IUL S^o rrro ,n. 19s1) este absolventl a univerulttrltl dlnBucureFti, Facultatea de Filologie, prozatoarc, publlclstd, au-toare a unui mare numer de eseuri, cronici, recenzll, int€r_viuri, apdrute in reviste ca ToflIk, Arca, Antflclttu, Ronl(i n

literurd, Cofitenporutlul, Faflilia, obsetuator - Miinchen, 22,

Vatra.in 1995, publca la Edifura Humanitas romrnul non-fictivCazul Nichita Duntitnt, resphtit de Asocialia Internaliona-ld a Scriitorilor 9i Oamenilor de Arta Romeni, cu sediul laWashington, cu premiul de onoare pe anul 1996. in 1997,

ta Editura Polirom - I agi, volurr..ul Telej rnalul de noapte.

in 1998, ii apare in colectia ,,Procesul comunismului"vohtmul Aceasld dragute cnre e leagd. Recotlstittirea unuicsasi,ltt, Cartea a fost desemnat{ la Tirgul intemalional de

carte de la Tim4oara drept ,,Cartea anului".A tradus pentru Editura Humanitas AlrfoloS( 3 ta dini juidicede Philippe Malaurie, pentru seria ,,Procesul comunjsmului"a aceleiagi edituri a tradus Sfdlitt de Boris Souvarine, iar incolaborare, Cartea neagtd a con\ltnisnflIui, coordonate deSt6phane Courtois, 9i Sdrutd 1ftifla pe care n-o pori tfit$ca de

Edward Behr.Se ocupd la Humanitas de coleclia ,,Procesul comunis-mului".

DOINA JEI-A,

DrumulDamascului

SPOVEDANIAUNUI FOST TORTIONAR

Edilia a ll-a

Biblioteca .|STR'1

ililililwroffiilrilffi

.,,.ri.:1-^ IgT"A"1

l-:r.ru-lt.'-.--:,, _:-€ |

ffiffiMANHU ITAS

Cope a colecliei

DONE STAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei

JELA" DOINA- Drumul Damasculuir spovedania unui fost to$ionar /

Doina Jela. - Ed. a 2-a. - Bucuregti: Humanitas, 2002

zo4 p.; 18 cm. (Top H)Index.IgBN 973-50-0217-5

343.8(4e8xo:82-e4) [(q.c

-Jt l

tAh

@ HUMANITAS, 1999,2002

rsBN 973-50-0217-5

tt[bg0q

MULTUMIRI

Cartea aceasta a fost greu de scris. De aceea aq vrea

sd le mu$umesc aici acelora care au contribuit Pentru ca

scrierea ei sd devini mai ugoari.Primul cdruia ag vrea sd-i mullumesc este chiar

editorul me4 dl Gabriel Liiceanu, cel care, 9i de dataaceasta, a inleles cu intuilie PromPd 9i cu rara Pasiunegi disponibilitate, ca o asemenea carte trebuie s-o facem

noi.Monicei Lovinescu 9i lui Virgil Ierunca Ie datorez

enorm pentru cildura 9i eficienta sPritinului lor inmomente de lndoiall.

Degi omagiat deja prin rolul de ,,personai" pe care il-am conferi! dlui profesor Fronea Bidulescu i se cuvinmulfumirile mele. Cu noblele 9i atenlie, m-a inttuit inconvingerea cd aceastd carte este necesarA.

Lui Frant Janddrd - cel de acum - care Si-a riscatprecarul echilibru in lungi 9i chinuitoare convorbiri, iimulgumesc de asemenea.

Tuturor celor care au citit, inainte de aparilie, aceas6carte nu utor de citit, Gabrielei Omdt 9i AngeleiArdeleanu,

Multumesc lui CdHlin Strat, pe4tru controlul gtiinlificasupra docurnentelor de arhivi.

in fine, mullumesc familiei mele, fdrd de care toatecirlile le-ag fi scris mult mai greu sau deloc.

MARTURISIREA

Bucuregti, 23 martie 1993

Voce I [prof. Fronea Bidulescu]: - Stntem in ziua fu23 martie 1993 Fi ali aenit la noi la asociatie sd ne ffituturisilice ftili dus. din experia$a si din ainla dos. Vd tog sd ne spuneli

cine sinteli gi cttna date despre copildria das.

Voce II [Fran! landdrd]: - inceputul copildriei mele a

fost foarte tragic. La 12 ani m-am dus coPil de truPa h unregiment, 5 infanterie, din Giurgiu, din localitatea undem-am nlscut. Aici a durat copildria mea de truPd Pina lasfirgihrl rdzboiului din 't14, cind regimentul s-a desfiinlat,s-a contopit cu altd divizie de la Cehragi, Unitatea 5 cu23 infanterie. Dupa aceea am ramas al nimdnui, dormindprin gdri. M-am dus, m-am angaiat Pe la CF& MuzeulCF& fost arsenalul armatei la Tirgovigte, gi am stat acolo.

Deja incepea ceva, inceputul comunisrnului. Era prin'45. $i m-am indrdgostit aga, m-am indrdgostit de comu-nism, acolo a intrat comunismul i:r mine. Eu, dacd am trditprin regimente, am invelat diferite lucruri, am furat nigteceargafuri 9i am fost eliminat din gcoald, exrnatriculat, maiprecis, 9i am luat drumul Bucuregtiului, am dormit PrinGara de Nord 9i acolo am furat, am treit, am revenit gi laGiurgiu.

La Giurgiu am fost in scurt timp racolat de nigte oa-meni, cum sd spun eu, care vrea binele, oameni fird c6-pdtii care vrea se faci ceva in Romdnia. Au fdcut ce s-avdzut. Eu am fost abturi de acegti oameni, firtr sd gtiu ce

vreau. $tiam ci sint aga cum cintam noi ciliva, eram vreo

gapte-opt: ,,Noi nu slntem nimica-n lume. luPttrm ca to-tul noi sd fim." $i-mi pldceau versrrrile astea, simleam cieu sint oropsit al viefii, 9i era totlll bine, decurgea bine,aveam mincate, aveam dormib ne-am simfit ca intr-o fa-milie, cu plrinfi. Perinlii erau partidul, Partidul era totulpentru mine, partidul me cregtea, me educa gi md formapentru viitot spurea cA eu sint victima burgheziei, vic-tima trecutului.

$i sigur ci asta a durat o perioadd de timp pind la ale-

geri, la alegeri am activai foarte bine, foarte bine, am fostunul dintre cei mai buni, activam serios Pentru PariidulComunist RomAn. Tot ce intilneam ii 9i tundeam la barbe.Mai sint cifiva care treiesc, sint in vi4e, ne lntilnim, ne ve-dem, ne ddm 9i bund ziua, sd gtifi. Nu gtiu cit sa va sPun

cd a durat treaba asta. A durat Pind in '47, inceputul lui'47,liin'47 tatdl meu s-a gindit ca are un fiu gi trebuiesAJ apropie de el.

Thtd] meu avusese mai multe femei, traise in concu-binai cu citeva femei, s-a gindit ctr ar fi bine sd mi aducd

acasd. Avea citeva zeci de oi, 20-30 de oi ale lui, mi-a ce-

rut sa-i ingriiesc oile- Nu voiam, dar a plins, mi s-a flcutsi mie mild. Mi-a spus ce viitorul nu este al comunittilor,vor veni americanii, ml vor spinzur4 bd, te spinzurd atne-

ricqnii, se tK acasl, heci acasd, cA nu rn1 are decit pe mhe.E adeverat, m-au induiogat lacrimile dinsului, am venitacasa. lntimplarea a fost ce n-a durat mult, s-a recdsitorit

9i in vara aceea cit am stat eu la dinsul a finut inci vreotrei-patru femei, asta era in vara lui'47 spre '48, inclu-siv '48.

intr-o zi s-a intimplat nenorocirea. Eu tot mai treceam

pe la partid din cind in cind 9i auzeam: rdt ai fdctt cd laiascrlfat. Tlrimiseseri brigadieri la Bumbegti Livezeni, tre-buia se mA duc 9i eu sa activez, eu eram acuma un cio-ban pe lingd oi, mi cilLcau,rfut ai fdcut cd ai plecat, ce etti? 'un amdrit, un cioban, care mai de care, m-am intilnit 9i cuun secretar, primul secretar al judelului Vlagca, o dattr, to-varegul Pavel gtefan, care a fost 9i membru al ComitetuluiCenhal. A fost o polemicA clnd a fost ir ocuit de Dej, 9i eu

am participat cu nigte dedaralii, ce sd vd spun, e o povestemai lungd.

Acest Pavel Stefan mi-a spus: ,,M4, tatdl idu !i-a stricatviitorul a doua oarA, gtii, o daet cind te-a aruncat, noi te-amadus se te refacem, gi a doua oare tat Hu te-a distrus.Eu ili spun sigur, dacd ar fi fost tatAl meu, eu i-ag fi datuna in cap. Un asemmea tatA e un om care nu gtie ce vrea,gi nu wea viitorul copiilor, nici pentru el nu gindegte ni-mic, ti-a distrus viitorul." Nu pea am bdgat zu la bild tohrl.Am ldsat a9a, sd curge. M-am desperlii de dinsul, ultimaoard a fost cind m-am intilnit. M-am mai intilnit cu primulsecretar, Cristache Vasile, care ulterior a ajuns la regiuneade partid, prim-secretar la regiune, md iubea foarte mult.Pentru ci acest om, un om care eu am gi spus si fie pro-movat in locul dinsului ca prim-secretar de regiune, amtinut la €1, 9i la el, cd altfel eu enm, cum se zic, calelul lu'tovartrgu' Pavel $tefan, ii spuneam totul, ce se discutd pemargini, eram un fel de informator al dirxsului, tot ce au-zeam, gi nimeni nu se ferea de mine, din cei mai in vtstA.Aveau multe incredere, dar eu totugi eram Iud5, ii vin-deam lui acest tovartrg Pavel $tefan. Eu vreau sA fiu maiscurf a venit evenimentul cind s-a petrecut cea mai marenenorocire din viata mea, gi aici € nmorocirea mare. 9apetrecut h iami, in 7 decembriq intr-o rnarfi, chiar marlicddea. [.a orele 7 a izbucnit un scandal, care pot sd vi do-cumentez, dar vreau s, fiu scurt, un scandal intre mine6i tata, din cauza concubinei, ameninfind cd se plec, m-afdcttl bolgevic, pleacil de la mine, du-te dracu la partidul tduncolo, acolo lia oamenii tdi.

I-am cerut cdciuld, i-am cerut si-rni dea 9i mie ce maiera, era iam[, eraT decembrie, n-a vrut sa-mi dea nimic.Nu premeditasern, nu era ceva premeditat, dar in scurttimp €u am iegit afare Fi mi-am adus afi:Ju:.te, acest pittintenra neaorocit, are dreptate tooardgul Paoel $tefon, mai binesl-i dau in cap, unde m-oi duce pe urmd, m-oi duce, dn' sd tet-nrin o datd..$iin sl.:urtul dsta timp iau hotiirirea sd-l ucid.M-am dus, am luat un topor, noi ne scandalizasem un pic,dar fAri agresivitate. El iese afari din casi, era intuneric,

nu aveam lumine electricd, el iese nepregdtit, 9i'i dau ca

un lag cu toporul in caP, ii dau doul lovituri "...bupa ateea fug repede la tovartrgul Cristache Vasjle

9i-i spun: ,,Tovardgul Cristache, uite ce-arn fdcut eu' lui

iatil'meu. A avut drePtate tovaraqul 9tefan' $i i-arn dat

in cap." La care el: ,,Bii, nu 9i-a spus el sd-i dai in cap' fii

atmice-ai sa dedari. Du-te rePede acasa, stai acasd, ca eu

trebuie sd chem polilia, eu dau acum telefon la polilie, dar

du-te direct acas6, cA inir-o iumatate de ori polilia vhe'hai, du-te direct acas5, ca am eu gdia de rest " M-am dus

acasa, nu gtiu Precis, cd n-aveam ceas, foarte repede vtrd

o trisur6 cu comisarul de noapte 9i cu doi sergenti de

shada.Si m-au arestat. Nu mi s-a dat nici o palmd' De dimi-

neatd au venit citiva tovariti, anchetatorul care trebuia s'm5 ancheteze, foarte atenJi au fost cu mine, eram o victi-

m6, nu eram un criminaf eram o victimd' A doua zi' noud

sau zece, a gi apdrut in ziarul local, Vlapca liberd' veslea'

Scria in ioi peri, ciutau s-o scalde, am citit 9i eu' Am fost

deDus la penitencia r.L peni'tenciar era director fratele lui Teohari Georyescu'

Bebe deorgescu. M-a primit foarte frumos inauntru' mi-a

sous ca o i plec la Viciregti, si am r5bdare ca multl Pe-

alupta n" o'ta u- , cd sigur cd da' erti neainooat' md'.5i bine

ai ficut. bine ai fdcut. Eu ma simleam foarte bine' fiindc;

oJntru toli eu n-am fdcut o fapta rea, ci o faptx bund Eu

lu rnai sindeam ca am fdcut bine, sau rdu, nu ma mai gin-

deam ci"e nici bine, nici rdu, nu md gindeam la nimic' Dar

m-am simgit in Iargul meu, esta-i adevdd' SiSur' Pdmitfoarte bine, mi se tiimiteau de la partid pachete' mircare'

de la bucltdria partidului, prirneam de toate'

A venit timP;l cand trebuia si fiu judecal qe Cur91

de ia Bucuregti' in februarie 1949 m-au trimis la Victrregti'

iu Va.aregti ^-au

t.,.t iar i:r primire' Dupi 2-3 septdmini

mi se anunle vorbitor. Nu stiam cine vine' cu cine o sd am

lroiUito., rn-u.t arr" in cabinetul direciorului' Acolo a ve-

nit tovard;ul Pavel gtefan El era la vorbitor' Director era

Mircescu, tov Mircescu. El a iegit afar6, iar eu am avut o

1011

convorbire confidenfiald cu tovardgul Pavel Stefan. in carecl m-a incurafat. Mi-a zis ci va incepe acum in primdvarACanalul, tu iei sentinta pe care o iei, sd nu te supeli, poate oiIua oreo pedmpsd mai mnre, nu are itnportanfd, chiar dacll n-omputea sd facem noi ceoa, prin graliere gi tot te scoatem, Fi tottrebuie sd fi redat socktdtii. Mi-a sp..]s, te scoatem Fi chiat mainrult, oei t'i rcqbilitat, gi chestii de-astea. Insd, mi-a zis, tre-buie sd lucrezi foarte bine. Vezi cd cinma o sd ztind de Ia Mini*lerul de Inteme, de la Direclia generald a penitmciarelor, eu amwfii| ai sd fi bine prhnit, ted cd de mtine o sd treci sd lucreziundez.ta, pe la bucdtdrie, pe la popotd.

Aveam incurajdri din toate direcfiile, m-am simlit foar-te calm. $i la Viciregti nu mai eram un de,rnut, nu maieram un strdin. M-am simlt doar privat de libertaie, in rcstaveam de toate. A durai puFn timp si am trecut la bucet:i-rie. Mi s-a dat o seclie la pottici, sd dau mincare. Mi sespunea cum sA dau mincare: pufin ulei, care il dddeau 9iIa dreptul comun, 9i putini cartofi, pulind fasole. in rest,zeaml lungd. Le fdceam un cazan. Din gapte cazane, unulera pentru politici. Misiunea mea nu era numai asta. Maiintram, ce vedeam trebuia sd spun. Supravegheam nu nu-mai delinu1ii, ci 9i pe gardieni. Ce observam trebuia sdspury irrformam cu probleme politice, fiindci vechea gar-dd nu se schimbase, erau vechii gardieni. Mi se spusesecd igtia erau oameni care au lucrat cu regimul trecut si vorfi inlocuifi, deci hebuiau supravegheaf - cu cine iau con-tact, ceea ce putea sd vadd fiecare. Cdutam sd-mi formezgi eu nigte informatori tot din rirxdul delinutilor de dreptcom.,t . in felul asta puteam str aflu despre fiecate gardiancum acloneazd el pe sectie, cu cine are contact dintre plan-toane. $i plantoanele jucau un rol foarte important in pe-nitenciarele din Rominia.

Asta a durat pini in mai, cind am fost condamnat. Amprimit 13 ani cu drept de recurs, dar n-am mai fdcut recurs,fiindcd aga mi s-a spus, si nu fac recurs, sd renun!, plecadupi condamnarea mea o cursd la Canal. N-am reugit saplec cu prima cursd care a plecat de la Vdcdregti, am ple-cat cu a doua, de la Aiu4 tot cu criminali. Numai criminali

se alegeau, sd gtiti era o tactic{ 9i asta Eu mai tlrziu mi-am

dat sJama cind am vazut care au Plecat primii' ce fel de

oameni.Noi am mers toti in centru, la Poarta Albd' duPd care

.,"-" Jeipattit. Eu am mers la Tagaul, la Capul Midia'

"..r* tu.iari'a" Uaracamente' Ni s-a spus: "Vom aduce

iqirqi p.U,i.i 9i voi ve$ fi brigadierii Vef fi cei mai

.o.o"iuiti, r"-i.iul tehnic, autoconducere' voi conduceli

;-.il;;;t, bhnic, absolut, to!, dar trebuie sd alegefi

f,ir.t "loi ou ."i *ui buni' Vom avea presd"' Adevdrul'

"d rru

"ru pr"ra, .toi scriam un articol de fond' aveam ac-

i* i" r"#g "i"t"f, dar scriam articol de fond' in care scri-

ui ." touu:.aqi, ." "gricultori,

tot ce era' di'r. Sclntein' Aqa

"- f^."otr,

"* faaui un comitet cultural de presl format

;;;;J; ." 9i mine Adicd vreau sd spun' chiar daci

erau mai pregatiF, ei, dar nu erau moralicesjemoralicette'

,r,., "tuu

nl"i L"i aa mine, ci tot la nivelul meu' Eu aveam

oatru-cinci clase, ei aveau zece-doutrsprezece' dar erau

lompromisi, se cunogteau,-se comPromiteal' -Si a venjt momentr.rl sd alegern trei brigadien' Eu l-am

orooo, p" Strtt.ingel Marin, un ligan' "Hercules"' s-a au-

iiii" "i,

t-. t-uit Peste tot El e mort' acum' dar acest

;il;;;"I ; fost unul dintre cei mai buni torfionari' cei

l,"i t"i"^i.i torlionari ai penitenciarelor' desigur cd a

iosii"* ti J"",ir, de pe margini' cu concursul direcfiei''fil"d.d ilt *il

"ia un educalor Nicolau' care acest edu-

"Liiiri""r""i" ata"a mina liberd noui oi ne spune1.fig

.l^iu .a * aaa""' Adicl tot ce se confisca de la politici

"" Iea""

"o"e, fu

"nii nici nu Ie mai luau ei' noi le luam

; lil;;;l"* noi' Mai luau 9i miliFmii gulin' da.1

cu frictr, si nu simti. Era acest Timofte' colnandant' verul

air"i i.i."i*" f"i Duman, cd Duman dsta a fost un co-

i#a*i J" g"tat"-, Pe la Doftana' ne goPtiserr Sardienii'

" i*i .or,t *"* noi, cu ciliva, vreo Patru inh-osead' doflr-

nul colonel Constantinescu, Marin Constanhnescu' asla

ne-a sPus ce avem de fdcut'

Ni s-au trasat sarcmr pe cap de om' Doua comitete a

facui din noi: un comitet secret, din care faceafi eu Parte'

12 1.1

cu cigiva oameni pe care mi-i alesesem eu, pentru a supra-vcghea comitetul celila.lt. De fapt, noi, care supravegheam,noi gtiam ce executi, eu ftrceam parte 9i din comitetul dla,supravegheat, dar aveam eu un altul cu care-i urmdream,tot ce fdceau. De exemplu, era un comitet cultural in careera actorul Mircea $eptilici, Horia Cdciulescu, era Niculi.teTeodoru, mai era compozitorul Jean Ionescu, muzicianbun, Fi altii pe care-i cooptasem. $i dgtia trebuia sd scriescenete, tot ce trebuia str rrie, 9i eu bebuia sd ved. Vedeam

9i eu, de exemplu o piesd care s-a scris, Muncitorul Sam;

era: hopa sus ca malagamba,/ hopa sus, nu sta degeaba,/ hopa

sus, lntr-un picion/ domnule exploatatoL/ cd acuffi e indulnrcu,/ ca sd te mai joc Ai er. Piesa aceasta o jucam eq ca peurmi tot eu se fiu mustrat ce nu mi-am dat seama ce 6ttiaSi-au bdtut joc de comunigti, adicd i-au ales, nu liai datseoma, zice, cit de inteligent eFti-

Eu nu eram atit de inteligmt, dar eu rri feceam ce sint.Unu a zis: ,,Stai se vezi ce le fac eu acum, cd-i scot cu mar-guri afari, ii scot cu mar9uri." Am fdcut nigte compoziiii,eu arn ficut nisJe favoruri, sd nu mai iasi cu lopata la spi-nare: domnu' Feinstein, imi scii aid margui pentru delinuli.Eu am iucat o piese gi am fost mustrat gi de domnul colo-nel Constantinescrt 9i de domnul colonel Crdciun. A venit si Albon, era unul Albory ofipr de securitate, am avutocazia sd-l primesc Ai pe dinsul la arest. L-am primit, darpe el il supravegheam prin evrei. Aveam nitt€ contacte cucvreii, prin nigte fifuici, prin Banu Zaharia, aga s-a desco-perit e mort siracu, el a spus mai multe despre Albon.

Aici, la Canal, am inceput sa lucrez foarte bine, foart€bine. li dedeam lui Stenciugel sarcini precise. Ornul ve-nea obosit, delinuhrl, ca sd vede! cit de incongtimt eram,am dat la fiecare brigadd ordin str cinte: Noi sintem mlo-uisti d.in Poarta Albd / 9i am aenit cn sd muncim gi sd caednt, /sn fn mindi, mlonigti, de ceu e lufidm ,i ralizlm, erau ver-suri cu melodii, 9i chernam la intrecere pe cei din Tagaul.Fralii trogtri din Tagaul era alt marg. Erau marguri patriotice, mobilizatoare, noi construiam ceva pentru tara asta.A9a gindeam zu. Era obositot nu iegea nimic, nici un sunet

din gura definutului, inainte. 9i acum, la ieiire, coman-

danirl era foafte indntat cind m-a vizut cum ies brigdzile

cinfnd incolonate, 9i cu cifil mirxdrie cintau versurile de-

linulii politici.' adurat asta pina in 51 dnd eu duia sA plec la Culme'

Un timD scufi am se stau la Culme, mi s-a spus' Dar acolo

am primit sarcind ce hebuie se Plec la Spitalul nr' 9 Nu

gtiam ce e Spitalul nr.9, a vmit 9i mi-a explicat un cePitan,

care atunci l-am cunoscut Pmtru Prima oare' M-a luat in-

tr-un cabinet al comandantului 9i mi-a exPlicat ce trcbuie

sd fac acolo. Am sd triiesc bine, mi se aduce totul 9i nu

stau decit perioade, decit dte 30 de zile, 35 de zile maxi-

mum, si pe urrnd plec in alt'e Penitmciar€' 9i in '52 voi fieliberai. Aqa mi s-a ptomis, 9i chiat tooardpul Teohati Geot-

sesca o sd lind sd te Mdd, 9i ai sd fi grafiat. Pe parcursul anu-

iui'SZ, pt to ir.ant* anutui, ai sd fi grafial. A'9tepqm, da1

parctr nu credeam eu, cum aga, repede, sl-mi dea drumul'

s{ fiu grafat.A diuai foarte pulin timP, a venit lm alt cePitan' Totin

uniformd a venit cipitanui dsta 9i a spus c{ merg la V{-cdregti. Acolo, dnd am aiuns, au venit cu doi civili 9i m-au

intrebat dacd am vizut in viata mea cum se manifesti un

bolnav psihic. Sau, mai pe in;eles, rm nebun' Eu zic cA am

vlzut nebrmi destui, in-copilirie, era chiar la noi in Giur-

ziu. - Si ai otuut cttm x nanifestlt? - Pdi diferiti' atn adzut '"- ei sd nngi amlo, dar ai sd faci iruinte niFte exercilii cu

noi, aici. E triaba sd descoperim cana la nr' 9, ,i tu trebuie sd

ne ajuli.Siitatul vrcaregti nu avea seclie de neuropsihiatrie, 9i

eu fird s5-mi dau seama, m-am Pregatit intr-un fel' Ei au

spus ctr e foarte bine, am corespuns, ioci fmrte bine teat.ru'

'I'rebuia si nu md descoPere cA nu sint bolnav mintal' Am

mers acolo. Pentru prima oartr' cind am inirat, am intilnit

un olutonier pe coridor, 9i m-a bdgat la o celul5 de comun'

Erarn patru in celula, dar nu mi'a convenit, am stat Pin'la ora zece, cind au vmit trei ceteleni in civil 9i mi-au spus

ctr nu e locul meu aici' eu trec Pe ariPa din dreapta' Chdi-rea era intr-o formi de ler, aic! in fun4 sPrc uzina electricd'

14 15

erau ciini, erau goareci in spatele cHdirii, cobai de expe-rienfA. $i m-au mutat intr-o celul6, dar ce se ftrtirnpla, erautoate patru celule goale, se pregetea ceva, 9i eu singur in-tr-o celuld m-am sirnlit mai bine. De fapt, aveam nevoiede liniste, dteva ziie, dar acegti trei necunosculi mi-au spusce m?ine seard, astll-seard nu, dar mtine surd ai de trubd. - Dece? - Vin nigte indiaizi care au omoit nigte ostafi, au tras inei, au impugcat n$te osta1i in munli, Fi wm face an&etd impre-und, chhr dacd nu oenim noi, oine altcinetm, ai sd particiVi 9ittr. $tii ce ai de fdcut.

Dar nu gtiam nimic. Ei mi-au spus: $tii ce ai de fdcut.dar eu nu gtiam nimic. $i au apdrut a doua seard alli indi-vizi. Au venit mai devreme, la ora 11. De-abia au venit,9i o dubd - am vizul chiar eq o pragd, dubd, cd a9a erarlprdgi - o bdgau cu spatele, 9i au coborit cu ei. Pe picioareau coborit, definuli, patru la numer, i-au bagat hauntrugi i-au condus separat, doi intr-o celultr, ti doi intr.o ce-luld. Eu eram singur intr-o celuld, in celehlt capet 9i m-auchemat la ei, oni cil incepan cercetllile. Ni sa spus cd tu ftiimetoda, tu gtii cam trebuie sd k scoti din gufi tot adcvdruLDeci ce trcbuia pugi la tortud. Nu gtiam nimic cum sA pro-cedez cu ei. - Domnule, nu mi s+ spus nimic, ntm discutatnimic, cum sd procedez, qtit am auzit, cd trebuie sd oin aici.

- Nu li-a spus, zice, totsardgu Cocog ce ai de fdcut? AcestCocog eu nu l-am vizut in viala mea. Care din cei cu caream discutat era Cocog nu 9tiu, ci nu s-a recomandat niciunul cum il cheamd. Zc: - Nu-l cunosc W acest Coco1.

- Insmmnd cd n-am fda* nimic, totugi trebuie sd facem caa,trebuie sd acfiondm, dc aici nu pledm ftrd il swtem de la ban-dilii dgtin caa din gurd.

$i au inceput ei cercet5rile, dar a inceput unul sd zbie-re, 9i a venii militianul care a spus: - Doffinul4 optili tor-tura, aici nu se torturuzl, nu aaeli ooie, bolnaaii trebuie sd fulittiftili, ali agitat ululelc, uite, bolnaaii nu gade linigtili.S..auoprit. Ei au plecat dimineats a verit altcineva din dire4iea venit cu Constantinescu, 9i mi-a spus ce avem de ftrcut.Totul trebuie luat de la cap, 9i Cocog ista, care am spusc{ s-a recomandat Cocog, a fdcut un plan de ancheti, 9i

a oDrit totul, ca sa inceaPa discuBile cu alti oflterl de secu-

ritate. N-a durat inult, dupd o sdPttrmind a venit aPara-

turd. Aceastd aParaturd. "lPauzd si intrerupere pe caseti, ti intrebarea lui Fronea

gaiuht*i - atrt spuneti dM nli fost dw' instruit la sec-

tia soeciald a SPitalului 9''--'..'.rai ,o.*ui asta este, Primii care au venit n-au fost

caoabili sl md instruiasctr, n-aveam sPecialitate' nu anche-

talem i.rn viala mea, nu 9tiam, am fost anchetat' dar nu an-

"tr"i""" . ,fupat"t o doamnE, in iur de patruzeci de ani

urtu ** i.4at' e ua"s rmul, a trebuit o aParature' adicd

un scaun de torture, unde se legau de miini' de picioare'

.rici nu gtiu crrm se numegte, s-a adus scaunul dsta' dar

trebuia omul care sd foloseascd de"'...Exista rmul, Banu, un de$nut de drept comun' care

era incurabil qi nici nu mai eJa conttimt' 9i era 9i-n come'

ii u ,i" ta-t tucrifi.dm pe asta sd-mi arate mie cum sa dau

irritrttu * .*io"ul. Un creion lung neascufit' cu care lo-

veam peste testicule. imi ardtau cum se lovesc' sa bat m

at"upl, "a

tou"". "umai

un pic Dupi circa z€ce minute'

se mai lovesc, dar daci nu spunea el intre timP ceea ce

*iJ". eai"i .""" ce anchetatorul care stitea la mase ilirltreba. Era ti o mdsute mice, Pe linge acest Pat' .

N,, erur. pacienti, erau delinuti venili normali' 9i erau

-"i".it"t""'ti*ti, io$ erau intrebafi de armament' sa dea

i.flt "Ui

a" *S*i;.ri subversive' adici "Sumanele

ne-

sre". ce cunosdu din sate, ora'e, prieteni' amici' cama-

liri, tot t."u"lu" th spund' Aici era durerea mare cd am

u"J,. O"pe * -i-." arltat cu delinutul 6sta' eu totuqi nu

stiam. tretuia pe parcurs si invd! Doamna mi-a spus: pe

'r*rr* "i

* aiii irlel, Am devenit exPert dupd doi-trei'

i*Jii i"i*-"."ara, duPa ora '11, incePeau cerceterile'

", i"..

"f"a f" +S dimineala' Dar nu le dadea drumul la

lliiti-# gutau a" "oapte

pleca, 9i venea garda Securitdfii'

"" iri

".? " p"ttit"nciaruiui' Dimineala venea garda Ia 6'

se schimba cu adevtuat, venea garda Penitencianrlul 9i nu

era o gardl stabil6, unii nu-i mai vedeai'

It)

Primul om la care am experimentat a treit pulin dupAaceea. Dimineala a intrat in comi, n-a mai vorbit nimic.I s-au umflat testiculele, s-au irmegrig s-au umflat exka-ordinar, n-am cum sa va spun. A doua seara esta tot maitrdia, dar l-a luat de aici, cd trebuia sh-l i4 si nu vadtr cineva, nu ptiu, cd toli acegti cu testiculele umflate ii lua ace-

eas. i pragd care-i aducea, aceeagi dubi, acelagi gofer, veneaucinci, 9ase. Dar unii spuneau ce sprmeau, allii nu, 9i spu-nea, dd-i mai tnre, md, lope1te fiai tare, s.i loveam, intr-ade'vd4 nai tar€, de multe ori aveam o satisfacfg ca se ve spunsincer, devenisem un automat, un robot, fare creier, fdrenimic... Sau eram un paranoig un schizofrery nu mai gtiuce eram, lucram la disperare, trdiam bhe, aga vedeam eu,

9i dgtia erau dugmanii poporului, trebuia si-i lichiddm.Acesfi oameni, anchetatorii a9tia veneau doue se4 trei

seri, probabil gd erau clienlii lor dgtia, nu pot sA gtiu, dareu eram al tuturor, eram permanent. Dar ce se intimpltr,cd eu am plecat, 9i schimb n-am vdzut, la o lund iumetate,cftrd am venit, c! am cerut pe urme str plec tot pe Canal.Am irrceput str luoez irx 51, am plecat acolo: iar sirnulamin penitenciare. Vorbeam aiurea, credeam eu cd sint bol-nav, 9i zic a9a se manifesttt boala, nu-mi fecea tratament.lmi dedeau 9i sidngi aveam siringi la mine,f 9i tu un tra-tament, dacl se simte fiu ti faci o injecfie, dar injeclia mea iiera fatali, ii fdceam o inie4ie cind fdcea spume la gurd.Pacienlii mei de aici, eu erarn doctorul lor, nu am vezutdexhizind o uql doctorul Tomorug sau sanitarul eu des.chideam ugile. Ce se intimpla ziua ei nu ttiau, ei aveautreaba pe aripa lor, pe aripa unde acfionam eu n-aveautreabd. Dar totugi me cunogtea sanitarul, dar nu mi ln-treba ce-i cu mine, md vedea in halat, dar nu mi intreba,ttia ci si)xt delnut, gtia 9i Tomorug, nu gtia ce lucrez acdlo.Tomorug m-a irntrebat o date gi mi-a dat o fud. Cind i-amspus. Pdi.zice, astua stnt consecinlele, tu ai onofit pe taict-tu,apa se manifestd boala, dar n-am inteles despre ce e vorba.$i tn situalia Esta, Ac, mi se face tntaffiat, cen? Ct ltatament,zice, tratament ili faci tu singw. Asta a tost u,ltima disculiecu el. Nu stateam acolo decit 3G-35 de zile, nu suportam

77

nici eu mai mult, Plecam la relaxarc, in Penitenciar€, unde

vream eu chiar,Dar ce s-a infmPlat, ultima datd am lucrat la o colonie,

Culmea. Acolo md imprietenisem cu un fost comunist, ca

gi mine, fost ofitet qi zice: m-au bitgat Ia pupclltie dgtia' Aici

a foot problema, ctr eu i-am Pus cetuge lu' {sta la mind, 9i

el mi-i cintat Zdrobite cdtufe in urmd rtuntn, gi-i sp'url lrt'

comandantul Iosipescu: Do ffitt' colnandant (dar nu-mi

aduc aminte, ce gid avea, ctrpitan, da, dar nu clpitan din

armata hecuct, aPitan din muncitor, il ficuse cePitan, de-

venise un antipartinic Ai un critic aspru al comunismului),

domnu comandant, cdpitanu zice cd zdmbite cdtu* ln umtd td'

m?n. - Pdi, md, tu i4i pns dtugele-n fald, pune-le, md' la spa\,

are gi el drcptate, mtni-i-le, cd ala este, el clntd bine, pune-i-lc

Ia spate, Fi bagd-I cu liganii acolo. Etau doi lgani intr-o car-

."ia, "u

r,-urn p,rtut itrJ bag acolo, au venit doi gardimi:

a sous domnu imandant cd hebuie sd-l bdgdrn acolo, 9i acolo

seracu i-a venit rau lu' cipitanu', 9i a doua zi acest cAPi-

tan s-a dus ln sirrne, l-a irnpugcat paza. A scris un bilet,

Darca l-am avut pe constiinte, fiindcA toatA noaPtea mi-a'stieat: spuneai ci nu iubegti comunismul, eFti un IaF, nici rustii"ce orei.Pr&ebilca dsta a trczit in mine ceva N-a scris

,rimic d"spre -it ", Pentru cd Procuratua din Constanla

a fdcut ceicetlrile, nici nu gtiu ce-a scris despre mine, nici

n-am intrebat, dar Pe mine m-a mustrat Prea murt con-

gtiinta desPre .icest iapitan care a murit Pe sirme, ziua,la

ora it. $i itunci cind eu trebuia sd merg, nu mai imi ve-

nea se plec, eram cu congtiinta mai lncircatd ca de tatel

meu, 9i1i, ce-i facusem eu lu'esfa. Fiindci una vorbisem

cu el, alta ftrceam. Acum urma sd Plec din nou, 9i atunci

eu am cdtunat ti am tdiat un brigadier cu culitul, unul

Badea se numea, profesor de fizici, care fecea Pe Primulbrigadier. L-am tdiat, cu intenfia de a md duce undeva, de

a fl"condamnat, sI scaP, si nu mtr mai duc acolo, la Nu-

m{rul 9.Am facut toate astea fiindcd mi se promitea ce voi fi

un om comPlet reabilitat 9i cu drepturl depline adic{

dreptul de a'devmi 9i membru de pa'rtid str rcvin ln sinul

18

Partidului Comunist Ronr5n. $i-n afard de asta, aveam pri-vilegii, aveam zoni limitaH, de p de, inh-o irchisoare pu-team sd plec pentru 2-3 ore 9i reveneam, primeam colete,tot ce se conlisca, inxi alegeam tot ce-mi placea, figdri, nusufeream de lipsa tigirilor, bani, de exemplu aveam ne-voie de fernei, tot din detinute, aduse de la Vdcdregti, erauisterice, toate astea pe timp de noapte, mi se acordau nigtefac iteF, nu pot str neg.

Dar acum si revin la Culme. Aici, ctnd am revmit dupace v-an spus ci nu mi-a mai convenit s{ mai lucrez, nugtiam ce si fac, cum sd ma intorc sd nu mai tucrez pentruei, str scap, aici este toaH drama. Am gdsit solutia, ii taipe esta, tot a f{cut riu, era un informator, le fecea riu hdelinu;i, aici erau numai de drept comun gi erau pentrucote/ terani care erau condamnali cite zece ani, cincispre-zece ani, chiabwi, nu erau oameni care nu aveau de undeda, aici arn gdsit momentul ce eu febuie sd-l lichidez peBade4 toatd colonia mi cunogtea ce sint bolnav mintal,9tifi. Am apelat la un delinut politic care gtiam eu cd aveacutit, erau cutite lucrate prin colonie, i l-am cerut, nu erade acord ca s!-l ornor, mi-a spus numai str-l sperii, las cd-ltnlep nilel, dar et eram hottrrit sd-l omor, c ontopesc cu aia,cu aia, o sd nai imi den, nu mult, totufi, pmtru el o sd-mi deap4in. qi a$a amhotddt intr-o zi. L-am atins, dar el a fugit9r, prin spate, l-am ajuns din urmi, cd era mai greoi, 9in-am linut cont sA dau in s6ng4 am dat ln dreaph, 9i i-amperforat plimlnul. L-a dus la spital, pe mine, gata, m-auprins gardienii, nilifimii gi m-au bigat in fiare. Eram foar-te periculos, dadeam 9i in ei, dar alffel dideam, mtr gtiau9i mi.lilienii de frica, de sttipin. A doua zi de dimineatd, astas-a intimplat duminica, relin bine, era duminica intre 109i 11, iar luni la ora 9 a sosit Drdghici la Culure. A deschisuga un plutonier, si Dreghici s-a uitat la mine fdrl si schi-Jez€ nici un gest - Ce caut dsta aici dacll e nebun, ai tuse4ie de mintali aici, gtii unde e locul lor? - N-am aout dubd,nu gtiu.

Ceea ce am omis sd spun este ca Drdghici Ird cunogteade pe timpu.l lui Teohari Georgescu. Numai dupd ce luase

19

el conducerea, de doui ori vorbisem cu el ln Prezenta luiConstantinescu, 9i-mi Promisese 9i el ce mai stau un an

de zile, a arany'at el pentru gratiere, gi-mi g{seqte ceva inDrec$a gmerald a penitenciarelor, in orice caz in Minis-terul de Inteme, dace nu, ilx constfuctii. Eu inv{tasem zi-

dArie, cel pulin constructii, tot ln cadruI M'4.1., ei tot wease rna fine pe nngl ei. El mi cunos.tea foarte bine, ca fizic,

ca om, gtia ctr trebuie sd aiung acolo, dar se nu mai aiun-gd sd-mi facd mie proces, aga ci rn-a trimis la Nr. 9. M-ammai intllnit cu detinutul Ah, s-a ficut bine la Constanla,

n-a avut nimic cu mine, nici eu cu el, l-am vtzut sandtosgi pe picioare.

Acum, la Nr. 9, intr-o sear{, Drdghici a venil - Md,

fr-ai al dracu, cine te-a ?us sd-l tai, fld, stai md, linigtit' xu tepotolEti? - Pdi, zic, ai dracu, dacd nu ml lnsd-n pau, din

nebun nu fld scotea. - Pdi, zice, nu egti nebun, md, nu Etinebun? Dacd-l face pe unu pocdit, trebuie sd se supere cd-i po'

edit? E pocdit, md! Dacd-l face pe unu bolyaic, e bolryic, rttd,

dacd-l face pe unu comunist, e comunist, ml! Dacd-| face pe dla

ldrdnist, ce, ffiuie d x supere d-i ldrdnist? 9i atmci Pe mine

iar m-a zdruncinat ceva, adice daci mi-a sPus cuvinhrl nebun, egti nebun, sint nebun. Ei, 9i-am schimbat calimera:

nu mai lucrez,

9!am irceput sa-mi fac eu strategia nea de nebunealil,

de adeviratl nebuneald. $i am luat-o pe nebuneale, ce numai zuportam nici gardieni, nimic, veneau anchetatori di-ferifi, str stea de vorbi cu mine, pini cind a renunJat la ser-

viciile mele, dar totuti, pe mine mI frlminta ceva' fiindca

duceam lipsi de libertate, nu mai Pu-team sd ies, nu maiputeam sd merg la buclt?lrie, la spital' lntr-o seare m-a lun-

git tot pe scaunul unde tortuam eu, 9i mi-a ficut o iniec-

tie in vmi, nigte combinalii' M-a luat nigte temPeraturi,

nu mai puteam, am intrat in comd, atunci am vdzut cd

mi-am pierdut memoria. 'Iiranspirat leoalcd - dar mA mu-

taserd pe pat,9i aici trebuia sl gindesc ce trebuie sd fac'

Mi s-au mai fhcut trei stricnine, ce le ficeam eu Glorlalti,dar eu n-am murit, ei mureau. Eu gtiu, dacd m-au vinde-

cat?, dar am plecat.

20

N-am mai dus-o bine, se degajasertr de mine, dar numai lucram. Plntr dnd l-am intilnit pe Timofte. ca inspec-tor de penitenciar, a venit la Poarta Albi, era unul Comi-Jea t: - Md, anm te simfi?, - nai bine, - dor csre e sitlnliata, cum e cu tine, e cfla deoserit? Am stat numai cu el intrepatru ochi/ deoparte,Zic: - Ag aoea neaoie de ajutorul dvs.

- Da, md, da tu ai fdcut nigte nercguli, pe Ia Culme, pe undele*i ftcut, nu mai mrespunzi cunt corxpundui la lnceput.

- Ba dn, cd am Jdcut trataflent Ia Nr. 9, am aaut o scdpare,dar acum d sitnt mai bine, aS putea sd luctez. - Bine, o sdte vsdd too. C.onstantinescu. $i a venit Constantinescu larhine, la Vdctrresti, 9i i-am spus de ce nu mai lucrez. -Mi-ali promb cd ies, a trccut '52, slntem la sfrgitul lui,53,pi cred cd ptnd noi face intreaga pedeopsd nu md lasd, - Dacdtu ai sd fi bdiat bun, zice, sd md lnlelegi pe mine, zice, eu tlipromit cd la anu' egti liber. - Da, domnu, eu uamtnleles tottimpu' . - W tu ai fost bdiat bun ca fline, tu m-ai tnteles tottinpu', da de data asta ce-ai ficut, ce-ai flcut de te-ai schimbatcomplet? ... Nu i-am spus ce.aveam ln capul meu, ce agfi vrut se ma rehag undeva, s{ stau linbtit, vede}i, eraurobitnuit se am tigdri, se am toate, n-am putut se stau aSaca orice de.rmut, pe mine n-avea cine si me caute de aca-sd, eu nu primeam colete, coletul meu trebuia sd mi-l iaude la Securitate, de la partid, aici arn sirnft c{ trebuie dinnou sa actionez cumva.

A venit Gicirrn, colonelul Crdciun 9i mi-a spus din noucd e nevoie sd merg la Ministerul de Inteme. 9i am lucratacolo, la Ministerul de Interne, la subsol, la celulare, nupot sd gtiu in care sediu, fiindcd m-a dus cu duba, numaila subsol, am stat acolo o luni 9i jum{tate. Asta in iamalui '54, 9i tot aici, cu anchetatorii lucram, numai cu anche-tatori. Aici me cunogtea pe mine rm fost detinut de dreptcomun, sPdrgetor, Jidic se numea, acum era, eu nu l-amvizut cu grade, dar se zicea cA fusese maior, acum se zicecA ar fi fost avansat colonel. $i Jidic ista avea o stime pen-tru mine, avea o simpatie, sdme n-ag putea sA zic, avea osimpatie, actionam aga, le fdceam iocul lor, mi-a spus cda vorbit cu Dr{ghici, care e superat pe mine, too. ministru

e supsn! pe tine, Fi eu am sd-i spun cum nclionezi' cd qi lucral

curn trebuie, rAspunzi bine Ia intrebdri, fi-ai reuenit' a t'ost un

goc, a trecut, cum te simti? - Slaod domnullti, md simt bilu' -'E bine, zice, aezi cd o sd pleci acum Ia Aiud'- Er, ata,lroiu- u.olo, ionstantinescu nu voia sd md ia

u.Jo, u,rua ,,iqte treabl pe dube, voia sd lucrez 30 de zile

i" auU". r.u it"uOa vari, h caldurd, erau chiar in pielea

loald, eu trebuia si stau pe culoar, aici era treaba' cd unii

!"r"uu inarrntru, ii bigam la celuli, de exemPlu' nu toti

"ufii a" arrba utt"uu sifletul sd facd ce trebuia, erau mai

omenogi, asta pot si sPun, dar Pe dubd ei aveau nevoie

l" J"ti, o**i.a itt momentuLcind incepeau sd vocife-

,"r" "tf"l itt.tutil,.l"d era oprirea, gi trebuiau sco9i afard

si potolid, sX-i izoldm, le mai ardeam loviturile ca sh-i po-

ioii^, tt,.,-l potoleau ei, ii Potoleam eu, 9i nu eram numar

e,.r, ci doi, eral.rn"l mai dur, Filip, din parfile-Olteniei' a

.crpat inaintea mea, altii au scaPat mai rePede' Eu' care

crieam ca o sa fiu primuf am fost ultimul, am ai'ut niste

inftzreri, nis.te opriri la ei, dgtia au lucrat mai intens 9i con-

tn"", fete ta t*a opriri. Ei aveau o nesiguranih ir'mine'

Am lucrat foarte bine, dar i-am dus 9i eu de nas' n-a9 pu-

tea si spun ci i-am dus de nas cd le-am fdcut servicii' sa-

crificiul meu.9i a hotarit Draghici sa ma gratieze' Mi-a dat o cerere

de gragiere pe care"si i-o trimit cu potia de la Giurgiu' o

cerJre fdcutd in numele lui mama, cine-o comPusese' nu

,rju, ,,fil.rl^"rr", ,,^u^a mea", care habar n-avea de mine'

iit',nt,. a*n, tafir,0 fost cuminte, a sufetif' motivalii de'senul dsta. Si pe'baza asta, dar a mai durat si asta vreo

3."oouo," f,*i, u* fost eliberat pinS la urmd' Asta a fost

i.,;SS,.i"a rn-u- i"tilnit cu Drighici, el m-a ceutat' 9i am

AJ t iqt" o"U*i Uune, care mi-e 9i jene'nu pot sd le zic'

""*"t "tt", am fdcut nigte trebuli br'rne, bune Penbu ei'

ooate ce cineva se intreabd, eu sint autorul tuturor faP-

iutor. Out toti, toute cadavrele, toli mor.tii' o sd-i am eu in

*irlur", "r.,

iarp.lltdeam de toate? Ei Pot sd se lepede' cd

"i"" itlt "i*ii, "" au dat ordine, inseamnd ci eu am fi-

-i tot rt, ",t

u- aut ordin, eu am executat' eu am fost totul'

22

ministru de Inteme, director general de penitenciare, 9efde escortd, tot? Asta va spun, ca nu Pot sa sPun totul, daram pe congtiinla mult, am mult Pe congtiinld, ei n-au ni-mic, eu am, le-am luat eu asuPra mea, toate, 9i ale lor, ei

sint foarte cura.ti, acum ce sa ve sPun, ca dupe ce am venitde la Dumbrlveni, unde tot in misiune fusesem, am ve-

nit tr Vdcdregti unde n-am mai lucrat nimic, eram oare-

cum dezorientat, nu mai ttiam ce sd fac, altfel a9 fi vrutse irec mai bine in dreptul comun, sd nu mai fiu cu poli-tici, sd-mi fac toatii pedeapsa, incepusem se me resermez

cu ceea ce era la dreptul comun. $i am mers de la Dum-brdveni la Vtrciregti, 9i de la Vdciregti md trimite la Canal,

la Poarta Albd, fdri nici o misiune, m-a begat intr-o ba-

raci unde erau diferi;i recidivisti, 9i de toate felurile' 9iinapli, 9i de toate, asta in '55.

Dupi-amiazd, cird trebuia sd-mi iau peturA, gameH,

tot md duce la poart5, 9i se merg la liberare, sd dau in pri-mire. Abia le luasem, sd dau in Primire din nou. Nu-mivenea sd cred, nici nu mai credeam ci am fost graliat, cre-

deam ce md trimit in alta misiune, nu mai voiam si plec,

ldsali-md cd nu mai areau. Stau gi eu mdcar o sdptihnind - Fi

Corndfeanu: - Am adzut delinut care nu area sd plece- Amtrdit sd odd gi ea un delinut cnre nu rtea sd plece libet. Adev6-rul e ce adresa asta mi ciuta de o lun{, dar nu mtr gdsea.

9i a venit fulger. Seara m-a descarcerat 9i mi-a dat biletulde eliberare 9i o anexi, sd md prezint la Ministerul de ln-teme, ir ziua de 3 ianuarie. Asta se irfmpla pe 24 decem-

brie, in ajunul Crhciunului.Urma sdrbitorile, 9i pe 3 sl md prezint la Ministerul de

lnteme. Eu nu scosesem buletinul populafiei. Pe 3 m-amdus la Jidic ista. Am intrat cam 8reu, ce nu mai aveam

nirnic la mini, la ce camere, am intrcbat de colonelul Jidic.Asta a coborit 9i mi-a spus: - Vezi sll te duci sd-li scori

buletinul de identitate, pentru angajare'

M-au trimis str lucrez la Sectia a 5-a Psihiatrie, 9i aiciera uul, Octav Mahler, profesor de pavilion 9i gef de salonla agitali, 9i doctor era, la Elias, evreu. Nu gtiam de ce mIduc acolo. De-abia la ora 10 iumetate a venit un civil gi

aintrebali - S-a prcnntat ca Pacient Taltddrd de Ia Giurghr?

- Eu sint, arrt raspuns. Mi-a flcut intemarea acolo, procu-

ratura, trimis{ adrcsa: o inscenare. Acolo era un 9ef de garide la Pitegti, mi s-a spus numele, mi s-a spus unde e, in ce

pat, eu eram expert se-l innebunesc pe ista. $i mai era unavocat. $i era gi unul din Giurgiu. Aici a fost durerea, cd

m-a recunoscu! era bolnav din betei, din tortud.. 'Nu mai gtiam ce str fac aici, era foarte greu, dar a fost

dettept profesorul care m-a chemat se-mi facd figa. I-am

spus corect ce-i cu mine, ce-am fecut, ce-am fost, m-am

eiiberat, cinstit. - ,i acrm culn te flanifegti? Dacll crui cd

n-ai nimic ai nu arei sd te intbolflltaefti, noi aici avan electro-

tocuri, aoent de toate. Mi-a fost teama. A urmat ca sa vinatot dsta care ma instruia de la Securitate: - Bd, n-ai aa tcap, h'ebuia sd iei cinci nii de lei de Ia nine azi, dar ai decktrat

toi. Profesorul mi-a spus: - N-ai ninric, e1ti un om perfect,

ai o nelrozd, stai acasd, nu e problena sll Jii inteffiat, sd fii cu-

minte, sd nu te flai abali de Ia eticd,lucreazlt o meserie ffiai rc'asd', sd nu fi in contact cu colectiaitatea, sll fii nni separat,

mi-a dat nigte sfaturi.$i a;a m-am retras din viala asta a mea zbuciumaie, si

am triit pina asidzi.

[Pe eticheta lipiti de casettr, scrisa cu Pix, cu o PasH rGgie, se afltr data ti o iscdlituri clar6: Tanddrd Fnnt.l

iNrirl,IInna

ln Dall,asc em un tmic runtit Anania. Dofinul Ia zisi tra ?xlenie: .Anat a!" ,,htd_1rd, D@n @!', a rdsrynsel. Si Dont ul I-a zis: ,,Scoald-te, hFte W ulita cate se

clcnnd Dt"aptd gi cattd i cltsa lui hda pe ufi l zisSaul, !11 on dit Tars. Cdci i.ttd, eI se roagd,,'

(Faptele Apostolilon 9, 10-11)

- in Univers nu efsta nimic fere cauze. Dace cevase produce acum aici, vizibil sau invizibil, este fiindce alt-ceva, vizibil sau invizibil, de aici sau din altd parte, l_aficut sd se producE. O frunzi care se desprinde si cade,gheala care se topegte, trezirea brusci din somn a cuiva,aparila unei mici pete pe suprafaF netedtr a pielii. Un cu_tremul, o inundalie, o recolte abundentd de griu, o invaziede insecte. Tbate fenomenele din universul vizibll si invi-zibil sint supuse unuia 9i aceluiagi principiu al car,-;titeFi.9i totugi, lumea este plind de miracole pe care mintea noas_tri nici nu le mai iffegistreazd.

Putefi dumneavoastre si-mi spmeti cum se face cd lu_mina hece prin geamul acesta, gi nu trece prin aceasg par-te a compartimentului nostru care e fecutl din lemn laudin carton presat, sau din tablA? Sau de ce nu trece ea princorpul dumneavoastrd, prin care hec, dimpotri ve, razilex,permilindu-i rnedicului sd vadl ce a1i miniat de dimineaF,sau pe grinicer s{ vadd prin peretele valizei ce avem lntrebagaiele noastre cind.le prezentem h vamtr? De ce tumin4care-e energig nu trece prin suprafata aceasta de placaj,ca si pot vedea ce e sub ea, deti prin aceeagi suprafagide placaj energia magnetici hece? Adici, atunci cfid p;de-asupra pilitura de fier gi dedesubt o bucata de magpet,pilitua_se plimbe cuminE deasupra, dupi cum plinrib eudedesubt.magnetul. Magnetismul este 9i el tot Jenergie,ca gi lumina.

. A-tl TT*" Lumina este corpul care se propagA, se

mtca m Uruvers cu cea mai mare viteze, trei sute de mii

25

de kilometri pe secundd' Dar existtr ceva care se mitce' se

DroDasa cu o vitezl incd 9i mai mare' Gindul dumnea-

voa'strX, doamnat tar ac€asta este o minune, cu care ne-arn

obisnuit si n-o mai sesizdm. Datorite ei, dumneavoastrtr

outeti fi cu mine aici, in acest tren Giwgiu-Ruse' 9i vl Pu-

i*i ninai, oauitta pe geam, Ia luna, care n-a disptrrut inci

aJ p'" ."t ii .ut" "^im'ens

de departe, in spafiu' sau la fa-

rnilia dumneavoastrd, care e mai Pu,n depdrtatd' dar e

,li a*ut*, t"" t Caligula, situat undeva departe' intimp'

ti "i.

t*puf fii"a tot o'dimmsir'rne a SPatiului' sau la alt-

Lui, ind*pUt u"um o mie de ani' Gindul este omnipre-

,"t t'9i i*ti"tut uu. 9i aceasta este tot o minune' Dar o

^i"""" gtii"gnAf O".e se Poate sPune aga! Fiindca 9i gin-

JJ""t" Lt """.gi".

Universul sensibil este fdcut din rna-

terie gi enelgie.i.rceoina ltit de airect, aproape ca pe o conlerinfd' con-

u"oudi tl*ttri, ao ttU ain fap mea vrea evident sd mli*ili ut l"

".oti" 9i Poate iriiare i-am Provocat sosind

i" "lri--"

aipi 5i urdnd aproape din mers in trenul aces-

;; ";;" arir privilegiul id ta ufl'.r u"utt' 9i sd md gin-

Jesc in acetaqi'timp, laca vreau, la ai mei' adonnifi inc5'

f" ""*t a

"ti, su.i i. httta, aflate ince Pe cer' dar albd 9i

i*to"*"H, * "" obraz din care a fugit tot singele'€au

la Caiieula. Nu md sindesc la nimic din toate astea slnt

^.llruiliu "a "- "iJrs 9i sint concentratd la demonstra-

ir-p" l*" t"i" r"ie Mai ales fiindcd nu gtiu unde vrea

sd aiun8e.

- fri am fost, doamni, foarte prcocuPat de demorstra-

rea pe cale rationa.ld a existeniei diviniHlfii' Demonsharca

"" .'"i" "fii"fii.r,

.u numai pe cale intuitive' a credintei

en;;;;;;ui reueit in acest sens Am ginut un curs la

ittl""*i"i" o! "# aceastat Stiinta in cdutatm diuinit.dtii'

6". i" "tr"'n"""t* sd fii om de gtiintl ca s6-9i pui.in-

trebtrri. Ca sI ai uimiri 9i revelagii' Iat{' stau arcl m rala

dumneavoastrt 9i str PresuPunem ca in urmetoarea se-

;;J;;;4" sl" i''ilmplai c.' mlne? Din mine nu lip-

ili" JJ., .ia o .elula, nici un organ' inima' pldminul'

stomacul, fierea, pielea, ochii' toate sint la locul lot $r

26

totuti eu nu mai sint. Este adevarat ce vd spun, eu numai sint, degi ramin aici in fata dumneavoastra, pArtndce sint. Mai mult! Puteti dumneavoastrA sd-mi explicatide ce camea aceasta nu s-a stricat timp de gaptezeci 9igapte de ani, Fi se stdcd apoi irx trei zile?

Asta sune chiar ca intr-o poveste latino-americand 9inu pot sd nu admit cd metafizica unui om de gtiinte estemai bogatd si sugestive dedt c€a a unui literat. gi-mi vinein minte autorul meu preferat, Emesto S6bato, fizicianla origine si el.

Domnul din fala mea aratd inalt, aproape degirai, ugoradus de spate, cu un chip ovaf cu un zuris ugor stinghel,de o tristele discreti.

- Cum sti;i, fdri indoiali, in univers existA nenumtr-rate corpuri. Universul material numtud clteva milioanede asemenea corpuri cunoscute. Sd mai fie alte citeva mi-lioane necunoscute lnctr. Iate, aceasta este baza, pe caream s-o pun aici pe o axd orizontale, o coordonata. punaici o ax! verticald.

$i-mi deseneazd pe geamul aburit gi murdar al com-partimentului faimoasa axa de uritul ctrreia p{rdsisemfoarte devrema orice interes pentru gtiintele exacte,

- Iate, continud profesorul, aceasel bazi foarte, foartelargtr este alcehritd din cele citeva milioane de corpuri.Citeva rnilioane. $i trasea"i o orizontala ltrngd. La rindullor ele sixt alcetuite din elemente. Nu existe decit citevasute de elemente in univers- Si presupunem iar ci maisint citeva sute nedescoperite. $i traseazd, paralel cu pri-ma, o alta orizontalll, mult mai scurtA. Observati cit seingusteaze in sus. Mai departe, trebuie si gtili cd fiecareelement este alcituit din atomi gi acegtia sint 9i rnai pufini.Iar un atom, toti atomii sint alcdtui;i la fel din nucleu 9iinvelig electronic. Absolut to!i. $i cei din structura me-teorililor, 9i din fruchrl unui arbore, 9i dinh-un fragmen-lel dh pielea rnea, fi dintr-o picAture de api, tot. Adicddin doar trei elemente: electroni, protoni, neutroni aceg-tia din urmA, aflagi irn nucleu.

27

Mai departe, cind atomul a putut fi spart, iar asta nus-a petrecut cu prea mult timp ir1 urmtr, s.a gasit un sin-gur 9i ultim element. Mai departe nu s-a aiuns. 9i acestultim element ireductibil este quarkul. Aici, in virf. Cevedeli dumneavoastri aici, sub forma acestui triunghi,este lumea materiale in intregul ei. ln afara ei nu existdnimic. Dar prin extrapolare, prelungind cele doud axe,eu obfin, ce? Triunghiul acesta simetric cu primul, aflatdeasupra lui. Ob$n lumea imateriale, antimateria.

- Lumea materiali e in continui mitcare, or, miScarea,fie 9i de aici pinl ir culoarul acestui hen, Bucuegti-Giur-giu-Ruse, se produce fin timp. $i deplasarea o tumdtatede milimetru a unui obiect presupune timp. Mbcare titimp. Migcarea 9i timpul sint inseparabile. Imperiul loreste acesta, triunghiul acesta de io6, universul sensibilin migcare, pieritor 9i schimbdtor. Antinuteria, degi simetrice cu el, este nemitcabare qi eteme.

incep sI inleleg unde rry€a se ajungA demonstratia ttiin-;ifici a Profesorului.

- 9tili c€ este raiul 9i iadd doamnl? mI interpeleaze,brusc.

li rfspund cd eu cred in Dumnezeu, in sersul ca mi-estefricl de pedeapsa lui, dar ln lumea de dincolo gi in vialade apoi nu cred. $i cd pentru mine iadul 9i raiul exisE in-tr-rm sers psihologic, ele se all6 in noi aqine. Din punchrlde vedere al rmui credincios fervent, este poate prea pu-

!n, dar eu cred c[ dace facem rdu sintem deia Ar iad. Este

maximum de sim! etic ai religios pe care pot s{ le am.Bdtrinul domn mtr aprobi fericit cA nu am infeles dina-

inte gi c{ poate s5-9i incheie demonstraFa:

- Iattt, doarrurd, aici avem obfinutd, prin extrapolare,antimateria. Pe desenul meu, aici, in cmtru este Divinita-tea, etemA gi imuab e, inversul materiei, in eteme migcarc

ti pieke. Dvinitatea, deci, Sursa Luminii Eteme. FiindceDvinitatet doarux{, este Lumini Carc Nu Orbette, C5l-dud Care Nu Dogoregte- Sufletul meu, dupe faPtele sgvh-gite aici pe pdmint, trece dincolo ti se agazd mai aproape,

sau mai departe de sursa acestei lumini 9i cdlduri. Iadul

28

este gtiinffic demonstrat. Este desigur, cum spunegi dum-neavoastr5, 9i psihologSc. Este congtiinla dureroasd gi eterndde a nu te putea aproph mai mult d.e ncustd lumind Si clll-durd. De a rdm?ne departe de ea i in lntufleic, 9i a ui'meratsd-i fii aproape. Acesta este Iadul, doamnl.

Peisajul pe care-l stribate henul nostru este unul am_biguu. Sedus de propria lui demorutrafie, interlocutoru.lmeu nu-l obsewe, dar am sentirnenhl c{, gi dacd l_ar ob-serva. nu l-ar infelege. Nu are ochi penku peisajul acesta,gi rai 9i iad un purgatoriu unde fiinp ca

"l ,,-*

"r,"" ""ceuta gi pe care poate tocrnai de aceea il suporH mai binedecit cei care, participind la metabolismui lui colcditor,nu slnt ix starc sd-i indure miasmete. Nesffrgite -o*r-"de gunoi, trupuri putezite de animale, cii; vagabonzi,copaci singuratici gi, la orizont, cerul care incele sd seinrogeasce.. , .

Profesorul Fronea Beddescu face parte dinh-o elitA cd-reia marele public nici nu-i acordi piopriu-zis o existen ercali. Gheorghe Jifeica, H€nri Coandi;lotot Curie, De;lqi Watt, Horia Hulubei, Traian Ghmrghiu. Singurele cu_nostinte legate.de ei sint fie portretul desenat;e caietulde. aritm:ti:i din gcoala priunri - Gheorghe liieica _, fiesubstantivele comrme denumind nisje imfisibilesubstants9i aparate- Profesorul Bidulescu a brevetat 9i el inovagii9i invenfii recunoscute intemafiona.l, carc i_arputea puri:anumele, ca Diesel4J,l gi watluL penhf el, Traian Gireor-ghiu, Horia Hulubei, Henri Coandi, 9i chiar Joliot Curie,au avut o existen!tr cum nu se poate mai reald, El insusia lucrat multi ani in preaima lui Horia Hulubei, acade_mician, profesor, doctor h gtiin.te, directorul Institutuluide hzicd nucleara din Bucuregti. Iar acesta a fost asistent9i colaborator, vreme de 18 ani la paris, al lui Joliot Curie.$tie, de exemplu, cI pe Horia Hulubei pind la moartea lui,prin 1967-196f., comunis.tii au incercat de multe ori s{_iinidture de la cqrducerca institutului,i s-a opus, cu o €ner_

T"]""b.ipjet T!*enjnd, de pe pozitia lui de pregedinteal Consiliului Mondial al p5cii, direct la ruli, fostul luipatron in persoani, Joliot Curie.

Doutr istorii senzaiionale Poveste9te Profesorul Fronea

Bddulescu: cum, neputind sd-l inltrture din cauza inalteiprotecfii, au incercat comunittii se-l otraveascd Pe HoriaHulubei, dindu-i o ceagci cu cafea, cum ;i'a pierdut pe

loc cunogtinla gi a cdzut la ptrmint, apoi cum l-a cunos-

cut el tnsugi, Fronea Bddulescu, pe Alexandru Nicolschi,monstrul absolut din istoria Rominiei, 9i hmgile ,discut'i"pe care le-a avut cu el. Aga le numegte profesorul - ,dis-cufii". $i-mi vine sd cred c[ are dreptate cine sPunea cd

trebuie s5 ii se fi intimplat in viate lucruri cumplite ca sd

fii un om optimist. ln ciuda unei tristeti difuze, misteri-oase pe care o degaj{ persoana lui, aceste PoveSti, 9i toatepovegtile lui Fronea Bddulescu se terminA intotdeauna cubine. Savanhrl Horia Hulubei a fost salvat ca Prin minmede secretara lui, o femeie extraordinartr, de un devotament

durrmezeiesc, numite doamna Condru!, iar Nicolschi amurit in oprobriul public, in fricd 9i in rugine, cunoscutdrept cel mai mare criminal din istoria Rom6niei.

Da, recunoagte cu un zimbet foarte tineresc, in ciudaunei vieli nu scutitit de lnc€rcdri, este tm om optirrrist. Ni-mic nu e niciodata pierdut, sau in tot cazul trebuie se luFtdm paltr h capdt. Eu ag zice ce este oPtimist din decente,gi cd un om ca el reabiliteazA oPtimismul' El spune ci afost dintotdeauna, de foarte tinar. in ciuda aPlectrrii cetregtiinti 9i a faphrlui ce paradisul lui este laboratorul, un omcu un crez, cu un ideal, adice un luPtdtor. $ia povestitintr-un text de citeva zeci de pagini viala lui de lupt6tor,ln sensul propriu al cuvintului, iar textul, Publicat intr-ocoledie editata de Asociafia Fo9tilor Detinuti Politici, Do-

curnentele rezistentei, se numegte ,,Migcarea de eliberarenalionalA".

in mod ciudat, despre inchisoarea lui profesorul pre-fera si vorbeasctr nu ln poezia gtiinlei lui, ci in versuri-versuri. Ca gi cum acele intimpltrri 9i sentimente nu s-ar

putea exprima de-a dreptul, ci doar transfigurate liric, cu

prelul artificializdrii lor, ceea ce un om de gtiinF indra-gostit de poezie nu vede. A Petrecut totugi mai mult degapte ani 9i jumatate in anchete gi in carcere, a avut nu

30

mai putin de doudzeci de interogatorii cu Nicolschi si maiales a fost condamnat la moarte.

Mult mai bucuros ar vorbi despre gtiin;d, sau desprepoezia lui, decit despre experienta lui de viatd. Iatd ceam reugit totugi sd scot de la el-

- Dom' profesor, ce simte un om ci:nd i se citerte sen-tinla, articolul 1., ntera c din Decretul 199l1950?

- Este articolul care prevede pedeapsa capitald. Ca 9ef

allotului, prima lui sentinte, cu care a trait tei saptamtni,a fost aceasta. I u paginile memorialistice care vorbesc de.spre aceste tlei saptemini sint aproape... anodine. poateacurn oblin ceva mai rnult...

- Trebuie si gtili ca am uecut prin clipe grele tn prime^le zile de dupd ce.am fost dus in celula de t" U.ur,ui...

In subsolul de la Uranus erau criminalii de rtrzboi sicondamnatii la moarte. ln celula condamnagilor la moai-te erai singur- Eu am stat acolo mai mult de trei s{pteminiin agteptarea executiei. Am avut clipe de mare tuiburare.Dup{ trei zile am inceput sd me [nittesc, nu-mi mai do-ream decit str mor in picioare, demn. pot s! vd spun caeram atit de resemnat de impdcat cu glndul mo4ii, irxcitatunci dnd au vmit rm procuror, un o6pr 9i trlr civif mi-aucitit ceva de pe o hirtie, mi-au dat-o s-o semnez, nici n-amauzit ce au citit, n-am vazut c€ setrnez. Dup! csau plecat,am inteles sensul celor citite, cd mi se con rrtas" ped"apsad9 ! alicotut l,-litera c la s€nrinta de munce ;ilnicipeviate, gi in primele momente am simtit o adlncd dezam{-gire: schimbasem o cliptr de sublim pe o via!{ de sclavie.Apoi insd m-am bucurat. Am inc€put se sper c, ei nu vorrtrmine la putere pinl la sfir5itul zilelor mele.

Acum, dupl ce mi-a rdspuns h Artrebarc, poate se scoa_ttr din servied poezi4 pe care, pentru ca sl mi-o recite,se ridica in picioare. Degi o gtie pe de rost gi pe aceasta.

tltima dorintiFusesem condamnat de ei la moarte$i-apoi la munci silnici pe viatr.Mi-a fost o vreme inima ie gheaftr9i am hait un sentiment apaite.

31

Mi-a aP{rut trecutul tot in fata,Speran;e, idealuri erau sParte'

$i visele ce le-am visat, degarte'Tot ce a fost s-a estomPat in ceatd'

Dar mi-a rimas o singurd credintd:Ce iertfa va se nasce biruinF'

DescAtugat de amintiri, sint gataDestinului sI ii Primesc r5sPlata,

9i-l rog str-mi mai acorde o favoare:

Sd moi cu fruntea sus ti in picioare'

Profesorul Fronea Bddulescu este azi Pensionar' Are'

imi soune, o pensie cit doui salarij onorabile, fiindcd pro-

lrine hin *ai rrrulte surse cumulate, plus din hei sau Patru

scutiri de taxe, impozite 9i ddri. Nu pletette electricitatea'

imi spune, ca fost iucrtrtor in centralele electrice, la proiec-

tarea'clroia a contribuit, mai Peste tot' Nu PHtette radioul

"i t"l"*ri"otul, .u ,r"teran de r-dzboi, existd o lege in sensul

Lta, nu pEteste miiloacele de transPort in comun' ca pen-

sio.ru. oiigtt.,it 9i, in fine, ca fost delinut Politic' Primegteo pensie cit un salariu ceva mai mic in Romdnia anului

1998.Este multumit de aceste t esniri, fiindci-i permit sise

dedice unor activitdli civice care-l ocuptr enorm: Asociatia

fostilor detinuti politici, Societatea culturalt Lucian Blaga'

Societateaoamenilor de gtiinfi, 9i intilniri cu fogti cama-

i*i "ato.u

lea rnai publicat, ln Documefttele Rezisten'ei'

textele. Este, in cea mai mare Parte a timPului, la diverse

foruri cu problemele asociatiei sau chiar la sediul Asocia-

tiei detinutilor politici din Bucuregti'' ecio il'g{sise in urma cu rnai bine de cinci ani Fran!

Tand&e, ca; trebuie si ne fi agtePtat pe undeva Pe Peron'

Mi-a fost evident de cum l-am zirit, ca omul este sta-

oinit de o emotie vecine cu panica' Partea Proasta era ce

?ieura lui sbbi, bofitd de riduri 9i adunatr in iurul unei

rJti "t

inse, cu ma*it"t"t ieqit, ochii imenti' fugind in toate

iertile sub ochelarii cu dioptrii mari, paloarea chipului 9i

hica c..r ca.e semet a emolia lui mi-a insPirat mie insemi

32

o antipatie totaH, spontane. Continui, dupd ce i-am intinsrrina aproape fdra str-l privesc, dupi ce-i dau Seanta de

voiaj fdri sd-i mulgumesc, sa vorbesc cu profesorul:Vorbesc repede, fSrd sa spun nimic, despre orag, despre

cdHtorie, despre ziua neobignuit de caldtr, neincetind o cli-ptr sd observ cu aviditate pe omul mdrunlel de lingd mine.

Este inbrecat foarte ingriiit, intr-o camagi albi, un pu-lover de linl englezeasctr, pantaloni din doc albastru imi-tind blugingii 9i pantofi luciogi de piele neagre' lngdjit este

toqnai cuvinhil potrivit, fiindcd aldel blugii lui nu se Potri-vesc cu puloverul crem, prea elegant Mai corect ar fi sd

spun doar cd tot ce a pus pe el ir dimineata asta este nou-nou!, este imbracat cum se imbracd oamerrii la lard in du-minica Pagtelui, ca sd se duci la biserice. Poarte ochelarimari, cu lentile irnpdr,tite in doui, 9i pentru ciiit, 9i Pentrudistanld, iar in spatele lentilelor ochii neobignuit de mo-bili aleargA in toate pdr,tile. Ceea ce impresioneazi mai ales

la el sint miinile, disproporfionat de mari Pentru staturalui mai degrabd sctmdi. Pare un om foarte vinjos, degi mi-runt gi slab.

in timp cel obsew abia disimulindu-mi interesd el ris-punde la intrebirile desdvirgit de politicoase ale profeso-rului. Dacl aici, in Nord, mai opresc gi alte trenuri" decitcel cu care am venit noi, Bucuregti-Ruse. Omul confirmi,dind explcafii atente, fdra ca agitatia din migciri 9i de pechipul foarte mobil str-i dispard complet.

Ne conduce spre o Dacie gri, parcatii ceva mai departe,scuzindu-se cd este magina lui de lucm, Este, intr-adevdr,o magind veche, ruginitd iar omului ii ia un minut lungsl deschide portiera. Mina ii tremur{ ingrozitor, schimbdde citeva ori cheile intre ele, pi in ctipa cind in cele dinurmd reutette, amindoi mtr invitii si urc in falA. ln ma-gini € un miros urit de haine foarte vechi gi pline de praf,de beci. El ii di inainte cu scuzele despre Dacia veche, e

masina de lucru, despre dezordinea din ea, n-a aPucat sd

cure,te, fiindci muncegte mult, scuze pe care profesorulare in fine inspirafla sA i le intrerupd cu intrebdri desPrealbintuit.

N-ai spune,ludecid duptr aparenfe, cd de aPrcaPe hei-zeci gi ciirci de ani omul acesta practicA o meserie atit desubtild. Profesorul, care diriieazd delicat conversalia inaceastd direcfe, spune nobilt. Milenare, ancestraH. Pro-fesie biblca. Dacd gtiam cd mierea nu se altereaze. Caarheologii au gdsit miere pastrata in vase de lut, de cera-

mice, mii de ani. CI au putut minca din ea, c{ este intacttr,

din punctul de vedere al gustului, numai culoarea, stra-lucirea gi consistenta aceasta divina, pe care mierea proas-pate o are, n-o mai pasFeaz{, bineinteles. Mierea, dacd

nu o vinzi, o poli tezauriza, tot aft de sigur ca orice alHi

comoar{. $i e rnai folositoare decit comorile, fiindce vin-deca multe boli. Toate acestea, profesorul aPt se facl Poe-zie din orice mi le explce bine disPus.

Dacd mergem acum la fermd. Nu e propriu-zis o ferme,

spune omul grdbit, e o cdsufi, o baracd in miilocul cimpu-lui, dar acum nu mergem acolo, Pentru ctr de faPt acuma dus stupii la iernat, in pidure. E prima date cind ii ducein pddure, de obicei ii ;ine pe loc. Dar acum, acolo, la ba-raca nu mai e nimic. prumul este foarte Prost, sPune el,gi din nou se scuzd, nu l-au reparat, degi taxele el gi le-apleiit. Ca ti cum l-ar fi invinuit cineva c{ din cauza lui nus-au reparat drumurile.

Nu, Dundrea nu e in aceasta directie, ci undeva lateral,

la rreo ci;iva kilomehi, dacl vrem, mergerr so vedem. Bul-garia? Bulgaria este dincolo, a r{mas in sPate, acum' Nu,n-a iegit niciodatii din tad, nici Pina in BulSaria, care'i aiclla o azvirliturd de be!. Nu Fi-a scos Pagaport. Munca Pecare o face el gi problemele pe care le are nu-i lasd timppentru ata ceva. Trebuie sd recunosc, dactr ar fi dupi el,

omul este mai degrabd tacitum. Intrebdrile profesoruluiil obligi si dea explicafii. Dacd in pddure albinele iemea-

zi mai bine. Crede cd da. El nu le a ltrsat niciodate, le hsA

acum, experimental. Spre sfugitul viefii vrea s{ vada cume, imi explici profesorul in locul lui. El completeaztr doarcd in alli ani s-a ocupat mult mai bine de ele, acum nu prea

le-a ingriiit, a avut 9i problerne cu sdndtatea, n-a mai Pututmunci.

35

Si din nou rnas, ina, care-i murdard gi veche, pe cea nouafeciorul i-a interzis sa o ia, degi el i-a fAcut-o, ,,eu i-am f{-cut-o, cum i-am fecut gi am sd-i fac tot, numai sX nu mi-lia Dumnezeu", 9i in clipa aia ochii care-i fug in toate pdr-gile se opresc rotii 9i inundali de lacrimi, iar fata bolitldevine 9i mai micd gi se botegte gi mai tare: omul nu-9i maisuporta tensiunea nervoasd 9i plinge, gi-a adus aminteceva care si-i desfunde izvorul lacrimilor, se lasi in voiaacestei amintiri 9i plhge.

