sprijinirea copiilor invizibili - unicef · 2015-02-10 · sprijinirea copiilor invizibili raport...

Sprijinirea copiilor

invizibiliRaport de evaluare a proiectului

2011

ISBN: 978-973-1733-34-0Editura: VANEMONDE

GUVERNUL ROMÅNIEI

Ministerul Muncii, Familiei[i Protec]iei Sociale

Direc]ia Protec]ia Copilului

Sprijinirea copiilor invizibiliRaport de evaluare

Autori:

Manuela Sofia St`nculescu (coord.)

Monica Marin

Aprilie 2012

Datele au fost culese de Centrul Român de Modelare Economic` (CERME).

O echip` format` din tineri cercet`tori a adus un aport însemnat la realizarea evalu`rii [i a elaborat versiunea ini]ial`a Anexelor: Simona Anton, Bogdan Corad, C`t`lina Iamandi-Cioinaru, Georgiana Neculau [i Andreea Trocea.

List` de acronime

CAD – Comitet de Asisten]` pentru Dezvoltare

CBS – Servicii bazate pe comunitate (Community-Based Services)

CMTIS – Sistem Informatic de Monitorizare [i Urm`rire a Copiilor

DGASPC – Direc]ia General` de Asisten]` Social` [i Protec]ia Copilului

NUTS – Nomenclatorul Unit`]ilor Teritoriale pentru Statistic`

ONG – Organiza]ie neguvernamental`

SCC – Structur` Comunitar` Consultativ`

SPAS – Serviciul Public de Asisten]` Social` (din cadrul prim`riei)

UNICEF – Fondul Na]iunilor Unite pentru Copii

USD – Dolar american

Rezultatele [i interpret`rile exprimate în acest raport apar]in autorilor [i nu reflect` neap`rat opiniile UNICEF.

2

CUVÂNT ÎNAINTEPrezentul raport ce are drept scop evaluarea unui program din domeniul prevenirii sus]inut deUNICEF nu se rezum` doar la m`surarea rezultatelor, ci atac` [i o serie de aspecte sistemicelegate de modul de func]ionare a asisten]ei sociale la nivelul comunit`]ilor, cu prec`dere în mediulrural. Raportul ofer` eviden]e ce pot îndruma procesul de reform` a întregului sistem de protec]iesocial` într-o manier` cost-eficient`, eficace [i pertinent`.

În ultimii ani, în România s-a înregistrat o cre[tere a ratelor s`r`ciei [i a vulnerabilit`]ii copiilor,mai ales în mediul rural. În acela[i timp, un num`r mare de copii continu` s` fie separa]i defamiliile lor naturale sau s` fie expu[i diferitelor forme de violen]`. Sistemul de protec]ie a depuseforturi considerabile pentru a face fa]` situa]iei, dar a devenit tot mai clar c` cel mai eficient modde a realiza o schimbare este promovarea ac]iunilor ce permit copiilor s` r`mân` în familie, nus` ajung` în sistemul de protec]ie. Astfel de ac]iuni sunt mai pu]in costisitoare, mai eficace [i maiconcordante cu perspectiva drepturilor copilului.

Atât Guvernul României, cât [i UNICEF sunt de acord c` prevenirea este net superioar` protec]iei.Sprijinul acordat copiilor [i familiilor din comunitate pentru a face fa]`, pe cât posibil, principalelormotive pentru care copiii sfâr[esc în sistemul de protec]ie este mai pu]in costisitor [i garanteaz`rezultate mai bune pentru copii [i familiile lor decât alternativa de integrare în sistemul de ocrotireal Statului. Printre aceste motive se num`r` violen]a fizic` [i psihic`, v`t`mare, neglijare,exploatare, abuz fizic [i sexual [i separarea de familie. Prevenirea reflect` mai bine Conven]ia cuprivire la Drepturile Copilului [i principiul sù fundamental al „interesului superior al copilului”.

Proiectul „Sprijinirea copiilor invizibili” (SCI) are la baz`, printre altele, urm`toarele principii: i)realizarea drepturilor de dezvoltare este fundamental` nu doar pentru copii, ci [i pentrucomunit`]ile în care trìesc, ii) prioritizarea activit`]ilor din mediul rural reprezint` un mijlocimportant de asistare a persoanelor celor mai vulnerabile [i mai dezavantajate, iii) este necesars` se adopte o abordare intersectorial` pentru a avea un impact de durat`, iv) încheiereaparteneriatelor cu factorii interesa]i de la toate nivelurile atrage sus]inere [i implicare [i v) oacoperire mai ampl` asigur` o mas` critic` ce influen]eaz` procesele de reform` a politicilor.

În centrul proiectului se afl` o abordare cost-eficient` care vizeaz` asigurarea accesului fetelor [ibìe]ilor la servicii adecvate de educa]ie, s`n`tate [i asisten]` social`. Ca r`spuns la acesteprobleme complexe, s-au încheiat parteneriate importante cu Ministerul Muncii, Familiei [iProtec]iei Sociale, prin Direc]ia General` Protec]ia Copilului din cadrul sù, cu Direc]iile Generalede Asisten]` Social` [i Protec]ia Copilului [i Institu]iile Prefec]ilor din 8 jude]e, dar [i cu autorit`]ilepublice locale din 96 de comune defavorizate.

SCI prezint` o mare relevan]` pentru Strategia na]ional` în domeniul protec]iei [i promov`riidrepturilor copilului (2008-2013) a Guvernului, evaluarea oferind eviden]e concrete ce potcontribui la eficientizarea strategiei.

Principalele direc]ii de ac]iune necesare pe termen scurt [i mediu se refer` la: i) în]elegereapachetului minim de servicii necesare la nivel local, pe baza principiilor cost-eficien]ei, fezabilit`]ii[i adecv`rii la realit`]ile din România, ii) în]elegerea principalelor lacune legislative [i a m`surilorce trebuie luate în domeniul asisten]ei sociale pentru implementarea eficient` a m`surilorpreventive la nivelul comunit`]ilor [i iii) promovarea unei dezbateri publice referitoare la cele maipotrivite m`suri ce trebuie adoptate la nivel central, inclusiv alocarea ]intit` a fondurilor la nivellocal pe baza principiului folosirii responsabile a resurselor statului în beneficiul copiilor [ifamiliilor celor mai excluse.

3

Toate aceste m`suri necesit` angajamentul diferi]ilor actori implica]i în diverse sectoare. În acestsens, UNICEF [i Ministerul Muncii, Familiei [i Protec]iei Sociale s-au angajat s` lucreze împreun`pentru a-i convoca [i influen]a pe cei ce pot face cu adev`rat o schimbare. Trebuie ]inut cont [ide vocea copiilor atunci când se dore[te reformarea oric`rui domeniu cu relevan]` pentrudrepturile lor.

Într-un an în care Guvernul României va trimite cel de-al Cincilea Raport Periodic c`tre ComitetulONU pentru Drepturile Copilului, suntem convin[i c` prezentul raport de evaluare, împreun` cualte studii [i cercet`ri relevante, va contribui la elaborarea unor strategii mai eficiente prin careConven]ia cu privire la Drepturile Copilului s` devin` o realitate pentru to]i copiii din România.

Mariana Câmpeanu Sandie Blanchet

Ministru, Reprezentant,Ministerul Muncii, Familiei [i Protec]iei Sociale UNICEF România

4

CuprinsRezumat 71 Profilul proiectului 11

1.1 Context 111.2 Scopul [i obiectivele proiectului 121.3 Acoperirea geografic` 121.4 P`r]ile interesate 141.5 Procesul de ob]inere a rezultatelor 15

2 Profilul evalu`rii 172.1 Scopul [i obiectivele evalu`rii 172.2 Perioada evaluat` 182.3 Cadrul [i criteriile evalu`rii 182.4 Datele [i metoda 19

2.4.1 Recens`minte comunitare 212.4.2 Interviuri cu factorii interesa]i de la nivel jude]ean 232.4.3 Focus grupuri cu asisten]ii sociali 242.4.4 Studii de caz comunitare 242.4.5 Sondaj de opinie în rândul reprezentan]ilor comunit`]ii 25

3 Rezultatele evalu`rii 293.1 Relevan]` 293.2 Eficacitate 313.3 Eficien]` 423.4 Impact 453.5 Sustenabilitate 483.6 Conectare 513.7 Coeren]` 53

4 Concluzii 555 Recomand`ri 596 Referin]e 617 Anexe – Rezultate descriptive 63

7.1 Fi[a Sintetic` Comunitar` 637.2 Interviuri cu factorii interesa]i de la nivel jude]ean 71

7.2.1 Supervizorii proiectului 717.2.2 Directorii DGASPC 817.2.3 Reprezentan]ii Prefecturii 85

7.3 Focus grupuri cu asisten]ii sociali 877.4 Studii de caz comunitare 997.5 Sondaj de opinie în rândul reprezentan]ilor comunit`]ii 107

7.5.1 Rezultatele principale 1077.5.2 Chestionar cu rezultate 119

7.6 Sprijinirea copiilor invizibili, raport privind selectarea comunit`]ilor 123

5

6

Sprijinireacopiilor

invizibili

1 Structurile Comunitare Consultative includ factori de decizie locali, precum primar /viceprimar, secretarul prim`riei, asistent social,doctor, poli]ist, reprezentantul [colii, preot etc. Cu toate c` teoretic sunt prev`zute în legisla]ia român`, SCC nu erau întru totulfunc]ionale în majoritatea localit`]ilor, la începutul proiectului. 2 Prefectul este reprezentatul Guvernului în teritoriu. Principalul rol al Prefecturii este acela de a urm`ri punerea în aplicare a actelorlegislative emise de autorit`]ile locale.

