel mai puţin important este politica (dintre cele prezentate spre evaluare respondenţilor). Valorile cu care tinerii rezonează mai mult sunt familia, realizarea/împlinirea de sine şi credinţa în Dumnezeu, iar cele cu care se identifică mai puţin sunt patriotismul, participarea civică, toleranţa. După variabilele socio-demografice se observă că:

• femeile sunt mai preocupate de aspectele religioase şi consideră credinţa în Dumnezeu mai importantă comparativ cu bărbaţii;

• în mediul urban sunt mai importante: munca, timpul liber, realizarea de sine, prosperitatea, siguranţa. În rural sunt mai importante credinţa în Dumnezeu, pacea, democraţia;

• pentru cei de 14-19 ani sunt mai importante aspecte precum prietenii, timpul liber, şcoala şi continuarea studiilor decât pentru celelalte categorii de vârstă; De asemenea, sunt mai importante valori ca democraţia şi egalitatea de şanse. Cei din grupa de vârstă 25-29 de ani valorizează mai mult muncadecât cei mai tineri, şi siguranţa/stabilitatea decât toţi ceilalţi; Credinţa în Dumnezeu este mai importantă la cei din grupa 30-35 de ani, decât la celelalte categorii de vârstă;

• munca este considerată mai importantă în regiunile N-E şi Bucureşti-Ilfov. Prietenii şi timpul liber sunt consideraţi mai importanţi de cei din N-V şi S-E. Religia este mai importantă pentru tinerii din N-E şi S-V,iar Politica pentru cei din Sud şi Bucureşti-Ilfov. Şcoala este mai importantă pentru tinerii din N-E;

• familia este mai valorizată în N-V şi în Centru, credinţa în Dumnezeu în N-V, realizarea de sine în S-V, drepturile şi libertăţile omului în S-E, Democraţia în N-E.


Principalele priorităţi pe termen scurt şi mediu (2-3 ani) ale tinerilor sunt: continuarea studiilor, găsirea unui loc de muncă şi îmbunătăţirea calificării profesionale. Pe segmente, se constată că:

• bărbaţii acordă şcolii o importanţă mai mare şi se gândesc mai mult să deschidă o afacere, sau să se căsătorească, comparativ cu femeile;

• în mediul urban sunt mai importante iniţierea unei afaceri sau îmbunătăţirea calificării profesionale, iar în mediul rural, continuarea studiilor şi găsirea unui loc de muncă;

• la grupa de vârstă 20-24 de ani sunt mai importante aspecte precum obţinerea unei locuinţe proprii, găsirea unei slujbe, dar şi timpul liber ; Tinerii de 25-29 de ani au ca priorităţi (într-o măsură mai mare), căsătoria, obţinerea unei locuinţe proprii, şi găsirea unui loc de muncă. La cei de 30-35 de ani se observă un accent pus pe priorităţi mai de anvergură, care necesită în general un consum mai mare de resurse, cum sunt iniţierea unei afaceri, îmbunătăţirea calificării profesionale, să călătorească/să se distreze, dar şi să aibă un copil.

Cele mai dezavantajate categorii de persoane din punct de vedere al accesului pe piaţa muncii, sunt, în opinia tinerilor, persoanele cu handicap, persoanele infectate cu HIV/SIDA, rromii, şi homosexualii (cel puţin unul din doi tineri le consideră dezavantajate în raport cu ceilalţi). După variabilele factuale percepţia discriminării negative este mai accentuată la:

• femei în ceea ce priveşte: persoanele cu handicap, persoanele infectate cu HIV/SIDA, rromii, ele însele;

• grupa de vârstă 14-19 ani, în ce-i priveşte pe cei infectaţi cu HIV/SIDA, pe homosexuali, rromi sau maghiari. Interesant de observat, la grupa de vârstă 20-24 de ani, există o percepţie mai puternică a discriminării pozitive (avantajare) a tinerilor în ce priveşte accesul pe piaţa muncii;

• zona Moldovei (regiunea N-E);


Ca şi anul trecut, toleranţa cea mai redusă a tinerilor este faţă de foştii dependenţi de droguri, faţă depersoanele infectate cu HIV/SIDA, faţă de homosexuali şi faţă de rromi.

Toleranţa faţă de grupuri minoritare de diverse tipuri (etnice, sexuale, religioase etc.) a fost măsurată pe 3 niveluri: acceptare/respingere faţă de persoanele aparţinând acestor grupuri în calitate de vecini, prieteni, membri ai familiei.

• Gradul de acceptare/respingere a persoanelor ca vecini, indică măsura în care relaţiile intergrupuri pot asigura o convieţuire neconflictuală; nivelul de acceptare cel mai redus se manifestă faţă de: foştii dependenţi de droguri, homosexuali, persoanele infectate cu HIV/SIDA, precum şi faţă de rromi (categorii care întrunesc un grad de acceptare sub 10%); nici faţă de celelalte categorii supuse evaluării (neoprotestanţi, maghiari, persoane provenind din instituţii de ocrotire, persoane cu handicap, refugiaţi) gradul de acceptare nu depăşeşte o medie de 20%.