Noroc cu profesorul care gtie sa orienteze discu.tia inaltl dircc.tie. Partidele, la Giulgiu? Este nenoroche cu par-tidele aici, la Giurgiu. El n-a intrat in politice, a dat banipeste tot, dar membru de partid n-a fost decit pentru 24de ore. ,,24 de ore, vorbegte in locul lui profesorut, in ia-nuarie 1990, cind cei de la F.S.N. i-au arestat pe lideriiPN.T.C.D." A a!'ut o mare stime pentru Comeliu Coposu,intrervine el irsus, i cu explicalia. A dat bani peste tot, la Ali-anla civicd, la far5nitti, la toate organizaliile care credeael ca pot sI scape lara de comunisti, peste tot. ln iarua-rie '90 insi, fesenigtii, adicd fogtii comunigti. luaseri cheiade la P.NJC.D. gi-i ddduserd afard, iar pe lideri i-au ares-tat. 9a dus atunci la ei, la fosta iudeteand de partid, 9i le-aspus: da! inapoi cheia de la sediul peneteului imediat.Aceia i-au spus: nu poli s-o iei, nu egti membru, bine, mdfac membru, a semnat o adeziune, le-a ardtat-o gi aceiai-au dat (heia, apoi el a rupt adeziunea. L,e.a mai dat nigtebani, a dat bani peste tot, la Alianta civici, la Fondul Li-bertatea, completeazd el. A ajutat ca si nu iasd comunittii.Pe care el ii cunoagte mai bine decit oricine.

Toate ac€stea nu mi le mai povesteste mie. I se adresea-zi ln fine doar profesorului, cu aerul cd slnt lucruri discu-tate 9i rrsdiscutate. Au aen:l cd s-au inElnit de nmumtuateori, de aceea vorbesc acum ca vechi cunogtinle, oarecumignorindu-md. De aceea-i spune profesorul, cu o exaltarecare rnie mi se pare un pic adolescentind la un om hecutde gaptezeci de ani: ,,Eu |i-am mai spus, domnule Janddri,eu cu dumneata a9 face un partid." $i poate ca arc dreptaie.Acesta este un om care n-ar trida. Dar mi se pare evident

c5 hotarlrea disperate pe care o pune acum in ispigireapecatului este pe misura necugetirii cu care s-a aruncatatunci in sevfuFirea lui.

- I-am dat-o, gi o sd-i dau, pine clnd am si mor, totce am, repete trAgindu-gi zgomotog nasul, numai str numi-l ia Dumnezeu. Fiindctr el este pedeapsa mea de laDumnezeu.

$i-a adus aminte 9i plinge contractindu-gi dureros fata.Privindu-I, ai impresia cd i se inEmplil asta zilnic. De aceea

,pi-a adw aminte" nu e bine spus. Bdiatul lui pare si fie osuferintd continud, de neuitat, pe carc o suportii insl demn,cu un fel de voluptate, or aceeagi violmle a sentimmtelor,angarate total intr-o direcSe. La gaizeci 9i cinci de ani tre-culi, bolnav, munce;te ir:r locul feciorului trecut de trcizeci9i cinci- Care e 9omer. Desigur, mi gindesc, odrasli asupracereia n-a indriznit sd ridice degehrl in c@ildrie, 9i i s-4urcat acum in cap. Prilei de ispigire, aga cum ii fusese ceh-lalt piairi de poticnire, me gindesc. il intreb cu receale:

- Dar bdiahrl dumneavoashd nu poate rnunci el iraugi?DeFi rostit fIrA nici o vehemenla, dspunsul imi cade

usturAtor ca un bici pe obraz:

- Nu.Biiatul lui nu are decit 37 de ani, dar este de la 19 ani

bolnav de ciroztr. Este pdcatele mele pe care le trag, abia rcu-tegte omd se spuni, cu gura intepenit{ de plins, 9i dincauza eforh:lui vocea ii seminase cu un Htrat, apoi iti su-fli zgomotos nasul. Dar eu imi spun in gind cd are drep-tate, slnt pdcatelr lui, cd 79 ani este fx olrsta clnd el lnsugi gi+ucis tatitl cu doud looitui de topo, Fi cd aceastd coincidentd,rui mult decit graficul dcwnal de profenr pe geatnul nurdaral compartitnentului de tren, xte argumentul d.e rctdgdduit alexistmlei lui Dumnezeu. Fiindcd Dumnezeu se aratll in lwne,ca un percEtot, mai ales cind trebuie sd adune plata pentrupdcatele noastre. ,i cd s-a prezmtat a1a sdSi ia plata 9i de la

fanddrd Franf.

iNcspurunnE

-nha i de &w ul nuft, acq,ti mnlutiotui lrnlsculi."(L€nirr Scaso/i)

Giurgiu, 27 septembrie 1998Vocea mea pe banda de reportofon este la inceput ex-

hem de ezitantA 9i de slabd. Mult nai ezitanttr dedt a omu-lui din fata mea, ale ctrrui emogii abia incepeau gi pe careil atteapfii o zi grea.

- Crnd a! venit ln 193 la Bucuregd la Asocialia fogtilordefinuti politici, ca se rnirturisiF ce Ftiafi, regimul Iliescunu cdzuse, regfunul comunist era incl la putere, era un felde a vd preda, de ce v-ati dus, totu9i?

Interlocutorul meu nici nu me lasi str temin.

- DacA ei nu mai veneau, doamnA!? M-am dus, penbucd ei nu mai veneau. fl privesc in ochi gi omul inri zusfineprivirea, cu hotdrire. Eu am vrut s{ fiu judecat, doamn{,vreau sd fiu judecat, dar cine sd mA iudece, la cine sd miduc? ii gtiam pe tofi, 9i gtiarn cine fuseserd. Vedeam ctr nuse schimb{, 9i atunci rmde si mi duc? Am zis: mE duc lacei care au suferit ed md judece ei. Pe urmd, cind am vdzutci nici dinsul nu mai dd nici un semn, am zis: ce sd fac,se atbpt se mot ca sd m{ judece Dumnezeu poate. Darvoiam str fac Si aici ceva. Sd fac ai un bine, cd destul rdufdcusem, daci am str vi spun, o si gtifi. Vreau str fiu jude.cat. Eu nu pot se fiu propriul meu judecdtor, Crnd m-amdus la judecetorii care sint acum, adicd tot cei de atunci,s-a crezut ce sint pHtit de tdrenitti. Nu sint pldtit de ni-meni, nu m-a pus nimeni.

- Am ascultat caseta pe care afi inregistrat-o cu dom-nul profesor gi gtiu.

Agezat pe cehlalt fotolir.r, din fala mea, aceeagi politele

desdvirgiti, gata si-mi dea el insugi exPlicatiile, Profeso-rul. krterlocuionrl meu se uitd la el ca la o veche cunogtin!5'

cu o expresie oarecum Protectoare.

- Fiindctr ei degeaba mdrturisesc, doamnd Etr trebuie

sd spun ce a fost aiolo, nu ei, sirlculii, care au suferit Ea

trebuie sd spun ce este comunismul, ca sd nu mai fie alegi

din nou. Vidau un exemplu, doamnd, comula asta de aici

de lingd mine era foarte anticomunistd in 1946, ce gtiu, eu

fdceari atunci comunismul, iar acum ducefi-vd acolo, sirtfoarte comunigti acum. Si, la revolufie, feciorul m-a tltre-bah Bine, mi, da ce-ai fdcut tu? Cam ce rol ai iucat? Nu

ti-e frice lie ce te ia? Nu mle fricdl Pdi dacl s-o schimba?

bacd s-o schimba, eu am sPus ce aF Prefera in fata unuitribunal, dar dacd intirzie, mecar se ajut la ceva'

- Zceli cd dumneavoastrl gtili cel mai bine ce este co-

munismul, vrefi sd ne sPuneli ce este?

- E un partid de criminali, doamn5, ca mine, de bor-

fa'i. De oameni fare cdpa6i. li gtiu de tindr' De Ceausescu

sivA spun cum am auzit prima dattr. Am fost la inchi-

soare cu unul Blagoie Ieftici, din Timigoara, un sirb neno-

rocit, maimular el, adicd, ho9 de buzunare, sau de valize,

prin trenuri, condamnat a nu gtiu dta oar6 Pentru furt de

eeamantane. Aqa se spune in iargonul borfagilor la a96a'

iraimutari. L-am au"it zicit d, Ma dr.,c, cind ies, la Ceau-

gescu, ci am auzit ctr e general. Adicd asta ce insearmd?

ii ce-l cunogtea, de unde-l cunogteau hofii de buzunare?

Si.a uil,r,r"r" *"n"ral! Prima oard am auzit de el prin'50ie b dhgoie le"ftia. Eu cit fusesem liber nu-l vlzusem, degi

era la Ui.C. 9i avusesen o invitalie sd merg la Craiova'

unde se linea un congres al tineretului pe care-l prezida

Ceaugescu. Dar l-am cunoscut la Bucuregti pe moldovea-

nul care l-a ridicat'

- Ce este cu Ieftici, de unde-l cunogtea?

- Blagoie Ieftici zice intr-o discutie cu alnrl Pdi nu-!i

aduci amlte, ba, h Piatra Olt, acolo unde se dideau lovi-

turi, la Teiu9, la Piatra Olt unde erau nodui de cale feratd'

la toate nodurile, rni, zice, dla de-i ziceam noi Ciubotaragu'

sau nu mai gtiu cum, o Porech legata de cizntrrie Cum,

ma, s-a mtat, ah, Seneral? D4 ma, general, dacd-1i spun?l

- Vreli sd spuneli cd-l cunogteau de pe vremea cind

furau?

- Da, doamnd, era infractor' A incercat unul la televi-

zor se spune, gi avea dreptate, dar nu l-au ldsat' Nici nu-9i

mai ari rostul acum, dar era un nenorocit. Ce, Pe mine,

cind le-am dat bani gi m-am dus se b iau cheia, n-au vrut

sl md punl in funclie? Mi, staii, md, cuminfi, voi nu gtifi

cine sint eu?SA gtili cd 9i Dej are antecedente. Attia au fost, doamne,

oammii partidului. t a inceput spun, la incePut' Cd au ve-

nit pe urme oameni ca Mircea Malila si a$i. Ce s-au ldudat

ei & asta, care a fost ministru de Exteme, Corneliu Md-

nescu, cirrd prindeau cite o somitate, ca Sadoveanu, ca Mtr-

nescu, se ldudau mult cu el. Crnd au venit ei, in '46, primddirector pe care l-au Pus la Penitenciar, la Gherla gtili cine

era? Un hot de buzunare, Voinescu, il ajutase pe Gheor-

ehiu-Dei in inchisoare, ij daduse din mincarea lui, 9i la ve-

iire, ce il faca? Sa-l pund director Dar el a avut 9i consilier

pe unul, Sami $araga. Dacd-l clutati prin arhive, o sA-l ge-

sili. Era spargator de case de bani, cu Iancu Broitman, cind

urla ziarele (cAtre profesor), dvs. sinteli rnai mare, eu ci-

team putine ziare, te luam 9i fugeam cu ele, dar tin minte,

urlam: Mari evenimente, brigizile Aliminescu, Iancu Broiman, Floricl Florescu, mari evenimente' Am avut ocazie

si fiu cu tovardsi de-ai lor, spirgitori, in Puscarie'Pe 6sta-l pune la Gherla direct, director... Ei au pus bazd

mare pe delinugi, pe infractori' pe lumea interlopd' Ei 9i

lau apropriat. Ali vizut Iliescu de ce oameni s-a inconju-

rat. C-o fi mintit presa, ci n-o fi minlif dar eu inclin cd

n-a minFt. Giva dintr-ai lui aveau dosare de drePt comun'

Deci !'reau sa spun ca gerau inteligenti la ho!' Hoful este

inventiv. Voinescu ista, directorul, a murit pe urmi in gara

Ploiegti, omorii de ho!i, fiindci umpluse Gherla de ho!i'Dupi ce ajursese dfuector, s-a aPucat deci si-i trideze' Ali-mdnescu gi el fdcea la fel, cind a ajuns cu putere Politici,ii impugca noaptea pe strlzi 9i pretindea ci i-a prins fu-

rind, sau punea pistolul linga ei, ca sd spune ca au mudtin lupta cu polilia.

$i acest Voinescu a inventat la Ministerul de Intemebrigada-fr:lger. Ceea ce ei, comunittii gtiau: Pune consilierla Ministerul de Inteme pe $araga, faci treabi cu el! -iispunea lui Dei care aga a lucrat, cit a guvemat, cu delin-cven.ti. $araga era evreu, gi ce spunea el era bun spus. Eraun om degtept pentru Dei, Nea Ghiie faci aga, nea Ghil6dregi a9a. imi spunea unu, Ghili Silicovski: ml,lasd-l md,pe Dej. $i dsta, Silicovski, tot evreu gi basarabean. Dar elimi spunea istoricu penitenciarelor, ca sd cunosc cea maibund lume interlopi. Deci, lumea buntr, interlopd, inlelege!i? (Ride pentru prima oard.) Societatea inalte a delin-cvenfilor, imi repetii, ca si fie sigur cd irteleg enormitatea

ti totodate adevArul spuselor lui. Nu erau oameni de le-p{dat, doarnn5, intr-o privinte. Cunogteau limbi streine,fdcuseri inchisori pe h Znrich, prin Elvefia, prin Germa-nia, prin Polonia.

- Marii escroci sirt oameni inteligen!, intervine gi pro-fesorul, domnule, nu un prost poate face ce fac ei.

- Nu, vai de mine, aprobtr Janddrd Franf, sd furi din-tr-o banci, str schimbi servietele fArl sd se vadd, la un ghi-

9eu, e o treabd. Adica sd te trezegti cu altd servietd cind egti

la ghigeu la o bancA. CA ai fost urmtrrit fdre sI ttii.

- Erau metode, domnule [profesorul Fronea Bidu-lescul.

- Sigur cd da, nu erau oameni de lePtrdat' E adevdratcd erau nigte gdinari. $i eu ii iubeam pe Aqtia.9i sA 9ii!icI nu uitau cd le-ai fdcut bine. Bineinleles ci erau 9i tur-ndtori. Era unul Volosin Pandele, un spdrgdtor, tot un ba-sarabean, 9i esta a tinut cont cd l-am salvat. Cind a auzitde Silicovski, cd-l cunosc sd nu-i spui lui SilicovsK cd ieicontact cu mine, cA ;tii unde sint, Erau unii care spuneauce fusese tumdtor gi ctr-i era fricd. Dar s-au folosit mult dedefinufi de drcpt comun, comunittii atfia. Ceea ce inaintenu s-a intimplat. Unul mai bdtrin i-a spus-o o date lui Dei

in fa!e. A venit Dej la Poarta AlbA 9i, cu toti hotii adunatiacolo pe platou, i-a spus: Regret, domnu Ghifd, cd v-am

40 41

salvat. in vdzul a vreo 8 000 adunafi acolo, in careu, sd-lindmpine pe Dei, care airmsese 9efu statului, cel mai mare'

Era unu, Klein Zaharia, eu ii ziceam Mog Zaharia, mos,, darel era de etatea mea de acum. Condamnat pentru trecere

frauduloasd de frontierh: el a venit din Spania sau din Por-

tugalia, fugise 9i s- a repatrial, in'47 , 9i tr9tia au pw mirape el 9i i-au dat cinci ani. Culmea culmilor, de ce trecere .

frauduloasi, ce tecere frauduloasd, cd el doar se intorsese

la el in !ari! El punea intrebarea asta Prin memorii, Petiliicdke iustifie, stat diar cind era Pdbigcanu ministru de Jus-titie... Dar altu, cel mai sirnpatic din detenlie, mo9 Anghel.Veniseri Dei, Teohari, Dr{ghici, erau toli, stafu Ministe-rului de lnteme, cu primul secretar, se viziteze ilxchisoa-

rea. $i cu ocazia asta, ca sintem ata. ce nu gtiu ce, fdceau

observafi, iar mog Anghel a spus: Rdu a fdcut ci nu l-aomorit. Dej era acolo, 9i l-a recunoscut. $ii spune: $tii cd

in 'at4 v-am dat deoet, v-am scos Pe toti, 9i-n '45 v-am naiscos o datd 9i pe fiu-tu, 9i Pe tine? A al'ut un bAiat mo9Anghel, pe care l-a impusJat Alimlnescu in gara Filaret.A imputcat acolo doi inti, dinte care unul, bliatul lui mog

Anghel, infractor, care cdpatase din cauza asta oftice Pecomunigti. Avea nigte mustali mari, aga, 9i se lua i:r gurdcu el, cu Dej. $i Dej: Ce-ai ilveFt h tinerele, aia faci, dartu sd nu vorbegti c{ de doui ori te-am scos. $i Teohari:Pei, dac{ vtr intreb, mi, pe toti, toti sirxteli nevinovafl Iasi vdd, care zice c5 e vinovat dintre voi? $i jidanu', KleinZaharia, iese din front 9i zice: Eu sfurt, domnule, vinovat,merit str fiu inpugcat. - Ia spung mogule, de ce egti vino-vat? - Sint vinovat ce ce am cAutat eu sA mai vin in taraasta. Sint vinovat gi merit sd md impugcafi cd m-am in-tors irn tara asta! Ce frumos respuns i-a dat, dom'Ie... DarTeohari i-a spus: - Intri il front. Ce se intre inaPoi, inftont. $a apucat imediat brigadierii si tragd de el, sA intrein front. Era vinovat, deci, cd ce a cdutat el sd mai vini intara asta. Asta se lnfmpla in '50-'51... De-aia vreau si mtrr-turisesc...

- Credeli cd sint mulgi ca dvs., care doresc sd sPunece au ficut gi ce au vezut?

- Eu am incercat, doarRne, imediat duptr revolulie, sa

mai conving pe cite unii. Mi-au spus: tu egti nebun. Dace

tu egti nebun gi wei sA te nenorocetti, nenorocegte-te sin-

gw. Eu vreau str mor cu caPu Pe Pema mea. Asa mi-a zis...

Atunci am zis, bine, lasd si fiu eu nebun de unu singur. . .

Aici se opregte, iar eu nu gtiu ce si-l mai inireb. Simt

cA disculia noastrA va decurge greu, 9i totugi nici o clPanu-l vdd regretind chinul la care singur s-a hoterit sa se

supuna. Dar nici el nu gtie ce sa spuna, 9i nici eu ce sa-l

mai intreb. Omul este descurajatl Profesorul il ajuti:

- DumneavoastrS, care aU cdzut intr-o capcani sufle-

teascd extraordinard, din care a1i avut teria sa ve ridicaJi'

Acesta este un lucru deosebit Fi noi sintem aici ca sd afle

ioatd lurnea ca ai avut aceastii tirie gi ca sd da;i un exemplu'

- Deci, cum a inceput ton{? intreb 9i dedarsez din nou

reportofonul.

- Eu rni-am i:rceput activitatea de utecist la Tirgovigte,

cu unul, Bizim, care l-a lansat gi pe Ion Iliescu. Era la Arse-

nalul armaiei, se transformase Cefereu in unitate militara'in unitdlile militare erau primifi orfani. Unii mergeau la

fanfard, allii dactilografiau, unii in birouri. Eu am fost tri-

mis la meserie. lnvdlam la pahory mergeam seara la gcoald,

la seral. Unitatea ne didea imbrlcdminte, mincare 9i loc

de dormit. Eu nu eram orfan, dar totu9i m-au Primit, ce

divorlaseri Pdrintii gi amindoi s-au recisitorit' M-a pri-mit o unitate de infanterie care fecea Parte din Dvizia 10'

Acolo Cefereu se transformase in Uzinele C .F R' - Tirgo-

vigte, Fi se afla acolo Arsenalu armatei 9i o gcoali de ofileride cavalerie. Acolo a ficut gcoall 9i Antonescu, Ia Tirgo-

vigte. Liceu l-a fdcut la Minestirea Dealu, dar aici a {dcut

gcoala de ofileri. Acolo altceva' aici altceva'Acolo l-am gdsit Pe imPutitu Ssta de Bizim, cd altfel

n-am cum sd-i Jpun, impulit eram 9i eu, imputii era ti el,

tot nenorocit ca;i mine, n-avea oameni, 9i hai str formeze

uteceu, Ctnd a venit, pri-mul lingi el am fost eu Eu aveam

aproape 16 ani, el avea 18. Dar eu erarn mai hieni decit

"i. trlui tto1. tUotaoveanu era mai prost ca mine, de9i mai

mare cu doi ani.43

- De ce spuneli ca erali mai ho!?

- Adici mai viclean, gtiam se intorc omu. $i pe urmd

gi furam. Furam, ch de-aia m-au 9i exclus. Despre Bizim

asta se spunea ci era rudi cu Gheorghe Apostol. Care se

trage toi din Moldova. $i avea nigte prize acolo' Cam toliaveau frica, fostii maistri, inginerii, 9i ciutau toli sA se dea

bine. Dar eu, chd am cazut il cursd, m-au Prins cu nigte

ceargafuri impachetate, noi, m-au exmatriculat'

- Ce-ali vrut se faceli cu ele?

- Si Ie vind, sd fac rost de bani

- Haideli s-o ludm pugin sistematic. Gli ani aveali cind

s-au despdrlit mama gi tatal dvs.?

- Cind s-au despdrfit ei eu aveam 12 ani, dar nu era

prima date. Mama chd a plecat a plecat cu un alt bdrbat,

cu un alt so!, cum ar veni.

- Cum erau pdrinlii dumneavoastrd, ce fel de oameni?

- Thta era rm om rcce, fdri suflef nu se ingriiea de mine,

sd gtili. Mama, mai sufletiste, ca a murit acum doi ani, eu

am ingropat-o, de ea rni-a fosi mild, de ea, cu toate mora-

vurile ei... Care totugi erau din cauza lui'..

- Deci tatil dvs. era un om rece, iar mama o fenreie mai

afectuoastr. Decit cd ea a fost cea care a plecat, 9i dvs' aliramas cu tatil. Dar pi:rd atunci, cum v-afi imPAcat cu ei?

- Ptri, iar se despdrteau, iar se luau. De-aia am aPucat

eu prin cafenele. Eram inteligent la gcoali, luan 9i premiu,

mi se dadeau premii, ca acum. Pii dactr eram dasa a douagi aveam gi gestiune, vindeam la cooperativi, la libririe,caiete, tdblife, condeie.

- Ce lucrau pdrinfi dvs.?

- Thta era vinzdtor la un depozit de cherestea, provenit

din nordu judefului, cornuna Scurtu, care acum face parte

din jude;u Teteorman. El avea numai doui clase, 9i zicea

ce-mi trebuie mie, adici daci el avea nurnai doui dase 9ise derurca, mie ce mi hebuie mai mult. Mie-mi pldcea car-

tea, dar el zicea fir-ar cartea, ce-ti trebuie? A9a ci am i:rvd-

lat mai mult cu oile.

- $i mama?

- Mama era casnici si avea 9i ea un pogon de vie, sco-team 300 gi cwa de deca, Mama se ocupa cu via, dar bine-irxteles ce gi tata finanla. A putut, din nimic a ficut, darera un om foarte zgircit, s{ gtifi, econom, calculat a venitde la tard fdri nimic, a cumperat doui pogoane de pd-min! sau trei, doue le am eu acum, des.i nu am drcphl sa

le am, spune legea, cel ce atenteaze h viata parintelui nuare &eptu, mi le-au daL nu Ftiu cum, dgtia nu cunosc le-gile, mi leau dat. l

- Cind s-au despirlit ei definitiv?

- In 1946 a fost divorlu lor definitiv. Atunci eu eramla Ttugovigte.

- Afi fugit de acasd?

- N-am fugit de acas6, m-am dus la 12 ani la Regi-mentul5. M-am dus copil de trupd. Primeau doar orfani,dar m-au primit 9i pe mine. M-a prirnit un maior. Era lnplin rizboi.

Ti.ebuie sd ne oprim. Avalanga asta de fapte disparate,amestecul de epoci, bombardamenhri cu nume care nu-mispun inci nimic m-au zeptrcit deia, la nici o jumtrtate deord de la inceputul convorbirii. Am impresia ce e o tac-tice, dar nu e. OmuI nu este in stare se-9i organizeze dis-cursul, atita tot. Tiebuie mereu sdl intorc la firul principal.

..-Nu am fugit, m-am dus la gcoali, m-a primit un ma-ior. Am 9i plirs, mi-era Fi foame..., vmisem de la cafenea,

md injuraseri tria. in cafenea erau numai ordinari, nu era

o lurne normali, era lume de rrina a gaptea, de mahala,binein-teles... in cafenele mai luxoase nu intram, cd acolonu ne didea voie sd intrlm. Aici ftrceam diferite servicii.Auzisem gi eu prin copii ce primesc la regiment, 9i e bineacolo, mi duc la fanfard, nu prea-mi pltrcea mie fanfara,dar, zic, oi gdsi eu acolo ceva. 9i maioru asta, care era co-mandant, a dremat un rnaiot Minescu, i-a cerut str mi ductla depozit, s{-mi facd imbrdclminte. M-a imbrecat 9i amrtrmas copil de trupd. Ce s-a gindit pe urmd tot el, a vorbitcu un patron, de la atelieru mecanic, si md facd mecanic.Ml, ziie, ili place meseria de mecanic? imi place goferie,iam spus. Te dau la unu, Cogu Marinescu, da' sd fii cu-

44 45

minte acolo. Am fost foarte cuminte la patronu dla. N-amfumt Si patronu mtr iubea. Eu fdceam toate treburile acolo,

focu in cas5, lemnele, gi mi cinstea. Pute au venit rugii.Gnd au venit rugii Divizia a 4a s-a contoPit cu a 10-a,

9i m-a dat la 23 infanterie, CeHragi. 5 infanterie cu 23 in-fanterie Cildragi. Acolo dia trebuia si facd nipte irie4 mi-aspus un major. Erau ti de la regimente de artilerie, 9i deinfanterie, erau mulgi, o grlmadd. N-aveam eu sPor acolo.

$i, fdrd sI le spun, m-am urcat in tren gi am luat-o sPreBucuregii. Am ajuns tn Nord, am dormit vreo doud sip-temini prin geri mai cAram de la tren valize, mai furam.Ce sA fac, me gindeam, 9i mi-a venit o idee inh-o zi 6d meduc pe Uranus. Era bombardat Arsenaiu arrnatei. Sd zic:uite, eu aga 9i aga, am fost la Tirgovigte. Gasesc Ai acolo unmaior simpatic: md, te trimit eu, lli fac acte, dar trebuiesI aduci o adeverinfe cA ai vechime trei ani in meserie. Casl n-o iau acolo din anu I, ci din anu III. Dar vii cu ade-verinli de la patrory prin Camera de munci. Ca tocmaiatunci se-l cunosc pe Bizim esta. Se transforma armata,atelierele le luase Cefereu, nu se mai ficea armament, nuse mai repara, tot ce era acolo rdmdsese pe loc, urma sdmeargtr la topit, 9i acum ficeau holguruburi. M-a dat laun atelier de aiustori mecanici.

- Hai se mai intirziem la gcoala dvs., pind la 12 ani.

- Pmd in clasa a V-a a mers bine. Pe urmd nu m-ammai dus. Trebuia sd merg in a gasea sau a gaptea ti nu m-ammai dus,

- Cum mergea, ce fel de trv{lebri aF avut?

- Am avut pe unu, Oancea, ce str vi spun, il iubeam.Era legionar, pot sd vtr spun, 9i directoru era legionar, tofierau, dar eu m-am indrdgostit de legionari . Sfxtd tiner4e...cintam. Nu vi spun ctr in '40 am purtat. . . toti, profesori,invalato4 cu o exceptie, doue, trci, un fdrinist, ConstantinIlie. Care rnai 6rziu nu mtr agrca, ce fusesem legionar, darmie imi phcea cintecu, uniforma, rni-a ftrcut directoru 9imie o bluzictr verde, cu un pantalonag negru, mi-a dat ocentura cu diagonall ... la 10 ani. in a doua am luat pre-miu, menliune, in a heia premiu II, nu se fdceau diferen-

lieri, erau copii de negustori, spun unii ce nu se putea in-ve!a, se putea, doainni, cine mergea, invdfa. Eu nu invd-

tam acasd, nu toceam, dar ce prindeam acolo, prindeam,ca sa am timp sa md joc, imi fdceam rePede temele. Dinclasa a V-a n-am prea mai mert din cauza familiei, sI 9ti!i.Dace nu existe in familie linigte, copilu...

- Ce atmosferd era in familie?

- Nu era buntr, sd 9ti1i. Numai injurdturi, drdcuituri,lovituri. Mama avea ceva pentru mine, dar am pirit-o odatd lui tata, 9i atunci a betut-o'rau, Fi esta a fost finalu.N-a9 vrea si vorbesc prea mult, cd mama e moart5, dar dsta

a fost finalu. N-o pirisem pine atunci, cd-mi didea bani,gi gtili ci copilu e 9i speculant. Eram sPeculant. Mama irnidedea bani, 9i tatel nu-mi dddea.

- Aveli vreo amintire mai senine, mai frumoasd, le-gatd de pirinJi?

- N-am, doamni. N-am dedt triste. Triste. Foarte triste'

N-am a!'ut o copilirie... Fdrl str vrea, ii dau lacrimile, ca

in drum spre casd, cind vorbea despre boala fiului. Con-tinua, totu9i, parctr de dragul lucrului bine fdcut dacd e

se se mtrturiseascd, atunci s-o facd:

- Eu plingeam la regimmt cfnd sma stingerea, ttiamctr copiii dorm cu mamele 1or, in casa lor, 9i eu mi culcam,puneam patura pe cap, se nu mA aude allii. Dimineala,la cinci, cind suna degteptarea, me sculam, trebuia sA facpatrl ceea ce alli copii nu fdceau. Am avut o copil6rie foar-

te, foarte grea. Cind am plecat de la Tirgovigte am spus:

incotro o iau? $i Bizim a spus: Ba, te duci la Giurgiu, teduci la partid 9i incepi activitatea. Partidu comunist' . . Co-munitti nu prea erau aici- Cum e acuma. Erau citreva iavre,gi ce era rnai mult, vd spun, erau legionari. M-au Primittoti cu bucurie. Hai sa facem Tineretu Cornunist' Aveaunevoie de theri, sd vii cu tineri, str-i atragi' Nu era Sreusd-i atragi. Acolo am gesit o mincare. Am gdsit mincare

la partid, sd gtiji, era o femeie, lata Leana, flcea mincarepentru 10-12 ingi. Bani erau.

Observ cd atunci cind sintem departe de subiectele du-reroase, discursul lui devine mai stdns 9i mai coerent. Nu

46 47

md mai bombardeazd cu numele 9i cu istoriile secundare,

nu mai pierde firul. Ca gi cum, cind ajunge in fata pedco-lului, ar simli, inainte de a fi chiar congtient, 9i mintea luis-ar lansa intr-r.rn ocol disPerat, ca rm contor Geiger-Miillerdeasupra locului contaminat cu radioactivitate. Ceva de

felul 5sta, dar care loc nu e periculos pentru el? Unde nueste ingropat un cadavru, in pdmintul pe care calcd el?

- De unde erau bani ?

-...Bani era, sd gti!i... Sa ve sPun cum era. Nu-mi e

jend. Aici in orag era cifi'ira magna!. Era unul, Marin Jd-ranu, avea hotel, un vir de-al lui, tot hotel, manufacfuri,era unu.l cerealist bogat, cu moare, PoPescu' ii sponsoriza,le dona nigie bani comunigtilor. Dorra.tii, doamnd, unu din-tre ei mai tirziu m-a pus martor la Securitate, sd spun ca

el a dat bani comr:nigtilor in ilegalitaie, ti am spus asta laun maior de securitate, Mocanu, currr a dat el partiduluibani, pe vremea cird nu avea fonduri. Ne dddea 9i carnere

la hotel, fiindcl eu la el in hotel am dormit, la Ilie ldranu.Pot se vd spun gi camera unde am dormit. De aia am spusIa Secudtate.

- De ce a avut nevoie de merhria dvs. 9i cind?

- Mai tirziu, incoace, ca str-i dea voie s5 plece la fiicd-sa,

in Occident, la Borm. Avea chemare. Am spus: da!-i voie,

cA a fost bun pentru comunigti. Erau liberali. Liberalii de

la Giurgiu. Nu cunosc nici un feranist, ca liberalii, sd spon-sorizeze. Mai tirziu, cind era amfuit, i-au confiscat toate

casele, eu lucrarn zidirie, ii zic - Nea Ilie, ista-i blestem,

sa n-ai casd acum. Dormea intr-o castr demolatd, pe aici,prin centru. Unde ai avut mata case, o sA cumPdr eu. - D4zicea, voi, comunigtii. Avea curaiu se vorbeascl cu mine,gtia ca discutasem cu el nigte probleme, altedatii. Cu toatece acum nu prea avea incredere ir tofui tot, nu avea, cre-

dea cd lucrez cu funcfii, cd-l trag de limbi. Mai ciripea elcite ceva, se mai scipa, considera ci a fdcut rau ca i-a aru-

tat pe comunigti. Regret cd i-am ajutat, zicea. Dar i-a aiu-tat, doamnd, 9i a9a s-a format partidu gi nu cu aiutor dela rugi. Ai nogtri, domnule, noi, javrele, Pe de o Parte, 9idgtia, liberalii, pe de alta parte. Puteli sd fili liberali, eu

nu-i agreez Pe liberali. $tiu ce au fdcut, aici pe plan local,

nu gtii in alia parte. Pe urmi, cind 9i-au dat seama, a fost

prea tirziu. Asta a fost copil5ria mea. la partid m-am sim-

'it foarte bine.

- Sprmeati, Pe caseta Pe care ati iffegistrat-o acum cinci

ani cu domnul profesor, cd erau nigte oameni fdrd cdpdtii'

De unde veneau ei?

- Din ce cunosc eu, de la Giurgiu. Pavel dsta gtefan,

mai e un inve$tor, Nedelcu, $erban Nedelcu, a scris 9i la

Scinfern, pe timpul lui Brucan, nu gtiu cu ce se ocupa in par-

tid dar era prieten cu Ana Pauler. Prieten de famfie, prinnevaste-sa. Nu gtiu. $i Ana Pauker, cu influenld in C C ,

fiindcd era printre cei gaPte, ii crease nisje posibilitdli ds-

tuia. Pavel $tefan fusese cesdtorit cu Elena Pavel, eroina

comunigtilor, dar s{ ttif ce el a b€cut Pe la legionari' Crnd

a fost in 1962 polemica, eu am dat nitte declarafii' Deci "acest Pavel ptefan era dintr-o familie oarecare' Declt ca

luase pe fata unui scafandru 9i intrase in familia asta' El,

mai pugn ae tamitie rea, si zicem, dar nu avea caPacitate'

$i nici familie extraordinarS, de scafandri. Mai era Crista-

che Vasile, mecanic de locomotivi, presedinte de sindicat,

propus de mine. Luasem ceva oameni de la TingovisJe' Aici

amiuat legdtura cu socialigtii. De acegtia erau mai mulli,si ei voiau si facd ceva, 9i noi am venit pe sub aripa 1or,

dnd am venit, ca nu aveam noi for;i... Mai venea 9i-unu,gtefanescu, de la Bucuregti, altcineva n-a PAtruns' Attiadoi. $erban Nedelcu era dintr-o comund de pe aici, cunoy

tea bine teritoriu' 9i sPunea: Primili Pe oricine vrea sl virla

in partid. Nu lineli coni cX e legionar, lirlnist' S-a Primitmii tirziu vreo doutr elemente mai cu carte, dar erau tot

legionari. Unu mai e in viafd, are aProaPe optzeci de ani,

.rrii i,,rtt-o di^it "ate

intr-un taxi' El n-a ficut mult rdu,

a participat la doua evenimmte. $tiu precis ce el avea cera

studii, fiindctr la regimen! cind era concentrat era terist,

termen redus, Deci avea un liceu, facultate in nici un caz

nu cred ci a avut. $i avea o stare materiald bund, nu de

nobili era el, dar totuti, stare bune. gi-l chema Gheorghe

Dumitru.

48 49

- Nu toli comunigtii au fost din clasele de ios, fiindca,totuqi, Constanla Cdciun era fiicd de director de bancf,.

- A fost acolo, la Constanfa, 9i la Bucuregti, 9i in alte

judefe. Eu aici spun ce era o mind de oameni de nimic, nude farnilii bune. $i in cel mai bun caz, meseria9i, strungari.

Zamfirescu, Stamate. Stamate. Care a fost 9i secretar de

raion, a fost cazangiu la gantier, pe urmd a promovat. Uncizmar, un nenorocit care nu gtia si faci o pereche de pan-

tofl unu, Marin Argint a fost gi ambasador, 9i gef de coo-

perafe, un nenorocit. Au mai fost mecanici de locomotivS:

Neagu lon, Ion lovin{ care veneau de la }ard. Ei nu intrauin pirtid. I-au pecdlit sd fie membri de sindicat, cind laalegeri au mers la ptopagandd.

- Ce inseamnA asta?

- Cind mergeam noi la propagandi, eu aveam plasa

Ghimpali. Erau acolo nigte comune: Schitrl Biela. Trebuia

sd pltrurui acolo cu ziaruVestea satelor, noi il duceam dinpartea Fronfirlui plugarilor. Nu ne manifestam Pe fate cd

sintem comunigti, ci ne spuneau: $tifi care-i drurnu vos-tru? B.PD., blocu partidelor democratice. BP.D. inseamnd

Bucuregti, Ploiegti, Doftana. Noi ne duceam duminica, noimai devreme, nu cum au inceput PJrI.!.-ul 9i ceilal$. imiluam o sacoge 9i mai stringeam oud. Fiecare ziar, un ou.Ziaru era gratuit, dar eu luam un ou pe el. $i nu veneam

cu mina goald de h tarani. Dacd se luau de mine, spu-neam ci sint de la Frontu plugarilor, nu de la comunigti.

- De ce?

- Oamenii fdcuserd rdzboiu 9i maioritatea care fdcu-

serd rdzboiu - asta pot s-o sPun ti o suslin, erau t rani 9imuncitori, nu bogdtagi. Aveam atunci o ure Pe ei, Pe bur-gheti, o urtr nemaispusa. Dar liranii erau a9a de indirji$pe comunigti, reveneau 9i spuneau ce au vezui, colhozu-rite in Rusia. ii urau giranii pe comunigti, deaia muJ!, care

lncercau se-i ldmureascd, luau bahie cu bastoanele. Aumincat bitaie comunigtii, sA gtiti- eu n-am rnincat niciodaei.Ma vedeau probabil mai mic, mai pugtan, coPilandru, eueram cu ziarele, ziceau ce am fdcut treabi bund. Unii nicinu dtrdeau ziarele, se fereau de tarani, le ascundeau sau

le aruncau din tren, dar eu ii prindeam pe uJif, duminica,

cind iegeau la plimbare, 3-4 qi le dldeam ziaru. I)e multe

ori pierdeam 9i magina.

- Ce magind?

- Erau magini rechizifionate cu care plecam in campa-

nie. Unele erau chiar date' Erau proprietari de camioane

care le dedeau. P.N.!.-ul nu prea avea.

- Se vedea deja cd vor ajunge cornunigtii la Putere?

- Nu. ln iudetu asta, nu. Nu se agtepta nimeni la co-

munigti, nu era agreat comunismu deloc, Patronii poate

gtiau cev4 dar satenii, nu' Noi am bdtut satele, 9i gtiu. Cei

din comuna Stinegti, de exemplu, care acum e foarte ro9-

cata, comunista adicd, erau atit de anticomunigti, ci au fost

adugi la Giurgiu, la votat, ca se Poata fi ionglali la voturi'Sd nu se numere voturile seara. 9i nu s-au numArat'

- Ali spus pe caseta inregistratA cu domnul profesor

ctr in '46, pentru alegeri, ali fecut treabe bun6'

- Buni, bunA pentru comunigti... Da, a fost unu, Pan6,

s-a tot scris in ziare despre el. Am citit mulli au scris cum

au vrut ei. Eu n-am vezut moartea lui, dar cind l-au im-pugcal l-au imp"tcat mort, domnule, ctr a fost bdtut noaP

tea, ti luni de dimineala era mofi.

- Ce s-a intimPlat cu el?

- --.Noi l-am irestat la 10 seara, nu mai era nimeni

pe la ume, delegafi. Ordinul era aga: sd fie ridicali tofi !6-i5nigiii 9i liberalii. De la liberali irsd ne spunea pe cine-sd

luEm ti pe cine sa nu ludm. De exemplu, mie mi s-a dat

arm6. Cum si dai la un Pugtan armA? Mi s-a sPus sd n-o

folosim, asta de ce se sPun, mi s-a spus cd si n-o folosesc,

dar mi s-a dat armd parabel gi doudincdrcdtoare, de folosit

numai in caz de forla majora. Seara am intrat cu pistoalele

in secfie. Crnd ne-au vizut, nu eram decit nitte Pu9ti, era

unul, avocat social-democrat, Gal, cir:rd ne-a vezut cu Pis-

toalele, ce si mai zici Afard, noi aveam douileE-uri, atita

aveam dotare de la n4i, dou| jeeVuti', ca se-i cerAm' Ne-a

spus cl sx-i mai ldsem o ord. o ord ti ceva, sa nu-beaca

-r 10, lu 10 td fi" -"siali, erau dati Pe list6' Erau cite 3-4

la fiecare cenhu de votare.

50' 51

- Cine vi didea acea lisie?

- Aici, la Giurgiu, Pavel 9tefaru dar nu prea le fdcea

singur, fiindcd nu-i cunottea Pe Siurgiuveni. Lfirgi el std-

tea toteanu, ca si-i spuni. Coteanu dsta l-a omoft Pe Pana,

dar a murii gi el intr-o situafie destul de nenorocitd, dam-

blagiu, nici nu m-am dus sd-l vid, niciodata. scoseserh

dupd linie cind a murit. ii spusesem lui Pavel $iefan. $ispunea, d4 m6, dar noi ne folosim de el, voi, tineretu tre-

buie se fili in fate. Fiindcd aici vreau eu se aiunS: ce-a {ost

partidu comunist pentru mine, cum m-a dus el la dezas-

tru 9i ce au invdlat comunigtii dgtia: sd n-ai suflet nici pen-

tru aproapele teu. AProapele meu cel mai aProPiat era tata

9i mama....E1, Pavel gtefao linea se me himite la Moscova. Ce

el mi-a fecut un bine. Poate cA Durnnezeu mi-a f{cut trea-

ba asta, ca sd nu aiung acolo, gtili? Cl nu se gtie ce a9 fifdcut. Am fdcut 9i a9a destule, dar bine cd n-am aiuns la

Moscova.

- Adicd in ce fel v-a aiutat Dumnezeu ca sd nu aiun-

geli la Moscova? Ce ,,treabi" v-a ftrcut?

- Tieaba asta, ci si-l omor pe tata. Cred ce Dumnezeu

a fdcut-o, cd altfel, aiungeam acolo, 9i promovam, 9i eram

acum cine gtie ce. Eram foarte crud, doamnl. $i a9a de binete formau agtia, sa nu crezi in Dumnezeu, ca nu mai cre-

deai. Eram numai pentru mine. Pentru alfii nu mai eram.

Te pregdtesc, spuneau ei. Mai era unul, Petre Denice, eu

nu;int mai prcgetit mult ca el dar nici el ca mine. A facutgcoli de partid dupe ce au luat Puterea, dar dacd l-ali cu-noatte bine pe Ddnicd, gef de cadre in C.C., a1i vedea ctr

nu era cine gtie ce. Asta mi-a luat mie locu aici.

- Cind v-a luat locul?

- Dupd alegeri, duPe ce am plecat eu, cd a venit tata

9i m-a luat. Ctr alegerile au decurs curn au decurs ele, ne-

norocite...

- Ce va infmpla! cum a fost cu moartea lui PanA? SPU-

neli acolo, pe casetd, cd s-au lntimplat lucruri cumPlite. '.

- Eu giiu aici. Dar cind am aiuns noi la fabdcd, noi amajuns tirziu 9i am infimpinat pulind rezistente. S-au oPus

l

dfiva, dar nu aveau ganse, fiindci afard circulau rugii. Eigtiau ci circultr afarA patrule rusegti, 9i nu prea aveau cu-

raiu sd se opund. Numai dacA aveai legitimatie de Pecerist'dacd nu, s-a terminat. Toate Patrulele rusegti i1i sdreau

in aiutor dacd cereai arutor. Mai ales atunci, in campanie.

Deci nu aveau ce str factr. Ei, rugii, aveau obligatie sd ne

proteieze, pe noi, comunigtii. Dacd mergeam rmdeva la o

patruld, 9i spuneam ridicd-l pe Ila din cas6, ei rnergeau

ln castr gi-l ridicau. Dar nu numai ei. $i Siguranla. ta Sigu-

ranld era unu, Marin Dumitru, care avea 9i esta ceva cu

legionarii. Ci la noi au fost gi comisari legionari. Comisari,

de la Siguranfd, care au servit 9i la legionari, 9i pe urmd,

ca se scape, au servit 9i la comr.nigti. Era unu, Boborodea,

pe urme am fAcut PutcArie cu el, cu Boborodea esta.

- Haideli sd vedem ce a fost atu.nci.

- Da, pdi asta vi povestesc. Deci Pavel dsta diriia. Dar

Pavel nu era capabil de ceva, era aiutat de 9iefinescu dsta.

$i $tefdnescu spunea toate detaliile de la CC. Cum si se

desfigoare alegerile, cum sd se facd. $i a9a le executam.

- Cum le executali, adici?

- Dimineala, la ora & a trebuit sI le ddm drumu la to!i,

acasd. l-a 8 s-au eliberat toti.

- Care to!i?

- Toli retinulii... Din secliile de votare!

- Unde li finusereli Pine atunci?

- Era o clddire unde dormeau muncitorii de la fabrica

de zahdr. N-am amenajat-o cu nimic. Am scos afard palturile, le-am bdgat stivuite in alfit camertr, 9i am Esat acolo

liber. Ca str avem trei camere libere pentru cei arcstati. I-am

tinut acolo pina h ziui. Unu singur l-am scos, Pe Gheor-

ghe Pana dst4 ce s-a scris inh-un ziar, a scris cineva ci gtie.

Pdi de unde, cd n-a fost de fald decit unu, Joian, Ssia a fost

de fale, ti a fugit gi esta, n-a mai vdzut nici el, a venit ar-

mata, a trebuit sa fu8a tot satu cu dsta, era dePutat, era

profesor, 27 de ani avea...

- Ce s-a intimplat a fost ucis acolo?

52 53

- Nu, n-a putut se-l scoale, cu Sreutate, vreo cinci oa-

meni au vrut, erau solizi, Gheorghe Dumitru, eu, pe lin-ga ei acolo...

- Durrmeavoastrd l-a!i ucis in campania electorald pe

Gheorghe PanI, profesorul tdrenist, asta vreF sE sPuneti?

- Nu. Nu gtiu cine l-a ucis. Incercau sa-lbagein ieep,si-l duci acolo, in dormitoru de la fabrica de zahdr, 9i nuvoia sd in e, eu me invirieam Pe lingtr ei pe acolo, 9i ce

am putut sd fac, i-am dat levieru lui unu, Cristescu Leo-

nida, ci nu putea s6-lbage in jeq-ul eh. Era solid gi nuputeau nici se-l migte. Am luat levieru , era in fali la jeep

acolo, nu la go{er,lingd scaunul al doilea. fl iau, !a dat una

peste cap, l-a amorfii, 9i l-a bagat rePede ix ieep, 9i fugicu el la fabrica de zahdr. Asta se iniimpla cam pe la 10 9i

iumatate noaptea. intre 10 9i 11. Atunci a iegit scandalu

cu satul esta, atunci a incePut sA bagd" iniii sus, pe urmajos, la picioare, ce faranii nu voiau, voiau sd-l salveze, pe

el 9i pe dla care mai e ilx vial6, lmul de 90 de ani, Joian.Noi pe el aveam ofticd, Pe Joian, asta era dispozilia, pe elsi-l ridiclm. Eu ttiu ctr era rezervist, locotment, mi-amluat obligafia str-l arestez.

- Au fost betuli arestatii?

- Betuti ca dsta, ca Pantr, n-au fost. Numai ciflva, care

au opus rezistenla. Dar nu ca trsta. Asta a rdmas lugit.Eu cu certitudine nu gtiu, cd nu l-am mai vtrzut de seara,

dar sear4 cind el horciia, dnd sd plec eu, m-am uitat acolo,

la el, cum era lungit. M-am uitat, fiindce mama mea era

din comuna Stenegti, 9i il gtiam. Bdtrtnu lui md toi siciia:

mi, te-ai fdcut comunist. Cdutam manifeste prin gar'. Ple-

cau preolii cu manifeste liberale, 9i eu trebuia sd-i dePis-

tez. SA depistez cit mai mulfi. Din ce gdseam mai mulf,de-aia ziceam ci eu fac rnai bine, str md vadtr ca activez,

ce activitatea mea e bund, cd aga sPunea vigilenla, ne spu-

nea cd sa fim vigilmti. Sd distrugem bughezimea' Iar ta-

tel profesordui esta ma siciia. De aceea am vrut si-l rnaivtrd o dati, ce face acolo. Era unu care pdzea, cu pistolulpregdtit, dace vine cineva, 9i eu am intrat se vad ce face

pro6soru fsta din satul maica-mii. ' ' ln donaritoru 5la golit

de paturi. Noi adusesem patru, Pe urmd au adus de la o

gcoaH doi, unii au simlit si au fugit. Erau r'teo 11 delegati,

iar eu pe el am vrut sd-l Yed. Era acolo, gemea, horcdia'

A doua zi am auzit cd era mort.

- De ce ii inchideati? Ca sa Puteti falsifica votuile?

- Nu, doamnd, cd nu s-a falsificat nimic! Nici mAcar

nu s-au mai numdrat. De-aia era disPozilie sd fie inchigi'

Ca se nu se mai numere. Nu s-a mai obosii nimeni se mai

falsifice. Dacd spune cineva cd s-au numerat aici, 9i cd au

avut tdrdnigtii ttit, mie imi vine si innebunesc Sa dat ci-

fra, nu s-a numarat. gau inlocuit umele'La ora 11 am desfdcut nigte sticle de vin alb, alb, nu

sarnoanie, pe rnhe m-au trimis, du-te tu, Frinfic, 9i adu

nigtJ vin de jos, am coborit de la etaj ios, unde era rnaga-

zia de alimmte, era plin de salamuri, doamnl, luam sala-

muri de acolo 9i le dddeam 9i la amdrili'

- Gti ani aveali atunci ?

- Aveam 16 ani 9i ceva. $i cind am venit sus, aici sirefineli. Si relineli aici. Pe mine mI doare la inimi acum'

cd eram un idiot. Atunci, dupd ce se pune in pahare, eram

11-12 iryi, nu venisere tof duPa teren, dar n-am mai a!'ut

ribdare, la 12 noaptea trebuia sa fim toli acolo, dar n-am

mai avut rdbdare, de fericire, dt si raporteze cd a luat BfD',blocu partidelor democrate. gi cind a ciocnit paharu pen-

tru izdinda, pentm tot, sd fie, delegatu de la Bucureqti a

zis: Mai avem un singur pas, pe lsta l-am realizat, la anu

De vremea asta sd lichidim 5i monathia Deci in'46, era

i9 noiembrie. Monarhia a fost lichidatd mai tirziu, in 30

decembrie, dar de unde gtia el asta, ci nu era aft de cult?

De unde gtia ci mai avem de lucru?

- $i de ce v-a durut?

- i4-a durut, pentru ca, 9tili, eu, cind a venit regele'

la 18 ani, in Giurgiu, a venit cu Carol, cu tatdl lui, 9i cind

ne-a scos pe platiru, am cAutat s6-I ating cu mina'

- Va remdsese de atunci un resPect Pentru rege'

- O durere' Am avut o durere..' Dar pe urmd a in-

ceput sa sPune - vedea cA eram ciliva dintre noi care nu

prea eram sd ddrimirn monarhia, 9i el i9i revine 9i zice:

54

Pdi de ce, md, sd nu devenifi voi administratori? Tu nu vrei

si fii administraior pe mogie? Imediat am respirat ei, Peio sd fim mai fericili. Era tot aga, nu a durat indoiala mea,

se simlea ceva nelalocu lui in suflet, dar Pe urma m-am

obignuit. Cd nu te Hs4 doamld, singur cu gindudle tale,

si !i le rumegi tu. Ca 9i mai tirziu, sigur cd da, era bine

ce am iegit noi ir'l alegeri, fiecare se plasa pe colo, pe colo,

i:rcepea, se fdcea liste, unde sd plece fiecare, a doua zi in-cepea balamucu, mincatoria, fiecare nu-i convenea Postupe careJ primeau. Nici nu se crcaserd, doar se preconizau

postud.

- Deci dvs. unde trebuia se mergeli?

- La Moscova! Pentru Moscova eram Programat' Pa-

vel $tefan md pregetea pentru Moscova. El era cazut de

aici, dacl nuJ Jprijineam elL cu informaliile mele, cu dica'

era o clicd impotriva lui, unu, Zamfirescu, Stamate Ion,

toli de la el din coalifie, cei care se fdcuserd comunigti mai

inainte, deci dacd nu-i tumam pe dia 9i nu trageam sfori,

el nu iegea.

- Dumneavoastrd cind ali devenit membru?

- Eu camet n-am avut niciodati' Me mi se dddea ade

ziunile, 9i am lucrat cu adeziuni, faceam membd Pe allii,dar camet n-am avut niciodatd. Dadeam, Primeam ade-

ziuni, ca secretar, dar eu n-am avut. Era unu care fusese

Iegionat unu Bearcd, ah era Pregedintele organizaliei de

U..-T.C.9i eu am spus: nu-mi convire sa fie ah care a fost

leeiondr. Eu nu dau adeziune. Dar m-a convins Pavel $te-

fai, mai tirziu, aproape de ategeri. Nu se Poate, tu trebuie

sd fii inainte de alegeri, si dai adeziune, ca se PoF se Pro-movezi. Cum vii tu cu adeziune dupi alegeri? $i a trebuit

sd dau adeziunea in septembrie. Dar eu activasem toata

iarna lu '4$-'46. Cind am venit de la Tirgovigte, fugit, eu

aici imi gdsisem refugiu. '.

PARICIDUL

Aici neam lntrerupt ca sA rnincem. Nu mai vorbim' So-

lia lui intri cu o tavd plini de mincdruri frugale: mdsline,

Lrirud, rnezeluri. Are pdrul alb. Ochii nu i se vdd, fiindcd

poartd ochelari fumurii. Presupun, dupd tenul deschis, cd

;int albagtri. Are un chip de o mare linigte, si-mi amintesc

privinil-o vorba cuiva: trebuie se !i se fi irxtimplat in via-

ie lucruri teribile, ca si fii un om linigtit. Dar cit de mare

trebuie sd fie sulletul cuiva, ca sa incaPd in el atita grozd-

vie, iar el si nu debordeze, s6 nu fie inecat? Femeia lastr

tava pe masd, ne indeamna sA mincam 9i iese' Este 5o!ia

lui Fran! Jandird un fel de Sonia Marmeladova? Este ea

o femeie care gtie totul despre solul ei 9i care traiegte totugi

cu el de patruzeci dc ani, care-I impinge acum sd se mfu-

turiseascl 9i in fala oamenilor, nu doar in fata conftiinteiproprii, s6-9i strige pdcatul la o riscruce, si se umileascl?

irlu-mi dau seama. Forma pe care o ia in zilele noastre stri-

sarea ptrcatului la rascruce este sd s€rii o carte, sau sI aPari

ia tele'vizor. Aici nu mai gtii citd umitinta e, si citd trufie'

li spun lui Franl landerd ca are o solie frumoasd - $ibund, spme el. Ca un ciine oedincios. Cit a fost el bolnav

ne spune, a dormit pe jos, cd el se zvircolea, si nu-l deran-

ieze, a dormit ea pejos. In loc sa se auca h copii, trei strazi

mai incolo, str doarmtr la ei. Bem sucuri, din cele cumpd-

rate de la chiogc, cu coloranli sint'etici, cu arome artificiale'

Mincim mezeluri. Mi gindesc la idealul lui de socialisrn,

cu candelabre de salarnuri in magazia de alimente, atit de

multe cit sa dea gi ,,amdri!ilor"' landere Frant mdnince

pulin 9i cu sfiald, ca gEranii care au aerul si se intrebe min-

56

cind, dactr meritd piinea pe care o mdninc{. 9i totu9i, nu-mai un asemenea tdran sfios nu este cel pe care-l am infat{... tmi aduc aminte cd trebuie se reludm disculia.

- Apoi v-a chemat tata acase...

- Da, asta incepind din '47. A venit, a aPerut tata lacirciurna unde mtr duceam. Era un circiumar, care'mi totspunea: Cmd or veni americanii or sd vi spinzure pe to!i'Curajos era, de-rni spunea asta-n fate. Tata ii rnai dddeaoi. Si a venit acolo. Tata

'inuse

intre timp 2-3 femei, acumdin nou nu mai avea pe nici una. Una dintre ele ii ldsase

o fetife de trei ani acasd. Era zgircit la maximum, de-aiaplecau femeile. Pdrerea mea e ctr de-asta plecau. Eu suferisem mult de mincare la el. Mama imi ddduse $ manincnumai pe furate. Era un om exagerat de hapsin. Dar ince-pusem sA lin la el. Cind a venit prima datd 9i a inceputsd plingi, la circiumaru ast4 am zis: are suflet! Eu nu cre-zusem cd tata are suflet. Cind l-arn vdzut Prima datA Pfn-gi:rd, am zis: tata are suflet, l-am descoperit cd are m e,hopa, zic, tata are mild, mtr-ntorc la tata. 9i am uitat de par-tid. Eu n-am pe nimeni, a zis el, numai pe tine te am, 9imi s-a Armuiat sufletul.

- Nu avea pe nimeni? Fraji, surori?

- Nu, nu avea. De fapt, avea o sord, pe la Scurtu. Amcunoscut-o gi pe ea. Am sl vd spun, dar ne indepdrtdrnprea tare.

- Nu-i nimic...

- El avea o sor5, cam infirmi, slabd, anemicd, distro-ficd, aga, cum sd vd spun? Avea niqte minile strirnbe, gi

acum o vtrd tricotind cu ele. El a luat-o pe sora asta la el,penku ca avea nis,te pamini, ca sd-i ia pemintut. Aceea avea

doud fete, 9i nu avea bdrbat. Am gdsit-o chiar la el, atuncicind m-am intors. li spunea: Uite, nu mie mi-l dai, il daibiiatului. Aia era cu miinile anchilozate, nu putea face ni-mic cu ele, dar fdcea ciorapi cu miniple alea inlepenite a9a.

DistroficA la maxirn, o epavtr. A i:nceput sA-mi fie miH 9ide ea, era mdtuttr, nu? Sora lui, doar de mamd, ce mamalui ,Lnuse gi ea mai mulli bdrbali, bunica mea din partealui. Zc: E sora lui. 9i semana cu el.

- Cum era?

- Avea ochii alba9tri, m[ ro8. cum avea el ochii' ver-

zui. nu aibastri' Tinearn Ia ea Dar el zicea: Md' dactr nu-fi

face tie, pe numele tiu, o alung' lar ea-mi zicea: tac-tu e

il;,; 9i eu doud fete, gi ce are si zici ginerii ntei cd

ai-r* aut tie pimintu? Te bucuri tu, maicA' la P5mintu

meu? - Nu ma bucur, bre, nu-mi trebuie' zic' las cd avem

"oi. Cu tt i..e it o- zi un infarct, mai precis tur preinfarct'

"i "" ait"i"uup u^ gdsit-o rece' Md uit la ea' pun mina

;';;i;" "i_

.".i. 5j el a venit dupa tura de noaPte' fe-

i* ii* z+. Cit a u vmit a inceput sd iniure: Fir-ar a dracu

sl fie cu mama ei - care era 9i mama lui -' acum asta-mr

li*ti, tt ^, a* eu s5-i iau coqciug' sd-i fac' Sa dus la

J"J*, "

ptatit, "ind

a venit: Bd, zice, nu-l mai cherndm

""i-?, " itl"- ae aici, pe margine' cu ceruF' sa nu sPui

i. i"iJ .t " -*rt.

N-arn spus nimic' la nirneni Dar deo'

Juta uo"r" ^l*ut" acolo, in pat unde era ea Mi duc la

"", - ftqi.l, iu9ictr, era vie Mi-a pirut mie bine ctr n-a

murit. Zic: Sa-fj fac un ceai? I-am f:cut un cear de rzma'

ci aveam izmd de cimp, altceva nu aveam' i-am Pus Pe

iirz" ir,aU.ia .., p"fin zahdr, nu se putea ridica Zic: Stai

acolo, i-am dat eu cu lingurifa Cind a venit el' iar: Fr-ar

, Jt".", p"g"U" dracuhii, am plitit 9i cogciugu' - Las'

ii, i",e" ii'%r"f"a- noi, zic, aveam eu nitte bani turali'

Intotdeauna aveam o economie, ci iegearn 9i eu-in orag'

-*i.""* fi-""i -ici acolo' De unde-i aveam? Vindeam

itil- - ""* ^a oit

"* el la I'iruare' gi-mi pistram'.Du-

l"tl]" itoaut, r" i"urgiu 9i iar mai pdstram' EI nu-mi^di-

dea, dar nu cd minca el, cd nu minca L-am urmant' Mmca

ili-tii"a ." ,irc. comPotu era la el otas' Era sclavu ba-

nului, cJmai. Nici casd str facem n-a vrut' Am avut eu crncr

JiTJi "ot"gi,

.itta s-a fhcut stabilizarea' Cinci mii era

;;J;. c" ; je*t el cu banii nu gtiu' ii ascundea.un-

i"*, ." .,it. Cf^a eram mic gtiam' cd i-am furat o dat5'

;";;;;;t.-"^ mai gtiut Nici acum nu gtiu unde sint

ascunsi banii lui. .*ilj-"-."i", tt duc pe batrina de la noi Hai s-o duc'

,i"li".tt *o o ou* el Da' m-a blestemat 9i ea' Mergeam

58

pe calea feratd, pe unde stam noi, se impiedica, iar maistam ios, am dus-o pind la gard.

- Era foarte betdna?

- Nu era foarie batrind, dar boala o ficea. Era femeiela cincizeci 9i ceva de ani. Am urcat-o in trenu de Videle,s-o duc la Videle. Pe lingd calea ferati, nici drum nu era,

mergeam poticniJi pe calea feratd, dar am dus-o, sd scap

de ea. $i atunci m-a blestemat si se aleagd prafu de noi.

- Pai ce ai cu mine, bre, pe mine de ce md blestemi? -Pei nici tu nu tii la minel - $i ce si-! fac eq e fratele lu'matale. M-a dojenit pind acolo, cd nici eu n-am suflet. Pro-babil cd a9a era... De la Videle la fturhr, satu ei. nai erau,nu gtiu, vreo 20 de kilometri, nu mergeau magini, cinevade acolo, din garb, a luat-o probabil cu cdrufa, nu giiu. Ces-a infmplat cu ea nici azi nu gtiu. $i s-a terrnirnt gi cu soraasta. A scdpat 9i de ea.

Pe urmd, mtr impingea sd mi insor. - Bre, eu o si plecmilitar, nu gade nimeni aici, cu mata, sd me agtepte. Bre,nu sint de inswat. Cd insoard-te, insoard-te. - Sd fac indiarmata, ii ziceam. El avea pici, fiindcd auzea cd md ducpe la partid. - Sd nu te mai duci pe la parti4 la mine numai stai dace te duci pe Ja partid, ai auzit?

9tia ce totu.si eu md nai duceam. De doul ori m-a indl-nit Pavel esta Stefan, care mi-a spus: - Mi, daca ar fitatdl meu, i-ag da una in cap.

- Era in '47 -..

- Era deia la imceputul lu '47. Se gtia cd unii Plecau,se aranjearl dar eu n-am mai visat se plec, eu visam la tata,Eu acum eram cu el. Dar Pavel $tefan avea oftici pe tata,voia sd-l dea afard de unde lucra. Eu: - Tovardge Pavel,nu-l dafl afard, e tatel meu. - Ce tatd, md, ce f-a distrusviitorul. Eu il dau afare, s6-9i pascd singur oile acolo, nusd i le pagti tu, c6.ai rimas cioban din cauza lui. Ci tataavea oi, 9i eu md duceam cu oile, irrcepuse sd-mi placd oile,aveam pasiune pentru ele, invatasem sd Ie tund.

Prnd s-a insurat din nou, El nu era om de femeie, darsimtea cd trebuie o femeie in casi. Poate ci era nevoig nugtiu, eu faceam tot. SpAhm 9i feti!4 copilu. Ctr am omis si

59

vtr spun de ea, duPtr ce a Plecat ma-sa, ea a rdmas acolo'

asta am omis sd vi sPun. Ca-i ziceam dteodattr: Nu-!i sea-

mine mable, aflasem cu cine e fecute, dar el sd nu fi auzit'

c{ e fata lui o ,nea ce e fata lui. Am zis, t€buie sA me ab-

gin, si nu-i mai spun, cE nu-i convine'

- Ce s-a mai intimPlat cu fetifa?

- E moartd.

- ...O*rr"t, atd * balamucu' nostm, in seara aia" 'Nu ardriznesc s{-l intr$ pe Fran! landirl dacd ,,in sea-

ra aia, cind cu balamucu' lor", a omorit 9i un copilag de

3 ani, si partidul ,,lui" l-a iertat ti Pentru asta' 9i nici el

nu-mi spune- Conborul lui Geiger-MiiLLler incepe irsl sIzbimiie, incepe iar ,,ocolul", nu e in stare sd plonieze din-

tr-o date in miilocul iadului de el creat 9i str zicd ,,da' am

omorit-o". Ocolegte, dd tlrcoale, se rotegte tot mai rePede

si mai dezordonat in iurul acestei anintiri atroce'

- ...Cind a zis ca se insoare iar, am zis: lasi-l sd se in-

soare. M-a convmit. Am zis: scap 9i eu de splla! de curd-

tenie, are cine se ingriieasctr 9i pe el, 9i casa' - Bine' bre'

ie insori. A venit o iemeie, o vhduvtr de Plutonier-maiotcarc murise Pe front. Noi nu aveam in casi nimic' Femeia

aia nu mai iedea cu un ochi, dar era foarte cumsecade'

I-am spus: Matale trebuie si gtii cd femeia asta a avut or-

donarip, 9i n-o sd suporte se munceasca mult, 9i nici str nu

m5r&rce.-Da el zicei: Tu ai s-o moqteneg0 asta are cizne

de Ia bdrbatu-su, pantofdraie, haine, tu o moqtenegti' Eu

m-am comportat turnos. Dar lui i-am spus: ti tu h-e9uie

J t" .o*pi4i f"o^*. - Iasr, m6, ce h noi o str aibd de

toate, creite^ porci' - Da, dar porcul o dati Pe an il tai'

ea poftegte came in fiecare zi. Prajituri, oua ProasPete" '

Ce prdlituri, cI la noi nu s-a flcut niciodatd ata ceva' -Lasi, mi, ci o aducem noi, o se geteasce aici' A accePtat

ferneia asta, 9i m-a iubit extraordinar de mult' A vrut str

.,ina ta proces 9i se spuna despre eL dar 1u era nev.oe jeaDtuar€. De fapt, toate femeile lui a linut la mine" ' In ara-

.i d" t lti-"' Aot , ultima, a fost periculoastr Pmtru mine'

- Deci ultima n-a fost vlduva plutonierului?

- Nu, vdduva plutronierului a stat doar doui sdpetuninigi s-a Hmurit. A zis: Domnule, in halul 6sta trditL tu n-aiviale aici, tu n-o duci mult cu tac-tu: 9i i-a zis: Gheorghe,eu nu stau ata. Dar eL Nu, ctr la mine hoituri n-ai str vezi.Adict avea el o vorbi, came, pesdri dliate erau ,,hoituri".$i a conchis cu asta, femeia a vizut cum e treaba, 9i a plecat. Mai trec doue sapurfni, 9i a zis: - O gtii pe falaLeana? Aia-i murise birba-su, avea gi ea copii. - O ttiu,bre. Dar nu te mai ilstua. 9a insurat. Iar ea a zis: Nu gtiu,de ce n-ai l6sat copilul dsta pe unde era el! De mine spu-nea, c{ de ce nu m-a ltrsat la gcoald, la partid unde fuse-sem plecat. Nu gtiu, eu cred cA asta a avut in cap str scapede noi amindoi, nu gtiu, poate iar vorbesc o prostie...

- 9i-n tot timpul esta futita era acolo?

- D4 in permanmtd fetita era acolo. Pine in clipa cards-a infmplat necazu.

$i din nou tncepe s{ vorbeascd despre orice altceva, str

divagheze nesfirgit, si fugd de eser4ial, nici nu este un ocol,ci o fugtr dezordonate printe detalii.

...I-am spus lu'respectiva femeie: - Bre, nu irrcercasd-l iei, cA cu tata nu merge. Bre, uite, mama n-a fost bune,dar pe urmi a fost aia, aia, aia, de ce n-a stat nici una? tlintrebam ti pe el. 9i el: Ei, astea erau femei pretmtioase,asta-i de la fartr, cu asta o sd me inFleg. ...9i totul a pomitde la o oaie. Ea n-a vrut sI recunoasca pe urmi ci tohrla pomit de Ia o oaie. El m{ mai ficea pe mine bolgevic.

$i inainte, unadoud - ,,bol9evicule", eu gtiam ce e cuvin-tul bolgevic ai mi satisficea, eram srindru, nu-mi treceapasiunea pentru bolgevism, era ceva brm p€ntru mine darinima mi ficea sd rdmtn totu9i daturi de el. Nu md dis-tanJam de el. ini spuneam cd el rimine amdrit, are gi co-pilagu acolo. $i eu incepusem sd indrtrger copilagu acela...

Simt nevoia si ies. Scena irni evoc{ cu putere pe Sta-vroghin, cu istoria lui neterminatlt 9i pe care nu reugegteniciodaei s-o termine, despre rm copil Cu ocolurile lui, cuneputinla lui de a numi direct reul; aceeati neputintd. Pe

care s-ar putea str-l numeascl doar ata, nedindu-9i seama

61

ca l-a numit, ca intr-un fel de scdpare, dar cu o natural4e

care e mai rea decit ocolul.

- 9i ce s-a intimPlai totuqi cu fetit,a?

- ...Deci seara, m-a trimis el sd iau o oaie de la cimp'

Era frig, era noaPte, se pierduse o oaie N-am vrut se miduc. D"ar la cercetari, aii, femeia, n-au vrut sd recunoasce

ci de la o oaie a pornit, a spus cA n-am vrut eu se sParg

ni$te butuci''imi vine sd-l intreb Prostegte, exasPeratd, dacd ea-n-a

recunoscut, de ce n-a spus el, tatdl, la cercetdri' ci de la o

oaie a pomit. Adt este de greu de realizat ce am in fate

un paicid. Ca h cercetdri era singur, singur cu Partidullui,'singur curn numai un om care a ucis Poate fi'

- ..]Ea n-a vrut sa rccunoasca, a sPus cd eu am refu-

zat sd sparg nigte butuci, aga a dedarat la poligie'

Nici nu irai ttiu de ce au ajurs la poli-tie Nici el nu mai

pare sd gtie...' - ...

'9i ag"

"-" itttimplat nenorocirea, necazu Ea a ple-

cat din case, cu fetila. Avea 9i ea o fedji a ei' de vreo 7

anisori, ea a plecat, ti fetila cealaltd a rf,mas in leagan $i

eu am crescut, zicea el, tot in leagdnu trla '

- Ce s-a intimplat cu ea, acolo, in leagen?

- ... Ea a ramal acolo, in leagtrn 9i, cum ne-am zbatut

noi, cum ne-am imbdncit acolo, coPilul a cdzut pe jos Eu

nu l-am vAzut, nu ttiu cum s-a intimplat, duPd ieFirea lui

afard, eu n-am mai vezut coPilul, cred ce era cdzut Pe tos'

in leagdn nu mai era...A murit din cdzaturd?.'.

- ...Nu gtiu, Poate. A mudt Peste un an 9i ceva' a luat-o

de acolo maici-sa, duPd ce s-a auzit, a venit 9i a luai-o' 9i

a murit la marna ei, dupd vreun an, poate din cazaturi'

nu gtiu...

- Vd amintili numele fetitei?

- Nu.

- Ce ali facut aPoi?

Nu inielege cind, ,aPoi"' Nu inielege ce am renunlat

sal intreb dipre omor 9i ce l'reau sa trecem mai deParte'

- Am fugit acase la tovaregu Costache. Era solia sin-gurd. I-am spus: L-am omorit Pe tata. Ea mi-a zis: Stai aici.

L-a chemat pe bfubatu-su, care era la partid, mi-a dat unpahar cu ap6. A venit 9i iam spus. Mi-a spus str fug re-

pede acasd gi sd agtePt acolo. Aga am fecut, am fugit re-

pede acasi. Cred ci zece minute a durat. Eu am ceuht sd

ascund toporu. Pe care nu-l migcasem de acolo' Decit, ce

sa va spury dupa ce-l omorisem, mi dusesem la o vecindgi cerusem o luminare. I-am ginut lurninarea aPrins}. ...Fiindcd eu, totugi, irni faceam gi-n Penitenciare ideile astea:

Cum l-am omorit eu? De ce? $i astdzi md gindesc: Cumpoate face un om o crimd?

- $i la ce concluzie ali ajuns?

- Nu a mai reaclionat creieru. Eu ata imi spun. Relingi asta, cu Pavel $tefan, cd el de o mie de ori mi-a rePetat

chestia cu tata. ,,Md, trsta nu e tatd, el te-a nenorocit, !i-adistrus viitoru." $i cd eu atunci il credeam un om deqtePt,

9i deci credeam in el. Pentru nivelu meu de atunci el eradegtepi. Pentru mine, la tirnpu ila, era bine pregatit' ,,Asta,dace era tata, il omoram. O sA te goneascd dupd ce o sd

te aducd la el." $i cu asta, vedeli, a fost prevezetor, a gtiutcd md va goni, mi s-a Parut ca era degtePt, 9i credeam inel. ,,Me, futa te gonegte pe tine, md, eu am auzit despretaice-tq tu n-o se stai la el, dar atunci nu gtiu unde o se

te duci, ci sd vii la noi o sd fie prea tirziu." Era in praguliernii, unde md duc eu, era decembrie, doamne, 9i chiarsufla un vint, cum se spune, de Sfintu Niculae, cu barbaalbd. Md duc acum sd stau prin gdri? Unde sl mi duc, cd

nu mai am trecere la partid, nu mai sint tot eia. Era in iar-na lui '47 spre ?8. Nu mai erau, veniserd alii. incepuserisd curgd valuri spre comunigti, acum, igi ficeau loc, ocu-pau posturile, eu unde mai gisesc ceva, Ani Puneam intre-barea. 9i toti mi-o puseserd: ,,De ce-ai plecat de la partid,de ce-ai plecat de la iac-tu?" Cid aia, cind aia. $i imi spu-neam: eu sirt un om nenorocit acum. Atunci m-am vazutln halu dla, ln timpul iemii, fere imbrdcdminte, fere ni-mic, ce aveam eu, aveam cinci mii de lei strirrs,i. Voiarn

6e md imbrac cu ei. I-a cafenea nu mi mai duceam, str-i

pierd la iocud de noroc, ca acum me tinea din scurt, md

urmdrea....Nu mai avanseaze, nu mai iese din impas' Trebuie

deblocat 9i indepirtat de sursa acestui ocol innebunit'

- VA era frice de el? VI betuse vreodaH?

- De mai multe ori. Dar nu gtia sd bati' Dacd nu aPu-

cai si te smulgi din mina lui, bitea urii Nu cred eu cd miomora, dar bitea wit, adictr dddea unde nimerea'

- Era un om Putemic, solid?

- Nu, era cam de talia mea, mai plin, mai robust, mai

osos. Eu eram distrofic, nehrfit. Mai sHbut' M-a batut'

dar nu de multe ori. De mai multe ori me bdtea mama'

Decit ce mama gtia 9i se me cigtige. Md cigtiga ugor' Ea

m-a betut urit de tot, dar ea era liPicioasi 9i gtia sd se in-

troduce in sufletul meu foarte ugor. $i nu avea dugmdnie'

Tata era dugminos. Erau amindoi nigte oameni nervogi'

dar diferili unul de altul. Mama, li pldcea de exemplu bdu-

tura. Thta. nu. Tata, cu ligara, ca mine in resL la el se rib-da. $i de mincare, 9i de bdutur5. Eu nu beau, la fel ca el'

dar ia noi, sd nu se mdnince, solia mea sd nu mdnince ce

vrea, bineinfeles cd in limitele posibilitifilor, daci avem'

dacd nu...Vorbim despre copildrie 9i despre pdrinli ca loi oaleni

obisnuiti. Cred cd selizeaza 9i el absurdul fiindcd revine:

-- Da, asta voiam sd spun, cd la Pdrin;ii mei n-a exis-

tat asta. Str ai ce-1i doregir. Am remugcare atita, pind oi

inchide ochii, cu tata. Cu mama mai Pulin, ci cu ea mi-am

fecut datoria, eu am ingroPat-o' am ingrijit-o: N-o agrea

De nevastd-mea, cd e oirbd, cd e siracS, n-a vrut s-o iau'

ia ei sint gapte copii, n-a r'nrt-o, dar eu am spus: ea e mila

mea. $i mila mei a fost. Dar cred ci 9i eu am fost cu- ea

cum trebuie. E aici de fate, 9i Poate se spund, dacd am fost

cum trebuie. Am sPus: ea e Partenera mea de viald'

lntr-adevir, solii lui s-a tntors 9i s-a a9ezat tdcutd Pe

marginea unui fotoliu.j A qtit t, "it

d lr-a luat, cine ati fost?

- Da. Da. I-au spus mul[ ca: Poate sa te omoare Sj

mama i-a spus. Mama mea a fost prima care i-a spus: E

64 65

un om cu care n-ai si stai, o si-!i face ca ta-su, are toate

defectele lui ta-su. 9i ei nu i-a fost ftice. Sau i-a fost 9i nus-a manifestat. Dar eu m-am impus la ea. Crnd am spus

,,faci lucrul esh", trebuia sd-l facd. L-a fdcut, a fost su-

pusd. $i eu am apreciat, dacd mi-a suportat darul esta,

rdutatea asta. Ce am reutate, se 9fiti.9i n-a eistat zi ca sd n-am remugciri' Dar str 9ti!i cd nu

mai am de la un timp. Tot m-am spovedit, tot m-am ru-gat... Dar sd rcvin la treaba cu polilia. A sosit polifa acas5,

m-a ctrutat, m-a pus in trdswe, 9i a raras curtea deschisi.A venit femeia aceea, a luat tot ce a Putut de acolo, lin5,piei, oi, aveam un cioban, dar nu era acasi. Daci era, nuse intinrpla nimic. Cmd am aluns la poligie, acolo se pri-mise deja telefon. Chestoru primise telefon acasd de lasecretaru de partid, venise gi cineva de la SiSuranr6, toliprimisere ordin se aibd griid de mine. Sd aibi grijd sd nufiu bitut. Am simJii eu atunci ce Paftidu are griji de mine.