7

RezumatContext

Proiectul face parte din Programul „Servicii Bazate pe Comunitate (CBS)” desf`[urat de UNICEFîn România. CBS vizeaz` o abordare preventiv` a sistemului de protec]ie social`, cu prec`dere înmediul rural. Scopul proiectului ‘Sprijinirea copiilor invizibili’ este cre[terea impactului politicilorde protec]ie social` asupra copiilor s`raci [i exclu[i din punct de vedere social (‘invizibili’) [ifamiliilor lor. În cadrul proiectului, au fost angaja]i asisten]i sociali în 96 de comune din opt jude]e(Bacù, Boto[ani, Buzù, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea), care au avut responsabilit`]imultiple la nivelul comunit`]ii, inclusiv efectuarea unui recens`mânt comunitar (pentruidentificarea cazurilor de copii vulnerabili), dar [i identificarea [i aplicarea unor solu]ii laproblemele acestor copii cu ajutorul Structurii Comunitare Consultative (SCC).1 Coordonareaactivit`]ilor la nivel jude]ean este asigurat` de un supervizor din cadrul Direc]iei GeneraleJude]ene de Asisten]` Social` [i Protec]ia Copilului (DGASPC). Un alt actor de la nivel jude]eaneste Prefectura,2 al c`rei rol principal este acela de a facilita comunicarea cu comunit`]ile locale[i de a îndruma procesul de selectare a comunit`]ilor în vederea includerii lor în proiect.

Evaluarea este realizat` într-un moment cheie, contribuind la remodelarea proiectului în cel de-al doilea an de implementare. Totu[i, având în vedere perioada scurt` de implementare (4 luni [ijum`tate), momentul ales pentru efectuarea evalu`rii a reprezentat o provocare atât pentruevaluatori, cât [i pentru p`r]ile interesate evaluate.

Scop /Obiective

Scopul acestei evalu`ri este colectarea unor eviden]e legate de eficacitatea [i eficien]a proiectului,contribuind la în]elegerea relevan]ei [i impactului sù. În acest sens, sunt urm`rite dou` obiectiveprincipale:

1. M`surarea eficacit`]ii [i a eficien]ei proiectului, precum [i estimarea posibilului impact alactivit`]ilor din proiect asupra p`r]ilor interesate (copiii vulnerabili identifica]i), pe de-o parte,[i asupra serviciilor furnizate la nivel local, pe de alt` parte, pe baza unei analize care ]ineseama de specificul local determinat de criterii geografice, demografice, sociale [ieconomice.

2. Identificarea [i extragerea elementelor pertinente necesare elabor`rii de politici în domeniulprevenirii (informa]ii legate de legisla]ie, construc]ia institu]ional`, mecanisme demonitorizare [i evaluare), cu accent deosebit pe definirea unui pachet minim de serviciisociale de baz`.

Metodologia

La baza cadrului de evaluare stau criteriile OCDE/CAD referitoare la relevan]`, eficacitate, eficien]`,impact, sustenabilitate, conectare [i coeren]`.

Evaluarea a fost abordat` prin metoda mixt`, combinând instrumentele de cercetare cantitativ`cu cele de cercetare calitativ`. Unele informa]ii au fost strânse pe parcursul implement`riiproiectului (chestionare completate de asisten]ii sociali, rapoarte ale supervizorilor), îns`majoritatea lor au fost adunate special în scopul evalu`rii (fi[` sintetic`, interviuri, focus grupuri,studii de caz [i sondaj de opinie). Evaluarea acoper` to]i factorii interesa]i, toate jude]ele [i toatecomunit`]ile. Acoperirea este exhaustiv` în cazul instrumentelor legate de agregarea [i analizabazei de date (chestionarele de recens`mânt, rapoartele supervizorilor [i Fi[a Sintetic`) [i în cazulinterviurilor cu actorii de la nivel jude]ean. Metodele de e[antionare au fost folosite pentru selec]iafocus grupurilor [i studiilor de caz (care a ]inut seama de criterii geografice [i de diversitate acazurilor) [i în cazul sondajului de opinie (e[antion reprezentativ bazat pe tipologia ce reflect`nivelul de dezvoltare comunitar` [i cazurile de copii vulnerabili).

Pentru colectarea datelor, au fost folosite urm`toarele surse:

(1) chestionare completate [i introduse în baza de date comun` de c`tre asisten]ii sociali dincomunit`]i;

(2) rapoartele supervizorilor, care au oferit informa]ii cantitative [i calitative cu privire la gradulde realizare a fiec`rei activit`]i din fi[a postului asistentului social;

(3) interviuri cu to]i actorii de la nivel jude]ean (DGASPC [i Prefectura) legate de aspectereferitoare la puncte forte, probleme majore, evaluarea eficacit`]ii [i a eficien]ei proiectului lanivelul jude]ului [i cooperarea cu autorit`]ile locale;

(4) focus grupuri cu asisten]ii sociali din proiect, organizate în jude]ele Ia[i, Vrancea, Bac`u [iBoto[ani. Participan]ii au fost ruga]i s` comenteze cu privire la fiecare activitate din cadrulproiectului [i s` prezinte am`nun]it modul în care aceasta s-a desf`[urat în comunitatea lor.

(5) sondajul de opinie în rândul reprezentan]ilor comunit`]ii, în care s-a folosit o e[antionarebazat` pe tipologia comunitar` identificat` în func]ie de dou` criterii: indicele de dezvoltarecomunitar` (utilizat la selectarea comunit`]ilor) [i num`rul cazurilor de copii vulnerabili.

(6) studii de caz comunitare, selectate pe criterii geografice [i de diversitate a cazurilor. Cei mairelevan]i reprezentan]i ai comunit`]ii (asisten]i sociali din cadrul [i din afara proiectului, prim`ria,[coala, poli]ia, biserica, al]i membri ai SCC) au contribuit cu informa]ii legate de modul deimplementare a proiectului în comuna lor.

(7) Fi[a Sintetic` con]inând rapoarte actualizate referitoare la activit`]ile desf`[urate de asisten]isociali pân` la data de 1 noiembrie 2011. Fi[a Sintetic` cuprinde indicatori privind noile cazurivulnerabile (num`rul cazurilor identificate, tipuri de vulnerabilit`]i [i tipuri de solu]ii pentrucazurile vulnerabile), recens`mântul comunitar (colectarea [i introducerea datelor) [i activitateaStructurilor Comunitare Consultative.

8

Rezultate cheie [i concluzii

Proiectul este considerat extrem de relevant, eficace [i eficient atât conform opiniilor p`r]ilorinteresate, cât [i indicatorilor de performan]`. În urm`toarea faz` a proiectului, ar trebui s` seacorde o aten]ie deosebit` aspectelor legate de sustenabilitate [i conectare.

Proiectul este considerat extrem de relevant de c`tre toate categoriile de factori interesa]i. Toatep`r]ile interesate consider` c` obiectivele proiectului sunt în continuare valabile. De asemenea,exist` un consens cu privire la faptul c` activit`]ile [i realiz`rile (outputs) proiectului se afl` înconcordan]` cu rezultatele intermediare a[teptate, dar [i cu scopul general. Mai precis, activit`]iledesf`[urate în primele luni ale proiectului au contribuit la înt`rirea capacit`]ii prim`riei de aidentifica copiii ‘invizibili’ [i de a le oferi sprijin. Recens`mântul comunitar este privit ca fiind ceamai relevant` activitate a proiectului din perioada evaluat`.