• Gradul de acceptare/respingere a persoanelor ca prieteni indică măsura în care tinerii se plasează la o distanţă socială mai mică în raport cu membrii grupurilor minoritare supuse evaluării, respectiv disponibilitatea de acceptare a acestora în cercuri apropiate lor; deşi ierarhia celor mai puţin acceptate categorii se păstrează în linii mari, gradul de acceptare este uşor mai redus;

• Gradul de acceptare/respingere a persoanelor ca membri ai familiei indică masura în care tinerii sunt dispuşi să aibă relaţii de maximă apropiere cu persoane aparţinând acestor grupuri, relaţii echivalente cu relaţiile de familie; aceleaşi categorii înregistrează nivelurile de acceptanţă cele mai reduse, în categoria celor care întrunesc mai puţin de 10% alăturându-se, de această dată, maghiarii şi persoanele provenind din instituţii de ocrotire; se remarcă, la acest nivel, o scădere generală a gradului de acceptare (faţa de toate categoriile supuse evaluării).


Percepţia relaţiilor dintre români şi maghiari este destul de segmentată. O treime consideră că acestea sunt relaţii de colaborare, o treime consideră că acestea sunt relaţii de ignorare reciprocă, iar o cincime le văd drept relaţii conflictuale.

În cazul relaţiilor dintre români şi rromi, percepţia tinerilor este mai degrabă negativă: 36% dintre subiecţi cred că avem de-a face cu relaţii confictuale, şi doar 18% că sunt relaţii de colaborare.

Relaţiile dintre maghiari şi rromi sunt mai puţin vizibile pentru tineri. O treime dintre ei se abţin să dea un verdict asupra tipului de relaţie dintre aceste două grupări etnice. Din opţiunile exprimate, cei mai mulţi consideră că este vorba de ignorare reciprocă.

Regiunile în care percepţia relaţiilor interetnice este mai bună (relaţii de colaborare) sunt Nord-Vestul şi Centrul, iar cele în care aceasta indică relaţii conflictuale mai accentuate sunt: Nord-Estul, Sud-Muntenia, Sud-Vestul şi Centrul. Centrul are o poziţie ambivalentă în acest caz, probabil datorită experimentării convieţuirii etnice.


Care este prioritatea dvs. în viitorul apropiat (în următorii 2-3 ani)?

3

4

5

5

8

10

14

20

25

0 5 10 15 20 25 30

Alta

Să plec din ţară

Să mă distrez, săcălătoresc

Să mă căsătoresc

Să iniţiez o afacere

Să am propria locuinţă

Să-mi îmbunăţesccalificarea profesională

Să-mi găsesc o slujbă (maibună)

Să continui studiile


Cât de importante sunt următoarele aspecte în viaţa dvs?(procentul celor care le consideră foarte importante/ destul de importante)

99

88

88

84

83

73

15

0 20 40 60 80 100

Politica

Şcoala

Religia

Munca

Prietenii

Timpul liber

Familia


Din lista următoarelor valori, vă rugăm să ne spuneţi care sunt cele mai importante pentru dvs, în ordinea importanţei

(ponderea din cazuri, pentru cea mai importantă din trei alegeri posibile)

0

1

1

1

2

2

3

3

3

4

7

10

11

52

0 10 20 30 40 50 60

Participarea civică

Responsabilitatea

Toleranţă

Încrederea în oameni

Prosperitate

Mediu înconjurător

Egalitatea de şanse

Pace

Siguranţa în viaţă

Drepturile şi libertăţile omului

Democraţie

Credinţa în Dumnezeu

Realizarea/ împlinirea de sine

Familie


În localitatea dvs. şi în cele învecinate, consideraţi că următoarele categorii de persoane sunt avantajate sau dezavantajate în ceea ce priveşte accesul la locuri de muncă?

(procentul celor care le considera dezavantajate)

20

22

24

46

52

53

61

64

0 10 20 30 40 50 60 70

Maghiarii în raport cu ceilalţi

Femeile raport cu bărbaţii

Tinerii în raport cu adulţii

Persoanele din instituţii deocrotire în raport cu ceilalţi

Homosexualii în raport cuceilalţi

Rromii în raport cu ceilalţi

Persoanele cu HIV/ SIDA înraport cu majoritatea

Persoanele cu handicap înraport cu ceilalţi


4

5

6

9

13

15

15

15

23

54

0 10 20 30 40 50 60

Fosti dependenti de droguri

Homosexuali

Persoane infectate cu HIV/SIDA

Rromi

Neoprotestamti (baptişti, adventişti etc.)

Maghiari

Persoane din institutii de ocrotire

Persoane cu handicap

Persoane straine stabilite/ refugiate in tara noastră

Romani

Ponderea celor care răspund “în mare” sau

“în foarte mare măsură”

În ce măsură aţi fi de acord să aveţi ca vecini...


3

3

4

10

15

15

15

16

26

59

0 10 20 30 40 50 60 70

Foşti dependenti de droguri

Homosexuali


Rromi

Neoprotestamti (baptişti, adventişti etc.)

Persoane din instituţii de ocrotire


Maghiari

Persoane straine stabilite/ refugiate in tara noastră

Romani

Ponderea celor care răspund“în mare” sau

“în foarte mare măsură”.

În ce măsură aţi fi de acord să aveţi ca prieteni...


În ce măsură aţi fi de acord ca din familia dvs. sa facă parte....

2

2

2

5

7

9

9

11

18

61

0 10 20 30 40 50 60 70

Fosti dependenti de droguri

Homosexuali


Rromi


Neoprotestamti (baptisti, adventisti etc.)

Persoane din institutii de ocrotire

Maghiari

Persoane străine stabilite/refugiate în ţara noastră

Romani

Ponderea celor care răspund “în mare” sau

“în foarte mare măsură”.


Dintre următoarele expresii,care credeţi că descrie cel mai corect realitatea,

în ceea ce priveşte relaţiile dintre românii şi maghiarii din România?