...Cd, de fapt, acum incepe treaba. Acurn, cind eu in-tru pe fir cu Securitatea. Directoru Penitenciarului de laGiurgiu era fratele lui Teohari Georgescu, Bebe Georgescu.

A fost primu om pe care l-arn intilnit in Penitenciar. Di-rectoru. Se spunea cd era gofer de neserie, ce lucrase Petaxi, la patron, pind la venirea la putere.* Nu gtiu dactr inBucuregti sau in altd parte. Asta, cum m-a Primit,lea spus

la cifiva: Sd nu vi atingeli de el. Aici, la Penitenciar, macunogteau. Erau iavre de-astea care me cunogteau...

- De unde va cunogteau? $i de ce erau iavre?

- Pdi, cine aiunge la pmitenciar nu e javrd? Md cu-nogteau de la partid, din cafenele. CA m-au dus la dreptcomun, la infractori. Ei m-au primit acolo, gatal m-am sim-

tit linigtit, partidul avea grili de mine, Primeam Pachete,s-au ocupat de mine. Bebe Georgescu imi sPunea: Bd, nu-tiface griji, te iau cu mine la Arad, duph ce te judec{. Num-a luat, ce am plecat h Vec&egti. M-a iudecat Curtea

* ln biografiile mai cunoscutului siu ftate, Bebe Georgescufigureaztr cu ocupaiia de factor pogtal, inainte de 1.944.

criminaH Bucuregti. Aici nu Puteau si md jddece, ctr nuaveau sectie criminald. Judecitorul de instruclie a Primitordin se urgenteze treaba gi a rezolvat rePede, cu martori"ce.a declarat dla, ce-a declarat trla.

- Spuneali in discutia inregistraitr acum Patru ani ce

s-a scris in ziar. Ce au scris in Vlagca libern

-lnVlngca libetd au avut Sriie sa scrie 9i ei cum cerea

partidu. Adici ll descria Pe tata ca exploatator, cd el m-a

impins la omor. Ci sht o victimd a exploatdrii. Eram o vic-tim5. Pe urmtr vine Bebe 9i zice B{, te cer {9tia de la Bucu-

regti. Pavel giefan md voia la Bucuregti, incerca sd facd

transfer. Nu aveau dubh, aveau una singur5, nu Puteaus-o trimite cu mine, decit daci aveau drurn Phe h tribu-nal. A rdmas cd mai dureazi doutr sdptlmini. M-au dus,arn ajuns la Vdcdregti. Cind am ajuns acolo, era directorunu Mircescu. $i-a dat 6sta seama cd era ceva cu mine. Mir-cescu era avocat vechi, de carier6, iai comandantul gar-

dienilor era Duman. ...Duman esta nu m-a Primit chiara9a cum trebuie. M-a dat pe mina lu unu, Bugnili, un ol-tean. Nici trla nu m-a primit bine, m-a sfidat. Simleam eu

asta. BuFile 6sta era prim Sardian, fiindce avea trese, doua

trese. Cu doue erau prim gardienii, cu trei comandanlii,nl.-a dus la pioinld. A zis: Iasil, rni" ctr te bag io6, nu tebag sus, la etaj, la qerpdrie. M-a dus la rnuncitori, cei care

ieglau h sertr. Era bine afari, cd mai veneau cu ceva de

acolo, de la sertr.Dupe trci zile, sau Patru, nu mai rc,ur, me strigtr la vor-

bitor. Eu atteptam pachetul. Cind ies, Pavel $tefan.

- Vi vizita ministrul in Persoand?

- Da. Vne Pavel gtefan si-mi spund: Mai ai niJice reb-

darc, nu conteazd cind te iudeci, unde te ludec6. lncepem

Canalu. incepem Canalu Dunire-Marea Neagrl, 9i tu osd fii acolo. Vezi acum str nu mai faci gregeli' sa md ascullipe mine, sA nu goPteiti nimic. O se vine cineva la tine, eu

il trimit. Tot ce primegti instrucliuni, se hci, sd P{shezisecrefu. Eu am tinut la tine, nu m-ai ascultat, uite unde

ai ajuns. !i-am spus c[ aici ai sl aiungi. Eu, cI si vedefi,

tovaregu Pavel. - Str nu-mi rnai zici tovar5g' mi-a atras

66

atenfia, sd nu mai imi zici tovaregu, tu nu mai egti tovarAtcu rnine acum. Ai fost. Acum imi zici domnu Pavel.

- De ce a spus aga. ii era fricd?

- Nu. in tot dosaru meu, nici la Proces, eu n-am Pomenit nimic de el gi de partid. Dupi zece zile, doue sePtitnini,apare unu. Sa recomandat Cocog. Sau nu s-a recomandat,nu mai gtiu.

- Se revenim un pic la Pavel gtefan.

- ...Da, ci sd nu vorbesc nimic, se am incredere in cinevine, ci vine din partea partidului, sint rim$ii lui oricinear veni.

- Unde era el atunci ministru?

- Eu cred ci la lnteme nu era, ce h lnteme era Teo-

hari, iar adiunct era Drlghici. Deci a venit Cocog asta, a9a

s-a recomandal Bd, eu mi numesc Cocog. Vezi cf, pleci incurind de aici. - Unde plec, cd am proces in toamn6. Eraprimlvara lui 'tE, iar in mai aveam primul termen de ju-decatd.

- Cum a fost procesul?

- [,a primul termen, ei au cdutat sA-mi Puntr martorifal9i. Au fost judeceiori car€ au simtit ce e fals totu, ctr mar-torii sint falgi. Au trimis vreo trei?atru, nigte tigani. 9titicA incepuserf fganii s{ se factr nrernbri de partid. I-au rnon-tat ei acolo, dar iudecitorii nu i-au luat in seama, {iindcaera declaralia mea care spunea tot, era clar. Eu recunog-team tot. Au puhrt doar se scoate Premeditarea, cl nu afost crilni cu prcmeditarc. A fost un exces, o nebunie. N-auspus ei nebunie. dar asta au inteles ei din tot dosaru, con-cluzia asta au tras-o. Au cheltuit mult gi cu avocatii, amavut mulli avocafi, am avut pe unu Matei, pe ww Costrutnu gtiu cili au tras de mine. Phe h urnd mi-au dat 13 ani.Ei n-au vrut sd-mi dea pedeapsd mare. Dar au zis sd numai fac recurs, ctr plec la Carnl.

- Afi plecat deci imediat la Canal.

- Nu, asta e, cd n-am plecat imediat. Ce se intimpld?Cocog dsta a zis cd mi trimite, 9i dupa aceea m-a rc.tinut sd

mA trimitd la Ministerul de Inteme. 9i me bage intr-o ce-lul{. ln celuld cind te bagd, te bage cu betdi, asta-i regula.

Ei voia sd vade daca rezist la bdtaie. Mi-a dat un pumn

peste nas, de m-a umplut de singe 9i m-a irnbrincii intr-o

celuli. Cind te irnbrinceau aga, plin de singe, nu te mai

blnuiau oamenii.

- Pentru ce se te bdnuiascd?

- Eram trimis in celuH ca sd raportez despre ce dis-

cuid ceilalti definufi. in special politicii Dar nu md aten-

lionasera dinainte despre pumn' Cind am intrat acolo, aga,

cu singe pe fali 9i imbdncit m-au intrebat imediat pentru

ce sini acolo. ,,M-au prins cu nigte manifeste", sPuneam'

Deci md trimiteau sd tom 9i citeodate sd instig Eu, sen-

sibil la nas, mi-a curs sirge l-am 9i spus lu Cocog: - Pf,i,

mie daci-mi mai faceJi de-astea, uite ce mi-a fdcut Pluto-nieru ila, - l,as', mtr, fir-ar rnama lui a dracu, ci n-ai s{-l

mai vezi. in celuli acolo, ce sa ascult. Toate beaba e ce ve'

nise un lot de ardeleni. Am stat acolo toatd noaPtea, gi a

doua zi m-au chemat. Asta aveam de sPus, ce fac dia, ce

vorbesc. Se mirosise cE se dau grade in mililie, ci incep

transformdrile. Ne-au adus mincarea, ne-au begat-o Pe

vizetd. Ei au mai fost chemafi, pe mine nu m-a chemat

nimeni. Md fdceam cd me mir, bdteam in u9* Pe mine

nu mA cheamA nimeni, stau aici a9a? - Stai acolo, cd stai

bine, strigau, o se stai mult. Auzeau oamenii cd o se stau

mult. Aii de pe coridoare nu gtiau ce caut eu acolo, nici

9efu de coridor, nici nimeni de la subsol, nici gefu de pe

segtie. Se schimbau des intre ei, cd aveau gdia asta, sanu

prinzi ridacini nicnieri" erau foarte iscusi;i' Curd m-au che-

mat dupa-rnasa, am zis ci nu vreau se mai stau aici' nu

mai stau. A apirut Cocog 5la: Mai stai irx noaPtea asta,

cA n-ai aflat nimic. Dar ardelenii vorbeau ungurette, nu

avearn ce sd aflu. - Domle, eu nu gtiu o boabd unguregte,

le-am zis, nu inleleg nimic' Ei erau romAni, dar vorbeau

ungues, ie, inlelege.ti? ---i Pei ce mama dracu facem, domle?

spunea Coco9. $i unu-i zice: - Pdi muti-i in camera cu

rnicrofoane. Aveau doar o celull cu rnicrofoane, mai tirziu

au bdeat pe microfoane, dar acum aveau doar o camere

cu insialagia asta. - Bagi-i acolo, a zis Acolo puteau sd

vorbeascd gi engleza, orice vorbea se inlelegea Dar eu

68

n-am putut sd fac nimic. M-au chinuit, m-au bitut degea-

ba, mi-au dat degeaba pumnu gi picioru dla, eu n-am gtiut

c5 attia gtiau unguregte. Ardeleni, dar n-au vorbit romA-

negte o boabe. M-au scos 9i m-au kimis la Vicdregti. Aveau

nevoie unii la dreptu comun. Eu ce nu, nu md mai duc.

Md feream si md bage cu drePtu comun, n-am cu dreptul

comun nimic, sd nu md foloseascd acolo'

- Ce trebuia sd faceli la dreptul comun?

- Eu gtiam

'igenegte

aproape la perfeclie. Acum numai gtiu sA vorbesc, dar atunci gtiam. Voiau sd md bage

intr-o afacere cu figani. Erau nigte Jigani de la Urziceni cu

nitte crime, nu ttiu ce. Dar eu evitam se md bag la dreptucomun. Adevdru este ce i:r pmitenciare tot dreptu comun

finea la mine. Le apdram drepturile, la recidivigti, formamo brigadtr 9i le ceream drepturile: mincare 9i normd. Acolounde erau ei, eu le ceream sa resPecte obliga,Lile. Sd fie

cuminli, sd nu facd agitalie, 9i treaba mergea bine. Nu letdiam pachetele, nimic. La redrini asta trebuie; le dai mi:r-

care, ti toatd treaba merge bine. Chiar dace miroseau ctr

sint informator, Ftiau cd nu le fac rdu la nici unul. Dacdjucam barbut 9i ne prindeau, eu ii scdpam 9i pe ei. Ei' dara inceput pe urmi calvaru cu mine, ca eu am rlmas cu Pe-deapsa de 13 ani. Adicd miau dat o hirtie se renunt larecurs. ,,Gata, pleci la Canal", au zis. Cu prima cursl, inaprilie. Dar comandantu a fost schimbat, iar Duman, gefu

gardienilor, nu m-a bdgat pe Prima cursi. $a spus cd Du-man merge, dar nu gade decit vteo doud-trei zile, ci va

fi inlocuii de un alt conandant, 9i acolo nu se gtie ce Ya

fi . Pinl la urm{ pe Duman asta l-au 9i arestat, ca aveau in-formalii ci bdtuse comunigti. Era pe lista gardienilor vechi

care se purtaserd rau cu comunigtii. Dar cind s-a plecat la

CRnal, nu m-a luat 9i pe mine.Cind a auzit Teohari Georgescu c{ eu n-am plecat, a ve-

nit la Vdcdregti. Atunci l-am 9i cunoscut eu Prima oara.

Ce se intimplase? Duman nu mi luase, fiindcl vdzuse indosaru meu cd eu am un termen in aPrilie. Era un avocatCostin, din Bucuregti, care fdcuse aPel. Venise la mine 9i$pusese: Las'ci te scot. Era trimis de Cristache Vasile. Ei

vorbeau intre ei, dar nu gtiau unu de altu 9i a9a s-a fAcut

o incurcdfurd la dosar, gi a aparut termen in dosar, de n-am

putut sa plec cu prima qurs6. A r;mas sA plec cu urmltoa-rea. Venea de la Aiud o cursd cu asimilalii politic. Nu po'litici, ci asimilalii politici.

- Ce inseamnd asta?

- Asimilalii politic erau cei cu trecerea frauduloasd a

frontierei. Mai mult tentative, ce nu erau printi Pe granitd.

Erau chiar unii care venisere irx fara, 9i au fost Printi la

granila, 9i au fost asimilati politic, 9i erau trimigi la Ca-

nal, Deci, cu aceastd curstr trebuia sd merg eu. Acolo, cind

am aigns, era libertate. Nu erau leru9i, nu erau sirme, nuera nimic, Se dormea in corturi. Eram deodat2l in libertate,

cimpu cit vezi cu ochii, 9i nici o imprejmuire'

- V-ati simtit bine?

- Da, era libertate, incepeam si construim, nimic nuera fdcut. $i Duman 5sta, care dfuija iot. Duman n-a rezis-

tat decit o lun6. O luni gi ceva, dou{ luni. lntr-o dimineald,

pe la ora 1.0, a venit in locu lui un t'gan. Un fost clarinetist

Ia fanfara 2 gficeri, 9i bolnav de plirnini, galben, palid.A venit civil. lntre timp a vmit de la partid din Constanla

unu gi a zis; Tovartrgu Duman, mata dai in Pdmire tot ce

ai aici. Da' nici n-avea ce si dea in primire, nu era dosale,

nu era nimic, n-avea unde si facd o grefi, un birou. Darera mincare bund. Iar delinulii, hberi. Le 9i spusese la togi:

Pleci pe a ta rispundere. Te prinde, bine, nu te prinde, bine.

Degi Securitatea sosise. Albon sosise.

- Cu ce se ocupa Augustin Albon* la data aceea?

- El era cu paza. Cu batalionul de griniceri impinzilipe toati raza Cartalului.

* Colonel de securitate, originar din Turda. Numele lui apare

in evocirile a numerogi supraviefuitoli ai lagirelor de munci dinprimii ani ai comunismului. Informaliile despre atribugiile lui sintcontradictorii. $tim sigur ctr era un cadru mostenit de la Siguants

,,burghezi" 9i cd in perioada canalului a fost director al Centruluide coordonare a coloniilor de muncl din regiune.

El, da, era deja venit. Cind au venit primii de la Aiud,rebegili, Timofte dsta, noul gef, nici nu luase in primire.Nici nu gtia ce e cu el, $i atunci, ci eram pe acolo, eu rn-am

lipit de el. El zicea: Aici trebuie s5 facem noi brigizi, sb

punem brigadieri.9i eu, Pe lingi el.lntimplarea face ca

venise de la Aiud, o datd cu asimilalii politici, cu frontie-rigtii, liganu esta.

- Care ligan?

- il 9ti!i, ca eu cred cd la ista nu i se uita numele, asta

e in istorie, e faimos.

$i el a fost ca gi mine, nu mai voia sd iastr din inchisoare,

nu mai voia si triiascd afard, cd-i era fricd si nu-l omoare'

$i mie irni era fricd, nici eu nu a9 mai fi vrut se ies. Vor-besc de Marin Stdnciugel.

- Cum arata acest Marin Sienciugel*?

- Un ligan solid, un Hercule, fierar de rneserie era el'

- De ce era inchis?

- O omorhe pe nevastii+a dintr-o singurd palmd. A9a

zicea el, eu nu 9tiu. El zicea ci doar o palmd ii d{duse' Eunu am citit dosarul, nu gtiu. Dar n-avea interes se minta.

9i s-ar putea o palrnd, cum era el solid, sd-i fi dai, sd fi cd-

zu! 9i sd se fi lovit la cap. Cu palma lui grea...

* $i numele brigadierului Marin Stinciugel este foarte cu-noscut printre fogtii definu;i politici. Exemplu: Remus Radina,Testanentti din morgd, Miinchen, 1981 .

7l

CANALUL:,,VENEA ACUMA DUB4 DUBE, DUBE"...

- Deci primii oameni ajungi la Canal au fost colonelulAlbon, directorul de lagtrr, Timofte, 9i, foarte curind, cutransporhrl de frontierigti de la Aiud, Marin Stinciugel.Iar durnneavoastra erali pe lingl acest Timofte..-

- Am venit la Canal nu cu prima, dar cu a doua curstr,

cea care venea de la Aiud. Era in 15 iulie 1949. Primul la-

gdr a fost c€l de la Poarta Alba. De acolo au Pomit celelalte.

iar eu eram aciuiat pe linge comandant ata, ca un cArelug,

ii spuneam sd facem aia, s! facem aia. $i lui Marin StIn-ciugel i-am spus: Vrei sn intri brigadier? [.a incePut esta

era un figan prostinac, 9i am zis cl-l manipulez eu cumvreau. fl manipulez cum vreau, zic, il proPun Pe-asta. Era

de culoarea lu' 6sta, Trmofte Gheorghe, o sd-l accepte. Pe

Timofie dsta 9i pe el il gtie toaa FIa. Am zis in glndu meu,

decit str pun un degtePt, mai bine pun un Prost. Aveam

un interes al meu, str nu Pun un dettePL 9i sI me inilturepe mine. Aveam gi eu niSte profituri acolo. $i spun: O sd

iie impundtor, domnule, nu vedeli ce colos de om e?

- Ce-l propuneafi?

- propuneam prim-brigadier. Cd. veneau brigdzi,incepeau acum sd curgi brigizi.Venea dube, dube, dube'

Venise vreo doud sute taizeci de oameni. Pe urmd au ve-

nit oari de salcim. Totul se fdcea in ordine, dar nu veniserd

inci la trasat. intr-o zi am plecat la trasat, tot in ordine'Cu ingineru Ionescu, cu arhitectu Joja, detinut, unii sPu-

neau i[ ar fi rudi cu Atanase Joia, ministrul de Finan]e,

de mai tirziu, da' eu nu cred cd era rudi. Se fdceau acolo

comentarii mai multe intre intelectuaui ingineri. Ctr erau

intelectuali. Crnd aude comandantu zice: Pei o sl facempeste o sutd de brig{zi, ctr uite, vine dube, vin curse. $iam plecat cu trasatu. Trasam de dirnineafa, din zori 9i pln!seara. Era primivara. Clmpu, cit vedeai cu ochii, era gol.Era semenat pe o parte cu floarea-soarelui, resdrise gi era

mdrigoarl, pe alt2( parte nu resErise nimic. 9i am inchis,

9i intr-o zi, dupd hasar€, totu a fost impreimuit. O sute 9iceva de oameni erau la lucm, fiecare groapi, fiecale stilpde salclm era pus de cite unu.

...Acum, cA lrnprcimuiserdn, au inc€put se soseasce ma-teriale pentru baracarnente. $iPci, carto& tot ce h€brria,pentru acoperiguri. $i discutii: ce tencuite, ce varuife. Toc-

mai cd aici am cigtigat eu mult! Aici l-am cigtigat eu PeTeohari.

- Pe ministrul de Inteme?

- Pe el, doamnd. Ctr eram gmecher. L-am auzit eu Pedl foja, zice: Uite, mi, ai dracu, aduce varu de la Gmpu-lung Muscel, cind aici Dobrogea e plintr de calcar. Se Potface cuptoare, 9i de var, 9i de cardmide. Eu gtiam c{ vineTeohari, 9i cum a venit la mine, i-am spus, noi trebuie str

facem aici cutare Si cutare. Asta-i, cd tot ce auzeam, ba-gam la bil6. - Don/ ministru, zic, treaba e cd noi trebuies{ facem var aici. - Da' unde, mi, se mira avem spafiu?Ca sd nu zicd ca nu s-a gindit ce avem calcar, zice ,,avemspafiu?" - Avem, mai lntindem plasa, avem dmp, facemcuptoare pentru c6ramida, facem aga, aga... - Aha, fd-cea, md, Timofte, ai aici un orn, mi, asculta-I, consultd-tecu el, asta e omu t{u de bazd. - Da, zice Timofte, l-amascultat, ctr am pus gi brigadier duptr cum mi-a spus el.(9i i l-a aretat pe Sttnciugel.) Pe el l-am ascultat. Ci eraprostdnac gi Timofte esta- I-l arate pe Stinciugel, c{ eraeolid 9i gras, nu gtiu ce mincase el la Aiud.

- Ce fdcuse el pind atunci, acest Stenciugel?

- Primise 7 ani, 9i executase 2- Lucrase la dreptul co-mun,

- Dar ce ficuse, de ii era fricd si plece din inchisoare?

- lntii a primit ordin sd nu plece. Sd rdmini acolo, sdle facd servicii. Dar de la un timp nu mai acliona nici el.

/J

Primise nigte scrisori. in lumea interlopi astea se numesc

"r;ur. p.irr,i"" u."tt" exioe, adicdbilel,ele, cd dacd iese' o sd

fie omorit, ameninldri cu moartea' 9i nu una' doui' trei'

.'i -rltt", t" t"u -iligia, pleca cu ele sd vada de unde sint'

.a ."i."i"ru t.tit", cine il amenin,ta pe esta' ii cauta l"ne

;;."ri ;" u- ""rit Prin'57 cd l-au omorii tot ai lui holii

iui. fot a"F"uF ^i-au

spus El era de Prin Mehedinti' nu

tin minte comuna, o gtiam si pe aia $i' ca se mI intorc' eI

nu fdcea o migcare firtr sd md intrebe pe mine'"-- C" siiii iop." definutul care a fost ars in cuptor de

Stdnciusel?-'lX; s-a infmplat cind a fost t{eaba cu cirtrmida'

,tcolo iucra,, tiguni ardeleni. care dddeau randament la

"arJ-iri. Sta*t="gel a avut o ceartd cu ei atunci' Pe mine

.i"^ii or""to"u'ii m-a sculat La unu noaPtea Eu nu l-am

,raJriort. Dar if vZusem devreme, 9i de atunci nu l-am

-"iui",rt. fieu"" zice ca pe el l-a jignit' tot cu culoarea'

."uu, t-u fa""ilig-. Alfii, lea fost frica' 9i cind au fost cer-

."uti,." u "*i "tlg*"t

sd spuni, aia au spus Fiindc{ cer-

cetare s-a fdcut de formd, duptr aceea Dar putere avea

J"oii"a, ta t,i i. rutea s6-l omoare, nu-i ,mea nimeni cont'

i.? uJ"ti "t fu.ru, dimineala au cdutat la numSt ieqea

exi"riotut af"ta 9i ce rdminea, adunat' trebuia sd iastr nq-

.ri- *.c, *Urilt dac{ a evadat, si fie urmd de evadare'

u-Ufa, "t",a-f, -"lt

nu se Putea indeparta nimenl 9i pe

ir,i fu t"t, ""au ",

o zi intreage s-a cautat' dar eu ii spun

". r"a*n fU pfi", dirnineala: A ars, domle' e ars ir cup-

i".. -i-Jt".oirr o vorbi, imi spune' il ddm evadat Ce

"-si" euudut. Dispf t"t. De unde, domle' a dispdrut' cd n-a

iesit in exterior.

- Stinciugel l-a aruncat in cuPtor?

- t'L., gtiniu-att"rrte nu pot si dau nici eu' dar existd

in cdrti scrise de d.elinuti care au fost acolo 9i au vezut'

Unrl.'Varsa, u fost acolo $i a avut doi 'tigani' tot ardelmi'

Jai"J"lN" t" ttie, Pentru cd s-a pehecut noaPtea' Doi

i-*"; ai" f"tau ouu d'e serviciu in noaPteaaia' ca sa bage

i;tJ" """at. l"t""u flacari, nu mai iegea fum' ci flacdrd

'i"*. t"i"J" e'.aeau butuci de salcim' de doi metri' Eu

74

cred cd dgtia doi au fdcut-o, cA tiganu' singur nu l-a adus

el acolo, sd-l arunce. Pdrerea mea. Dar cind a venit Procu-

ratura Constanla, i-a interogat Pe dFtia, mi-a spus Marin

Stdnciugel: Tu si nu spui ch .ti-a spus cineva ce a mirosit

a came friptd.

- V-a cerut Stdnciugel sa nu sPuneti asta?

- Da. Fiindch a mirosit wit, a9a, toli care au iegit au

putut sA simti. Iegeau Ia WC de$nulii, iar W'C -urile erau

in spatele bardcilor. Barlcile erau deschise noaptea, 9iplantoanele pdzeau. Toli care au iegit sd-ti faca nevoile in,roaptea aceea te-a mirosit. Pe mine m-a sculat Plantonu':Tan'darica, scoala, ma, cd miroase aici, chiar in spate' Cind

m-am dus eu ir spate, rniros, miros, dar sfiriia nigte oase'

Tieanii de la foc nu mai erau acolo, la cuptoare, erau ple'

caii. $i atunci am tras eu din foc o labi de piciorde om'...

.if- i-pi* t" to" in {oc laba aia 9i m-am dus la Stdn-

ciueel la camerd. $i el avea camera lui acolo, se zhvorea

inhintru, gi eu la fel, dormeam zivorit, ce ne era frica cd

vine cineva gi ne omoard. Ctr aveam frici de tofi' Marine,

zic, deschide, eu sint, Jdnddricd. Nu se culcase !iganu''Nu,l lua somnul. - Mdi, Madne, mA, cine arde, acolo, cd

e un os, daci n-or fi doutr-trei?, cred cl ,teasta arsese toatd,

era un oe de la picior, l-am uas ert dar l-am impins la loc' -Nu-i nimic, bi-, !i s-a perut !ie, nu-i nimic. Du-te, mA, 9i

culci-te. E Varga acolo? Nu e, zic. E Tiberiu Da'Tiberiuesta era la al treilea cuptor, acolo unde ardea nu era ni-meni. Dimineala, dnd nu iegea numlrul, iam sPus corftrn-

dantului. - Se taci din gurd, mia spus, nu sufli o vorbd,

n-ai vdzu! me auzi, nu sufli o vorbd. A venit o comisie de

procurori, doi au vorbit cu comandantu.. ' Asta a fost"

$i astea sint lucruri pe care le-au mai mirosit oamenii,doamn6. Dar sint lucruri pe care n-au Putut sa le desco-

pere. N-aveau cum.

- $titi numele celui ars*?

* Printre fogtii delinuli Politici se gtie cl acesta se nurnea

I)rapos Rambela, era un ,,frontierist", bucurettean, fiu de gene-

ral, iocuind pe linga biserica Elefterie 9i avea in jur de 30 de ani'(Cicerone loniloiu, interviu cu auloarea)

75

- Atunci il ttiam. Prima oare a aPdrut cd a fost maiorde armata. Pe urma s-a spus cd e profesor. Care a fost rca-

litatea, nu gtiu. Dar la brigadl se gtia. Asta era St?inciugel.

Eu il numisern. $i ca brigadieri numai lgani puneam: Epu-

ran, Badea.

- Dumneavoasha ce fel de gef era! acolo?

- [a Canal era un corp tehnic. Cd se zicea cd era autoconducere. Agtia erau termenii. Dal nu se fdcea autocon-

ducere. Propuneam eu, 9i ProPunerea era ca 9i hotdriredefinitive. Dar nu se poate zice cd fdceam noi ce voiam.Aveam tehnicieni, desenatori, normatori, de toate cateSo-

riile. Absolut. Se fdceau Fedinte, participam la gedinlele

astea. Eram a9a, omul administraliei Printre ei toti, venitprintre primii.

- Curd aveau loc asemenea gedinte, daca toatd ziua se

muncea gi-i lnsofeali Pe delinuti?

- Seara, Brigadierii seParat, noi seParat, aveam mereugedinle. Venea un educator politic, raportam ce rnetri cubi

s-au ficut acolo, cit s-a excavat, cit a ramas, fiecare briga-

dd venea cu informarea de afard: civilii pe gantier, slp6-turi, incdrcatud, spart de Piatre. Mi.a venit timPu Fi mie

sd iau o brigadi in primie. Cu o siptArnint inainte a ve-

nit Albon 9i mi-a spus cd vine o brigadd de 85 de persoanq

9i ci si iau in primire. Eu nu eram brigadier, 9i ceutampe orice cale sd nu fiu brigadier' Dar brigada mi s-a dat

obiigatoriu in sarcind. Albon mi-a dat sarcina asta. Maitirziu o si revin, dar se iau acum sarcina lui Albon, care

mi-a dat-o. Zce: DacA nu iei, tea luat mama dracrllui, aici

nu mai stai. Zc o iau gi o sa mA descurc eu. Cind a venitcursa, noaptea, dimineala, ma cheamd gornistu.

- Cum adicd?

- Adici numai a9a comunicam. Dupe sunetu goarnei

gtiai pe cine cheame. Dacd il chema pe Stdnciugel, sau Pealtul, sau pe mine. Comandantu a zis; Sa vie Jdndirici lapoartd. Te duci la trag, imi zice comandantu, ti iei in Pri-mire o secfie. (Primele 32 de bardci au fost o serie, era ma-

toritatea de drept comun. Hcp 9i ge luau poliiici) Te duci

9i preiei o brigadi acolo. Brigada 8 o preiei tu. Vezi cd cu

/o

Astia mergi la spart de piatrd. Cind am intrat induntru,doarura, am vazut numai fele fine, bdtdne, nu clmo9teampe nimeni.

- De ce trebuia sa-i cunoagteli?

- Nu trebuia, dar vreau sa spun ce la drcpt comun cu-nogteam, aici nu gtiam pe nimeni. Dar 9i la politici, sau asi-

milati, cind intram in vorbd, primu lucru care-l intrebam,care e din Giurgiu?

- Care egti din Giurgiu? Nu era nimeni. Ca se resPun-dd pe urrnd unu, sd mi tragd de minecd: - Sint din Giur-giu. - Cum te cheami? - Tomescu. - Ia vino, bre,incoace, zic. L-am bdgat in camere. Aveam cameri de bri-gadieri, vizavi era baia. - Aici o sd fie camera mea, ia zi,bre, de-al cui egti din Giurgiu? - Tomescu. Familia To-mescu, de avocali, auzisem de ea. Omu era in etate. Tolierau in etate, unu fusese colonel de contrainformalii, bd-gai la criminali de rdzboi. - Aici, zice, sint numai ofi1eri:generalu Paul Teodorescu, amiralu Tdutu, generalu Ata-nasiu, Pretodan, medic. Pe toli ii descoseam: Ce ai f{cut,bre? O siptlminl, cit am lucrat la piatre. Cereau norme.Dar minilele lor erau prea fine. in prima zi au fdcut tofibigici. Miinile erau fine. Au f{cut b{9ici, de la ciocane, dela baroase, si iei baros de zece chile, si lovegti cu el in-tr-un bolovan de granit. Sereau scintei, Fi nu se sfarima.Noma era un metru cub de om. Iar ei au fAcut toli im-preune un metru cub in prima zi. $i am mai spart 9i eupe lingd ei, Nu era ugor. Norma era un metru cub de pia-tre sparta. Era imposibil un om betrh sd facd norma asta.Colonelu Tomescu, printu Sturza. Era unq prinlul Ghica,avea o basctr. $i avea pe basca stema regald. ...9i iamrupt-o. A9a de riu am fost, doamni. Eu zic ce asta a fost...

- Nu mai erali regalist?

- Gata, imi trecuse complet, nu mai eram regalist, numai eram nimic, eram ateu, nu mai credeam in Dumne-zeu, in nimic. Nu mai credeam decit in partid, doamntr.

- Nu mai aveali remugcdri, indoieli...

- Nu mai aveam nimic, gata. Totu imi trecuse. Ce erala mine, era o teamA ca nu cumva sd se intoarce roata, gi

ce o sa pdlesc. Singura teama pe care o mai aveam' Nu de

Dumnezeu. De Dulrmezeu nu aveam frici' Frici aveam

de schimbare.

- $i credeali ci se putea schimba ceva?

- Da, sigur. Au inceput nigte manevre, veneau trenu4eu cel pulinledeam trenwi, ti politicii vedeau 9i vorbeau'

Treceau trenurile spre Marea Neagrd de la Bucure-sti, se

fdceau nigte manevre, era reilarmarea Germaniei lh '50,

Germania se reinarma, cu Adenauer, urmdream ziarele'

- Era voie si avefi ziare?: Ei, nu. Cu ziarele, dacf, aveam oftictr Pe cineva, in-

troduceam un articol la el, 9i il intrebam de unde il are,

giJ terminam cu bdtaia. Se dideau ziare, dar nu lor,lorie citeam articolul de fond. Eu am spus sd nu Petrundaziarul acolo, la ei, in baracd. Doar ce le dddeam noi Se

citea, se repeta de doud ori.

- Este adevirat ci inchisorile din Rominia erau sin-

gurele in care se interzicea cu destrvirgire lectura? Unde

i-au interzis cititul 9i scrisul?

- Era inteEis, siSur' Decit atunci cind trebuia si se facipropasandi, sI se citeasce ce voia regimul, ce voiam noi'

hstl, L t oi. noi se citea, doarrmd Ni s-a cerut se b ci-

tim chiar. Ni s-a cerut. Dar nu mergea' l'e-am citit deci'

gi i-am spus lu comandantu: Domnule, eu degeaba le ci-

tesc, eu ie citesc Ai ei, nu Pot sa folosesc expresia pe care

am iolosit-o, ei fac pirt, iic. -Pal, zice comandantu', le

spui sd fie atenti. - Le spun da' dacd ei se uitd la mine

9i in"na" o.ttli, .e nu vrea sd md vade? Pe deasupra md

uitam la ei sdracii, cd erau obosifi. $i a doua zi, pe gantier'

feceau doud sute de Srame de Piatre Ei incercau, sdracii'

sd facd, de multe ori mA uitam la ei cd incercau"'

- Totugi ii bAteafi De ce?

- Mie mla cizut ochii pe unu care rn-a luat pe mine'

zice, culoarea, ci ai fi adice

'igan.

M-a deraniat pe mine

chestia asta: Vedeli ce oammi coloraii ne diriieaze? a zis

la altu. M-a deraniat ce m-a fecut !i8an' Aveam ligani des-

tui, Stdnciugel era tot ligan. Eu nu eram, dar m-a deranjat

pe mine. Ei, ca str mI iubeasci comandantul mai mult'

78

cd gtiti cd fiecare natie fine la ai lui, iam spus cd sint ligan.Dacd tot aveam posibilitate, aveam mai multa hecere ca

lgan decit ca roman, atunci i-am spus lu comandantu cd

sint ligan. 9i atunci dsta, care fusese cdpitan de artilerie,fdcuse studii pe la Berlin, o perfeclionare, ceva, sau toate

gcoala, nu gtiu, m-a atenlionat cu culoarea' Era solid, unom solid. L-am injurat, i-am dat citeva cozi de lopatd. Adi-cA, ce mai, i-am dat citeva cozi zdravene, mi se pare ci lao mind, nu s-a aPdrat bine 9i i-am fracturat osu'

- Curn il chema pe omul acesta?

... El a intrat in conflict cu mine o singuri datd. Dar eu

am continuat, nu l-am l6sat aga. kltrase pe urml si facd

o gcoald de dulgheri, nu l-am ldsat nici acolo 9i le-am spus:

- Nu-l suport pe dsta, cA m-a fdcut cioartr, fir-ar mama

lui a dracu. - Las, cd nu-l ldsdm, comandantu, te tii de

el, e-n sarcina ta, faci ce vrei cu el. A9a mi-a spus: ,,Facice vrei cu el." Prnd au fecut o bdgada de cfudmidari. CA

acolo s-a intimplat cu un profesor de politicd nafionali,tot de la Aiud, venise cursa cu el. Am dat brigada ir pri-mire la un jigan, Epuran. $i comandantului i-am spus ctr

i-o dau ca si scap de brigada asta, * nu se fAcea nici planu,

poate liganu scoate ceva de la ei. Ii bdtea tiSanu, ii bdtea

Epuran mult mai reu ca mine. Ce nu fdceau norma. Darnorma nu se putea face, Cum s-o facd? Cu un sote de mor-covi? Poate dac5 le-ar fi dat gi came,4000 de calorii, nu2000, dacd le avea 9i pe alea. Dar nu le avea'

- Dumneavoastre credeli cd aveau 2000 de calorii?

- Nu, nu. Nu le avea. Mai intii cd se fura, rafa cea maibuntr, grdsimea, o lua drePtu comun. La drePtu comun se

intimpla si atingd norma, dar Ia ei, imposibil. Cu gtire se

flcea treaba asta, nu cd se fura cu negtiinla lor, nq era gti-

utd de toti. Era dispozitie str-i extermine.. ' Nu aveau cumsd atingd acele calorii. Am vorbit o prostie. Poate din ger-geriFle alea care pluteau deasupra sd le atingd. Dar nu.

- Gnd s-au fdcut, in 1968, anchete despre Canal, s-a

spus acolo de martori, cd in iama '52-'53, au murit Peste7b de delinuli doar la Cemavoda. ln 23 februarie '53, unraport al Procuraturii Constanta vorbegte de 10 morii inh-o

79

singuri zi. Iar alJii vorbesc curent desPre 3G40 de mo4i.Este posibil sI fi murit iama, in l€er€le de la Canal, 9i cite

30-40 de oameni Pe sePctnine?

- Mureau, iama, 9i cite 40-50 Pe sdPtimi:rtr, dar ei nuerau mullumifi cd mur€au doar a6t ce hebuiau se moare

9i mai mulfi.

- Cum il drema pe omul acela pe care l-a! Persecutat,i-ali fracturat osul, mai 9ti9i?

- Da, it chema Sari, Gheorghe Sari.

- Spunefi-mi curn ii blteafi' Sireali la ei a9a, din se-

nin, 9i li luali la b{taie?-i Erau acolo pmtru exterminar€, doamntr. li b{t arn

din orice. Cd nu flceau norma, ctr se odihneau. ,,Ceai fd-

cut pinA acum?" 9i invocai motivul' ,,Ai trlit, te'ai dus la

Par;, h Istambul, la Barc€lona." De astea, pe care ni le d{-deau ei ln instructiuni: ,,Agtia s-au distrat Prin baruri, Pela Barcelona, tr9tia sint filfizonii RomAniei." Iar eu eram

lrudit impotriva burghezimii, la maximum. Eram eu iruait,

nu cd mi se cerea. I-ag fi omorit Pe to;i, dar aveam fricd

str nu se schimbe regimu. O datl Lam dremat Pe Paul Teo-

dorescu la mine 9i mi-a spus: Mdi, bdielele, e pecat sd-ti

distrugi tinerefea aga. L-am spus irnediat la comandant'

De ce i-am spus? Deci vreau sd spun cd era de la mine, nuce ne inv{tau ei.

- Se organizau, totuFi, cu brigadierii, ledinle de in-doctrinare?

- Dar s-au dat 9i filme, ca se se Prindtr rtrutatea de noi'Lucru esta se fecea, se gtiti. Facusem o baracd, repede, se

fecea totu repede, in citeva zile, fiindc{ erau miini multede lucru, 9i iu adus filmu trsta Pentru toti brigadierii' El

era lrntm toattr colonia. dar ln special brigadierii tretuiausiJ vadi 9i sd se umple de ura Pentru cei care se aflau incolonie. Acolo in film era Antonescu cu o Parte din gene-

rali din cei vmi$ in colonie, cu sigeli indrePtate sPre ei'

Ni-i aretau, ca se gtim Pe cine trebuia sa chinuim' 9i se fe-

ceau comentarii. Intr-unu era Paul Tdorcscu cu generalu

Antonescu. Se sPunea in film, in commtariu: ,,Criminalucutare ln timP ie face cutare." VX dali seama dupi filrn

80 81

ce r{i eram? Ni se spunea: ,,Str-i intreba}i ce cdutau ei inUniunea Sovietictr, ce au ctrutat peste Nistru? A aparlinutvreodatA Romaniei Nistru? Voi afi invdtat geografie, aliinvdtat istorie, a apar,nut Nistru Romdniei?" Ne intrebape noi- Maforitatea nu invdJasem nici istorie, nici geogra-fie. Cd nu punea un om cu culturd brigadier. Nu pun lasocoteald ce s-a fdcut la Galegu, ce aici nu erau brigadieridintre ei-

- Ce s-a fdcut la Galegu?

- Acolo s-a gdsit metoda, sa se pun{ oameni culfi cabrigadieri, adicd dintre ei. Era unul, Petricd Girliceanu,care lucrase la kilomerul3l. La tedinte participam 9i eu,cu ei. [,e mai dideam idei, c{ eram inventiv ,,Cum, dom1e,eu pe generalul Mocinski am putut sil corup, gi dumnea-voastr, nu puteti? Pune brigadier dintre ei, nu unu dedrept comun, se se omoare ei intre ei. Da nu punefi dincapetenii, vfufuri, cum ar veni. Puneli de mai de ios, de-cit se fie delinut politic." $i s-a intimplat gi aga. A mers

9i a$a. A dat roade. Ci ei ziceau c{ nu. ,,PIi ce, zic, numaidla care omoari pe ta-su poate sa omoare?" 9i mi-a datdreptate cA aga e. Nu trebuie s! mergi pe premiza cl nu-mai eh care a omodt poate sd omoare. la Capu Midia,acolo, cind era comandant Zamfirescu, spmea: - Ba, tre-buie si punern brigadieri de la drept comun, ctr ai lor nufac ce trebuie. - Lasi-i, domle, cd sd vezi dumneata cd,dactr e de-ai lor, mai ai dracu' se fac. Si vezi dumneata ce

iese. Cd el cerea brigadieri de la drept comun, fiindci zi-cea ctr n-are ce-i trebuie.

- $i dvs. a! venit cu ideea sl puni dintre ei...

- Selectali cu atengie irsd, doar st sune la ureche ctre deai lor, ctr uite, pe mine m-a fdcut figan, pe StSnciugefpe Epuran, pe Badea, brigadieri ligani, ne fdceau ligani,uite ne conduc liganii. De-aia fac rele, cd sint figani. Lasd-istr faca gi ei, care nu erau.

- Cind s-a luat iniliativa asta?

- Au fost Burghisan Petrici, la Galegu, Zamfirescu laMidia, Liviu Borcea tot la Midia. Ast4 cind a venit primadat5, a ficut un curs la Poarta Alb5, de o lund. El a ap5rut

de la Salcia cu Pavelgtefan. Pe timpu lor s-a experimentatmetoda asta. sA punem brigadieri dintre ei, ca sd-i coru-pem, atunci, la inceput, in '49-'50.

- Cum ve mai asmuleau tnpotriva lor? Mai erau gi altemetode?

- Da. Multiple. Aveau mai multe. ln primu rind, faresa ne arate irragini, la gedinlele cu brigadierii: 8G-100 9iceva de brigadieri 9i tot comitetu, ei asta spuneau: ,,Vedeticd avem pe cutare aici." Ei au incercat, au crezut ca acolo,la Poarta Albi, dac5-i bagi cite .}-6 mii, intr-o iund iiomoard brigadierii pe toti. 9i pentru asta brigadierii tre-buia indochinafi. Comandantu nu prea avea papagal po-litic. Nu era cursiv. Era unu, Mihalcea, ofifer politic. Cene spunea esta? ,,Trebuie si le cr.rnogti funcfiile in viafa civild." li luai pe fiecare. Dar liganu, Badea, nici nu ttia sdscrie. ,,Ce funcfie ai avut in viafa civili?" il lntreba. Omuii sptrnea: ,,Am foot avocat, profesot ofiter de carieri." Fie-care ce a fost. El ii scria acolo, da pe urmd nici el nu maiinlelegea ce a scris. Nici nu-i irrteresa pe ei sd gtii carte. Tirscriai avocat gi pe urmi, la indoctrinare, ofilerul politicili spunea; ,,Pai avocalii 59tia a a!'ut averi." Asta era in-doctrinarea. Uri. Sd bage ur{. Pe urme: ,,Da' ta-su, ceafost? Mos,ier? Pei cili copii a fost? Ah4 unq p6i a avut uncopil, l-a trimis la Paris, l-a trimis la Londra, tu gtii undee Parisul? rmde-i Londn? Tu n-ai putut sd te duci, el a fost."Ei aveau de-a face cu oameni redugi mintal, total. Dacasimleau cd unul e mai ist4, nu prea le trebuia, sd gtili. Tre-buia se toci ti teahu. Dacd erai mai ist4, fdceai 9i pe prostu,ca sd mai rezitti a9a. De exemplu, sd gtii sn-i lingugegti.Curn se intlmpla cu pachetele confiscate. Veneau pachete.De unde sl fi vdzut liganu iambon, icre negre, de Man-ciuria? Era unu, Frangopol, sdracu, din Constanla un bi-tdn mogier, cu mogii in Dobrogea, dupe cum se spunea,care avea vreo doul dosare, Eia un om meruntel. Asta,cind primea pachetu, nu lua mai nimic din el, n-avea voieaia, n-avea voie ailalte, 9i pleca cu traista goali. 9i nu se

retuma nimic, se confisca, se didea la brigadieri. Mincamnoi. 9i atunci nu se hiia bine? Eu am mincat acolo c€ n-ammincat in viata mea. incl veneau si-mi cereau. Aveam eu

82

militienii mei, care aveam o simpatie pentru ei. Lor le erafrici si iastr cu pachetele afartr, c! se tumau intre ei. Asacd aveau posibilitatea doar se m{nince acolo, 9i sd miascundi pe undeva pachetele mici, dar cu pachete volu_minoase n-aveau cum iegi. Mincam noi, pe unde puteam.$i vi spuneam, chiar cornandantu ar fi mincat. isa ci_ispuneam: - Mai am eu nigte icre negre, hai sA vi h jau. _Me, tu nu me tomi? - Pdt, zic, eu, care lin la dumnea_voastrd ca la ochii din cap? Deci trebuia sd fii gmecher gis{ intri pe sub piele, dar adevaru, e ctr am 9i finut la el. . .A venit o dati Crtrciury de la Direclia penitenciarelor,

9ii-am spus: Domnule, tot ce vedeli aici domnul comandanta fdcut, 9i arc in prciect sd factr o fabric{ de cirdmidl. Chiardacd n-orn avea noi pres!, facem cu caii. Aveam papagal,vorbeam eu, nu comandantu,-

- - ln caseta inregistratd cu domnul profesor vorbigi 9idespre o lndochinare a lor, a defnufloi. prin activiuti ar_tistice. Aveati activiteli artistice la Canal?

- Nu participau dedt de,tinulii la activitdlile astea. Bri-gadierii 9i comandantu asistau la spectacole. Dar le fdceaudefinulii. $i nu aveau voie artipti adevtuafi. Textele hebu-iau scrise de neprofesionigti. De exemplu, un profesionis!ca Mircea $eptilici*, n-avea voie sd scrie.

- Povestiti cum era.

- Eu eram responsabil cu activitatea artistica. Lucramde fapt in subordinea lui C.Va Dacd o fi el. parcd d4 parcl

- .:.lpr9a.p: toate informafrile lui Fran! Tandlrt despre MirceaVepnncl srnt n€uros exactie. A executat intr-adevlr aproape 5 anide- detenlie adminisbativd la Canal, pentru tentaUva dd treceretl

-Irontierei. A lucEt acolo ca desenator tehnic. Dupe deknlieMircea 9eptilici a continuat str luq€ze ca proiectant li un lnstitutdc proiectdri, degi era actot de meserie,'aUsof"e"t uf

"e"f,iui"iClnservator. A rcvenit in teatru datolitd aiutorului Iui RaJu ielllgaJt, unul din artiStii resfdlali ai regimuiui. A lucrat la Teatruldc Comedie pine in 1983, cind a pdrdsit Rominia. A murit in 19gZ(lc o criztr cardiacr, intr-o stalie de metrou din Montreal.+{ Intrucit portretul care urmeaztr este deosebit de nesativhr identitatea nesitura pin! in momentul i"cheierii a;;i:ii;jvcrilrgalx, voi reduce numele la initiale.

nu. 9tiu c{ era din Ardeal, din Sibiu, 9i a lucrat foarte bine,foarte subtil. El pe rnine m-a sfidat tntotdeauna, cd eramirnpoiat. Eram foarte inapoiat. Dar pintr la urma nu eram,ce md aiutau alfii. Totus, i eram inapoiat faF de el care avea

o mare cultur{. Acum am auzit ce e profesor doctor do-c€nt. Aveam respect pentru el, penhu cultwa asta. Nicolaumi-a spus: Mi, nu tre pot pune gef pesie eL ce este rrai rnarc,

dar tu-l supraveghezi. Me mai aiutau allii, 9i lucam cu el.

El superviza textele. Fdceam dtar eu citeodatd texte, nittepoezii. De fapi, eram subaltemu lui dar trebuia str-l supra-veghez, si spun cine iese, cine intri in birou lui.

- Deci C.V., dacd el este, era delinut la Canal 9i avea

un birou?

- Da. fl supraveghean gi il tumam, 9i eram in acelagi

timp gi subaltemul lui cu activitatea culturald. $i n-aveamvoie se am texte de la profesionigti. Tiebuia si fie scrisulmeu gi sd-l sermez tot eu.

- De ce nu aveau voie profesionigtii?

- Pii, ziceau: ,,Cum, tocmai trla?" Ei voiau se Promo-vez€, sa inalte talente noi gi str arate cA n-au nevoie de bur-ghezie. $i de profesionigtii burgheziei. in realitate, tot ei,profesioniptii, le compuneau, 9i noi le copiam 9i le senuram.

9i eu am cerut permisiunea ca la repetilii se vine totugiun profesionist. Am irsistat clar: ,,Domnule, ne trebuieunul care str 9tie. Eu nu itiu se ioc Pe scend, ne trebuie unulcare sd ne indrume," Se jucau piese, toate intr-un act. Era

unq Niculili Teodoru, foarte agresiv cu comunismu, niciunul nu-l agrea dar esta, pint nu biga el ceva s{ impun-gi comunismu, nu se simtea bine. Era altu, Negri NoreLscria piese mici, scenete. I-am dat o piesd gi lui domnuMircea sI faci, dar domnu Mircea a dat-o cotit6. A maifost unu care a fecut o piesd cu muncitoru ursar.

- Dar versul acela, care spune: A aait gi rtndul meu

ca sd te tnai joc Ai eu, hopa hop tntr-un picior, domnuk expha-

tafo, nu era batiocoritor la adresa comunismului. De ce

s-a introdus, dupd el, cenzura? A9a a! spus in caseta inregistratA cu domnul profesor...

84 85

- Da, s-a introdus cenzura. Aga s-a socotit, ce, noi fa-cem rizbunare? Cd era fdcut in bdtaie de ioc, ti de atuncis-a introdus cenzura.

- Despre ei, despre artigti, nu ziceafi cl si:It exPloata-tori gi cA trebuie gi ei nimiciJi?

- Nu, eu aveam pentru ei o sHbiciune. Dar 9i din ei,gtiau unii s{ se lipeascS, allii nu gtiau. Care erau mai des-

curcdreli se mai descurcau. De exemplu, acest domn C.V.

si-a luat oameni, ti eu l-am prins cu oamenii lui, 9i n-a maiavut ce sd nege. Eu arn ce am cu el, gi str vi spun de ce.

Daci ag gti cd este cel pe carel ved h televizor, un falsifica-tor de istorie, dace a9 9ti, cu el a9 avea ce aF avea. Fiindctr

el gtie 9i nu spune ce a fost. Str spund cd delinufir de drcptcomun au fdcut mai rdu ca milifienii. CI eu nebrm, dla ne'bun, dacd spunem adevdrul, zice cd sintem nebuni, aftrnci

cine si-l mai spund? Era unu, Mircea Negreanu, i se spu-nea 9i Lupr! vmea pe la pugcirie cu mai multre, de cite orivenea, lucra penku Securitate. Ca se scaPe rePede: Secu-

ritatea il scotea repede, fiindci venea Pentru furturi, nuera criminal- Dar, sA Ftiti, fecea mult reu.

- Ce fdcea?

- Ehe, doamnd, mai bine lua capu la unu decit sd ne'noroceascd o sute. Adicd mai salYai noudzeci 9i noud. $ide multe ori am gdsit urme dupd el, de la Lupu ista. Elera intotdeauna cu cineva, era acoperit. Eu ii ziceam nea

Mircea, dar el avea multe nume, ii zicea Petre Lupu, iizicea Negreanu Mircea, din Consianla. A fost un infractornenorocit. El era linge C.V., sustinut de el. Cd 9i el igi ale-

gea oamenii. Era intelectual, dar fdcea mult rau. De exem-

plu, era azi o comisie de la Ministerul de Inteme. Sau de

la Securitatea din Constanta. Mai Sreu me chema pe mine,

rareori md chema pe rnine. El era primu care era chemat'

9i atuncj pe el il binuiam. De multe ori ii spuneam co-

mandantului sa fie atent cu el. il auzisem o datd spunind:

liganu {sta trebuie terminat. Vorbea de T:rmofte. A maispus: Pe Albon il termin, 9i l-a terminat.

- in ce fel l-a terminat pe Albon?

- Era unul, Goldenberg, Se spunea ci Albon era dhTurda, ceaprazar de meserie, Prin evrei se aflase toattr si-tuatia lui. 9i de la Goldenberg am aflat cd de acolo i s-a

tras.* Se cunogtea ce fdcuse el in Turda, gi s-a sPus. Dari s-a tras de la C.V., mi-a spus Goldenberg, care a rdmas

in pugcdrie 9i m-am mai intilnit cu el. Era de prin pdrflleSibiului, gtiu ci a primit o dati un pachet 9i v€nea de acolo.

Era asimilat politic, ftontierist. Politic era altcev4 cum v-amspus. A fi politic insemna sd faci Parte dinb-o organizafie,sau si fi dus o munce. Asimilai Putea sa fie ce a avut otentativa, o intenFe de ceva. VC. n-a fost politic, ci asimi-lat. Eu aga cred, Dumnezeu sd mi ierte, m-am uitat latelevizor, la istoricui ila, eu asa cre4 cd era el, ahrnci avea

30 9i ceva de ani, nu l-am mai recunoscut, dar tot ata, nui-am recunoscut nici pe Drighici, nici pe Nicolschi. Sau

pe Crdcir:n cu care de atitea ori am discutat.

- Vreli sd mai povestili despre teatru?...

- Da. Pe urmi, la un moment dat s-a sPus ca sa nu se

mai joace, gi nici ziare nu s-au mai adus 9a aiuns la con-

cluzia ci politicii sfideazl 9i cd nu trebuie si li se aduclziarc,

- Dacd plecau dimineata gi se intorceau seara atit de

obosili, imd nai era timp gi pentru activiteti culturale,piese gi aga mai departe? Cine dorea aceste spectacole?

- Conducerea lagdrului voia spectacole. Pii veneau

toli. $au dat citeva, a venit 9i Teohari. Artittii ne ficeauscenetele, dar nu apireau ei. Mie imi pHcea sd ioc in sce-

nete. Le mai scria unul, Mircea Dohatcu, nu gtiu daci era

tot asimilat politic, eu, duptr cite am avdt, era.

- Pe artigti nu-i persecutali, deci?

- Nu, pe ei, nu. V-am spus ca aveam o sldbiciune Pen-tru ei. Pmtru Horia Cdciulescu, m-am 9i luPtat pentru ei,

l-am bdgat pe domnu Horia Cdciulescu la serviciu tehnic.I-am 9i spus comandanh.rlui: Domnu comandant uitati-v{

* Augustin Albon s-a aflat duPe 1955 in inchisoare Pentrucitva timp, inkucit fusese denuntat de fostele lui victime cd a!fi persecutat cindva comurritti.

86 87

la picioarele lui. Am intrat o date h el ln birou, la tehnicgi i-am ridicat pantalonii, sa-i vadd picioarcle, avea nigtepicioare anormale, mergea greu: Ce sd-i cereti, dace vreli,daF-mi un tocetor se-i iau gitul, gi il ucid. lineam la el. Mtrinv{fa la repeti}ii cum sd devin artist. Sau domnu Mirceageptilici? Ma lnvatase meserie, imi predase h puicdrie desen tehnic, si il prinsesem. Curd l-am intilnit dupi aceea,

a venit cu un spectacol la Giurgiu, l-am ceutat in pauze:De la mine ai invdtat me, meserie. Era 9i un arhitect, gis-a ftrcut un curs seara, propus de mine.

L-am mai cunoscut pe violonistu Jean Iorcscu. Ce rn-amrugat de domnu |ean: Domnu Jean, ifi aduc vioara de aca-si, gi facem aici o orcheshd, 9i eu md duc 9i descarc la va-goane, la cazma, in locul matale. 9i domnu Mircea: Lasi,me, cd o date gi o date, un sufleur 9i tot o se fii Fi tu, lateatru, cu noi, ce tu ai perspective- Deci nu conta cd erauobositi. Nu conta asta. $i cu ziarele, la fel. Dup{-masl, ina-inte de stingere. La 9 era stingerea. La ora 8,8 9i ceva secitea 5 minute.

- Vd uitafi la .,Memorialul durerii"?

- Nu, nu prea rnl uit la ,,Memorial". 9titi din ce cau-zd? Si vd spun de ce. Pli ei, sdracii, nu-i vedea nimeni cindmurea. Nu ei trebuie sd povesteasctr. S{ spund eh carc aucis, care a bdtut, a torturat. Eu de aia nu mai stau sa mduit. Sd-i aducd cum i-a adus pe Nicolschi 9i pe Drdghici.Nu pe delinuti. $i si spuna tot, nu ca Drdghici. PiL Dre-ghici, daci era curat, de ce a fugit din tare? Iar Ciolpan,Vasile Ciolpan, directoru de la Sighet, care povestegte la,,Memorial" ci lea dat mincare buni? Cum le-a dat min-care buntr la delinuti? t€-a dat bdtai bune. $i de scipai,cum se vd spun eu? Ftrrtr refinere. Cili au scdpat? Cine?Si rna ierte Dumnezeu, eu am o marc stimd perrtru domnuCoposu, dar ce a fost mai interesant noi trebuia sd lichi-dem. ,,Uchidali-i!", asta ni se spunea. Canalul pentru astas-a facut. $i in '58, pe cine nai fineau ei in pugcnrii? Sd

md ierte Dumnezeu, domnu Coposu n-a fost o piesi im-portante, ce, dace era important, il termina. Acum el esteimportant, 9i el a fo6t demn im pugcdrie, dar dace era im-

portant atunci, sau dacd s-ar fi vdzut ctr va fi important,il terminau. Noi am avut sarcind clard.

- Vi se spunea clar: omoriti-i?

- Mci nu trebuia sl ni se spund. Erau ontori!. $i ceimai importanti au fost acolo omorifi, la Secfia a V-a psihia-trie a spitalului-

- Si rnai riminem putin la Cand. lmi puteti spunedteva nume de brigadieri de acolo, de la Canal? De undeveneau ei?

- Cei mai mulfi erau criminali. Era Biriaru, unu cu 25de ani, era rom6n din Oltenila. Era unu cu 10 ani, imi sca-pi numele- Era Badea. Era Epuran. Erau mul1i. Eram oa-meni duri, f6rd inimd.

- Ce fdceau, de spunefi cd erau duri?

- lmi aduc aminte cum lucram. Erau mor,tii intr-o baie,pe nitte Bretare. Tohrs, i, nu era s{-i las pe mozaicul dla, peciment, li puneam pe grdtare. Goi, a9a cum au fost ntrsculi.

$i ne mai iucam acolo cu ei- ...Eu zic de multe ori ca nuera nimeni dintre noi sinetos. CA un om sdnatos la mintenu fdcea a9a ceva.

- Cum v! jucafi?

- Ne iucam si-i punem pe unii cu nasu in fundul ce.luilalt, cum erau ei inlepeniti a9a. Aga de ugori erau, 40

9i ceva de kilograme, oase, numai oase, se simtea pieleaatimind in ios, ii ziceam 9or!. Asta, colegu meu, ii aruncala c{ruti. Eu nu prea, cd mi feream de greuttti, oricum,20 de kilograme tu, 20 celdlalt, 20 partea mea $i erau uniimai solizi, care mai de care sd-i arunce ln sus, Cum ctr-dea, a9a cddea, cu capul pe loitrile cdrufii, nu erau at€zalibine... Veneau sd asiste ofilerii de secwitate gi ofilerii pa-zei interioare, 9i rideam, ftrceam glume. $i noi, 9i ei.

- Erau numirali mo$ii aceia li se ttiau numele?

- Ce nume, doarnnd? Acolo, mo4i? Erau numele indosare, la greftr. Dar cind pleca cdrula, nu, nu-i num{ranimeni. Se punea o rogojinA deasupra lor 9i plecau. Trans-portu se ftc€a nurnai noaptea. Zua se trimetea escavatorucare sdpa groapa. La Valea Neagrd era in cimitiru sahrlui.Ia Poarta Albi era undeva lateral, ac'um, cu dpaturile pen-

88 89

tru Canalul nou, nimeni nu cred cE gtie unde e cimitiru dela Poarta AlbI. Cmosc rm caz pe care a9 fi vrut se-l aiut,din Bucuregti: era un prieten bun, ti nevasta lui a vrut saderopere unde e cimitiru.

- Cmd s-a pebecut asta?

- Asta era prin ,5F'@. Unu, falsificator, m-a rugat.I-am spus: Nu se poate afla. Cineva a pus doui-trei cruci,aga, cu asentimmtu lui Bebe Georgescu.

- Nu existe, deci, niciieri, nici o statisticd?

- Credefi dumneavoastra cA ei au tinut weo statisdcela morfi? Asia, 9i dactr mi s-ar spune, n-a9 crede. Interesulor era si lichideze filfizonii, aga le spuneau. Clasa supe-rioarl. N-au pus-o cd era superioard prin cultud, sau aga,ci exploatatorl toti erau exploatatorL i-a bAgat pe toF in-tr-o oali.

- Medicul inchisorii avea totuti lista mortilor zilnici?Cum spune Remus Radina, intr-o carte despre Canal?

- Nu era nici o liste, dacd era azi, miine se distrugea,cd nu o cerea nimmi s-o pasftze. Ve spun cd am fost bestiimari. 9i poate cd nu-m.i rcveneam niciodatd. Dar eu amfost mai frziu atagat de culturtr, ti asta tot de acolo mi s-atras. Ci am intilnit acolo oameni bine pregitili, cu facul-tate. Am cunoscut pe unrt Corcoveanu, el mi-a spw, Omuesta avusese case de toleran!tr, un cabaret pe Gabroveni,a fost arestat cu fratele lui Piki Vasiliu, Constantin Vasiliu.Un supemobil, acest Constantin Vasiliu. Capabil si factrfate h lumea interloptr, descurcdref. .Aqtia, care erau maidescurcdreli, s-au descurcat, dar altii, care au fost numaicu cerfile, nu gtiusere nimic altceva, 9i nu s-au descurcat.Acest Vasiliu s-a descurca! fiindci gtia se se poarte bine9i cu hofii. $i fusese arestat cu Corcoveanu. Asta, patron.le bordel ti cabaret, dar licentiat in drcpt la paris, gtia 9iel sA se descurce cu holii. gtia sI te cumpdre, iti lua gi su-flehr. Era un fel de escroc, dar nu chiar escroc. Era prietencu Mircea Cardas,, neurologul, gi mfuosisere amindoi c{ eunu sint nebun qi cd lucrez pentru Securitate. Mai era fatalui Parhon, sofia lui $tefan Milcu, tot la psihiatrie, careficea parte dintr-o comisie gi ea, ca gi Cardag. Ei au gtiut

ceva d€spre mine. Cardat mi-a spus o datli in cabinel Mii,eu sint prieten cu Mahler, 9i mi-a vorbit despre tine, egtiun beiat eminmt, am vrut sd te cunosc, mi-a vorbit de tine,dar si nu te ratezi, salveaztr-te. A cdutat nea Sandu dsta,Corcoveanu, std pe Polizu la o sdr{ de-a dirsului nu maiavea nimic, cd-i nafonalizase tot, pierduse tot $i l-am gesitacolo. Mi-a dat 9i trsta nigte sfaturi, dar eu ctd am scApat,

toi am dat-o cotitd. Cd nu-mi gdseam asfmpiru. . . .Nu-migeseam astimperu nici dupd ce am iegit, nu-mi Btseamlocu. Parci locu meu era tot acolo. Vedeam ce in libertatenu me pot desculca. $tifl ce fricd aveam de libertate? Aco-lo parc{ simtisem cd era traiu bun. Traisem r&fetat cudc -toate. Cu dilecfia generali eram bine. Dacd un mililianse lua de mine, sau daci eu aveam ofticd pe cineva, numai stiitea el acolo. Cum qi in ce fel, ii luam eu mo!u. $tiautofi cA sint bolnav de nervi, ci sint nebun intr-un cuvint.M{ ducearn 9i-n sirme. Am fecut-o gi pe aia. Dar s-au datsemnale dinainte, 9i nu s-a tras. Ctr pentru alfii s-a tras...

- Ce v'a spus acel Corcoveanu?

- Mi-a spus ci regimul asta va avea un sfirgit, cl o sise termine. Me, asta dureaz{ plnl ii terminl pe toti, duPeai4 se potolege. Daci nu se infmph intr€ timp ceva la rugi,sd cadd. De aia imi intrase o fricd.

- Era;i acolo cind a fost ucis doctorul Simionescu? Totaga s-a dus.in sirme?

- Nu cd la Peninsula n-arn fost, dar gtiu ctr s-a tras.

- $a tras 9i pentru cipitanu acela care v-a prcdus apoiremutc{ri,

- Nu-l uit eu pe trla. Care a strigat cetre comandant;Domnule locotenen, gfii sA dnle;E Arcbite dtuFe in unnd/drdfl? 9i locotenentu: Da mtr Tnnddricd, schimbd-i, mi,citugele, pune-ile la spate, are dreptate omu, i-ai pus ce-

tugele in fa!E. Singura m e ce am avut-o gi eu o dattr, deela. Din c€ cauzt, cd era membru de partid. Era nigte che.s-

tii... Era nigte drestii pe care le vedeai pe parcurs, vedeaimembri de partid, Fi puteai se le iei locu. 9i atunci incepeai se te glndetti: uite, mtr, seracu, de ce a intrat? Intrasepentru un soldat, ce nu l-a declarat dezertor, ci nu era ofi-

90 91

ter de cariere, ca cei dinainte, politicn, el era cu regimu,.si regimu il inchisese, 9i atunci am inceput si mi intrebda ce e comunismu Asta care zice ce omu e o valoare, ovaloare, da, cel mai pregios capital - 9i eu vedeam acoloci omu nu era nimic. Da am vizut asta mai tirziu, a he-buit sd treacd timpul, str m,{ coc, si me maturizez. Sd gtiticd, ftrd educafie, un om n-are nici autoeducafie! Dinir-ofamilie destrtrbdlatll, ce se vad6 prin ganguri, prin baruri?

{lrolacii eia ce sa invefe, domnule, de unde str invete?Dac{-e la rcgiment, la regimmt e educat, e disciplin{. Da,ce folos, cd n-am stat acolo?

A venit o dattr gmeralu Panr'?i, in inspec tie, in 1942,la regiment 9i am iegit la raport gi m-a intrebah Ce egtitu, mtr? I-am spus: Fruntag viitor major. Cind a auzit el:Bravo, mi. Pe umt{, cind l-am vezut la pugcdrie, nu l-amuitat, ce pe$rai n4te sentimente totugi...

- L-ati revizut la pugcdrie 9i i-afi vorbit?

- Nu, nu i-am vorbit. Nu m-am apropiat de el. Darmi-era mild de el, si gtiF. N.am putut s salvez. pe unulsingur am putut se{ salvez de la moarte. Se numea Tra-ian Niculescu, ofiter de geniu. M-am niscut vecin cu el.Cind l-am intilnit ta psihiatrie, era terminat sdracu.

Este prima datd cind vorbegte despre psihiatrie ftui capovestirea lui sd lnceape sd sartr de la una la alta, ftue camintea lui se intre tr migcarea aceea dezordonata, in aceazbatere disperatd. Parc str nu-9i dea seama cd a ajuns peteren periculos- Sau poate fiindca povestegte o amhtirecarei face bine.

-..Era terminat sdracq venise dupd cerceteri. Secud-tatea, daci-l trimetea, il trimetea terminat. Sau, dace ve.nea incepuL trebuia acolo terminat. Unde aiungea dupdce era terminat nu se 9tia. Asta, cind l-am vazut, am spusclar: Asta m-a crescut pe mine, Era mai mare ca rnine cuvreo opt anitori. 9i mi-era dra& era frumos cind era mic,in linuta aia de elev era la liceu militar, la Timigoara saula Sibiu, nu giiu unde fdcea liceu de geniu. $i ctnd l-amrecunoscut, 9i el m-a recunoscut pe mine - Frinjigor imispunea...

- Cum l-a$ scdpat, atunci?

- Nu leam dat voie sd-i fac6 inieclii $i cu mincare.

Mincarea l-a scipat. li dadeam eu str menince sii sPuneam:

Traiane, nu mdninci nimic, fdrtr mine nu mdninci, nu md-

ninci decit in prezenla mea, duph ce gust eu. ,,Vrea se me

ohdveasci ettia, striga, comunigtii {gtia." $i dupd ce ie-gise, tot aga. Nu mai zice, bre, de comunigti, nu mai zice

nimic. nea Tiaiane- Dar el o linea lncontinuu ctr e impobiva

comunigtilor gi nu-i suportd. Era cu monarhia, cu astea.

Probabil cd nu mai era nici sendtos, ci nu se Puteau furte-

lege cu el. Crnd vmea Ceaugescu, pe aici, ln vizite hebuia

sd-l ia cu doue zile ixainte, ti duPe ce pleca el, ii dddeau

drumul. li spuneam mereu: Nea 'fraiane, taci, brc, dingure.

- Era in libertate pe vremea lui Ceaugescu?

- Era, dar el s{racu a scePat din balamuc lirziu, cf, era

agresiv. ln '68 i-au dat drumul. 9i a murit prin'70 9i ceva.

Dir nu rrai gtia, nu mai finea minte cd eu l-am salvat, cd

mi intllnise acolo... Nu mai era sdndtos, el a venit 9i cudiagnostice. Era bobnav. Mu$i s-au imbolnivit de nerviacolo. Erau nigte tehnici ale lor irdt si te imbolnlveasc{,acolo la psihiatrie. Pulini au sctrpat. Putini sint care Potse povesteascl.. . 9i sd fie 9i dt de cit s{ndtoti, ca str-i crezi.

Cit de cit.

MITRAN MIHAI _ SINGURUL MORTcu cogcIUG DE LA CANAL, 9I CU NUME

- Toli medicii erau la fel de rrepdsdtori cu ce se irfm-pla in se4ia lor?-

- Nu. Pei, ltili, a fost la Poarta Alb{ un timp domnulprofesor jovintr. inaintea lui fusese unul, llartmanu, univreu. Era o diferentd. Nu ce era evreu, dar era o dife-renli. Cind a venit domnu profesor - am auzit cd acum

a rnurit, era de la Clui, profesor universitar - am auzit cd

cerea limii sd le dea la definuli, la hepatici. El n-a cerutpmtru politici, nu fdcea deosebire, a cerut, daci se Poatede acasl, nu de la Ministerul de Inteme, dar sd li se dea

celor bolnavi. $i Comileanu, acum el era comandant, c{Timofte fusese avansat, Comateanu zice: Auzi, me, istavrea sd le dau gtocd umplut' $i eI era evreu 9i avea un ac-

cent aga, ,,Si le dau gtoctr umplut." Era foarte suPdrae Eu

il trimit pe.dsta de aici, a zis' A avut mare noroc stracu,l-a dat medic la altd colonie. $i l-a luat de la Poarta Albd.

DaJ a fo6t recomandat tot de cineva de acolo. Un om emi-

nent. Se cunogtea cd cerea ceva legat de medicini.Era in sdrimb un altu, de Ia Constanla, un sPucat, ttiti

ce se infoia la ei? Pe altu ll cherna Blazian, prin '38 i9i td-

iase gagica, a urlat presa cu pachetele rracabre aruncate

din tren. Era o afacere dinaintea celei a lui Sile Constan-

tinescu Doctoru Bta"iart padretele macabre.. ' Doctorului

Blazian i s-a luat drePtul sd mai Profeseze, ti duPa ce s-a

eliberat. Am luat leg{tura cu el mai 6rziu' Fusese condan-nat pe via1i, i s-a dat Pe urme 15 ani, cind a dat Petreicanu decretu dla pentru s€urtarea Pedepselor, Atunci au

scipat 9i Sile Constantinescu, 9i Blazian. Blazian era mai

93

in firea lui 9i lucra pe la Pantelimon. Sile Constantinescuii omorise gi pe md-sa, Fi pe ta-su, nu mai era in firea lui,nu mai era normal. Dar Blazian era normal. I s-a dat oslujbe de asistent. 9i medicul dsta de la Constanta, un ne-norocit, spunea: Ce/ bA, aF venit aici se ve ingregnm? N-areMinisterul de Inteme bani sd vi dea vouA. Asta de la Con-stanta se ocupa de penitenciare. Ce era mai grav este cepenitenciarele n-avea oftalmologie, n-avea specialist.

- Cum ii priveafi dvs. pe medicii dgtia car€ erau ome-nogi, in timp ce dumneavoastrd nu erati?

- Ptri, eu aveam ofticd pe Jovind trsta, cd trateazA ome-ne9te, dar cind am vezut ce nu face pdrtinire gi diferen-tiere ixtre drept comun 9i politici, ca igtialalfi, incet-incetn-am mai avut. Adice, s-a intimplat aga- Eu lineam multla unu, Mitran. Era pentru valuta bdgat, sdracu, prin '47l-au prirs cu valutd, cind s-a dat decretu cd trebuie deda-rat auru. El a declarat ceva, dar nu s-a indurat si declaretot, cd avea o fat5 plecatd pe la Paris, gi pdstra pentru ea.

9i l-au prins. La esta eu lineam, fiindca md inveFse el pemine meserie. Fost antreprenor ti zidar bun, m-a invatatel pe mine cum sd dau cu mistria. $i s-a imbolnlvit. Ji-neam atit la el, cd pe dsta eu l-am ingriiit. Eu l-am 9i ingro-pat, i-am fecut coFciug, omenette, cu mina mea, cred cIa fost singuru de la Canal care a al'ut cogciug. I-am cerutlui ComAfeanu: Cu mine ai balamuc, sint capabil s5-fi daui1 cap pentru esta. M-a hvatat meserie, doamne...

- Deci cum v-a! impecat cu doctorul Jovind?

- L-am auzit pe el cefnd ldmii. $i am cerut Fi eu ldrfipentru Mtran. I-am spus lui Cometeanu; Domnule, sepoate sd i le aducd cineva de acasi, prin cineva, ldmiile. -Ce, zice comandanhr, faci tu legile? Te trimit eu pe cursa,zice. Aveam ciudtr pe el. Fir-ar el al dracu, zic, las ctr-i bageu nitte sbimbe. CA de.astea, incuietori aga, puteam sd fac.Acum me interesam de aproape de el, de Mitrarg sdJ sal-vez. $i md duc la doctoru Jovinn, ti-l inheb ce se poate face.Imi spune: Da' sd gtii, zice, cd e nevoie 9i de ceva alimen-talie, la el, sd bage came de vite. Eu trebuia sd-i aduc cevasupe, M-am ocupat mult de el. A fost un caz e6ta. Un caz,

cd-l aveam pe congtiintA, cA m-a invetat meserie, nu gtiam

ce o s-o profesez vreodatd, dar ma invelase, 9i-mi Pov$-tise cum s-a pricopsit el de la meserie, cum s-a imbogdtitel numai prin muncd. $i la mine era o ldcomie aqa, se audctrm se pricopsegte omul. Trebuia sd gtiu cum s-o fac Ai eula rindul meu. Povestea de Dragomir Niculescu, marelecomerciant, cum s-a pricopsit el, cum a vindut cu cobilita,la inceput in Basarabi a deschis prima oard prdvfie in pia-

l" Basarabi. Erau lucruri care me interesau. ...$i-nri spuneodatd domnu Jovind: Mult n-o mai duce. - Din ce cau-zA? - Icter negru. Gata. Atit m-am prcocuPae sd-i fac co9-

ciug. Erau scinduri destule. Dar a fost imposibil. Atunci,zic, fac gurd: Mata 9tD zic, de cite ori plec eu de aici tiunde md duc clnd.plec? Am gi eu relatii sus. Am incePutsa-l amenint cu CJAcirm, cu Baciu, am inceput se fac scan-dal. ,,Domnule, dacd dumneata nu-mi faci mie serviciu 6sta,

eu ili fac cel mai rnare rtru posibil. Eu vreau un cogciug,atit." 9i mi-a adus cogciug. Singuru care a fost in cogciugla ora aia, acolo, a fost Mitran Mihai. Un singur cogciugomenesc. Eu nu m-am dus la inmormintare, cd n-am pu-tut. Dar eram aqa topit pentru el atunci! A murit azi, miinel-a ingropat... Eram a6t de topit, ca n-am putut sd md duc.

- De la Spitalul 9 cum ali scepat?

- N-am scipat, v-am spus. Nu sHteam mai mult Ce

o lund. O singuri datd am stat douA luni. ln rest, cinci siptlmini, maximum tase.

- Acolo, a! spus, n-a!i fdcut numai injecfii. Am inlelesc4... ali fost obligat sa 9i torturali.