Proiectul este considerat foarte eficace de c`tre majoritatea factorilor interesa]i. În ceea ce prive[teobiectivul de identificare a copiilor ‘invizibili’, majoritatea actorilor implica]i cred c` acesta a fostatins, dar la capitolul solu]ii de sprijin, sunt în continuare necesare progrese considerabile.Aceasta ar trebui s` constituie o prioritate în faza urm`toare a proiectului. În scurta perioad` deimplementare, o parte din cazurile identificate au fost solu]ionate; a[adar, proiectul a produs ‘oschimbare real`’ pentru 326 din beneficiarii s`i direc]i, copii ‘invizibili’ [i familiile lor. Având învedere resursele alocate (financiare, umane [i de timp), impactul actual al proiectului poate ficonsiderat unul însemnat.

Din punct de vedere economic [i în opinia factorilor interesa]i, proiectul este foarte eficient. Acestaeste perceput ‘ca o gur` de aer proasp`t, adresând probleme reale ale oamenilor reali’. Un simplucalcul al ‘costurilor per capita’ (bugetul proiectului împ`r]it la num`rul de beneficiari) indic` faptulc`, în momentul de fa]`, costul pentru un copil ce beneficiaz` de m`suri preventive este de câtevaori mai mic decât costul per copil în sistemul de protec]ie (costurile într-un centru de zi – form`de prevenire [i nu de protec]ie – sunt de cel pu]in de trei ori mai mari, iar cele ale unui centru detip reziden]ial – form` de protec]ie – de cel pu]in zece ori mai mari).

Aspectele problematice ale proiectului sunt sustenabilitatea [i conectarea. Majoritatea comunelor,în special cele s`race [i insuficient dezvoltate, se caracterizeaz` prin nevoi ridicate (num`r marede copii ‘invizibili’ identifica]i) [i bugete locale reduse sau foarte reduse. Trebuie rezolvat`problema sustenabilit`]ii bugetare [i a personalului. Poten]ialul în acest sens este semnificativmai ridicat în cazul comunelor în care asisten]ii sociali din proiect lucreaz` deja pentru prim`rie,fa]` de cele în care s-a recurs la asisten]i sociali externi. De asemenea, probabilitatea ca StructurileComunitare Consultative (SCC) s` fie func]ionale [i dup` terminarea proiectului depinde în marem`sur` de prezen]a asistentului social format în cadrul acestui proiect.

Atingerea scopului final [i a obiectivelor proiectului este puternic influen]at` de modul în care vafi abordat` lipsa sau calitatea slab` a expertizei la nivel local, gradul sc`zut de con[tientizare [ide cunoa[tere a problemelor sociale, atitudinile tolerante fa]` de abuzul de alcool, violen]` sauabandon [colar atât din partea popula]iei, cât [i a oficialilor, precum [i s`r`cia r`spândit`.

Recomand`ri

Partea ‘u[oar`’ a proiectului a ajuns la final. Copiii ‘invizibili’ nu mai sunt invizibili. Sunt aici [i aunevoie de solu]ii la problemele lor. Solu]ionarea cât mai multor astfel de cazuri reprezint` mareaprovocare în urm`toarele faze ale proiectului. Pentru a-i face fa]`, evaluarea a oferit o serie deidei, concluzii [i recomand`ri care ar putea u[ura procesul. A[adar, partea ‘cea mai grea’ aproiectului abia începe.

9

10

Au fost formulate o serie de recomand`ri de c`tre evaluatori, UNICEF [i principalul omolog de lanivel central, Ministerul Muncii, Familiei [i Protec]iei Sociale prin Direc]ia General` Protec]iaCopilului. Acestea sunt structurate pe dou` sec]iuni: prima se refer` la managementul proiectului,iar cea de-a doua la utilitatea rezultatelor în sfera politicilor.

A[a cum arat` [i rezultatele cheie, eficacitatea [i eficien]a proiectului pot fi îmbun`t`]ite, iarUNICEF ar trebui s` joace un rol central în acest sens. Acestea se refer` la dezvoltarea activit`]ilorlegate de diseminarea informa]iilor, sustenabilitatea personalului, monitorizare [i supervizare [ila cre[terea implic`rii locale a principalilor factori interesa]i.

- O mai bun` diseminare a informa]iilor atât în plan orizontal, cât [i în plan vertical. Aceastapoate fi înso]it` de o abordare intersectorial` real` [i schimburi de experien]`,

- Este necesar un calcul exact referitor la impactul financiar anual al încadr`rii asisten]ilorsociali pentru a pleda în favoarea angaj`rii lor de c`tre stat,

- Implicarea local` a factorilor interesa]i poate fi îmbun`t`]it` dac` se pune un accentdeosebit pe activitatea concret` a Structurilor Comunitare Consultative,

- De[i este o abordare pe termen lung, trebuie avute în vedere ac]iuni care s` dezvoltecapacitatea local` de a ataca cuno[tin]ele, atitudinile [i practicile comunitare,

- Monitorizarea proiectului în cel de-al doilea an poate fi îmbun`t`]it` prin proceduri [iinstrumente standardizate, a[a cum sunt cele folosite în cadrul acestui proces deevaluare.

În ceea ce prive[te politicile, informa]iile adunate cu ocazia acestei evalu`ri vor fi folosite ca uninstrument de advocacy, în parteneriat cu MMFPS [i Direc]ia General` Protec]ia Copilului, pentrudezvoltarea componentei preventive a sistemului de asisten]` social`, inclusiv pentru alocarearesurselor bugetare, definirea [i implementarea eficient` a pachetului minim de servicii de baz`la nivelul comunit`]ilor:

- Utilizarea strategic` a celei mai de pre] componente a proiectului: prevenirea nu estedoar mai bun` decât protec]ia, ci [i mult mai ieftin`. Acesta este argumentul central cetrebuie folosit pentru a influen]a alocarea resurselor,

- Promovarea unui pachet minim de servicii de baz` fondat pe eviden]e concrete [i cares` r`spund` unor realit`]i concrete, ]inând seama de caracteristicile economice [i socialeale popula]iei aflate în dificultate,

- Adaptarea profilului posturilor de asistent social la nevoile reale existente în domeniulasisten]ei sociale, cu accent special pe activit`]ile de teren în detrimentul sarcinilorbirocratice tradi]ionale de gestionare a dosarelor de presta]ii sociale.

Cea mai important` lec]ie înv`]at` în cadrul proiectului este aceea c`, la ora actual`, copiii‘invizibili’ reprezint` o realitate în România. În doar 96 de comune, au fost identifica]i peste 3.000de copii ‘invizibili’. Oare câ]i al]ii a[teapt` s` fie descoperi]i [i ajuta]i în celelalte 2.765 de comunedin ]ar`? Factorii de decizie de la nivel local [i na]ional trebuie s` devin` con[tien]i de acest lucru… copiii ‘invizibili’ au nevoie de ajutor.

11

1 Profilul proiectului

1.1 Context

Proiectul ‘Sprijinirea copiilor invizibili’ vizeaz` situa]ia copiilor care „în familiile, în comunit`]ile[i societ`]ile lor, ies din aten]ia guvernelor, donatorilor, societ`]ii civile, mass-media [i chiar aaltor copii” (UNICEF, 2006, p. 35). Dreptul lor la protec]ie este violat în mod constant. O serie defactori determin` aceast` situa]ie: lipsa actelor de identitate, cazuri de abuz [i neglijare – inclusivde trafic de fiin]e umane [i de exploatare a copilului prin munc`, protec]ia neadecvat` a copiilorf`r` îngrijire p`rinteasc`, cazuri de copii ce îndeplinesc roluri de adul]i (c`s`torie timpurie,conflicte armate, munci periculoase etc.).

Având în vedere c` ace[ti copii sunt ‘invizibili’ în comunitate la nivelul diverselor institu]ii,identificarea lor necesit` o abordare complex`. Actualul sistem de protec]ie a copilului aînregistrat progrese considerabile în sfera protec]iei speciale a copilului separat de p`rin]i, îns`partea preventiv` r`mâne insuficient dezvoltat`. Scopul [i obiectivele proiectului se afl` în mareconcordan]` cu prevederile Strategiei de protec]ie a copilului a UNICEF, în care se afirm` c` unsistem optim de protec]ie a copilului are ca punct de plecare prevenirea. Tocmai din acest motiv,Reprezentan]a UNICEF în România a sus]inut mai multe ini]iative axate pe abordarea preventiv`.Programul „Servicii Bazate pe Comunitate (CBS)” este una dintre acestea. Acesta a fostimplementat, modelat [i remodelat pentru a r`spunde cât mai bine realit`]ilor din zonele ruraledin România.