Nu stiu/Nu raspund14

Relatii de conflict22

Relatii de colaborare32

Ignorare reciproca32


Relaţii de conflict; 36

Ignorare reciprocă; 35

Relaţii de colaborare; 18

Nu ştiu/ Nu răspund; 11

Dintre următoarele expresii, care credeţi că descrie cel mai corect realitatea, în ceea ce priveşte relaţiile dintre românii şi rromii din România?


Nu ştiu/ Nu răspund31

Ignorare reciprocă33

Relaţii de colaborare

15

Relaţii de conflict21

Dintre următoarele expresii, care credeţi că descrie cel mai corect realitatea, în ceea ce priveşte relaţiile dintre maghiarii şi rromii din România?


Note metodologice:

• Au fost folosite mai multe modalităţi pentru a testa semnificaţia statistică a diferenţelor observate. Astfel, la întrebările Q20, Q26, Q37, Q41, încrucişate cu toate celelalte variabile socio-demografice (sex, grupa de vârstă, mediul de rezidenţă, regiunea de dezvoltare) a fost utilizata valoarea reziduală ajustată pentru un nivel de încredere de 95% (valorile mai mari sau egale cu 2). Pentru variabila Q36 au fost considerate semnificative diferenţele mai mari de 5.6% (dublul erorii maxime admise pentru eşantionul total) între opţiunile exprimate pentru fiecare valoare în interiorul categoriilor variabilei independente.

• Pentru variabilele Q38, Q39, Q40 a fost folosit testul pentru încrucişarea cu variabilele sex şi mediu de rezidenţă, valoarea reziduală ajustată pentru încrucişarea cu variabila grupa de vârstă, şi testul Tamhane pentru încrucişarea cu variabila regiune de dezvoltare. În acest din urmă caz, s-a construit un indice sintetic (de tip IOPD) pentru fiecare categorie de grupuri prezentate spre evaluare, din cele trei întrebări.


STIL DE VIAŢĂ


• Tinerii apreciază că se orientează, în general, către un stil de viaţǎ sănătos, acordând importanţǎ alimentaţiei (consumului de alimente naturale, fără aditivi sau conservanţi) şi declarând că evită abuzul de substanţe psihoactive (cafea, alcool, tutun) şi automedicaţia.

• Totuşi, consumul de alimente de tip fast-food este foarte ridicat în rândul tinerilor de până la 25 de ani. 46% dintre tinerii între 20-24 ani şi 44% dintre cei între 14-19 ani consumǎ frecvent astfel de produse. Opţiunea pentru fast-food este cel mai des întâlnitǎ în rândul elevilor şi studenţilor (45%) comparativ cu tinerii activi pe piaţa muncii (32%) sau cu cei inactivi (27%). De asemenea, aceastǎ categorie de alimente este mult mai consumatǎ în mediul urban (41%) decât în cel rural (27%). La nivel regional cel mai ridicat consum de alimente de tip fast-food se înregistrează în Bucureşti-Ilfov (48%) şi în regiunea Sud-Muntenia (40%), în timp ce în regiunile Centru şi N-E se înregistrează cele mai scăzute valori (27%, respectiv 30%).

• Atât fumatul cât şi consumul de cafea şi alcool înregistrează creşteri semnificative pentru grupa de vârstă 20-24 ani: 16% dintre tinerii între 14-19 ani fumează des sau destul de des, 23% dintre ei beau cafea şi 5 % dintre ei consumǎ alcool în acelaşi mod, în timp ce pentru tinerii de 20-24 de ani aceastǎ frecvenţǎ a consumului se înregistrează la 33% pentru fumat, la 44% pentru consumul de cafea şi la 10% pentru consumul de alcool. Cafeaua este foarte mult consumatǎ de către toate categoriile de tineri. La nivel regional cel mai ridicat consum se înregistrează la tinerii din S-V şi Bucureşti-Ilfov şi cel mai redus la cei din Vest. Fumatul este, de asemenea, o prezenţǎ substanţialǎ în rândul tinerilor: 35% dintre tinerii investigaţi se declarǎ fumători şi 14% fumează aproximativ un pachet de ţigări pe zi. Fumatul este mai des întâlnit printre băieţi iar la nivel regional prezenţa sa este mai ridicatǎ în regiunile Bucureşti-Ilfov, Centru şi S-E şi mai redusǎ în regiunile de Vest şi S-V. Consumul de alcool este de asemenea, mai frecvent în cazul băieţilor iar la nivel regional este mai des întâlnit în Sud şi S-V.


• Principalele activitǎţi de timp liber sunt vizionarea programelor TV şi citirea ziarelor şi revistelor. În anul 2008 ponderea tinerilor care opteazǎ zilnic pentru petrecerea timpului liber in fata televizorului a crescut simţitor ajungand la 80% (de la 63% anul trecut). Comparativ cu 2007, cele mai reduse opţiuni rǎman în continuare mersul la cinematograf şi la spectacole de teatru, operǎ şi concerte de muzicǎ clasicǎ. Se constată o modalitate pasivă de petrecere a timpului liber în rândul tinerilor, vizionarea programelor TV şi citirea ziarelor/revistelor, ocupând ponderea cea mai mare în bugetul de timp liber în detrimentul activităţilor fizice (sport, exerciţii fizice) care deţin o pondere redusă.

• Un reper semnificativ pentru modul în care tinerii aleg sǎ-şi petreacǎ timpul liber sunt relatiile interumane, astfel că, pentru jumǎtate dintre ei, compania prietenilor reprezintǎ una dintre cele mai frecvente opţiuni (zilnicǎ pentru 23% şi de 2-3 pe sǎptǎmânǎ pentru 39%).