- Nu obligat, doamnl, nu eram obligat! Asta acceP-

tasem eu. Nu am fost amenintat, dactr nu faci asta pdlegticeva. Asta pot sd spun in fala lui Dumnezeu, a9 minli sespun cd cineva a fdcut presiuni asupra mea, daci nu faciasta o pAle9ti, sau eu qtiu ce altceva. A existat o presiunela mine, din partea lui Drdghici, dupi gra$ere, cind n-amvrut se md angatez la ei, dar nu inainte. Dar toF egti4ce-am facut prin toate inchisorile, cei de la Direclia Canal,nu le-am fdcut oblig,"$, doamni, nu. $a fdcut totu cu bune

96iniA, cu voia lui, fiecare, cum am flcut-o gi eu. Tot ce

95

credeam eu atunci era cA partidu dsta are se me respH-teascd, ti ata spunea, ci ni se dd posturi. Cind a spus Teo.hari, inainte de a cddea el, nu era inci '52, era '51: Credcd anu esta igi dau drumu. Cind a cdzut el, eram la Dej,inh-o treabtr, trimis de el acolo. Dar in '51, cind mi-a spuscd-rni dd drumul, 9ti!i ceam spus, doamnd? I-am spus lnfelul urmitor: Nu, mai ldsati-ml. Afi remarcat? ,,Mai ld-sati-m6"! lnseamni ce rrd distra, doamnd.

- 9i totus. i cum s-a produs treztea asta a dumneavoas-trd, pentru cA acum nu mai sintefl acelagi om, nu?

- Oarc nu mai sint? Binear fi... 9a produs incet, incei... incet-incet. Prima date, cind cu ;la , cu Zdrobite cdtugeam avut eu aga, o bAnuiald. O blnuial{ 9i o tresdrire. Ciprima benuiah am avut-o cind cu monarhia, gtiJi, v-amspus, ,,Ia anu, pe vremea asta,lichiddm Fi monarhia". DarbAnuiala aia, prima, a murit, peste un an eu uitasem de mo-narhie, md irulisem. A doua oar{, cind tovardtu Cristachemi-a zis: Ce, md, ce, te-a invelat tovaregu' Pavel 9tefan?Ji-a zis el sl-l omori pe taicd-tu? Cind m-am dus la el aca-sd gi l-am anunlat de nenorocire. Se nu mai spui una caasta. Pe urrni a venit tt Zdmbite cttup... cel mai mult. Cre-deam cd la comunigti, comunigti la comunigti adic{ nu leface... Am inceput, incet-lncet, dar iar cideam, iar cd-deam. Cd acolo, la Spitalul 9 incepusem sd-mi gi placd...Ce mai, cred cd nu mai eram zdravdn.

- Acolo nu s-a gesit nimeni si vi deschidl ochii?N-aveafi nici un rdgaz si rirnineli singur cu picatul dvs.9i se ve daf seama de cddere, togi vd asigurau cl e binece facefi, cd servi!. clasa mrmcitoare?

- Nu, doamnd, ci nu prea gtia ce fac eu anume... MArog, gtia. Ce se petrece in penitenciare, gtiau to!i. 9i neu-rologu Cardag gtia. Cred c{ gtia gi ce fac eu, fiindc{ mi-aspus odatd. Pe mine el m-a salvat. M-a spus: Nu !i-ai aleso meserie prea bund. Cardag mi-a spus-o. Poate sd-ti fiefatah. Odatd aiungi de nu te mai faci bine.

- Psihologii vorbesc de o ,,intotcare cu cn:zimea", un,,circuit" al nebuniei aseminetor toicoinaniei, la asta cre-deti ca se referea?

96 4.7

- Tu singur trebuie si te faci bine, spunea. $iiu eu dacide nebunia asta vorbea? Nu e meseria ta, nu-ti aPa4ine.Ia gindegte-te la un viitor, la altceva, lie ili trebuie Jinigte.lie iJi trebuie linigte, sA te retragi undeva, la aer. Imi ex-plica Cardag, am stat de vorbd fata-n fald cu el. El sta pe

aici, pe Filaret. Am fost gi pe la el pe acase, m-a invitat da-toritd cunogiinlei aceleia, a mea, nea Sandu Corcoveanu,care a fost arestat, gi care era prieten gi cu el. M-a invitatgi mi-a vorbit. Eu cred cd a vrut sd salveze vieli din minalmui cdhu, atita tot, dar aga m-a salvat 9i pe mine. Sd gtilice ei aveau inlocuitror. Nu r;minea un post vacant. Cd n-amfost eu, erau destui. Aveau rezerve! Ca la fotbal, aveaurezerve. Cd n-au fost doar unsPrezece iucito4 au avut gi

pe al doisprezecelea, 9i pe al treisprezecelea, 9i Pe al Sai-sprezecelea. De dgtia erau asigurafi. Care lucra mai bine,adicd iucitorul nai bun, pe eh il baga in fafd. Dactr numai voia ista, nu poate, s-a imbolnivit, altnl, se gdsea

repede!

- N-au fost'deci mulli care se se retrage...

- Asta nu mai gtiu. Eu n-am mai putut sa verific, 9in-am mai verificat. An verificat pe unii care au trecut laexteme. Adicd s-au retras aFa. Au fost unii mai isteli ca

mine, sau eu gtiu? mai progti. Nu mai 9tiu.

- Cum au trecut unii la exteme?

- Pdi, ce, Securitatea n-a avut 9i exteme? La exteme,adictr dupi ce nu rnai pofi sd servegti, ceri 9i te trimite Pestegranild, undeva, ili pierzi urma. Era intotdeauna o iegirebunl, si gtifi. Un avantai. Eu imi alesesem meseria proas-td. Nu rni mir, vi explic aga, ce gtiu cd n-ati intilnit. Pe

mine m-ar fi bucurat dacd mai geseati doui-trei cazurica mine. Pe mine m-ar fi bucurat, ca poate cazul altuia nuera ca al meu. Vedeli dumneavoastrd, cI este rutinea asta,

sd spuni, dar mie nu rnai mi-e rugine. Me rugine de Dum-nezeu.

Md gindesc cd da, pentru oameni ca el, care au merspinl la cap{L in riu, nu mai existe posibilitate de confuzieintre esenlial ti neesential. 9tie ce e imPortant gi ce e obagateld.

- Mie nu-mi e frici de dvs. Sau de justilie. Ce.mi e fri-ci mie, si fiu judecat de comunigti. Vreau si fiu iudecatde tineri, str n-aibi mai mult de 30 de ani. Ce dacd n-aremai mdte expedente?

Am vdzut un student cind l-a pus la punct pe Paler. Cudoutr intrebdri l-a ficut gah-mat. Eu am incredere in ti-neri. $a tot vorbit la noi,9i am mai citit 9i eu, de procesulnazismului. La noi un proces al comunismului sd fi avutloc, mdcar unul moral, cd am vizut cd romanu este inge-duitor, dacd ii explici, uite ce am fdcut eu. Da'uite cd nulmai intereseaze pe el treaba asta. Tu vrei si vorbegti, dardacd pe el nu-l mai intereseazd? M-a spus mogu ah h carcm-am dus sd-l iau str ne predim amlndoi: FIai, m,{, cu cinesd discuf, tu singur se te spovedegti, ca un prost! Imi pe-rea riu pind la urmd ce m-am dus gi la detinulii politici.Sd md duc $ la justilie? Care iustilie? fua de acolo trebuie

9i ei str se spovedeasci. Str md duc, zic, Ia iia care au su-ferit din cauza mea. Dar am vdzut ce a trecut rm an, doi,hei, 9i nu se infmpld nimic. Zc, mA, undeoi fr cdzul, mfr

- Dar ce vd agteptali sd se intimple?

- Un proces. Ce daci nu mai sat ftr viali? Lui Dreghictdaci a murit, nu i se poate face un proces pogt-mortem?li aud pe politicienii {9tia. Vorbesc mult de comunism- Destinga. Cd este mai bun un comunism cu fatl umane. Cedecit fascism, nafional-socialism, taranism, mai bine unsocialism cu fage umand. Comunismul nu are gi nu poatesi aibtr, doamnd, o fatd umani. Cum-necum, el Eebuie in-locuit 9i si se predea gtafeta, ti sA nu mai fie. Fiindci nueste bun, nu e s{nd.tos. Comunismu e sadic ai mai sadicca la noi n-a fost irn nici o tard.

Am vezut istoricj s6nd la masl ii discutind. Am attePtat se spuni adevirul ADEVARUL. Am sezut ci sint doarcontraziceri intr€ ei. Dar nu, nu sprm adevtrrul. Cum siaib{ copiii o istorie curatai, ci:rd noi ascundem adeverul?Eu am avut o stLni penbu domnu Copo6r, p€rtru vertica-litatea lui dupd '89, dar el, in inchisoare, n-a fost Piesa c€a

mai importanct, ce era important s-a distrus tot ti de-asta

e atit de greu acum. Dar mecar st se spuni. Comunismu

98 99

e criminal 9i sadic, 6sta-i adevdrul. A distrus tot ce era va-loare.

- Spune!-mi, aji intilnit ln tnchisoare oamenii politicidinainte de venirea rugilor?

- Singurul vizut o dati a fost Maniu, o singurd datd,

cind intra la baie. $i m-am dus sI chem un frizer, carc tre-buia s{-l btubiereasce, avea barbe albe, era alb complet'L-a bdrbierit Gulinescu. Ne aflam la Vacaregti, era in tre-cere. Venea de la Galali gi mergea spre Sighetul Marma-

fiei. Era in primul sau al doilea an, 9i eram la VAciregti'

- Ce ftrceali acolo?

- Nu lucram pentru psihiatrie atunci- Venisem la Vd-cSregti, trebuia str plec la Dej, unde era tot o fabric{ de

cdrdmidd, a penitenciarelor. Mergeam cu specialigti, cuc6rimidari. 9i atunci, in drumu {sta, l-am vdzut. Seara

en, pe la 8 9i ceva, a venit la baie. Lan mai vAzut Pe Prc-ftsorul JovinA, la televizor dupi rwolufie. Nu gtiam ce maitreiegte, ti m-am bucurat. Pe urme am auzit ci a murit'Nu l-am vdzut niciodatd pe Bratianu. L-am vezut Pe 8e-neralul Pretorian, gefirl stahrlui-major ln ultima Perioade,iuinte de comunigti. L-am auzit spunind in fafa coman-dantr:lui Timofte: Domnule comandant, n-a existat impe'riu str nu cadlt. Nu existlt cetate fird sffr9it. Totul e cu sfirgit.

9i pentru asta sa ttiti cd n-a sulerit torhri. intr-o zi au fostiugi de acolo, dar n-a murit. O sPusese clar: inceput f{rdsfirgit nu se poate. Ce va dura 2O 30, tlO de ani, nu se 9tie.Se a-stepta atunci, la moartea lui Stalin, ceva... Am avutocazia s{-l v{d pe Pltrigcanu, la Ministerul de Inteme,era in anchettr. P! Ghmrghe Cristescu, la Cemavodtr. Astanu gtiu cum de-a sc{pat se ia contact cu ceilali detinuli,pentru c! ei celular nu fdceau, la comun n-au staL nurnaiizolali: pe Petrdgcanu l-am vdzut doar clnd iI scoteau peculoar,.Era foarte urm{rit. Nu aveau lncredere nici in es-

cor6.9i escorta era urnrArittl. De obicei un d4inut de drcPtcomun era cel care urmdJea. Dar fi eh era la rtndu-i ur-merit. Orice prost de mililian carc scltea pe coridor, oriceplanton avea la fndul lui un urmdritor' 9i un lustragiu,lustragiul care le lusbuia lor cisnrele, la plantoane - nu gtiu

dace Ftiti cd la toate penitenciarele existe un lusfagiu -, 9itrla era pus de Securitate. Dar aveau ti informatori cane um-blau din celuld in celul5, in permanenfi.

...Dar dacd rnd intrebali de poliiici, ata, uite ce Pot sa

vd spun. Eu, ca sd fac bine la politici, eu nu le-am facutbine niciodaHt. Nurnai rtru. Dar dacl vreF sA gtif cum erau

ei aga, pot iar sa va spun. PersonaUtatile mari erau nigte

oameni cu comporteri foarte manierate, nobile. $titi cine

era persecutat, doatrud, in rcalitate? Oammi cu rnai puliniculturd, 9i care erau mai agresivi in vorbe. Ei nu dideaucu bita, dar nu se lEsau la colf: ,,Bd bandlgilor, crirninali-lor!" Te enervau. Sau, la noi se folosegte expr€sia ,,am omo-

rit pe tata". ,,Doar n-am omorit pe tata." Mi se Ptrrea cd

e aluzie la mine. $i-atunci ziceam: de unde o gti md, fir-armama lui a dracu, ce.am fecut eu. 9i mi se urca la cap.

Mi gindeam ctr chiar ei mtr cinte. Uite, zic, eu le fac ser-

vicii, 9i ei spun: ,,Vezi, ci trla l-a omorit pe ta-su." Vedeligi durmeavoasH det timpmie era la mine. Da existll rnul-te, vd spun eu, nu mi le aduc eu aminte, dar sint multecare se lovea de treaba asta. Erau 9i oameni fini, care nu-firtrspundea. AsA avea mai bun efect. De exemplu, pringulGhica, cind i-am luat basca ti i-am smuls stema. A lisataga caput ios, incit geshrl lui, am rimas eu ca prostul, firdse mai am vreo replici. Pe el ll durea cd eu am smuls ste-

ma aia, dar n-a spus nimic. Deci nobletea lui, sufletu lui.

$i pe mine parci rn-a lovit ceva, aga, ce nu mi-a dat rds-

pw$. Eu atteptam aga, sA am contrazicere, sA inhu in con-

tact cu el. Nu mi-a dat posibilitatea sA intru ln contact cuel. M-a lnut la distanle cu gestul lui... Spuneafi ce m-aabdtut incet-incet. Cite un Sest ca esta...

- Au murit totuti mai ales ei, nu?

- Sa murit mult de boli, de hranf proasti, de mr;ncAl

* Cele mai multe dintre decesele itu€Sistrate de oficia[te]i -evident de fiecare dati sub numlrul real - se datorau tubercu-lozei, enterocolitei, deb itelii fizice, anginei Pectorale. Un docu-ment apirut ln ancheta din 1968 vorbea de 656 de mo# ln toat'e

lagdrele de munce intre 1950 ti 1955'

100

- Cind ati fost folosit la Ministerultatorul nu tortura niciodata?

- El, acolo, la Postu lui, torhrra 9i el. Ti-l didea in pri-

mire, nu gtiai de Ia ce anchetator vine. Dar cind eram im-preuni, nu tortura, pe rnine md folosea. El decit era cu

injuriturile. Era puline cazuri, dar exista, cind nu Puteasi scoatd de la el acolo la birou, nici o vorbtr, veneau aici'

Aici era mai la largu lui.

- Nu edstau camere de torturd 9i la Securitate?

- Ba da, dar aici erau mai la largu lor. De exemplq el

sosea la 8-9 seara, 9i incepea cind nu era nimeni'

- Dar omul acela torturat nu shiga?

- Ba striga. doamnd, dar chel auzea? Cine-l auzea?

Tot nigte oameni distrugi, ca 9i el? Nu se auzea, Pentru ce

acolo au fost 9i camere de tu$ali. Pe timpuri au fost nigte

camerc tapifate, nu 9tiu, Pentm torturi sau P€nhu turbaF'

Eu am vdiut camerele alea. Iar sanitarul Diaconescu imiexplica, militienii habar nu aveau, erau oameni venili de

h -tara,

dar eu eram curios s{ deropdr; cd am vlzut Peretitapifali, de ce erau taPilali- El sPunea ci sint Pentru cei

care se loveau cu capul. Era pentru Prcteclie, pentn: c{ se

dtrdeau cu capul de Perete' Se gtiti ca 9i eu tot a9a feceam'

Mi repezeam cu capul, sd se vadd cd existi in mine ceva

nebuneald.

- De ce dura atit de mult un interogatoriu? 1G-12 ore

in care se scriau doar o paginS-doutr?

- Pentru ctr uneori ili rePeta intrebarea de 50 de ori,ca si-l innebuneascd Pe anchetat. Pdi, ziceai: domnule, nu

ti-am respuns? - Ia mai spune o datd, ia mai rePete, ia

uite ceai sPus, aici, adineawi ai spus a9a, lipsea un cu-

vint - revenea brusc la altA treabS. Il aducea pe om in si-

tualia sd nu mai poate rePeta, Permanent ii scdpa ceva'

Unii incepeau cu b{tii de la prima irrtrebare. $i mergea

cu lagitatLa ptntr acolo cd-mi spunea mie sd... adici se

nu apese el pe ugd, cind ii punea degetele. Mi Punea Pemine sa imping. inpinge, md, iar eu aritam ca am o bdr-

bdlie. El nu, md Punea Pe mine...

- ...1n ce alt fel mai erau torturati?

T4I Z9g 101

- Erau torturi diferite. Fiecarc avea metoda lui. Nu erautoli cu aceeati metodA. Pot sA ve spun cd au fost 9i anche-tatori caie au cercetat fdrd agresivitate. Exista. Am vdzutunu care a incercat asta acolo. Nu era ancheta lui, a venitseara, 9i ila care anchetase a venit a doua zi. Cind a venitdin nou, nu l-a mai gasit in viate pe arestat. $i mi intrea-bd; Cine a fost dl+ cum areta? Adici ei hhe ei nu se Ftiau.Dar nici eu nu-i spuneam cum areta. ,,Era inalt, a9a, eracdlare pe r:n cal alb", cd se me creade cd eram nebun. iidddeam un rdspurs de nebun, ii spuneam ce-i spuneam,ca si nu mai creadd. Dace vmea seara, mie imi convmea.Scipam din calvaru 5la 9i incepea cazul dsta- Ah rdmineapentru a doua seard, degi ceilalli presa. Nu erau cameremulte. Trebuia si le golesc repede.

- Cite camere erau?

- Erau gase, dar aveau 9i femei.

- Erau aduse acolo gi femei?

- Da, dar nu gtiu ce se petrecea acolo, la femei, era oariptr separatd. Mi se creau posibiliidli deastea, sd mi ArdLnesc cu femei, de acolq din spitaf dar nu slnosc aninuntedespre cercetdri. N-am putut se descopar. Erau nenorocirigi la femei, pentru ce se auz€au zgomote, urlete, dar noiziceam ci femeile sint mai a9a, mai zgomotoase. $i acolosg auzea.

- Ce alte metode de torturd ali nai folosit dururea-voastrA?

- Metodele erau clasice la ei, devmise aga, dasice. Toa-te torturile erau uniforme. Dactr fiecare ceuta se fie inven-tiv cduta varianta lui cea mai buni, descoperirea lui...

- Ia care din ele ati fost dumneavoastrd martor gi par-ticipant?

- De exemplu, era sugrumarea, pind acolo aiungea.Crnd il sugmma, ii dddea drumul, iar il stringea, de maimulte ori. El se mai opunea, se zbdtea gi atunci il aiutaipe anchetator. Iar ii dndeai drumul iar il strlngeai. $a in-tirnplat sd gi moari. Din foacd. Cd zicea: ,,Ia mai stringe,md. Nu vrea? Ia mai stringe-I." Unii era lovili. l,ovituradupd ceafd. Cauza moartea. Daca te lovea la creieru mic,

mureai pe loc. Dar nu rasPundea nimeni de moartea asta'

N-a fost niciodatd nici o cercetare- Poate Ia drePtu comlrn,

dacd murea unul la dreptu comun. da, cum a fost cazul

cu ila din sirme, da, venea Procuratula, dar Penku un an-

chetat de la politici nu s-a intimplat sd vind un procuror

Fi se inEebe c€ a fost. ta drept comun, da. Umbla familiilepe la procuraturi, se interesau, aflau decesul gi Procu-;aturt kebuia se intervine. La ceilalfi, dactr mai umbla,

se rdspundea ,,A fost bolnav", la cauza decesului Lua act

de acolo, ci la fiecare detinut se trimetea acasA o ingtiin-

tarc la un an, la Sase luni. Semna medicul. Dar la Spitalul9eu cred cd Tomorug n-a semnat nici rm deces' Eu am ni-merit o dati in acnele alea. Dar nu gtiam eu atunci ce acum

o si fiu interesat. Sau ci o se se intoarce timpul. Dacd erarn

degtept aflam eu mult atunci, dar atunci nu eram degtePi,

eram in intuneric. Atunci, nu eram interesat umblam str

vid a9, cine-i dla, cine-i dl4 prea pu!n, citeodate nu m-a

interesat nici atiL cine e. Nu m-a interesat. Pentru mine

era dugmanul poporului, ci asta imPrima la toti- Vedeam

pe an ce trece ce nu prea era a9a, dar nu Prea mai gtiam

cum s! scap de ei. Voiam, dar nu mai gtiam cLrm inkasem

acolo. $i rni compHceam acolo, in Penitenciare. DacA vd

spun ci seara, cind am plecat, m-am intors 9i am vdzutcolonia, parca imi pareseam casa. 9i Pllngeam. Ce o s{ fac

eu acum, ce bine o duceam aici! Adici nu stilteam vefnicintr-un loc, dar era casa mea, de care mi indrtrgostisemeu acolo...

- Dupe ce-ali ieFit din tnchisoare, l-ati mai gisit pe Pa-

vel gtefan gi pe cei la ascensiunea c{rora ParticiPaserali?

- Din momenhrl in care am iegit de la ei, n-am maiactivat, n-am mai particiPat la ascensiunea lor, iar pe ur-ma, voiam sa me distantez eu voiam str ml distanlez' O

singura dati, cind a venit Ceaugescu la putere, a fost o Pclemicl intre ei. $i clnd l-a reabilitat pe Pavel $tefan, care

cezuse, am avut ocazia str mai dau nigte refednle desPre

el. L-a reabilitat, cum a rcabilitat ti Pe alfii, dar in ce scop

a fost reabilitarea, e altd problemi' Asta a intrat in Polemice cu cineva din Comitetu Central, Persoana n-at Putea

102 103

s-o Ftiu, Fi atunci s-a btrgat Securitatea pe fit 9i a inceputsd urmdreasctr nigte fapte de-ale lui din trecut. Cine erainstrrcinat cu treaba asta trebuia sA vine se o ia de aici,de unde pornise el, d€ unde a inceput cariera lui politici,fiindctr inainte de '116 el nu avusese activitate. N-a fost ile-galist, el gi-a inceput activitatea la Giurgiu. Era bine cu-noscut aici cum a inceput. $i aici era deja in conflict curmul, Sfetcu llie, cu unul, Drumeg Stan, Neagu. Ata ci ln'68 mi s-a cerut si mie declaralii. Pentru cd el urmdrea in-ldturarea lui Drdghici, ca si ia toatA puterea, asta urmerea.Fiindcl Drtghici era periculos. $i deci mi-a cerut gi miereferinfe. A fost cercetat de Securitate, gi s-a cerut r€ferintela fiecare ir parte. El fusese trimis undeva la nigte ferme,in Baragan, ca Si Cristache Vasile. Pe toti de aici, cu com-plotul lor, ii trimisese pe toli la fermd, in Bdrdgan.

9a vorbit atunci de cultul personalititii, ctr il avusesemult Def. $i am zis: uite, esta e omul carc vrea si facd ceva.

Am fo8t adeptul lui. 9i 9i-a ci9tigat atunci rm pic de popu-laritate, 9i am fo6t 9i eu adeptul lui. Crnd mi s-a cerut acele

declarafii, n-arn dat referinte bune, mi-am dat seama cdeste ceva, o schimbare. $i am intors-o, imediat am intors-o,ah.rnci tebuia str dai declaraiii duf,e cun bdtea vinh4 sim-

tsai atmosfera. Trebuia str fii informat, eu arn simfit ctr ince-pe polemica, gi a trcbuit sI me adaptez.lli feceai socoieala,dacd se intirnpld ceva, sprmeai c{ ai fdcut-o sub presiune.Mergea. Se inthilea treaba asta. Aveai intotdeauru dou{scipdri, puteai face gi aga, 9i a9a.

- Ce a'i declarat rdu despre Pavel $tefan?

- Am declarat ci avea guvemante ftanfuzoaice. Ime-diat cum a venit la putere, avea fefite de gapte ani, ii ne-a

interzis sd vorbim cu fata lui rcmanegte. Nu aveam voie,nu se putea vorbi cu ea decit in franluzeite. Era izohH.

- Ce meserie, ce pregitire amsese Pavel $tefan?

- Nu cred cd avea vreo prcgefte h incePut, dar pe ur-mA se pregetise. Avea darul dsta, al oratoriei. I se formasevocabularul. La ei se formase- Era lirnba aia de lemn, binezice cine a numit-o aga. Bitea cu limba aia: paca, Paca,paca. Zicea aceleagi fraze, ti aceleagi poezii, gi alea erau

i04 105

toate. lmi ziceam, uite, Asta e om desjept, meritd sd fie inrlndurite noastre,ln fo4ele noastrc muncitoregti, sd fie pro-movat, 9i alte asemmea vorbe.

- Vasile Cristache, el ce pregetire avea?

- Asta avea o profesie bund. Cred cd fdcuse un Simna-ziu, gcoald de meserii. A murit gi el acurn, tot t€f de fermeil diduse, undeva pe Bdrigan. Copii, nu gtiu dacd avea,

cred cd avea o fetile Fi tm beiat.

- Ali fi putut sd-i ceutati dacd aveali nevoie de ei,gtia;i pe unde locuiesc?

- 9tiam. Pavel 9tefan a locuit bine, in Dorobanfilor, peStrada Londrei la nr. Z le gtiu, toate strdzile ale4 Roma,Tokio, Iondrei. Avea o vild buni, nu gtiu azi cirle mai gade

in ea, nu cred cd a fost de protocol. Cristache Vasile sta

tot intr-o vili.

- Pe care-l mai cunogteafi de aici, de la Giurgiu?

- Pe Petre DInicI. Petrre Ddnicd nu avea nici el studii,ftoala profesionald de cazangerie. A ficut Pe ume. El afost succesorul meu la U.T.C.

- gmd asta? Atunci cind dumneavoashi a! plecat la

lnchisoare?

- Nu, 9i inainte, cind a venit tata gi m-a luat acase-

- 9i el ce traiectorie a avut?

- Da, cind zu nu am mai activat, irrri spunea Pavel $tefan: N-am decit pe Denici, ti reget cd nu etti tu. 9i i-adat acolo cad€le, dosarele alea. Dar dsta a fost cinstiL dom-nule, un comunist nenorocit, cinstit, asta e, nu pot str zic.El a devenit geful cadrelor, pe urmi a luat Elena Ceaugecufunclia lui, dar el era un om cinstit, a avut un frate careera dispecer la Gala;i, 9i a avut o incurcaturi. 9a dus fra-te.su la el, la Cornitehrl Cmtra} - Ai fdcut-o, te descurci,la mine nu vii, iegi afar{. Atunci s-a terminat. $i cind acizut 9i el, si dau nigte declaratii gi pentru el. Ce se gtiu,cd nu gtiam nimig dsta fusese cinstit. Pe el nu l-am maivlzut declt o datil. La inmormintare la maicd-sa l-am ztr-rit, a venit tirziu, cu o magine, a stat a$a, deopade. Ulti-ma lui funcgie a fost in cooperafie, era mafginalizat.

- De ce spunefi: un comunist cinstit. nenorocit?

- Pentru ca un comunist cinstit erai cind nu-!i feceai

interesul tau, fdceai numai ce sPunea partidul, n-aveaimame, n-aveai tatA, nu-l salvai pe un frate, dacd ficuseceva, de-asta spun,.. Orice i1i cerea...

- Dar nu vd dideali seama cd Partidul va cerea se

faceli rlu?

- Ba da, pind la urmd, da, dar nu mai aveam scdpare.

Am inceput sA me gindesc la o scepare. V-am spus, prima dati, cind s-a aruncat in sirme capitanul ah, eu am

zis: la lgtia orice le-ai face, nu existd omenie, nu au ome-

nie. Atunci am stat 9i m-am gindit mult timp, 9i pini acum,

cind stau de vorbd cu dumneavoastrd, eu sprm cd nu exis-

ti la 69tia suflet. Nu era o Sravitate, ca s{ vd spun, am fa-

cut eu o analizd, pentru ce a aiuns ila acolo, dosarul luiera cd nu l-a denunlat Pe un soldat ce UPsise la raPort' E

un termen, nu? Un regulament. Dar nu fdcuse o mare fap-

Ci, ca sa-i dea trei ani de pugcarie, sI-l bage acolo. Era grav,

el voia si moartr, scria memorii 9i nimeni nu i le lua inconsideralie. El a murit cu memoriul.in mine'..

- Puteau oamenii sA factr memorii?

- Ca si faci memorii trebuia se ai cu ce scrie' Sd aiaprobdri, si-ji dea hirtie, se-f dea creion. Pe urmd, memo'

riut dla nu erai sigur niciodattr cd pleacd mai departe' Rd-

mirreau intr-un dosar, sau erau distruse. Ar fi trebuit se

rdminn h gref{, cate nu Plecau. Anchetatorii veneau la gre

f[ si dldeau dispozilie sl nu plece memoriile lui cutare,

ale lui cutare. 9latunci, la greftr, nici nu mai scria ce a Pri-mit un memoriu, Ca si nu rdmin{ nici o urmd, nici nu-lmai inregistra- Fiindcd 9i la grefd mai veneau insPe4ii' 9iatuncL inainte de inspecfie, fiecare igi verifica dosarele pe

care le avea in primire,Iar anchetatorul fr spunea: ,,84, ia

si.retragi tu memoriul dla de acolo."

- Aveali toiugi contact cu lume din afare'

- Era un jidan, i-am uitat acum numele, alhrl decit

Banu Zaharij, atit de inventiv 9i de subtil, lncit toate iireugearl 9i se pricepea Fi sd-i cumPere Pe miligieni' La Ca-

nal 9i in inchiiori, militienilor li se fdceau instructaie se-

rioas€ se nu se lase cumPerati, sa nu se lase sedugl sau

105'107

induiosali de definufi. Dar erau 9i milifleni in care aveai

incredere. Ca si scoatd o scrisoare sau a9a ceva' Le sco-

teau pe bani, bineinteles. O datA am dePistat chiar eu inbrigada mea. Ia Virgil Economu, foshrl ministru, 9i la ami-

ralil Tdutu. Am simJit cd dupl gantier vine ceva' Mi-au

spus tot nigte delinufi de drept comun: Vezi ci igtia dinbrigada din spate aduce ceva. La Poart5, control aminun-

1it.-Am dat biigada deoParte, ca sa nu-i lind pe 6ilalfi, la

numaretoare, cinci pe rind, cinci pe rind' I-am tras pe

dreapta gi am incePut controlul. Acolo s-a gasit tot ce vrei:

scrisori, bani, tot ce vrei. Hotii sint oameni foarte inven-

tivi, ce nu politicii fdceau, ci ho1ii, 9i anume evteii erau

inventivi. intr-un timp, s-a fecut o cantind cu cartele, ca

sd nu mai aibd bani. Erau unii atit de inventivi, cd de pe

orice gantier aducea ceva. 9i aveam toti nevoie. Tiebuia str

nu-l tumam,.ce toli aveam nevoie. De exemplu, c{mdgi'

Eu aveam multe cerh dsi., de jalm, de poplin, acolo am auzit

9i eu de poplin 9i de ialm' Atit de lnaPoiat eram, ctr nugram decit de-alea de burnbac, a.iici, anerictr. Acolo m-am

iegteptat. Era, siracii, unii, care pentru mincare didea 9i

ultim; haina. Ce avea 9i el acolo' $i erau 9i haine bune,

stofd englezeasctr, cum era. $i le dtrdea Pe nimic, ca se-i

aducd ceva. Dacd mili,ranu' era ingdduitor, aiungea sd cea-

ri prin civili. Era un mililian ingaduitot unu Ghinea, care

se ietrlgea. ii explicam ce si facd: Durnneata te retragi 9i

lasd-i dracu. igi lua gi el partea, bineinfeles. Ii spuneam:

Sd-mi spui mie dacd nu-fi iei drephrl, cd pe urmd nu mai

iese nimic. A9a se fic ea ct exipele.se xoteau bani 9i se du-ceau afard 9i scrisori. Se afla citeodatd. Prin informatori'Eu le-am dat ideea cum sl formeze informatori' ,,Dile un

avantai, zic, 9i imediat formdm in{ormatori." Da'i-le vor-bitor, si vind femeile, sau pe cine au ei acolo, aga se for-mau informatorii in fiecare brigadl. Chiar 9i dintre Politiciau fost, dace le-a mers bine. Am auzit oameni care acum

spun ce au fost, eu gtiam dinainte, dar acurn spun 9i ei'La Midia, in alte inchisori, au fost, sd 9titi, ea tradat 9i la

ei. Era un general, Filipescu, care a fost tumat de fiu-su.

Ce sd mai vorbim. DacA eu pe tata il tom 9i fiu-meu pe

mine, atunci ce s{ mai vorbim? lar asta, pentru promisi-uni, pentru cA s-au fAcut nitte promisiuni, i! daq ifi fac,sau eliberarea mai devreme, Asta a fost marea tentalie.Asta a fost comunisrnul: a al.ut nevoie de oameni sadici.A avut nevoie, Fi i-a creat!

- Sint scene la care ali asistat in inchisoare 9i vi ob-sedeazi?

Nu intelege cuvintul.

- Sint scene la care vd gindili gi care vi fac rAu?

- Multe, doamnd. De ce v-am spus cd trebuia si fiu in-tr-o chilie, sd stau singur? Am fdcut cea mai mare prostiece m-am insuat.9i-am gdsit-o 9i pe arntuita asta, carc mi-afost miltr de ea. Mi-a fost tare miltr de ea. M-a ascultat caun ciine credincios .si a stat lingi mine. A fost sd mor acu-ma, ea s-a chinuit pe tos, pe o saltea, ca si mi lase pe minesE mi odihnesc. $i md gindeam clnd nu dormeam: oarede ce s-o d nui fiinta asta cu mine? Eu stau aici in pat, tiea se chinuie pe jos, ca sd rre hse sd me odihnesc. De citeori am fost eu bolnav. Ce am fost mai mult bolnav. Ammuncit 9i am impins-o gi pe ea la munci. Fiindcd mi-a datDumnezeu copilul dsta, pe care trebuie si-l ingrijesc.

Acum gtiu: ocolul. El nu-gi dd seama, n-o face intentionat, dar nu se poate op4 nu poate contempla oroarea. IvanStavroghin, cind se spovedegte starelului Trhon, sPune to-hrl, dar oroarea, in toatd nuditatea ei, n-o afldm nici de lael, n-o poate spune,

...Cirozd, doamni, ce vreli mai reu de-atit? Ce n-amfost un om fericit. Da' am mmcit ca prostu-aga... De-aiaspun cd eu nu mE duc in cer. Am atitea pe cap, mi-a datDumnezeu desh:.Ie. Acolo era locul meu, sd stau intr-o dti-lie 9i sd md rog la Dumnezeu plnd md ia el singur. in locsi fac averi aici, pe pimint, 9i cind m-oi duce in cer... Nugtiu dac{ o fi cer, eu sint un om atit de nenorocit, ce nugtiu ce str mai cred. Ce sd fac eu in cer? in iad, ce sa fac euin cer? in iad, str fiu ars. Mi-ar pldcea acolo. Am suferit atit.

Clinfa lui TandAre Frant este autentici. Vocea lui as-

pra nu htrd acum, urh. ln gasul lui este afta durere, incitprofesorul intervine.

108 109

- Domnu' Janddrd, iadul nu e, nu sint caz:me cu slnoa-

li, domnule, nu e...

- $tiu, iadul e aici. in inime...

- $i nu credeli cd, dacd ali povesti, v-ati utura? Vd in-treb, nu ve oblig, nu incerc se ve conving. $i nu gtiu daciv-ati ugura... Dar observali cd, de cite ori va intreb ceva

de felul dsta, incepeli sd ocoliti 9i nu ajungeli se spunef?

- Ati vAzut cum ocolesc?! Ali obsewat 9i dumneavoas-tri ci ocolesc?! E dureros, doamni, e prea dureros...

- Vd e greu sd ve amintili? Vd e greu sa revede! infa-ta ochilor? Sau str vorbifi?

- E foarte greu, totul e grcu. Da ve sPUn ce am fostfoarte sadic. Ce mai vreli, doamnd, sd spun? Am fost foar-te sadic. Aga trebuia sd spund 9i colonelul Crdciun, ci afost sadic. Ci n-a dat el cu mina. N-a dat cu mina, da' a

dat cu cizma, de gdsea dracii. El nu didea cu mina, el cucizma. Sau Draghici esta. Pii, ce, Drdghici avea nevoiesd mi ia pe mine de la celuli 9i sd-mi sPune ,,omoara-lpe-ila?" Eu omoram m om, 9i La el nu conta. Avea nevoiede mine sd mi puni sd fac aftea? Sd ma ia de acolo, se

mi ducd la Spitalul9? Nu venisem decit de trei-patru luniacolo. SI mtr duci la Spitalul central, str lucrez acolo? Elnu ttia cA eu eram acolo voluntar, lAudat, cA lucrez bine?

$i eu lucram cd mi punea el? Eram eu un idiot, doasule,eram chiar nebun. Cd 9i eu mi-am zis, de multe orl cd unom normal nu fdcea ata ca mine, 9i eu arrr zG cd aga se

manifestl nebunia. 9i mi-a perut r{u ce n-am vezut do-sarul. Dar nu l-am cerut niciodati sd vtrd ce e. Am vezutgi eu o daie dosarul meu, avea o dungi rogie pe el. Ce

o insemna dunga aia rogie pe el nu stiu nici azi. Periculos?

M-am intrebat gi eu. Pe urmd am zis, lasd-l dracu, nu m-ainteresat. Puteam sA mi-I iau, dar nu m-a interesat. Num-a interesat, nu voiam se-l citesc, orice ar fi *rjs ei acolo.

E foarte greu sd vezi nigte lucruri. Sd !i le amintegti dupdpatruzeci gi ceva de ani. Zdruncind, doamnd, zdruncindcreierii. Sd nu credeli cd existd zi la mine si nu md gi::r-

desc. Nu la tata. Mai mult la a$ii...

- La cine vi gindili mai mult ca la taia...?

- La faranigti.

- La taranistii dia cind murea cite unul, 9!i spunea:

D6 ce te-ai facut, ma, lerenist? Oameni simpli, doamni,oameni tineri. li zicea ah: De ce te-ai fecut, me, tarenist?

- De-al dracu m-am facut teranist. - Ia mai de-i, me,

fu-ar mama lui a dracu - 9i murea, doamnA. Eu eram cmdatunci, gi acum me ghdesc cit era dla de cregtin 9i de ro-man, gi cit eram eu de Pagin.

Durerea lui Jandird este mare. Cred cd sfurtem toli trei

tulbura!. Nu mi mai intreb de ce de mila celor care au

suferit in miinile lui nu pling, 9i pling de mila unui ci-Itru care se ceies1e. El is,i revini primut. i9i trage zgomotos

nasul, 9i continud:... in m-a;i intrebat de ce-i iubesc Pe tdrenigti. fl iu-

besc, partidut dsta, pentru cl au murii din Partidul Nafio-nal Tdrdnist, au murit, doamnd, oameni care sPuneau aqa:

,de-al dracu sint prfist". Eu nu gtiu ce culoare ave!, euva spun - ti din nou divagheazd, gi-l inleleg acum: e ca

9i cum s-ar ridica din iadul propriei remugcdri, la supra-fa,te, pentru o scfftl respirafe 9i pentru a putea cobori dinnotr, sd mai aducd o rndrturie. El gtie cd acum facem o trea-

bi. Cind spune o treabd, are acea hoterire teribild, oarb5,

pe care o punea gi in rdu probabil. Este in efortul lui de

i mirhrrisi o mare moralitate, de asta sirrt sigurtr. Are voie

sd-gi tragi suflehrl, inainte de a continua. Are voie 9i dace

n-ar mai avea nimic de sPus.

...Pot sd vI spun, asta Poate sd ve sPune 9i rnama luiQuintus, 9i a lu' nu gtiu cine, care e liberal' Liberalii n-au

fost torturali. N-am avut nici rm liberal torturat, 9i de-asta

nu-i iubesc. De ce dgtia invali... comunismu 6sta. '. Dacd-l

vedeli pe nenorocitu ista de lliescu, cd ata Pot sd-i zic, ali-fel nu pot se-i zic... El are ce are cu talEnitfi' De ce irnpo-

hiva lor €stre, v-aF htebat? Eu am vtrzut !fuAnis.ti, doamne,

gi gtiu. Nu vreau str fac politici, nici un fel de politici, dar

am o stimA pentru cei mor,ti. ME intrebali cum a fost?

Vorbele lui landdri se privdlesc ca bolovanii. Acum numai este marturisire, este profefie:

L10111

...Toate au fost foarte grave. Cruzimi, cruzimi, afard din

cale. Dacd dumneavoastrd spuneli ci la noi nu s-a dat car-

ne de om... N-am ttriat came din oameni, sd le d&m la

Silalli, dar a fost greu. Torturi mari. Nu se poate vorbi' Eu

v-am spus doar adt' Ei n-au venit cu rizbunare, dar ei, co-

mun4tii au ce au cu nationat-terdnis. tii. Eu cind m-am dus

h casa h behinul dsta... Primul, eu m-am sPovedit in casd

la un invAtetor. Era de fa!5 9i el, 9i nevastA-sa Tdrinistuldsta, Joian, pe care-l persecutam in '46. Amindoi, invi!tr-tod. La ei m-am dus sl le spun. $i el a spus: Mi, Fran!'

md, dacd ar fi toatd lumea ca tine, ce bine ar fi! Altul' dacd

era rm rduvoitor, Putea se sPune orice, sd nu rrri asculte,

dar m-a ascultat' La el n-am simlit privirea schimbatd,

n-am simlit o raceaH, o rautate. De-asta ii iubesc" ' Dar

ei nu vor rdzbunare,9i ar trebui sd vrea- -. Ar hebui si vrea'

Pe urmd am venit la dumneavoastri. $i se irtoarce sfios

cdtre profesor.Care, dupd ore ti ore, vorbegte, Pentru Prima datl'

- Pentru mine faptul ci dumneavoastrd v-ali ridicat

din ciderea asta, la nivelul de a trece peste Prmctul cdtic,

s{ ajungeli sn vre! se mtuturistL este o faPtii clegtineascd'

Maiturisirea este o taind cregtind, Fi eu sint cregtin' Faphrl

cd ali reugit si face! acest lucru, str sPuneli ce mi-a;i spus

afunci, este extraordinar de imPorhnt, iar durnneavoastra

rdminefi pentru mine un om mai rnoral decit muti altiicare n-au avut nevoie se se ridice, ce nu au cezut' Pmtruci a te intoarce de pe un drum rdu este mai valoros dedtdaci n-ai mers pe un drum rdq ci mergi pe cel brm de la

inceput.FianJ Jandlrd il ascdte cu resPect dar scePtic:

- Pmi la caPat se melg, n-am mers. Se putea inlimpla,

la mine, sd merg pina Ia caPet. Dacd nu se intimpla si md

ia tata la el, se aiung sd fac nenorocirea care am fecut-o,

daci nu fdceam nenorocirea care am ficut-o, si-I omor pe

el, eu mergearn pe drumul lsta lnainte, 9i eram foarte ne-

norocit. Nu se infelege prea bine cum ar fi fost mai ne-

norocit decit este. Nenorocit la el irseamne criminal? iIintreb.

- Da, imi rdspunde. $i a fost bine cd m-am oprit. Da'a fost in timp... Pentru ce am fecut rAu, 9i mai incolo amfecut du mult. Dar clt aveam sA fac de rtru, cit de rdu a9fi fecut, dace nu ctrdeam, dacd nu-l omoram pe tata gi numd aftmdam dintr-o date! Fdceam poate cit a ficut neno-rocitu dsta, de Ceaugescu vorbesc, sau Dr5ghici, sau Ni-colschi- Fera se m5 gindesc la ce fac. Cd am ficut 9i agadestul...

OCOLUL

.Grut lli este tie sd izbeFti cu Piliorul ln tepuFe."

(Fnptele Apostolilot, 9, 5)

Se intimpla ceva curios, intr-adevdr, cu ocolul acesta.

Aproape ce renuntasem sd-l mai ascult. Me asiguram dincind in cin4 cu discretie, cd rolele reportofonului se ix-virteau, degi mdrturisiJea aceasta, pe care el voise &o face,

incepea si-mi semene a egec. Din partea mea, aproape onecuviinld, iar din partea lui, o incercare nereus. ite de a fialtceva decit era, inevitabil fatal un om care feptuise cri-me. Felul cum povestegte cd ii intreba mereu ,,care e9ti, md,din Giugiu?" Pentru omul capab se fdptuiasca aseme.nea crime ceilalli nu existl, spr.rne Soljenifn. Existtr doarel irsugi. $i cei din acelagi loc, acelagi singe, aceeagi fami-lie, ca un alt el insuti. Cei din Giurgiu. Cel mult ei sint cagi el, oameni.

Venisem pentru cd profesorul mi-o ceruse. Pentru el,faptul cd pe undev4 prin sh'afundurile neumblate ale Friitraiette cineva pe care-l incearci sentimentul cdintei eraun motiv sulicient si te roli la patru dimineala, se strd-bali in preistorice tramvaie cartierele cele mai sordide aleBucuregtiului, s&.iei un bilet pind la Ruse, ca sd cobori inoragul dsta de frontierd prifuit 9i murdar, plin de figurisuspecte de traficanti, qi sd-l lntilne*i.9i, da; dnd il vSzuse,

omul ii spusese: ;,Afi venit in fine, dom' profusor. Credeamcd m-ali ldsat gi dunureavoastre balte." Or, profesorul nue omul sd lase pe cineva baltd. 9i nu numai pentru ce nuexistA iertare farf merhrisire, cum lmi spusese, cregti-nette. Dar nu edst6 mfuturisire autentice ferd cdinti, ,,iaromul dc€sta se ceiegie, doamn{". Ei bine, ca sd vld Ceinp,d{dusem eu fuga. $tiam ce nu era treaba mea si primesc

113

mdrturisirea cuiva gi sa iert Pe cineva. Nici mdcar str par-ticip, sau sa asist la iertarea cuiva. Tieaba mea era si scriu'Credeam, ca gi profesorul, cA remugcarea inseamne sal-vare. Dac{ in vremurile gi locurile noastre triia cineva pe

care.l incerca sentimentul c{in}ei, irseamne cd eram sal-vati. Nu iertarea era aici in joc, ci renaqterea. Profesorulspune c{ nu existd nici rcnattere, nici revenire la vialn fdrlceint5" 9i mi se pnruse, ca gi lui, ca salvarea noastre, cumvenise pine atunci de la arhangheli, de la monarhul lu-rninat, de la victime, de la tineri, trebuia sd vintr de la untorfionar care se c5iegte. $i intr-adevdr, se ctria. Ca ln fil-mul lui Abuladze. Vocea lui, aspr6, metalicd, unmri ld-tratt, ca gi cum gi-ar fi smuls-o din piept cu efort, in rafale

scurte, era aproape de strigat gi de urlet. Nu exisci cuvintepentru marturisire. Pentru merturisirea intreage. Nici nupoate fi ficutd din cuvinte. $i acolo, in filmul lui Abdu-iadze, ea era un urleL un blestem de sine 9i un gest. lmiirLchipuisem ctr e ugor se smulgi din mormint un cadarrm,gi siJ azvlrli urlind in prdpastie. Nu este a9a, fiindca tuirsugi egti acel cadavru. Celuld moartd lingi celda vie, inacelagi trup, pind-n vhful degetelor, 9i pinl la ultimul firde pdr. Unde-i Saul, 9i unde-i Pavel, aici? fi ce caut eu inistoria asta?

Fiindci nu-l mai priveam 9i nu-l mai ascultam, omuldin fala mea devenise 9i mai incoerent. Venise din nou mo-

menhrl greu, oroarea muta, fere cuvinte, 9i din nou se in-virtea lnnebunit deasuPra amintirii, a imaginii aceleia de

nenumit, pe care totugi el voise s-o numeascd. Ca o Pd-mejdie, ca un abis, nicicum ca o salvare. Prne scaPd dinnou gi se indeparteaza, in cercuri din ce in ce mai largi,de prdpastie. Degi se vede ch nu cu voia lui face ocolulesta, cd el se petrece incongtient. Nu uite de ce-am venit,qi cd el m-a chemat, nici in momentele cind, involuntar,se indepdrteazi gi se indreaPta spre zone mai calme. Ca

sd revintr apoi, cu lacrimi in ochi, cu felcile incle9taie 9ichipul congestionat, rostind o scuze 9i redevenind incoe-

rent. gtiu de-acum cl asta va fi toate mtuturisirea lui: cise va roti, se va roti, irx cercuri strinse deasupra abisului

Ll4

gi tot ce poate face este sd plonieze din ci:rd in cin4 fulge-

rdtor, sdprindi ceva, din zbor, 9i sd se indePerteze aPoi,

din nou...

- . - .Erau nigte tehnici care sd te innebuneascd. I€ trans-

miteau prin dgtia care ne inspectau. Era un sistem, ata se

zice cd era. De exemplu, pe prefectul Gabriel Marinescu

nul ltrsa sd doarml. $i noi foloseam metodele astea cu

nedormitul. ,,Ce faci, m{, iar dormi?" Vd dafi seama, erau

patru patud...Doar atlta am salvat gi eu, un om. Ce mulea' Dar nu

i-am spus, sdracu, cd prindea ofticd. El sPunea Peste totctr s-a descurcat. Nici nu mai finea minte. Nu mai avea nici

memorie. Nu mai retinea ce s-a inflnit acolo cu mine.

-Unde, aalo?

- La psihiatrie. A fo6t dezastru acolo, doamntr' Mi-era

mild de el. A fost dezastru, ce btrrbat frumos era, Prezen-tabil, luase o fati de bogdtqg, avea un local aicl ,,Dunirea",i l-a luat. ,,Nea Miticd, si nu-fi dea igtia nirric, cd ai fost

impotrivi?"...To! s-au lepldat de ei. Asta e. Ei au sufedt,

da; toli s-au depdrtat de ei... Puterea actuald Putrea se face

ceva mai bine. E foarte nePutincioase. Eu m{ agtePtam la

mai mult, adicn, dnd am venit eu la dumneavoastrd, duPtr

alegeri (se intoarce sPre Profesor), in '93, alegerile fuseserd

in rnartie '92, 9i am vezut cd nu se schimbi.-. Dacd nu se

schimbh nimic, zic, ce se mai aqtept se vind cineva si md

intrebe, md duc eu str le cer sI me trage h rtrsprmdere. Cicineva trebuie tras la rtrspundere, nu? Dar la cine sd mtr

duc? Tot la ei, care m-au nenorocit? 9tiam, ca am fost la

o seclie aici, delegat din partea Aliantei civice, m-am dus

prima date gi am dat bani, dar se foloseau nigte idiog de

6ann mei 9i ai altuia care era cu suJle! ctr mai erau 9i alfii.Am dat la bani, am dat magina asta, am zdPtcit-o Pledndpdn sate, Fi cittr benzind am bdgat in ea!

- Ali activat in Alianfa civici?

- lnfi am linut de tdrenigti, dar cind am vizut ca acolo

s-a fdcut un focar, am plecat. Nu mai puteam sd-i inghit.Fura bani. Eu spun ce s-a intimPlat aici la Giurgiu, nu inalta parte. 9i am plecat la Alianld'

115

- Ia Aliantd se gtia cine ati fost?

- Da, oricine gtia. Dar nu le-am perrnis sA md bage inconducerc. $i la PN.!. voiau sI md bage ix comitet. N-amvrut. Nu me scofi pe mine in fari, dacA pot sA fac ceva,fac, dar nu te duci in fate cu un trecut urit.

- Afi spus inainte cd v-a!i dus 9i la unii dintre fogtiidumneavoastre... colegi...

Nu gisesc cuvintul potrivit. n gdseqte el, prompt 9i firesfiald:

- Da, dintre torfionari, ca mine? M-am dus, da. ,,Haistr mdrturisim, mtr", am spus.

- $i ce v-au spus?Mi-au spus ,,Ce, eu sir:tt nebun ca tine?" Cd eu eram

nebun! ,,Am copii de crescut, feceau, vrei str-mi ahmg co-piii, s{-mi plece? Fugi, md, de-aici, mla zis altul, cd seintoarce roata." Asta are o fermi de porci. A avut-o ti incomrmism. Dar gi eu am trdit bine in comunism. M-amdescurcat. Toli pe care ii aud s-au descurcat. De exemplq6sta avea o sutl de oi. - Ne-am descurcat bine tn comu-nism, zice. - Bine, mtr, zic, da' erai de acord? - Sigur,mtr, ce mi-a fdcut rnie comunismul? - Md, Vasile, md,Nicolae! lntii i-am luat pe 59tia din Giurgiu. E unu, fataprofesoari la Bucuregti. - Crnd o auzi fie-mea, zice... Euvreau si mor pe pema mea-

- Fiica lui gtie ce a fost el?

- $tie, cum sd nu gtie ce a fost?

- Copilul dvs. gtie?

- ...Ce am fecut eu acolo, nu. ttie un singur lucru. Cil-am omorit pe tata. $i aia, cind era el la 14 ani a aflat dela copii. Am inceput atu4ci sa am mustrlri de congtiinle.Imi pArea rtru ce l-am fdcut. Locul meu era sd fiu intr-ochilie de mindstire. 9i asHzi regret ce l-am fdcut, 9i ctr nusint acolo. Poate acolo era locul meu..

- Eu nu cred.imi scapi, fdri voia rnea, aceastA declanFe. Asta mi-€ste

clar. Locul lui era in lume, si trAiascd, str trudeasce ti strse chinuie, ca toatd lumea. Sd dea cu piciorul in lepugl 9i

\16

sA-l doari. SA simte prin copil ce e durerea 9i ciinp. intr-ochilie ar fi fost prea simplu...

- ...intr-o chilie era locul meu. Dar e greu. Nu se maipoate da inapoi. Sd iau firul de la capdt, a9 lua-o acum,ag gti ce sd fac, dar cum s-o iau inapoi?

- $i ce i-a!i spus bdiatului?

- N-am putui sa-i spun. Uitali, mama, traia mam4 cegi ea me inderrurase. ,,Si-i dai in cap", imi spusese cind obdtea tata. Cind eram copil de trupd" mi indemna: ,,Cindcregti, se-i dai in cap, cd m[ chinuie." Are gi ea partea ei.Cmd am venit o date in permisie, voia sa-l omor cu ba-ioneta.

- Deci ce i-a!i spus copilului?

- $tifi, doamni, e greu se-i explic. De multe ori. clndam o iegire - aveam cite o iegt€ cind era in liceu, 9i mama:Uite, Iti dd in petec, ca ta-su. Lam bdhrt o datd, cu cureaua.

$i mama: Uitg are aceleagi simptome, tot iegirile alea...Md controlam, dar aveam iegiri de nu md puteam controlatotdeauna, pe moment, atunci... DacA am fAcut atuncipasul ila, acum mereu cind fac ceva, zic se ml controlezun pic. Acum, zu cred ce mi controlez totuti. Zc ca e virst4nu 9tir.1 dar vid gi oam€ni carc in tinercle au fost... 9i acumnu se pot inlelege cu copiii, nu se pot lntelege. E mai rduca in tinerele.

L mine este ceva schimbat. Simt eu ce e ceva schim-bat. M-a schimbat Dumnezeu. M-ar fi schimbat mai multdar la mine este banul. Nu rmunf la el. $i gtiu bine, ci amcitit 1n ctu'i, averea trebuie ftrcutd in cet nu pe pimint.Cum pot eu str md simt credincios? Ce credincios este ehcare merge la biserictr, da e cu gindul in altd pade..- Aiciintervine profesorul, pentru a doua oard.

- Asculta, domnu' Jandtrri, daci il cigtigi cinstit 9i-lfolosegti cinstit, banul nu este oprit. . . Iar dunneata ai uncopil bolnav, nu poti sd te duci intr-o chilie. Poate cd Dum-nezeu a rinduit si tragi.

- $tiu ctr fac banul cinstit, cA muncesc de-mi vine rdu.Uitali, eu Fi acum sint cu un briu pe mine, 9i trag ca ne-bunu. Dacd ag face un lucru necurat, ce s-ar zice? ,,Uite-l

117

p-Asta, pdi voi 9ti!i cine-i ista? Cine-a fost el?" Eu caut str

am o moralitate cit de cit. Cit de cit. Dar m-am mai scd-

pai. $imi pare r5u. Cu bdiahrl meu. Daci nu-l bdteam, dndmurearn, ar fi zis: Uite, tata nu mi-a dat o Palmi. ,,Acumo sd spund: A fost rdu."

* Nu ve gesili totugi nici o explicaiie, in indemnurilemamei, ale acelui Pavel 9tefan, in copildria nefericit5?...

- Nu, ce explicafie s{-mi glsesc. O iertare, o scuza?

:-- Da, si spunem...

- Nu, doamnd, ce explicalie? Uitali, este aici, r'rn !i-gan. Un exemplu triit aici in orag, de mine. O fanilie de

tigani destrdbdlati. MA-sa, intr-o Parte, destrdbdlattr, ta-suin alta, lucra cu mine, a lucrat zidlrie cu mine, n-avea cinesd se ocupe de copii. $i, pe la 14 ani, bdietelu asta, e mareacum, are 9i el vreo 50 de ani ;i copii mArigori, la liceu,venea: ,,Md prim.ifi 9i pe mine Ia lucru, sd fac 9i eu bani?"CEra cildirile cu mortat ii mai dedeam eu cite zece lei,cincisprezece lei, lua caiete, lua ce-i trebuia, si invefe, nul-a invdlat ta-su nimic, mi-sa. Respectuos. Chiar azi imispune: gtii ca de h mata am eu ceva educafie? - De ce,

mi, de la mine? Ce educalie? De lucru, poate Nu-l maivizusem, nu-l mai cunogteam. O dati mA duceam la Bucu-

regti, la spital, bdiatul meu era internat la Colentina, 9i ilgdsesc in tren, cu diplomat, zic: ce linutd, ce elegant, gi-l

vdd cd md salutd. - Da' de unde md cunogti? zic, 9i-mispune de unde. Intru in vorbi: Ce treab6 la Bucuregti? -Pii, zice, arn un proces cu Fructonul, - Pdi ce treabd aitu cu Fructonul? - Pdi, zice, sint consilier juridic aici. -Bravo, mtr, zic, ai fdcut Dreptul. Ma-sa fugise la Bucuregti,

luase un co9ar. Ia spuneli-mi durnneavoastrd, acum, dac5

asta avea educatie? De unde educalie la Asta? Cd gtiu cisociologii dgtia, filozofii, psihologii spun ci de Ia familiee tot. Chiar dacA rni-ar spune cineva cd la Drept intri ori-cine, uite cd el a intrat. Deci nu e educafia.

$i din nou, aceeagi expresie chinuittr, tot desPre el vor-begte Fran! TandArd. Vrea sa spunA cd nu mediul explic5drumul pe care a luat-o el. 9i tot profesorul ii alind sufe-rinta:

- Domn' TandErS, mai sint 9i minuni aqa, inexplica-bile, dar in general, cind ai acasd, copil, cdldura gi iubirea

familiei...il aprobd mai muli din politele:

- ExistA ceva Pe sistem nervos, aga simt eu... CopiiiAgtia, aurolacii, caplttr ceva, o liPsd, am trAii-o, o 9tiu, liPsa

de cdlduri sufleteascd, ce el vede 9i traiegte un an, doi, cittraiegte, intr-o ambianld sElbatictr, nu mai e uman 9i rd-

mine infiripat in el, 9i el ia, Peste tot, tot ce e rdu. 9i rAul

Asta unii il eliminA foarte greu. . Unii se pot debarasa de

rdu. Eu am experientA Pulina, dar din Pu.Lna exPerienld

pe care o am, din cazwile pe care le 9tiu...

- Dumneavoastra, dupd inchisoare, dupd ce-afi fdcut

ce-ati fdcut, nu ali vrui sd plecali in alt ora9, in alta Parte,sd vd pierdeli urma, se vA ascundeli?

- Nu. De ce sA md ascund? De oameni sd mi ascund?

Eu caut oamenii. De Dumnezeu nu poli se te ascunzi, zic

eu. A9a zic eu...

- Sint mulji oameni care au fdcut ce afi fdcut dumnea-

voastri gi se caiesc acum? Care ezita str mfuturiseasca de

fric6, dar le pare riu?

- Nu. Nu sint- Eu am stat de vorbtr cu ittia, 9i oricare

ar spune: asta e nebun. Oricare zice cd el e in firea lui, 9i

eu sint nebun. Nu gtiu, dar acuma, ca si iau un camet de

gofer, am dat un test Psihologic, exista un examen. DacA

n-ag fi capabil si-l iau, inseamnd cA a9a e, cum spun ei'..Cei implicafi md fac nebun. Cei neimplicali au spus: cumnebun, md, cd poate conduce o magind, a Putut sd con-

struiascd case, sd lucreze duPa o schifd, dupd un plan,pAi, zice, unu care e nebun invata tot. A cre9te albine, cA

ai pasiune, ci n-ai, trebuie sa cunotti meserie, trebuie sd

ai carte, e o meserie foarte grea, trebuie sa ai simt, sim!,domnule. Dar cum am trecut, am cautat sd cem aici, am

vizut Fi am cemut. Am facut analize. Au fost noPfi in-tregi cind am fdcut anallze, nu dormeam, avearn insomniicumplite, ce trebuia sA fac, ce am fAcut, am v6zut ti eu lu-mea, cum decurge, eu nu gtiam. De aia, 9i daca mi iniurdunul tindt eu nu ma supAr. Nu gtie ce face.

119

I

118

- Poate dupd ce n-a!i mai treit bine, ati inleles ce atifdcut?

- Am dus-o bine in comunism, pentru ce am a!1:t re-lafii. De mine nu se putea nimeni atinge, doamnd- Clnda venit Ceaugescu aici, s-a spus de mine cI sint dejist. Daraveam tupeu. Md duceam la ei, mai ales la Pavel, atunci,m{ duceam la primul secretar. Nu-mi dddeau voie sd lu-crez ziddrie, cd nu pl{team impozit, 9i spuneau ce mi bagdla evaziune fiscald. Md duceam la Bucuregti, gi se telefonaaici, ii eram scutit 9i de timbru fiscal.

- Cine vtr scutea?

- Partidul, prin Ministerul de Finante. Dupe ce amdevenit producitor particular de miere, nu phteam im-pozit, printr-o scutire telefonici, aga, sau in plic.

- Pentru ce vA scuteau? Pentru serviciile aduse?

- Eu le spuneam ce am netezit calea partidului. Amspus: Aici, unde ai ajuns dumneata pe fotoliu, domnuleprim-secretar, aici eu te.am pus,

Nevasta mea a avut o sore care inka in cas{ la Lina Cio-banu. Noi n-am arrrt lipsuri, cozi, in comunism. pe Dianeierau magazinele Comitetului Central. Cind mergeam laBucuregti, ne intorceam incdrcafl. Sora ei a fost femeie deserviciu fur casa lui Lina Ciobanu. Deci am dus-o bine incomunism. Dar n-am votat niciodati cu ei. 9i tot neamua votat dupl mine. Le-am spus, nu ce-am ficul dar le.amspus cd am gretit. Ctr am f{cut gregeli mari, nu cu toateamdnuntele.,.

Din nou se apropie de locul pericolului. Din nou dd cupiciorul in teprgn, Fi-l doare. Curd repet5 rar: ,,Nu cu toateamdnuntele", ochii i se inrogesc, ca de efort, ca 9i curn arridica o greutate de ios.

- Nu cu toate arndnrmtele. N-am putut. Nu existe omcare se nu ascundA ceva: gtiu cl Dumnezeu tot md vede.Bine ar fi, cirnd md spovedesc, si o fac cu tot sufletul, nucu tum{tate4 sau un sfert, sau trei sfertud sau se pdstrczo zecime importantd. Normal e cind te spovedegti, sd intricu sufleful curat in rai,.. Eu nu cred cd mi duc in rai, n-amcum sd cred, vreau eu se fiu curat, cinstit, dar nu cred.

120 127

Vndeam miere pe piale, 9i i-am spus nevdste-mii,lntrca_bd cite unii, sdracil: e miere naturale? Cu ce si_|i dovedesceu? Ia-o gi du-te undeva la analize. Slnt oameni bolnavi,gi lumea e hoap, falsificd. Am oameni bolnavi de sidacare vin la noi. Fac ce pot, dar nu cred eu cd penku mineeste raiul.

- $titi parabola cu cei doi dlhari? intreabd profesorul.

- I ;!", dar e prea pufin asta. E prea putin. Existaaceastti cale a marturisirii, de care a1i vorbit dumneavoas_trd, domnu profesor... M-arn dus 9i sd me fac evanghe_list. Adventist. 9i cind am vdzut, minciuni, minciuni] Euvoiam sd md duc predicator. Cmd eram mic cirtam in co_rul bisericii. Avearn religie cind eram mic. Aveam o reli-gie. Eram credincios cind eram in 9co al6. Sptneam Tatdlnostru. De multe ori plecarn ftrd un ban de acas{, 9i giseampe calea feratit un leq cind mergeam la bisericd. f,aica rni_iarunca cineva, banii. $i aveam gi mai multt cedinld, cI amgdsit bani pe calea feratd. Cite sedinte aveam cind erammic_, nespus de multd aveam. ti se intArea, incet_incet, totmai mult, din lucruri de-astea, le socoteam eu semne, cIDumnezzu are grijd de mine. Din orice se ixtdrea credinta..dsa de greu a intrat, 9i a9a de ugor a iegit! $i acum ce greurevine.,.

M-arn d"s o dati la o adunare, la evangheligti; Fraflog,a venit Pavel, apostolul pavel e printre noi. _ Care pa-vel, md, vd bateti joc de minel Eu nu am nici o calitate dinPavel, nu-l batjocodti pe el.

O vag€ adiere de plicere mi se pare cd slmt ioturi invocea lui.

- . - Nu v-a displicut tohqi ca v-au comparat cu eL nu?

fu -era tolu9i o cale prea ugoare? Si staliii sa

"e rugaliZ

$i sd vd pice iertarea din cer, a9a?Aici intervine profesorul, care spune blind, dar ferm:

- Nu. Domnul nu ne vrea smerifi, intunecari, trirti elne wea demni.

. - Spun toh'Si ctr e simplu, sd stai sd te rogi. Mai sim_plu decit sd hude$ti, sI te indoiegti,i sa nu ltii daca veiobtire iertarea.

- Nu gtiu, zice Fran' Tandera. Eu am crezut ctr, ata,Dumnezeu imi va fi mai aproape. M[ va supraveghea tottimpul. 9i sd me aiute sd nu mai gregesc, ar avea mai multtimp de mine, daci ar vedea cf, eu il caut peste tot, nelinis. -tit aga, ca un om nebun dup{ el, alery caut lumina lui. . .

- Nu vre! totugi sI vorbim curn ali aiuns la psihiatrie?

- Atunci, spre iama lui '50, cind tohrl se aranjase laCanal, intrase pe fdgag se continua la Midia, se trasase

9i la Galegu, se gtia c{ la Galegu va fi numai pentru deli-nuti, am participat peste tot la construeii, se simlea nevoiade o stmctuie....

- Deci in toanura lui '50.

- ...Au venit o datn Drlghici, cu Crdciun, cu Constan-tinescu Marin. Eu pe Jean Baciu* nu l-am vfuu t niciodatacit am fost in detentie. Asta cred cI nu s-a implicat. Dacia dat ordine el, Marin Constantinescu** a fost cu punerea

lor ln practici. Dupe informatiile pe care le aveam de labragoveni, Baciu era osptrtar, se tregea tot de la Bragov.

Era unul, Clinciu, tot din Bragov cred ctr mai Eeiegte, devreo 10 ani nu l-am vizut, mai inainte de revolulie prin'88 l-am vezut gi eram in contact cu el. A lucrat tn Secu-

ritate, bine, a fdcut bune servicii, pe urmd l-au rdspldtit,l-au dat la exteme, a fdcut nigte cursuri cu rmu, Bebe Mi-halache Nicolae care s-a eliberat, a plecat de aici, la Arad.tot prin ei, prin Teohari Georgescu, a fdcut nisje cursuride limbi, unul care a fost in ltalia, are o barbd albi, 9i de

cite ori vine, lasi cite o magini la Giurgiu, cu mine nu vor-begte ci m-a dat la Ploie9ti...

Gata, a scepat din nou. Este din nou deshrl de departe

ca sd nu mai fie in primeidie. Poate povesti coermt un epi-

sod, dar altul. Altceva decit i-am cerut eu, ti deci il Po-vestegte shins, coerent, logic. Episodul cu Bebe Mhalachgdelinut de drept comun, ca 9i el, rispldtit de partid pentru

* $eful Serviciului Penitenciare din Direcfia genemLl a laga-

relor 9i coloniilor de riuricd in anii 1950-1952.** Marin Constantinescu era un hditmct al gefirlui Serviciului

Penitenciare.

r22 '123

seviciile aduse, cu o slujbd la externe, 9i misiuni in str{-inatate.

- ...Crnd eu m-am eliberat, in 1955, am ap;rut pe ecranla Ploiegti. Lam gdsit pe Mihalache ospetar la Ploiegti, giera unll, Ceautq tot ospdtar. Un4 Fran!, care se potriveacu mine la nurne. Unu bine pregdtit, avea 9i un bacalau-reat de pe timpuri. Dactr mai trdiegte acum, ar avea vreooptzeci de ani. Auzisem cd mai fusese o dati arestat gi po-litic. Avea ta-su un restaurant acolo, in Ploiegti. $i cindam aiuns acolo, in localu ila, numit ,,Ciocirlia", ista ser-vea acolo. Mi-a spus: E unu din Giurgiu, de la tine, pe aici.Unu, Micu Alexandru, poreclit Sandu Pugtiu. Erau numaigaji de buzunare, spdrgetori, maioritatea pzfi. Cu ei eu mdcomportasem frumos, avuseserd ei de la mine multe ser-vicii. Adici le aduceam de la confiscdri mincare, de toate.Ce si vd spun, ci eu m-am simlit bine pdnhe ei, doamnd,imi pldcea lumea inierlopi, jalgonul lor, era atdgetor p€n-tru mine. Pe copilul meu l-am ferit, dar mie imi pldceau...$i zice: Aici e unu' din Giurgiu. 9a recomandat el, Petund.

- Pai, zic, asta e informator.

- Ag vrea se povestiJi despre psihiatrie...

- Stati se vedeti, ce are legiturA, se termin cu ploieg-tiul. Eu am incercat mult dupe iegire, se md angajez la Bra-gov, la Giurgiu. Nu gtrseam nimic niceieri. Ce faci la oraactuald? m-au htr€bat acolo, la Ploiegti, cind m-am inflnitdh nou cu ei, cu lumea asta, interlopA, cd nu-mi g{seamrostul.

- Deci dupi ce le-aii fAcut servicii, v-au eliberat. Cindv-au eliberat, nu v-au dat ti ceva de lucru?

- Ei imi asigurau, dar nu mai voiam eu. Voiam se mtrlin departe.

- Ce vd asigurau?

- Pei ce v-am spus. A venit o date gi m-a intrebah Ce,tu nu poti invdfa o limbtr sheind, ca eb, ca Mihalache? in-vdlam o limbA sheine ti me trimeteau peste granitd.

- Ce sd faceJi peste $anitA?

- Me trimeteau acolo, str lichidez pe tnu,, pe altu,. Maiveneam gi-n .tarA... Nu am avut talent la limbi strdine. Da,

9i voiam sA scap. Asta e. Numai ctr nu-mi gdseam echili-bru mental- Singurul lucru bun care l-am avut este ce num-au tentat nitte bani. Aici am scdpat, cum am scapat nugtir; dar am scdpai. Aici, la Ploiegti, a fost un caz grav.Cu Aron dsta Ilie. M-am dus la el: Nea IIie, n-am bani dehotel. - Lasd, me, ctr e un hotel aici. Da'vezi, ce es. tia megtiu cd sint de la Vilcea, cu mere. Merarul. Avea o papor-ni!6. Un co9 de papurd, stil geamantan, indds, 9i le dtrdeacite un chil-doud, pe la futele alea de la hotel. - Sd nu-mimai zici 9i llie, cd sint pd.nasoale..Pd nasoale inseamni, iniargon, in pericol. - Imi zici Grigore, ci aga imi zice fe-tele. El avea buletin. Eu nu mai aveam. 9i am dormit innoaptea aia acolo. De dimineate am plecat, hai spre gad.De la piat{ pind la gar{, sI mergi pe buleva{, e o distante.Am mers noi, discufii, pe bulevard. - Me, toate treabae $ dAm o loviture buni, a zis el. Asta a fost, cd m-a ajutatDumnezeu, nu m-au tentat banii, El era om la vreo 60 deani, mai maJe, tattrl meu, ce mai, da gtiam meseria lui, deani de zile il cr.rnogteam, venise, mai evadase, iar venisein inddsoare, era periculos. Mi[ tenta, cd-mi d{duse sd mA-ninc. Avea nigte bani, dar erau pe termirate. Ata ctr a ciu-tat se me bage in cird. - Uite, impe#m. Am stat gi m-amgindil parce ceva m-a luminat atunci. M-a dus la o casie.rie, casieria centrali. Era pe hol, se dormea acolo in timpulnopfii, oameni care mergeau departre, sprc Moldov4 erauadormi! acolo, pe bagaie. El ttia ora dnd se aduceau baniila casieria centrala, urmdrea asta de doud-trei sapterrfni,turele, tot, de cind evadase, asta urmir€a. - Uite, zice, im-pe4im, umplem doue papomile, nu iei dedt de sute gi decincizeci. Nu iei altceva- Umpli doud coguri, lagi restul,eu stau pe afare in caz de ceva.

Dar trebuia ucis casieru'. El credea ci am singe rece 9ipot sd.-. 9i a remas ce, me, Nea Ilie, vedem la noapte, cesd fac, md gindeam, nu vedeam ce o si fac, mX vedeamdin nou acolo. Adevdrul e cd s-a ficut operafa. in '56. I-aprins ti i-a executat acolo, in piaJi, au fost iudeca$ in pu-blic ai termhafi. A fost o hagedie, eu mi-am dat seama.

$i ce-i tenta;ia... Eu am avut oferte multe, dar tot iigodii...'124 725

Nu-mi gdseam echilibrul nintal... ftepasem. scapasemgi de la psihiatrie, mA ferise Dumnezeu de prima tentatiemare, cu banii, de la Ploiegti, da nu reugeam sd-rni gdsesclocul. $i cinrd plecasem de la psihiatrie, gtiam cd trebuiesa md Hn deoparte.

- Aveafi un dosar, o figd de bolnav psihic, cind ati ies-it?

- Nu aveam a9a ceva. De unde si am? Poate era undosar. Eu fdceam cursele astea inhe psihiatrie gi inchisoare,treceai mereu prin Vdcdregti, dosarul rdminea acolo, darde multe ori nu era nici un fel de dosar, era o hirtie oare.care, o adresi, n-am citit-o niciodatd. Cine mtr irsolea oaducea cu duba, o ldsa acolo, eram inregistrat cu numi-rul, dar nu dosar. Aveam poate o fisd. Tomorug gtia ce ecu mine. lmi zicea: Mi, miine ili fac o punctie. Md inflneape holuri gi-mi zicea: Md, miine te trimit la o punc'ie. Laplecare, cind pleca, fiindcd eu eram pe coridot nu eramin celuH, in timpul ";lei, doar sear4 md inchidea sub cheie.Ziua, doar dacd intervenea ceva, undeva, mtr scotea, daraltminteri nu. Tomorug gtia tohrl despre mine- ,,Miine ostr-fl fac aia. aia", dar.nu-nri fdcea nimic. Cred cd-mi scriatot a9a, de formd, ca se aibd el acoperfue 9i o fi55 de obser-vatie. Dar n-am pus mina nici pe aia, niciodate.

- Credeli c{ ei, doctor4 vA socoteau nebun?

- ...Nu gtiu.

- Ei gtiau ce faceti acolo 9i credeau cd Securitatea sefolosegte de un nebun in treburile ei murdate?

- Cred ci ei is,i inchipuiau ci execut tohrl mecanic. in-tr-trn fel, asa 9i era. Dar, dacA Ftiau ca sint nebury de cemd Hsau str fac? Spuneau: Md, vrei se-i faa torpiiajlui$tef6nescu?

- Ce esle aceea torpiiaj?

- Electrocutare la tdlpi.Tiebuie si nu manifest nici o surpriztr. Si-l las sd vor-

beasce neintrerupt. Este atenL din fericire, mai pulin lareaclia mea cit la uga remast intredeschistr dupA iesAeaneauzitll a sofiei. O irnping eu, care mA aflu mai aproape.

...O datd am avut in mind o asemenea fi9d. Nu scriape ea decit: Negulescu gtefan. il cunogteam. Eu ii ziceam

,,nea Ftrnice". L-am gdsit inconttimt. Am trecut Pe lingepahi lui, dar m-a vezut sanitarul Diaconescu. Diaconescuera mina drcaptll a lui Tomorug. Era civil, dar PHtit deMinisterul de Inteme, in lipsa lui Tomorug ficea el totul.9i l-am g{sit lingd nea Finici de 7-8 ori, c{uta Poate sdlsalveze. Clnd am plecat tot acolo era-

- Cum ali ajuns acolo, totugi? De la Canal?