La nivel institu]ional, în centrul acestei abord`ri se afl` Serviciul Public de Asisten]` Social`(SPAS) din cadrul prim`riilor din mediul rural, ca principal furnizor de servicii [i presta]ii socialela nivel local. Modul în care î[i desf`[oar` activitatea SPAS influen]eaz` întregul sistem. Astfel,evaluarea modului în care SPAS func]ioneaz` ‘în teren’ în unele dintre cele mai s`race comunit`]i,dintr-o regiune ce se num`r` printre cele mai pu]in dezvoltate din Europa, ofer` informa]iivaloroase deciden]ilor.

În ceea ce prive[te cadrul de reglementare, România a adoptat o Strategie na]ional` în domeniulprotec]iei [i promov`rii drepturilor copilului (2008-2013). Strategia eviden]iaz` importan]acomunit`]ii – a structurilor consultative, a p`rin]ilor [i a familiei – pentru bun`starea copilului [i,în consecin]`, necesitatea de a crea mecanisme de prevenire, în locul interven]iilor din cadrulserviciilor specializate.3 Totu[i, mecanismele de monitorizare depind de un sistem ce prezint`deficien]e serioase la nivel local.4 Din acest motiv, aducerea copiilor ‘invizibili’ în luminareflectoarelor ar putea asigura informa]ii utile reformei planificate la nivelul Sistemului Informaticde Monitorizare [i Urm`rire a Copiilor (CMTIS) al Ministerului.

Mai mult, Guvernul include printre priorit`]ile sale din domeniul familiei, protec]iei copilului [iegalit`]ii de [anse urm`torul scop: ‘cre[terea calit`]ii vie]ii copilului în mediile defavorizate [irespectarea standardelor minime de calitate în toate serviciile speciale acordate copilului îndificultate’.5 În general, copiii ‘invizibili’ acumuleaz` vulnerabilit`]i multiple [i implicit cre[tereacalit`]ii vie]ii lor necesit` o abordare complex`, pe care proiectul UNICEF încearc` s` o pun` înpractic` în aproape 100 de comunit`]i din România. Dac` va fi considerat o practic` de succes,proiectul ar putea fi extins pentru a r`spunde nevoilor sociale stringente ale copiilor.

3 Strategia na]ional` în domeniul protec]iei [i promov`rii drepturilor copilului, p. 2, www.copii.ro 4 Sistemul centralizeaz` informa]iile la nivel jude]ean, de[i nu într-o manier` standard [i f`r` a prelua date de la toate prim`riile.Sistemul informatic are la baz` o serie de indicatori, ce trebuie actualiza]i pentru a r`spunde legisla]iei actuale. Sursa: interviu cuDirectorul General al DGPC, Ministerul Muncii, Familiei [i Protec]iei Sociale. 5 Priorit`]ile Guvernului pentru 2012, http://www.gov.ro/prioritatile-anului-2012-br-capitolul-9-familia-protectia-copilului-si-egalitatea-de-sanse__l1a116016.html. Acela[i obiectiv se reg`se[te în recenta Strategie privind reforma în domeniul asisten]ei sociale, 2011.

6 Ibidem.7 Se a[teapt` ca proiectul s` fie extins anul viitor în comunele din alte patru jude]e.8 Regiunea Nord-Est [i Macroregiunea 2 (gruparea regiunilor Nord-Est [i Sud-Est) sunt printre cele mai s`race din Europa. Sursa:Baza de date Eurostat, Rata riscului de s`r`cie pe regiuni NUTS [ilc_li41], data acces`rii: 3 decembrie 2011.9 Vezi [i Anexa 7.6.

12

Actuala reform` a sistemului român de protec]ie social` vizeaz` obiective pline de provoc`ri îndomeniul politicilor. Principala preocupare o reprezint` reducerea cheltuielilor publice. La acela[icapitol al familiei, protec]iei copilului [i egalit`]ii de [anse, Guvernul anun]` printre priorit`]ilesale ‘continuarea procesului de ra]ionalizare a diferitelor tipuri de asisten]` social` acordate atâtla nivelul familiilor, cât [i la nivel individual’.6 În ceea ce-i prive[te pe copiii ‘invizibili’, acest scoppoate avea efecte atât pozitive, cât [i negative. Cele pozitive ]in de faptul c` reducerea cheltuielilorpublice s-ar ob]ine prin dezvoltarea unei abord`ri preventive, care ar putea spori eficien]a, pe de-o parte, [i ar cre[te [ansele copiilor ‘invizibili’ de a deveni ‘vizibili’, pe de alt` parte. Efectelenegative se refer` la reducerea cheltuielilor sociale prin diminuarea num`rului de beneficiari aiserviciilor sociale, f`r` a se face o diferen]iere a costurilor sau scopului cheltuielilor, mai ales încontextul constrângerilor bugetare severe [i capacit`]ilor institu]ionale reduse ale autorit`]ilorlocale. Aceast` abordare ar putea chiar s` duc` la o cre[tere a num`rului de copii ‘invizibili’.

1.2 Scopul [i obiectivele proiectului

Scopul proiectului ‘Sprijinirea copiilor invizibili’ este cre[terea impactului politicilor de protec]iesocial` asupra familiilor [i copiilor s`raci [i exclu[i din punct de vedere social (‘invizibili’),urm`rindu-se urm`toarele obiective: i) Consolidarea strategiei na]ionale a serviciilor de preveniredin punctul de vedere al eficacit`]ii [i al eficien]ei; ii) Cre[terea capacit`]ii na]ionale de furnizarea unor servicii de baz` cu accent pe identificarea copiilor [i familiilor aflate în situa]ie de risc [iconsolidarea mecanismelor de monitorizare [i evaluare; iii) Extinderea, în final, a accesului laservicii esen]iale pentru 30.000 de copii s`raci, exclu[i, vulnerabili.

1.3 Acoperirea geografic`

Proiectul ‘Sprijinirea copiilor invizibili’, ce face parte din mai amplul Program CBS, const` îndezvoltarea capacit`]ii institu]ionale de a oferi servicii preventive de asisten]` social` în mediulrural. În acest scop, au fost angaja]i asisten]i sociali în 96 comune, din 8 jude]e7 ale ]`rii. Proiectulinclude toate cele [ase jude]e ale Regiunii de Dezvoltare Nord-Est (Bacù, Boto[ani, Ia[i, Neam],Suceava [i Vaslui) [i dou` jude]e din Regiunea Sud-Est (Buzù [i Vrancea).8

Metodologia folosit` pentru selectarea comunelor a fost elaborat` [i aplicat` în primele faze deimplementare a proiectului (St`nculescu et al., 2011).9 Aspectele ce au ghidat procesul deselectare au ]inut de identificarea comunit`]ilor în care proiectul, pe de-o parte, era cel mainecesar din punctul de vedere al vulnerabilit`]ilor sociale [i, pe de alt` parte, ar fi avut mai multe[anse de succes, în principal datorit` atitudinii prim`riei fa]` de problemele sociale. Metodologiaa constat într-o selec]ie teoretic` (bazat` pe indicatori cantitativi) care a fost validat` prin interviuricu factori interesa]i de la nivel jude]ean: Direc]ia General` de Asisten]` Social` [i Protec]iaCopilului (DGASPC) [i Prefectur`. Astfel, au fost selectate 96 de comune, unele s`race, alteledezvoltate, dar cu un num`r relativ ridicat de copii ce aveau nevoie de protec]ie (lipsa actelor deidentitate, neglijare, abuz, exploatare prin munc` etc.). În fiecare din cele 8 jude]e, au fost selectate11 (Buzù, Ia[i, Neam], Suceava) sau 13 comune (Bacù, Boto[ani, Vaslui, Vrancea).

13

Figura 1 Acoperirea geografic` a interven]iilor din cadrul proiectului

10 Reprezentan]ii prefecturilor au fost mai activi în faza de selectare a comunelor. Se a[teapt` ca ei s` joace un rol mai important înactivit`]ile de diseminare.