• În anul 2008 a crescut utilizarea computerului şi a internetului de cǎtre tineri. Computerul şi internetul sunt folosite de către 1/3 dintre tineri drept instrumente de lucru, pentru comunicare şi pentru informare. Existǎ însǎ în continuare decalaje semnificative între tinerii din mediul urban care folosesc computerul frecvent (zilnic sau de 2-3 ori pe sǎptǎmanǎ) în proporţie de 79%, iar internetul în proporţie de 75%, comparativ cu cei din mediul rural unde doar 51% dintre tineri folosesc computerul atat de frecvent iar internetul doar 36%. Se menţin diferenţe semnificative şi între regiunile de dezvoltare, calculatorul fiind folosit cel mai frecvent în Bucureşti-Ilfov (92%), N-V (76%) şi cel mai puţin folosit în S-V (44%).


Opţiuni de consum (%)

1

11

1

18

8

23

35

5

17

8

31

27

50

50

40

11

49

26

51

24

13

34

61

42

25

14

3

2

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Automedicatie

Fumat

Alcool

Cafea

Alimente tip fast-food

Alimente naturale faraconservanti

Legume si fructe proaspete

Foarte des Destul de des Rar Deloc


Dinamica consumului de alimente (%)

89

74

44

79

68

46

88

77

30

85

75

17

0

20

40

60

80

100

14-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-35 ani

Legume fructe crude Alimente naturale fara conservanti Alimente tip fast-food


Dinamica consumului de substanţe psihoactive (%)

23

16

5

44

33

10

71

39

12

69

28

10

0

10

20

30

40

50

60

70

80

14-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-35 ani

Cafea Tutun Alcool


Dinamica utilizării frecvente a computerului (%)

35

52

37

55

39

52

41 42

4

10

0

10

20

30

40

50

60

Instrument de lucru Comunicare Informare Muzica, filme, jocuri Comert

2007 2008


Opţiunile principale de utilizare ale computerului (%)

30

36

3

2

14

9

22

22

29

30

0 5 10 15 20 25 30 35 40

Muzica, filme, jocuri

Instrumente de lucru(scoala,serviciu)

Deloc 2-3 ori/an 2-3 ori/luna 2-3 ori/saptamana Zilnic


Opţiunile principale de utilizare ale internetului (%)

20

22

35

35

56

72

2

2

6

10

10

9

12

7

14

4

33

32

12

7

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Comunicare

Informare

Jocuri online

Comert

Deloc 2-3 ori/an 2-3 ori /luna 2-3 ori/saptamana Zilnic


Principalele opţiuni de petrecere a timpului liber (%)

1

0

0

0

1

5

5

13

18

80

5

1

1

2

8

16

25

24

36

17

8

5

12

14

33

25

40

20

23

2

22

21

46

54

22

23

13

10

10

1

64

73

41

30

36

31

17

33

13

0

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Cinematograf

Teatru, opera, balet

Concerte moderne

Excursii

Club, discoteci

Literatura

Cafenea, bar, terasa

Sport, exercitii

Ziare, reviste

TV

Zilnic 2-3 ori/saptamana 2-3 ori/luna 2-3 ori/an Deloc


MOBILITATEA EXTERNĂ –ÎNTRE FAPTE ŞI INTENŢII


Turismul în străinătate

• Deşi doar un sfert dintre tineri au fost în străinătate pentru turism (24%), interesul este mult mai ridicat – jumătate dintre tinerii din România intenţionează să îşi petreacă vacanţa în altă ţară

• Există o diferenţiere regională semnificativă pentru turismul extern:

– Tinerii din regiunea Bucureşti-Ilfov au fost în străinătate pentru turism mai mult decât cei din alte regiuni - 46%, comparativ cu 36%, maximul pentru altă regiune

– Tinerii din regiunea Bucureşti-Ilfov, cei din regiunea N-V şi cei din Centru intenţionează să plece în străinătate pentru turism mai mult decât cei din alte regiuni – 71%, respectiv 65%, 64%, comparativ cu 43% pentru regiunea N-E

• Cu o intensitate medie, mediul de rezidenţă determină diferenţieri în ceea ce priveşte intenţia pentru turismul extern:

– Tinerii din mediul urban vor să plece în străinătate pentru turism mai mult decât tinerii din rural – 57% comparativ cu 40%.


Munca temporară în străinătate

• 32% dintre tineri au declarat că cineva din familia lor a lucrat în străinătate• 12% dintre tineri au lucrat în străinătate• 29% dintre tineri intenţionează să plece din ţară pentru a munci. Alţi 10% şi-au exprimat indecizia pentru acest

aspect.

• Cu o intensitate medie, există diferenţieri regionale şi de statut profesional în ceea ce priveşte munca în străinătate:

• Tinerii din Nord-Est intenţionează să plece din ţară pentru a munci mai mult decât tinerii din alte regiuni –51%, comparativ cu 35% pentru Vest şi N-V

• Tinerii inactivi, pe piaţa muncii sau în sistemul educaţional, intenţionează să plece din ţară pentru muncă mai mult decât tinerii care sunt activi pe piaţa muncii sau decât elevii şi studenţii – 43%, comparativ cu maximul de 34% pentru tinerii din alte categorii

• Cele mai atractive destinaţii pentru cei care intenţionează să lucreze în străinătate sunt*:• Italia (23%)• Spania (23%)• Germania (10%)• Anglia (10%)

* Diferenţa până la 100% este dată de opţiunile pentru celelalte ţări. Baza pentru care au fost calculate procentele este dată de cei care au declarat că au în intenţie să plece din ţară definitiv sau pentru muncă temporară.