- Nu, fiindcn h Canal aveau ei ce le hebuia. Ia Canalvenise de la Pitegti. Cu Bogdlnescu vmisertr toF to4idtariide care aveau nevoie. Dar la psihiatrie trebuia altceva. Tiebuia gcoalli fdcuti. Trebuia unul de meserie. Care si cu-noascd psihiatria. C{ psihiatria asta cuprinde o groaz{ dediagnostice, nu e numai schizofrenia, sau paranoia, cu-prinde pAri h amnezii, epilepsii. $i epilepsiile sint de maimulte feluri. Aici, la Canal, s-a recrutat. M-a oPrit o datipe hol Nicolau Ssta de la Constanta. Nu mai gtiu de undevmeam. M-a vdzut din poartd ii mi-a zis: Vino-ncoace.Am intrat in birou la el. - Mtr, zice, am o beabi bune Pm-tru tine, tu mi se pare cd o str mai ai putin, se te eliberezi

9i ai sd ai nevoie de spriiinul Ministerului de Inteme' TU

9i a9a o sd fii o persoanA care n-o se te distanlezi niciodatilde noi. Ai str iegi la pmsie de la Ministerul de Inteme- Tuvei fi dintre colonigtii oragului Via. Aga se numea PoartaAlbA, locul unde erau executat' cei condamnagi. $i, deci,imi spune: Mtr, vezi ce o se vind un tovardg de la Minis-teru' de Inteme, si stea de vorbe cu tine. Asta o s{ fie sAP-

fitmina viitoare- Pe cine mai gisegti tu aga, biiat brm, ca

Fi ting istet si avem noi incredere in el? zice. Mai pofistr ne recomanzi pe unul? - Doruru' Nicolaq zic. nu gtiu,

domnule. Eu aveam rm bdiat din Giurgiu, unul, Nicu Mo-raru, a murit slracu', avea atunci 20 de ani, Era mai mareca mine. ft spun lu' 61a: M{i, Nicu, uite aga, aga. Era camprostlnac eh, dar il iubea Bebe Georgeru, fusese la Aradgll trimisese Bebe Georgescu la Canal s{ mai bmefici-eze. - Nu, me, Frdnlitor, nr1 ml. Chiar daci mai am zece

ani de ficut, nu md bag eu cu Agtia. Scurt, aga. Erau deci

9i dintre etti4 cu drephrl comr:n, oammi cuminfi. Suferea

de mincare, suferea de orice, nu se lasa corupli.

726

M-a dus irntr-o cameri- Acolo, ce credefi, am gdsit umrldin Buziq dsta nega de c€ este acolo, fiindce toti aga amfost, sa nu gtim unul de alhrl. Nici Ssta care a vmit, civilu',nu avea intercs ca noi sd ne cun@s.tem. Nu avea el interes,dar ce putea face? Ne-am mai qi intilnit. Deci, a cerut ocamer{ ctnd a venit civilul dsta. Trebuia sd dlm probe delucru. I-am fdcut deci dteva zile exhibifii. - Tu ai v&ut,zice, ln viala ta un om nebun pe strad6? Zj.ci -Daa, amvlzut, era unul la noi la Giurgiu, unul Dure nebunu. -$i curn fdcea, mI? Ia explicS-mi h, mie, Iti mai aduci amin-te cum fdcea? - Da, zic, fdcea a9a. Nu vi spun cd me corr-centram cum fecea dla, si fac ca el 9i inc{ ceva nlai bineca el, daci se putea. ,,Bravo, md, pii tu gtii, Dar altcevaai mai vdzut? - Da zic, am mai vtrzut pe rmul, Vasilicd.Rideam de el cird eram copii, avea nigte picioarc uite ata-Dar dla era 9i agresiv zic. Ftrcea r{u, zic, dac{-l supiramnoi- Numai dacd-l suptrram, zic. - Dar cum ficea? Darepileptici ai vdzut? - Da, sigur. - Si cum face, mi? - Ptri,face aga. - Ai putea sd faci ca un epileptic? - Pdi sigur.

- Pii, cum faci? - P{i, sare in sus, di ochii peste cap,se zbate, face spume. - Pdi, cum face spume? - Pdi inditrebuie sd adune in gurd mai mdtd spumd, ca sd dea giafar{. - Aga, md. - Unii nu fuce spumtr, zic eu, di ochiipeste cap gi atit. Nu gtiam, cd n-am fdcut niciodat{, darm-am concentrat.

- Ce interes aveau s{ facefi pe nebunul?

- Ia sd vedefi acum, stafi sd vedefi. Cd am rimas gieu ata. Ce vlea esta, me, igi bate joc de mine? Nici eu nuinlelegeam. A rdmas treaba ce vine el. Md trimite intr-ozi ca pbac6 cursa la V{clregti, 9i sn plec cu ea. De ce, cum,nu se gtia nimic. Am plecat cu dosarul. De la Vdc6res.ti,me trimite pe unde nu gtiam nimic unde. Dar gtiam cdnu md lasd DirecFa generald a Canalului sd ajwrg departe,m{ intoarc€ irnpoi. Gnd arn aiuns la Vdctuegti, el nr-a luatsd ma duci la Direcfie, pe 9t€fan cel Mare, acolo. Aveauacolo o camerd. N-am discutat mult, ce am hecut la trea-bd. - Ai venit, aa, bine, tu ai sd lucrezi imediat, cd egtirecomandat de toate Direcfia, mi-a spus tovarigu' colonelCrdciun ci egti biiat bun, mi-a spus gi tovarigu colonel

Constantinescu, noi avem nevoie de ajutoru tau. Btr, o sdtrliegti mai bine. - D4 domnule, zic eu, dar 1mde? - Uiteo sd mergi la un spital, 9. 9i, eram deja cam nelinigtit eu,ziq - O sd md ldsagi acolo? M-am gindit, {gtia md hter-neazi, zice cA am fo6t nebun dacd l-am omorit pe tata. Amdevenit suspicios. Numai cine nu e in fuea lui igi omoardpdrintele, pe mi-sa, pe ta-su, un om anormal. Ei, las cd m{descurc eu, stai sd vedem ce face esta...

- ln tl5Z-'53 se petreceau lucrurile asiea in psihiatrigdeja?

- Da, doamnd, se petreceau. De aceea, cind s-a fecutfilmul dla, la televizor, din nou am vrut str merg sd depunmirturie. Valeriu* spunea cd nu este adevdrat, si un doc-tor, Vianu**, i-a aiuns lui la ureche ceva, gtia ceva, dar nutot, a spw despre abuzuri 9i torturi in psihiatrie. Oameniiaceia pe carei aretau ei erau nebuni din bdtiii 9i din tortu-rile de atunci. Nu era mistificare. Emanuel Valeriu spuneacd e mistificare, dar nu era. S-au fdcut in psihiatrie tortu-rile cele urai mari. M-am dus la unu, Filip, cu care am lu-crat, m-am dus la unu, Vasile Ioneru, care acum a murit,am vrut str depunem mdrturie, era adevdrat ce oameniidia, care pdreau nebuni din alte cauze, erau nebuni dintorturi" 9i rdmagi acolo de treizeci de ani.

- $i deci voiau sd vA bimita acolo, 9i v-ati ingriioratcd vi interneazi la psihiatrie.

- Da, mi-a fost fricd. pe urmtr am zis. mtr descurc eu,stai str vedem ce face dsta. Zice: - Uite, vezi, tu ai se cu-notti mai multe, ai sd faci gi o gcoaH de medicind, are mi-nisterul nevoie de oameni ca tine, trebuie si cunogti boli,cum evolueaztr, sd cunogti la bolnavi, cum trebuie sA te

* Emanoil Valeriu - ziarist de televiziune, reputat pentruslugdrnicia fa1tr de regimul comunist. A lecut in lunile de dupdrevolulia din decembde 1989 un reportaj cu bolnavii din spita-lele de psihiatrie, ca si dovedeascl faphrl cA acegtia eiau inlr-adevdr bolnavi gi ce abuzurile psihiatrice sint o invenlie a opozitiei,menitl str compromittr fostul regim.

o Dr. Ion Vianu, medic psihiatru, pregediniele Asociatiei pen-tru combaterea abuzurilor in psihiakie. Trtriegte la \4ena.

128 729

porti cu ei. - Pii, zic, domnule, asta mA depdgegte, dum-neavoastrd m-a!i intrebat daca pot sA fac a9a 9i a9a, darcum sd cunosc eu la un om bolrlav? - Ai sd cuno$ti, ceinveti meserie. Tir ai irxvAFt gi ziderie, nu? Ai practicat-o?

- Nu prea. - Ei, dace ai invdtat teoretic, ai sd inveli sipractic. 9iii? Nu e departe, dace ai teorie, ai 9i practicd, dars-o faci. Aga a rAmas cu el. - Urmdtorul program care-lai cu mine nu mai e aici, ci la spital.

- Cum intra acest om in spital? Dindu-se drepi ce?

- De fapt, nu avea voie sd intre in spital. in spitalulacela nu erau vizite. Nu efstau nici vizite, nici vorbitor.Acolo nici o familie nu-gi vedea pacientul. Acolo puteaisd stai 9i gase ani, nu aveai o vizita sau un vorbitor. Ia pe-nitenciare existau. Dar in spital, eu nu am vdzut, de ati-tea od am fost, nu o date, poate de 10-12 ori am fost, nugtiu precis, dar nu exista.

Ajunsese in miezul fierbinte al povestirii lui 9i nu seoprise incd. $i nici nu incepuse ocolul. Acum vorbea daq,in fraze scurte, degi in vocea ca un tAcdnit de mitralierdse simtea uimirea ti disperarea: - O singurd dati n-amvezui o vizite.

Nu-l intrerup. Dar se opregte singur:...De 10-12 ori am fost. 9i stateam aproape...

- Afi spus in inregistrarea fAcutA cu dornnul profesorce steteati cite o lune, ce mai mult nu rezistali...

- Da. Dar am stat o datd doud luni. Crnd am spus cdnu mai merg 9i nu mai lucrez dacd me tine mai mult deo lund. [,e-am pus conditii. Simteam cd innebunesc dupdo lund. Le-am explicat pine h urme. Lui Cocog Ala, carese ocupa de mine, i-am spus: - Domnule cepitan, nu ttiuce grad avefi, nu spunea nici el ce grad are, i-am spus luinea Miticd |idic.

- Cine este Miticd Jidic?Mitice Jidic era acum maior in Ministerul de Inteme.

Dar il cunogteam, cA fusese pe vremuri spargAtor. I-amspus: Md distrugi, nea Mitici, daci md mai fii acolo. $i elimi spune - Lastr, md, cl nu mai stai mult, o ltrnd, maxim.Daci e, cauli 9i prin cineva, prin cine crezi tu, iei legituracu mine... Prin cine se iau legdtura cu el?...

- Deci, dvs. trebuia ziua sd facefi pe pacientul, adicdse simulaF cd sint4i nebm, ia.r noaptea erati folosit ca tor-

!ionar?

- Erarn folosit gi ziua, dace era nevoie. Eram gi ziuatortionar. Eu intram acolo ca pacient. Ca gi ei. krtram ca

bolnav, jucir:rd 9i cintind, sau fdcind altfel de sceni de ne-bunie, ca si dau impresia ce sint bolnav. Adictr de undeplecam, din penitenciarul de unde plecam, plecam in cizi. Chipurile, de-aia ml ducea la spital, cd eram bolnav.Tineceam prin Vtrcaregti, toi aga, in cdza. Ma cunogteau oa-menii gi ziceau: Uite-I, mA, nu mai e 6la care era, a irnebu-nit. Md cunogteau tofi. Nu steteam mult acolo, dar hebuiasd trec, era inchisoarea de tranzit. Dacd ajungeam seara,tot rdmineam acolo o noapte, cu trimiterea cl eram in cri-zd. A doua zi plecam, dar ce misiune aveam eq nu gtiaDirectia generall a penitenciarelor. Nu gtia decit o Partedin ei. Era un secret. $i numai dla care lucra acolo. gtia.

Tomorug dla, o fi in viata, n-o fi in viatd, el putea str gtie

ce este acolo, domnule. Eu nu pot si cred ctr el nu 9tia, nucunogtea, nu cred ctr el ar putea sa nege nigte treburi. Nupot sA cred. Deci aiungeam acolo. Cind aiungeam acolo,de multe ori la intrare loveam un mililian care era de ser-viciu acolo. lncepearn balamucul chiar de unde se f6ceatrierea. Era un gef gi doi subofiteri. Ofiteri superiori nuerau. Era unul care raspundea de toati seclia, dar el nuera niciodatd acolo. Iar garda se schimba sipitiminal. Nu-imai vedeai strpt5rnina urmetoare tot pe aceiagi, se schim-ba. Nimeni nu era permanent acolo. $i la VdcareFti, pe ce'lulare, rmde erau somit$ilg un ofiter de Secudtate nu fdcea

de serviciu decit 24 de ore. Crnd pleca de la unitate sa in-tre in serviciq nu gtia unde pleacd. ,,Plec la direclie." Pleca

la Drec.tia Sectrritdgii, de care apa$inea, 9i de colo primeasarcina: ,,Mergi la punchrl cutare" , . . Pentru ca sA nu Poa-td face legitura intre de!inu!. Nu avea cum de acolo. Pen-

tru ce era gi el ptrzit, supravegheat 9i spionat, de planton.$a intimplat cazuri cind nu gtia, 9i a vorbit unul la vizete.Plantonul l-a raportat cd a vorbit la vizetd 9i au trecut 9iei in celuld.

...Deci ajungeam acolo. Irnediat md bdga la o camertr,

dace nu era sanitaru acolo, md btrga 9i stam acolo. Cindvenea sanitaru Diaconescu, me scotea 9i mi blga la ce-

lula unde era de lucru.

- Ce inseamna ,,de lucru"?

- V-am spus cd intr-o celuld erau Patru Paturi. Citedoud, puse cap in cap...

El se opregte gi nu mai gtiu ce si-l intreb. De acum dia-logul nostru mi se pare indecent. Eu sint cea care pindesc

zgonotele de vase din bucitirie, senm cd solia lui nu se

apropie, sd ne audd.

- $i torturile aveau loc tot in incinta Spitalului 9?

- Aveau loc intr-o secjie speciald, separatd. Acolo, di-recionrl spitalului 9i nirneni din spital nu avea voie sd con-troleze, Nu intra decit ministrul de rrteme. Era un teritoriual Ministerului de Inteme, in incinta spitalului. Dar con-ducerea spitalului nu intra. Dacd un pacient avea nevoiede o comisie de expertizd, expertiza nu se ficea unde vo-iau dia, se fdcea unde voia directorul spitaluluL Tomoru&in fala comisiei. Dar la deginulii politici n-a fost comisii de

expertizd.Din nou se indepdrteazd.-..Era un bolrnv odati. De drept comun. Se ficeau co-

misii penhu de.attia de drept comun. Eu am vdzut cazud.Era nnul din Tingovigte. Sd zic ce re,m ce a zis el, a zis cA

e din Tirgovigie, cd e economist, contabil 9i cA il cheamiMarcu. A venit cum ar veni azi, gi noaptea urmetoare amurit. Marcu sau cam aga ceva a zis. A cerut ci are rievoiede o comisie. I-a spus asta sanitarului Diaconescu. 9i esta

i-a spus: - Da, mi, bine, o sd ai pi comisie, dar in primulrind ili trebuie somn. O se-!i face o inie4ie baiatu inaintede culcare, diseard, 9i o str dormi.

I-am fecut inieclie, 9i dimineali a fost terminat din in-

te4ia aia. Cd el lncepuse str lipe ce este o inscenare, o fars6-

Sau allii veneau, cd pind la urmd ajungeau de se dtrdeauprofefi, sdracii...

- innebuneau din torturd?

131

- Veneau de la anchetd innebuniti. 9i scdpau de acolocu zile. Adici unii nu mureau acolo,la ei... Doarruttr, PaiFtili cum veneau? Colonelul dsta, pe care a vrut se-l sal-veze Diaconescu, a fost colonel de aviatie, 9i se sPune ce

a fo6t piloh- lui Carol al ll-lea. $ti! cum a vgnit batut Pestetesticule? $i imi aratd ceva de marimea unui dovleac. Numurise, dar nu a putut el vorbi. A venit un alhr.l 9i a spus

ca o femeie este aceea care-l betuse. Cu creionul' Ii spu-nea asta sanitamlui ista, Diaconescu. Diaconescu esta erabahin. Era 9i el tot un criminal, decit ce pe acest aviatora vrut el si-l salveze. Dar gi el era tot la fel. Ve sPun ctr

era behin, pentru ce se zice ce, daci egti tin{r, faci maimulte, cd nu ai minte oi ifi mai revii la bdtrinele. El era

bitrin... De data asta imi dI fiola 9i imi zice: Fi-i-o. Deci,

fdcind pine atunci nu gtiu cite fiole. toate Pe care le-amfdcut au fost fatale. lntelegegi? N-a fost una care sA nu-tifactr efechrl. I-am ftrcut-o. 9i nu a avut efect. Atunci mi-amdat seama cd el a vmt sl-l salveze. $i dnd a fost cu sublocotenenhrl lsta" de la mine din Giurgiu Niculescu Traian,i-am spus; - Domnu Diaconescu, am gi eu o ruSaminte'

9i eu am vazut multe, dar asta mi-e mai mult ca mama,ca tat4 mai mult il prc,tuiesc, va rog, salvaF-l daca se poate.

- il salvez, dar nu aici, trebuie str plece de aicl dactr vreisd-l salvezi. - TIEbuie si plece, dar unde? - SA-l ia VACA-

regtiul. ii fac eu adres{, zice. $i ia ftrcut-o, nu el, i-a ftcut-oTomorug. Dar Tomorug m-a trtrebat de unde-l cunosc eu

pe esb. I-am spus: - E din {ia nebuni, de la mine. N€bunide-ai mei, zic, am fost cu el la Mtrrcuta. Sau Socola i-amspus, cd ttiam de acum de Mtrrorta, Socola. fimbolia, legtiam toate astea acum. Auzisern de la nebunii adevdrali.

$i Tornorug: - Ai fost tu acolo? - Da de cite ori, ii zi-ceam. - $i ce ftrceai tu acolo? - Culegeam la rogii, cre9.

team porci, 9i deastea. Fiindcd ei de mu.lte ori imi ziceau.

ai care me instruiau: Me, ai 8rii5, tu 9i cind vorbegti cuprofesoru' trebuie sI vorbegti ca nebun. Dar probabil clel nu mi-a fdcut toate analizele, str-mi facx 9i s5-mi zici,mA, e nebun sau nu e. Nici acum nu gtiu, doamn6, dacd

am fost sau nu... Pe Tomorug nu l-a interesat. De ce {la,

132 133

jidan, Mahler, a spus, saracu, Dunnezeu sl-l ierte: Ma,termine urgent cu astea, ftr ce faci gi termini? M-a salvatin felul dsta? M-a salvat, cred eu. De ce Tomorug n-a fd-cut-o? Am eu motive str cred, sau n-am motive str cred cda fost securist? Odce mi-ar spune. Sd mi se arate delinutulpolitic cu care el s-a putat ommeFte. Fiindcd putrea so facd.

Un mililan nu sufla in fala medicului. Am v6zut la Dum-briveni, la Gherla, la Dei, pe unde am fost prin peniten-ciare, nu sufla in fala medicului. Nici aici nu suflau. $iera un om impundtor... Dar chiar ata, si plece morti dela el?... Plecau la 11 noaptea mor.ti.

- Ce confinea fiola aia?

- Nu gtiu, dar mureau toli din ea. Nu ttiu. ci n-aveascris pe ea nimic. Curios e cd eu mi-am f{cut-o 9i mie, casa ved ce e, da n-am murit,

- V-a!i fdcut-o din curiozitate?

- Md 9i schimbasem, nu mai eram sensibil la nimic,la durere, la nimic. Md lnlepai h telpi 9i nu mai simteam.

$i injeclia aia, la fel, devenisem imun.

- Ce alli medici afi cunoscut acolo?

- Pe Arsene. Era morga, unde erau dugi, acolo, la Ar-sene. Eu mI duceam s{-l vid la disecfii. Md interesa se

vad... $i ii eram simpatic lui Arsene. Cind m{ vedea:Du-te, mtr, in me-ta, pleactr de aici. - Vreau sd ved crreierii,si vdd ti eu putin cum umbli matale la creier. ii ziceam

,,matale", nu ,,dumneavoastrd", dar lui ii eram simpa-tic. - Du-te, m6, la buctrtdrie, ia o ratd ti minince.

- Umblafi aga, liber, pe unde voiali? Pe la bucdtdrie?

- Luai de la buctttrrie cite porFi voiai, pasdri lntregi,noi le ziceam caralii la milifieni, 9i luam doud-trei pisdri,ci voiau caraliii str mdnince 9i ei. Seara nu plecau cu min-care la ei, cE le era frictr, dac{-i intilnegte pe drum. Se maiintimplase.

...Era unul pe care-l porecleam Pdcald. ii dddusem ogtrinl 9i, la iegirea din spital, se intilnegt€ cu unii care fi-ceau inspecfie, de la Vdcdregti. Il cautd irr servietd ti gtr-seFte gtrina: De unde ai luat asta? A doua zi n-a mai fostacolo. $i-mi spune trla venit in tura lui ce gtie ci eu i-am

ficut-o. Ah ar fi declarat cA eu i-am begat, fdrd sd gtie el,in servietd gdina. ,,Mi-a bdgat-o Nebunu', ca sl me infun-de, nici nu m-a intrebat nimic." A venit 9i Tomorug sA mA

intrebe care a fost treaba.

- Era mincare atit de bunh acolo?

- Era mincare bund, sI 9ti!. Budinci, fructe, compoturi.

- Nu zicefi 9i dvs. ca Vasile Ciolpan*, cu mincdrurile?

- Era bunt" vd spun. Deserturi la fiecare masi. Nu min-cau delinugii. Sau, care venea de minca. Este ienant gi n-amcum sd ve spun de neomenesc. Ca si nu mai rndrince,ficeam heaba mare in gamela lui. Oamenii dgtia care eraucresculi fin. .. Eu le povesteam. Chiar lui Crdciun i-am po-vestit ce le fac. Ridea ha, ha, ha, ridea cu o pofitr, doamnd,de nedescris.

- A cui fusese ideea, cine v-a invdfat?

- Nimeni nu m-a invdtat! PIi, gtiti ce spuneau? ,,Fifivigilenii gi inventivi." Eram vigilent 9i inventiv. Sd aplicmetode. 9i ei conta cd eu aplic nigte metode foarte bune.Chiar Drdghici a spus asta...

- L-ali cunoscut deci pe Drdghici?

- Da, l-am vdzut. De mai multe ori, 9i o datA a venitspecial pentru mine. Cind l-am tiiat pe dla la Culme.

- De ce ali ficut-o?

- De mai multe ori md aduseseri la Spitalul 9 9i numai rezistam, Am vrut sa scap, si md duc la drcpt comundefinitiv 9i sl-mi fac pedeapsa. Am vrut str mai fac unomor, ti sd intru la drept comun.

- Vreli sd spuneli cd, intr-un fel a9a, a;i vrut sd luaiiviala de la capht? Adictr viafa de dinainte de a deveni tor-

tionar. Pentru asta trebuia se comiteti inca o cdmd?

- Da, doamnS, da. Vede 9i el morrnitatea: viata cuivacare gia omorit tatAl nu poate fi luatd de la capat. Cel mult,din punctul acela fdri intoarcere. Ochii i s-au umPlut din

+ vasile Ciolpan, fost director de inchisoare la Sighet. A de-clarat intr-un interviu cd delinulii elau atit de bine hrinili, incitel insugi prefera se mlnince cu ei, decit acasd.

734 135

nou de lacrimi, e un fel de ndduf, dar se tine tare 9i con-

tinud.

- Cdutam sa scap, me seturasem de sPital 9i voiam sifac orice, am vrut sd-l omor Pe ila.

- Cind s-a petrecut asta?

- Asta era in'53. L-am 6iat Pe ela, Badea, profesor.

Badea era intelectual, 9i mi se pare cI ii pllcea sporh:l' Fi-cuse in tinerele box. Era bucuregtean. Attia m-au bagat inlanluri, au sesizat imediat Ministerul de Inteme 9i urmaca peste patru zile sa md duca iar la SPitalul 9' Tot la SPi-

talul 9, unde nu mai voiam eu sd ajung!

- Cum s-a infmplat?

- El a spus; Bd, cu mine nu-ti merge cu nebunia, tis-a dat la mine. Am fugit repede, rni-era teami, chiar dace

avea aproape cincizeci de ani, dar am fugit. Mi-au dat ni9-

te holi un culit, zic: Pe dsta il mininc. Nu conta la mine,zic: ,,il omor". I-am sarii in sPate 9i i-am Perforat PhminuL-au dus la Constanla, n-a murit. L-am intilnit dupd aia,

9i gtiu ce n-a murit. Dar s-a auzit pind sus,9i a venit Drd-ghici. ...Cmd a venit i.ia au strnat goama, primirea de gmeral. Eu eram in nigte carcere- Chiar in carcera unde fusese

chpitanul care murise in sirme. Care dnta Zdrobite cdtute-..

Era acelagi comandant losiPescu, tot acolo s-a intimplatgi moartea lui eh, nevinovat... Intrase la carceri fiindchscrisese un memoriu. Pe urml il intrebase pe comandantdaci gtie margul Zdrobite cdhqe... ii eq exact i:r aceeagi car-

cerd. Stiteam acolo ti am auzit goama care dddea semna-lul st se facl primire de general.

El, Dreghici, le-a cerut se oPreascd imediat goama 9iraportul. El n-a venit sd inspecteze, a venit pentru mine.

- Ce-i cu goama, ia terminali. Ce-i cu dsta aici? Eu eram

chiar la poartd. - Ptri, zice, e nebun. L-a tdiat Pe eh. -Pii, ii zice lui Iosipescu, tu ar trebui sA fii in lanluri aici,cd el este bolnav mintal 9i tu il lii aici? L-ai bigat 9i in lan-guri? ii spunea astea lui Iosipescu. L-a terminat. C6 de ce

sd md lind pe mine in lanlr:ri. De mihe , zjce, Bafa, cu pi-ma curs, il trimif la spital. Cind am auzit eu, aoleu, maibine md trimitea la Ai;d. Decit la spital' imi venea grerl

domnde, incepusem sd nu mai pot. Lucrasem gedinle mul-te, gi nu mai, acum me gindeam cum sd scap. Acurna, mtrduceam acolo, ftrceam rdu, gtifi, deveneam 9i mai riu, maiagresiv nu md potoleam, nu gtiu, poate eram pe punctulde a irurebuni. Nu mai puteam, se indrigostiserd de mine,mergea treaba bine acolo, cddea cadavre acolo... Cred cd

in xhimburile alealaltre se murea mai pu$n... Nu gtiu dacd

murea mai mult sau nu. Eram ir schimburi. Nu rdmi:nea

nimeni acolo. Se lua 9i nu se cunoFtea unii cu alFi, n-aveacum. Decit simfeam, dacd mililienii erau aceiagi, simleamca sintem tot noi. Daca o zi, doue se rotea, se mai nimereasd auzim: ,,Era biiat bun dla de era planton. Cum il che-ma?" De multe ori veneam 9i cu numele aiurite, nu le spu-nea corecL sa-mi spuna Tandfud Fnn'. Imi spunea altnurne, sau nu 1m nurne, ci un numir. Erau nigte chestii cindgi ei remineau tresnili. Atunci cind m-a chemat Jidic dla,ce-am zis - Nu mai pot nea Miiice, se starl nu mai Potsi fac nimic, n-am condifi. - Pdi, de ce? - Uite, bre, noagtea, am nevoie Fi eu de aer, 9i ei mi lin acolo cu un nebunde.6la, acolo, mai bine stau la Aiud. - Pei, bine, md, nu-Fbagd sdndtogi acolo? - Nu, bre, ii gisesc bolnavi. Eu nuspuneam, 9i el se ftrcea cd nu gtie. Nu erau botnavi, ci b6-tuli, ti se vditaq ei nu mai gtiau de ei, nu puteai se dormi.ci se viitau. Cu dgtia care veneau mai incorytienli, maiin agonie, era rnai bine. Dar cind veneau ag4 mai congti-enii, era mai greu. Ctr erau cu vdietdturi, cu gemete, du-rea, il durea, cu oase rupte, cu unghii smulse,..

Ceea ce poveste9te Frant Tanddre, cu vocea lui asPra,

line parcd de un vis cogmaresc. El descrie acea lume, fdrdconturud pr€cise, nurni imagini disparate, neverosimile,incoerente, care ne apar in vis gi imPotriva ctrrora noi nuputem face nimic. Umbre care n-au nurne, n-au identitaie'

- ...Eu pinl pe la 9 9i jumdtate steteam mai mult peafard, ceutam s{ md tie eia cit mai mult afari, dar pe ur-md, cind sd pun capul jos, inchidea u9i, zdvoare, se ducea

9i ei 9i se culca pe rind. $ti!i, dac{ erai doi. se ducea unulgi se culca, dormea o orddoud-hei, nu dormeau amindoiodattr. Eu voiam sd fiu singur in camerd, dar nu se putea,

136 L37

cA asta era, trebuia sd lucrezi, si faci produclie 9i dla tre-buia sd dispard, sd vini allii...

...Eu cred ci a fost cea mai oribiH inchisoare din laraasta. Sec.tia aia acolo a fost cea mai oribiH. Acolo s-a muritcu zile. $i cine intra nu iegea. Nu gtiu daci existd un deli-nut politic care sd-mi spund cd a iegit de la seclia aia, cd a

trecut pe acolo gi acum e in vials . lbate cArtb pe care lea$citit, ati gesit vreunul care sd povesteascd ce a trecut peacolo?

Nu citisem, intr-adevar, 9i asta e6te trfuetura unui cog-mar, sau a unei halucinalii. Numai cel care povestegte ovede. O rea-Iitate ei, cu un singur martor.

- ...Sint oammi care au trecut prin zarcd, la Aiud prinPitesti. $i din Pitesti au mai s.dpat. Dar nici unu nu spu-ne cA a fost dcolo. De ce? Fiindcd nu s-a intors nici unude-acolo, Cind veneau acolo, nu mai erau oameni, gi tre-buiau terminafi. Nu putuse se-i termine, 9i il aducea aici...La ora 11, 11 9i jumetate noaptea. lntre 11 9i 12 noaptea.

$i morlii dgtia nu plecau la morgtr. Venea o Skode micd,o dubi;5, pe aia am vdzut-o. De multe ori am cArat gi eucu brancardele morgi, 9i i.am dus. ii aruncam a9a. Dar cese intimpla, dnd murea? Dacd cidea azi unq nu-l lua. A9-tepta se cadl miine, doi-trei, ca se vind si-l ia 9i pe dla.Care sta intr-o cameri in fund, aruncat acolo. Noi aveamgriji sd-l dezbrdcdm de haing fdceam pachet, chiar eu lefeceam pachet, nu scriam nimic pe el. Iar pachetu se pu-nea ll cabinetul lui Tomorug*, cd iar revin la el, pachehrlstAtea acolo la el, gi el nu se intreba al cui e, nu spunea aJ6

cui sint

'oalele

astea? El, sau mina lui dreaptS, sanitaruDiaconescu? Nu se intreba ce-i cu pacientii eia care au ve-nit? Ce-i cu esta, cu fiola aia, de ii iniecta?

- Pute,ti si spuneti dacd au fost mul[ cei care au muritaqa?

' Doctorul Epaminonda Tomorug a lucrat la Spitalul ,,Gheor-ghe Marinescu" - de la I august 1951 - ca Sefde secfie la Psihia-kie. Inainie lucrase in Directia General5 a Penitenciarelor 9apensionat la 1 noiemblie 1969. A decedat zece ani mai tlrziu.

- Pdi, sd calculez, dar n-am cum si calculez! N-am cum.A$ii cddeau 9i singuri, f{rd injeclie. Venea 9i, inainte de

a i se face ce i se fdcea, murea, la o ortr-doue dupa ce ve-nise. Venea gata terminat. 9i cedeau mulli a9a. Mai mullidecit cu fiole. Dar ei probabil cd-i aduceau acolo din maimulte motive. Si nu le aparA ,,mort" acolo, se aibtr cer-

tificat de deces. Si zicd ci i-a dat o gansd: mort in sPital.

Altfel m-am htrebat d€ ce-i trimitea, ce nu mai avea nicio ganstr. Crnd era unul pe moarte in celuld, il lua 9i-l du-cea la spital. Nu-i dddea nici o asistenfd, dar spunea cd

l-a dus la spital. Nu-i dedea nici o asistenld, il ltrsa piniin ultimul moment. Sau chiar il tortura pitxi in ultimulmoment.

- Atunci cind ali vorbit cu dl profesor ali spus ci 9idvs. aE torturat rm om in agonie. A! ficut lec.ri pe el. Cuo femeie...! Citi credeti, totuFi, ci au murit aga?...

' - ...Poate si fie o sute, numai la mine.

- in caseta inregistrati cu donmul profesor spune!ce ati fecut ,,treburi bune pentru ei" de care ve e iene".

- Astea sixt trebudle bune. 9i altele, Pe care nu pot se

le spun... Sint prea grele...

- Cu ce ,,misiune" afi fost la Dumbriveni?

- Cu duba. Multe 9i grele, da' cred cd fdceam 9i maimulte, eram 9i mai nenorocit, daca nu se i:ntimpla neno-rocirea cu tata,..

DESPARTIREA

Ne ridicdm sd plecdm. Tlebuie si ne interesim de untren de intoarcere. Ce a spus Frant Tandird ultima datdIrd ,ne inoernenitd pe xaun. Dacd nu-gi ucidea tatil, ajrm-gind dintr-o datl in fundul iadului, el ar fi putut face unrau mult mai mare decit a fdcut. Este greu sd cuprinzi cumintea un asemenea gind. Cit mai rau de atit?

Continud disculia cu profesorul. Eu ii cer soliei lui gnpahar cu apd, 9i pentru prima oara, dupt zece ore aproa-pe remarc locuinla in care cei doi ne-au primit atii de cu-viincios. De fapt apartamenhrl lor esie o garsonierd stintd,incdrcati cu mobild, in care se mitci greu doui persoane.

Pe deasupra, blocul este sordid, ca rnai toate blocurile delocuinJe din cartierele muncitoregti, cu semne ale sdlb{-ticiei devastdrii: o ugi arsi, un placaj smuls, tabla cutiilorde scdsori resucite, mirosul de prljeli gi de goareci, ciini,pisid vintul care guierd iama gi vara prin toate spdrturile.

Cind rna intorc, reportofonul nu mai merge, 9i ei vor-besc despre rtrul ficut de ,,nenorocitul esta de cizmar".La el cuvintul ,,nenorocit" este greu de sens. - Deiastatrebuie, domnule, oameni de-egtia st nu mai fie, dom-nule, ca mine gi ca el. Acum realizezi ctr Ceaugescu era,in fond ,,ca el", - Oameni care n-au capacitate, n-au cul-ture, n-au nirnic. Stiti ce un om daci nu lnvar.6 filozohe,psihologie, sd cunoasctr, domnule, nu poate str conducddecit la dezastru. $i pe urmi, el mereu trebuie se fie con-trolat psihic. Profesorul este de alta pdrere. Dupi el, ca-racterul conteaza, ,,fiindci eu cultivat sint, dar daci n-amcaracter?" Frant Tanddri este de acord, dar argumentul

139

profesorului tot lui ii dd drePtate: - Dacd, 9i cultivat Poa-te sd gregeascd, dar daca mai e gi incult... Pdi, uite ce a ie-

git de la incultura noastre. $tim ce am avut doi pregedinf,

adici un prim+ecretar 9i un Pretedinte, adicd nu mai vor-

besc de igtia de la revolutie, dar nici unul n-a avut cul-

ture. Aud pe unii ca n-au condus ei, au condus allil culJi.

N-au condus, domnule, nici Leana, nevaste-sa, n-a con-

dus. El a condus. Dar au cdzut toli in Plasa asta. 9i a vrutel comunisrn. El nu gtia ce e 5la comunism? $tia. Dar dacd

era r.m om cult, cu pregltfue?... D4 9i cu caracter, da1, dac[

n-a existat culturd, n-a existat nici caracter.

- Aici trebuie sI Hmurim nigte chestii. Sint terani, oa-

merri simpli fdrd culturd, dar cu un caracter de cristal deci

nu cultura de caracterul.

- Nu, aga e, aveli dreptate. $i eu am in$lnit.

- Cultura il Poate Saranta, il Poate cizela, dar sint oa-

meni simpli care au caracter.

- D4 foafie multi, aprobd fanddrd, consecvent in res-

pectul lui pentru culture.

- Deci, vedeli, spune profesorul didactic, nu e nevoie

sd ai culturd.

- Atunci credinlA Poate. . . continud el- Am intilnit F-rani citili, foarte citifi: eu am invdtat meseria asta de aPi-

cultor de la un ungur. Nu avea decit patru dase. Dar era

citit, domnule, despre ce nu-rni vorbea! Nu mi gindisem

decit in ireacdt pine atunci la tAcerea concentrata in care

ascultase profesoruf firi sd intervini, dialogul meu cu fos-

tul tor.tionar. La civilitatea 9i bunevoinla lui' Din cind inchd, un semn de aprobare, o mici explicatie. O complici-

tate, o comunicare stranie exista Parcd intre ei, care dePe-

9ea impreiurarea cA imPIrH9isera, de pe pozilii diferite,

ac€eagiexperienla. Nu-mi PuhEem nici o secundi imagina,

dupl expresia mereu ateng 9i cuviincioase, ce simte PrGfeslrul Cind ceHlatt rememora scenele de torturd' Aveam

sentimentul impur ci felul in care Jandere iti triise acea

experienttr me interesase mai mult decit PersPectiva pro-

fesorului asupra ei.

140 741

MA intereseaza tot ce spune omul Asta. Acum ii poves-tegte profesorului despre perioada cind a inceput el se se

ocupe de albine. Dar din nou ai de asistat la ocoluri lungi,pentru ca se afli ce-ti promite se spunA din prima frazd.Prin urmare, nu doar emoliei i se datorcaztr dezlinarea asta:

- Cind m-am apucat eu de apiculture, in '64, 9i esta

mi-a mai dat ceva, unguru dsta, m-am atagat de eI sufle-tegte, ca de un perinte m-am atagat. N-am tinut cont deel ca e ungur, ce e figan. Eu cunosc, am botezat 9i ligani9i unguri, 9i rom6ni. Doud farnilii de jigani, dar cu carac-ter. Intru in casa lor, eu drdcui, el nu drdcuie. El zice ,,str

m{ battr Duqrnezeu", asta e vorba lui, ce drag mi-e de el,eu nu folosesc cuvintul asta, pe Durnnezeu nu-l folosescdes, eu cu dracu, dracu, dracu. Am vrut si dau exemplude un |igan cu omenie. Cu caracter,..

Apoi vorbegte despre bliahrl lui bolnav de cirozd.trateazi cu miere 9i produse apicole de 18 ani, a plecatpe 19.

- Cind a auzit doctoru, la patru ani dupd operalie citreiette, s-a crucit. 9i iate cd din 4 martie '80, cind l-a ope-rat, sint 18 ani, a plecat pe 19. El n-a dat patru ani. A zistrei ani maximum. Ficah. puhed. A cusut qi a legat la loc.A scris acolo in dosar, nu gtiu ce, inci beiatul a luat do-saru.l gi a zis: Uite, mE, mA minte, uite ce scrie. Eu ii spuse.sem si il ascundi. Dar s-au iucat studmfi cu dosarul, il-a adus un bolnav. Eu vorbisem cu doctorul se i-l ascun-da, sa i-l acopere. Dar studenlii erau primii care fdceauexperiente cu bolnavii. $i a9a a aflat. $i atunci a fost maredurerea. Si-i ascund lui. Cum? A trebuit sd vorbesc des-tul, sa-l iei, sd-l intorci. $i cit l-am hrdnit eu cu mina mea,cu lingurila, ca si-l scap...

Felul cum i9i iubegte landdrd copilul este unul special.il iubegte ca pe instrummtul pedepsei lui. Nu l-a rnai l{-sat de atunci s{-l vada nici un doctor. Decit pentru came-tul de conducere a fost mai grar. - Ce fac eu cu cameh.rl?

- Pei rupem dosarul, md duc eu 9i fur toate figele.A rdzbit peste tot cu bani.

- Cu banii merge orice. 9i acum merge. Pe toate le re-

zolvi cu banii.Iar biiatul a obosit de atita boald. Nu mai are sistemul

nervos pe care l-a avut. $i dactr un om bolnav nu-l crede

pe un om bolnav, cine st-l creade? De9i, baiatul oricit arfi de nervos 9i de supdrat, Pe el nu se supdrd. - Mi, zice,

tu egti un filozof. Nu se poate certa cu el, degi are un tem-

perament foarte iute, in care se recunoagte. Ctnd avea 40

de ani, a fost turbat, si-l tdmitd la 9coli, sA intre, mediialiila limbi strAine, dar n-a mers, nu se lega de el. Pe urmi,abia a luat bacalaureatul 9i s-a imbolndvit. I-a dat la unuatunci o suttr cincizeci de mii de lei sdl bage la facultate,

la Galali. in 1980, o suttr cincizeci de mii era costul unuiapartament mare. Acela i-a sPus cal bagd numai dacd gtie

sd dea cu piciorul in minge. CiJ bagi pe locurile rezer-

vate sportivilor. Treaba lui. Dar a intervenit boala. 9a dus

in alte parte, la Constanla, la unu care era ginere de procu-ror. Acela l-a bdgat la o gcoald de calcul. kt comunism co-

rupeai repede. $i acum la fel. Dacd ai bani, corupi repede,

dacd nu ai, nu.

- lndi ciutam oamenii, ii studiam, gtiam ce Piesd tre-

buie acolo in joc. Calculam.

- La atita experienla, sPune singut eram gi timPit sd

nu gtiu cum sd-i corup. $i.a fdcut gcoala. $i-a luat diploma.M-arn dus, l-arn bdgat la o fabricd de confecfii, pe urmf,aici. Cind se ducea, cind nu se ducea, am zis pinl la urmi,lasd-l in pace. Pe urmd el: - Uite, md, sint Posturi, PotisI md bagi? - Te bag, mi, spune unde vrci. Am luat legd-

tura cu unu, Drdgan, unu al dracu, dar eu md aveam bine

cu el, fiindcd avusese o nepoate bohavt de hepatitd, gi-mi

spune, cu miere, cu plante, am fdcut-o bine. ii ftrceam 9istupari, sl gtifi. Ctr Pe la Partid toli aveau stuPi' Pe la sta-

tisticd, pe la planificare, 2-3 stuPi aveau fiecare, aveam

nevoie de transpoarte, transPoartele erau gratuite. Telefon

de la partid, Irta, Degaia, Isaia, mi se didea orice.

Cind il auzi vorbind aga, te indoiegti cd s-a schimbatvreun pic,

1

l

142 143

- N-ati fost niciodate ur'mirit? Nu mA pot abline sdintervin din nou.

- Ba da, eram chemat, dar nu in legeturA cu hecutu.Am deraniat o datd nigte vecini, cu o mice pehecere, cumuzicd. A venit 9i m-a reclamat. M-am dus la gefu jude-tului. I-am spus: - De cite ori am deranjat eu? Daci vrei,plAtesc o contravenlie. - Nu, nu, lasd, zice, rimine intrenoi. Altd dattr a venit la mine unu, Mititelu, era mare Asta.M-au chemat la Securitate: Ni s-a rclatat ce a venit la matatovaragu Mititelu. - Nu, domnule, n-a fost, zic. - Dargtiu precis, zice dla, mi s-a relatat 9i telefonic, 9i pe altecdi. - Bine, uitati, eu md duc la jude!, 9i daci se confirmdcA a fost, inseamnd ce a fost, - Nu, nu. Ce-or fi zis: arenenorocitu dsta vreo combinalie cu el... Dacl ei veneaupentru stupi, pentru nutrii.

Cind am fdcut crescitoria de nutrii, au venit unii cunigte rectori de la $tefan Gheorghiu, si-i dau de reproduc-

tie. Am inceput cu una, Monica, nora lui Bodnerag, fostdnora, cd se desplrtise de fiu dstuia. Agronomd, lucrase prinMinisterul Agriculturii, pe timpul lui Angelo Miculescu.Aveau stupi, pe la Snagov Era o femeie in afar6 de frumu-sete, 9i isteati. Lni lisa stupii pe mind. Ne-am inprieienit.Trdia socru-su, Bodndrag. Era retras, dar triia, mai aveainfluentA. Mi-a 9i dat magini. Dupe ce a murit socru-su gia divorfat ea, mi-a spus intr-o zi. - Plec in Rusia sd aducnutrii, am putea sd crettem. - Nu gtiu, zic, nici ce-i aianutrie. - li-aduc carte, zice, te inifiezi. - N-am condi.ri,zic, n-am unde sA le cresc.

M-a chemat la Bucuregti, mi-a dat o broswi tradusd dinrusA, cum se ingriiesc animalele astea, pina h urmA amfecut singut dar ideea de la ea a venit. CicA s-a ficut launguri 9i a mers. O perioadd. Cd atunci cind ajung de seirrmullesc, mor. ,,Ddm lovitura gi gata", zicea ea. Ea a in-vestit bani la Siligtea, unde avea o castr, dd-i cu jgheabwi,cu cugti, eu numai am improvizat, cu celofan pe jos, nu-mai cu9ti, pe care le-am vindut la sfirsit. Unii au cheltuitbani, au distrus sere de flori, mi uitam la ei, pe la Bucu-regti, au investit bari grei, si i-au pierdut. Se cresc greu.

scrie acolo, dar cind sa lucrezi, Practic, e greu' Aveam la

Tirsu Mures, la Bragov telefonau, str le dau, fdceam pro-

g.u"rnari. P^a lu *md le mureau la toli, trebuia ingrijite

bine, au renuntat.in fir,al, dr.,ttt ,eavoastri ce ati agtePtat de la aceastd

schimbare?

- Eu am rrmt si fiu judecat. Vreau 9i acum' A9 prefera

in fala unui tribunal. Indifererrt. Ca sd spun adevdrat' n-aq

vrea singur in proces. M-ag simli prost N-am fost eu con-

ducetoril acestei 6ri. Am fost eu conductrtorul ei? Con-

ducitorul acestei mir9ave Secudteti? De ce legile astea vor

numai dosarele foqtilor delinuli? Ei trebuie incriminafi?

De ce nu ale securigtilor? Nu veti gdsi nimic, domnule' indosare. Eu gtiu cd plecam uneori cu o adresd, cu o hirtie'

dar alteori nu plecam cu nimic' S-a lucrat aft de conspi-

rativ incit n-ai'cum sI le mai iei urma' Dedt dacd vine ci-

neva care a colaborat, 9i mdrtwisegte Cum a fost PacePa'-are,

ca 9i generalul Pretorian, a gtiut cd va veni un sfir-

sit. a fosi Jrevdzdtor. Dar despre el, dsta nu spune Nu

soune el cum a aiuns atit de in virf' Ce a lucat in dnereie'

c'a sd aiunei atit de sus, trebuie sd faci mari servicii' ser-

ui.ii b, "'ir,

tit "t"fe.

El trebuie sd fi fost un bun anche

tator, Bun, ca mine. Dar eu eram prea fndr 9i nu intram

in arnAnunte, cum intrdm azi. Dacd gtiam eu atunci! Daca

eu nici dosarul meu nu l-am citit, cfird puteam sa-l citesc'

$i dosarele altora'.. Sau o ancheti' Aveam Posibilitateasi retrag din el ceva. Dar nu aveam interesul asta' inte

resul pe"care l-a9 avea azi. Nu gtiam cd azi o si vid luou-

rile altfel.

- Adicd nu gtiali ca o se vine sfir9itul?

- Ce gtiam era ce dsta este dus,man al poporului' 9i

trcbuie sd piad. Pentru ce-l urmdrea partidu gtiam cb slrt

oameni insarcinali si ducd la bun sfirqit asta' 9i eu am

inleles ca ei o sd Piard pind la unu' De-asta nici nu-i nu-

miam pe eia care piereau, ci pe tria care rlmineau' Da'

trebuia ; Piare' - Me, t gtii i-tt"' partidului?-imi spu-

nea cite unul' - Cum sa nu-l gtiu' L-am cintat Zdrobili'

744 145

omorig terminati... - Miine poimiine o sA fii un om maimare ca mine in grad gi o sd delii o fun4ie...

- Vi irnbtrta ideea cd veJi avea o funclie?

- Da, daaa, foarte mult. Asta PinI in '52, clnd s-a ter-minat cu Teoha4 cu Ana 9i cu Luca. Am visat asta. Func-

'ia.

in'52, am inceput sd me schimb. TrcPtat, cind a fostcu schimbarea lor-

- Atunci v-a cuprins frica?

- Remanierile care s-au fecut atunci nu s-au ficut nu-mai cu ei, cu 69tia cifiva. $au ficut 9i mai ;'os. Eu nu eramvizat. Eu eram omul lui Drtrghici.

- Iar Drighici a rezistat...

- Pdi, cum se nu reziste? Cine i-a mincat Pe cei trei?Dej? Drdghici i-a mincat, nu Dej. Fau mincat unu Pe a.lhl,

la ei, cum esie gi acun, intotdeauna a fost minciiorie. Con-stantin Doncea ajunsese de se ninca cu Dei, de exemplu.Si imi cerea sa depun nigte merturii din inchisoare, referi-toare la Gheorghe Cristescu: cum l-am vizut in inchisoarc

9i ce f{cuse. So,tia lui Doncea era directoare la magazinulObor. $i chiar acolo, in birou la nevastd-sa, m-a chematel. - MI, fie !i-e fricl de microfoane? Mi se niscuse dejabiiatu, zic, ai dracu, m-or incol! acuma din nou? Aveameu incredere, cl mtr salvase dsta de dteva ori. - Nea Cos-

ticd, zic, dacd mata vrei sd-mi faci mie rdu, fd-mi.

- Cum v-a salvat?

- li cunogteam din 1946, ctnd mergeam la Bucuregti 9imd recomandase Pavel la el. Mai frziu era primar al capi-talei, avea in tot cazul un cuvint greu de spus in Comite:tul Central in '46. Nu md salvase, dar cred ce me aiutase...il vEzusem deci pe Gheorghe Cristescu la Cemavodd. -Me, imi zice, tu egti inventiv tu pof sa inventezi nigte tleburi. Tu egti inventiv. Tot timpul ai fost, 9i tu lucrezi bine.Am nevoie de doui mdrturii de la tine. Ca a fost torturatCristesan,,Me mi.a spus cd a fost toitwat. - Dactr lu mata

!i-a spus, inseamni'cd a fost, zic, dar eu n-am vezut, n amstat mult la Cemavodi. O datd l-am vdzut cind a iegit lalucru, 9i atunci, ci mi l-a aretat cineva. Eu inainte, in '46,nu-I vtrzusem.

- De ce trebuia si depuneli dumneavoastrtr mArturiecd a fost torturat Cristescu?

- Ce se intimph? Prin '57 se forrnase la noi ceva maiintelectual gi mai romAnesc. De la inceput fusese, de exem-plu, Grigore Preoteasa, era director la Direclia presei, laRomtnia liberd, ptn'46-'47 .Mi &zi'r a ajuns ministru deExteme ti a murit, s-a pribugit cu avionul. N-a fost curatemoartea lui ceea ce gtia bine un prieten al lui, Paul Filigan,care avea, ultima dati cind l-am vdzut, prin '67-:6, o gar-sonierd prin Bulevardul $ulea. Preoteasa ceruse r&bunarepentru Pehetcanrl carei fusese prieten. Amindoi erau ju-rigti. Gruparea asta fusese, de la inceput, rma mai de intelectuali, impotriva lui Dej, care era marea maioritate dinmuncitori. Mi-a confirmat-o Doncea prin intrebtrrile lui;

- Ce este cu Preoteasa gi cu Del, cum vede lumea, pe cineuregte? - De Dej, spury de el se lovesc to!i, nu de Preo-teasa. Atrmci m-au agelat ultima daei fi mi-am dat seamacd intre aripa asta, mai intelectuald, gi gruparea, mai deprimitivi, a lui Dei, este o mare rivalitate. Dar m-au lasatin pace.

- Nu mi-afi spus totu9i cum ali fost pini la urmtr gra-

|iat de Mihail Sadoveanu?

- Venea un decret. Se anunla un decret. 9i a venit dela dire4ie la mine, faci cererea de grafierc, zice, 9i otrimifiacastr, ca sd vin{ chipurile din partea mamei, de la Giqgiu.Dacd n-ai pe nimeni, gisim noi pe cineva s-o semneze deacolo, in numele manei. $i merge la Sadoveanu, preqe-dintele Marii Adun{ri Nalionale, pretedintele lArii, nu?Am ficut-o singur, ca in numele mamei: ,,Am un singurfecior, el a fost aga 9i pe dincolo, ascultetor, cuminte..."Mama, analfabetil, a pus degetul, ca sa ias{ cd altcinevai-a scris-o, mi rog. $tifi ci am pestrat actul dla de galieresemnat de Sadoveanu,'pini cind s-a ferimitat, s-a fdcutbucdgele. Era un fel de legitimalie, erad pe el.mai multesemndturi de oameni mari, Acum, si gti9i, eu nu cred cA

Parhon a gtiut ci esta o sd fie un partid de oameni sadici,sau rdzbundtori. Cind a vdzut Sadoveanu, ,,oameni sdr-mani, mamd analfabete", a semnal... gtiu ctr Sadoveanu

L46 147

a semnat 9i invers. Condamndri la moarte de ldrani carerefuzau sd se coleclivizeze-.. A semnat ce nu e de acordcu gralierea lor. Da, pentru ca eia nu ,,inteleseserd" poli-tica clasei muncitoare, pe ei nu i-a gratiat, pe mine m-agraliat. Eu eram poporul. Ei nu erau poporul.

...Vd spun un caz acum. M-am dus sd lucrez in civil.Nu mai aveam mentalitatea aia. Md schimbasem. Mi-amluat un cemin cultural, gi lucrez intr-o comund, Oncegti.Un figan, Tudoric{, era inshuctor de partid. L-a dat afaripartidu, mai tlrziu, dar atunci, in '5&'59, era instructor.Eram deja cdsdtorit gi md duceam la Oncegti cu bicideta.Era in '58. - Domnule, mi intreabi, ce mtrcare iti dautdranii dgtia aici? Trebuia sA se ocupe de nrine directorulgcolii 9i finvildtorul ei dddeau dispozife la prim5rie, fie-care teran presta acolo zile de muncd voluntare gi ii ve-nea rindul fdranului sd-mi aducd mincare. liranul venea;i-mi aducea o oal{ de pdrnint, cu fasole. Eu nu mai eramobignuit, gat4 me invdlasem si mlninc bine, dar nu spu-nearn eu primarului, sau activishrlui, cd vezi, ce-rni aducoamenii, cA e murdar, sau cd e aga. Dar a venit intr-o zitiganu gi a gdsit-o. A aruncat oala: - Ce mincare e, dom-nule, aici, asta e mincare? Gata, nu mai lucrezi. Vrefl saavef, cemin cultural, vref sa vd dishali in sat? Cum vrelimegteri fdra sd-i hrEnifi? ldranii: - Pdi ce sd facem ? Adat ordinr - in fiecare zi, pentru doi zidari, imi tdiaji opasdre, doud piini de casi, o felie de brinz6, doud felii debrinzd, un kilogram, nu gtiu cit a stabilit tiganu. gi almaizis clar: nu se mai di sarcina la ftrranii siraci, numai lachiaburi. Dar ci! boga! erau in sat? Seraci erau mai mul!.$i cind au auzit dia strraci, au zis, ce bun e tovaregu Tu-dorici! Numai tria bogati trebuie sd dea. - Si, zice, undedormi? - Ia camera de oaspefi de la primdrie. - Nu, nu,nu. Dormi in camera aia gdtit{, de la Mocanq de la Re-bigan, de la cutare. Camera de la drum. Cd la !are, camerade la drum e gedta, 9i nu se doarrne in ea. Omul avea ogospoderie bund, 6G-70 de pogoane, mergeam, am merscu |iganu, cind a vdzut omu, m-ar fi mincat. - Uite ca-

mera, zice. Tiganu zice: * Dactr nu-l duci acolo, ili iau totdin patul.

- Dar figanul ce era, ca sA-i poatd lua totuI din pdh:I?

- Era instructor de partid pe mai nrulte comune, 9i era

zidar ca 9i mine. $i, ca si-mi arate ci fine Ia zidari, la meseriagii din tagma lui, se purta aga. 9tia cd am fost in par-tid inaintea lui. ,,84 sa tineli cont d esta a luptat pentrucomuhigti, a fost primul dintre activul de partid, in tine-relea lui."

- Nimeni nu se i:ntreba cum de ati aiuns zidar, dactr

fuseserili un astfel de luptdtor?

- Nu, nimenl Ei nici el nu m-a intrebat. Zice: -Yezi,dace aud ceva, te trimit pe B5rdgan, auzi, nea llie? ii spu-nea omului. - Bine, aga sd fie. - Las, cd-mi spune meg-teru miine. - Hai, du-te, las cd md derurc eu. Am rdmascu omu acolq vmise omu de la dmp, era toarrtrti, incepuse

pe la porumb lucru, terminase cu griu 9i incepuse porumbu. Cred ci era in 1958. ldranul zice: - Domnule,uite, asta e camera. - Nu, zic, eu dorm aici, era o bucete-rioard in curte, chiar aici dorm, cd miine seari plec cubicicleta acasL (imi luasem o bicicletii ,,Caryali".) - Stailinigtit, ct-i spun cA dorm la dumneata, 9i ci mtr cu-lci incamera din fat6, dar mA duc acasd. - Pei, domnule, gtiice pdlesc cu esta? Mai acum un an mi-a luat tot din pihrl.Mi uitam la el, avea un btriat de vreo patruzeci de ani,muncea gi dla cu ef amdrit, cu miinile crepate. Am hsatceminul neterminat, cind am vdzut cum s-a pus dla peei, cu munca voluntard, cu plata. M-am dus in alte Parte,lucram pe bucate, pe bani, pe ce avea omu, cind avea. Dinsat in sat a9a, n-am mai vrut cu ei. Allii fdceau gmecherii

cu primaru, scria aft 9i dedara a€t, n-am IIIai vrut. Ti8arutcind a vdzul - Le-ai ltrsat acolo, la 6ia banii. - Lasd. zic,la megteru eh, care-a rdmas. Am luat gi eu ceva cit amluat, s-a uitat La metrai dt am lucrat, 9i am plecai. Nu maiimi trebuie mie nimic, mi-am zis in gind. Cild am vezutasuprirea care era acolo, nu-mi mai trebuia mie asia' $i deatunci n-am mai avut de-a face decit cu particulari.

148 1,49

- Cum se poate sa n-ai de-a face decit cu particulari?Dovezi, a'utolizalij' acestea nu de la stat se iau?

- N-am avut niciodatd autorizajie, 9i n-am platit nici-odatii impozit. De-asta n-am pensie. N-am pldtit statuluiniciodatd nimic. Cind m{ inheba cineva ceva, md duceamla ei gi le spuneam: ,,Eu v-am adus la putere."

- Dacd erali aft de agresiv cu ei, cum de nu v-au lichi-dat ei niciodatd? Nu s-au temut ce o se spuneli?

- De ce sd se teama, ce sA spun? Dactr era unu caredoar vdzuse ce fdceau ei, da, dar eu nu vdzusem, eu facu-sem. Nici nu aveam dovade cd me puseserd ei. Eu fuse-sem complice, de ce sI le fie fricd? De ce si mI lichideze?

- Deci cum vd cigtigali existenla?

- Am inceput si lucrez numai cu particulari. LucramFi in rate, ti pmtru senci. Cind au auzit ei ce luoez in rate,mA cdubu. Iarna, ea era acase, gi mi ceuhu, cind luau pe15 lichidarea, avarsul care cind putea, ii aduceau ei banii.Le spuneam: Nu pot sd te termin anu dsta, ce dace imipica o lucrare mai buntr, si-i fac loc la aia, 9i omul accep-ta. Eu lucram cu un ucenic, dar, duptr cel mult gase luni,dla lucra megter. N-aveam multe rabdare, sear4lucrareatrebuia si fie terminate, dimineata me duceam intii la re-tuFurL ca sd incep pe urmd altceva, alt perete. DacA eraceva, nici nu mi mai schimbam, incepeam direct, Lucrammai mult singur 9i mtr pasiona mult meseria. Singur sicu nevasti-mea. A lucrat sdraca, o inpingearn sd lucreze9i peste tot venea cu mine, arunca cu mistria. Asta zicFu,c5 aveam congtiint5, dac5 as incepe din nou tot cu con-struclia a9 incepe, dar era gi o invergunare a9a, o dispe-rare. Pirxi la urmA m-am oprit gi am facut bine cd m-amoprit cA mueam. 9i o asupream gi pe ea, pe ling6 mine...

$i atunci mi-am gdsit refugiul la albine. Un leran m-ainspirat, Lucram acasd, la un sdtean 9i se uita la mine cAmd omor. Lucram parcd cu gindul sd md omor. $i el imispune ca sht lm prost, ce el gade la umbrd, 9i albinele,paca-paca-paca, fac treab{ in locul lui. Eu nu gtiam ce eaia albinS, ce e aia trintor, arn luat 9i eu cartea, mi-a spus,citetie, am nimerit un autor mai slibut lmul Viclor Petrus.,

totu9i, bun, nu Constantin Flristea, dar totugi, bun, cite9te,

citegte, m-am indrdgostit. Orice-ar fi, m-am lipsit, aveammateriale sd fac casa, am vindut tot, cArdmidd, tot, am ter-

minat-o atunci gi pe ea, cind a vAzut cum i se duce casa,

toatd stfrsura ei se ducea, lemne strinse, grinzdrii. Tdiam,

munceam, am facut din ele stupi. Nu mai eram interesat,voiam si scap, sh termin. Atita nu m-am ldsat, sd lucrezdatoriile cetre clienfi, obligafiile pe care mi le luasem. $iam pomit altceva. Acum nu m-a9 nai despdrfi de meseria

asti de albindrie, ci ea a fost ugoarH . In miilocul naturii,fera efort fizic mare. Atita, cd la albine bebuie sd suPorlila injepdturi. Nu sint ca alte vietiiti, care se invaid cu tine,te cunosc. Albinele au o viata scurte, nu merge aga, te-a

vazut 9i te-a qnoscut. Ele au o altfel de orientare, distingculorile, anumite culori, nu toate, au un cod de comunicare intre ele... Dacd le cunogti, dacd citegti mult desPre

albine, afli despre ele lucruri foarte curioase.

- Altfel de cdrfi vi mai place sd citifi?

- AS citi istorie, cd istoria 9i matematica mi-ar fi pldcut,

dai istoria noastrd e falsificatii. Citesc Pe Giurescu. el maispune adevirul. Dar dnd ii aud, aici sint sate intregi anti-comuniste, gi acum voteaze cu comunigtii. Le spun, md,pe taicd-tu l-au impugcat comunigtii, nu, mi, zic ei, rugiil-au impugcat. $i voteaze acum cu comunigtii, ca ttuanigtiiau tras in lArani in 1902 la Strne9ti, la Putineiu. Citifi-l pe

Giurescu, le spun. $i vede!, ci nici de la mine nu luaf adevdrul. Ci e microbul 6sta comunist, ce sA vd sPun, cu-noagteli pirul? Planta aia care unde pdtrunde foarte greuse scoate? Eu cred cA gi in mine a remas, gi-mi face riu.De-aia zic eu cd comunismul n'ar mai trebui si fie, cd e

foarte greu de scos.

- I-ati cunoscut pe Belu Zilber gi Pe Pdtregcanu?

- in '54 cind au fost ei judecali, eu eram in decddere.

Eram in retragere. incepusem din '53 sA bat fuI retragere

Fi sA me inheb cum sl scap. Eram obosit, obosit morali-cegte, $i intrasem in conllict cu mai multi, intrasem in con-

flict cu saladafii. Timofte nu mai era, promovase. Cind a

ajuns inspector, eu eram la Dej. $i trece el in insPectie Pe

150 151

acolo cu iia, 9i nici nu md vede. Adici mi vede 9i intoarcecapu. Eu ii spusesem ce sd facd acolo, la Poarta Alb5" cugtoare de cdrdmide gi tot eu il atutasem sd promoveze, 9iacum, la Dej, nu mi mai vedea. Pdi, zic, esta daca aiungenfine gef de stat mA impugci, figanu. Ia uite pe cine ampus eu umdru sI ridic! Dacd dsta ajunge mai sus, eu zi-ceam ci, dacd promovez pe cineva, am un om sus. A9a con-sideram eu. Ei, chd aiungea sus, nu te mai vedea. Atunciiam zis lui Marin Constantinescu, zic - Inspectore,dumneavoastri cind mi vedefi, nu md bdgafi in seamd,nu mai muncesc. - Cine, mr" cine? - Pdi, zic, Timofte.

- Timofte, md? Nu cred, zice, dsta are o stimA deosebitepentru tine. - Lasd zic, cd ia fost jeni de comandant sdse arate ca me cunoagte. - Nu, rla, zice, e o discref,e acolo.ce crezi, tu egti bliat inteligent, 9i gtii ce are pentru tine...

- Cum are, domnulg cum arc? Uite, Creciun. Creciun ve-nea in inspec.tie, scotea pachetele de ligdri 9i zicea ,,lu dstai-am dat, lu ista i-am dat". Nu-l laud ew ce dsta a fost celmai nenorocit. A negat ce a fost inlpector ln '50-'51 9i ni-meni nu a spus. brspector general din '49-'51, pe urml is-a dat postu de la Aiud" de director. Dar intii asta a fost,

9i a intrat in conflict chiar cu directoru Marin Constanti-nescu, cue era omu directorului general, Jean Baciu. Deaiaa cazut el. El, ca dtectot era decdzut, dar gi acolo a lucrattot cu suflet. Cu suflet pentru ei. A fost cdltru. Declaralialui m-a gocat, pentru ci perioada lui a fost de infometarecruntd. Cea mai nenorocitd a fost. Mai nenorocit ca toliinspectorii. Se bega urlt de tot in inchisori, ti, pentru avan-sare, se intreceau unii pe alfii, care str fie mai crud. Ca sdpromoveze. PEi, dacd venea Albon, dla zicea: de ce a eva-dat dh acolo, de ce s-a bagallapoliaci eri|E, cum a pehunsacolo un ziar, il lua pe comandant gi il scutura. $i; la rir:r-du-i comandantu il scutura pe brigadier. Vd dali seama,acolo nu mersese treaba bine. $i, ca str meargd bine, dd-dea gi exemplu. Comandantu trebuia sd arate cum se bate,

ti pe urme bdteai 9i tu la fel ca el, era un exemplu bun.Pe unde trecea Albon gi nu mergea treaba bine, pe urmimeigea bine, str Ftili. Cind a venit in Poarta AlbI ca defl-

nut, nu mai gtiau unde sX-l ascundi, cd fl omorau holii.

$i bine ficeau dacd il omorau, cind a venit ca delnut laPoarta Alb6.

- Albon a fost inchis din cauza inundagiei de la colo-

nia Salcia?

- Nu avea numai treaba cu Salcia. Nici n-a stat multdvreme. Din Poarta AlbA l-au luat foarte repede, a stat vreo

citeva zile izolat, pentru cd il omorau delinulii. Iar asta

fiindcd el fusese grozav de riu. Rdu, 9i fard sd fie treaba

lui. El nu fusese director de penitenciar. Era responsabil

cu paza Canalului. Atribulia lui era cu ostagii din Pazd.Nu avea voie sd se bage intre defnuli. 9i a inirat astfel inconflict cu Comefeanu. Eram de fa!i' I-a spus lui Comd-

leanu de nigte brigdzi pe care le-a gisit dezordonate. Cor-

nateanu i-a spus: Atribufia dumitale nu e aici, n-ai ce cduta

aici. $i de aici i s-a tras. Amindoi erau jidani, 9i cu ajuto-

rul unuia, Goldenberg, de la Cluj, s-a descoperit ctr fu-sese informatoru poli$ei legionare, ci ii tumase Pe iidani.A recunoscut la recurs, dar tirziu. A fost amestecat ix asta

gi C.V. care spusese cd-l termini pe Albon. EI a fdcut 9ibune, dar 9i rele. Rele, ca nu-i inghitea Pe actori, Pe ar-

tis, ti. Cu toate ci era intelectual. Pe Jean Ionescu voia mor-

!i9 si-l trimeati la nuncE. Bun, ci l-a infundat pe Albon.Iar el, el n-a fost niciodatd la muncd. Clnd a terminat cu

culturalul, i9i gdsea loc pe acolo, pe la tehnic, 9efu servi-

ciului tehnic, iti gesea locu. Crnd se instala el, pmtru altulnu mai era loc. A ciutat sd-l dea la o parte pe Horia Cd-

ciulescu, aga in{irm cum era. I-am spus: - De ce si-l daiafard? Bagi unul sdntrtos? Eu am vorbit cu dl comandant

Timofrc,9i rimirre aici. Uitete la Picioarele lui, ce nu Poatesa mearga. - Iasa , zice, cA ia o magazie de scule. Domnu

Septiiici, la fel. il persecuta. Nici el nu era la politici' L-au

luat din Bucuregti pentru tentativd de trecere frauduloasd

de frontierd. Ca 9i Jean Ionescu. Dl $eptilici avea ir el ceva

franluzesc. Plin de maniere gi de o finele extraordinartr.A murit in Canada, pe shadd. 9i moartea lui Horia Cdciu-

leru m-a surprins. A murit la revolulie, impugcat la tele-

152 153

foane. Jean Ionescu a murit, mi se pare, prin Spania. Tolivisau sd plece. Dar Agtia erau artigtii.

Beligan a ftrcut ceva bun pentru ei toti, i-a bdgat inapoiin teatru, cd altfel nu mai intrau ei i:l teatru. Dar avea giprize la comunigti, avea merite comuniste. Sint unii careau lucrat a9a, 9i pentru comunigti, 9i pentru prieteni. Dareu nu-i inghif gtili de ce? Pentru cA un om de tatia lui, ceavea talent, eu nu contest, dar un om de talia lui, ca unSadoveanu, un Arghezi, ca 9i actoru acela francez, ajungila comunism, dar cind ai vezut ce e, te-ai retras. Cmd vezice e, de ce nu te rehagi? Mergi pind la capit? pini la firnd?A a!.ut timp se se trezeascA. La virsta gi la capacitatea luide culturd, nu a vezut ce se intimpH in tara asta? Nu ede condamnat? E de condamnat numai Tand5rd? Sau dla,sau Ala? Eu nu concep ce un om de talia lui Sadoveanu ede scuzat. Eu n-am simlul culturii chiar ata, am citit cinderam mic Sadoveanu si mi-a pldcut, dar gtiu ctr un om decu.ltud kebuie sel rcspect pmtru ce e ph de invd'iminie.Pdi cum imi dovedegte el cd e plin de invalaminte, dacaa participat la aceeagi pomani, a mincat din aceeagi co-five? Unu care era neluminat gi incons. tienf da, il mai scuz.Nu total, nu total. Dar unu ca Arghezi?

- Credeli ctr puieau str nu 9tie, tinind cont de conspi-rativitatea in care s€ lucla?

- Eu nu cred cd ce se petrecea tr inchisori era secret9i ei nu 9tiau. Cineva din prietenii lui nu trecuse pe acolo?Nu-i venea la ureche? A dispdrut unu de acas6, l-a luall-a ridicat. El nu se trezea, nu se intreba cine l-a luat? Sairpoate ci apropiali de-ai lui. Plecau unii ce erau tracasali,ldsau casd, avere, lAsau tot numai se scape. Eu spun cinu e scuzabil nici un amdri! un hcult, dar str-l siuz peala, cu capacitatea lui? Un muncitor spune cum a spus mi-nerii: noi muncim, nu gindim- Dar el nu gindegte? Eu sintprost, am fost de acord cu sculali ooi oropsili ai ztielii, uoiosindiri la foame, sus, cum era sloganu, versurile alea, cinele-a scris, al dracq ci incitau la nenorocire, wi oslndili lamoarte, sj aga mai departe, rob cu rob sd ne unbn, se facempe dracu, dugmanii poporului sd-i zdrobim, pind la unu sd

,idrd. El nu se gindea ce era acolo? Numai ila cu sfnfd'':,--- . t"-;^hn lrpbuie condaffinatl Aia mdcar credea-in

'::;:;;: ,'i:;T'i ; io"i '" a's*o'ii ooDontui sd piar ptnd

iifir,'!* a- "t"rior

dugmanu' nu din afare cl ne-au

ll -*l

-rit, J'^t-"t""t Noi ii cautam pe rugl' 1o-i

ii rugam

; ; iiii'G;; ne asiste la ce rele fdceam' Ctr erau nu-

il"i-"^i.i.il *qi' Eu n-am vezut rugi aici' decit ce-ve-

#" J;;;;;ie ca sd-i insoleascd pe romini' ei tdiau

li""#"*", ;," erau doar de sperietoare' va sPun' ca

arn^vdzut asta in '46'""

",t? ,*t,-S*u- Nedelcu' unu $tefdnescu lese Yd-

'#;;;;;"; ei spune cd Partidul a ordonat' ei a

f#il;;ii".bar ce'ficea partidu fara unealta? oa-

i".i ** *. * n*1.9'-"".T:1'"1"dif[tl*il"':;nu-mi trebuie mie politicl' 9i 9t-at

*'*1""*l*;?;oi"?"i-"ll"oXtT;:T'"'11."8;:-fi;;i; ;;."*eti, am etiut cd o sr dea replicl Dacf,

';;;il;;" aia' au fecut-o a doua zi' Am tugit re-

".1"i*""i.JSu"t cd o str le ia sediul' t'ea luat cheile'

ffiilH;iletta. Nu mai puteau intra' ea desfiinfat'

l*ffi,n;ffi*-*t'ffiE*am rupt adeziunea Dar m-am dus sd le iau cheia de la

ilo':iil;; ":o." ry-T H:;f:H ffiY'.Zici cd etti secretar' hai cu mrne""i1, .i tit*Gtt ""

avut cuai' hai si vdd dacd sinteJi ade-

#.lolil*i" -'r p. "*i -*';igilY $#'Jn::il:merg si eu cu matale' a mers 9r

lrri"lfu["t p" *p"r comunismului' acum tlIiN'Itiili iJ** ln, - -u*, ll:-l;#,T:':'flfi'lf*ilmata ai remas? la, de-ne' br€' 9r I

iliiJf"."* Ut", *ata ai fost comunist' eu am fost co-

"l"*"ri

* r"l"*,',ar o lulm-de la capdt' incepem iar po-r-

"iii"- "iJ Si 'ur"r*

zice: - $i eu am fost comunist' 9r eu

: ;ti";;t"ot, ti ila - Las-o' domne' dracu' n-ai va-

154

zut, Gorbaciov a zis perestroikd gi glaslnosti, las-o dracu,mai moale, las-o ca Gorbaciov, el a zis si fie schimbare,

ata ce sa fie schimbare. Lisali-i in pace pe ldranigti. Dati-le

cheia.

- Cum de vi ascultau?

- Md ascultau, fiindcd eram agresiv. Au vdzut ce sinthoterit: Nu ies de aici fdrd cheie. Mh scoateii mort de aici.

Eram in stare sA nu plec, doamnd. Ce, eu nu gtiam cum se

fdcuse, cum se face? - Stai, nea Frant - a vmit unu, Md-celaru, de la Frontu Salvdrii - stai, domnule, ca-'i dau eu

cheia, avem gedinle h Bucureg$ da F-o dau eu. I-am dat-o

gi am rupt adeziunea. Cd str rdmin cu ei: - Nu rimin,domnule, nu merit eu. Da' Peste doud luni au rdmas iarfAra sediu. Pdi, zic, ce oameni sintegi? M-am dus, a slritunu: Jdrdnigti imputili, care au omorit gi au facut, au tras

in Vasile Roaitd i:n '33, au tras la Grivifa.$l atunci am iegit in fatA gi le-am sPus cA eu am fost co-

munist 9i am ornorit mii de nevinovali, mii, nu unu, miide terani, cu cote, cu nu gtiu ce. Eu, commist nu terdnist.Erau nigte ligani nenorocili, iarigi, la primdrie acolo, fie-care cu gAgtile lor, cd se formaseri badigatzii dglia, aveat)

sediul lor, acum au Fi tdrdnigtii. Ei zic ca sint mulfumili'Alianta civica au aruncat-o Prin blocwi, n-aveau bani de

chirie, ce erau intelectuali, profesori, salarii mici, de undesd cotizeze, le-am pldtit gi la dgtia chiria, n-aveau bani de

phiit o chide la un apartammt de doui camere. O pldteam

eu. - Pdi, zice, chitanfd nu-i. - Ptri cum a9a, lucrali cubani fdra chiiantl? I-am vezut, erau oameni de bun5-credinle care mai donau aFa, cum s-a intimplat gi cu contul

,,Libertatea", bani, da-i, doneaza, ce o fi cineva care rds-

punde. Nu rdspunde nimeni, pini la urmd, unde-i conhrl,care cont, nu se gtie nici azi. Nu tineau socoteald la nimic.Mergeam in campanie, la lard, ei luau bani din cont, Pen-tru benzini, eu am dishus gi magina, am cheltuit 9i pe ben-zind, nimic. Toli aveau magind, dar sPuneau cd au bigat-ola reparafie, nu voiau s-o bage prin gloduri. Cd s-o iei piniin nordu iudefului, 9i si-i faci pe aici, prin GhimpaJi kilo-metrii dgtia e mai greu. Ei, dilalJi, cautau locuri unde e 8ard,

155

ceea ce se gase9te greu, trebuie se me€i Pe la hotare. Amrenunlat. Am vAzut cd peste tot se ceutau aranjamente'Avantaje. Era unu, profesor de fizicd, in casi aicl la mine,a venit pe wemea comunismului. Eu ii spuneam ce a fostcomunismul, ii povesteam, ca sd gtie, 9i el imi spunea: Eun-am putut sd rrra fac, fiindcd tata a fost legiornr. Eu ii zi-ceam: Domnule, partidul e$a nu medtii sd te inscrii in el,

$ faci copiii de ris. Avea copii, fie-sa era la Mdgurele. El,nu, ce n-a putut sd fie membru din cauza lu tata-su. Euii spun cd nu era oameni de caracter acolo, era cite unu,s-a intimplat cite unu care incerca sd facd ceva, sd fie cinsti t.

Incerca. $i poate cd ar fi vrut, dar era oPortunist, avea in-terese. Acum este pregedinte la A[ante. A fost, adicd, 9ila Aliangd, 9i la liberali, a venit 9i la !6r5nis. ti, str-i dea postde conducere, ctr n-a fost membru de partid. Pe mine vo-iau si mi bage in comiiete, cum sI mA begati, mi, pe mine?

Aj fost cu colectivizarea, ai bitut in sate. M-arn dus cu unprofesor de istorie, n-am ftiut ce a fost. Cind intru in sai,il opregte unu 9i aud nigte lerani: PAi, asta ce mai vrea sd

fuci, cd doar el ne-a bdgat in colectivl! $i el voia sd fie pre-

Sedinte, consfier, ceva. Dar pe unde nu se bagi igtia? Dacd

nu a luat funclie la ei, la tdrdnigti, se duce in alte Parte.Te duci in F.S.N. Hai sd zic ci n-ai giiut ce e partidul, cee F.S.N-u, dar cind eu te avertizez?