14

1.4 P`r]ile interesate

Per ansamblu, proiectul se adreseaz` unui num`r de peste 409 mii de persoane, din care peste114 mii sunt copii (0-19 ani). Proiectul vizeaz` toate categoriile principale ale popula]iei ce seconfrunt` cu diverse vulnerabilit`]i: b`rba]i [i femei, toate grupurile etnice, popula]ia s`rac` [iextrem de s`rac`, cei exclu[i din punct de vedere social.

Tabel 1 Acoperirea proiectului pe jude]e (2010)

Date: Institutul Na]ional de Statistic`, baza de date Tempo-Online, www.insse.ro

Factorii cheie implica]i în acest proiect se situeaz` pe trei niveluri: na]ional, jude]ean [i local. Lanivel na]ional, UNICEF a ini]iat [i a finan]at proiectul, în strâns` cooperare cu Ministerul Muncii,Familiei [i Protec]iei Sociale. La nivel jude]ean, institu]iile cheie sunt DGASPC (directori [isupervizori) [i Prefectura. Ace[ti actori de]in cuno[tin]e [i responsabilit`]i asimetrice în cadrulproiectului. Rolul cheie îi revine supervizorului DGASPC care coordoneaz` activit`]ile proiectuluila nivelul jude]ului. Reprezentan]ii Prefecturii au un nivel de implicare mult mai redus.10

La nivel local, p`r]ile interesate includ copiii ‘invizibili’ (s`raci sau exclu[i din punct de vederesocial) [i familiile acestora. Pe partea institu]ional`, Serviciul Public de Asisten]` Social` (SPAS)din cadrul prim`riei reprezint` principalul responsabil de protec]ia social` la nivel comunitar.Astfel, actorii locali cheie sunt asisten]ii sociali din proiect, al]i asisten]i sociali (ce fac parte dinprim`riile incluse în proiect), primari, viceprimari, secretari ai prim`riilor [i reprezentan]i aiStructurilor Consultative de la nivel local ([coal`, poli]ie, medic de familie, preot [i al]i membri aielitei comunei).

Interac]iunea dintre factorii interesa]i locali reprezint` cheia succesului proiectului. Actorii jude]eni[i na]ionali contribuie îns` la realizarea unui impact substan]ial la nivelul comunit`]ilor.

Număr comune

Populaţia totală

Copii0-14 ani

Adolescenţi15-19 ani

Total copii0-19 ani

Bacău 13 57.531 12.681 4.151 16.832Botoşani 13 60.529 13.018 3.718 16.736

Buzău 11 52.983 8.722 3.209 11.931Iaşi 11 47.627 10.973 3.645 14.618

Neamţ 11 49.551 9.941 3.779 13.720Suceava 11 38.993 9.004 3.107 12.111

Vaslui 13 46.000 10.941 3.119 14.060Vrancea 13 56.596 10.599 3.623 14.222

Total 96 409.810 85.879 28.351 114.230

15

1.5 Procesul de ob]inere a rezultatelor

Pentru a cre[te capacitatea institu]ional` de furnizare a serviciilor sociale preventive de la nivelulcomunit`]ilor, în fiecare comun` selectat` în proiect, a fost angajat un asistent social pentruactivit`]i de teren. Ace[tia au fost recruta]i fie dintre angaja]ii prim`riei, fie din afara acesteia. Înconsecin]`, asisten]ii sociali angaja]i în proiect au fost integra]i în structura organiza]ional` aprim`riei în propor]ii diferite. Recrutarea asisten]ilor sociali din afara sau din interiorul prim`rieia reprezentat o variabil` important` pentru evaluarea sustenabilit`]ii proiectului, a[a cum esteprezentat pe larg în sec]iunea Rezultate cheie.

Tabel 2 Asisten]i sociali angaja]i în proiect pe jude]e (num`r)

Date: Interviuri cu supervizorii jude]eni, noiembrie 2011. Not`: Asisten]ii sociali externi au fost recruta]i din afara prim`riei. Asisten]iisociali interni f`ceau parte din personalul prim`riei, dar nu ocupau neap`rat func]ia de asistent social.

În primele luni de implementare, asisten]ii sociali au fost selecta]i [i forma]i. Ace[tia au efectuatrecens`minte comunitare (colectarea datelor, introducerea datelor [i analiza acestora) vizândcopiii vulnerabili din comunit`]ile selectate. Prin urmare, au fost identificate cazurile de copii‘invizibili’, care au fost raportate institu]iilor competente. În unele comune, au fost g`site [iaplicate solu]ii la diferitele situa]ii de vulnerabilitate ale copiilor.

Din afara primăriei Din cadrul primăriei TotalBacău 12 1 13

Botoşani 13 0 13Buzău 2 9 11

Iaşi 7 4 11Neamţ 8 3 11

Suceava 11 0 11Vaslui 4 9 13

Vrancea 9 4 13Total 67 29 96

16

Figura 2 Procesul de ob]inere a rezultatelor proiectului

Note: Procesul de ob]inere a rezultatelor proiectului identificat de c`tre autori. AS – Asistent social. 1. Nu include personalul disponibilla nivelul institu]iilor locale (de exemplu, membrii Structurii Consultative Comunitare). 2. Prezint` succesiunea activit`]ilor pân` lamomentul prezentei evalu`ri. 3. Este greu de precizat care sunt efectele pe termen lung ale proiectului având în vedere perioada deimplementare atât de scurt`. Totu[i, impactul men]ionat a fost deja realizat în unele dintre comunit`]ile incluse în proiect.

Resurse

ResurseFinanciare Buget proiect UNICEFMateriale Birou [i computer pentru ASUmane1 AS, supervizori, reprezentan]i ai Prefecturii, UNICEF,

consultan]i

Ce face proiectulActivitate2 Factori interesa]iSelectarea comunit`]ilor Consultan]i, DGASPC (supervizor [i

director), reprezentan]i ai Prefecturii, UNICEF

Selectarea AS DGASPC (supervizor [i director)Primarii comunelor selectate

Formare AS Consultan]i, UNICEFMunc` de teren AS ASMonitorizare AS Supervizori, UNICEFIdentificarea copiilor „invizibili” ASIdentificarea [i crearea unui AS, Structura Comunitar` Consultativ`sistem de referire a copiilor ([coal`, poli]ie prim`rie,medic, preot), „invizibili” familiile copiilor, DGASPC

Produse sau servicii furnizateMetodologia de selectare a comunelorCursuri de formare pentru ASRecens`mântul comunit`]ilor cu focus pe vulnerabilitateBaza de date cu copiii vulnerabiliRapoarte de analiz` a vulnerabilit`]ilor comunit`]ii

Rezultate sau efecte ale realiz`rilorAu fost selectate comunele A crescut capacitatea institu]ional` a prim`rieiAu fost identifica]i copiii ‘invizibili’Solu]ii pentru copiii ‘invizibili’

Efecte pe termen lung3

Cre[terea capacit`]ii institu]ionale la nivel comunitarDezvoltarea componentei preventive la nivel comunitarReducerea num`rului de copii vulnerabili la nivel comunitar

Impact

Rezultate

Realiz`ri

Activit`]i

17

2 Profilul evalu`rii2.1 Scopul [i obiectivele evalu`rii

Scopul prezentei evalu`ri, în acord cu termenii de referin]`, este colectarea unor eviden]e legatede eficacitatea [i eficien]a proiectului, contribuind la în]elegerea relevan]ei [i impactului s`u. Înacest sens, se urm`resc dou` obiective principale:

1. M`surarea eficacit`]ii [i a eficien]ei proiectului, precum [i estimarea posibilului impact alactivit`]ilor din proiect asupra factorilor interesa]i (copiii vulnerabili identifica]i), pe de-o parte,[i asupra serviciilor furnizate la nivel local, pe de alt` parte, pe baza unei analize care ]ine seamade specificul local determinat de criterii geografice, demografice, sociale [i economice.

2. Identificarea [i extragerea elementelor pertinente necesare elabor`rii de politici în domeniulprevenirii (informa]ii legate de legisla]ie, construc]ia institu]ional`, mecanisme de monitorizare[i evaluare), cu accent deosebit pe definirea unui pachet minim de servicii sociale de baz`.

Aceasta este o evaluare formativ`, centrat` pe proces, ce ofer` informa]ii pentru perfectareaprogramului. Având în vedere c` factorii interesa]i consider` programul relevant, informa]iileoferite prin acest raport sunt utile pentru:

1. Personalul UNICEF – deoarece ofer` eviden]e legate de modul concret în care a func]ionatproiectul în primele luni de implementare [i pune la dispozi]ie informa]ii ce pot fi folositepentru luarea unor decizii privind continuarea acestuia.