Migraţia externă – motive şi planuri de viitor

• Principalul motiv pentru care tinerii vor să plece din ţară este dorinţa de a se realiza pe plan material

– Tinerii inactivi pe piaţa muncii au invocat faptul că nu le ajung banii pentru traiul zilnic, mai mult decât ceilalţi

• 11% dintre tineri au intenţia de a pleca în străinătate pentru studii. Elevii/studenţii sunt mai preocupaţi de studiile în străinătate, fiind, însă, un plan pentru viitorul îndepărtat (mai mult de 3 ani).

• Deşi 10% dintre tineri au intenţia să plece din ţară anul acesta, doar 4% au declarat că aceasta este prioritatea lor pentru viitorul apropiat – ceea ce poate fi un indiciu că migraţia este o chestiune de şansă şi de acţiune de moment.


Tendinţe de schimbare în migraţia externă

• Faţă de anul trecut a crescut puţin ponderea celor care au fost în străinătate pentru turism (6%). Deşi, în 2007, nu existau diferenţe în funcţie de venituri pentru turismul extern, în acest an ies în evidenţă cei care îşi permit bunuri mai scumpe, deşi cu restrângeri – upper midle class.

• De asemenea, faţă de 2007, a crescut ponderea celor care au în intenţie să plece în străinătate pentru turism cu 10%, însă profilul “noilor-veniţi” nu se diferenţiază în funcţie de venituri, ci în funcţie de preocupările legate de resursele individuale (educaţie, şcoală, serviciu) şi cele legate de resursele sociale şi felul în care acestea sunt gestionate (corupţie).

• A scăzut cu 9% ponderea celor care au în intenţie să plece în străinătate pentru muncă, însă aceştia se regăsesc în categoria indecişilor (procentul celor care nu au în intenţie munca în străinătate fiind la fel cu cel din 2007).


1

12

12

14

24

32

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

aţi fost în străinătate pentrustudii?

aţi fost în străinătate pentrucumpărături/afaceri?

aţi lucrat în străinătate pentruun timp?

aţi fost în străinătate pentrua vizita rude/prieteni?

aţi fost în străinătate caturist?

cineva din familia dvs alucrat în străinătate?

În ultimii ani…


În ultimii ani, aţi fost în străinătate pentru turism?distribuţia în funcţie de regiune

9

10

16

19

34

34

35

44

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

S-V

N-E

S-E

Sud

Centru

N-V

Vest

Bucureşti

La nivel naţional, ponderea celor au fost în străinătate pentru turism este de 24%


Intenţionaţi să plecaţi în străinătate pentru… ?

9

11

29

50

84

87

61

49

7

2

1

10

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

a vă stabili acolo

studii

a lucra temporar acolo

turism

da nu NŞ/NR


Intenţionaţi să plecaţi în străinătate pentru turism?distribuţia în funcţie de regiune

34

40

40

44

61

65

66

71

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

S-E

S-V

Sud

N-E

Vest

Centru

N-V

Bucureşti

La nivel naţional, ponderea celor care vor să plece în străinătate

pentru turism este de 50%


Intenţionaţi să plecaţi în străinătate pentru turism?distribuţia în funcţie de mediul de rezidenţă

41

57

59

42

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

rural

urban

da nu

La nivel naţional, ponderea celor vor să plece în străinătate

pentru turism este de 50%


Intenţionaţi să plecaţi în străinătate pentru a lucra, temporar, acolo?distribuţia în funcţie de regiune

17

23

29

30

35

36

37

51

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Bucureşti

S-E

S-V

Sud

N-V

Vest

Centru

N-E

La nivel naţional, ponderea celor care au intenţia să muncească în străinătate

este de 29%


Intenţionaţi să plecaţi în străinătate pentru a lucra, temporar, acolo?distribuţia în funcţie de statut socio-profesional

28

34

43

72

57

66

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

activi pe piatamuncii

elevi/studenti

inactivi pe piatamuncii

da nu

La nivel naţional, ponderea celor vor să plece în străinătate

pentru munca este de 29%


Care este motivul principal pentru care doriţi să plecaţi în străinătate?

25

30

45

0 20 40 60 80 100

Nu imi ajung banii pentrutraiul zilnic

Vreau sa strang baniipentru locuinta

Vreau sa ma realizez peplan material

Procente raportate la numărul tinerilor care

au în intenţie să plece din ţarădefinitiv sau pentru muncă temporară


PARTICIPARE CIVICĂ ŞI POLITICĂ


Interesul tinerilor faţă de viaţa politică

• Tinerii continuă să manifeste un interes redus faţă de viaţa politică de la nivel local, naţional sau european; mai mult, datele indică un dezinteres accentuat faţă de viaţa politică la toate nivelurile, ce caracterizează aproximativ două treimi dintre tineri; faţă de anul 2007, se remarcă totuşi o uşoară scădere a dezinteresului în raport cu viaţa politică din localitatea proprie, fapt ce poate indica conturarea unei orientări politice pragmatice a tinerilor;

• Mediile de interes (uşor superioare în cazul populaţiei masculine), deşi scăzute în general, cresc odată cu înaintarea în vârstă dar şi cu creşterea nivelului de instrucţie; sunt mai interesaţi de viaţa politică, tinerii cu nivel de instrucţie universitar şi postuniversitar şi cei din localităţile urbane de mărime medie;

• Viaţa politică la nivel european trezeşte interesul tinerilor în cea mai mică măsură, valorile acestei variabile fiind la fel de scăzute şi anul trecut;