Ctr la revolufie eu am plecat cu el- L-am luat de aici,de la mine, era la mine. Am venit de la Bucuregti in seara

de 27 spre 22. Y Azwsem, eu mirosisem ceva, gtiam de Ti-migoara, abia agteptam s{ ajungd 9i la Bucureqti, gtiam citrebuie sd ia foc peste tot. Crnd am venit de la Bucwegtiunde incepuse deja, se tregea, nu era nimeni Pe strada. Erapustiu. Tofi erau ascunti in case. Nigte polili9ti Pe la col-

furi, 9i eu plingeam de bucurie nevast2l-mea zicea: Hai aca-

se, ca te ia estia pe la poligie. Chiar ei ziceau: Du-te, nene,

acasd, ce te sdltam. - Pei, zic, asta vreau, asta vrealL se

me luali. - Du-te, mA, nene, acasd, nu-!i face pdcat. Nuera nimeni pe centru. Mai md lua unu, era unul, activistde partid vedri, un coleg de-al meu, nea Vasile Cimitir: -Du-te, me, acasa, cd te leage dgda, du'te dracu acasd, 9i

156 157

eu: - Mi, nea Vasile, cade Agtia, mA, nu te mai gindi! -Bine, mi, timpitule, bine, 9i dac{ cade Agtia ce i4tigi tu?Bun, md, cad da dgtia care vin, anticomunigtii, de ei nuti-e fricd?

Cind mi-am dat searra ce gata, s-a terminal 9i dnd amvdzut in fine lumea ies, ind nu mai erau politrucii pe stra-dd, am plins de bucurie.

Ca sd fiu sincer, eu nu voiam decit rdzbunare. Ce amsimFt eu ce hag de pe urma lui tatdl meu n-am se uit nici-odaia. Comunismul asta a fAcut, str omoare ta-su pe fiu€u,fiu-su pe ta6u, ca gi azi, atita criminalitate existtr, tot deaici. kr toate tlrile poate, dar la noi sd gtiF ce a fost dezas-tru. Dezastru.

- $i nu v-a fost totugi deloc fricd?

- Doam5, ea mi-e martord, nu mi-a fost fricd. Eu nudormeam noaptea, ascultind. Eu nu credeam cA ajungela '89. Eu m-am agteptat se cadtr mai devreme. Fiecareschimbare care se fdcea la ru9i, eu credeam cd va fi 9i lanoi. $tian eu de la politici de acolo, ti aga era, ce urme-ream, orice schimbare la rugi aducea o schimbare si la noi.Dar nu destuli. Nu destuld.

Iar acum, dacd am vdzut eu ce nu e nimic aici, mii, zic,ce sd fac eu, unde sd md duc eu? La justilie, vedeam pro-cesele cum decurg, 9i aici nu s-a schimbat nimic. Nimic.Pregedinta tribuna.lului, care a fost tot aia este 9i azi. Ace-iagi procurori. S-au schimbat cA au venit allii mai tineri,dacd se face ceva aici. Dar erau nigte bAtrinituri, unul amai murit, tdt dintr-un sat cu alful, care am avut eu con-flict cu ei, Marciu. Eu le spuneam intotdeauna: - Nu vdluali cu mine, cu meseria, cI n-aveti nici o calitate dum-neavoastre, Nu dumneavoastre hebuie sd o faceli, ciadministralia financiard, pe terery Si nu dvs. Ci vrefi silucrez la o familie de a dumneavoastrd, asta e altceva. Darzu fac exceplie. Nu pldtesc ddri, nu lucez cu statu. Nu s-aschimbat nimic, si cind am vezut cd nu s-a schimbat ni-mic, m-am dus la Bucuregti. $i acolo e la fel. Ce spun eue ceva care nu deranjeaze pe nimeni. ,,Si ce dacd ai ficut

asta? Ce-i cu asta? Ce dacd a mudt atif,a?" Zc $i dacd mu-rea toata Fra, tot aia ziceali?

- Voiafl sd fili arestat, vA autodmuntali, voiali ca ius-titia sd se autosesizeze?

- Da, voiam si fiu pedepsit. Sd fie ceva.

Vedeli, pe mine m-a deraniat Prima datd ci:rd Iliescu a

recunoscut indepmdenJa Moldovei. Primul om de stat care

a recunoscut Moldova independentS' Nu din Europa dinlume. Nici americanii n-au recunoscut-o, el, da. Dscut pe

urmn cu alfi, mai inv{ta! ca mine. Zce: $i ce dacd, domne?

Lastr-i, domne, pe eia cu sdrdcia lor, noi cu sardcia noastre'

Pdi atunci, eia unu, Petre, avea Pe giner'su securist, l-a

ldsat deoparte Iliescu, cd era securist, l-a avansat acum

Constantinescu, el nu gtie, da l-a avansat, la Bucure9ti'

Corstantinescu nu gtie nimic, da puterea e la el. Spun asta

9i ei: ,,Pii, ce dace?" Iar acum sint unii fricogi ci se in-ioarce comunismu. Nu mai e posibif doamnd. Partide nu

exista, penetigti nu exista, dar vor veni, vor veni 59tia ti-nerii, care au acum 20 de ani. Sint unii care au avut Posturiin partid. Ce activist era socru-su ti toati familia, 9i el ve-

nise cu gindu la deputtrfie. Eu am ftrcut oricum sd ajunge

un deprirat b gran4ti, de aici. Nu era din Giurgiu' E unulGrigoiiu. Unii spun ci a fost la Brdila 9i a fost huiduii' 9ti!de ce sint din alte plrfi? Ca sd nu-i cunoascd lumea Au un

trecu! ca n-ar trebui nici se voteze' De ce sa voteze? Orice

javri str voteze, dupA ce au stricat mersu !5rii? Este la Pro-

ieclia consumatorului o ingineri care venea la noi in casd,

sd facd partid cu mine' Plingea cd sint amAriti, doamnd,

fuseseri mari comuni;ti la Buzdr; sd faci acum partid fi-renist. Acum, dupd ce comunigtii distrusese tot'

- $tiau rom6nii simpli, in 1946, ce este cu adevdrat co-

munismul? Am inteles cd dumneavoastra, h 16 ani, nuaveali cum gti...

- Pii, ldranii, cind md duceam la ei cu propaganda,

nu spuneau cA drumul nostru este B.P.D. - Bucuregfl Plo-

ieFti; Doftana? ,,B.P.Dul vostru, dsta e", spuneau' $tiau,spuneau oamenii ce'au vazut in Rusia. Ei trecusera cu

frontu peste Volga, 9i 9tiau. Au ajuns pind la Stalingrad, 9i

au vizut, trednd prin sate. toate necazurile- Unii i-au pri-mit cu drage inima. Intrau in case cind era cantonamentin sate. $i nimereau in sate unde nu erau partizani, gi lespuneau gi de partizani, 9i cum e comunismq gi tot. Poves-teau cum le omorisertr familiile, exact ce s-a peh€cut la noimai tirziu. Ci la noi colectivizarea a fost la fel. Pe minem-a apucat colectivizarea lntr-un sat, iegisen de doi anigi lucram ca zidar, m-a intebat un ldran instirit avea fatastudenti la farmacie Fi beiatu student la &€pt. - Dl Frantzice, m-a chemat la sfatul popular - eu oprisem lucrul c{a venit seara -, ce si fac, domnule, ce sd fac? - Bre, neaStane, zic, nu te opune. Sint ciFva care nu vor si lntre. iichemau pe cei mai instarili, 9titi, pe cei care aveau copiila gcoli, care aveau gineri pe la orage, cu serviciu. Eu amspus; Nea Stane. asta-i solulia, irscrie-te ce poate s{-}idea copiii afard. lrscrie-te, ci or s-o faci. Fiindcd o ficea.Au fdcut-o. Unii m-au condamnat, ci nu trebuia sd-l tr-vet aga. Am stat gi eu 9i am analizat. in comuna aia eraucinci. - Mdi, nea Stane, cili sinteli? - Cinci. $au ficutintovereFirile deja in satg el nu en. Toti erau. Aveau o of-tice pe el. Ctr 9i sdracu a contribuit la comunism, sd gtiii.Agtia lnfometalii spun cd e rdu. Era rnai bine ieri decit azi.Erau aici nitte btrieli care mi-au fdcut mie treaba aici incasd, timplari. Lucra la gantieru naval. $tia cd-i dd afardde pe gantier. Unul fusese secretar de partid acolo. - Pii,zice, mata gtii cd 59tia inchid toate fabricile? Ne.au spusnoud de la P.D.S.R. Ci, daci vin dgtia la puterc, Archid tcd-te fabricile. - Pf,i de unde, domnule, bani, dacl nu lucra!?Aveli de lucru? - Ptri n-avem. Da' bani ne de. - Ptri cito str vd dea? De unde? Dacd iei dintr-o traisttr 9i aiungi lafund, pdi are gi asta o limiti, tnprumut, ia imprumui, laun mo. ment dat se termine. Dumneata nu te gindegti lacopilu matale, ce lad ii lagi? Ce toti aveau copii. ,,Dacdera Ceaugescu, era locuri de munci,- .Asta e omul nou, co.munigtii a vr.ut sdl s€eze,l-a creat. Tiebuie sd vini alte ge.nerali. Tiebuie se se premeneasci. $i o si se premeneascd.

1.59

Ne-am hotdrit pentru un tren care pleace h ora 8. Maiavem cincizeci de minute de stat, iar profesorul propuneo iumetate de ori de mers pe jos, spre gard.

Nu mA mai simt in stare, pur 9i simplu, si mai iau padela discufe. Continud profesorul, care pini acum a tecut.landf,ri ii povestegte despre stupi. Despre incercdrile sta-tului de aJ exploata.

- A venit un agronom zice, gata, faci stupi, dai numaila stat. Pdi, zic, cum la stat? A94 bdgdm la oale. Mierease pdstreaze 9i mii de ani. 2000 de stupi are I.A.S.ul, dum-neata pui atit. iti creez condifii. Crea el condifii, crea el.N-am putut sA-i respund, sd intru in polemicd cu el, dom-nule director general, dumneata ai capital, ai tot ce-!i tre-buie, n-ai rnateria prima. Un om capabil iti face meseria

9i cu 20 de stupi. Eu am invelat de la unu cu 40 de stupi,care-l bdtea pe unu cu 200. Ungur era, nu rom6n. El zicea:Fran! sd iubegti neseria asta. 9i invat-o tu, sd nu te invelealtcineva. Meseria se fure, atunci egti inteligent, cind furirneseria. Altceva nu fura, dar meserie 9i invAtature sA furi.Ca asta iti prinde bine. 9i am furat.

Aici profesoru.l se simte dator se inhrvine.

- Domnule, asta e o metaford. Cd eu, dacd-;i fur du-mitale paharul esta, nu-l mai ai, pe cind meseria o ai 9idupd ce fi-o fur eu.

- Sigur cd e o metafor5, este de acord Fran!.fanderd.Adica se nu te bucuri la avutu alhria, dar meserie, dt poti,furd. E metaford.

- Crrd fur meserie, nu e bun cuvinhrl, ca nu te prcju-diciez cu nimic, nu-i simf lipsa a ceea ce !i-am furat con-tinue profesorul.

- Sigur, sigur, il aprobtr landdrd. $i continu{ evocareamaestrului lui, ungur. Ia-!i oammi apropiaJi, ii spuseseacela, oameni cu care si poli sd colaborezi. Sd ai increderein ei. Eu, daci ag face un p;rtld, l-a9 face cu oamari de-agtia. Cu unul ca mine, cum sd faci un partid?

- Un om capabil sd facd ce-aJi fdcut dumneavoastri,domnu Tandirl, cu mArturisirea dumneavoastre 9i cu ceIelalte...

160

- N-am ftrcut nimic. Nimic n-am fdcut, se apere cu ve-hemente.

- Acum lasi-md se spun Fi eu ce cred. Acesta e punc-tul dumitale de vedere. Dar lasi-md si-l spun 9i pe al meu.Eu gtiu cI un om adevdrat dacd am pornit cu el Ia o trea-bd, merge pind la capdt, nu o se rre hse in drum. Dumnea-voastrd gtiu ce n-o sd md ldsaji in drum. Daci vorbim, uite,domnule landdrd, facem a9a, gtiu ca n-o sa ma Hsati.

Este prima datd cind zimbegte, pentru a spune:

- Dumneavoastre, domnule profesor, eu v{ respectfoarte mult, dar n-ave;i Scoala lumii.

- Asta se poate, asta se poate, admite profesorul.

- Eu sint un om bolnav. Psihic bolnav. $i fizic. De-aiagi ur5sc comunismu! Comunismul distrugea tot. Gdsise ounealtd bund,ln mine. Si dt avea sd tinl unealta? O uneal-td, fier, rnetal, ce-o fi ea, are o uzur6. Se uzeazi. Ei o folosesc pirrd la epuizare. A9a cun au folosit fabrici, tot pindla epuizare. Nu conta omul, viala lui. $i nici la ce il folo-seau. Cit il foloseau, era bun. $i ei au folosit omul contraomului. Ca pe o scul6. Acum am devenit bolnaw

- Nu sinteli bolnav, spune profesorul, E un proces detrezire. Eu sir:rt convins ce h alegerile viitoare...

- Str sperdrn in tineret. N-aF vezut pensionarii? Pen-sionarii egtia sint o piedici. 20 la sute dace gdsesc din pen-sionari cA gindesc. Domnule, dupe ce o viatd irtreaga austat. C{ a pus tinerehi trsta intrebarea...

- Foarte bine ctr pune intreberi (profesorul).

- Mi-a pus intrebarea de ce am acceptat, de ce am fostla9i. Le-am spus, da, am fosg sd nu mai fi! voi la9i, cd uite,noi am fost gi uite ce reu e. Ca nu ne mai poate scoatenimeni din mocirld. Cd noi o micd parte, o mici parte, amdus fara de ripd. Dar restul?

- Sd vd dau un exemplu, spune profesorul. Merg pestradd, eu merg pe stradd, gimi de cineva una in cap.9i-miface o rand putemica. $a furtimplai tntr-m moment, stauin spital o lund, un an, cinci, pina md fac bine. Asa si po-porul nostru. Avem nevoie de spital. Am primit o loviturlgroaznici, nu atit din partea rus. ilor, cit din tradarea care

161

a fAcut-o Apusul fate de noi, cu Yalta prima dat6, ctr ne-al5sat pe mina rugiloq, apoi cu restul. $i ne hebuie cincizecide ani. Nu ne putem reface dintr-o date. Noi o sA ne du-cem, dar se pare ctr procesul de refacere va continua, tigeneralia care vine dupi noi va fi alta.9i lara va fi alta-N-am pierit de 2000 de ani, nu pierim nici acum.

- Nu. (!andiri.)

- Oricit de gr€u ar fi. Nu mtr lupt pentru mine. Istorian-a inceput cu mine gi nu se termin{ cu mine. Eu sint opiesi, un pion- (Profesorul.)

- Adici fiecare si facd ceva, o rndrturie, cit aduce fie-care, o piese, ceva, dar s{ rdmind, sd conbituie. (Tandfte.)

- De aceea sintem aici. (Profesorul.)

- Eu nu vreau si se sptmi miine-poimiine ce comu-nismu a fost a9a, roz, cum aratd rmii, cd comunislii a ftrcut,cum spune, a fecut metroq a ftrcut Canalq pii domnulqa fdcut,.. (Tanddra.)

- Numai dumneavoastrtr puteF spune ce a fost cu adev{rat, din interior. (Profesorul.)

- Numai eu. Nici d4inulii politici n-a vlzut nimic, ciel inha in celuli seara, ii-l scotea diminea;a la plimbare30 de minute, alea, dacd-l scotea. DacA nu, nu. El nu gtiac€ se petrcce in peniienciarul 5la, unde sint tortudle, cd elsimlea numai ce i se intimpla lui, dac6-l lovea pe el, nu9i cind ii lovea pe alfli.

Cu asta profesorul nu era de acord.

- Aflam, c{ btrteam morse Fi ne inJormam.

- Dumneavoastrd, dom' profesor, nu gtia! cit capii, cittorlionarii. Nu avefi gcoala lor.

Ne in&eptim, in fing sprc ietirc. Aiuns pe tr€pte, Franllandtud i9i aprinde o tigare. Prima pe ziua aceea, dupdaProape douesprezece ore de tensiune pentru el.

- Fumali mult? il inkeb.

- MuIt, peste un pachet.

- 9i v-aF putut abtine...

- Am o voinld putemica. Voinfe, da, asta am.

EPILOG

Acesta era omul.Acesta era omul gi ac€asta este povestea lui, pe care

am spus-o cind rezumind, clnd transcriind ceea ce mi s-aplrut semnificativ de pe cele 10 casete inregistrate in ziuade 27 septembrie 199& cind l-am vazut la el acastr, undem-a primit irnprcuni cu profesorul Fronea Bddutescu. ln-treveder€a noashi a durat l2 ore.

Doudsprezece ore mai tirziu, cind ne-am despi4it peperonul gdrii din Giurgiu, ii dddeam mina cu sentimentemai bune decii dimineata, cind venisem. Nu ca profeso-rul, care il imbrdligeazl 9i il sAruti pe amindoi obraj[ cidoar atit cit se mi se par{ ci pot si-i pun o intrebare caremd rodea, desi neruia sc€nariul rnertffiste-cAinld-iertare.regenerare, atit de drag profesorului.

- Azi, dupd aproape cincizeci de ani, vd crredef in ala-ra pericolului de a ucide un om?

Mi-a rdsprns cu vocea lui litrate:

- Nu, nu mA simt in afara pericolului. Dimpotriva.M-e fricA cd oricind at putea s-o fac din nou. Eu, doamnd,sint un criminal. Nevasta mea 9i fiul meu poate ma con-damni. Ea imi spune cd fiul meu n-o sd md ierte nici inpirnint ca stau de vorbi cu durmeavoashd. gi v-am spusce v-am spus. Dar eu n-o sd fiu acolo, in pdmint, hoih.rlesta o se fie gi o str pubezeasce acolo, dar suflehrl meu n-ose fie acolo, nu gtiu rmde o si fie sulletul rneu, cd pe mineDumnezeu nu are cum se md ierte.

- De ce nu crede;i cI sinteti la adepost, nu ve ceif?

163

- Ba md cdiesc, doamni, dar am o fire nenorocitd, ne-sapinite, de-aia... 9i i9i mai aprinsese o figard.

Nu-mi d{dusem seama ca e fumetor. Avus€se totugio zi de incordare dementi. Vorbise timp de 12 orc, aproa-pe nelntrerupl hdrfuit de intrebdrile mele, iar casetofoa-nele iuegistrasertr tot timpul. Nici o clipd nu i-am simlitagitafa 9i nerdbdarea aceea a fumetorilot ciutind incon-gtient o tigari, undeva- Poate ce nu fumeazd mulL mi-amspus. $i l-am tntrebat. Fumeaztr mulh doue pachete pe zi.

Cmd am ajurs la nrine in propriul meu paradis, in acea

zi de 28 septembrie 1998 era 12 noaptea. In uS5, un gin-dac. Am luat bomba ti l-am strivit indelung sub jetul deotravd. Cind l-am vdzut restumat, contorsionlndu-se pernarginea covorului, m-a izbit asemenarea intrc mitc&ileagoniei lui 9i cele ale unui trup omenesc chinuiL al ori-cdrui trup chinuit.

M-am trezit peste trei ore gi mi-am notat fraza aceasta.

De multe ori Dumnezeu ii inzesheaze pe c€i pe care-ih:imite in fundul iadului cu calitili mai prelioase decit alecelor care plutesc pagnici 9i ftrri mari accidente pe supra-fata vietii. Ca sa ne par{ r{u de ctrderea lor, dar gi ca sdgtim bine cd ei infrunte primejdia de a fi om in locul nos-tru, al hrturor. Nimic nu-mi doream mai mult decit se-lvid iegind de acolo.

Apoi n-am mai atins, nici cit sa b verific, acele casete,gi nici nu n-am mai gindit la ele, atit cit am putut, vremede citeva sdpatmini. Din fericire pmtru mine, intervalula cohcis cu o celetorie a mea, de o luni.

1. M! obseda insd spovedania lui Frang Jand6rtr 9i maiales mtr obseda altceva. Am vezut cu aproape un an lnurmtr, un fiIm pe care nu l-am uitat, cum mi se intimpltde obicei, imediat ce am inchis televizorul. De fapt, credcA e filmul cel mai ingrozitor pe care l-am vezut in viatamea. lnb-un spital de psihiatrie doi medici, unul virstnic,generos gi modest, ti celSlalt dndr, inter€sat de naturaumani 9i orgolios, se ocupe amindoi de unul 9i acelagi pa-cient, aflat h clinictr din vremuri imemoriale. Primul se

multumes.te sa-i cunoasc{ suferin}a in manifester e ei, se

164 155

fie acolo tn momentul cind se produce 9i se i-o ugureze.Ceidlalt vrea si pdtrundi mecanisrnele bolii 9i sA o ir etw€.Sint lucruri pe care nu trebuie sI le 9tim, spune bitrinul.Nu avem voie sd gtim totul. irsugi Dumnezeu vegheazlla granila cunoatterii noastre gi ne interzice se fumintemprea mult. CeHlalt is. i petrecea zile 9i nopf in conversagiicu pacientul lui care ii povestea iar gi iar, fare sc{pare

9i firl sd-9i etbereze suflehrl povestind cum a ucis doi.tari ai Rusiei gi intreaga familie a celui din urrnA. ln final,nredicu.l cel tinir X9i insuFegte identitatea tarului Nicolaeaiteplihd se fie ucis, iar pacienh:l lui il ucide, continuindastfel rcpetarca la nesfrqit in destinul lui de ucigag, a uneia

5i aceleiagi crime, de neispStit.Fie cd nu credeam deshrl in mintuirea prin spovedanie,

fie cd ernpatia mea cu foshrl uogat rnersese prca departe -ca gi cum ag crede cd nici rmul dintre noi, niciodattr nu sin-tem la addpost de pericolul de a face ce a facut el - tre.ceam prin indoieli cumplite, privind drephrl meu de a fiascultat gi transmis mai departe aceastd spovedanie. $i,de fapt, mi-era fricd si scriu carEa, in ciuda hcomiei imertse de a o scrie, eu 9i nu altcineva. Sim;eam cd n-ar fi nicio deosebire inte nebunia acelui medic ai a mea, afta doarci eu mi identificam nu cu victima, ci, oroare, cu torlio-narul. Degeaba imi r€petam ctr eu sint aproape de cel caredevenise el acum, prin ceinli, 9i nu de cel de acurn cinci-zeci de ani. Totugi, dovade ca dorinra de a scrie cattea eraa€t de mare incit invingea orice pruden.tA, in 19 noiem-brie, la nici doul luni, deci de la singura mea intilnire cuFran! Jand5rd, notam deia irn iumalul meu:

1.9 noiembrie 7998. Am terminat de ascultat cele 10 ca-sete iru€gistrate cu ornul din Giqgiu fostul to4ionar. Sntuimite de absenF profesorului, care a fost, totu9i, de fattrtot timpul. Poate ca inflnirea aceasta intre un om care asuferit ti unul carc a adminishat suferinF, 9i dialogul din-tre ei, pe care eu doar si-l inregistrez, ar fi fost mult rraisemnificativd. N-a fost a9a, iar rarele intervmf,i ale profesorului, care ne-a asistat politicos, va trebui se h consem-nez ln alte locuri, ca sd nu dishag prin inovalii in structura

clasicd d r:nui interviu, atenfia cititorului. Alte intervenliin-am de ficut. Decit, din acelagi motiv 9i tot cu regret, sa

elimiru din loc in loc, singura grepald dh vorbirea lui Fran!

landdrd, singularul verbului pus aldturi de pluralul pro-

numelui de persoana a treia, dezacordul, deci. Altful, fdrd

a fi subtile, nici exprimarea lui landirtr 9i nici gindirea

lui n-au nevoie de nici o intervenfie. Dar mi-am amintitde Solienifin, cu ,,peni!a noastrd care scrie gros, a celor

care am vdzut orori". $i el a vtrzut orori. Crnd se apropie

de una din ele, mintea lui, asemeni acelor unui contorMiiller4eiger, incepe si se invirteasci innebunitd, 81n-durile ii sar in toate dirccfile pierde coerenla, 9i, ascultind

frazele rostite, cu o voce metalicd, aproape Htratd/ ii revdd

chipul congestionat, ochii Plini de vinigoare rotii. Constat

gi blocaiul din inhebirile mele, abandonul. Mi se fecea mil5

si insist. ln ciuda celor spuse de Frant Tandtue, care se

crede bolnav nevoia de a fi prins 9i pedePsit este curenula crimiruli. Pentru profesorul Fronea Bddulescu nevoiaaceasta este dovada existenJei lui Dumnezeu. Dacd este a9a,

el ar putea adtruga cA ateismul profund al comunigti.loreste dovedit de felul in care au ignorat ei aceastd nevoie'

De felul in care gi-au exPloatat unealta pintr la epuizare,cum spune Fran! Tanddre, ripindu-i pind 9i dreptul lamustrirea de cuget. Obligindu-l sd 9i.o reprime vreme de

aproape cincizeci de ani 9i fdcindu-l pin{ la urmd s{ crea-

d; cd numai un nebun se cdiette cA a ucis.

Am remarcat gi eu la el ceea ce tot Soljenilin numegte

,,nentalitatea bandituluf intllniti in inchisori ti laglre.Preocupat numai de propria supravieluire, acesta nu maiare congtiinla asemdnirii lui cu ceila$i, nu se recunoatte

in ei 9i nu-i mai privegte ca Pe nigte semeni. Am vazut o

cantitate apreciabild de docummtare despre fogti tor;io-nad. AproaPe toli sPun cA nu gtiau Pe cine to*ureaza. Nucereau gi nu li se didea decit un minim de date despre

identitatea victimelor lor, de cele mai multe ori abstracte,

categoriale, din cele invocate 9i in marturisirea iffegis-tratA de mine: dutman de clas5, terorist, chiar... .bandit".Atit cit sd consolideze imaginea de sine a to4ionarulul de

166 "t67

instrument al unei justijii... drepte. Nici Pmtru Fran! Tan-ddre cehlalt nu exista, nefiind om, semen al lui, decit dacA

era, ca gi el, din Giurgiu. Devenit om, prin dedu4ie: dacd

el, din Giurgiu, era om, celehl! tot din Giurgiu, era 9i elom. $i Mitran,fe-i ttulna uryd, sir.garul mort de la Ca-nal care a avut un cogciug, era om fiindce l-a invelat pe

el meserie. $i totugi nu este mai putin rdsPindita nici inafara lagdrelor 9i inchisorilor mentalitatea asta. De unde,probabil i tulbumrea c! carei arult chinuita ti totu9i in-completa istorie.

Dar m-arn intors de doue septlmini, ti Frant Jandirinu mi-a dat nici un senm.

in seara de dinaintea pleclrii, pe 2 octombrie, mi su-nase acasi, la 9. Precipita-t. Suna d-e la o cabina. t intreba-sem dacA s-a intimplat ceva.Irni spusese ci nu, dar ce a

a!'ut impresia ce-l sunasem eu. Nu, i-am sPus, Pentru cdne-am inJeles sd vorbim cind ma intorc. Eu plec miinedimineati 9i revin intr-o lund. Piruse dezamdgrt, surprins.Insistasem sd-mi spund dacl s-a indmplat ceva, doar neintelesesem dar in privinta asta: luim legitura din noupeste o lund. Fusesem contrariatd, dar nu ingrijorat2t. Clndam vazut insa ca nu mai dd nici un semn, l-am rugat Peprofesor se-l caute.

27 noiembia Dupa-amiaza, m{ suntr profesod Bddu-lescu. Ieri-seari a inceput sd ningd, 9i totul este blocat.A fost totu9i la Giurglq fiindc, la telefon nu reugea siJprindd. $a dus in piate, unde gtie ce-s. i vinde mierea. N-agdsit-o acolo decit pe solia lui Tanddri. Aceasta i-a sPus

cd solul ei e plecat in pXdure,la albine, nu gtie cind sein-toarce. Nu a fost foarte mullumite cind profesorul i-a spusce oricum are alte treburi prin Giurgiu, 9i o sA rcvind maitirziu, poate-l gds€s1e. A plecat dupl el, acolo, in pddure,unde i-au spus vecinii cd se duce de obicei. Acolo l-a gd-sit. Ca 9i prima datd, i-a spus profesorului ca-l attePta demult. Au stat din nou de vorbd, 9i, la despirlire, i-a spusc! va veni la Bucuregti, joi, 25 noiembrie. Ne indlnim la 9,

la Universitate. Da, gtie ctr s-ar putea, duptr ce am trarscrisbenzile, si mai fie intrebdri. Va rbmine doui zile in Bucu-

re9ti, ca sA aiba timp sA spund tot. 9i mai vrea ceva. Se steade vorbd cu un psiholog. Profesorul nu este insd sigur cdva veni. Ata cd, panicaH, i-am scris imediat lui Fran' Tan-ddrd o scrisoare.

I-am mullumit pentru cd accepti sd vind, l-am rugat sAnu dea inapoi, fiindci ce a fdcut pind acum este enorm,sd nu-i fie fric5, fiindcd orice s-ar infmpla, o sA fiu abturide el, I-am rnai spus ci orice hotdrire ar lua, eu am multrespect pentru el, cd, dupa pererea mea, el nu mai este celde acum cincizeci de ani, 9i cd totul este ca, oricit de neno-rocita ar fi o viate, si-i gdsegti in final un sens. Iar el, spu-nindu-gi oammilor viafa, ii de poate un sens. Am adtrugaiciteva rtnduri pentru sogia lui, rugind-o sd-l lase sd hoid-rascd singur, gi si nu se tearrA. Am purtat scrisoarea ingeante citeva zile, dupi care am rupt-o.

23 noianbrie .I-abiblioteca Academiei, ca se md uit inVlaya liberd. PirA in anii '30 se numegte Vlaya, organ con-selaator, in 194V 4-l este Wagca legionard, iar in peioadacare mA intereseaze pe mine este Vlapca liberd . peste lol,din_decembrie 1946 pind tr martie-aprilie 1949, fotogrefralui Pavel Stefan. Deputattrl ales de Vlagca este un 6nir de35 de ani, cu o frunte largd, mdritd 9i rnai mult de o calviieprctimpurie, cu tresdturi prelungi, distinse 9i cu o privirerece. Gura, subgire, exprimi dispre! 9i plictiseaH. Ziarulvorbette despre trccutr.rl lui de revo$onar, despre drepturile poporului, pentru care a suferit atita. Despre vialalui care este impletiti cu lupta clasei muncitoare, oezul luicel mai inalt. Despre indlnirile cu oamenii muncii de pestetot, care-l ovalioneazd 9i-l aplaudl furtunos. Un mic cultal personalitdlii la scard judeleantr. ln rest, acelagi entu-ziasm, aceiagi ldrani care construiesc drumuri, gajduri,cdmine culturale, fac serbdri, laudi partidul. Ariicolul de-spre Frani Jandird nu e nicdieri, sau e in numerele lipsddin coleclie.

Am citit pe indelete, cu ochii lui, cel intors in gospodi-ria meschini a tat{lui ca sd pasci oile, paginile cu disene,fotografii, caricaturi. Am incercat si-mi firchipui ce simteala vederea ,,munfilor de bumbac", a ,,grddinilor inflori-

158 't 69

toare", a ,,vacilor model" 9i a ,,cotetelor de porci unde esteintotdeauna curat 9i uscat". Mai ales acum, cind toti fogtiilui tovads, i de lupta ,,pomiserd pe drumul bunistddi": uniila Moscova" a$ii in Comitetul central. Ziarul era de altfelilustrat din abundenlh cu fotografii si graficd brutal ten-denfoase, focalizind obiectul obsesiv al urii: chiaburul, in-fdli9at in chip de garpe agezat de-a curmezigul unui drumde !ard, ,drumul luminos al colectivizdrii", putin inaintede a fi strivit de o cdruld plind de colectivigti cu obrajii ro-tunzi 9i veseli. O alti ipostazd: lup in blantr de oaie, cre-zind cu naivitate cd nu va fi recunoscut gi cerind sd fie 9iel irscris in colectivd.

Me intreb dacd se poate sd nu vintr. lulburetor la FrantTandertr este ce nu minte gi nu fabuleazi. Nu minte nicirnicar involuntar. Tot ce mi-a spus s-a verificat ulterior,

Citesc nigte mdrturii recente ale unor supravietuitoriai experimentului de la Pitegti, care spun cd aici reeduca-rea a inceput printr-un asalt al unei bande de biteugi,venili in aiutorul echipei lui Eugen furcanu- Erau gar-dieni, iar in fruntea lor se afla chiar directorul inchisorii,Alexandru Dumitrescu, cale ,,a bdtut neintrerupt timp deciteva ore, 9i a iegit de acolo plin de singe ca un meceh/'.

Este posibif de asemenea, ca insistenla lui landiri inlegtrtur{ cu acel Nicolau care-l instruise in torturi sd fiejustificati: personajul poate fi nici mai mult nici mai pu-lin decit Sergiu Nicolau,lndlrLit de Dej 9i devenit omul luiincd din inchisoare, de prin 1936, pentru a ajunge, dupdce Dej ia puterea, una dintre ctrpeteniile oculte ale Seeu-ritAtii. Dace este a9a, Frant Tandere a intuit bine cit de susin ierarhia regimu.lui se afla misteriosul personai venit se-linvete cum trebuie se-l sluieasci; istoricul Gheorghe Bu-zatu, cate a studiat arhivele Cornintemului, l-a gdsit peSergiu Nicolau, sub numele lui adevdrat, de Serghei Niko-nog printre agenli sovietici cei rnai importan! in Rom6nia,aHturi de Nicolschi Si de Pantelimon Bodnarenco.

Polemica din 1962 la care se referA el amintindu-gi cAfogtii lui tovardti l-au mai ctrutat o datd, dorind s6-Fi re-activeze ,,unealta", poate sd fie Plenara C.C. at P.M.R. din

30 noiembrie-S decembrie 1961, care i-a condamnat dinnou pe Ana Pauker, Tmhari Georgescu 9i Vasile Luca, daral cirei scop real era inlaturarea definitivi a unor rivaliincd activi: Iosif Kiginevschi 9i Miron Constantinescu.

Miercui, 25 noianbnie. Dimineafa md suntr profesorulFronea Bddulescu. Frant Tanddrtr nu poate sA vina nfine.Este gi pulin recit, iar cu vremea de afarl, nu este sigurnici de henuri- SI agtepte de la el un nou telefon. Profesorul are unele indoieli. Crede ci familia l-a disuadat.

Nu indrdzrresc sd insist. Cine ti-ar asuma un asemenearisc? Sd iasd singur Si primul in fat5? Nu-mi pot reprimatohtti dezanlgfu€a d, da, drumul Damardui nu tec€ prinRomAnia. Sau trece, dar se lnfundd la fumttate, in glodu-rile ei, rlnine rEterminat. Nu e wr drum, este o fundeturd.Fundtrfura Damascului. Dar asla e cu adevdrat dezamd'girea mea, sau faphrl cI anuntasem o cartebombS, 9i n-os-o fac?

Stimate domnule Tandlbd,

M-a sunat de dimineajtr dl profesor 9i mi-a spus cd nuputefi veni la Bucuregti.

Ce pot $ ve spun?Cred cd gtiu ce simfili. Recitesc versetele dn Faptek

Apostolilor, unde bus ii spune lui Saul: ,,Greu ili este fiesa izbegti cu piciorul ln tepu9d", adicd amintirea riuluifecui doare, 9i teana este greu de irrvins. V{ inleleg. deci.

9i in leg{turi cu asta vreau d vi spun doar dteva lucruri.Stima 9i admirafla rrrea pmtru dvs. au remas aceleagi,

Nu vd pot promite nimic ai nu indrdznesc sa vd influenlezh nici un fel. Nici micar in bine.

itt atte ordine de idei, am vorbit cu un psiholog. V-arputea vedea septemina viitoare. Dar, dacd vre,ti sd ve spunti ptrrerea mea: dvs. nu sinteti un om bolnav. Sinteli sin-gur, afta tot. Atunci cind tu mergi intr-o dire4ie, 9i restullumii in alta, te crezi nebun. In realitate nu egti nebun, cisingur. Ji-e frici, nu fiindci ceilalgi au dreptate, ci pentruce ei sint muli. in general, nu existd nici o resplate pentru

170 771

singuratatea asta. Decit credinfa in Dumnezeu 9i credinladvs. cd facefi bine. Eu cred ci ali fi fdcut bine.

Scrisoarea mea continua pe tonul Asta alarmai ti plinade contradiclii - nu voiam chipurile si-l influenfez, darasta fdceam - pe inca vreo doua pagini. Mai mult, addu-gasem o pagintr intreaga pentru sotia lui, 9i mai contra-dictorie. Nu voiam st-i tulbur viala, dar i-o tulburam, oasiguram ctr sogul ei nu e un om obignuit, susfineam maiales cd din ce voi scrie despre el nu va rezulta imagineaunui monstru, fiindcd el nu mai este cel de acum cincizecide ani. Cel de acurn cincizeci de ani este p€ntnl el un striinrdmas in urmi. Stsiinul Asta insl il dinuie. Cd eu sint con-vinsd ci binele pe care l-ar fuce el cu mirturisirea asta s-arateza in celilalt taler, 9i ar compensa micar in parte riulflcut de celdlall, h urmf, cu ani. $i numai aga el $i va g6siin cele din urmd linigtea. Sau mAcar o parte din qa.

ln final, ii spuneam cd eu, ca scriitor, gtiu cf, oameniidin fara asta au nevoie, pmtu a se insinAtog-i gi pentru ascepa de frice, de pi.lda unui om ca solul ei. $tiu 9i cA, in-tr-o zi, copiii lui vor fi mindri de tiria lui sufleteasci. Emult mai ugor s{ treiegti de pe o zi pe alta, nici rau, nicibine, decit de la cel mai marc reu sa te ridici la cel mai marebine. 9i cA agtept cu toatA stima 9i intelegerea un sernn dinpartea lor.

Vineri, 27 noienbrie,la bibliotecl, sl trdiesc eu gocul in-tilnirii cu ,,strdinul de acum cincizeci de ani". Articolul eraacolo, dar un an mai tlrziu declt credea Franf land5rA.

Iatd-l:Fioroasa cimd ilin GiurgittCu looituri de topor un fa tgi ucide pdrintele.Zilele trccute populafia oragului nostru a luat cunot-

tinlA de crima fiptuita in strada Dragot vodd, nr- 67-(a aceasti adresl locuia Gh. JandSrd, impreund cu con-

cubina sa, Dumitra Vigan, 9i cu un fiu al sdu din primacdsitorie, Frant Tandard.

Este necesat pentru cunoatterea mobilului crimei, sA

aratilm citeva date din viala acestui tinAr.

A fost crescut in rnizerie de mama sa, cu toate ce, prindivorf, trebuia sdJ inhetind tatdt. Nemaiputind aJ !ne, eal-a trimis tatdlui care, degi avea posibilitilli de a-l cregte,il trimite Regimentului 5 Dorobanfi ca copil de hupe.

Revenit acas{, tindrul trdia chinuit de acest ptuinte.ln seara crimei, revenind acasi, tattrl a irnceput obig-

nuita cearte.in toiul certei, Gh. Tanddri a pus mina pe un cufit Fi

a incercat a-l lovi.Fugind afard, tautl l-a urm6rit, 9i el a pus mina pe un

topor 9i 9ia lovit pdrintele. Dindu-qi seama c{ l-a omorit,a inceput a chema vecinii pentru a-i line lumlnarea.

Sosind organele poligienegti, a fdcut declaraliile cuve-nite gi, cu acte dresate, a fost inaintat Parchetului.

Cor*p. $,C,(Vlagca liberd, pagina 4, luni, 13 decembrie 19€.)

Am iegit din biblioteci extrern de tr. burat6. Cizusemin propria-mi capcane. Ca 9i cum, preocupatd s{ dau per-sonaiului ,,meu" cit mai multl pregnanut literartr, n-atmai fi crezut eu lnsdmi in realitatea lui. Degi acum, dup{ce am cepatai oarccarc distanli, cled cI alta era explicafia.Nu intre personaiul literar 9i cel real se infmplase o sub-stitufu€, ci inlre cel de azi 9i cel de atunci. Din autoprotec-!e, rnn gindisem prea pufin, sau aproape deloc la omulcare comisese acele fapte. $i acum cred ca am ficut bine,altfel nu le-a9 fi putut consernna.

Oricum, dup{ intilnfuea cu Frant Tandbr{ cel ,de atunci"gindul intilnirii cu cel ,,de azi" mai degrabd imi produceaoroare. Ziua de 7 decembrie a fost cumplit{. Am 9i notatin iumal:

7 decanbrie.Ieri a fost Sfuitul Nicolae. Pentru mine esteseara cind Franl Janderd gia omodt tat . Crnd s-a in6m-plat nenorcci€a. Fac rar lucrul acesta, dar ieri m-am rugatcu frenezie, 9i candela a stat aprinstr toati seara.

Sirnbete seara, pe 12 decembrie, mi suni de la cabinddin Giurgiu Franf landtrri. lmi spune cI a fost intr-ade-

172

vdr bolnav. Cd nu este ce-am crezut eu. li spun ci il cred,dar stiam si ci familia se opune, ti poate ca l-a fecut sA seindoiascl. lmi dtr acest rdspuns: Nll md intoarce pe minenimmi.$ine dtmlulflnire hmi, la ora 9, in staia de la Uni-versitate.

15 decembrie.lml prm ir ordine cele 2G-30 de pdtrtrtelede hirtie cu irtrebdrile pe carc le-am preg{tit agteptinduJ.Pe cele care mi se par prca dificile le tot imping mai sprcsffrgitul teancului, gi nu mai aiung s-o peshez deasupradecit pe una: Ce aiseazd Franl fanddrd?

El crede cd toli care au fdcut ca el viseazi la fel. Visefoarte rele. in ultima weme mai putin, ba chiar poate strspune ce n-a mai visat nimic, dar altfel, c€ poate sI viseze?Mult timp cind cei de la Securitate inc{ il cdutau, o con-vocau pe solia lui sd o intrebe cum se comporEl, dactr esteagresig iar ea spunea, da, e nebun, face noaptea crize deepilepsie, pentru ca ei se gtie ctr e un om terminat gi sd-llase in pace, nu visa propriu-zis ceva, dar se scula ca 9icum ar fi avut o gr€utate pe piept 9i ceva, sau cineva in-cerca str-l inlbuge, si-l gtranguleze. O cduta in somn peea, cu mlhile, ca s-o zgiliie, 9i ea, la rindu-i, seJ hezeascd

Pe el.Pe tatll lui dace l-a visat de trei ori ln cincizeci de ani.

De fiecare datd la fel: trece pe lirgd el, suptrrat, fdre si-ivorbeasce fi fdrl sd-l priveasctr, iar el vrea sa-i ceartr ier-tare. In vis gtie ctr I-a ucis, dar uitl pe moment, sau sperAce lovitura de topor nu l-a omorit. Ci el ti-a rcvmit dupdaceea,

Citeodatd viseazl, inv6ln4ite chipude terdnittilor pecare i-a ucis, 9i carei spun, inainte de a muri: ,,Domnule,iartli-mi, nu md omod." Astea sint vis€le cele mai drinu-itoare. Unii mureau, aga cum a spus, zidnd; ,,m-am fdcutlerenist deal dncului", dar al[i, cind rdmineau singuricu el, il implorau si-i ierte. Singura lui griji atunci este senu lase urme. $i, pe spinarea goald, cu slculefii de nisip,nu mai rdminea nici o urmd, Acel Marin Constantinescucare-i instruia periodic le spunea a9a: ,,Vede1i cd noi sin-tem trecuti pe liste ce comitem crime contra umanitAtii.

Avefi grild sd nu comiteli crime conha umanitdfii. Ascuns.Ascuns." Asta era cuvintul lui: ,,Ascuns." Se renunlase,prin urmare, la btrtaia la testicule, aceeagi femeie venise9i ii instruise cum sd bata cu sacdelii cu nisip. Erau nigteciorapi de nailon, de dami, plini cu nisip. In urma aceleibtrtAi nu rtrminea nici mdcar pielea rctie, dar pldminii sedezlipeau, omul scuipa singe 9i murea.

Uneori ii viseazd pe cite unul dintre cei molti aga, saumai mulli, care-i spur ,,Dacd ai credinfe, noi te iertAm."$tie cd nu crede destul, fiindci in 4 martie 1981, cind doc-torii i-au deschis abdomenul bliah:lui 9i nici micar nu l-aumai cusut la loc ca lurnea, i-au spus s{-l ia acasd, se nu moa-re prin spital. Atunci s-a dus la biserica Sffntu Dumitru,din Colentina, s-a rugat, a spus: ,,Doamne, nu mi-l lua, cenu mai fac averi aici pe per$nt, ci ln cer", dar nu s-a finut.Atmci, pe pieEele de la bisericS, a stat nu mai gtie dte ore,a facut lac de lacrimi, s-a rugat si a promis. Nu s-a linut.

Ii mai viseazt pe cei din salonul nr.2 de la Spitalul9.Fusese unul, gef de gartr la Ploiegti, care intrase irx conflictcu ninisEul Cdilor Ferate, Florian Dinlhche, 9i fr:sese adusin salonul nr. 2. Salonul acesta avea circa 20 de paturi, inel existau pacienli nebuni 9i unul-doi adugi acolo pentruanchete. Sarcina lui era sA nu-i lase sA doarmi in timpulnoplii. Erau desemnati. Venea anchetatorul sau cine ve-nea gii spunea: dla grasu, din patul numdd cutare. Cindadormear! se ducea la el 9!l bitea cu ceargah ud. Erauunul sau doi vizafi astfel, 9i, degi in salon erau 20 de pa-cienli, nici r,rnul nu sdrea in apdrarea acelora, sau pe el. Iiera bineinleles frici, dormea 9i cu o miciucd sub pat, 9imai mult pe furig. Nu se intimplase totusj niciodatit. Pedgtia ii viseazi, 9i cumva balamucul din salonul dl4 in carea stat aproximativ 3 luni, pind l-a eliberai Mahler. Era tniama lui '56-'57, dupe revolutia din Ungaria, cind fusesereadugi acolo in special studenti pentru manifeste. Cilivadintre ei n-au murit, dar n-au mai scdpat sAn{togi, 9i autrdit pina tirziu, incoace, a9a. Nu din cauza b6te or, ci amedicamentelor. TotuFi, pe el il scoteau din cind in cind,se plimba printre pavilioane cu un necunoscut, care-i spu-nea: ,,Nu activezi bine, nu activezi bine, nu progresdm de-

774 175

loc." $i aceeagi femeie care descoperise, dupa bdiaia latesticule, bitaia cu s5culeFrl din ciorap. Nu gtie dactr o che-ma vida Nedici*, nu ttie cum o chema, a avut citeva inbcvederi cu ea, de-astea, pentru instruire, a zdrit-o o datd

9i la Vdcdregti. Era o femeie in iur de paeuzeci 9i cinci deani, nu udte, dar cu o privire ftrtunecattr, 9i o voce asprd.lnaltd,la un metru gaizeci gi cinci, gi mai curind dabe. 9a-tend gi tunsd scurt. A doua oard n-a rezistat acolo decitdoul-trei luni. $i-a dat seama ca va innebuni. A profitatde ajutorul rnedicului Mahler 9i a ie;it. Acest Mahler tre-buia sd-9i fi dat seama ce era cu el. O datd, salariul lui a

venit la Mahler, in plic. El personal i l-a dat. Pentm ce fe-cea el acolo, ca salariat al Ministerului Sinetetii, bttaia cuceargafuri ude gi cu ciorapii plini cu nisip, primea atunci,in '56 5 000 de lei, ori o leafi era de citeva sute de lei.**

Cum ajunsese din nou acolo? S€ eliberase, deci, in iar-na lui'55. in seara de Crdciun a anului 1955. Nici cu ces{-l imbrace canarazii de lnchisoare n-au gisit, i-a dat fie-care ce avea, 9i ni'te incdlteminte mai rnare, 9i o bonetd.Primul drum a fost pe undeva, prin cartierul Colentina,la o casd cu curte. Ducea unei femei ves,ti de la fecioru-su.A gasit-o cu nore-sa gi cu nepoati-sa de 13-14 ani- Trei fe'mei singue. Era flimind, dar in casa femeii nu era nimicde rnincare, agtepta sd vini vecinii cu impertitul. El n-amai stat. Nici ln cealaltd castr, unde s-a dus se duce vegtide la tm alhd, spirgitor, ac€sta, n-a rnincat. Acolo era c€va

* Ofitsr de Securitate la Tmitoara in anii 50. Una dintre celemai sinistre figuri de toi.tionari din lumea anchetelor comuniste.Fostele ei vic-time cred ce tdiegte Fi astlzi, intr-un sat din Ba-natul sirbesc.

++ Opinia lui Fran! Tandlre despre Mahler, medic, gef des€c.tie la psihiatrie in ann '50, este una pozitive. Unii bucure9teni,h epoctr, ii cunotteau lui Mahler porecla sinistre de ,,Mmgele".L-am ctrutat printr-un e-nuil pe doctorul Ion Vianq cerindu-irelalii despre el. Transcriu Ecrisoarea primite in aceagi zi: Drugddoannt Doina ]ela, cind am i ceput eu dclioitatea de psihiatru llt Spi-talul Centfttl, en tu 7963, doclotul Mthler pleqse din tad. Llsase n nin-tirea n i om opothffiisl ti afacerist. Nu-mi aflifltesc desprc porecLl

,,Mengele". Al dw., Ion Vianu,

de mincare, dar a refuzat el. Gara gi ea era plini de oa-meni cu pachete, cu cozonaci, oameni care duceau cado-uri. N-a primit ti n-a cergit. A luat un tren gi a aiuns laGiurgiu. $a oprit la casa naicd-€ii, acum mlritatd" cu treicopii ai bdrbahrlui. Nu putea sta aici. Casa in care il omorise pe tatdfu era acum ocupati de nigte chidati. Dupi ci-teva luni, aproape un an, de peregriniri prin !ard, cind i-aiegit buletinul, insolit de o adresd sd se prezinte la acelagi

Jidic la Ministerul de Inteme, S-a prezentat. Acesta ia spuscA nu va fi salariatul lui, ci al Ministerului Sdndtdlii, 9i valucra la 9. Dar pentm asta avea nevoie de o hirtie, semnatdde mama lui, tot de ea, cd era agresiv, cd a ameninfat-o cuculitul 9i altele. A rezistat la 9 pind in februarie '57. Acolonu visa nimic, nu avea cogmaruri, fiindcd hdia in plin coymar. Era rdu, era cru4 igi dddea seama cA era crud, 9i eradin cauztr c6-l omorlse pe taictr-su; cind se gtndea la ce fd-cuse 9i devenea 9i mai cru4 ca 9i cum o crimi in plus n-armai fi contat-

Primul vis de felul dsta, care l-a zguduit pe el mult, s-aintimplat la pufine vreme duptr ce a scdpat definitiv dinghearele lor. Se cAsltorise, lucra zidar, dar dteodati se rnaiscdpa la ndravurile de pe vremuri, ln special iocurile denoroc. $i ii cigtigase unuia, car€ avea nevas*l ti trei coPii20 de mii de lei. 20 de mii de lei insemnau o cdsufe mo-destt, cam atita pierduse dla la iocuri. Acesta se tinea duPeel in vis gi-l ruga sd-i dea banii inaPoi, ce are nevastl ticopii. Decit ci omul din vis nu avea figura celui care pier-duse la 1'oc. Avea figura unuia dintre tfueniFtii pe car€-iomorise. El, ferdnistul, spunea ce are nevastd gi coPii, 9istr-i dea banii, ca 9i cum lui i-ar fi luat banii, 9i nu cartofo-rului. S-a trezit foarte intors pe dos,9i s-a dus gi i-a datnevestei aceluia banii pierdugi de blrbatul ei. Prima datA

in viala lui cind a ficut asta, Pe urma a iucat din ce ln cemai rar, 9i, de la un moment dat, n-a mai jucat deloc. intr-ovr€me visa treaba asta: ,,Daci crezi, noi te ierclrn." Dar nairecent, e curios, a visat pentru prima datd ceva diferit ilintilnise pe ungurul cari l-a irlvagat p" el albinlrit. ii spu-nea cd il agteapte acolo, ce a invtrlat mult de la el. Arpad,

unqurul, invdtase mult de la el, ch.ipurile 9i il intreba dacd

tot-ata de oedincios este. A fost Prfuna data 9i singura datlcind a avut un vis mai linigtit.

Dar nu visele sint totul, nu sint partea cea mai rea' Po!si nu visezi. Dar de schimbat nu te schtnbi. Adicd? Adicd

mai toti comunigtii au mudt comunitti. Cu moarte rea, dar

comunigti. Este unul, l€onida Cristescq a fdcut doi coPii;

pe unul l-a gisit impugcat, in Fan, acum, frziu, tot sub

iomun4ti, dar ftziu incoace, nu se gtie cine l-a imPutcat,

celdlalt i-a murit sPinzurat. Alh.rl, c5ruia ii sprrnea mereu:

,noi toli o s{ murim rau", Ei eL .Vezi-Fg ni, de treabl, bine

n-o sfiigegte nimmi." Se intilneau ei incoace, dup[ revolu-

Fe, Ah se areta foarte linigtih ,,StaL md, potolit, 9e se sPul,

de ce str spui?" $au intilnit acum, spre sfirtiL da, inainte

de '89. Are o gauri in 8it, tr voia sd-i zice c€va lui lui Franl

fandari, dar nu mai avea voce deloc. ,,Scrie, bre", i-a zis

landarI. $i 5la a luat caiehrl gi ia scris: ,,Ai ai'ut drcPtate'

Toli o sd rnurim rdu."Dactr-i e frice de moarte?Nu, categoric nu- Nu mi-a sPus ce-a fost la revolulie

cu alergahrl de la Giqgiu la Bucuregti 9i inapoi la Giurgiu,

9i bucuiia lui cI gata, J-a terminaL 9i cind a vdzut, in fine,

iumea ietin4 nuhai erau Politrucii Pe strad[, cum a plins

de bucurie? $i ce se mirau toti: ce cigtiga el? Ce cigtiga el,

Fran! Jandird, dacd c{dea dgtia? Nevoia lui de isptrgire

cigtiga, sufletul lui care se perpelea in fltrctrrile iadului cig-

tiga. $i singur se2indeFte dace nu Pune el in aceastd-ne-

"6ie ae ispagio(aieeagi patimd pe care a Pus-o ahmci, in

cddere. Tot ce ficuse, fdcuse cu pasiune. Cd fl intrebasem

atunci, cind am fost Prima datd la el, in sePtembde dac5

ar mai fi in stare sd omoare un om'. . Crede cA ar fi in stare

si omoare, degi a devenit'.. Milos? Nu rnilos, a devenitslab de nervi, nu mai este in stare sd Panseze o rana, pen-

tru ca nu suportit si vadd sirxge. Poate 9i milos, totugi, dar

slab de nervi. Solia lui 9tie, 9i nu-l impinge se taie Pui, darnora parcd expre o face, zice: cine s{-l taie? El nu mai su-

portd singe. Pbate, gi milos''. Dar 9i foarte slab de nervi"de-asta a vrut sd consulte un Psihiatru' sd vadd dac6 e

bolnav...

177

Nici cdqti de felul Ssta nu poate si citeasce. Ce i-am dateu, sau i-am trimis sA citeasce, pentru a confrunta nigtemirturii sa-mi spund dacE el igi amintegte la fel lucrurile,n-a putut sA citeasca. Se intoarce spre mine pentru primadata gi se scuzi. Nu mai poate sd citeascd a9a cevl.

Psihologul, care ne primise pe la ora 19, incepuse prina-i spune c{ impdcarea noastri cu noi ins,ine depinde depovestea pe care ne-o sprmem noi, noud firghe, despre noiintine. Viata noastre e un puzzle pe care, dactr reugim inpoveste s{-l aranidm convenabil, sintem in acord cu noi,dacd nu reugim, suferim, 9i atunci ne ducern la cineva sine aiute se-l aranjdm. Dar ctr e o diferenld.gntpuzzle-uicar€ nu se mai aranjeazi, 9i atunci apelAm la psihiatu. Darpovestea se aranieaz{ mereu, fiindctr viafa nu din adevarse nutregte, se inh€fine, continud, ci din minciund. Dis-cursul nu e pentru mine o noutate. Scopul vietii fiind viaFins69i, nofiunile morale fihd extrapollri ulterioare, acestechilibru sffrgegte prin a se reinstaura ,,povestea,,, deci searanFazS. Intervin 9i-i fac specialishrlui, de fapf o femeie,o cunottinte a mea mai veche, observatia ca sint ti teoriicare sustin contrariul, de pildl cd orice criminal doretteincorqtient si fie pedepsit. pi explicalia gtiinliffci este, cul-mea, aceeagi: nafura este cea care reclam{ pedeapsa, totpentru rcstabilirca unui echilibru carc s-a stricat, prin cri-md. Prezenta noastri acolo este mai degrabe o dovadd calui i se potrivegte mai bine a doua teorie.

Omul meu nu lngelege nimic 9i, imediat ce are ocazia,o spune franc. ,,M5 intelegeti?" il lntreabe ea. ,,Nu,,, res-pmde el. Intervin 9i eu, gi-i spun ci nu cred, cd dimpohive,duptr mine, minciuna e factor de dezechilibru, qi impiedicApuzzle-ul se se araniezn, gi cd, admdrul il aranjeazd, cI tre-buie s{ fie ceva ca ciobwile unui vas sp art, acel puz)e, ,icI bucdlile lui nu se pot arania decit intr-un singw fel, peliniile spirturii iniliale.

- Da, spune prietena mea, dar viala il aranieazd, nuadevdru.l, viafa, adicd natuta.

- landdd incearcd 9i eL timid, se se adapteze limbaiu-lui, 9i vorbegte despre situafiile mai speciale. Cum poate

178 179

un om care a ftrcut rdu sdji aranjeze povestea? El vrea sd

fie iudecat, 9i el nu poate fi propriul lui ludecitor. Pe eltrebuie sd-l iudece victimele, el nu poate se creadd despreel insugi o poveste frumoasi, dacl ea n-a fost frumoastr.Trebuie impreuni cu victimele lui si o aranieze/ nu el slfiaranieze povestea lui.

- Nu, tot durnneavoastrd o aranjali. Des.i asta este,spune ea, o problemd rela$onala. $i problemele relaiicnale depind tot de asumarea 9i rezolvarea lor individuald.

- Chiar 9i aceea intre vidimA gi c nu? intreb eu, amin-tindu-mi ce vazusem rm om traumatizt in lag6rele naziste,carc, la cincizeci de ani distanfe, evident nevrotic, plingea

ti spunea ci vrca se-gi lntilneasci cdliuf ca acela si-i cea-rtr ieriare, ca el sdl ierte, 9i asdel sdSi poatll g5si linigtea. . .

- Toate rclaiile dintr€ oameni sint relafii de puterc, maiales relalia dintre victimd gi cdhu este o relatie de puterespune psihologul. Simte protestul nostru mut, Fi atuncine arunce povestea ei, ahoce. ,,Legea vielii este adaptarea,gi adevarul ucide." Se adreseaza lui Frant Janddr6.

- Dormule drag{, imaginaii-vd urm{toarea scena hAuschwitz: in coloana de prizonieri c;ue merge spre la-gar de zile 9i zile, se afle o femeie cu un sugar la piept.Femeia igi tine sugarul la piept 9i mi9ctr picioarele aga,de zile 9i zile, fldmindd , epuizalA, abrftlzati. $i ea adoar-me, sugarul li cade din brafe, iar ceilati, tot adormili, trecpeste el, peste copilul ei. $i merg mai departe.

Exclan: - Da, dar pe urma ea are mustrdri de cugetgi devine nevrotic{, se imbohevegte, dac{ nu exorcizeazicum trebuie aceastd imagine, 9i noi de-asta am venit.

- Da, are mushiri de cuget, dar natura invinge, ea estenatura, 9i ea face alti copii 9i uita. Dace n-ar tnvinge...

landdrd ii spune prompt ti politicos c{ nu e de acordcu asta.9i pe bune dreptate. El de-asta este aici, fiindcise simte bolnav. Bolnav din cauza a ceea ce a ficut. 9i nurcugette sa-Fi aranieze acea poveste.

- Culpabili toli ne simfim, spune A, toli avem neli-nitti, la toti ne e frice.

- Asta e, ce faicd nu-mi este - gi pentru prima datd A.deYine atenta.

- Nu mi-e fricd de nimir - tonul pe care a spus_o omulare ceva excesiv.

- Dar cum sd-ti construiegti o poveste, dup{ ce !-aiomorit tatil?

- Adici in ce sens?

- Adici in sersul propriu, completez eu.A. L. este, in fine, destabilizaH. Cere sd i se spuna po-

vestea 9i, cu ocolwile lui obositoare, Janded is. i spune po-vestea sub ochii ei din ce in ce mai atmli. De ocolur e lui,A. L. nu se mirtr.

Cu Jand{rd eu vorbisem despre acest ocol lncercasemse-l pregetesc de dimineap pentru intilnirea cu psiholo-gul spunindu-i c{ nu-l cred bolnav. Numai un lucru irnid{ degindit, i-am spus: aceste ocoluri, aceaste impregtierca gindului. $i el imi spusese ceva stupefiant atunci cindinstTuctorii aceia il invdlaseri si simuleze nebunia, si osimula atit de bine, incit, de la un moment dat, si fdrd in-jeclie putea sa suporte sd-l cresteze cu lama la tilpi, saustr-l intepe cu ace, sau sArea gi se zbetea in crize de epi-lepsie, il invdlaserd gi asta: ce hebuie sd sari de la unilaalta, Acum n-o mai face intentionat, nu I'rea s{fi oboseas-ce inbrlocutorul, se teme il$a ca a ramas cu asta.

Acum ii povestegte lui A.L., gi-l intrerup de nenum{-rate ori, ca s{ scurtez. ln general, rezum bine, dar ori decite ori rezumaful meu devine vag avocdtesc, el m{ intre-rupe spunind: ,,Nu, n-a fost aga." ,,Dar cum a fos! ia zi-celi?" inteabA A. $i el se avinti in ocolurile lui in care ideeaeste asta: nimeni nu l-a indemnat, nineni nu l-a influen-tat, el a fdcut totul, singur, din proprie vointA. A. se con-centreazA, nu mai spune o vorbtr. intr-un tirziu, cind el s-aoprit, spune:

- Plni aici, inleleg. Un atagament rdu plasat. partidulcare era tohd. Grupul social, nu atagamenhrl normal pen-tru celula primd, mama, tata, oricit ar fi ei de rdi. O ne-voie de alectiune 9i de ocrotire riu plasattr. Dar, domnule,ce nu inteleg eu este cum de nu s-a d€spicat pimintul,

180

pina-n presele, ifi clipa aia, cind ai vdzut ci !i-ai ucis ptr-

rintele?Tanddri ii spune ca s-a desPicat, cd a inceput sd plin-

gd, cd a cerut luminare la vecini, cd i-a aprins lumirLare 9ia stat linga el, cA a simlit o durere mare, o durere mare -care nu trece nici acum, gi n-o s{ treace niciodati, 9i ir acel

moment izbucnegte inh-un hohot enorm de Plins. AProa-

pe rm urlet- Sixt aProaPe Pe punchd de a-I urma, 9i A. se

ridic{ 9i aduce nigte pahare. Nu gtiu dacd, sub masca eide specialisti care a vezut multe, n-o face din acelaqi mo-tiv ca sd nu i se vadi emoJia.

O intreb:

- Tu crezi cd remugcarea este serm de boaH psihictr?

Fiindcd asta e problema.

- Nu. Nu. Nu. Nu.

- $i atunci ce trebuie se facd? Pentru cd de asta amvenit. De-asta a vrut, i:r fond, se te vade.

A.L. este ti ea tulburate. Se ridice 9i aduce o sticld de

coniac Metaxa. Vorbegte, din nou stlpine pe ea, desprefaptul c{ omul nu s-a maturizat, ctr nu se bizuie pe el nuare destuH independenle, ce s-a atagat cind de un partid,cind de alhrl, ca a9teaptd cind de la Alianli, cind de laPN.!., cd ii iubegte cind pe unul, cind pe altul, hebuie sa

inteleagd ce i F-a intimplat, si coboare acolo, la oriSineardului 9i sd 9i.\explice. Str se accepte aga cum e, 9i sd tra-iascA.

El spune cd nu poate str se accePte, cd el nu poate sise ierte, eu spun cI nu egti Dumnezeu ca sa nu te ie4i, cd

e 9i asta un fel de exces, 9i-9i aminteste cd eu l-am intrebatdacd a vrut vreodatd sA se sinucidtr. Nu, fiindci nu l-arfi primit ln bisericd, dar s-a gindit la un fel de sinucidere:prin nemincare. Acum inteleg. Venise dimineala la nou5,gi nu voise se mdnilce nimic decit citeva feliu,te de grep-fruit ti o cafea. Acum era opt seara gi, in afard ci fumaseriamindoi, incontinuq nu bdgase in gur{ nimic. Nici rn6-car paharul de coniac cu care A. ne-a servit.

A. ii spune cd sinuciderea este o continuare a gin:lui deacte distructive, qi nu un act reparator. De fapt, o tEetarc

a primului act, spurg e4 intorcindu-se sprc mine, ca ,i curnar fi vorbit codificat cu ruda apropiati a cuiva care nu maiare ruci o gansd. Fiindcd, a continuat ea, ucid.erea latillui esteo anulare tle sine, a autodistrupere,

?i,.uh:i,..y^ :e mai poite aranja povestea? Cum salar xpegh ciobudle unui vas spart care e viaga ta, cind turnsuF nu mai exigti? N-am mai pus intrebdrile astea.. Era 10 seara cind l-am condus pe Fran, Tandard il;ta_

fia de-mehor.r de la pieptanari, azi Lroii rwoiuF"i. D" ;;pley, dn,umihte in iumitate de ord" o mapini cahe Giur_

li' ^ T rp,".rT1.i-l asreaptit oricind cu interes. U9a ei e

mereu derh.isi. Crede ci trebuie sA vorbeara muli, pinlcind reugeste sA asume tohrl, 9i povestea lui se aranieaza.

:9t Y pynte: 7a: ftue minciuni, fiindca el nu iubegte min_

,cll111: La rind{ m€u i_am spus ci mai agtept deia et un

rereron peste o sdptdmind. DacA nu poate citi ce-am scris,trebuie doar sd verific nigte date, punindu-i ultimele inl:f?"r. " ".^*-.d.-ry

pldteascd un tayr, nu pot sd plec ara,Ft nu se Wte sd cheltrrsc eu. Ne_am strinr'rniinll".

Ctnd a plecat, am avut sentimentul straniu cd am ple_cat eu,9i a rdmas el. Ci ficusem sch.imb de idenfitaie.. - Chiar te temi ctr ai mai fi in stare sd omori un om,

chiar urds, ti pe cineva aft de mult? il intrcbasem h ;;;ment dat.

- Da, cred c{ ag fi in stare s6 omor.

- Pe cine?

- Pe pavel ttefan.

Nu l-am mai vdzut de atunci pe Fran, Tanderd. A ur_mat pentru mine un fel de perioadd de dezintoxicare. Nuvorbesc psihologii despre o intoxicare cu cruzimea, la ceicare p_racdce tortura, sau la cei traumatiza! de rlzboi? Dece ar-fi^povestitorul la addpost? inni spuneum dege"bu ca

Itl-1.!?j"9".gu,.compasiunea mea se indreaftd spre::Tl I algbtc€l

"de acum,, 9i oroarea spre cel ,de atunt,,.

La Frant Jandfue cel de atunci nu este decit un strain carc_lchinuie pe cel de acun gi de care acesta trebuie sI se elibe_reze, mbrturisind. CA sint a6tia care au comis ace.leasi ororica si el, gi-si duc linistiti 9i feric.ifi viafa. Unii chiar si_au

182

incheiat-o apoteotic, ca eroi ai clasei muncitoare intonindacelagi imn in sunetul cdruia uciseseri, tot ca Fran! Tan-dhrd, pentru a ajunge la putere. De ce el, care-gi dd sea-ma cd i.a slujit, dar gi-a pierdut suflehrl, n-are dreptul lacompasiunea noastri? Conchideam, pentru o dipA, cd are.Apoi me intrebam: Si victimele lui?

Nu este imorali viziunea mea?L-am ceutat atunci pe Profesor. in fond, el se afla nu

numai la originea cdrfii, ci gi a viziunii ei. Er4 intr-un fel,reprezentanh. gi simbolul celor care suferiserd in miinileunora ca Frant Tand6re. Lam intrebat ce sentimente nu-tr€Fte fate de acest om pe care l-a vdzut in nenumfuate dn-duri gi cumva il cultivA: Admirafie, respect, dorinla de a-laiuta. El credea il cf,inta lui? Da, mi-a spus. Dar daci arfi cel care v-a torturat pe dumneavoastri, l-ati ierta? Da.Pmi aici atitudinile noashe erau compatibile. ,,VI este milide el, donurule profesor?" l-am intrebat in final, nereugindstr-i explic lndoielile mele 9i de cel pusesem pe drumuri.,,Miltr? De ce hebuie sd ne fie miltr?"

Mi-au mai trebuit citeva sept5mini bune ca sd infelegde ce nu trebuie sd ne fie mild. ,,Ei sint ei, gi noi sintemnoi, doamni, imi spusese profesorul, 9i aga trebuie se ri-min5."

$i nu fiindci n-ar fi inleles irn ce confuzie morale mdaflam. Dar el, impotriva acelei confuzii, era vaccinat- Unsingur mom€nt de poticnire avusese, la un moment dat.Era spre slfugihrl detentiei, atunci cind atenfia slibegte, serelaxeaz{ uneori. Se aflau la Aiud unde Crdciun, odiosulcomandant care bdhrse sub ochii lui pe atltia dintre co-legii lui, 9i chiar pe el, incepuse s5 se poarte cu ei omenet-te, invidndu-i s{ participe la construqia lumii noi. Primiseahmci penhu prima data, dupe ani 9i ani, nigte instrummtede scris, de masurat, i se ddduse si construiasci nigte apa-rate simple, a simtit atunci un fel de recunogtintd fald deCriciun. Un moment de sldbiciune. Imediat l-a indritDurmezeu gi n-a mai avut-o.

Am ceutat-o apoi pe fiica lui Nichita Dumitru, mun-citorul condamnat la moarte gi executat de comunigti la

183

Canal, pentru a justifica in fala poporului egecul lucrtrrii.l-ampus aceeagi intrebare: Tu, dacd ar veni, ciindu_se, celcare l-a torturat pe tatdl tdu, l-ai ierta? _ Da, mi_a spus.L-a9 ierta 9i mi-ar fi mild. Nu se poale sa nu_g fie miia deun asemenea om. - Mai mult decit de victimele lui? _Da, fiindci el are mai multd nevoie, mi-a spus. $i m_a asi_gurat ce nu trebuie si dau inapoi. Dar ea iste o cregtind.

Acestea erau sentimmtele mele fata de propria_mi car_te in mommhl cind Asugi editorul meu, domnut GabrielLiiceanu, m-a convocat la o disculie. Mi-a spus cu multemenajamente cd nu este tocmai inctrtat de titlu. irni dauseamain ce vecinitate imi pun personaiul? Firul rogu aicieste cel.din.care rezdta imaginea comunismului ca operAa unor inti iegiti din bandele de bit?tu9i de la alegerile din1-9.46.

-Franf Tanddre gi Mcolae Ceaugescu sart fra!. U s_audishibuii doar misiuni diferite in aceastd opere: Esenrialmai este 9i cd astezi nu edsHl in Rom6nia o instanfit irr md_surd sd iudece ur om care-gi clameazd vina gi nevoia dea fi iudecat.

.Am pledat din dsputeri pentru titlul meu, pentru fi_

rul rogu carc unegte crima cu remugcarea, cu spovedania,cu iertarea gi cu renagterea. Conversia morali, netanoia.Minrmea, fird de care am fi azi morfi. Dar observatiile luirispundeau indoielilor mele;i le precizau.

Am aiuns la un compromis. Capitolul de personaje se_cunclare, care urmeaza dupd... Epilog, va urmlri se in-groage acel fir rogu. Titlul, care rAmine totugi, ii va restituipersonajului dreptul la cdinti, care-i fusese rApit.

REZUMAT

,,lar Saul, sufltnd tnc amminlare gi ucidere lmpotrioa uce-

nicilor Domnului, a mers la arhineu.

$i a cerut de la el stisoi cdtre sinagogile din Damasc, ca,

dacd oa afla acolo pe ureunii, atit bdrbali ctt 9i femei, cd mergpe Calea aceasta, sd-i aducd legali la lerusalim.

Dar pe cind cdldlorea el 9i se apropiay'e Damasc, o luminddin cer, cn de fulger, l-a inpdluit deodatd.

$i cdz?nd Ia pdmlnt a auzit un glas zicindu-i: <Saule, Saule,

de ce Md prigonegli? >

Iar el a zis: <Cine egti Tu, Doamne? > $i Domnul a zis: <Eu

slnt Isus, pe carc tu ll prigonerti. Gleu ?!i este lie sd izbesti cupiciorul tn lepusd.>

$i el, tremurlnd gi ins?dimlnta| a zis: (Doamne, ce ooieFtisd fac? > Iar Domnul i-a zis: <Ridicll-te, intrd tn cetate gi li se

aa spune ce trebuie sd faci.,Iar bllrbalii, care eruu cu el pe cale, stllteau tnmdnnuit| nu-

zind glasul, dar neadztnd pe nimeni.

$i s-a ridicat Saul de la pdmtnt, dar, degi aaea ochii deschigi,

nu aedm nimic. $i luindu-:l de mind, l-nu dus tn Damasc.

$i trei zile a fost fdrd oedere; 9i n-a ffi\ncaL nici n-a bdut.

$i era in Damasc un ucenic, anume Anania, gi domnul I-azis ?n aed.anie: "Anania!, lar el a zis: <latd-md, Doqmne!,

$i Domnul a zis cdtre el: <Scoald-te, mogi pe ulila care se

cheamd Ulila Dreaptd pi chutd ln casa lui luda, pe un om dinTars, cu numele Saul; cll iatd, se roagd.>

5i a adzut in aedenie pe un bdrbat, anume Anania, intrindIa el pi puninduai mtinile peste el, ca sd aadtl iarllgi.

185

$i a rdspuns Anania: <Doamne, desprc bdtbatul austu amauzit de la nwlli cite rele a fdcut sfinlilor tdi tn Ierusalim. giaici are putere de la arhierei sd lege pe toli care chcamd numeleTda.>

$i a zis Domnul cdtre el: <Mergi, cd acestn lmi e tsasul ales,

cs sd poarte nwnele meu lnaintea neamurilol Fi a regilor, Fia filor lui Israel.

Cdei eu ?i uoi arllta cite tlebuie sd pdtineascd el pentru nu-mele meu.,

$i a mers Anania, 9i a intrat in casd, Fi puntndu-Fi miinilepe el a zis: <Frate SauI, Domnul Isus, cel ce li s-a ardtat Wctlu W carc tu oeneai, ma tinis ca sd oezi iardgi pi sd te umplide Duh sfnt.>

Chiar ln clipa aceea au cdzut de pe ochii sdi un fel de solzi;

Si el gia cdpdtat iafigi uederea. Apoi s+ sculat Fi a fost botemt ."

(Faptele Apostolilol 9, 1-79.)

PERSONAJE SECUNDARE

Teohari Georgescu - nescut la 31 ianuarie 1908, la

Bucuregti. DuPA Patru ani de gcoale primarl, a fost uce-

nic intr-o tipografie gi in 1923 a fost angajat la tipografia

Cartea rom6neasctr. in 1928 a intrat in sindicahrl tipogra-

filor 9i a contribuit la organizarea unei greve. Rolul siyin aceasti grevtr l-a adus in aten$a Siguranlei, care l-a Pdssub supraveghere. in anul urmator a fost arestat PentrurAspindirc de manifeste comuniste gi a fost de,mut citeva

luni inainte de a fi eliberat din liPsd de Probe. A fost arEs-

tat din nou, in iunie 1934 Pentru activitate comunistd, dar

eliberat pe cau$une. A fost aPoi arcstat din nou la Ploiegti,

in ianuarie 1935, pentru nePrczmtare la Proces, 9i detinutciteva luni, inainte de a fi eliberat pind la fixarea datei Pro-cesului. Acesta a fost aminat de mai mult de zece o4 intre

1937 qi 19a10, dnd, in cele din urmd, Teohari Georgescu a

fost condamnat la doui luni de hchisoare'Din 1937 pint in 1938 a lucrat ca tipogralla znrul Ade;

udruf 9i h Imprimeriile Nalionale. La ordinul lui Gheorghi

Dimihov, secretar al Comintem-ului, in august 1940 a fost

himis la Moscova Pmbu a primi instrucliuni de la NK'VD.asupm codificerii mesajelor 9i tehnicii scrierii pe sticla.Arcstat in aprilie 1941, ca membru al organizafiei de par-

tid Bucuregti, condusi de Iosif Chiginevski (Roitman), 9icondamnat, ir mai, la zece ani de inchisoare. Prima Partea condamnirii a executat-o la indrisoarea de la Caransebeg.

in aprilie 1942, a fost transferat la inchisoarea Vecire9ti,pentru a lucra in tipografia acesteia, 9i apoi retrimis la

"r87

Caransebeg la sfirsitul lunii august, rdminind acolo pindla eliberarea sa, la sfirgitul lunii august 19114.

O evaluare a lui Georgescu, realizat6 la misiunea poli-ticA britanicd in 1946, aruncd o lumind interesantA asupraoriginii sale familiale: ,,Citeva surse serioase pretind cd,degi botezat in religia ortodoxd (Georgescu), era de origineevreiascd, gi cA numele sru adevdrat era Burah Tescovici.CAsdtorit a doua oari cu o erzreicd, Eugenia Samoih, fosucroitoreasi. Are o fiicd. Familia sa ofere un exemplu inte-resant de nepotism. Este curnnatul generalului (Nicolae)Pdrvulescu, subsecretar la Ministerul Aproviziondrt, careprin Georgescu a intrat in contact cu comunigtii. Are unfrate, care este comandant de polifie, la Circa 3l Bucuregti.Solia sa are doi frali, dintre care unul a fost geful birouluide presi de la Tribunalul Poporului in timpul proceselorcriminalilor de rizboi, iar altul, la reintoarcerea sa din Ru-sia, in ianuarie 1946, Fia deschis un birou de inlormaliipolilienegti denumit .,Birou Documentar". (Apud DennisDeletant, Rorr.hnrln sub reginrul mnunisl, Fundagia AcademiaCivicA,1996,pp.28-29.) La 6 martie 1945, generalul Nico-lae PArvulescu a fost numit de cdtre Teohari Georgescu -devenit Ministru al Afacerilor Inteme - secretar generalin Minisierul de Inteme, fiind insircinat cu problemele Po-litiei. Nemullumit de post, a fost fAcut subsecretar la Mi-nisterul Aprovizionerii in vara anului 1945.