2. Ministerul Muncii, Familiei [i Protec]iei Sociale, Direc]ia General` Protec]ia Copilului –deoarece ofer` informa]ii utile privind modul în care se implementeaz` la nivel localsistemul de asisten]` social` pentru protec]ia copilului.

3. Ministerul Educa]iei, Cercet`rii, Tineretului [i Sportului [i Ministerul S`n`t`]ii – acestea suntdou` institu]ii cu responsabilit`]i importante în protec]ia copilului; evaluarea este util` încazul lor, pentru c` ofer` eviden]e legate de modul în care comunit`]ile r`spund lavulnerabilit`]ile copilului, inclusiv la cele ce ]in de educa]ie [i s`n`tate.

4. Direc]iile Generale Jude]ene de Asisten]` Social` [i Protec]ia Copilului care au, ca urmarea acestei evalu`ri, o baz` de date cu cazurile individuale de copii ‘invizibili’. Practic, ele potintroduce aceste informa]ii valoroase în sistemul de monitorizare existent [i pot replica înalte comunit`]i practicile dobândite în cadrul proiectului. De asemenea, pot consulta înraport exemple legate de ceea ce a func]ionat în diverse comunit`]i din alte jude]e.

5. Prim`riile [i asisten]ii sociali, care au la rândul lor o baz` de date cu cazurile individuale decopii ‘invizibili’ din comunit`]ile lor. Din raport, pot afla despre practici care au avut successau au dat gre[ la nivel local. Asisten]ii sociali în mod special pot încerca s` aplice solu]iiinovatoare pentru activarea structurilor comunitare consultative, dac` li se prezint` pove[tide succes.

11 Asisten]ii sociali implica]i în proiect au demarat activitatea de teren la începutul lunii iunie, contractele cu prim`riile fiind semnatela data de 15 iunie.12 Activit`]ile de evaluare – actualizarea recens`mântului comunitar, sondajul de opinie, interviurile, focus grupurile [i studiile de caz– au fost derulate în noiembrie 2011.13 Conform celor declarate evaluatorilor.

18

2.2 Perioada evaluat`

Proiectul a fost demarat în aprilie 2011 [i este planificat s` ajung` la final în ultimul trimestru alanului 2012. Acest raport de evaluare acoper` perioada cuprins` între iunie11 [i noiembrie12 2011,adic` 4 luni [i jum`tate de implementare efectiv` a proiectului.

Evaluarea este realizat` într-un moment cheie, contribuind la remodelarea proiectului în cel de-al doilea an de implementare. Totu[i, momentul ales pentru efectuarea evalu`rii a reprezentat oprovocare atât pentru evaluatori, cât [i pentru p`r]ile interesate evaluate. Perioada evaluat` de 4luni [i jum`tate este scurt` pentru atingerea impactului dorit, mai ales în domeniul dezvolt`riisociale. Din fericire, activitatea cheie a proiectului (recens`mântul comunitar, vizând identificareacopiilor ‘invizibili’) a fost finalizat` în majoritatea comunit`]ilor [i a oferit o baz` informa]ional`solid` pentru evaluare. De asemenea, a ajutat la o mai bun` realizare a rezultatelor intermediareale proiectului (de exemplu, identificarea copiilor ‘invizibili’; g`sirea [i aplicarea unor solu]ii înunele cazuri).

2.3 Cadrul [i criteriile evalu`rii

Obiectivele urm`rite de evaluare sunt, pe de-o parte, furnizarea unor informa]ii utile pentruremodelarea proiectului în cel de-al doilea an [i, pe de alt` parte, identificarea unor elementecheie pentru elaborarea de politici în domeniul serviciilor de prevenire. În acest sens, evaluareaeste conceput` pe baza unui format de tip matrice, cu 7 criterii de evaluare vizând 5 tipuri defactori interesa]i (figura 3).

Evaluarea respect` criteriile OCDE/CAD având în vedere c` s-a dovedit în nenum`rate rândurirelevan]a acestora în domeniul evalu`rii asisten]ei pentru dezvoltare (OECD, 2010). Cercetarea iaîn considerare cele cinci criterii standard ale OCDE [i adaug` criteriile legate de conectare [icoeren]`. Acestea din urm`, de[i concepute ini]ial pentru asisten]a umanitar` acordat` ca r`spunsla dezastre naturale [i conflicte, au fost considerate ca fiind utile în contextul actual. Conectarea,adaptat` dup` conceptul sustenabilit`]ii, face leg`tura dintre asisten]a pentru dezvoltare [iscopurile pe termen mai lung, cuprinzând aspecte precum m`sura în care este sus]inut` [idezvoltat` capacitatea local`. Coeren]a se refer` în cadrul acestui proiect la coeren]a politicilordin diferitele sectoare, ]inând cont de dimensiunile multiple avute în vedere pentru bun`stareacopilului.

Criteriile de evaluare referitoare la impact [i sustenabilitate contribuie în mod special laplanificarea viitoare a proiectului. Ele pun la dispozi]ie eviden]e privind progresele realizate încadrul proiectului în ceea ce prive[te impactul dorit – acoperire, ‘schimbarea produs` la nivelulbeneficiarilor’, r`spunsul institu]ional la nevoile identificate etc. Aspectele legate desustenabilitate au fost luate în considerare prin prisma succesiunii activit`]ilor planificate deUNICEF în acest proiect, mai precis încetarea finan]`rii salariilor asisten]ilor sociali începând cuianuarie 2012 [i nu la finalul proiectului.13 Aceast` decizie are o importan]` major` pentrupoten]ialul de dezvoltare al proiectului.

14 Defini]iile (1)-(5) potrivit Criteriilor CAD de Evaluare a Asisten]ei pentru Dezvoltare, http://www.oecd.org/document/22/0,2340,en_2649_34435_2086550_1_1_1_1,00.html15 Defini]iile (6) [i (7) potrivit Beck, T. 2006 citat de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei, 2006, Evaluation Guidelines,http://www.netpublikationer.dk/um/7571/html/chapter05.htm (data acces`rii: 21 noiembrie 2011).

Criterii de evaluare

1. Relevan]a proiectului fa]` de nevoile locale2. Eficacitate3. Eficien]`4. Impact, inclusiv schimb`rile pozitive [i negative

realizate de activit`]ile proiectului5. Sustenabilitate6. Conectare7. Coeren]`

Factori interesa]i

1. Copiii ‘invizibili’ (s`raci sau exclu[i din punct devedere social) [i familiile lor

2. Reprezentan]ii comunit`]ii, inclusiv deciden]ilocali (prim`ria), structuri comunitareconsultative [i al]i profesioni[ti de la nivel local(doctor, profesori, poli]ie, preot etc.)

3. Asisten]ii sociali din proiect4. Supervizorii [i DGASPC5. Reprezentan]ii Prefecturii

19

Figura 3 Cadrul de evaluare

Prin urmare, cele [apte criterii de evaluare sunt:14 (1) relevan]` – m`sura în care proiectulcorespunde nevoilor, priorit`]ilor [i politicilor grupului ]int`, beneficiarilor [i donatorilor; (2)eficacitate - m`sura în care activit`]ile proiectului ating obiectivele acestuia; (3) eficien]` –cuantificarea realiz`rilor (calitative [i cantitative) în raport cu resursele (m`sura în care proiectulfolose[te cele mai pu]in costisitoare resurse posibile pentru ob]inerea rezultatelor dorite); (4)impact – schimb`rile pozitive [i negative realizate prin interven]ia de dezvoltare, în mod directsau indirect, inten]ionat sau neinten]ionat; (5) sustenabilitate – cuantificarea probabilit`]ii cabeneficiile unei activit`]i s` continue [i dup` retragerea finan]`rii din partea donatorului; (6)15

conectare – nevoia de a asigura c` activit`]ile urgente pe termen scurt se desf`[oar` într-uncontext ce are în vizor problemele interdependente pe termen lung; (7) coeren]` – nevoia de aevalua politicile de securitate, de dezvoltare, comerciale [i militare, dar [i cele umanitare cu scopulde a garanta c` acestea sunt coerente [i, în special, c` toate politicile au în vedere considera]iiumanitare [i drepturile omului.

Întreb`rile specifice de cercetare urm`rite de fiecare criteriu sunt prezentate în subsec]iunileaferente. Limit`rile datorate scurtei perioade de implementare sunt stabilite [i analizate dinperspectiva fiec`rui criteriu.