• Apartenenţa la o organizaţie neguvernamentală este puternic corelată cu interesul faţă de viaţa politică: tinerii membri ai organizaţiilor sunt într-o măsură mult mai mare interesaţi de viaţa politică atât la nivel local, cât şi naţional şi european;


• Aproape un sfert dintre tineri discută frecvent cu ceilalţi despre cum merg lucrurile în localitatea lor şi doar 16% , despre cum merg lucrurile în ţară, în timp ce pentru aproximativ 13% dintre ei, treburile publice, fie ele locale sau naţionale, nu intră deloc în subiectele de conversaţie cotidiană;

• Avansarea în vârstă este asociată cu o creştere a frecvenţei discuţiilor despre problemele publice, probleme abordate în conversaţii mai degrabă de bărbaţi, de tinerii cu familii proprii şi de tinerii cu nivel de instrucţie mai ridicat; oraşele de mărime medie şi mare (cu 30.000-200.000), dar şi mediul rural mai degrabă decât cel urban in general, reprezintă un climat propice pentru acest tip de manifestare a interesului faţă de problemele publice, in special faţă de cele locale.

• Apartenenţa la o organizaţie neguvernamentală produce şi aici diferenţieri importante: tinerii membri ai ONG-urilor discută mult mai frecvent cu ceilalţi despre cum merg lucrurile în ţară şi în localitatea lor;

Relaţia tinerilor cu autorităţile locale şi centrale

• Tendinţa tinerilor de a se orienta către problemele şi instanţele locale mai degrabă decât centrale, tendinţă comună la nivel european, reiese şi din percepţia acestora privind influenţa hotărârilor luate de autorităţi, asupra vieţii lor şi a familiei: dacă anul trecut, percepţia dominantă era că viaţa lor este influenţată în mai mare măsură de hotărârile autorităţilor centrale, decât de cele ale autorităţilor locale, datele acestui an inversează ordinea, plasând autorităţile locale uşor înaintea celor centrale în percepţiile tinerilor;

• Tinerii cu nivel de instrucţie ridicat (universitar şi postuniversitar) şi cei din localităţi urbane medii percep într-o mai mare măsură faptul că viaţa lor este influenţată de hotărârile luate de autorităţile centrale şi locale; de asemenea, tinerii membri ai unei organizaţii neguvernamentale percep efectele politicilor publice într-o măsură mult mai mare decât ceilalţi;


• Tendinţe pozitive se constată şi în ceea ce priveşte conturarea unei competenţe civice subiective a tinerilor: ponderea tinerilor care se evaluează a fi în poziţia de a influenţa deciziile publice locale sau naţionale, deşi rămâne scăzută, înregistrează creşteri faţă de anul trecut, în raport cu ambele niveluri: 12,4 % faţă de 7% dintre tineri se evaluează a fi în poziţia de a influenţa deciziile publice la nivel local; la nivel naţional, creşterea este mai uşoară, însă semnificativă, dat fiind că este o tendinţă consistentă şi cu evoluţiile altor indicatori;

• Medii mai ridicate ale competenţei civice subiective sunt specifice tinerilor din grupa de vârstă 30-35 ani, celor cu nivel de instruire universitar şi postuniversitar şi tinerilor din mediul rural (aceştia din urmă, mai ales în raport cu deciziile autorităţilor locale);

Opinii politice, încredere şi satisfacţie în raport cu politica

• Mai puţin de un sfert dintre tineri se simt reprezentaţi de un partid aflat pe scena politică actuală; bărbaţii şi persoanele active pe piaţa muncii având studii superioare au opinii mai bine definite comparativ cu celelalte categorii; femeile, persoanele cu studii reduse şi persoanele inactive pe piaţa muncii sunt prezente într-o măsură mai mare în rândul celor care nu se pot pronunţa, dovedind percepţii şi opinii politice nedefinite, dar şi lipsă de interes faţă de acest subiect.

• Aproape 70% dintre tineri sunt fie dezinteresaţi, fie neîncrezători în personalităţile politice ale momentului. Singurele persoane care au cote de încredere peste 1% sunt Traian Băsescu, care se bucură de încrederea a 13,5% dintre tineri şi Gigi Becali, 3,5%. Tinerii din oraşele mari şi cei cu nivel de instrucţie universitar şi postuniversitar înregistrează cotele cele mai mari de dezinteres, iar tinerii de 14-19 ani se simt cel mai puţin reprezentaţi de personalităţile politice din România.


• Dintre tinerii cu drept de vot, aproximativ 40% sunt nehotărâţi cu ce partid ar vota sau afirmă intenţia de a nu vota la eventuale alegeri în viitorul apropiat. Cei care îşi exprimă opţiuni de vot (aprox. 60%) menţionează următoarele partide, în ordinea frecvenţei opţiunilor: PD-L – 20%, PSD – 15%, PNL – 12%, PNG – 4%, PRM – 1,4%. Celelalte partide menţionate au ponderi de sub 1% în ansamblul opţiunilor tinerilor. Profilurile votanţilor principalelor partide, după variabilele socio-demografice importante sunt destul de eterogene, exceptând votanţii PSD, care se situează mai ales în categoriile cu nivel redus de educaţie, din mediul rural, în special din regiunea Sud – Muntenia.