Este unul dintre primii comunigti pdtrunti in aparatulde stat din Romania, func.tionind si inainte de 6 martie'45, ca subsecretar de stat la Ministerul de Inteme penhuchestura administrafiei. De unde gi marea lui putere, 9iposibilitatea de a-gi proniova rudele. Din 30 decembrie1947 pind in 13 aprilie 1948, este Ministrul Afacerilor In-teme- Mandatul i se prelungise pine in 28 mai 1952, cindeste inlocuit de Alexandru Drdghici. Spre deosebire de cei-lalti mari activigti luafi de valul de epurtrri (Petregcanu,Luca), el va suporta doar un an gi citeva luni de anchetd(arestat in februarie '55 - eliberat in apdlie '56).

in primdvara lui 1968, cind, din iniliativa lui NicolaeCeaugescu, se reanalizeazi dosarele Pdtrdgcanu-Luca pen-

tru a dovedi numeroasele abuzuri Pe care cei doi le-au fut-

D:rtii De vremea c'rnd conduceau Intemele 9i Securitatea'

i*ir"ri G.o.g"*u "vocd

Perioada cind el insugi a fost a-res-

tat, la pufnfvreme duPd inldturarea din funclie, pentru

a fi cerLiat, dupa modelul sovietic, in aceleagi dosare Ex-

plicd fogtilor lui tovaragi, metamorfozali acum in acuza-

iori, ca s-a linut tare 9i nu a recunoscut nimic din ce i se

imounea (o declaraue incriminatoare la adresa lui Pitrdt-

caiu), dai ce apoi i-au fost adugi solia si copiii, unul de

trei luni qi altrn de ciliva ani, 9i cd atunci a cedat' Verdictul

tovare9ilor este nesutAtor: ,,Nu te stimez deloc P€ntru asta'

i-a resDuns Stoica sau Patilinet, il stimez Pe Pafi;ic/nucare, ca un membru de partid, nu s-a indinat niciodatd in

faJa trederii."Printre cei mai timpurii definuli Politici anticomunigti

din RomAnia, cei arestali duPa demonstraliile monarhice

9i alegerile din 1946, se gtia despre Teohari Georgescu clirr,lsJse t..,n dosat de drePt comun, instrumentat la Cra-

iova de procurorul Giugiuc, inainte d e 1944'DuPA 1948'

Giusiuc a fost adus la Bucuretti in stare de arest ti arun-

cat ie h etajul cinci al Prefecturii de polilie Acel dosar de

drept comun a disPSrut. (Sursa: Cicerone loniloiu, mdrtu-

de fecute autoarei.)Cind Fran! Jandlrd a fost arestat, fratele lui Teohari

Georgescu, Bebe Georgeru, acum director de inchisoare'

a avu"l sarcine sa-l Proiejeze. Pe Teohari Ceorgescu il Pu-tem vedea azi in filmele documentare ale epocii' Are o fi-

euri de rus, amintind fizionomia lui Lenin, ochi 9irefi si

Eonomi 9i o frunte mare, cheall, o veselie de bon viveur'

Cd a fosto persoantr care gtia multe o dovedegte faptul c{rriciodute n',, a clt rt definitiv, ci marginalizal a fost tre-

cut director la tiPoSrafia ,,13 Decembrie"' Nu-i mai rama'

sese prea mult din puterea de attadatd' Un fost Profesotemigiat apoi in Statele Unite, i9i aminteqte cd a fost ne-

voitftra un-mornent dal si intervini la el PenFu Publicareaunei culegeri de versuri a unei case de crealii de amatori'

Trecut aim de pe fronhrl violent in frontul persuasiv al

luptei de clasd, fostul 9ef al Politiei Politice !a resPuns

189

profesorului cA nu poate publica acea culegere nici chiarpe banii autorului, fiindctr ar priva copiii patiei de citevasute de manuale. Pine h moartea surveni tA in 19Z6 (ina-inte de care i s-a amputat un picior), Teohari Gmrgescua servit cum a putut clasa muncitoare, dar Jandird Franfera prea mic ca si-l mai intilnearA. In plus, el n-o mai ser-vea de mult.

Alexandru Drighici. L-a vizitat o singurd datd pe FrantJandere, h Canal, in rnommtul dnd acesta a inc€rcat sA-lucidi pe profesorul Badea. A avut o singuri discu.tie inlepatru ochi cu el, dnd i-a spus, cu o logicd r€ce gi teioase:,,De c€ ie supe4 mi, cd tre face nebun? Nu egti nebun? Daceegti nebun, egti nebun, dacd egti ungur, egti ungur, evreu,egti evreu gi aga mai departe. Te superi cd te face cinevaFggn, dacd egti !igan?"

Inh-trn dicgionar aI criminalilor comr.rnigti aplrut in Sta-tele- Unite', DrAghici ocupd 4 coloane intregi. Exkag deacolo doar datele biografice: s-ar fi ndscut in 1913, fiitr-ofamilie de fdrani prahoveni. Din 1928 a f6t ucenic la ate.lierele C.F.R. Buzdu. Peste 3 ani particip{ deja la grevelecontunigtilor de la C.FR. Din 1934 se rnuQl la Buiuregti,unde lucreazi tot la Atelierele CF.R. Este primit in partid.Se ocupd aici de organizarea tineretului $ de irutruirea tuih lupta grevistd. tn 1935 este condamnat la un an de in-chisoare. Este eliberat condi$onaL dar, rcarestat, e con-damnat la 9 ani de inchisoare, pe care ii va face la Jilava,Doftana, Caransebeg fi Tirgu Jiu. Va fi eliberat la intra-rea rupilor in lard.lncd din octombrie 1945 este membrusupleant al PCR. iar la primele doui congrese ate plvfR-apare ca membru plin. Din 1948 este gi deputat in MareaAdunare Na.tionald. Din 1954 este membru supleant al Bi-roului politic al CC. al P.M.R., iar din 1955, mimbru plin.Din 1951 primefte fundii de stat. Pe toatd durata cariereilui va fi rninisru de Inteme, sau al SecurieiFi Stahrlui, dupdcum urmeaztr: din 28 mai 1952 pine ln 24 ianuarie 1953,

_ * Cristian Petnr Belan, Arlionarul criminalilor ditici comnitti

din Romania, Edituta White Wings, S.U.A., 1993.

190 79L

ministru al Afacerilor Interne. Din 20 sePtembrie 1952 tioini la 24 ianuarie '53. cumuleazd si fun4ia de ministru

;l Securitdtij Statului. lntre 24 ianuarie 1953 9i 3 ociom-

brie 1955, cumuleazl funcliite de ministru al Secudtetii

Statului Fi ministru secretar de stat. hnl in 19 martie 1957

continui se fie ministm al Securitllii Statului care, dupiaceasti datd, se reune9te cu Ministerul Afacerilor hteme,

r"U ".-a" a" ft4i.i"tittt Afacerilor Inteme' lncepind din

21 martie 1961 9i Pind tn 27 iulie 1965 va cumula aceastd

functie cu aceea di vicepreqedinte al Consiliului de Mhiytri. La 2l august e inldturat din func$i, ca sd revind, pe-n'

tru foarte p;iin timP, tnhe 9 decembrie 7967 qi25 aprilie

1968, ca pregedintell Consiliului de Minigtri' (Conf' Ion

Alexandiescu, Ion Bulei,Ion Mamina, Ioan Sctrrtu, Parti-

dele politice din Rominin. Enciclopedie, Editura Mediaprint,

Bucure*i, 196.)Dosad pe care i-l Pregdtiserd, pentru un-Proces care

n-a avut niiiodati loc, fostele lui victime il face vinovat

de moartea tuturor marilor oameni politici ai RomAniei

inteftelic€: Iuliu Maniu, Constantin Tltel Pebescu, Gheor-

ehe Brdtianu, Ion Mihalache, de lichidarea lui Lucretiu

Fatragcanu 9i a tutumr rivalilor gefilor stri pe linie de par-

tid de distrugerea 9i anihilarea intelectuateitii, de moartea

oammilor nevinovali prin munci fortat6, fti& infometarc

9i torturd, la Canat, de studenlii mo4i in reeducare, la Pi-

iegti 9i Gherla, de incarcerarea 9i moartea celor care nu-tiplitiserd cotele sau s€ imPotriviserd colectiviztrrii' ,.Nu-

ttre*l .'i.ti-"lot p" care le are pe corgtiinla bece de o sute

de mii.- (Cristian Petru Bdlan, oP. ci,.)

ln 30 octo*brie 1968 Alexandru Drighici a fost exclus

din partid, de fogtii lui tovaregi, Pentru una singur5 din-

tre crimele sale.ln 1954 ordonase uciderea fird iudecatA

a unui fo6t detinut de drept comun' acum anticomunist,

familiar al inchisorilor, Ibrahim zis Turcu Din toate func-

frjle fusese inldtuat ol greu 9i, trePtat, 'dislocaf' s-ar pu-

iea spune, ln urma a indelungi 9i grele manevre, numai

dupi invazia rugilor in Cehoelovacia, in august 1968, cind

vaiul entuziasmului Popular l-a Purtat Pe Ceauqescu destttl

de sus, ca st nu se mai vadi cd m{tur{ cu fo4a tui pe celmai putemic dintre adversarii politici.

-Idaturarea aceshri tomunist, iesit parctr din testamen-hrl lui Neceaev, un industriag al crimii, ca Dzeriinski, eradoar-o necesitate. IncA ura, implacabilr, a luptei de clasd.FiindcS verdichrl partiduJui in privinta lui iste unul netfavorabil. Ultima datti cind discuti cu el ca delegat al par_tidului, Stoica Gheorghe, cel ce conduce Artneagi ancheU,li spune, tutuindu-l admirativ: ,,Cum te cunolc eu, dacdcineva ar fi indreznit sd incalce 5olo ordinul pe care l-aidat - pentru cd erai un om foarte strict ln privinp asta, 9iasta e bine - ai fi luat mdsuri inpotriva tuturor.,,

Iati 9i ultimul cuvint al acuzatului:,,Eu socotesc ctr nu mi-am f{cut decit datoria si ce am

adus o contribugie foarte mare la intirirea statului acestade democratie populard, la cuceririle clasei muncitoare,

' la cuceririle poporului muncitor din

'ara

noastrd, ctr amindreptat acSunile represive numai impotriva dugmanu-lui, dar e posibil sa fi fost unele gregel'i. Se gtie ci asttrzidugmanii sint duSmani, iar miine sint prieteni. Ara este.Eu socotesc cd mi-am fecut datoria gi n-am ce sa-mi repro-gez nimic."

Ultimul domiciliu al lui Alexandru Drdghici in Rom6niaa fost strada Sofia ru. 13, din Bucuregti. De acolo a dispi-rut in octombrie 1991, la aproape doi ani de la moarteaprin impugcare a fostului lui tovadt Ceaugescu, pentrua se refugia in Ungaria. Unde a obfinut, mulFmitl ori_ginii ebdce a soliei, Fi ea iegite din dndurile clasei munci-toar€, croitoreasd de mesede, gi ea comunistA, If{arta CzikoDrdghici, protecfie 9i azil politic.

Alexandru Nicolschi. Pe acesta Fran! Janddr6 nu l-aintilnit niciodatf- in schimb, cu profesorul BAdulescu Ni-colschi a avut mai bine de 20 de discufii-interogatoriu.

Cel mai substanfal studiu carc s-a scris despre-el a fostpublicat de istoricul Marius Oprea in revista Cuaintul,N. 112-176, 192, 9i rezunr,at de Dennis Deletani in Rol'rirrizsub rcgimul comunist, Fundafia Academi a Ciica,lgT.latetranscris in intregime acest rezumat:

192

.-Numele adevtrrat al lui Alexandru Nicolschi este Bo- ..-;.'6riinte.e. ga nescut la 2 iunie 1915, la Chiginiu' cel

mai imDorta;t orag al Basarabiei, aflata Pe vremea aceea

r"C "taift*"

*t"iscd. ln 1932 a intrat in organizalia de-UiC.

u'".+rfU sa", iar in anul umitor a fost definut timp

J" i""e Ji et-tr a" cehe Siguranli' in 19!7-799 a efer.-

*^,."Jiuf *ifit* intr-un rfoiment de transmisiuni din

ir"i"i. auoe tisarea la vatrd, i oblinut o slujbi la Socie-

i"Lu i" tileto*" ain Chitinru' ln decembrie 1940' gase

ir-i d.rod *"*"t"a sovieticd a Basarabiei' a fost recrutat

de N.K.V.D. 9i mutat la CemAuti, unde a urmat un curs

J" it"**" p*r" agmfi ai Direcliei de Inforrnatii Sheine

rrrl.u. S WXVD. fchipat crr acte de idmtitate false' pe nu-

J" V""il" St"fU""scu, a fost aimis peste granip la 26 mai

1941. Dentru a culege informafi in legdture cu migcdrile

de tru'pe romeneptil DuPi numai doue ore a fost areslat

J" erifticerii .o-ani. Potrivit procesului verbal al intero

nut;ri"t"i t"i, .u"oqthlele sal; de limba rom6ni i-au hi-i.i ia."ttut"u tttainr, si s-a dat drePt rus' cu numele de

Alexandru Sergheievici Nicolski' A fost iudecat Pentru.oionai in irrtie islf 9i condamrnt la mrmcd silnica pe via-

ii. e first intentnltai la Ploiegti, apoi mutat la Aiud' aH-

irui ae atli spioni sovietici, printre care Vladimir Gribici'

iit l* Z"ls"t si X"nasie $i9man, care au rdmas cu totii

in RomAnii dupe eliberarea din august 19414' In octom-

Uri" fg++, Ni"oit hi a intrat in Polilie (Dtectia General5

a Politiei) si, dupd instaurarca guvemului Groza' in mar-

t" fgiS " i*t

"t;-it irspector 9ef al Corpului de detectivi'

i^at7 aoti\etg$Z a fost numit ksPector gmeral al Poliliei

J" "is;anta,

iar aupd irdiinlarea DGSP' in anul urmbtor

" a"iJi ""U

aitt;dtunclii lui Pintilie' ln 1953 i s-a in-

-"dit pt p*tU a" secretar general al Ministerului de In-

teme." (D. Deletat r, o7'cit., P'75't---frr acest rezumat nu figureazd dteva detalii biografice:

Nitolschi absolvise oPt alase ln oratul natal' dupdcare'

"iticat ae situatia grea din familie, a intrat ucenic la urr

ii"u?i a" ouu*a ii metal A lucrat pind in 1937 caffe la

un giuvaeigiu in Chigin{u. Numele de Nicolschi' ntrscut

193

l:}1fflo"^lciliat rn.Cemiugi, te declari et insugi,ln pnmeF rnterogatorii de dupA arcstare si il mentine a.,.,irn mterogatoriile in care dezviluie secrete de stat sovi.tl."-privindComisariatulpenrruAf

"";h;;;;.;i;r:'JDena sr . . . !,ra [a cetAtenilor sovi6tici. Numai cind Fi_a facu ti1,l-T_ryI" T flra acrivului p.c.R., t" *;;#" i;;;a oechrat cA este ft1 realitate Boris Griinberg.

- S-i,.?"i "l Corpului de detectivi din Direcfia Generali

i^i^"_iLii" i.Tlp"t de organizarea urmeri;i ,i aresrrrii:rq:ruor partrdetor istorice, de lichidarea oricirei opozilim;unre de alegerile din 1946. inainte se ocupase de irstnr_*1,t1f11* O"

frovocatori comunigti irl"r^u;i, u"irrarorlu de a dezorganiza Si intimida adunirile partidelor de_

11T.11T"_ 9! "J,""rar la centrala tetefoni"a in crrt+I",

r-a cunosot pe Vasi.le Luca, pe ahrnci deputat bolgevic hChigindu 9i un fel de tutore p;rHnic. ln "ri"f,ut"f"

S]err.r"--rcl romarne din 1941, Nicolschi se plingea ca fostuliui 9e1p.e.linie de partid avea o leafd de zece ori mai mare decitlll?P9 i":"bh: ti el

_d-oar 200). L_a anchetat ap;;.;;;

acesra a tost arestat in 1952, pe Vasile Luca. L-a cunoscut:-."1TT** p: g.lov, eeful potigiei din Cemduf, cel careucnrdase armatele Iui Bandera. Orlov a venit in'Romania

::*31:9":"*,tjer K.G.B., o dattr cu ermata rogie. EraspecE[st ln torturi.

. Dn1946-1947 Nicolschi se va muta de la hotelul ,,pa-ris", und^e avea locuinie provizorie, pe "h"d"

Ail6;mcr nr. 39. unde_va locui pinl tirziu- $i sotia lui,Iosefinatvrarcovrcr, membrtr PC.R., era tot angaiat{ in direc,tia po_

' A iegn1a pensie tn 31 ianuarie 1961, la numai 46 de ani,

cu gradd de general maior, 9i a murit in locuinga lui Jilsrrada OIga Bancic, azi Alexandru philippide.

. . furd-aitrrrsese general de Securitate, la 'vreo 40 de ani,

l:.Ii:.Ylu I otA sd. ancheteze profest""bi ft;;;;qovada cele doulz€ci gi doutr de interogatorii cu Frinea:1llr"ry p: gf te numea discufii polirice gi ta care ve_nea cu zurul Scin lera, pentru a_l convinge, cu realizdrilein fagd, sa colaboreze. Dar cu zece ani iruiite el o tortuasesaroatrc, cu propriile miini, pe Adriana Georges.u, fostu

794

secretard de cabinet a primului rninistru' Nicolae Ridescu'

ili""irr i"^r1iJ "ar'e

i-a luat un interviu a fost realiza-

;;:; il;;;t".e Lucia Hossu Longin' in fata cdreia

foshi tortionar ti-a iustificat toate crimele sPuruno: "une#;';]i-;; ".Jodatb

un 198e?" E vorba de anu.l ci-

ierii resimului comunist'-'i" fzlotifi. fgs2, cind era agtePtat Ia Procurahrd Pen-

*.";; "til;; h

"ederea unui proces ce se Pregetea in-

Jit-"it"i". io"t"lui regim, farnilia lui s-a Prezentat cu

""iin*J J"a*"s. Nu"cunoagtem incd pe nimeni care

sa-i fi vezut corPul neinsuflelit'* lt -"1n J" iae"gat ce h Procesele "salcia"' "Pdtrdl

".""" "l-i-"i , t 1968, in iare au fost audiaf tof, gefii

;;;;Fi ;; "P*4,

9i in urma cdrora mai toli au cezut'

ilii"*? J ,iar de nedislocat dintre ei' Alexandru Drd-

tiiJ et"*una* nicolschi nu a fost audiat'

""i"ilf-J" "oa-i:i h Franla in 1972' prelucrfid docu-

mente D.S.T", iutorii, doi ziaristi' pretind ce Alexanoru

iijtd.h;; fi .ht";eiexandru isicbkhi' agent.K'G3' ei

"ilrJi"!* "i,q""aemiei Frunze 9i al-alto-r gcoli militare

moscovite, ceeu c" parc cu totul imProbabil: T "*utT.ni a"t"t" o*"*le din 193G1938' de la Moscova' apa-

," r,u-"i" ttt ni t'licolschi, anchetator incercat ln cea rnar

..-.t*ie art * "le,

Marm tnoare' alui Robert C,onquest

itad. rom. Humanitat 1998), aParc numele unur Nrcolssu'

;nejl;;&il,il"lt tun4ior; Prin Ministerul Ac""ul.q-

"il ;.hd il;h"k 9i probabil executat in anii 1938-19'10'

il;;;bil;;;t""rea ia provind din aglutinarea a-doui

sau iei biografii, scontatil de chiar Griinber& alras NrcoF

;ii. ;;;E;" iecuriutlii rom6ne ei personaiul nostru'

ctnd gil aeaa."t in fata anchetatorilor acest nume'

Pavel Stefan. intre 6 aprilie 1951 9i 20 septembl-e-19-52j

ministru al Gospoddririi silvice' Din 24 ianuaie 1953 Ptna

rt ,*fs -;" fgST ",ittittru

a'l Afacerilor lnteme' in perioa-

i" "-l-I*rit"Oi

securitelii 9i cea a lntemelor se separ6'

.-* Dr"or* d" lu srr-"i[u,tae du Territoire - serviciu de supra-

veghere a teritoriului in Franta'

195

apoi se rcunesc, in urma idntudrii glupului pauker-Luca-Teotnri Georgescu. ln aceastd cahLte probabil, vine demai multe ori la vorbitor la landdrd, care-l gtia ministru,,pe la silvicuttu , pe ia ape,,. n ifteabe cum se simte, dacae multumit. Uneori pe fanddr{ il apuci plinsul gi-i spuneci e greu. Pavel Stefan ghicegte frdmintlrile protejatuluilui ti-i spune o dau: ,,Ci, mi, tot la ila te giniegU'? DaJ,md, dracu, ci dla a fost o bestie, n-a fost dfil, nu hebuiese ai musbdri de cuget. Tu trebuie sd te linittegti. Sa te a$eziundeva, uite, zice, ai sd te agezi la Medgidia, asta e bundpentru tine, aici, pe la Constanfa.,,

Din 19 martie 1952 cele doui ministere. de Inteme 9ial Securit{Fi, devin din nou unul singur, sub numele deMinistrerul Afacerilor Inteme, 9i ministu rdmine Drdghici.Pavel gtefan dispare de pe lista inalJilor funcfiorni gu-vemamentali, ca si revind, ca ministru at Trarsporturilor,pentru o scurttr perioad{ de timp intre 19 august 1969 9i11 februarie 1971. cind este aflocuit de Rorian-Ddn].lache.Din structura aparatului de represiune dispfruse insi de-finitiv. Nu inainte de a-l grafl; pe fandlia Frang.

, Nu gtim rnotivul dispariSei lui, 9i nici pretextul. inaintede a i se indmpla lui insugi nenorocirea care i-a distrus via-fa, protectorul lui ii mai ceruse lui Frant Tanddri un servi-ciu. Exista in Giurgiu un ceHlean, Traian Chivu,legiorur,care a murit impugcat de rus, i, dar care avea afunci o poz{cu Pavel $tefan. Pavel Stefan i-a cierut s{-i fure poza. Aces-ta a ilcercat, dar n-a nai gdsit-o. ,,Avea un copil de o sea-mi cu mine, deci puteam sd intru la el in casl, dar n-ammai gtrsit poza. El gtia ci exista poza asta, 9i voia si dis-pard'."

L-a mai vdzut o datd pe fostul lui protector gi ministru,in 1981, clnd i s-a imbohevit fiul. Auzise ce undeva, tnGermania, la Flamburg, i se poate face o operafie pentrucare era nevoie de o trimitere din partea ministrului deatunci al SenitlfiL Eugen Proca. Atrmci tanddrd Fran! s-ainteresat la o rudd a acestuia din Giurgiu, unde il poategtrsi pe Pavel Stefan. Ruda l-a intrebat ce treabtr areiu el.I-a spus 9i a oblinut astfel adresa, Strada Londra nr. 7 dinBucwegti. Femeia de serviciu n-a vrut s{-l primeascd, degi

196

H#J*fii'JffiT"utr'iltrli'ffi ii:r*H":lu:,n*#:xi=*r;6*ui::L#trscttea intins, avus€se * itfffi lt.l*i1fi"'ifi"t ri"1"t .

in peme cind l-a vezut, dar de a'rr ' cht,. c5 aibi incredere in medrcii din Fra' aPoi soFa

i-: iffiftffi;;oboseete repede' ei a Plecat''-" a,r,.'ii".i*igti" aate la ancheta din 1 968' pe care o vot

'd;;ilil"sa I **1r.1* Sf iXH: ;ffiT#

chioul comunistului de grarut-cer

areindoieli, frici 9i momente oe urnanitate' Arc de facut

;"k1;; *;."n amare'-Fosta lui sofie' eroini a clasei

i',""]i**, i..itte la bombardament in l9al4' nu are Pe

#;;J[;Pioieeti alte coroane 9i flori decit acelea

H"ffi :TjilTiffi:"1fff:'hixTr[9;l"H#iiii-J"tn*u'a ""Piii'

iar apoi ii uite'

Blazian' Profesor de limba frarrcezd si studeni la medi-

cinf,. inchis pentru uciderea 9r drsecarea concubinei sale'

;;fi;;"il 'pitalului

Poarta etbe la vremea rcsPec-

ff;*..ii;ffik, asasinatul comis de el linuse prima

ffitrf.ffitffiil*frilr,,i'ffi(conform rmei liste Pe ca1-1ln I).,"*-n"ii* r*, a"u"* ryIl.l,X}l.y"$ffi ti:il;morii intihrlatd Testafient dffi m('it i- *r" a-"

^"at"i a fost dus h lnched la Ministenrl de

hffi#:*ffinntrffiJlffi"lffiffi.[r*t ;* indxisi Pentru cota iar el pentru cocot'l'

'-ii"Ifi rr*t r.a vazut de multe ori 9i dupa.iegirea din

""ffi #; ;;;; * ry:-.11*; S*';;,,"*iil:i*:

la Pantelimo& era un om lnte[8

f;i';;;Gi" .' ",ry'rtti$".ltJl? ;i::ffiin Gara de Nord ziaru-l care t

197

El insugi strigase: ,,Pachetele macabre! pachetele maca-breli pmtru ca, doi-trei ani mai tirziu sdJ lndlneascd pefaimosul criminal, la inchisoare, fiind el insugi criminal.

Constantin Doncea. Dinh-o carte a istoricului GheofgheBuzaa, Romlnii tn Arhiuele Kremlinului (Bucuregti, 19t6),aflem ce pe Constantin Doncea fl chema in conspirativ!tate Victor Pandelescu. Se ndscuse in 25 septembrie 1904,in comuna Cocu, judegul Argeg. Era fiu de tdraq 9i lntr-a-devtr1, avea o meserie: tumtrtor in font5 si bronz. Fdceaparte din vechea gard;, fiind membru al partidului comu-nist din RomAnia incd din 1931. La Grivila, in 1933, avu-sese funcfia de pregedinte al Sindicatului revolufionar.Dupe procesul intentat grevittilor s-a ales cu munc5 sil-nicl pe viafd. In 1934 pedeapsa i-a fost comutati la 15 animunce s nice. Apropiat al lui Dei, a evadat din inchisoar€9i a fugit in U.R.S.S. Aici a urmat gcoala intemaliona_li apartidului comunist bolgevic.

Documenhrl din care provin aceste date este o foaie deandrcl2l ulterioarl obignuitei autobiografii, anchet{ la careDoncea a fost supus la Moscova in 17 iunie 1935. ln Ro-m6nia, fusese dat in iudecattr de mai multe ori 9i lnchiscite 10 zile, 15 zile, 20 de zile, dup6 fiecare participare ladte o pehecere, Revelionul din 1933, de exemplu. Se inte-lege ce pentru provocare gi scandal. Actiunile lui in stui-ba U.RS.S. Ei a idealului comr.rnist aduseseri prciudicii;ifamiliei. L"a data cad dEdea declarafa, de exehplu, sqialui nu lucra, nefiind primite nicdied din cauza activitlt-$or lui comrmiste. lvtai mult, fiind la rindu-i fiici de mun-citor, era ,,intrebuintati in migcare". A fost gi ea arestattr9i ,,s-a purtat binei asigurtr Doncea. El A$uti ,,a rcspectatde fieeare dat{ regulile conspirativitdtii". Nimeni nu gtiain Roninia cd el este venit la Moscova, la gcoaltr. Con-form propriei declarafii nu are decit cinci clase.

De la Moscova, Doncea a plecat voluntar in rdzboiuldin Spania. In 19 august 19114 a fost paragutat pe teritoriulRom6niei. DupI 23 august 1944 a fost deputat de Argeg9i ajutor de primar al capitalei. Dupe 1948 a funcfionat inaparahrl central de partid ca membru supleant al C.C. al

198

P.MR-, fiind unul din "baronii mai modegti" ai lui Dei

#$mnt,.;tn'm:*igx"'u:"Perioada scudd cit a fost mlrustr

m';ffin+}il*f*'i'ffiffil-a ceutat la Bucue9ti 9i i-a c€rut alutod' Constantin Don-

ffill:ffi'H;nt:j!;*Hig'ffi3lua dupe asta cr e P"n*P u'T'ljJ;J.ffiilG;i.r.,Doncei i-a oferit rln Post la un trrx

dar i-a cerut Ia rindu-i un servrclu: "acum ili cer 9i eu lie

;;;;;;; ;*"" se-i curd! Pe 5stia"' vorbea Pesemne

;"'J;;ffil"t, de landaii pe scari' cu Pugninainte'

frp**fi{**;*mru'*".i"f"lr"I" if .o*i.ierau securist, venit acolo str-i supra-

'"i-il*. n piJ rata n'ecar str ia vreo leaftr' A fost ulti-

na'ocazie cind a auzit de uoncea'

Paul Filigan' Vechi falsificator de documente' inq€ cel:

a""iieri"ll, a" ^ti

multe ori inchis' l-e-a ficut de 'mai

n**1*n#ms**x*g,l

799

f*iiffir*ffiH:s-*m#ffiivent ca nume ale unor vechi csefl lxregistreaza un"6 6*" rT3hf- stenogramele in-nruiffiap-ararea urui Ibrahim, zis Turor, care, degi ,,adusese ser_vrcu cauzei,,, fusese ucis ulterior din oJi'jilffi#.

,, lft*pgl9i". ^

fosr o scurtA perioa dd,16 iutie 1957 _

"rua, rhtocda dupd 19g9. Nu este eictus"sd ;;;"#;m.rnchisoa.re, asemenea situalii n"ra r""rl??i^i""lifl fr ffS"H? 1l,'-"*r" "

J"#* "oli"=Ji,li

Nicolau.ln ciuda stridaniei. ny.."nul..i,, r rso

"i "*"li.ru:l:ffj:friilffjtrj

*,*rlll,Htr;t'**,*#'"+:t'tadeyarul in multe privinfe. Este cazul aces*if fVr-l"" "#:/:r:: se-t_rnsb-,Iascd, vorbind voalar, inJ"-;;;;r;J:fT:T.TTgiIi-mi spune: ,,ceutari-r p" a",", Ni"ii"ca ete tartoltrl." Nu este deloc exclus ca Ni_f", ,a fi"

"f,iJ

200201

|-.-..-.. - ..iJ l ' \t

crigor€ Preoteasa. $a "e*"t ru zs."ld'LLlr! -

rc9ti 9i a murit la 4 noiembrie 1952 la Vnukovo, aeroportdin apropierea Moscovei, tn U.RS.S. Era militant comu-nist cu studii mivetsitarc, cu activitate in U.T.C" condanr-nat in 1935 de Consiliul de rizboi. Este inchis la Doftana,

Jilava, Craiova. Membru al Comitetului Cmtral al P.C. dinRom5nia intre 1937 9i 1938. Definut intre 1940 9i 19t14, inlagirele Ciuc, Camcal, Tirgu Jiu. htre- 19t14 9i 1946 a fostreiactor 9ef al ziarnlui RoiAnia libera.ln ac*t intewal l-aangaiat la el, o scurttr perioadl, pe Paul Filigan, fost falsifi-cator, de mai multe ori indris, ln senm de r€cunogtintA P€n-tru aiutorul primit dndva. Fran, Tandlrd aPrecia aceastilatitudine. Au fost unii comunigti care, o datA ajun-si politi-cieni, gi-au lichidat mafiotic vedrii camarazi de Archisoare,defnufi de drept comun, pmtru a fa€e se dispari, nu nu-mai orice legdturd cu un hecut lipgit de onorabilitate, dar

ti oric€ martor. Grigore Pr€oteasa n-a procedat aga- Maideparte a fost membru d C.C. al P.MR. Ministm de Ex-teme al R.P.R. lntre 4 octombrie 1954 9i noiembrie 1957.in iulie t957 a devmit membru supleant d C.C. al PMR,indrumind sectoarele culturd, propagandi 9i agitafie. Pen-tru cd-l reabilitase pe Petregcanu, spune Filitarv trebuisercabfitat gi Prmteasa, din a cArui grupare, rdcar prin apar-t€nenta la o categorie de comunigti mai putin numeroasd

9i opuse lui Dej, intelechralii, acesta fec€a parb. Esie moti-vul pmtru carc, degi el lnsugi nu era un intelectual, Ceau-

F€scu a simulat pmtru el un respect, a l6sat nume de sbizicare se-i poarte numele, a lntretinut mereu insinuarea clmoartea lui nu fusesese tocmai cundt, iar Casa de culturda studenfilor din spatele facult?ttii de Drept se mai numeaincd, in decembrie 1989, ,,Grigore Preoteasa".

Personajul meu nu l-a cunoscut pe el, ci pe falsificato-rul de actie care a contribuit la venirea lor la putere, PaulFiligan. De la acesta gtia ce s€ discuta in mediile interlopecu legdturi in politictr: intr-adev5.f, moartea lui Preoteasanu fusese curatl, ar fi cerut dreptate pentru Pltrdfcanu,tn perioada de dupd raporhrl Hnryiov.

Iattr ce spun docummtele scoase din arhivele partidu-lui 9i ale SecrriHfii dupl 1989, despre accidentul de avialie

de la Vlukovo. Se aflau in avionu.l rusesc IL 14, echipaiulacestuia, format din cinci persoane, tofi _rt 9i; ;il;;;;aflt.uila qin Chilu Stoica, presedintete C;iil;;""#;m9tn, ;tetan Voitec ai AJexandru Moghiorog, locgiitori aiacestuia, Nicolae Ceau+eru, sesetar al-C.C" f"*.6 na"t".fru 11n-.i ae

ryopagandd din C.C., gtefan Voicu, redac_tor

.qet ta Lupta d.e clas4 Mihai Novicov scriitor, De Dost

o€ translator, impreund cu Alexandru Micu, colaLoJato.ar acestuia, gi P€trescu Ion, slenograf. Cu citeva momenternarnte.de aterizare, avionul a pierdut din inalHme si s_aq€zechrtrt rat. Si-au pierdut viafa incd trei oameni. oiiotl|lsr arF dor membri ai echipaiului. Cauzele dupd eiperti_srnt legate de erori de pilotai, de inexperienfa echipaiului.oe nerespecfarea unor paramerri. Avionul s-a u*itlt a.creng e copacilo$i s_a pribugit h fldcdri.

Raportul medicului legist, Gorschi, consemreazA cAmoartea lu_i Grigore preoteasa a survenit dupd ce acestaacdzut in flAcdri, dar cauza mor,tii nu "_u

p.rflrt.o*-tu-,u]fiindci corpul era carbonizat, iar organele inteme modifilcate dtn cauza arsurilor. 9a putut doar constata cA sufe_

:j: o":"*:T: -".rozd

s-i obezitate a ficatului. Ca 9i de osderozi a rinichilor-

, Florian Dinilache, Apare tirziu in egaloanele de susare puteru comunistre. Este ministnd Cdi.lor ferate incepindcu 3 martie 1965. Din 1959 Florian Ddndt"ctre este_gi^inistru al Transporturilor, iar din aprilie tSZt minist;trur oevm€ al Iiarsporturilor gi Telecomunicatiilor. Disoa_r€ de pe_lista membrilor guvemelor RomAniei din 13 lu-gust 1972.

in:nomentul clnd iri amintegte Fran, landdri ci Flo_

lT.,? ,113" I :"ur un conflict cu seftrl garii din ploiegti,

:rTts 11 :ato:ul-2, de.psihiarrie represiv-a, de la Spitaiuinr. y, nu era ince ministru al ciilor ferate.

Ibrahim zis lircul. tJn fel de alter ego al lui Tanderi,pe care acesta nu l-a intilnit niciodatd.

^ Nyme]e^lui lblahim apare in mai 1968, cind au loc in

LorrutetuI Chntral discu.Lile individua.le cu Atexandru Dra_

202

shici, discutii in care fogtii lui tovartr;i se strlduiesc dinidsputeri se-l infunde. k voi relata pe larg, 9i voi 9i tran-

scrie din ele in anexq fiind extrern de semnificative Pentrufelul in care liderii comunisti instrummtalizau ideologia

9i se serveau de ea pentru a ucide 9i a se ucide intre ei'

Urmatoarea disculig din 13 mai 1968. nu dureazd decit

iu.urdtate de ord. Degi fogtii lui tovardgi spun pe tonul cel'mai conciliant cd nu vor decit sa se consulte in Privinlaunui loc de mrmc{, 9i-l intreaba daca s-a gindit unde i-ar

oltrcea si lucreze, Alexandru Drdghici le spune ctr are du-

ieri mari de cap, traie9te numai cu calrnante 9i n-a avut

timp sd se gindeasce. Tot ce poate sPune este cd ar vrea

sa iisa h pe-nsie, sd i se dea o altt cas5, fiindci cea pe care

o detine acum ,,incumba chettuieli mari". CI fogtii lui to-

vareti, cu care tocmai ste de vorbe, iau luat toate rniiloa-

cele cu care ar putea-o intreline, i-au luat 9i furtunuldeudat, aga ci seitricd parcul din iurrl casei, care in plus

DresuDune o chirie foarte mare. ,,A doua problem!, rog

la mi's" deu ce e ul meu, spune denuritad cdzut in diz-

eratie, de exemplu au fost relinute gainile de la Snagov

!-u sprl".a tt,, rni "e

dau pind la noidispozilii, 9i alte Iu-

cruri'ce am acolo. Mi s-au oprit gdinile, nitte iepud de casa,

desi toate acestea le-am plttit, am chitanlele"' Interlocu-

torii sli, Vasile Patilinef 9i Gheorghe Stoica. sPun cd nu

cunosc problema. Ei l-au convocat Pentru gzut- lui JasileLuca giil lui Lucretiu Pahdqcanu. Pentru ilegalitilile co-

mise cit a fost ministru de Inteme 9i al Securitdlii'.Dar Alexandru Drdghici nu e dispus se recunoasce ni-

mic; ,,Eu am avut o munci de rdspundere acolo' Munca

aceasta mi s-a incredinpt de partid a existat o conducere

de partid, un conhol de Partid, ata cum se fdcea el, dara eiistat. Desigur au existat Si gregeli dar au fost criticate,

combetute aceste gregeli'" $i, din nou, mai mult nu poate

spune, are dureri mari de caP, traie9te cu caknante' Re-

petd acest raspuns de hei ori. I se Propure si se intilneas-

ia din nou cu ,,anchetatorii lui" a doua zi de dimineatd,

dar el le cere sd amine disculia rndcar cu doud saPtemini'

Obtine doar o sdptdminI. Nici dupd o sdptdmind insa nupoate vorbi mai mult:

203

,,Pentru mine este un groaznic cogmar, ti aceste clipenenorocite pe care mi-a fost dat s{ le triiesc nu sint tm lu-cru ugor." Le amintegte fogtilor lui tovartrgi ce a petrecutani de zile in inchisori 9i a luptat 15 ani pentru cuceririleclasei muncitoare. ,,Este fals cind se spune ce aceast6 lup-tti nu Securitatea a dus-o, nu Drdghici a fdcut lucnrl aces-ta. Nu este adevdrat. Aceasta a fost o lupte pe viatd gipe moarte cu dutlnbnul. $a luptat atrrnci, 9i datoriQt luiAlexandru Drighici, au dispArut dugmanii. Dacd a distruscineva spinarea Gdrzii de fier, eu am fdcut acest lucru.Organizaliile llsgale care se creaserd peste tot au fost dis-truse, eu am fecut acest lucru. A fost o lupet pe viati gipe moarte. Dacd nu luam mAsuri, apoi gaia venea pestenoi." Ceea ce tovarigii lui gtiu foarte bine. 9i nu ezite sao recunoasce. Ei vorbesc doar de cazul Pehagcanu, de re-abfitarea cdruia partidul are nevoie. Ori Drdghici nu vreasi inteleagi asta. El le amintette cd in momentul judecdriilui Pitragcanu 9i Luca partidul era acolo. Adici eL cei care.ljudecau acum.

DiscuJia din 25 mai debuteaza abrupt.,,Noi vrem str intrem de-a drephrl in probleme, spune

tov. Gheorghe Stoica. Pe ce bazd ai dat ordin lui Briceag,in 4 decembrie 1954 de a-l lichida pe lbrahim zis Turcul?"

Ibrahim zis ,,Turcu" era o matahali, ca gi Brinzaru, ca

9i Pdcald, cu mhte pufini, dar foarte soli4 pe carel crmos, -teau muli din turchisori. Client vechi. Dupn md!, printrea$i, Constanla Criciun" cum am ardtat deia, el trcbuia pro-teiat, fiindcd fdcuse servicii partiduluL in inchisoare, degiacum, in libertate, era turbulent, vorbea irnpotriva parti-dului, intra in sedii, bitea activigti. in ce-l privegte, Dre-ghici nu era de perere cd adusese servicii partidului inilegalitate, o putea confirma chiar Sandu $arag4 dimpo-trivd, era un provocator, ba mai mult, ,,homosexual fiind,clnd venea vreun tovareg mai pirpidu se ndpustea asupralui". $i ,,ruginea asta se terdgdna de citiva ani". ln 4 de-cembrie 1954 Drtrghici fusese trimis de partid la Sibiu,pentru adunat cotele. In sediul judelenei de partid, Turcu

204

s-a repezit asupra lui' Cete patru girzi de corP ale minis-

;;i;ba;;"tit sd-l im;b izeze Aea cd ministrul t-a

ir""rai p" -f*iul Briceag ti i-a cerut "se uchideze cu

rusinea asta".'-"i," "r"

i.a, u, "ra

chiar ridicol cd tovarigij se leagd de

*"" .^r. f+a i" m e, zecile de mii de dugmani ai Po-

"r."ttj *"iu*ft f"i iudecata' in numele clasei munci-

iJt" "*"lrr t."tia eri chiar ridicot' In plus' el n-a spus

-rt ftiJ"ti-f", C O*t ,,Lichida! cu ruginea asta"' Deii' d.acd

1li"*'l"i",or"r, ir lichida pe loc, fiindcd compromitea

"r*i"i. ti" f-". ft Puhrt trimite hh-un azil? Nu' fiindcd

ii rr" ." ft*". r',fi.l nu Putea fi arestat? (De9i ac€st interG

l^torJ "*,f".*p evident ridicol' Drdghici continui sd

ir-.-aa.l ftf ",

t f.i asta, fiindcd, ori de dte ori era arestat'

"itatu"tua a" pto.*aturd ca nebun' 9i nici un medic nu

semr,a .a ar n aeptin sdnitos, ca sd fie trimis in judecatl'

Era un delincvent oarecare, cornpromitea partidul' Comi-

sia riposteaza insa ca cercetase, 9i iatd rezultatele cerce-

iitii, i*." "" f"*se un definut de drePt comun' ci incd

,iiior,-o" t ."-"u .itld htel tui, Pescar in Deltd' intrase

f.;.f; .;;tidtile, fusese inchis' Iatd concluzia la

care comisia aiursese in urma cercetdlilor''*'p.l*fJ.i

it i"f"ge miza Aga incit Persista cd n-a dat or-

ar" ii[i"J "1,

uiideze ru9inea asta" $i atunci' asemeni

,rnui personai dinh-o Piesl, intra colonelul Briceag'*';.;;;J"."" lui Stoica: ,,cum ai primit ordinul' to-

varlse Ericeag?"'- Ni"J" nri"*g tdspunde tot ca intr-o piesi:

"Sd-l iau'

sd-l lichidez imediat'"Gheorghe Stoica:

,;- Ce"ai inleles prin lichidare' irnpugcare?

I Nu ce a infeles, ce am sPus eu"' intervine Drighici'

ut"nt i; "tP-;;ocilesctr, dar Stoica nu-l aude Se adre-

seazl celuilalt in continuare:

,,- Ce ai ficut la Securitate?"

Nicolae Briceag:

205

,,- [^a Secudtate am organizat echipa formate din pa-tru persoane, ti in noaptea aceea Turcu a fo6t executat."

Sint convoca| gi cei paEu membd ai comandoului carertrspund cum au procedat. L-au inchis in beci, l-au scosnoapte4 au simulat o tentativd de evadarc, l-au AnpugcaLs-au intors se inhebe ce trebuie s{ facd cu cadavnrl 9i laloctrl crimei a revenit doar goferul, cu o lopatii. Acesta l-aingropat pe Ibrahim in ptrdure. Apoi s-au fdcut forme le-gale. Sint lntr€bati pe rind ce au inteles prin ordinul datde ministru. Toti patru membri ai comandoului: I. Muir-teanq O. Popa, locoienmt LuFnko, Vaides., au lnples ace-

lagi lucru: sd-l lmpugte-Drtrghici replictr din nou:,,- Nu ce au inteles ei, ci ce am spus eu." Se infurie.

,,lmpoUiva celor care au ridicat arma impotriva republicii,peroreaz{ el, am dat ordin si fie impugca}i."

Stoica:

,,- Acesta este merihrl ttru."DrAghici: ,,Acum spui .merihrl rreu',, 9i la plenare aF

spus to! <Huo, Drdghicb.",,- Si nu amestectrm lucrurile", fi spune Stoica, dsta

nu era un legionar irxarmat cu o gr€nadd.

,,- Asta era un dire turbat'', nu se lasd Dr{ghici gi con-tinud, gtiind tr ce pericol se aIld, cu ,,Lichidati rugineaasla."

Aici Gheolghe Stoica ll tutuiegte p€ntru prima oara Ffostul tovard't.

,,- Dar de ce nu vrei sd lr4elegi, Sandule? Lucrurilesau linigtit, biiefi cti l-au imobilizat, l-au dus la beci. Pu-teai sn dai dispozigii si 6e dus la casa de nebrmi. De aceea

ti-a dat partidul gardd, ca intr-adevir str te aperc. 9i gar-da gi-a fecut datoria ln mod onorabil,l-au imobiliat. Dardupd aceea vii tu 9i dai ordin ca sd-l execute. Spune, esteasta legalitate? Nu se poate merge cu negarea celor maievidmte fapte. Nim€ni nu-fi reprogeazd ctea ce ai fecut tubine in lupta cu dugmanul activ. De ce confr:nzi lma cu alta?

Dar aici e vorba de un nmorocit. Sd dai ordin ca o nimicatoattr sa fie lichidat?

206

- Tocrnai de aia nu infeleg de ce faceli a6ta caz P€ntru

" "#;;i;;u", *Phca PromPt Dreshici'-"'il.1 t *r"". foirte bine, de aceea o 9i line mor'h9- cu

"#;i;;;?t"tt; i f oetii lui tovardei nu-i r.eProtYl:l"riJut itt ropiu it"potriva dugmanului activ nu numar

i;riiJ """""1,

it ttit a in codurile iustiliei de clasi' nu- era

H#;;;;;il;cea iustiiie o iicuserl impreund Nici

."fri'""Jr" i"rt" "u i se puteau imputa' ceci toate actele

:#^;H;;;"'uu Als"' iu' ust fiindcd in lupra de

il;?fi;;"; o nisurd legalii' omorirea lui Turcu

il*tr"g,r- crr; p" care o facuse singur' Iar Partidul- asta

J"t. 3 crnt i, fi" it numai una' pe caie ministrul in func-

;"#,;;;;;i;ile de 20 de ani,o comisese singur' Dar

HtJ" 5il;;; ocrio'e' puttiau*u" fi mullumit ei cu

5;:H#;;'lt-entara, comise in nume Propriu tinu la ordinul Partidului'""N"J"U"a ff f"fr"dat, Dr'ghici a fo6t ldsat se trriasce

d#I;;d ;;-;dtuit P;babl si edinile A murit cu

ffisriffmrJ,}:*run*s$'T :Hffi;;;te;'P"*tt*", de frica de oedeaosl' Era mereu

Ht'H}ffi-ffiil'Jki"'mtn'n:P;ru;llonii pe miini.'"'"titliil*"i" r"*t, de la carc i se trage

"Tc-*u T"tT:

HtfiH*n*'lfri'ffiffiHnffiNicolae Ceaugescrr' Om Politic comunist' 9a ndscut tn

zo ir"*J" isiS, tt satrn Scomiceltl din oltmia' ca aI trei-

iJ"Tiffii *Tr'Jr" *ac" de leruni' riindcd s-a aflat'ffii i"'i.i"p" o a;""" in cele mai de sus egaloane ale

-laDo*r^t, arn afiide werqu@1e;ffi1ff:H-cea Chiritoir'i. Agesi! rct Comunismu

dei,a, 198, PP. 18't-230'

207

puterii, dintre care 25 de ani a controlat practic toate pir-ghiile, bio$afia lui a fost ocultatd sau transfigurat5 pro.pagandistic de biografi. S€ ttiu astfel putine lucruri certedespre copildria lui. Martorii, citi i-au supravietuit, ti aunai putut vorbi, pestrau ei ingi9i putine arnintiri sigure.Aceasta, fiindcd pur ti simplu memoria lor nu-l relinuse.Ca de exemplu, inv{fitorul lui, care, ne9tiind ce trebuiasdl fne minte, iar copilul neremardndu-se prin nimic, iluitase. Avea un tate pulin gospodar, violent gi alcooligdin cauza ciruia, ca aproape toli fratii ti sumrile lui a fu-git de-acasd foarte devreme. la 11 ani, locuia h Bucureg[la una dintre surorile lui mai mari, al clrei sol era cizmar.La 15 ani a intrat, datorite acestui cumnat, in legature cumigcarea comunisul 9i a avut primele probleme cu Siguran-!a burghezd. Prima arestare, din 1933, s-a produs, totugi,spun memoria.littii, din cauza unei incdierdri pe stradtr,firi nimic politic, viitorul lider avind la acea virste toatecaracteristicile unui mic delincvent. ln 1934 a fost dh nouinchis, penbu rrrt timp, fiindci hansportase niSte mani-feste. in 1936 este iudecat la Bragov 9i achitat. De data ast4pentru activitate comunistd, decit ce principalul inculpatnu era el, ci un alt comunist, remas ulterior in Moldovasovietici 9i care, din ordinul lui, nu a mai avut voie se in-tre in !ard. Tofi memorialigtii sint de acord ce era un 6n!rdoar aparent gters. lnri.it de timpuriu Fi hottuit sd rdzbeas-cd, era foarte ambifios 9i violent. Era un comunist fanatic,neinteresat intelectual decit de doctrina marxist-leninisel.il admira pe Stalin fard rezerve. Un fost comunist, care l-acunoscut in lnchisoar€, confime ce aprcape nu l-a rcfinut,intr-atit de putine semne de excelente dddea la vremeaaceea. Memorialistul (Pavel Cimpeanu, care scrie o cartedespre el) aprecia rctrospectiv ctr la 10 ani dupd ce plecasede acasd, triise la Bucuregti, intilnise in tnchisoare figuriproeminente ale migcarii mmcitor€gti, tinIrul de douizecide ani, viitoml 9ef de stat, nu evoluase intelectual aproapedeloc. Totu9i, pozilia lui se consolidase, datoritl devota-menhJui faltr de un mai vechi lider comunist, GheorgheGheorghiu-Del, cdruia ii servea de gard{ de corp, ordo-

nanta si uc€nic, aducindu-i mincarea' lustruindu-i cizrne-

i.l"eii"a"-i *fae 9i asculHhdu-i lectiile Cum ar sPune

i-Tt r*Jata. n*d cdlelul lui, aga cum el tsuti tusese

.rnL,i, -J o"f" "o-&, al lui Pavel gtefan' DuPd 6 rnar-

ii-iils "*'*ii"""" lui Nicolae Ceaugescu este raPide

pu*i.ioa tu .u*p*ia de alegeri din 1946' und€ este can-

ari"'ii^ "** i"*aului co:munist Dupd afirmafiih foq

il-iJt :*.lrir" 1948, a efectuat un stagiu de 8.luni la

e-i"-i" f-"^ fS-a iubii niciodatd limba rusa 9i Pe so-

i"tl, a- "-"

it tto cu o funqie foarte imPortante i1-g^-

;il; lintJ "d"cafe

si indoctrinare i regasim in 1950'

l"J i" .".att"* coLctivizarea in Dobrogea' ca.minis-

trJadiunct al Aericulturii, apoi al For-telor arrnate' ln-lv5z

t"".L Ji" r. E"*ttetul CLntral, iar in 1953' privilegiu

."lill "Jd- aaegalia trimisl la ftrneraliile lui Stalin'

rl iluu"if" aupa ^oitea

lui Lucre$u Pltratcanu' in aPri-

u," iSt, J" -.i^Uru at Biroului politic Din 1955' ocupl

lor*l irl"i" a" -"mbru al comi;iei de cadre din C C gi

il"* * pJf"-e organizatorice Este' practic' al doilea

"- i. p".rii, a"pa g.f,il l,.rl tt'pt"*, pmtru ca in 1965 si

devini primul.- Votise Cn"otgne Gheorghiu-Dej' iar el ii luase acum

locul, Acelagi iost camarad de inchjsoare' care vorbea oe-

r"*illu-rJi r"i it"posibiltr, despre stingacia cu care se im-

b'.Eca, despre neputinla lui de a se integra in vreun 8ruP'

desore nesffrsita ilugimicie fald de superiori 9i despre tap

orf '.a Wat * f" sair doar numele pieselor' abia l-ar mai

fi recunoscut' Acum se imbrdca bine' vorbea mdsurat' cu

-J-*i" li *"ftt ltiie lui, aiustate cu Sriid.de profesronqti

ai vorbirii, promiteau supugilor un alt fel de comumsm'--

O"t ^ot"**f tui de glorie absolutd este august 1968'

ana "enttimmtete

t"i antiiusegti izbucner 9i sint adarnate

d"iu lut ot , a" co*"tt4ti 9i de anticomunigti' Antirusis-

-"1. *"EL rti' n"9ii i?rvadaserr, impreuni cu celelalte

i* ".raanste,

si fara el, dar asta fiindcd nu-l in;tiinfaserl

ine""t C"nojo"u.iu. RomAnia devine, datodta lui'o lard

ttf"t.a f" -"aa. n vizit'eazi Richard Nixon' Pregediniele

il*loi Uttit", qi ""f

d Frangei, generalul Charles de Gaulle

209

iar Jiruny Carter vorbegte despre el ca despre rm erou. Seplimbtr in caleagcd cu regina Angliei. i se conferd titluri,diplome, medalii. I se dau toate motiveb se creadd cd valua premiul Nobel penhu pace, ln semn de recunoagterea pers€verenlei cu care intermediaze in marile conflicte,Acum heiette h palate, participf h expedifi de vintrtoare,primegte daruri de la regi 9i regine. I se dedici spectacoleomagiale grandioase, in care numele lui este scris din tru-puri multicolore de copii, tine discusuri.

Fogtii lui lnvititorL care nu-l refinuserd la vremea cop!liriei, gi camarazii de inchisoare, care-l ignorasertr, nu l-armai fi recunoscut. Cu toate acestea lindrul delincvent, ne-cioplit dar ambifios, nu era departe. Fura tablouri gi obiec-te de valoare de prin palatele unde era gdzduit ca rm rege,admonesta pe interlocutodi ilugtri gi ameninta cu plecareade cite ori era contrazis. Aceasta cind se afla in vizite- Lael acastr, in tara lui ordona personal execulii gi pedepse ne-miloase. Rimdsese a$amat gi incult chiar dactr monteusegi regizori munceau zile intregi sd-i aranjeze discursurilespontane, iar lingvittii erau gata si modifice dictionarelegi gramatica pentru a le potrivi cu vorbirea lui stllcittr gia inceteteni in limbl €ite un cuvint ca ,,pretini". pronuntachiar, cind dtrdea indicafii, ,,gustere butiminoase,,.

Dupd procesul intentat de fogtii tovarSgi gi terminat cuexeculia lui, din decembrie 1989, au iegit la iveali 9i altefapte; in timpul campaniei electorale din 1946 ar fi ucis culovituri de culit un bancher care refuzase s{-i finanleze pecomunigti. Se vorbegte de asemenea despre dovezi dis-truse, sau marto4 rcdu9i la tdcere, a numeroase crime co.mise cu mina lui, in timpul colectivizirii din Dobrogea.

Franf landfud nu l-a cunoscut pe Nicolae Ceaugescu.Prnd in clipa cind unul a luat-o vertiginos in sus, iar altulvertiginos in ios, haiectoriile lor sint insi adt de asemini-toare incit, atunci cind un camarad ii spune, bdi, dla care

furu tn gafi a aiuns gexeral, Fr"lrl|Tarldtud trebuie si se fisimtit nu doar pecelit, pur gi simplu, ci atins de aripa ne-crultrtoare a destinului.

DOCUMENTE DE ARHIVA

L

STENOG RAMAdeclaragiei date in fala

Comisiei de partid* la data de 18 martie 1968

de citre tovardgul Pavel $tefan

Too. V. Patilhel:Am dori ca, in citeva cuvinte, str ve sPunem despre ce

este vorba. Prezidiul Pemranent a format o comisie de par-tid cale sd studieze situafia care a existat in partid 9i pecare dumeavoastre o cunoagteli. Este vorba de Petreg-

canrl Forig 9i alte cazuri de ilegaliQtli care s-au s{vbit fa$de unii tovarlgi care au fost in csrducerea partidului, cadrede rdsprmdere. Din studiul ficut au reiegit gi unele referiricu privire la cazudle de la Salcia. Dacd puteti sa ne faceliun scut istoric de felul cum s-a lnfmplat, 9i in sPecial dnddumneavoastri aii cerut pedepstea ofi'erilot subofiferi-lor gi a altora care s.au ficut vinovali de cele irtimplate,9i a;i luat chiar misuri de trimiterea lor in instantE. Ulte-rior inse s-a fecut o intorsetur{ la 180", 9i acegtia au fostgrafia$, iar unii dinbe ei chiar au primit funcfii in M.A.LPoaie ne put4i aiuta ti cu alte aspecte pe care le cunoagtefi.

To!. Gh. Stoiq:ln ce perioadd afi fost?

Toa, Paoel $telan:Din septembrie 1952 pine in octombrie 1953 - un an

de zile - Colonia Salcia era in subordinea Ministerului

* Comisia - iniliattr de N. Ceaugescu irn cel mai mare s€ctet,la nici un an de la luarea puterii - o fomau apropia$ ai lui dinpartid: Vasile Patilinet, Gheorghe Stoica, Mcolae Guint, Ion Po-pescu-Puluri pi Gngore Rlduicl. Scopul era inEh[ar€a lui Drtr-

thid, cel mai putemic dintr€ adversarii Edi, prin controlul totalasupra Secudttrtii, executat timp de 15 ani (1952-1964 $ com-promiterea postumt a tuvemtrtii Dej, dupi modelul sovietic.

273

Afacerilor Inteme gi se ocupa in Bdljile Briilei cu agricul-tura. In aceastd perioadd mi-au venit citeva rapoarte gi irxspecial col. Stoilescu care mi-a spus cA acolo s-ar comiteo serie de atrociteli 9i nu numai acolo, la Salcia, ci 9i incelelalte lag5re, de la Tdtarq Brdila, Poarta AlbA 9i altele.Era un sistem de a bate fSrd mild, in mod barbar. Am avutciteva gedin.te cu comandanlii lagdrelor gi inchisorilor, lacare am cerut ca neap;rat sA se pund capAt acestor metode,deoarece in trecut s-au in6mplat chestiuni groaznice: deli-nutii erau btrtufi in aga hal, incit pierdeau camea de pe ei.

Am atras atentia cA cei care nu vor respecta indicaliiledate vor fi tragi la rtrspundere 9i irnpotriva lor se vor luamdsuri serioase. M-a venit informafa ce h Brdila oameniisint bdtuti crunt iar cadavrele erau cdrate pe tdrgi impro-vizate din doud befe. Am trimis pe tov. Stan Gheolghe sdvade care este situatia. 9a fdcut o anchetd la care a parti-cipat 9i colonelul Stoilescu*, 9i, cu dosarul respectiv, pe ceivinovali iam trimis in ludecati. Ancheta a stabfit cd co-mandanfii si subaltemii bAteau de,tinuFi gi incwaiau betaiacu delinufi atrasi de ei sd facd asemenea lucmi. Medica-mmtele care trebuiau date detinulilor bolnavi pentru a fiin stare de lucn: erau valorificate de ei. De fap! era o ban-dd de asemenea escroci care valorficau aceste medicamen-te, compusa din comandant, lo4iitor politic, unii olileri 9isubofileri. Situatie similar{ era gi la celelalte lagtue.

Toa, Gh. Stoica:

Prnd la proces ancheta ce a stabilit?Too. Paael Stqan:Cd se foloseau abuzuri samavolnice; oamenii erau te-

rorizali, gi nu educati. Ancheta a stabilit cd aceStia se fd-ceau vinova! ctr, in loc sd aplice misurile stabilite, incunjaupe diferili bandili si batd in mod bestial, fapt ce a dus camulti dintre detinuli sa-ti piardd viala, memoria, sd de-vind schilozi.

* Coman Stoilescu, loc,tiitor opemtiv in Direclia Lagbre ti Co-lonii de mtmcl dh Ministerul de Inteme in 1952.

214

Too. Gh. Stoica:

Ai sPus ce ei trebuiau sl respecte indicaliile date' Ce

indicalii erau date?

Too. Paoel $tefan:Se respecte Programul de lucru, si dea alimenta$a res-

pectiva, cei bolnaii s6 fie ingriiiti 9i sI li se dea medica-

mente,

Too. Gh. Stoica:

Pe ce bazd aclionau ei?

Ton. Paoel $t{f,n:Pe bazi de abuzuri. Eu am luat mtrsuri" '

T0o. V. P\tiline!:Comandant era Pavel Ion.

Too, Paoel $t44n:A fost trim; in inchisoare. A tustificat cd in perioada

aceea era Jianu adiunct* ti lbohari ministru'in relaf e dintie noi 9i Securitate au fost disculii seri-

oase. De;bu faphrl cd flceau arestiri ftrrl o bazd legala

si ni-i'trimitea noutr. Asa a fost faph'rl ctr nurnai intr-o sin-

Lrd sear5, fdra o bazd legald, au iost arestali Peste 700 de

Lrneni. pentru simplul motiv ctr, cu 15 ani in urmtr, uniiaintre ei furase un lucm de nimic, sau cl unele femei fu-

sese, tot cu cite 15 ani in urmtr, Prostituate' A9 vrea si re-

amintesc ctr noi am infiinfat, dupd 23 August 19t[4, centre

de reeducare, unde se oblineau succese frumoase' Tova-

risul Drdshici nu a Stiut de cei 700 de oameni' Dimineala'

# po."i"t. * tt t raPort ti, cind verific, Sasesc munci-

tori din fabricd care pur 9i simplu nu aveau nimic serios'

Am fost la tov. Gheorghiu-Dei 9i i-am spus ce toatl aceas-

td chestiune este o samavolnicie, cd fird ordinul Procura-

turii, fdrtr o bazh legaH, ci numai ce acesta a furat cindva

o pereche de ciorapi sau de pantofi, este bdgat dupe 15

ani la inchisoare.in legdture cu betaia, cind am inceput si analizez lu-

crurile,i rezultat ce, in tr€cut, Pe timPul lui Marin Jianu'

* Marin Jianu, ministru adjunct al Alacerilor interne in ePocA'

2t5

care conducea laggrele, apdruse o indicalie ca sA fie ba-tuli definufii. par zcestea erau bAtdi barbare, banditisme.I-am relatat lui Gheorghiu-Dej toate aceste lucruri 9i i.amspus ce, dace rm om este condamnat la moarte, strl im-pugcdm, dar nu sd chinuim oamenii in halul acesta. El afost de acord; mi-a spus ce am dreptate. ln urma acestuifapt am tecut si am luat mdsuri in vederea eliberdrii celor700 de oameni.

Deci am spus cd erau metode vechi. A fost o gedinti laGheorghiu-Dej, unde a participat Voitinovici* 9i alFi, carespuneau ce sint bandi!. Atunci eu am spus cd hai si ve_dem dacd este dugman 9i daci este sd-l condamndm, darpentru o gregeah... Cine dinke noi nu a fecut in trecutin fabricd un cufit, o brichetit. $i ce, pmtru asta sA fie con-damnat?

Crnd m-am dus in inchisoare 9i am vdzut, stAteau casardelele; pur gi simplu nu se puteau migca; ca sd poli in-toarce unul trebuia sd dai ci,tiva afard.

A fost intrebat Niprlescu, care era ministrul Justitiei, dece se admite aga ceva gi spunea cd erau allii mai mari de-cit el, 9i unul dintre acegtia era Teohari Georgescu. AhmciGheorghiu-Dei a dat indicalie si se formeze un colectivin care si intre 9i de la Procuraturd, gi de la Juptifie, de laInteme, se constate care este realitatea gi se propune mA-srri. in urma acestui lucru au fost elibera,tipeite Z5 000de oameni. Atunci a venit la Justilie 9i Tatu-Jianu.

Aceasta a fost o linie de a aresta 9i sctringiui f&d sd exis-te vreo invinuire. Cind intra pe mina celor de la Securi-tate, era vai gi amar. Sa v{ spun ce relata Marin Nicolaecare a lost in procesul sindicatului la Canal, cu sabotajul.Era nebrmia aia ci daci spuneai ceva erai corsiderat saLo-tor, A! vrut sd-l bage intr-un proces mare, dar pirtr la ur-me a luat numai 7 ani lnchisoare. Ce se infmplase: inainte

* Alexandru Voitinovici, magistrat. ocupind dilerite functiiin Procurafura Generall ince deL instaurarea pulerii comunisteirx Rom6nia, acuzator in procesul lui lon Antonescu i:n 194( ovreme pregedinte al Tribunalului Suprem.

275 277

de 1944 pmtru a se Pestra legal - nu inkase in ilegalitate -omul gia cumptrrat o hainl verzuie, 9i, de asemenea, dndAntonescu a ordonat treceli Prutul, un pecetos a fdcuto piese de teatru sau o scenete, 9i Asta a jucat Al sceneta

asta. Chd era la Canal s-a f{cut o verificare .si s-a constatat

o lipsd de vreo 7 milioane lei, dar nu era el vinovat, ci uncontabil era ]a mijloc in toata afacerea' 9a flcut intervenliela Liuba*, pentru a fi scdpat, 9i pind la urme a fost con-

damnat numai la 7 ani inchisoare. Dupd 2 ani de zile fa-milia lui a flcut un memoriu la Ministerul lustifiei 9i laProcuratura Generald, 9i a fost gratiat.

DupA ce am fost ministru de Inteme am fost numit di-rector la Centrul Otopeni - prin 1955. in perioada aceasta

arn fost citat intr-un proces la Tiibunalul Militar. Ce s-a

mai intimplat? irni reamintesc ca eu am dal Ordinul 101,

rni se pare 9i luasem o serie de masuri in direcla asta. Deexemplu, a fost scoaterea lui Cusmin, a colonelului Slo-bodi care era la lagtrre, ti pe chestia asta am aruns la unconflict cu Ronea Gheorghiu Fi cu tovartrga Gruia, care ilcunogtea pe Slobodd de pe la Oradea. Ce a fost? Eu l-amtrimis pe Slobodd la Salcia 9i i-am spus ce se irxtimph acG'

lo, dar el nu a fosg de acord. Attmci m-am inervat 9i i-amspus: dar ce crezi dumneata, pentru cei care mor, cine res-

punde, oamenii dgtia hebuie sA iase sdn{togi din inchi-soare 9i se fie folositori mai departe societhlii. El s-a plinsla tov. Gruia, ti aceasta vine gi ird spune cA ce md dau laoamerri?

Dar era un lucru revoltebr, se intimplau lumrri carepur 9i simplu te uimeau; dacd s-a ajuns pini acolo se ise dea delinuh:lui si mdnince rnaterii fecale, 9i sA i se uri-neze in gurld inddpuiti. Pe urml am inceput cu misuridrastice, 9i s-a soldat cu ordinul acela. A fost o gedinla 9iam pus in disculie problema aceasta, insd au speculat-o6lharii. Eu am spus ca cei care nu vor respecta ordinul,

+ Uuba Chi5inevschi, so;ia lui IosiI Chiginevschi, ca gi el acti-visti de partid din vechea garde, cooptati in C.C. al PartiduluiComunist incd din 1945. Marginalizattr, ca 9i el, in 1957.

nu vor aplica instrucfiunile, vor cornite abuzud, falA deei vom lua cele mai drastice m{suri, ti, plin de indignare,am spus: La dracu cu acegti ticdlogi, acegtia sint dugmaniinogtri. Dupe aceea arn plecat de la Inteme gi am fost nu-mit la Centrul Otopeni, c4 dupd o perioadd de timp, sim{ pomenesc cu o citatie, ca martor intr-r.rn proces. Mtrduc acolo 9i cine vid cd intri, o fumeie, pe care o cunog-team, dar nu lmi reaminteam de ea. in sffrgi! m-a citat camartor. Vin heuntru, complehrl de ludecaei citette rcchi-zitoriu 9i, dupd ce se tennin , se ridicd un colorel care spu-ne ce, in ba"a articolului 263 completat cu altele, nu le mairetin, sint exceptat. Atunci eu am spus ci le mulfumescpmtru amabilitate, ,dar, pentru ce tot m-afi chemat, v{rog sd-mi aprobati s{ fac o depozi;iq pentru a limuri os€rie de probleme". Atunci colonelul spune; ,,Bine". Ei auvrut str dea o interpr€tare itr sensul ce tot ce au ficut acu-zafii au lltcut din ordin. ins{, vtrzind care este situa}ia defapt, mi-au dat cuvlntul gi am relatat cum stau lucrurile,ce am gdsit in acest minister tm aspect de temar€, 9i priman surd a nea a fost s{ instaurim ordinea gi disciplina sta-tutului nostru - toate acestea sint stenografiate ti se potciti. Am nai aretat c[ inchisorile sint locuri de detentiepentru privaliunea de libertate, 9i nu pentru distruger€aoamenilor. In aceasttr perioad{ a privitiunii de libertate,cedltsanu ar€ toate cqdifrile ca s{ devini un cet?lFan derrm

9i util societifii. Faphrl c{ munc€sc, nu o fac din obliga;iedeoarece li se pldte$te, ba mai mult, aici, unii dintre ei in-vati 9i o meserie. ln aceste locuri is.i isptrgesc pedeapsa 9iingineri, tehnicieni, oameni de gtiing, dar ei nu sint dug-mani, 9i acestor oameni, dac{ nu le dim posibilitatea seficontinue activitatea, ii vom duce La situalia de a-ti pierdecunoqtinlele. t a Poarta Albtr am facut un centru de proiectitri cu asdel de oamerri, gi am vindut MJCM.-ului sutede proiecte, fabrica ,,Tudor Vladirnirescu" a fost proiectat6

9i construitd de acegti delinufi. Li proces am cerut permi-siunea si relatez despre unele misuri. Atunci am explicat:iate, ca mxsur4 in primul rind am atras aten,ra tuhJror co-mandan$lor,9i le-am dat ordin categoric cd nimeni nu arc

2L8 219

voie sI badl. Pentru orice abatere a detinulilor existi plevederi ln regulament 9i Pe care sint obligaF sa le aPlic€' Inaceaste dk€ctie au fost finute tedinte cu tofi comandanfii

9i directorn de hgire Ei inchisorl cu doctorii. . - M-am rc-

amintit cf, femeiaaceea era doctora Simionescu, care d4i-nea fun4ia de medic al lagdrelor, 9i care, in loc si ia mdsuri

9i str ceartr comandanlilor sa dea medicammte 9i ingriiiridelinufilor, incurala instrdinarea lor 9i participa efectiv la

aceste afaced. Am spus in continuare cd eu mi mir c{ mai

existil la ora actuali colonelul Slobodl 9i Baciu. Eu am cerut sl fie dati afari, Pentru ce nu au luat mdsuri 9i, dim-pobivi, au ParticiPat efectiv la aceste mlrqevii' Aceasta

s-a soldat cu arestatea lor, cercetarea de cihe un colectiv

Fi au fost trimiti in iustilie pentru a fi condaurnaJi.

Too. Gh. Stoica:

Eu a9 vrea str fiu dar cu acest proces unde ai foet che-

mat ca martor - era procesul acelor elemmete care au

schingiuit?lnni este dar ce pozilie ai luat dumneata in timPul cit

ai fost ministru. Mtr intereseaze se sPui care este Ptrrereadumitale - cind sPui ci acolo, in cadrul acestor lagdre, se

cease diferite SruPud dinhe definu!, care exercitau aces-

te schingiuiri -, e posibil cd aceste lucruri au vmit de laei, de la irstinctele lor, sau au fost organizate, diriiate de

cineva gi cine a organizat 9i diriiat?

Too. Paoul $tefan:Tot ce se intimpla, ptrrerea la care am ajuru 9i mdsurile

carc le-am luat se datora 9i faptului cI, in primul rAt4 con-

ducerei inchisorilor 9i lagirelor era formatil din elemmtecare nu gtiu dace merita aceastd frmclie. Majoritatea erau

recruta! din rindul.ttrranilor, 9i fecui ofiteri cu o serie de

instincte 9i fere sA inFleagd rostul. Ca orice om slab, &rdnu ai argumente recurgi I forgd. A9a fdceau acegtia. ln al

doilea fn4 datoritl acestor aPuceturi a lor, c{ erau inca-

pabili, sigur bdtaia aceasta se Practicase 9i intrase ln obignuinti; ata ce nu mai era o chestiune care aPeruse atunci,gi se continua i:r acelagi mod 9i ln perioada resPecdve. Ei,

in loc s{4i apropie oamenii care erau ataga}i regimului,dar care aveau greteli mici, fdrl sI vrea, se inconiurau deelemente care erau impotriva noastre gi duceau o politicidurtr. Am avut, de exemplu, la Poarta Albd. rni se pare,un proces cu un colonel pe nume Mihailovici. care fusesemedic ai, acuzat de crime, era gef al lor, 9i gtia si find inmini inchisoarea iar comandantul sd atragd oamenii, se-iscoati mai ugor la munce, sl rezolve o serie de sarcini careii revenea.

TIm- Gh. Stoica:

Totrqi era un ministru, rm ministru adjunct care nuera striin de lgcrt rile care se peheceau. lnseamne ce acest

sistem a venit de undeva. Am stat gi noi cu cele mai releelenente, cu pleava socie*ltii, dar erau gardieni car€ ste-pineau lnchisoarea.

Too. PaTEI $tqan:Dar cine era comandant? Era un om cu pregdtte, nu

un !&an.Tou. Gh. Stoica:

Crezi ci nu era organizat? Cum se poate face asemerea

atrocitdti fere se nu fie instrudiuni?

Too. Papel St4afl:Nu pot spune ci nu s-au dat instructiuni ir perioada

dinainte. Din rclatdrile organelor carc au c€rc€tat acesE ca-

zuri, din cite imi amintesc, afirmau ctr comandanfii incu-ralau aceste btrtiii, prin luarea misurilor, adici lisau pe cei

care se pretau l,a asemenea lucruri sd facd ce vor, ba maimult, se compltrceau gi ei.

Too- Gh- Sloica:

Crnd ai venit la Inteme aceste Iagdre erau organizate

9i furrclionau de ani de zile, deci gi aceste nretode erau in-troduse. La dumneata a venit de acum strigdhrl acela degroazd. Poli se-fi inchipui c€ s-a pehecut acolo dacd a afuru

9i la urechea dumitale strigdtul de disperare. Cum se ex-plic* ori cA pini la dumneata nu au fo6t asemenea lucrud,sau btrtdile au inceput o datd cu venirea dumitale.

2?:0 227

Too. Patel $Qan:Erau inridicinate, pe care Cusmin le prosllvea' Baciu

imi spunea cd asta nu-i nimic futi de ceea c€ era inainte'

Top. Gh. Stoica:

Cum se Poate, toate aceste crime Pe car€ leai constatat

9i te-au zgudui! irnpotriva ciruia ai vrut s{ iei nisud, toate

acestea au fost ahmci, au izbumit ahmci, slnt produse nu-

mai din interior? Ce Ptrrer€ ai dumneata, dactr te-ar fi h-sat, feceai ordine?

Too. Pntel $ttan:Da. Ficeam ordine' Cit de cit, am rcugit ceva. De pil-

dd, ce am ftrcut eu...

Tov. Gh- Stoica

Ibate aceste crime sint produsul acestor elemente care

nu puteau fi stePinite, sau a fost o anumitd linie, care' in-

difJrent ce formi i se dddea: interese superioarc de stat" 'gtii cum se inv{luiegte toatit aceastit problemtr?

Too. Paoel $teftn:Ptrrerea mea este unndtoarca: ca oammii pugi si con-

ductr aceste inchisori 9i lagtrre nu au fost finuS At ninE 9i

nu ti s-a pus in veder€ cum trebuie si s€ comPorte'

Too. Gh. Stoica:

Crezi ci numai aft?

Too. Pael $tefon:Lea pernris sd bat!|, ca milloc de a sttrpini pe de$nu!'

Lui Cusmin i-am atras atmfia c{, dace el face acest lucru/

ahrnci ce mai spui de comandantul lagirului sau al tn-

chisorii? Ce exemplu PoF se dai tu, cind tu te duci 9i balidefinuiii? M s-a reprogat ce scot oamenii afartr, iar eu am

rdspuns: cum se Poate sd fie ginufl asemenea oameni carc

incalce bgalitatea? Mai mult, eu am feqrt in tnchisori can-

tine unde detinu;ii se poat5 si menince cu banii pe care

ii cigtigl prin muncd. in felul acesb feceam doud lucrui:puneam in cirorit banii qL in al doilea dn4 se hrineau mai

bine, pentru a putea mgnci 9i da randament. la un mo'ment dat mi ea sPus de Vinte ce incuraiez du9manii.

T0o. Gh, Stoica:

Clnd a spus?