2.4 Datele [i metoda

Întreb`rile complexe ale studiului de evaluare au necesitat combinarea tehnicilor de cercetarecantitativ` cu cele de cercetare calitativ`, a[a cum reiese din tabelul 3. Unele informa]ii au foststrânse în cadrul activit`]ilor proiectului (recens`mintele efectuate în comunit`]i de c`tre asisten]iisociali, rapoartele supervizorilor). Totu[i, majoritatea datelor au fost colectate special în scopulevalu`rii (fi[` sintetic`, interviuri, focus grupuri, studii de caz [i sondaj de opinie). Activitatea deteren a fost realizat` în perioada octombrie-noiembrie 2011 de c`tre Centrul Român de ModelareEconomic`.

16 Articolul 27 al Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului.

20

Tabel 3 Design-ul cercet`rii

În cadrul acestei evalu`ri, nu s-a încercat realizarea unei analize contrafactuale. Principalul motiveste faptul c` în timpul perioadei evaluate majoritatea resurselor proiectului au fost alocate uneisingure activit`]i – recens`mântul comunitar, care totu[i nu a fost finalizat (fie activitatea de teren,fie introducerea datelor în baza de date comun`) în unele comunit`]i. Cu toate acestea, s-au pusbazele unei analize contrafactuale pentru etapa urm`toare a evalu`rii. Aici ne referim laconstruirea unei baze de date exhaustive cuprinzând cazurile identificate de copii ‘invizibili’. Astfel,urm`toarea evaluare va putea utiliza aceast` baz` de date pentru efectuarea unei analizecontrafactuale atât la nivel comunitar, cât [i jude]ean.

Evaluarea nu a avut în vedere o abordare propriu-zis` din perspectiva drepturilor omului. Cu toateacestea, ea reprezint` un demers de cercetare care caut` r`spunsuri la întreb`ri ce au implica]iiserioase asupra realiz`rii drepturilor copilului, precum: (1) exist` un r`spuns institu]ional adecvatla problematica copiilor – solu]ii identificate pentru cazurile de copii ‘invizibili’; (2) care suntcauzele directe, fundamentale [i structurale ale nerealiz`rii drepturilor – aspecte legate desustenabilitatea resurselor financiare sau umane, contexte culturale sau politici etc.; (3) cine suntcopiii ‘invizibili’ [i care ar fi cea mai potrivit` defini]ie de lucru în cazul lor – cercet`torii au c`zutde acord împreun` cu participan]ii (asisten]i sociali, supervizori [i UNICEF) asupra unei defini]iicomune a copiilor ‘invizibili’; to]i supervizorii au primit feedback pentru a completa într-o manier`standard formularele folosite la culegerea datelor; (4) ce îi face vulnerabili pe copiii ‘invizibili’ –vulnerabilit`]ile au fost stabilite de c`tre cercet`tori, împreun` cu supervizorii, ]inând cont deaspectele referitoare la nerealizarea drepturilor copilului, inclusiv a dreptului copilului la educa]ie,s`n`tate [i ‘dreptul fiec`rui copil la un nivel de trai care s` permit` dezvoltarea sa fizic`, psihic`,spiritual`, moral` [i social`’.16

SURSA DATELOR/ GRUP ŢINTĂ METODA DE EŞANTIONARE VOLUM

Recensăminte comunitare

Recensăminte comunitare efectuate de asistenţii sociali din proiect până la data de 15 septembrie 2011

Exhaustivă Peste 50.000 cazuri

Rapoartele supervizorilor până la 15 septembrie 2011 Exhaustivă 96 rapoarte

Fişa Sintetică cu rapoartele actualizate privind activităţile asistenţilor sociali până la data de 1 noiembrie 2011

Exhaustivă 96 fişe

Interviuri Supervizori DGASPC Exhaustivă 8 interviuri

Directori DGASPC Exhaustivă 8 interviuri

Reprezentanţi ai Prefecturii Exhaustivă 8 interviuri

Focus grupuri Asistenţi sociali (AS) Criterii geografice şi diversitate a cazurilor

4 FG cu 31 AS,din 8 judeţe

Studii de caz(inclusiv

interviuri cu toţi factorii interesaţi

din comună)

Beneficiari: copiii ‘invizibili’ şi familiile lorReprezentanţii primăriei (primar, viceprimar, secretar, asistent social din afara proiectului)Asistent social din proiectStructura Comunitară Consultativă (incluzând profesori, doctori, poliţişti, preoţi etc.) Alţi profesionişti de la nivel local

Criterii geografice şi diversitate a cazurilor

2 studii de caz +2 vizite în comunitate (18 interviuri cu reprezentaţi ai comunităţii şi 12 gospodării în care există copii ‘invizibili’)

Sondaj de opinie Reprezentanţii primăriei (primar, viceprimar, secretar, asistent social din afara proiectului)Structura Comunitară Consultativă (incluzând profesori, doctori, poliţişti, preoţi etc.) Alţi profesionişti de la nivel local

Eşantion probabilist, stratificat în funcţie de judeţ şi de tipul comunităţii

167 persoane din 41 comune

21

Evaluarea vizeaz` to]i factorii interesa]i cheie (5 categorii), toate jude]ele (8) [i toate comunit`]ile(96).

Toate metodele de colectare a datelor au implicat p`r]ile interesate, indiferent de vârst`, genconvingeri politice sau religioase, statut social sau economic. La baza procesului de selectare aparticipan]ilor la focus grupurile cu asisten]i sociali au stat recomand`rile supervizorilor. Femeileau fost suprareprezentate datorit` ponderii lor în rândul asisten]ilor sociali angaja]i pe proiect(81% din totalul asisten]ilor sociali din cele 96 comune sunt femei).

Copiii au fost implica]i în procesul de colectare a datelor doar cu ocazia vizitelor în comunitate [ia studiilor de caz. Numele lor a fost ob]inut de la asistentul social c`ruia i s-a cerut s` aleag`câteva exemple de copii ‘invizibili’ pentru a se efectua interviuri în profunzime cu familiileacestora. Identitatea lor nu a fost f`cut` public` în niciun material redactat în cadrul evalu`rii.Copiii au fost intervieva]i de cercet`tori experimenta]i, la ei acas`, în prezen]a p`rin]ilor /rudelor.Interviurile au fost înregistrate atât pe hârtie, cât [i pe suport audio. Acestea sunt stocate într-unloc sigur, la sediul firmei de cercetare care a desf`[urat activitatea de teren, CERME, care este ounitate de cercetare [i dezvoltare certificat` (de c`tre Autoritatea Na]ional` pentru Cercetare[tiin]ific`) [i de]ine o licen]` din partea Autorit`]ii Na]ionale de Supraveghere a Prelucr`rii Datelorcu Caracter Personal.

Metodologia de evaluare prezint` o serie de avantaje, cum ar fi folosirea unei combina]ii demetode cantitative [i calitative, faptul c` datele cantitative se refer` la întreaga popula]ie(exhaustive) sau la un e[antion reprezentativ (sondajul de opinie), utilizarea unei abord`riparticipative (to]i factorii interesa]i au luat parte la activit`]ile de evaluare), colectarea datelor înscopul precis al evalu`rii. A[adar, metodologia se afl` în concordan]` cu cercet`rile anterioarece scot în eviden]` importan]a angajamentului factorilor interesa]i [i a implic`rii, interac]iunii [icomunic`rii între clien]ii evalu`rii [i evaluatori pentru realizarea unei evalu`ri ce poate fi folosit`într-un mod pertinent (Johnson et al., 2009).

Cu toate acestea, exist` unele limit`ri. Principala limit` este dat` de perioada scurt` deimplementare a proiectului, care îngreuneaz` estimarea indicatorilor de impact. Alte dezavantaje[i modul în care sunt abordate acestea sunt prezentate în sec]iunile urm`toare.

2.4.1 Recens`minte comunitare

În perioada iunie-noiembrie 2011, asisten]ii sociali din proiect au efectuat în comuna lor unrecens`mânt comunitar vizând copiii vulnerabili. Chestionarele au fost introduse într-o baz` dedate cu un format Excel standard, incluzând trei foi de lucru: (1) registru cu cazurile individuale(gospod`rii); (2) grafice relevante pentru situa]ia copiilor generate la nivelul comunei; (3) raportautomat cu datele demografice [i dimensiunea diferitelor categorii vulnerabile de copii (copii careau abandonat [coala, victime ale violen]ei, copii neglija]i, copii l`sa]i în ]ar` de p`rin]ii migran]ietc.). Baza de date pus` ini]ial la dispozi]ie în vederea evalu`rii a inclus doar datele colectate [iintroduse pân` la 15 septembrie 2011. Num`rul total al gospod`riilor intervievate dep`[ea 50.000,la acel moment. Totu[i, num`rul cazurilor, precum [i calitatea datelor au variat semnificativ de lao comun` la alta, în func]ie de timpul disponibil, abilit`]ile [i interesul asistentului social.