• Nemulţumirea tinerilor faţă de activitatea instituţiilor centrale ale statului se menţine consistentă, deşi înregistrează o scădere uşoară comparativ cu anul trecut (35% dintre ei se declară nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi, faţă de 41% în 2007). Gradul de mulţumire faţă de activitatea autorităţilor locale este mai mult decât dublu în raport cu gradul de mulţumire faţă de activitatea instituţiilor centrale ale statului (36% faţă de 15%); ponderea mare a celor „nici mulţumiţi, nici nemulţumiţi” (peste o treime), împreună cu procentul semnificativ al non-răspunsurilor, indică absenţa unor opinii consolidate pe acest subiect, absenţă legată probabil şi de măsura redusă în care tinerii se consideră a fi în poziţia de a evalua şi influenţa activitatea autorităţilor;

• Gradul de mulţumire în raport cu instituţiile locale este mai mare pentru tinerii din regiunile Vest şi Centru şi pentru cei din oraşele medii-mari (100.000-200.000 loc.); mediul rural înregistrează cote ale mulţumirii mai ridicate atât în raport cu activitatea instituţiilor centrale cât şi locale;


Apartenenţa la organizaţii neguvernamentale şi implicarea în activităţi de voluntariat

• Notorietatea organizaţiilor neguvernamentale cu activitate locală este extrem de redusă, totuşi în uşoară creştere comparativ cu anul trecut: aprox. 9% dintre tineri (faţă de 7% anul trecut) afirmă că au cunoştinţă de existenţa vreunei astfel de organizaţii, iar dintre aceştia, mulţi menţionează mai degrabă tipuri decât nume de organizaţii pe care le-ar cunoaşte;

• Tinerii care cunosc organizaţii neguvernamentale ce activează la nivel local, aparţin mai ales mediului urban (13% faţă de 3% în rural), au un nivel de instrucţie ridicat şi aparţin în mai mare măsură regiunii de dezvoltare Centru (17,5% faţă de o medie de 8,9%); regiunea Sud-Muntenia se remarcă prin cea mai scăzută rată a tinerilor cunoscând ONG-uri locale (2,5%); cele mai ridicate valori ale acestui indicator sunt specifice oraşelor medii-mari (25,4% faţă de o medie generală de 8,9%);

• Un număr redus de tineri, constant faţă de anul trecut (7% dintre subiecţi), afirmă că au desfăşurat cel puţin o dată voluntariat în cadrul unei organizaţii neguvernamentale, studenţii şi persoanele cu educaţie universitară şi postuniversitară, dar şi tinerii din oraşele mari depăşind semnificativ această medie. Persoanele cu studii reduse, cei având familii proprii şi cei situaţi mai ales în regiunile Sud-Muntenia şi S-E înregistrează ratele cele mai reduse de participare în activităţi de voluntariat;


• Dacă alţi indicatori ai participării tinerilor la viaţa publică înregistrează evoluţii uşor pozitive faţă de anul trecut, participarea la activităţi de voluntariat şi apartenenţa la organizaţii neguvernamentale păstrează cote reduse, ba chiar apartenenţa organizaţională pare a avea dimensiuni mai reduse (2,4% dintre tineri, faţă de 4% anul trecut, afirmă că sunt membri ai unui ONG); regiunile N-V şi Sud-Muntenia se evidenţiază în ceea ce priveşte ponderea tinerilor membri ONG, prima prin cea mai crescută rată, iar a doua prin cea mai scăzută (7%, respectiv 0,4%);

• Principalul motiv pe care tinerii îl invocă pentru neimplicarea în ONG-uri este lipsa timpului (29%); alte motive care însumează un număr semnificativ de menţiuni sunt: lipsa de interes (17,9%), absenţa oportunităţii (10,6%), lipsa informaţiilor despre ONG-uri (18,1%), neîncrederea în ONG-uri ca instanţe de rezolvare a problemelor (7,5%);

• Tinerii de 14-19 ani motivează neapartenenţa la organizaţii în special prin lipsa informaţiilor şi a oportunităţii de participare, în vreme ce tinerii de 30-35 ani invocă mai ales lipsa timpului necesar; lipsa interesului este invocată cu atât mai mult cu cât nivelul de instrucţie scade; tinerii din mediul rural menţionează mult mai frecvent ca motiv al neparticipării, lipsa organizaţiilor neguvernamentale din localitate;

• Peste jumătate dintre tineri nu sunt dispuşi să participe ca voluntari în organizaţii neguvernamentale; mai mult de o treime îşi manifestă disponibilitatea de principiu pentru activităţile de voluntariat, în vreme ce doar o mică parte dintre aceştia participă efectiv;

• Tinerii de 14-19 ani, elevii şi studenţii şi persoanele din regiunile N-E şi N-V se declară într-o măsură mai mare dispuşi să activeze ca voluntari; cei din regiunile Bucureşti-Ilfov şi Sud-Muntenia, tinerii din oraşele mari, precum şi persoanele inactive pe piaţa muncii înregistrează mediile de disponibilitate cele mai scăzute;

• Jumătate dintre cei care îşi afirmă disponibilitatea de a participa ca voluntari, optează pentru implicarea în activităţile umanitare; alte tipuri de activităţi pentru care tinerii îşi exprimă interesul, ar fi, în ordinea frecvenţei menţiunilor: activităţile de mediu, civice, de elevi, studenţi, cultural-artistice.


11

10,5

8,7

29,2

29,5

23,8

58,3

58,6

65,9

0% 20% 40% 60% 80% 100%

... din localitate

... din ţară

... la nivel european

Interesat Oarecum interesat Neinteresat

Cât de interesat sunteţi de viaţa politică ...?


Cât de des discutaţi cu ceilalţi (familie, prieteni, colegi etc.) despre cum merg lucrurile în... ?