Tov. Pawl gtqan:Dupd 1953, ctnd am fost anchetat.Mai era o problemd: Pintilie*, dnd voia scotea orice degi-

nufi dorea din indrisoare, trccind peste capul altora. Atuncii-am spus: sd emit{ ministnrl dumitale un ordin, gi iti daucigi vrei, dar poli si gtii ce se intimpli cu ei 9i cine rdmineincurcat? Tot eu. $i irni spuns ,,Ai vmit tu cu astea...,, pedrestia aceasta an luptat in perioada aceea gi eu a9 fi fd-cut ordine.

Ce mi-a spus o datl tov. Drighici, pentru cA ne frecampe chestia asta...

Tov. Gr. Mduicf\Oarnenii spun ci vd frecali bine.Tw. Paoel gl{an:Am pomit de la problema aceasta, ca se facem ordine

in sectorul nostru, ti am muncit pe linia asta; era vechiulobicei de a se amesteca Secwitatea - ci au interesele lor.Atunci am spus cA: aveli voi munca voasH, dar dacd roa-tef, un om din indrisoare, scoate.ti-l cu forme. Dac! se pier-de din evidmfd, atunci cine rtrspunde? De asemenei, eiarestau oamenii desh:l de samavolnic ai tineau oameniiarhigi ani de zile. De fapt, sint docarc de anchetll, am fdcuttabele cu fiecare delinut ix pate, deoarece, mergtnd in in-chisoare 9i lntrebind pe dte unul de cind s€l, sau dnd tre-buie sd se elibereze, funi spunea ctr a pierdut 9i nofiuneatimpuluL penru ce st{ necondamnat de ani de zile.

Too. V. Patiltual:Nu gtiu dacd se cunoagte raportul lui Voitinovici in le-

gehrrtr cu cei inchiti prin ordinul L.M.

. Gheorthe Pintilie-Pantelei Bodnarenco-pantiuga, agent alserviiilor de spionaj sovietice, himis in Romeria incl din anii ,30.

A condus, de la infiinlar€, Securitatea. A mudt ln 1974.* Gritorc Rltduicr, apropiat aI lui Ceaupescu, din etalonut devirf al partidului, membru at comisiei secrete instituite de acestapentru,,rcabilitarea" lui Pittetcanu,

?22 223

Too. Pavel Stqsn:Nu il cunosc. Am gdsit foarte nrulli d4inuF arestati de

ani de zile, fere sd fie judecati, uitali ca mai sint inchili.Am fdcut o liste cu tofi ace*ia gi i-am dat-o lui Drdghici,care l-a chemat pe Pintilie 9i, dupe rm dmp, imi comunicictr pe acegtia i-a eliberat. Sau, ctnd i-am spus lui Pintiliectr sint oameni care au fost condamnaf la 3 ani ln&isoare,gi ei sint acum de 5 ani, imi spune cl a9a este ordinul.

Tsv. Gh. Stoia:Cine ii condamna?

Tor- GL RnduiclEra la Securitate un tribunal a1a-zts al M.A.L-ului -

Securitd,ri, sub conducerea ministrului, erau uibunale demari unitati Fi in f95&-1959 s-au lichidat.

bv. Pavel $tqsn:Clnd am vrut sl-i sprrn Fi lui Tatu Jianur, acesta nici nu

a vrut s{ audd, pentru ci nu erau la ei.Eu am v€nit crr o serb de mAsuri ti am c€rut ti lui Alexa*

sl punem ordine in aceasti direciie, c, de ceea ce se in-timpla tot noi dtrm socoteah, qi se pun{ capet odatil ile.galitililor. Se fie arestat un cetetsan pe baz{ de mandat, sifie tinut ln termme de aftea zile, 9i dupl aceea sa se faceformele respective.

Too. V. Patilinet:lntr-o dedaralie se sprme; ,,Am gisit in carcera at4 be-

gagi de sublocotenentul... doi in picioare gi doi cu capulin jos. . . l-am scos afarn 9i dupl doue ore a murit. . . "

Too. Gt Mduicd:Au fost 63 de delinu! la Salha care au murit.Too. Pwel $tefan:Eu arn spus lui Gheorghiu-Dei ctr ministru Securitltii

nu gtie ce se intimpli. Eu le-am dat drumul unora, darnimeni nu are drephrf sI linA in inchisoare oameni cane

s[ fie la bunul plac al fiecdrui milifian. Am c€rut se s€ for-

{ Ministru al lustitiei la vrcmea rcspectivi.t* Neidentificat in arhivele consultate.

in Justigie eu am intrebat cd de ce acegtia doi (Baciu 9i Slo-bodd) mai sint in Inteme, cind irnpokiva lor trebuia se se

ia mtrsuri? Slobodd a fost scos de-abia in 1955. Am crezutce poate a fost o indicalie.

Dupa ce am trecut la arrnatd, a venit la mine Olteanu

9i Voitinovici, si-mi multumeasca din partea tov. Alexa,gi Tatu Jianu, pentru poziJia mea, 9i atunci le-an spus cdpe mine nu mi incblzegte, dar vd rog pe voi sd l"ptuF pe"-tru apararea legalitdtii 9i aplicarea corecti a legii, si nu se

mai intoarce nenorocirile care au fost.

Too- Gh. Stoica:

Ceea ce au ficut criminahi aia n-au fecut de capul lor.

Tbo. Pauel $tefan:Au fost elemente puse.

Tor.). V. Patiline!:

9i au fost incuraiali.Tozl Gh. Stoict:

Asta voiam sd vedem - nerespectarea legalitdlii 9i ne-dreptlfile care s-au sevirtit. Un tribunal seqet - cum senu fie abuzuri, cind trei oameni au drephrl sd dispund deviaJa oamenilor. Ar trebui facutd gi o socoteald cite con-damndri au ficut aceste aga-zise tribunale, cd mi se pare,sint 9i condamniri la moarte.

Tou. Paoel $tefan:Sigur, sint destule.

Tba. V. Pqtilinel:

Sd vedem cite au fost, cifi au fost condamrn!, la cifi aniir timpul funcliondrii lor.

Too. Paoel $teJan:

Un fapl procurorul Georgescu Alexandru, in procesullui Maniu, dupi judecare vine in audienld la mine, cu ru-gamintea sd-i dem o mini de ajutor: ,,9tili, eu am servitpartidul, am executat toate ordinele, iar so,La mea esie ares-

taH penku ce, in timpul procesului manigtilot a dat unuia25 lei penku a aiuta pe unul dintre acegiia. A fost arestatd

fdrd s{ fie condamnata." I-am spus de acest caz lui Pantiuga

226

si l-am intrebat cum se poate a9a ceva? $i imi rdspunde:

.ecrr- ul"" * tit aul eil' Nu le era ruqine' mai bine sd le

facd educafie, nu sa-i aresteze'

Too. Gh. Stoica:

A fo;t o Perioadd cind aparatul de partid 9i de stat igi

baba ioc de legalitate.

T07,. Pauel $tefan:

l*i ,"u-ittt"." "a

utunci cind eram ministru de Inteme

a fost o gedinli in care se ProPunea se se facd o serie de

santiere (unele dintre acestea erau chiar pe marginea 5o-

IJ"io.lt" .ut" ta *unceasci delinufii' Am fost de acord'

J* ,eji Uaga- -"i in interior, se nu-i vad6 lumea' Dupd

"ti. "- o#"it o pl^iald. Eu am spus categoric cd nusint

J" u.o.d. ou" a"finuf, dar str se faci bardci cu instalalii

sanitare, si cit mai deParte de gosea' Atunci Doncea - cd

',.rti.iou "i "1, ai tot arSgut Apostol - spune: ,,Unde te tre-

i.tti a'"rr",""t", "a

in dmpui rizboiului oamenii sovietici

triiau i:n bordeie, sub pdmint" Eu m-am menfinut Pe Pczifie gi arn spus cd nu dau in condifile astea'

Too. V. Patilirc!:Dac{ tovardgul Pavel are sd ne spuni ceva deosebit in

legeture cu Forig?

Too. Pauel $tefon:tSo

"rnot. "ind u tost iudecat ti arestat; totul a fost fd-

cui ln secret. Poate ca l-a iudecat un tribunal special Ce

stiu eu este in legAturtr cu perioada cind ei foloseau -udi.a fo.i9 - u"tidtatea Comintemului' Asta a fost mare

nenorocire, cd de aceaste teama tof au tremurat' nu Pu-

team face nimic. Noi, care am luPtat inainte de incePerea

rtrzboiului, aveam un elan de luptl' Ei spuneau: nu-ac!o-

nali decit din ordin, 9i toatd lumea a fost demobilizatd'

cd s-a spriiinit pe front, 9i li se sPunea: merget-i in armatx

si de acolo treieti de partea frontului sovietic; dar parci

acestia te primeau cu bralele deschise!

C,l toaia iosistet ta noastr,, in special cu tov Ftrvu-

lescu - sd ia pozilie, nu a avut curai, de frica lui' Toli au

mers pe Iinia iui, au trecut la demascarea noashe DuPd

227

situatia aceasta au trecut se ne ia in muncd. Eu eram ex-dus din partid 9i conduceam celule de partid. Crnd am ir-trebat: cum se poate aga ceva, nu sint membru de partid9i conduc celuld de partid, mi s-a spus: nu-i nimic, noi tecunoagtem. MA intrebam mereu: ori am irmebunit eu, oriau irmebunit ei, ti de ce existd haosul dsta.

Tou, Gh. Stoica:

Pe noi ne intereseaze dacd l-ai binuit pe Forig de trdda-re, Fi pe ce te bazezi. Nevasta lui Forig este sora lui Elern*.Forig a fost in casd la dumneata?

Too. Paoel $tejan:Nu. NiciodatS. Eu din 1940 am trecut in ilegh.litate si

am lucrat la Galali. Victoria**, in perioada aceea, a lucratla Ploiegti, 9i era om de legdturd. Era solia lui Petre Nico-lae - fost segretar. Forig a luat-o ca tehnici, ti cu timpuls-a legat pdetenie intre ei, lucru pe care nu l-am cunoscut.Nu gtiu dnd a inceput conflictul - inainte sau dupi 7 No-iembrie 1941, cir:rd am avut tedinta cu tov. Pimrlescu, Pe-tre Gheolghe*'* 9i Petre Nicolae, de am luat pozilie gi amspus ctr nu predim organizalia.

Eu i-am spus lui Petre Gheorghe cA face o gregeali cese duce la intilnire. Moartea lui putea sA fie evitaH, dacdnu ficea asemenea act de eroism. Spunea cd Comintemulagtioneazi prin Vama. I-am spus se nu se ducd, pentru [cd]acela este un agent al Gestapoului 9i aceasta pentru c{ einu trimit rm agent prin Vama, dar el, prin temperamenhilui iute, s-a dw, 9i a cdzut. Si aceasta a dus la iixterirea ba-nuielii asupra lui Forig. La fel 9i chestiunea cind ei puneauproblema c{ nu va fi rizboi.

Too. Gh. Stoica:Necunoscind realitatea. A luat dedaratia TASgului ca

reall.

t Elena Pavel, solia lui Pavel 9tefan, comunistn din ilegalitate.** \tctoria Sirbu, sotia lui 9tefan For4, ti ea comunisel din

ilegalitate.8+ Comunist romin de origine bulgarx, capturat de SiguEnld

in timpul guvemirii Antonescu 9i executat conform legilor rtrz-boiului.

228 229

Too. Paoel $tefon:Eu veneam de la Galati, ti vedeam ce truPe sint la gra-

niie.Noi l-am considerat ce este un dugman duPd ce a luat

asemenea m6suri' Cind am vdzut cd trebuie si predea le-

sdtura, am discutat cu Petre Gheorghe 9i i-am sPus ca sd

5 predam, ca altfel va Provoca caderea organizaliei' El a

fost de acor4 dar a luit legdtura cu Bulgaria ca sd infor-meze Comintemul ce se intimPld.

Forit a inceput sd Publice i:r Prese numele noastre ade'

vtrrate, ti aceasta am considerat-o de asemenea o Provo-care. Ei cereau de la noi toate numele adevdrate' Solia

mea - Elena - a cizut ca urmare a unei liste de 35 de

oameni. Pe ea a condamnat-o la moarte, dar in urma rmei

iniervenlii i s-a comutat PedeaPsa 9i a murit h 19114 la

inchisoare, in timpul bombardamentelor.

Too. V. Patiline!:

Cum este cu publicarea in Presa a numelor?

Too. Paael Stefon:

Sint listele cu numele legale, organizaJia din care fAcea

parte fiecare, celula, fabrica etc' SiSurantei nu[-i] irebuia

mai mult decit atit. El spunea cI era nevoie, cd daci se

pierde legatura se o poate lua imediat. Din cauza aceasta

ierea situafla. Era impotriva oriceror reguli de conspirati-vitate.

'foD. Gr- Mduicd:Dovezi sau acte care se arate ctr s-au aruncat asemenea

manifeste in curli nu existe. Existd hotdriri de partid 9i

rezolufi redactate de Fo-ris, in carc sint condarnnati lancu*,

Mihalcea, dar cu nume conspirative.

Too. Gh. Stoica:

Elemente care te-au fdcut sd crezi cd Forit a fost du9-

rnan, ai?

* Numele, rcale sau consPirative, ale multor comunigti sintgreu de identiJicat ti pentru ce ProtaSonittii acestor discu.ri evo-

ir doar numele de familie, iar uneori un diminutiv elocvent Pen-hu relafiile dinbe ei, mai mult de clan, decit Partinice.

Too. Paoel $tefan:Primul lucru care a stat la baza a fost cAderea Comite-

tului Central din ianuarie 1941, pentru ce, dintre toti, ela rimas singurul nearestat.

A doua problemd, cu rdzboiul, cu ,,bluful".Al treilea lucru: chestiunea cu listele, cu organizatiile

9i numele adevdrate. \Noi am avut o disculie cu Pnrvulescu gi acestd a cerut

lui Petre Gheorghe sd predea toate organizafile, sd dealistele cu numele legale 9i ilegale.

Tou. Ch. Stoica:

Iancu a fost scos, 9i era legitim sd se ceari organizafacu oamenii, organizafiile, c€lulele de pafiid din cine se com-pun, sd le facd legitura.

Toa. Paael

'tefan:Ei cereau liste cu numele membrilor de partid legale 9iilegale, organizagiile din care fac parte, la care inteprin-deri" care sint membrii de partid gi numele lor. Eu am avuto disculie cu Elena, prin care i-am cerut, discutind cu ea,si-9i dea pdrerea, cd era secretara sectorului III albasfu,pe linie de partid, 9i ea a fost unul din oamenii care mtrinforma de acest lucru. Ea a fost pe linia noastrd, a gmpu-lui nostru. Dupe ce am avut discufia cu Forig mi-am datseama cd a continua inseamnd a impinge la frac,tionism,

9i i-am spus 9i lui Petre Gheorghe cd este o prostie se nupreddm, deoarece ei sint Comitetul Central. Orice se in-timpld dupd aceea in capul nostru se sparge, ce nu amfIcut cum s-a ordonat ti ctr in felul acesta am fi {dcut ioculSiguranlei. Atunci toata lumea s-a supus, 9i noi am pre-dat legetura.

Too. Gh. Stoica:

Mentalitate fracgionisttr avea.

Tov. Pauel Stqan:Fali de Victoria avea rezerve/ pentru ce era sortr cu

Elena. Pe mine mtr suspecta ca nu cumva sdl trddez -era suspicios.

Alte elemente nu ag putea sA dau.

230

Too. Gh- Sloica:

ln ce privegte activitatea lui Fodt, aceasta a fost nega-

tivd, dar asta e pulin spus/ nu arata tot reul pe care l-a fd-

cut in tot timP;l conducerii, a9a cum ai spus' Din Punct

[de vederel iactivittrlii politice a fost mai mult decit tusfii

irrUtotut"u t ti. Sit grtut regret a fost ce de ce aceastA me-

surd mi a fost luati mai inainte de 4 aPrilie 1944' Acesta

"ste un Lrcru clur. Nici voi nu ali avut o linie ,usta' dace

e sd iudectrm la singe rece. Iancu avea aPuceturi aventu-

riste. A vrut si-l omoare pe Moisescu, 9i aici Forig are me-

ritul ci l-a salvat, pentru c{ a sPus: i!:rtii se verificem 9i

.a vua"- au"e ""t"

cazul si-l onrorim' in ce Privegte ches-

tiunea cu arester e, noi avem astizi stabilit la milimetru

toate aresterile din timpul lui Forig 9i incepind chiar mai

irainte ca Forig si fi fosl secretar general, chiar cu ciderea

secretariafului. Siguranla a avut o agenture in secretariat'

Forig nu a fost agint, 9i asta s-a stabilit cu precizie La fef

nici Kofler*. Toatd aceasG chestiune a fost o inscenare ca

gi cu Pakascanu, o bunA Parte a Procesului lui Luca' afari

ie chestiunea lui Luca cJagent, insi pariea aceea cu sabo-

tarea este inscenare; 9i Canalul este o inscenare'

Too. Paoel 5t4an:Pe el l-a acuzat ca un sabotor Pentru Canal, 9i dnd arn

auzit am rarnas surPrins.

Too. Gh. Stoica:

Toate Procesele acestea au atirs cadre de seamd ale par-

tiduhii, in frunte cu Pitrdgcanu 9i allii din celelalte pro-

cese, precum gi metodele acestea medievale, care se axau

oe teroare si samavolnicie, au atins nu ciliva oameni' ci

zeci de m.ii. Dumneata spuneai de 25 000, dar au fost zeci

9i zeci de mii de oameni care au cAzut victime, nevinova!'

b bund parte din ei erau terani, muncitori, intelectuali'

care au sPus nu gtiu ce.

* Remus Kofler, activist comunist ilegalist, aProPiat al lui gte'

fan Forig. A fost condamnat la moarte 9i executat, o datd cu Lu-

cretiu Pdtrrtcanu in 199.

231

inlegdturi cu Forig, noi am stabilit cd nu era agent, aavut in schirnb unele greseli politice [de] care putea fi ju-decat pe linie de partid, sd-l iei sd-l dezarmezi, sdJ scllipentru un timp din rindurile cadrelor de partid, dar a fostomodi in mod mirgav - i-a dat cu ranga in cap, 9i pdrereamea este cd nu a fost omorit definitiv dupd ce a fost lovit_Mai mult decit atit, a fost omorit in felul icesta in vara\i1946, cind puierca era in mina noastrd gi aveai toate po-sibilitifile si cercetezi, sd analizezi si, dacd este cazuidejudecatd, sd faci un proces.

Cu Lucrefiu PitrEscanq la fel, timp de 5 ani de zile deancheta nu s-a gesit nimic pi, in 1954, dupi ce de acum 9iStalin era morL gi Beria inldturat, 9i dupi ce se terminasegilaimoasele procese din Bulgaria, de la Budapesta ,i al-tele, a fost omorit si el_

Forig nu a fost agent. Cei care l-au omorii, 9i Teohari,care pentru propria lor congtiinltr au vrut sd afle daci afost agent sau mt au fdcut tohrl 9i au dovedit ce nu a fostagent nici Foris, 9i nici P5trdgcanu. Nu au gisii nici cel maimic element care sa ateste ca ei au fost ;genti.

Dumneata ai incredere in Victoria Stbu? A fost agentaa Siguranfei?

Too. Paael gtefan:

A fost o unealet. Eu i-am spus ce s-a culcat cu un bdrbat9i a uitat ce este un partid. Oamenii acegtia au fdcut multrdu partidului, au abatut oamenil de la lupta lor. Am spusci pe femeia asta str n-o vid in viata mea.

Too. Gh. Stoiu:A muncit cu convingerea cA aiuti partidul. Noi nu am

dovedit cA a fost agenttr.

Toa. Paoel gtqan:Eu nu inleleg curn se poate sel omod dacd nu ai probe.Too. Gh. Stoica:

Le-au ciuht dupe ce l-au omorit.Tou. Paoel gtefan:

S-a dispus arestarea lui si ginerea de o parte, ca se nuaclioneze asupra paflidului, dar nu si-l omoare.

Tor. Gh. Stoica:

Ce-au fdcut: chiar conducerea, dupa 4 aprilie 7944,1-aluat gi l-a bdgat intr-o camerS, 9i i-a dat de lucru, gi abiadupd ce ai pulerea in min5, l-au omorit. Ca sd vezi phi[unde] s-a mers. Cdderea din Cringului are o explca]ie:Pimr.lescu trebuia se se mute dinh-un loc irL altul, si a ple.cat impreund cu tehnica, siJ ducd la locul respectiv. Teh-nica a alrrt cu dlnsa un plic cu tm manifest antifascist, nis.te

rapoarte de la diferite organizatii, dar care se puteau ugordescifra. Acestea erau 9i de la Institutul de Statistic6. Aceytia au uitat plicul in mas, ini, iar goferul, citindu-l,l-a predatSigurantei cdreia i-a fost ugor sd descifreze 9i sd-i aresteze.Biji*, care nu a ,mui la bdtaie, a spus tot. Cu arestare4 pen-tru noi, deci este clar.

Too. V. Patiliref:Avind in vedere cd am deschis asemenea disculie, pu-

tef, sd venili aici, sd vd punern la dispozilie faptele, docu-mentele care atesti cum s-au infirnplat cdderile 9i diverseactiuni in timpul acela cind toti s-;u indreptat ftnpotrivalui Foris, ca el ar fi treditor gi agent, 9i cum se expuce. Noiavem totul, 9i ve putem pune la dispozifie.

Tov. Gr. Rlduicd:Pentru o serie de chderi pini in 1940 rolul dilect l-au

avut cifiva agenfi, printre care gi Nicu Tudor.

To7,. Paoel $t$an:Ve spun sincer, eu am discutat cu o serie de tovardgi

atunci, 9i md inhebam cum de acesta (Nicu Tudor) il con-duce pe Luca sa treacd dincolo. $i, de fapt, s-a vizrlt" ce,in loc sdJ bage pe canalul care febuia, l-a bdgat pe celcomun-

T0.,. Gh. Stoica:

Cind a fost plecarea aceea in U.R.S.S. era propus semearge gi el, Si Siguranta a fost de acord, dar lui i-a fost

* Mircea Biji, comunist ilegalist, funcriona! la In$titutul Cen-tral de Statistictr, acuzat de tovaregii lui cd a colaborat cu Sigu-ranta.

233

fricd, dmarece a crezut ce este chemat pentru a fi executat,

ti de la grani!, s-a intors inapoi.Adeverul este ce Comintemul nu a vrut sd-l puni pe

Forig secretar general, ci pe Teohari, deoarece cdutau unmuncitor romarr, dar acesta a spus ce nq este pregAtit.

Tozt. V. Patilinel:

in felul acesta Forig a fost numit ca secretar general gi,

din nenorocire, dacd se ducea Nicu Tudor, il pmea pe ace-

la secretar general. Tot ce a dat Nicu Tudor s-a pus in sea-

ma lui Forig.

Too- Gr- Mduicd:ln 19410, in timp c€ Forig era in Unittrea Sovieticd impre.

und cu Teohari, Siguranta a reus,it sa pund mina pe tehni-cul de la Galali, care fAcea legdtura cu centru, 9i l-a um&itpe acesta din urmd pina a aiuns la Melita, unde l-a ares-iai 9i pe Chiginevschi. Existd raporhrl celor de la filai. Lalocuinla lui Melita trebuia sa mearge gi Teohari, sl se intil-neasca cu Paraschiva, dar cind a auzit Forig, a vrut sa tri-mite pe cineva se-l anunte pe acesta si nu se mai duci.Pentru aceasta s-a oferit Kofler, care s-a dus sa-l agteptein coltul strezii. Forig i-a spus sd nu stea mai mult de 15

minute. Acesta s-a dus la $50 9i a stat pind la 9,30 sau 10,

insd Teohari a venit mai 6rziu cu 2 ore gi a intrat in case

unde il agtepta Siguranta. La fel a cAzut 9i Birtatu.

Too. Paoel $tqan:Totugi in 1940 a procedai cu multe ugurinte h 7 noiem-

brie, in Galafi.

Tov. Gr. Rlduicd:

Rec* a dat intilnirea la Galati. Despre dsta spunea Ta-

flaru cd a cdzut la Galali 9i a fost adus la Bucuregti de doirnembri ai poliliei legionare, 9i predat ca informator. Iatdce spune Taflaru:

,,in Bucuresti venise sl ne dea intJnirea din str. ... intretehnicul regiunii Dundrea de Jos 9i iehnicul central..."

* Nume conspirativ neidentificat.

234

Too. Gh. Stoica:

Faptul e pentru noi cd Forig nu a fost agent. Aceasta,ca Pintilie gi Teohari au luat toatd agentura gi nu au ge-sit nimic. Forig a {ost omorit i:r condi}iile ln care s-a spus,fdrd ancheti, fdrd judecatd, cu toate ca aveai posibilitatesa cercetezi lucrurile. Acesta nu este un caz izolat, ci are

h baze un hnt intreg de procese la care au cezut victimecadre vechi, cum a fost PetreFcanu, care din fragedd co-pihrie, din iinerete a intrat in mitcarea munciloreasca ticare era un om capabil, corect, care a iucat un rol mare la23 Augusi 1944, avea prestigiu gi era cel mai cunoscut.

Toa. Paael 1tefan:Nca fost prcz€ntat ca un ag€nt al spionaiului

rican.

Tba. Gh. Stoica:

Noi am ajuns la conduzia ce trebuie condannati prac-tica aceasta, cA partidul nu poate sd-9i ia asupra lui ase-menea fapte. Aceasta rAmine ca un act in care partidulcondamnd asemenea lucruri striine concepliei sale, meto-delor sale, moralei sale atit in cazul lui Forig care, nefiindagent ti care a fost omorit, trebuie se reabiItdm.

Too. Paz,el ,tqan:Noi am cerut in noiembrie 1941 sdl izoHm pe acest om.

To|t. Gh. Stoica:

Una este sd-l izolezi, 9i alta este str-l omori. Aici a fostun lanl intreg al ilegafitalii, al abuzului de putere gi al in-scendrilor. Dacd ai gti in ce condilii a fost chinuit ca s, re-cunoascd ceea ce nu-i aparfinea!

Toatd familia lui Victoria Sirbu a fost devotate. Era ofamilie devotatd migcdrii muncitoregti.

Too. Paoel $tqa1\:Dacd mergeli la Ploiegti, sd vedefi cum arati morminh:l

soliei mele (Elena Pavel) . . . Eu am lost 9i i l-am ficut dinbanii mei, Trandafirii care i-am pus eu au rlmas 9i acum.Au scos 9i placa de marmurd. A rdmas paragind unde afost mormintul lui Petre Gheorghe, care era ahturi de al

235

so,tiei mele. Ar trebui fecLrt ceva penhu femeia ac€asta carea luptat pentru aceast{ cauze.

Too. V. Patiling:Faptul cA Victoria a fost solia lui Forit toli sint legali

de acest lucm.

Too- Pavel Stefan:Din 1958 incoace eram tare supdrali pentru faptul ce

pintr atunci o gcoah ii purta numele - Elena Pavel -iar din 1958 i l-a schimbat ln Elena Sirbu.

Too. Gh. Stoica:

Sfirt cu miile 9i zecile de mii care n-au nume.

Tba. Paoel Stefan:Mtr rog. Dar, in orice caz, referitor la Fo-ris, se putea foar-

te bine sd i se condamne gregelile care le-a fdcut, dar casd i se ia viala nejudecat este o metode care s-a folosit lanoi, 9i nu trebuie sd se mai repete.

[A. S. R. I., - dosar nr. 10 844, vol. m, flele 69-€8.]

2

STENOGRAMAdeclaraliei date in fala

Comisiei de partid, la data de L8 martie 1968de cdhe tovartrgul Bddicd*

Too. V. Patilinel:Am vezut dedaralia datd in legdturi cu cele infmplate

la Direcfia coloniilor de muncd, le-am citil insi mai avemciteva chestiuni de hmurit. DacA dumeata cunogti cevaamdnunte in legituri cu; sub ce form{ a ajurs inlluenfasau presiunea de sus in io6 in toate coloniile de munci,de au fost sdvirgite atrocittrtile cunoscute? DacA de sus afost sprijinul acestor acfiuni care s-au sevirgit acolo jos,gi cit a durat?

Tov- Bddict:Eu cred cd un ordin de sus nu a existat.

Tov. Gh. Stoica:

ln ce an ai venit la Penitenciare?

Too. Bddicd:

ln 1950 am venit de la Deva ca director al uniH;ilor demuncd care se ocupau cu altceva, iar in 19.52 am venit laPenitenciare. Unittrflle de muncd se ocupau cu altfel dede$nuli decit cu condarrmati - erau intemafi in coloniide munca. Au fost vreo trei asemenea colonii separate depenitenciare 9i ficeam muncd pe la grtrdinlrii, Canal. Aceg-tia erau intemali pe baza Deciziei nr. 9 a M"4.1. - nu eranici o hottrrire a Consiliului de Minigki, sau lege ci o ho-titrire ficutd de Teohari 9i pestratA pin{ s-a desfiinlat. Ter-menul era de 1-5 ani.

* nie Bldictr, locotiment-colonel de seclritate, in Drccjia Peni-tenciare, laglre ti colonii, inhe anii 1950 9i 1955; inhe 1953 9i 1956a fost prim-loc,ritor al 9efului acestei direcfii.

237

Nu. De la doui luni la cinci ani.too. Gh, StoEa:

Cine stabilea?

Too. Bddicd:

Un colectiv condus de Dulgheru*, care prezenta tabele,gi nu gtiu dacd exista o comisie care si judece, pentru cdveneau tabelele aprobate, nu gtiu de cine, 9i se dddea or-din pe regiuni citi sd fie trimis, i, 9i noi mergeam la gard casd-i primim.

Tw. Gh. Stoica:

Decizia aceasta avea la baze vreun decret?

Too. Bddicd:

Nq pe nici o bazd. Era o decizie de intemare. ln alardde faptul cd avea M.A.I. decretul, paralele cu aceste uni-iaf de muncd exista gi unitatea - Canalul, condusi deDhe$ia penitenciare, unde erau dugi oarnenii condamnatisau preventivi; erau multi irr penitenciare gi debureul eraCanalul 9i Bicazul, care inghileau de,tinulii. La uniteli ve-neau oamenii cate erau reacfonari, care vorbeau reu, carenu dAdeau cotele obligatorii pentru stat - era vorba detdrani, de tainuitori 9.an.d. Au mai venit studenti, Ar spe-cial de la Bucuregti care au frecventat Biblioteca francezd,gi erau irx numer de 500, unde se sprmea ce a fost focar despioni. Noi am sesizat tovadgului pintilie,

9i timp de 3 lunide zile au fost nigte organe de anchete

""re au triat...

To7.). Gh. Stoica:

Cine era ministru la Interne?

Too. Bddicd.:

Ministrul de Inteme era tov. Teohari, 9i dupd aceea avenit tov. Drdghici.

Too. Gh. Stoica:

Nu era Pavel?

*Migu Dulgheru (Dulberger), ofi;er superior in aparatul deconducere al Securiutii.. -

238

Too, Bddicd:

Mai 6rziu a venit Pavel. Deja se fecuse toatd treaba asta.Ce se intimpla ln penitenciare? Cele mai mari crime cares-au vezut gi s-au furdlnit, in perioada antlor 1949--1951,9i este vorba aici de aga-zisa demascare, care era condusdpersonal de tovards,ul Pintilie. Nimeni nu avea dreph:l sdintre in penitenciare, decit organul care era desemnat cuasemenea drepturi. Vd spun aceasta, pentru ctr eu, citxdam venit la Penitenciare, am fecut primul drum la OcneleMari. Am vrut sd merg prin celule, sd ved care este situ-a!4 dar la unele dinhe ele nu mi s-a permis sd intru. Amintrebat de ce nu mi se permite, cd sint directorul Direc-tiei, Fi mi-a rdspuns ce este ordinul tovardgului pintiliesd nu intre nimeni. Totuti am intrat in trei din ele, 9i m-amingrozit de ce am putut vedea: oameni cu capul unflaL bA-tuti groaznic g.a.m.d. Am intrebat ce se intimph aici, 9ispunea ci nu 9tie, pentru ctr nu i se dd voie sI gtie. Se bd,teau legionarii intre ei. Erau schingiuili ca se spund cinedin sat sau din localitatea respedive a fost legionar, 9i dl4ca sA scape de bitaie, spunea pe cine ii venea in minte, chiardac{ nu fusese. Cei care erau adugi erau bdtuli de legio-nari, s5 spunA cd au fost 9i, wind-nevdnd, trebuiau sI Jpu_nd ci au fost legionari, chiar daci nu au fost. intr-o bundperioadd de timp au venit in lagir nu elementele reaclio_nare, ci tocmai oamerLii cinstifi, despre care legionarii spu-neau- ci au fost - legionarii pe cei adevdrali nu-i spr:near9gi s€ beteau inhe ei. Erau meiode fasciste. Mi-am intreruptinspeclia, 9i am venit la col. Baciu, 9i i-am spus ci acolo seomoard oamenii intre ei. El spunea cd stie, pentru cA gi hPitesti, 9i in alte pdrli este la fel. Mie rni-a spus se nu mearnestec in chestia asta. in 1951 se apropia de sffrsit - cefusese de aflat se aflase,9i tov. pintilie a dat ordin saietermine- Dupi venirea tovardgului pavel s-a organizat unproces despre cei care au sevAgit atociteg in penitenAare,9i la acest proces au fost iudecali capii celor care erau pugisd facA ancheta dinhe legionari. Un numdr de 19 dinhe eiau fost condarrurati la moarte (tot dintre de,LnuE). Atuncia fost inchis gi Sepeanu, penbu vreo 3-4 ani, ca unul care

239

a condus aceastA acfiune, inse h proces, sau mi se paredup{ aceea, a spus cd a primit ordin de la tov. Pintilie sdfaci acest lucru, 9i deci tov. Pintilie il lasi pe el singur acum.Iati deci cd organizarea pomea de sus.

Tw. Gh. Stoica:

Deci acest regim de schingiuiri, de maltratare, care a

mers pini acolo incit oamenii au fost omorili in bdtaie,pomea dh interiorul diferitelor laglre gi inchisori, dar afost pe baza unor ordine, nu din iniliativa celor din inchi-sori, pentru cd unii cred cd a fost din inchisori.

Too. Blfulicd:

Actiunea a fost organizattr.

Too. Ch. Sloica:

Comandanlii au primit instru4iuni, 9i, pentru realiza-rea dispoziliilor, gi-au ales elemente din rindul definulilor.Deci pe baza acestor ordine s-a fdcut. Problema mergeamai sus.

ToD. Bddicd:

Cred, gi pdrerea mea este, ce Si tovaras, ii de mai sus cu-nosc. Au acceptat aceasd chestiune. Era prin 1951. De fapt,ea a inceput din 194&-1949, cind era Teohari la lnteme,gi a mai continuat o perioadi, dar nu s-au sffrgit definitivahocitat €. A mai continuat gi dupd devierea de dreapta.

Toa. Gh. Stoica:

Aceasta inseamne ti dupe 1952?

Toa. Bddicd:

Da. Adictr acfiunea a continuat in penitenciare, dar nuse mai foloseau acestea, precum de a se pune sd se batt{unn pe allii.

Too. Gh. Stoic\:

in 1952 ce forme a luat regimul acesta?

Toa. Bddicd:

Sesizat fiind tovardgul Dr{ghici de aceste probleme, se

pare ci a dat ordin sa se i:rceteze gi str se cerceieze cei carcau organizat sau au strviigit actiuni de au murit oamenii,

gi in felul acesta s-a terminat. $a termirat cu aceasta cate-gorie 9i a continuat cu alta.

Too. Gh. Stoica:

Am inleles cd, incepind din 1948 pina spre 1952, era ometodd de a pune de.mutii se se batd irntre ei pind la omo.dre, pentru aga-zisa demascare. Dupd cum ai spus, nu erainifativa organelor respective de la inchisoare sau lagdre,ci acestea se fdceau pe baza unui ordin de sus, fdcut deun anume serviciu, 9i era sub conducerea directd a lui Pin-tilie. Ceea ce era mai sus este o inchipufue a dumitale, oprezumlie.

Tba- Bddicd:

Da.

Too. Gh. Stoica:

Dupi 1952, sau duptr devierea de dreapt4 deci dupiideturarea lui Teohari gi venirea unui nou ministru, s-arenuntat la metodele acestea de a se bate intre ei. Dar re-gimul terorilor tn inchisori a incetai? A luat o altd forma?

Tozt. Bddicd:

Nu a i:rcetat regimul de teroare, dar problema bitdiihtre detinuli s-a sistat gi datorite faptului cd Ministerulde Inteme s-a impdrfit in doud, 9i tov Pavel, ctnd a ve-nit, a cercetat sau a vrut si cunoascd indeaproape astfelde probleme, 9i s-a ficut un proces al celor care au schin-giuit gi maltratat oamenii, 9i atunci au fost condamnatecele 19 persoane.

Toa. Gh. Stoica:

ITnd in ce an ai lucrat?

Tov. B dicl:Eu am venit in 1950 la M.AJ. si am lucrat pind in 1952

la colonii, cind s-a desfiintat gi s-a impdgit in doud: Di.rectia Penitenciare, cu inchisorile propriu-zis, 9i DirectiaLagdre, cu lagtuele de muncd. Eu am lucrat pind in 1956dnd m-arn imbolnivit gi am plecat de acolo.

Too. Gh. Stoica:

in acegti 4 ani de zile ce regim era?

247

'lou. Blldicd:

Dupa asta a fost un regim corespunztrtor, unde nu semai betea, nu se mai schingiuia ca in cadrul coloniilor.

Too. Ch- Stoiu:Deci nu a lncetat schingiuirea?

Tsa. Bddicd:

ln colonii nu incetase. Comandanlii de acolo foloseauire continuare aceleagi metode, ba mai mult, prima metod{care au lncercat-o a fost de a irnpugca pe cei care evadau,asta ca si nu se mai infmple. gi ii d{dea exemplu ca sce-pati de sub escorti. Se cunoagte c{ s-a intimplat cu vreo 7la aceste colonii, 9i ducindu-md in control cn tov. adiunctJianu, la Poarta Albd, a atentionat toti comandanlii ,,sl nuse mai intimple aga ceva". Eu i-am spus sd le zic6 cd ,,nuau voie si lmpugte pe nimeni, ci sd-l prindd viu cind vreas{ fugi, pentru ci altfel ii va impugca pe capete"- Existaun centru de coordonare la Constanta, unde era Albon$i Cosmici, 9i coloniile trebuiau sd dea producfie. Pentruaceasta era mare bat ie, intrecere care se-gi faci planul.Ori, erau 9i delnugi care nu voiau si iase h lucru, 9i ahrncise foloseau metodele acestea de a pune pe ati de,urufi sdbatA, 9i bdteau 9i mili[enii, chiar si unii dintne ofiled. Aces-tea se intimplau la coloniile de la Culme 9i Poarta Alb[.

Tov. Gh. Stoica:

Cum se bdtea, se dddea o palm{, un bd}?

Tw. Bddicd:

9i eu am crezut aga ceva, dar s-a intlmplat cd au fostbdtuli pinn h le9in...

Too. Gh. Stoica:

...caie se cheamA tortur{-Tw. Bddicd:

Asta era la Culme, r.rnde se aflau peste 1 500 de oameni,metode care o foloseau unii ofiteri in frunte ctr comandan-hrl. Acest Albon a fost condamnat pentru unele crime der5zboi. lnainte de 1944 el si-a insusit de la evrei o serie debunuri, 9i mai tirziu a aiuns la Securitate, dar i s-a dat dru-

24? 243

mul gi a fost numit comandant la o colonie din aceasta,unde 9i-a fdcut de cap: btrtea 9i schingiuia oamenii. Dupdaceea i 9a fecut un proces, dar pentru ce a flcut inainte,afaceri, nu'pentru schingiuir e fecute de el 9i admise.

Tov. Gh. Stoica:

Pentru ce crezi cA nu i s-a ficut un proces pentru schin-guiti?

Tw. V. PatilinQ:

Conducerea ministerului ttia acest lucru.To0. Gh. Stoia:Era pe linia ministerului se se bat21, sd se schingiuiascd.

Parcd spuneai cd s-a luat hotllrire sd se termine?

Tozt. Blldicd:

9a luat hottrdre tot in ce mA privea pe mine, dar ches-tiunea a continuat.

To!- Gh. Stoicq:

De ce?

Too. Bddicd:

Acestea erau metodele care le-au folosit, pentru ca, dacedirectorul de la Securitate betea sau didea cu piciorul indelinuli atunci, dupe ce acesta pleca, ceilalli ii omora pedelinuli.

Too. V. Patilinet:Ce pdrere ai, au fost congtienli, sau influentati de sus?

Cunogti, sub o forrnE sau alta, cd s-a trecut cu vederea, giacegti comandanli de colonii de muncd au fost ldsali si-Sifacd de cap?

Too, Bddicd:

Eu cred ce de sus a existat o inlluenti, pentru cd Pinti-lie avea un serviciu special care ii dddea rapoarte - eraServiciul ,,D" care informa - 9i dacd un comandant deunitate bea o luicd mai mult, gi despre asta gtia tovar4ulPintilie. Era un serviciu de informare, care li raporta tG.varisului Pinhlie.

Too. Gh- Stoica:

Aceasta intre 1952 9i 1956.

Too. Bddicn:

Se limitase.

Tw. Gh. Stoica:

Dupd 1952 crezi ci s-a terminat aceasta?

Tov. Bddicd:

Problema s-a terminat o datd cu inchiderea Canalului.

Toa. Gh. Stoica:

ln inchisori ce regim era?

Tozt. Bddicd:

in 1956 nu mai era nimic.

Tozt. Gh. Stoica:

Nu mai erau secfii?

Too. Blldicd:

Nu erau,

Tov. V- Patilin4:Cum? Dar zarca nu era?

Toa, Bddicd:

Era o secle unde nu avearn acces, dar se bdtea. Aceasta

era la |ilava, unde s-a construit o casi, gi cei care veneaupe linia administraJiei erau cercetati, schingiuili, batuli,impugca!i.

Too. Gh. Stoica:

Cu sentinll, sau fdri?To!, Bddict:

Erau omorili in bdtaie. De acest lucru vorbea 9i perso-nalul care lucra acolo, cu toate ce nu avea voie sd spuninimic.

Acegtia nu erau pe bazd de sentinttr. Fiecare regiunede securitate avea o seclie cu numele de contrarevolulio-nari, cum era h Figtua9, dar aici toatd inchisoarea era alor, iar noi nu aveam decit paza definulilor. Acolo eraufoarte multi necondamnaJi, nici micar cu decizia aceasta.

Au stat ani mulli acolo. Cind s-a cautat se se intre in le-galitate, mai erau 70 9i, spuntndu-i Bucgan de acegtia lui

2M 245

Pintilie, acesta i-a spus: ,,Ce te bagi, cd nu-i treaba ta" -spunea ci ii opregte pentru ancheta.

Too. Gr Rdduicd:

Procesul gi condamnirile de care vorbea tov Bddictr serefertr la unele elemente condamnate in leglfure cu atrGcitetile care au avut loc la Salcia - infiintate in primevaraanului 1952. De la inceput, acolo s-au sdvirgit atrocitdti 9iau rnurit oameni. Dupi ce Ministerul de Inteme s-a des-peltit, in vara sau toamna lui 1952, 9i a luat penitenciarelgiar coloniile erau direct subordonate Secudtelii, atro-citdlile au continuaf 9i abia in iamn, cind a auzit ministrul(pe atunci era Pavel), a cerut si fie luate mdsuri 9i condam-nali cei vinovati. La Salcia s-a inceput de prirna datd, dela infiintare, prin acliuni admise de sus, de teroare, prinimpdgcare fdra vind, sau pentru fapte rninore. $a conti-nuat chiar gi dupa ce s-a separat Secwitatea de lnteme,dar cird a ajuns la urechea ministrului, a luat mdsuri gia aqionat pentru salvarea celor care mai era4 9i condam-narea celor vinovafi. Mai tirziu insd s-a revenit asupra ce-lor care se ficeau vinovali de sdv'ugirea atrocitet ot aufost grafiafi 9i li s-a dat chiar funclii in Ministerul de In-leme, li s-a dat grade etc.

To!. Bddicd:

Acestia erau de la Salcia si Poarta Albd. Dupi cg au fostjudecali 9i condamnati, ei au apdrut in diferite peniten-ciare, cu derinuFi pe care ii bdtuse. lnse am primit dis-pozilie de la conducerea ministerului, respectiv tovarefldDrdghici, ca pe toli acegtia se-i stringem intr-un peniten-ciar separat, intrucit eisid pericolul sd iasi un scandal pechestia asta, intrc ei, 9i asa mai departe. ta dispozi$a datdde dinsul, au fost strirqi gi trecuti la Ocnele Mari. Aceg-tia mai tirziu au incepui sd facd diferite memorii in carearAhu cA sint nevinovati, au fost iudecali fdrd apdrare, cdmartorii au fost delinuli cu care au avut conflicte, cd nuli s-a dat dreptul si aib! apirare, 9i ei considere ce sintnevinova'i si cd, pentru faptul cd au betui un detinuL nutrebuia sd ducd la condamnarea lor. Astfel de memorii si

rapoarte se fdceau -si erau trimise tuturor organelor. Au fosttrimise gi au primit gi col. Baciu, Fi Muregan, 9i mie, iaraltele, la conducerea ministerului,

lntr-o toamnd 9i, mi se pare in toamna lui 1953, cindeu plecam spre Brad, sl primesc minele de aur de la Mi-nisterul Minelor, eram impreuni cu tovarSgul Drdghici...imi reamintesc, era in 199. in &um, tovarigul Drdghicipovestea ceva de penitmciarul de la Ocrrele Mari, inke care

spunea ci acolo existli o u9tr de la celula unde a stat i:rchistovardgul Gheorghiu-Dei, 9i pe care se afl6 o inscripfie, clar fi bine sl o aducem la muzeu. Cu aceaste ocazie mei:rtreabd ce fac ,,aceia" la Ocnele Mari. Am intrebal care

aceia, cd sint mulli acolo? Cum care aceia - imi rdspun-de - aceia care i-a;i adunat acolo, ir proces cu degteptulde Pavel gi care a vrut sd arate ca este mare om de stat.Am spus cd sint acolo to!i. Zice: am primit gi eu nigte me-morii, 9i se pare cd nu sint driar aga de vinovafi. Zice; cinenu a putut sd dea o palrntr in asemenea condilii; e revo-lulie doar. Sd-i condamni la muncd silnictr! M-a intrebat:sint multe cazuri? I-am spus c{ da, sint vreo 20; i-am spusde Pavel Ion de la Salcia, care era cel rnai rdu' Se pare cItovarigul Drdghici a fost ixtr-o anumitd tnpreiurare la Oc-nele Mari, sau i-a spus MuregarL Pentru cd unul dintreei, pe nume Borcea Liviu, spunea in memoriq printre al-tele: ,,noi nu ne-am pierdut increderea in partid, degi sin-tem in situalia aceasta". Acest lucm a frapat {oarte rnult,

9i tovardgul Drighici a dat ordin $ luAm un memoriu 9isd-l ducem la minister, lucru care s-a intimplai. Tov. Drd-ghici a ordonat o ancheti, dar nu gtiu in ce mdsurd s-a fd-cut. Am auzit ca se cerea si se revizuie procesul' Pmd laurrnd nu s-a mers pe calea aceasta de revizuire a procesu-lui, pentru cd se crmogtea rezultatul, ci s-a mers pe o calede proiect de decet, in baza anchetei fdcute. Decretul a

mers la semnat gi, dupe aceea, dgtia au iegit din inchisoareca eroi, cd au suferit degeaba 9i au fost repugi in drcpturi,li s-au dat grade, 9i unii chiar incadrati in M'A'I. A fostun decret care nu s-a publicat niciodata. Nu s.a facut rcvi-zuirea procesu.lui cu mfi$erdi, pentru ca se areta rcalitatea'

246 247

Too. Gh. Stoica:

Dupi cite am auzit, ai fost la ancheta lui Pdtrdgcanrlai fost in uliimul Eroment al vie.d lui acolo. Ce rol ai avut?

Too. Bddicd:

Din partea Securitdlii statului a fost col. Savenco. Seara,

eu am primit ordin sa pregetesc tohrl. Am fost chemat latov. Draghici, carc mi-a adus la cunogtinJtr ci, conform pro-cesului, trebuie s{ fie executati Kofler gi Pehdgcanu, sa

mergem acolo, sd luem toate mAsudle, se invhJdm oameniice trebuie sI facA, sd pistreze acest seqet, sA se faci groaP4executia sa se execute ln prezenta procurorului, 9i altele.

Tw. Gh. Stoiu:Acestea erau mesuri administrative.

Too. Bltdicd:

PdtrSgcanu 9i Kofler se gtrseau la o celuld a SecuritIliistahrlui, de la Jilava. Oamenii lor au venit de i-au ridicat,adicd ai Securitefi, se-i duce pentru execufie. I-a luat dela ceh.rla asta, lea scos cetugele gi, dup{ aceea, procurorull-a intrebat pe Pehegcanu: ,,Mai aveti ceva de spus?" iiacesta a rtrsprms ce nu are nimic de spus, gi sA se termineodata cu aceaste parodie. ,,Si md lisali in pace, 9i termi-nali odate cu parodia asta." Au fost dugi in fun4 9i dinculoar trebuia sd intre intr-o camerS. Cutd au intrat ixeun-tru, acegti ofileri i-a impugcat in ceafi. Dupe ce au murit,a venit medicul Securitdtii de a cor$tata moartea, 9i aufost luati pe targe.

'loo. Gh. Stoiu:A fost instantaneu?

Too. Bddicd:

Cred ci da.

Toa. V. Patilin4:Ai asistat?

Toa. Bddicd:

Nu. Acolo unde s-a facui executia au fost doar acegfidoi ofileri 9i procurorul. Noi am stat afard, si se terminegroapa. $a semnat procesul verbal, 9i am plecat.

Toa. V. Patilinel:Procurorul nu a asistat, cum trebuia de fapt sd asiste.

Too. Gr. Rdduicd:

A vizut ci:xd a tras, 9i a intrat cind a vazut cd a murit.Toa. Bddicd:

Cred ci procurorul i-a spus ceva lui Ptrtrdgcanu, proba-bil ln legdturi cu respingerea cererii de clemenld. Ceva i.aspus, cd aceasta atitudine a lui era agitattr, nervoase, eranervos, dar nu lipsit de curaj. A spus: ,,Terminaf ce aji in-ceput cu rnine, 9i lesati parodia asta."

Toa. Gr. Rdduicd:

Procurorul, in afard de ceea ce a discutat cu el la Mal-mezon, nu a mai discutat nimic,

Tbp. Gh. Stoica:

Cu Kofler cum a fost?

Tsu. BIdicI:9a pierdut cu tohrl, penku cd a albit ln scurt timp. Deci

gtja unde se duce.

[A.S.RJ. - dosar nr. 10 844, vot. III, filele 89-99.]

JANEXA IISTRICT SECRETDE IMPORTANTA DEOSEBITAEx. nr.

EXTRASDin dosarul rc. 2 667 /1959 privind abuzurile

9i crimele sSvirgite la colonia de muncd,,CERNAVODA".

Declaralia delinutului CARDEI I. IOSIF, din 14. 0S. 1953(fila 200-201).

,,Zilnic se petreceau astfel de scene, unele mai impre-sionante ca altele, acte de torturl ti schingiuire cart nupot fi concepute de mintea unui om sdnitos 9i congti-ent de urmtrrile loq, cu toate acestea scenel"

"u a"puiuu

zilnic, cu singura dmsebire cI actorii erau mereu schim-baii. Intr-o dimineala am asistat la o noud scend dinaceeagi piesd. in timp ce detagamentele iegeau pe poar-til pentru a se aduna la locul de munci, doi-trel epilepti^ci

.au.cdzut, din cauza bolij pe ca.e o "rrear.,,

piirlr.erinduri, chiar in fala portii de la iegire. Acest dcu, cutoate ca era iama grea, zepadl 9i ger, n_a binevoit siaprobe ca acegti nenorociti s6 fie ridica! din z5pad5unde cizuserd. Ba, din contri, a ordonat ultimu.lui de_

?:a-m:nt.ca]e urma sA iase pe poartd sd treace peste eicelcindu-i. Cu toate acestea n-a fost nici unul din cei g0din front s-o face, cu toate ce privirile.d-lui prim erautl&eptaie spre picioarele celor care nu vroia sd executeordinul siu. In acelapi timp insd o cdruld incarcatd cugunoi-trasa de doi cai se indreBta 9i ea spre poarttr. Ungind diabolic ii impinge pind acolo bestiali-tatea, incitcomande cdrutatului sd treacA cu caii Fi cAruF pesle celetrei epave nenorocite culcate in zipadd, lucru pe careincearci sd gi-l fac{ cdrufagul, fd{d pic de govaire, insa,in ultimul moment, cei trei au fost tragi de sub copitelecailor de cigiva definuli care priveau cu groazd la sce_na ce se perinda in fafa ochilor lor.,,

249

Declaralia datd de delinurrl ZMBACOV LAVOC la 14 mai1953 (fila 185).

,,ln seara zilei de 14 ianuarie 1953 am vdzut pe primbrigadierul Crrcu Nicolae, impreund cu dejinuhrl Kiss,cum au mers la penitenciar unde au bdtut cu un cio-mag pe toti detinulii de acolo, in special pe deginutul$HWARTZ IOSIF, pe carc l-au luat in grajd unde l-auelectrocutat pentru a-9i satisface anur^rite pliced si dis-tractii. Dupe 2 zile gtiu ctr acest detinut SCHWARTZa murit in urma acestor maltratdri,"

Declaralia din 23 mai 1953 a slt. FLOREA gTEFAN, sef bi-rou operativ fna 71-12).

,,inhe datele de 1G20 ianuarie 1953 au fost scogi dinordinul locot. CORMOS, un numdr de 1F17 delinulila muncA pe gantierul Dealul Sofia - Cemavodd, careerau imbrdcali foarte subtire ti in majoritate bolnavi deepilepsie. inainte ca acegti delinuli id ajunge h loculde muncd, cinci dintre ei, bolnavi de epilepsie, au p!cat pe drum, f{cind scenele obis.nuite de acei ce sint prc-dominali de aceasti boaltr."

Declarala datit de MLINTEANU P. GFIEORGHE, detinut,fost medic (fila 58-59).

,,ln ziua de 5 martie 1953 a fost adus de la penitenciarde,Lnuhi RArcIUG ION 9i intemat in infirmeria colo-niei. Acesta a stat 15 zile la carcerd in lanturi gi apoi afost trecut la penitenciar, fiindci i se umflaseri picioa-rele, Fi nu le mai simtea. in urma vizitei medicab facutede nedicul $TEFANESCU la penitenciar, a fost ridicat9i adus pe targd la infirmerie, pentru a i se da ingriiirilemedicale necesare, L-am refinut in infirmerie, deoarecemembrele inferioare erau tumefiate pind aproape degenunchi, iar labele picioarelor, pinA h miilocul gam-belor, erau de culoare aproape neagri-vinefe, fdrd pulsgi reci. Am intocmit foi de evacuare la spital, dar pinala 16 martie nu am pufut obline eyacuarea. Tiimiterea

250

laspital era_necesare pextru a se face amputarea gi asalva viata detinutului. in ziua de 16 martie detinutula murit in infirmerie.,,

lfgqai" O uprfie 1954, datd de foshrl definut DIMAMCOLAE in fara Trib. milirar penrru uniHlile MA.I. (fila72-.:73).

,,ln ianuarie 1953 am fost betut de Circu Nicolae, pen-tru ci nu am putut face fafi normei de lucn:. M_a dusln grajdul de cai, unde m-a bdtut cu o coade de furcepind am cdzut in nesimlire. De aici am fost ridicat dealli definufi si dus in poarti, pentru a fi scos Ia lucru.Cind m-am intors de la lucru Circu m_a dus din nouln grajd unde am fost iadsi bAtut.,,,,Cormos avea obiceiul sd scoatd la munca oameni cuscutiri medicale, rupindu{e scutirile. Crnd se htorceauoamenii de la muncd Cormos ii c6lca cu cizmele gi iilovea pe_unde nimerea, ca pe nigte ciini.,,,,r,u am Jost tinut o noapte intreagd legat de miini inzipadA, lrrdt mi-au ingheFt miinile;din 6rai"U f"i Vo_roganu."

PSSjn{in U "Orilie

1954, dard de fosrut delinut CHIGREl)l.U

S.-I.II9OLAE, h fara rribunaluJui #ttal p"nt*unitdfile M.A.L (Iila 7W9).

-in decembrie 1952, fiind bolnav, am obfinut un biletde scutire de la medic. Acuzatul MORO$ANU, care erade_serviciu, n-a vrut sA recunoasca bif"t rt 9i *-u lruiIJjl*fh, m-a umplur de singe. Apoi m_a dus la

!"Y"oj:":".^-: batut in poartE pin! "* l"s;i,;lm-a obligat sE ies la munce timp de 36 ore, fare min_care Si tire odihnd.,,,,Acuzatul MOROS, ANU a dat ordin la 3 delinuti si fiuurcat intascu.lantd 9i si fiu aruncat in Dundre. De fri_

3f, aI fugit intrc.definuti ,i am racnit cit am putur.

:y11"::*? T. bdtur MoRoSArw cu o lopati pinamr-am prerdut cunogtinla, iar apoi am fost dus in fata

251

lui CORMOS care a dat ordin se fiu btrgat la carceri i:rfiare, de miini 9i picioare, pe timp de 3 luni. Am stat

aici timp de 42 de zile, 9i ag fi muriL la fel cu alli 6 de-

linufi care au murit in ochii mei, dacd nu ar fi venit unslt. care m-a scos gi m-a dus la infirmerie. Crnd am fost

scos de la inlirmerie CORMOS a dat ordin si fiu b[-gat din nou in carcerd, pind la implinirea celor tei luni.I-am spus lui CORMOS cd nu mai Pot rezista' la care

mi-a spus ca noi trebuie sd Pierim.Nemaiputind suporta, mi-am Procurat o lamd cu care

mi-am tdiat vinele de la mina sftrgd. Apoi iartr9i am

fo6r bdrut de ctRcu, de fale fi.ind MoRo$AN. CIRCU

m-a linut, iar MORO$AN m-a lovit cu cizma in testi-

cule gi in gurd, rdminind nenorocit Pe viaitr. Am fost

operat 9i mi s-a extirPat testicolul drept, devenind im-potent pe viata."

Declaratia din 12 mai 1955 dati de PATRA'ICU IORDAN,

l,ocot. forma$unea ,,Poarta Albd" ln fala Tribunalului M-litar pentru unitdlile M.A.I. (fila 98).

,,$tiu ca MOROEANU a tdiat tuvile din Ptrrul unui de-

tinut care a refuzat si lucreze pe gantier."

,,Cunosc faptul cd un definut, al cdrui nume nu-l cu-

nosc, a fost intemat in spitalul din Cernavoda, de unde

a evadat. Fiind prirs 9i readus la spital, 9i apoi la colo-

nie, a fost betut de CORMOS 9i bdgat la carcerd unde,

dupd citeva zile, detinuhrl vii6ndu-se, a venit CORMOS

impreuna cu locot. CAt-pAnanU,;i primul l-a bltutcu cizrna pind a rtrmas h nesimtire. A fost luat cu ta€4dupd aceea, de doi detinuli doctori, 9i dus la infirmerie

unde a murit duPd doud zile-"

[A.S.R.I. - dosar nr. 10 8t14, vol. III, filele 48-52']

4ANEXA III.STRICT SECRETDE IMPORTANTA DEOSEBITAEx. nr.

EXTRASdin dosarul N. 20 757 din arhiva Consiliului

Securittrlii statului, privind abuzurile 9i crimelesevirgite la colonia de muncd ,,CAPUL-MIDIA".

Declaratia din 10 decembrie 1955, a deginutuId MTESCU$TEFAN, fost medic la colonia ,,CAPUL-MIDIA,, dattr infata Procuraturii militare (vol. II, fila 12-20):

,,Bolnavi cu rdni grave, sldbiti in ultimul hal, astfel cinu mai rdmesese decit scheletul de ei, erau trimisi incirii la lucru. Au fost cazuri cind au venit de pe gantierdefinuti morti de frig, sau in agonie.Este astfel cunoscut cazul detinuhrlui LANTIANU \{C-TOR, care a fost adus tn coma de pe gantier, fiind cugreu readus in viajd."

Dedaratia din 22 decembrie 1955 a detinuhrlui RADU LI-VIU, fost medic la colonia ,,CAPUL-MIDIA ,' , dattin talaProcuraturii militare (vol. II, fila 34-32):

,,Prin octombrie 195f locot.-major BORCEA LM,aflind cd dejinutul general IGNAT se afli bolnav inbaracd, mi-a dat ordin sdl aduc in faga sa, des.i acestdefinut nu putea merge, avixd o fradure a coloanei ver-tebrale, neconsolidatd.Definutul a fost adus de alli doi detinuli, cehre pe obitd, ir fata lt. rnaj. BORCEA LIVIU care, dupi ce l-avAzut, m-a intrebat pe mine ce boald are ti pentru cenu vrea sd mearge. Dupi ce i-am spus ce are coloanavertebraltr fracturattr gi o anestezie a membrelor in-ferioare, lt. major BORCEA LIVIU m-a insultat qi mi-aspus se tac din guri, dupi care i-a ordonat delinutuluise meargd. Bolnavul, mergind un pas, s-a prdbugit la

253

pAmint. Vdzind aceasta lt. maj. BORCEA LIVTU s-a nd-pustit asupra de,rnutului 9i l-a cdlcat cu cizmele lovin-duJ putemic pe tot corpul dupd care a dat ordin sd fievirit in inchisoare.",,intrucit erau foarte mulfi delinuti bolnavi grav eu nuam putut str mi conformez dispozifiunilor date deIt. rnaj. BORCEA LMU m-a raportat col. ALBON, careera directorul centrului de coordonare CONSTANJA9i care venise irsolt de BUDU ALEXANDRU - medic9ef al MA.I. - pentru a face control. Lt. maj. BORCEALfVTU m-a raportat acestora, ce eu le-a9 fi virit in capdefinufilor ca sd nu munceasctr gi str spune cA sart bol-navi,Colonel ALBON mi s-a adresat atunci cu cuvintul debandit, spunindu-rni ce eu am uitat cd sint delinut 9icd imi fac de cap, ti din aceastd cauzd imi va da o pre-lungire de pedeapsd, ca s{-mi plezneascA oasele in fun-dul Canalului."

Depozilia fdcui5 de delinutul MCOLAE I. ION la 17 mai1956, in fala Tribunalului Regiunii a II-a militard (vol. II,fila271):

,,D4inutul ENE era bolnav de ulcer, 9i nu a iegit la rnun-ci. Acest delinut era lingd patul meu. in dormitor a in-trat acuzatul (BORCEA LIVIU) inarmat cu un ciomag9i, dup6 ce ENE a raportat ce nu a iegit la munctr deoa-rece este bolnav de ulcer, acuzatul i-a dat mai multelovituri cu ciomagul. Din gregeall, BORCEA m-a lovit9i pe mine cu ciomagul in genunchiul sfng, 9i nu amputut pune piciorul la pdmint 2 sdptitmini. Cu aceeagiforli l-a lovit 9i pe ENE."

[A.S.R.I. - dosar nr. 10 8114, vol. I[, filele 53-54.]

Abuladze, 114Adenauel, Konrad, 78Albon, Augustin" 13, 70, 72,

76, 85, 86, 157, 152, 242,254Alexa,223,224,226Alexandrescu, Ion, 191Alimtrnescu, 39, 41Anania (personaj biblic), 25,

185, 186Anghel (mo9 Anghel). 41Antorl€scu, Ion, 42, ffi , ZIG, 2lzApostol, Gheorghe, 43, 227Ardeleanu, Angela. 5Arghezi, Tudor, 153Argint, Marin, 49Aror; Ilie, 123kpad,,776Arsene, 133Ata^as ),77

Baciu, Iean, 95, 151, 2L9, 227,224, 226,239,246

Badea Odgadier), 78, 19,26,81, 82, 88, 135, 190

Bandera, 194Banu (detinut de drept comm),

76BAdicA,llie, 237-248Bedubscu, F onea, t Z 15,29,

n, 32, 40, 1,63, 166, 167 , 170,792, 194

Bilan, Cristian Petru, 190, 191Bearci, 55

INDICE

Beligan, Radu, 83, 153Beta, I-awenti P,, 194, 232Biji, Mirce4 233Bidaru, 88Birla !, 2i4Bizim, 42, 43, 45, 45Blazian,93,94, 197Boborodea, 52Bodnarenco, Pantelimon, v.

Pintilie, GheorgheBodnlras_, Emil, 143Bogdinescu, Ion, 126Borcea, Liviu, 81, 245, 253, E4Brltianrt Consbntin I. C. (Dinu),

99Brdtianu, Gheorghe, 191Briceag, Nicolae, 204 205Brinzatu,204Broitmary lancu, 39, 199Brucan, Silviu, 48BucAan, 244Budu, Alexandru, 254Bulei, Ion, 191BurghigarL Petricd, 81Bugn n,66Buzatu" Gheorghe, 169. 198,

199,207

c., v., $-a6, $2Caligula (Caius Iulius Germa-

nicus), 26CalotA,224Catd,a1, Mjrcea, 89, 96, 97

255

Cardei, IosiL 249Carol II, retele Romaniei, 54Carter, Jimmy, 210Caciulescu, Horia, 13, 86, 152Cdld*at\t, EzCeaug€scu, Elena, 105, 1,!0Ceaugescu, Nicolae, 38, 92,

-t03,712, 720, 139, L59, t84,18f, 79r, 20't, 202, 207, 2@,210,2L3

Ceautu, F.ant, 122Chioreanu, Nicolae, 251

Chiriloiu, Mircea, 207Chiginevschi, lcaif, 770, 187,

)t'7 t1LChiginevschi, Liuba, 217Chivu, Traian, 196Cimitir Vasile, 156, 157Ciobanu, Lina, 120Ciolpan, Vasile, 87, 134Ciubotrra9u, v. Ceawescu, N!

colaeCimpeanu, Pavel, 208Grcu, Nicolae, 249-251Clinciu,122Coandi, Henri, 29Cocos, 75, 67, 68, 128Condrul 30Conquest, Robert, 195Constantinescu, Emil, 158Constantinescu, Marin (colo-

rel), 12, 13, 75, 20-22, 122,727,157,773

Constantinescu, Miron, 170Constantinescu, Sile, 93, 94Coposu, Comeliu, 3$ 87, 98Corcoveanu, Sandu, 89, 90, 97Cormos, 250-252Com,Pa !,23,93,94,752Cosmici, 242Costache, 63Costin, 69Costrut, 67Coteanu, 51

Criciun, Constants,49, 2m, 204Crlciun, Gheorghe 13, 21, 83,

95, 1@, 122, 127, 7sl, 183Cristache, Vasile 9, 10, 48, 69,

96,104, 105, t9Cristescu, Gheorghe, 9, 145,

146Cristescu, I-eonida, 52, 17Cusmi^,217, 21,224

Denilache, F'lorian, 774, 796,202

Dinicd, Petre, 51, 105Deletant, Dermis, 188, 192, 193

Daconescu, 101, 125, 131, 132,

Diesel, Rudolf, 29Dima, Nicolae, 251

Dimitlov, Gheoryhi, 187Dohatcu, Mircea, 86Doncea, Constantin, 145, 145,

198,199,227Drlga ,742DreghicL Alexandtu, 19-22, 41,

67,86, 87,95,98, 704, 1,09,

772, 722, 135, 145, 188,790-192, 795, 196, 200,202-207, 273, 2r5, 222, 223,225,238,240,245,246

Dreghici, Ma a Cziko, 192

Drumeg, Stan, 104Dulgheru, Migu @ulberger),

238Duman, 72, 66, 69,70Dumitrescu, Alexandru, 169

Dumitru, Gheorghe, 48, 53Dumitru, Ma n, 52Dumitru, Nichita, 183D'ure,127Dzedinski, Felix 8., 192

Economu, Virgil, 107Ene, 2gEpwan,76,79, al, 88

256 %7

Fanic; (nea FidcA), v. Negu- Hadmanu, 93lescu, $tefan

Feinstein, 13Filip,22, 728Filipescu, 107Filigao Paul, 146, 799,201Rorea, 9tefan, 250Florescu. Florictr, 39F oni, iteta^, 227 -232, 234-2i6Flangopol, 82Fra t, 122

Gal, 50Gaulle, Charles de. 209Georgescu, Adriana, 195Georgescu, Alexandru, 226Georgescu, Bebe, 10, 65, 89,

126,789Ceorgescu, TeoharL 10, 14, 19,

41, 65, 67, 69, 73, 86, 96,122, 145, 170, 1 87-190, 795,21 5, 276, 232, 234, 235, 237,234

Gheorghiu, Ronea, 217Gheorghiu, Traian, 29Gheorghiu-Dej, Cheorghe, 8,

3941, 704, 145, 746, 769,79V201, 208, 209, 213-276,223-225,246

Ghica (pdnt), Z 100Ghinea, 107Giugiuc, 189Giurescu, Constantin C., 150Goldenberg, 86, 152Gorbaciov Mihail S., 155Gorschi, 202Gribici, Vladirnir, 193Grigoriu, 158Gruia (,,tovartta Gruia"), 217Griinbery Boris, v, Nicolschi,

AlexandruGuind, Nicolae, 213Gulinescu, 99

Hossu tongir! Lucia, 195Hristea, Constantin, 1.50

Hrutciov Nikita S., 201Hulubei, Horia, 29, 30

la c]t,229,231Ibrahim (Turcu), l9l, 200, 20?

204-207Ieftici, Blagovie, 38Ierunca, Mrgil, 5Ignat, 253llie (nea llie), 47, 124,148Ilie, Constantin, 45lliescu, Ion, 39, 42, 110 158Ionescu (inginer), 72Ionescu Quintus, Mircea, 110Ionescu, Jeary 13, 87, L52,753Ionescu, Vasile, 128Ioniloiq Cicerone, 75, 189Iosipescu, 18, 135l$ael, 186Isus, U1, 185, 186Iuda (personaj biblic), 25, 185

Iela, Doina, 175

Jianu, Marin, 215

Jiant, Tallu, 276, 223, 225, 226,242

Jidic, Mitice, 27, 23, 729, 136,t/6

Ioia ,52,53,171Joja (athitect),72,73J ota, Atl\anase, 72, 200Joliot-Curie, Frederic, 29jovine Orofesor), 9!95, 99

Jovine, Ion, mecanic, 49

Ki$s, 250Klein, Zaharia, 41Kofler, Remus, ?31, 234, 247,

28

L., A., 180, 181lantianu, \rictor, 253I-eana (tafa l€ana), 46, 61l€ana, v. Ceaugescu, Elenalenur, V. 1., 37, 189, 797, 2WLiiceanu, Gabriel, 5, 184Lovinescu, Monica, 5Luca, Vasile, 145, 170, 188, 194,

195, 203,204, 231Lulenko, 206

Mahler, Odav, 23, 89, 133, 17 4,175

Malifa, Mircea, 39Mamina, Ion, 191Maniu, Iuliu, 99, 191, 226Marciu. 157Marcovici losefina, 194Marcu, 131Marin, Nicolae, 216Marinescu, Gabriel, 115Marinescu, Gogu, 44Mate|67Mtrcelaru, 155Migureanu, Virgil, 154Mlnescu (major), 44MXnescu, Comeliu, 39Melita, 234Micu, Alexandru (Sandu Pug-

tiu), 123Micu, Alexandru, 202Miculescu, Angelo, 1€Mihailovici, 220Mihalache, Bebe, Nicolae, 122,

123Mihalache, Ion, 191Mihalcea (ofiter politic), 82Mihalc€a (activist ilegalist), 229Milcu, 9tefan, 89Mircescu (directorul inchisorii

VectueFti), 10, 66Mitit€lu, 143Mitran, Mihai, 9!95, 167

Mocanu (maior de securitate),47

Mocanu, 147Mocinski (general), 81M(8hioros, Alexandru, 202Moisescu, 231Monica (nora lui Emil Bodnd-

rat), 143Moraru, Nicu, 126Moroganq 251, 252Munteanu, Gheorghe, P, 250Munteanu, I., 206Muretan, 246

Neagu, Iorr 49, 104Neceaev S- G,, 192Nedelcu, $erban, 48, 154Nedici, Vida, 175Ne$eanlr Mirea (Pehe Lupu),

85Negri, Norel, 84Negulescu, 9tefan, 125Nicolae al lllea, larul Rusiei,

165Nicolae, Ion I., 254Nicolau, 200Nicolau, Sergiu, 72, 84, 126,

169,2NNicolschi, Alexandru, 3Q 86,

87 , 112, 169 , t92-795Niconov, Serghei, v. Nicolau,

S..gtuNiculescu, Dragomir, 95Niculescq l|aian, 91, 92Nikolski, Alexan&u Selgheie

vici, v, Nicolschi, Alo<andruNitescu, Stefan, 253Nilulescu, Stelian, 216Nixor; Richatd, 209Novicov Mihai, 202

Oancea, 45OlteamL 226

258259

OmIt, Gabriela, 5Oprea, Marius, 192Orlov, 194

Pacepa, lon Mihai 144Paler, Octavian, 98Pane, Gheorghe 50-53Pandelescu, Victor, v Doncea,

ConstantinPantazi, Constantin, 91Pantiuga, v Pintilie, GheorgheParaschiva, 234Parhon, L C., 89, 146Patilinet, Vasile, 189, 203, 213,

21 5, 222-227, 229, 233, 23 6,237, 2U, 247,248

Pauket, A^a, 48, "145, 170, 195,199

Pavel (apostolul), 114, 121Pavel, Elena, 48, 228,230, 235,

236Pavel, Ion,215,246Pavel, 9tefarL &-11, 48, 51, 55,

s9, 63, 66, 67, 82, 96,103-105, 718,720, 145, 168,182, 195-797, 209, 27}215.219-230, 232, 233, 236, 238,239, 241,245, 246

PAcaH (porecH), 133, 204Ptrtlalcu, Iordan, 252Petrrtcanu, Lucre$u, 41, 93,

99, 746, 150, 188, 789, 191,19 s, 201, 2$, m4, 209, 273,231.232, 235,247,248

Petre, 158Petre, Gheorghe 228-230, 235Petre, Nicolae, 228Petrescu, Constantin Titel 191Pekescu, Ion, 202Petru9, Victor, 149Petune. 123

Pintilie, Gheorghe, 193, 200,2D-224, 226, 2i5, 238_241,243

Plrvulescu, Constantin, 228,23/j,233

Pirvulescu, Nicolae, 188, 222233

Popa, O.,205Popes{u" 47Popescu-Puluri, Iorr 213Pteoteasa, Grigore, 1,16, 199-202PrctoliaJ].,77,99, lUProca, Eugen, 196

Quintus, v lonescu Quintus,Mircea

Radina, Remus, 71, 89, 197Radu. Liviu" 253Rambela, Dragot, 75Rapciug, IorL 250Ridescu, Nicolae, 195Rtduice, CriLgorc, 213, 222, 223,

229,233,2i4,248RIuh, I€onte, 202RebigarL 147Rec, 23Roaiti, Vasile, 155

Sabato, Emesto. 27Sadoveanrl Mihail,39, 146, 153Sarnoil5, Eugenia, 188Sari, Gheorghe, 80Saul din Ta!s, 25, 114 171, 1S5,

1

Savenco, 247Schwartz, Iosif, 250Scultu, Ioa& 191Sepeanu, lbodor, 238Sfetcu, [ie, 104Silicovschi, Chil5, 40Simionescu, 90, 219$rbu, Elena, 235

Sirbu, Victoria, 228, 230, 232,235,236

Slobode,, 2t7, 279, 224, 26Solienitin, Alexandr, 113, 166Stalin, I. V, 99, 197, 208, 209,

Stamate, Ion, 55Stan, 159Stan, Gheor8he, 214S6nciugel, Marin, 12, 13, n-76,

78, atStoica, Chivu, 202Stoica, Gheorghe, 189, 192,

20T206, 213-215, 219-224,226-228, 231-233, 231238,240-244, 247,248

Stoilescu, Coman, 214Strat, Cxtelin, 5Stvza, (pti^), n

$araga, Sami (Sandu), 39, 40,199,2M

9eptilici, Mircea, 13, 83, 84, 8Z152

Sigman, Afanasie, 193

9tef6nescu (activist), 4U,52, 1gStefanescu (dejinut), 125

$tefinescu (medic), 250gtefenescu, Vasile, v Nicolschi,

Alexandru

Taflar\1,2UTe.ut\t, n , 107Teodorescu, Paul, Z, 80Teodoru, NiculitS" 13, 84Tescovici, Burah, v. Georgescu,

TeohariTiberiu, 75Timofte, Gheorghe, 12, 71-73,

85,93,99, 15U752Tomescu, Z

Tomoru& Epaminonda, 1Z 1O3,

125,130-132, tZt, 137Tirdor, Nicu, 233, 234Tudoricd, 147

T ar.d}ir,, Fr a .t, 5, 7, 24, 32, 35,4, W, 6, 83,,91,lc8-711,117-179, 722, 136, 139-141,15T155, 159-762, 764-173,175, 7n-1U, 189, 190, 792,799+A, 207 , 2@ , 210

Tandtud, Gheorghe, 61, in, iZ2Jiranu, Ilie, 47

Jtrranu, Marin, 47

Titeica, Cheorghe, 29

Jurcanu, Eugen, 169

Yaideg,206Valeriu, Emanoil, 128Yarga,74,75Vasilicx, 127Vasiliu, Constanti& 89Vasiliu, Piki, 89Manu, Ion, 128, 175

Vil].te,221.Vi9an, Dumiha, 171Voicu, 9tefan, 202Voinescu, 39, 40Voitec, 9tefan, 202Voitinovi4 Alexandru, 216, 222,

226Volosin, Pandele, 40

.

Watt, James, 29

Zaharia, Banu, 13, 105Zamfirescu (comandant de la-

ger\,49,55,81Zeiger, Simion, 193Zilber, Belu, 150Zimbacov, Iavoc, 250

Mullwniri

Merturisireaintilnirea . .

lnceputurile.

CUPRINS

ParicidulCanalul: ,,Venea acuma dube, dube, dube" . , . . .

Mitran Mihai - singurul mort cu cogciugde la canal, 9i cu nume.

DespdrfireaEpilog . . .

Rezumat.Personaje secundareDocumente de arhive

Indice .

5

25

375672

93113

139L631851,87

217

255