23,4

16,2

62,2

67,5

12,3

14,7

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Localitate

Ţară

Deseori Uneori Niciodată


În ce măsură credeţi că este influenţată viaţa dumneavoastră şi a familiei dumneavoastră de hotărârile luate de către ...?

34,6

33,5

34,2

32

26,9

29,7

4,3

4,8

0% 20% 40% 60% 80% 100%

... autorităţile locale

... autorităţile centrale

În mare măsură În oarecare măsură În mică măsură NŞ/NR


În ce măsură credeţi că oameni ca dumneavoastrăpot influenţa hotărârile importante care se iau …?

12,4

9,2

27,2

18,3

59,2

68

1,2

4,5

0% 20% 40% 60% 80% 100%

… pentru localitateadumneavoastră

… pentru întreaga ţară

În mare măsură Într-o oarecare masura În mică măsură NŞ/NR


Credeţi că în prezent, în România, există cel puţin un partid politic care apără interesele dumneavoastră?

2,3

33,4

2,2

2,6

2,7

11,4

26,2

19,1

0 10 20 30 40 50

NŞ/NR

Altele

PD-L

PRM

UDMR

PNG

PSD

PNL

23,761,6

14,8

Da Nu NŞ/NR

Dacă da, care anume?

* Procente calculate din totalul celor care au răspuns “da”(23,7%)

%


Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, cu care dintre următoarele partide aţi vota?Procente calculate din totalul subiecţilor cu drept de vot

21,7

17,1

4,1

20,2

1,4

15,1

12

0 5 10 15 20 25

Nu stiu/Nu sunt hotarat inca

Nu as vota

PNG

PD-L

PRM

PSD

PNL


Cât de mulţumit sunteţi de ...?

4,6

21,4

3835,9

4,9

3544,5

15,6

0

20

40

60

80

100

Mulţumit Nici mulţumit, nicinemulţumit

Nemulţumit NŞ/NR

... activitatea primăriei din localitatea dumneavoastră

... activitatea instituţiilor centrale ale statului


În localitatea dumneavoastră, cunoaşteţi vreo organizaţie neguvernamentală (asociaţie, fundaţie)

care a desfăşurat activităţi pe plan local?

8,9

85,4

5,7

Da Nu NŞ/NR


Aţi participat vreodată ca voluntar în cadrul unei asociaţii/organizaţiisociale, economice, politice sau de altă natură?

6,9

90,7

2,4

Da Nu NS/NR


Faceţi parte din vreo asociaţie/organizaţie socială, economică, politică sau de altă natură?

96,4

1,22,4

Da Nu NS/NR

7,5

6,9

0,8

9,2

18,1

10,6

17,9

29

0 5 10 15 20 25 30 35

NŞ/NR

Altele

Nu am nimic decâştigat

Nu cunosc nici oorganizaţie/asociaţie

Nu exista inlocalitate

Nu am timp

Nu mă interesează

Nu am incredere inele

Dacă nu,

care sunt motivele?


Aţi fi dispus să participaţi ca voluntarîntr-o organizaţie neguvernamentală (asociaţie, fundaţie)?

1

47,1

26,4

19,2

3,5

49,1

24,5

5,9

0 10 20 30 40 50 60

de mediu

civice

cultural-artistice

politice

umanitare

de elevi,studenţi

Sindicate

NS/NR

56,4

7,236,4

Da Nu NR

Dacă da, În ce tipuri de activităţi?

* Procente calculate din totalul celor care au răspuns “da” (34,6%)


Prin ce mijloace preferaţi să vă informaţidespre problemele specifice tinerilor?

prima alegere

83,5

50,5

33,5 31,5 31,3

0

20

40

60

80

100

TV Internet Presa scrisă (ziare,reviste)

Prieteni Radio


DATE SOCIO-DEMOGRAFICE

Din perspectiva datelor socio-demografice situaţia se prezintă astfel:

• structura pe sexe: 50,6% bărbaţi, 49,4% femei;• structura pe grupe de vasta: 14-19 ani: 26,3%; 20-24 ani: 22%; 25-29 ani: 24,2%; 30-35 ani: 27,5% • stare civila – cei mai mulţi tineri sunt necăsătoriţi (circa 60%) fata de cei căsătoriţi (circa 40%); • prezenta copiilor - marea majoritate a tinerilor nu au copii (circa 70%), fata de cei care au copii (circa 30%);• numărul de persoane cu care locuiesc in aceeaşi gospodărie – predomina gospodăriile cu 3-4 persoane, fiind

urmate de cele cu 5 persoane;• persoane cu care tinerii locuiesc in aceeaşi gospodărie: majoritatea tinerilor locuiesc cu părinţi, fraţi, surori; • ocupaţia actuala: circa 45% dintre tineri sunt fără o activitate profesionala, fiind urmaţi de cei care lucrează la

birou, servicii, munca non-manuală (circa 30%) si apoi de cei care lucrează in producţie, munca manuala (circa 20%);

• activi/inactivi profesional: cei mai mulţi tineri sunt activi profesional cu studii medii (26%), fiind urmaţi de cei activi profesional cu studii sub medii (20%), iar apoi de cei inactivi profesional (15%);

• locuinţa în care stau: doar 25% dintre tineri deţin o locuinţă (co)proprietate personală; pentru marea majoritate a tinerilor (circa 65%) locuinţa in care stau este a proprietatea părinţilor, socrilor sau altor rude, iar circa 7% dintre tineri stau intr-o locuinţă închiriată;

• categoria locuinţei: peste jumătate dintre tineri locuiesc la casa (circa 55%), iar (circa 40%) locuiesc la bloc;

sondaj de opinie realizat de agenţia naţională pentru sprijinirea

Documents