În cadrul activit`]ilor de monitorizare, fiecare supervizor a completat rapoarte periodice legate deactivit`]ile realizate în proiect de asisten]ii sociali din jude]ul lor. Structura rapoartelor respect`fi[a postului asistentului social, a[a cum este definit` aceasta în proiect. Astfel, rapoartelesupervizorilor ofer` informa]ii despre gradul de completare, timpul alocat [i calitatea muncii înceea ce prive[te urm`toarele sarcini: (1) recens`mântul comunitar – colectarea [i introducereadatelor; (2) cooperarea cu al]i actori locali [i jude]eni; (3) contribu]ii la func]ionarea Comisiei

Consultative; (4) analiza informa]iilor disponibile [i realizarea unei evalu`ri a nevoilor; (5)realizarea activit`]ilor de asisten]` social` (potrivit art. 106 al Legii Nr. 272); (6) promovareaorganiz`rii de grupuri de suport, sesiuni de educa]ie parental`, activit`]i de consiliere; (7)desf`[urarea altor activit`]i specifice de asisten]` social`. Acest format a fost utilizat pentruredactarea chestionarului ce a stat la baza sondajului de opinie.

Rapoartele supervizorilor puse la dispozi]ie în scopul evalu`rii au fost codificate [i organizate într-o baz` de date. Ghidul pentru focus grupurile cu asisten]i sociali a fost elaborat în mare parte pebaza acestor date. Îns`, acestea s-au dovedit a fi mai pu]in utile procesului de evaluare decât seestimase, pentru c` se refereau doar la activit`]ile desf`[urate pân` la 15 septembrie 2011 [i, maiimportant, erau redactate în stiluri diferite, incluzând informa]ii care au permis unele compara]ii,dar doar în interiorul unui jude] [i nu între jude]e.

În plus, nici formatul standard al bazei de date a recens`mântului, nici modelul de raport alsupervizorilor nu specifica în mod clar defini]ia copiilor ‘invizibili’ sau ‘vulnerabili’. În consecin]`,cazurile de copii ‘invizibili’ identificate nu puteau fi eviden]iate sau contabilizate. Nu erauînregistrate tipurile specifice de vulnerabilit`]i pentru fiecare caz identificat, în timp ce ac]iunileîntreprinse erau cunoscute doar de asisten]ii sociali (la nivel local), fiind doar par]ial saufragmentat raportate supervizorilor de la nivel jude]ean. Doar unii dintre asisten]ii sociali, bineorganiza]i [i/sau bine informa]i, au pus în practic` un sistem meticulos de monitorizare a cazuriloridentificate, în timp ce majoritatea lor s-a concentrat în general asupra finaliz`rii recens`mântului(munca de teren [i baza de date).

În concluzie, atât baza de date a recens`mântului, cât [i rapoartele supervizorilor primite ini]ial învederea evalu`rii au oferit numeroase informa]ii neutilizabile [i/sau irelevante. Principaleleprobleme au fost cauzate de: (1) lipsa unei defini]ii comune [i a unui consens cu privire la ceeace înseamn` copil ‘invizibil’; (2) formatul Excel folosit la înregistrarea datelor colectate prinintermediul recens`mintelor comunitare nu permitea detectarea cazurilor de copii ‘invizibili’ dinfiecare comunitate [i nici nu oferea un raport automat cu privire la profilul acestor cazuri; (3) eroriîn formatul Excel legate de formule gre[ite folosite pentru generarea raportului automat, lucrucare a creat confuzie în rândul asisten]ilor sociali [i al supervizorilor.

Pentru a dep`[i problema datelor inactuale, neconcordante [i incomplete, echipa de evaluare aelaborat o Fi[` Sintetic`,17 care a fost aplicat` în toate cele 96 de comune incluse în proiect, înnoiembrie 2011. Fi[a Sintetic` a generat rapoarte actualizate privind activit`]ile asisten]ilor socialiderulate pân` la data de 1 noiembrie 2011.

22

17 Fi[a a fost creat` luându-se în considerare primele rezultate ale activit`]ii de teren, ob]inute din interviurile realizate cu factoriiinteresa]i de la nivel jude]ean [i din focus grupurile cu asisten]ii sociali.

Figura 4 Date despre copiii ‘invizibili’ identifica]i, colectate pe baza Fi[ei Sintetice

Fi[a cuprinde o list` nominal` a copiilor ‘invizibili’ identifica]i în fiecare comun`. Prin defini]ie,un copil ‘invizibil’ este un copil care se confrunt` cu unul sau mai multe tipuri de vulnerabilit`]i(enumerate în figura 4) [i care a fost identificat de asistentul social prin activitatea de teren (încazul nostru, prin intermediul recens`mântului efectuat în comunitate). Am inclus printre cazurilenou identificate [i acei copii a c`ror situa]ie vulnerabil` era deja cunoscut` la nivel local, dar înleg`tur` cu care vizita în teren a oferit noi informa]ii (cum ar fi abuz, neglijare etc.), indiferentdac` familia lor beneficia de presta]ii sau servicii sociale înaintea proiectului (de exemplu, ajutorsocial, ajutor de înc`lzire etc.). În Fi[a Sintetic`, pentru fiecare caz nou identificat, asisten]ii socialiau înregistrat profilul specific al vulnerabilit`]ilor, precum [i ac]iunile întreprinse [i solu]iile g`site,în func]ie de categoriile din figura 4.

În plus, Fi[a Sintetic` înregistreaz` informa]ii legate de gradul de completare a recens`mintelorcomunitare (colectarea [i introducerea datelor) [i de Structurile Comunitare Consultative.Rezultatele sunt prezentate în Anexa 7.1.

Lec]ia înv`]at`: Fi[a Sintetic` reprezint` un instrument util [i u[or de aplicat pentru monitorizareapermanent` a cazurilor individuale de copii vulnerabili identificate în acest proiect, de c`tre to]ifactorii interesa]i în etapele urm`toare ale implement`rii proiectului.

2.4.2 Interviuri cu factorii interesa]i de la nivel jude]ean

Au fost organizate interviuri structurate cu to]i factorii cheie de la nivel jude]ean pe baza ghiduluiprezentat în Anexa 7.2. Astfel, supervizorii proiectului, directorii DGASPC [i reprezentan]iiPrefecturii (subprefec]i sau directori) din toate cele opt jude]e [i-au exprimat p`rerea cu privire lasubiecte legate de: (1) implementarea proiectului (principalele puncte forte, probleme majore deimplementare, evaluarea relevan]ei, eficacit`]ii [i eficien]ei proiectului la nivelul jude]ului,comunit`]ile aflate sub sau peste media jude]ean`; num`rul cazurilor de copii vulnerabili nouidentificate, ce s-a întâmplat dup` identificarea lor [i ce solu]ii au fost g`site), (2) aspecte legatede cooperarea autorit`]ilor jude]ene cu cele locale [i (3) schimb`rile ce trebuie realizate în anulurm`tor pentru a cre[te impactul proiectului.

23

Tipuri de vulnerabilit`]i

1. Copii ce tr`iesc în gospod`rii cu mul]i copii, îns`r`cie [i locuin]e precare

2. Copii l`sa]i în urm` de p`rin]ii migran]i, ce tr`iescîn s`r`cie sau în alte situa]ii dificile

3. Copii cu risc de neglijare sau abuz

4. Copii suspecta]i de boli grave

5. Copii p`r`si]i sau la risc de a fi p`r`si]i

6. Copii ne[colariza]i [i copii cu risc de a abandona[coala

7. Mame adolescente ce au p`r`sit [coala [i/sauprezint` risc de p`r`sire a nou-n`scutului

8. Copii f`r` acte sau documente de identitate

9. Alte cazuri de copii vulnerabili

Tipuri de ac]iuni /solu]ii

a. Caz identificat pentru care înc` nu s-a f`cut nimic.

b. Caz identificat pentru care s-a început aplicareaunor solu]ii (caz în curs de solu]ionare).

c. Caz identificat [i solu]ionat (de ex.: copilul are actde identitate, merge la [coal`, are certificat deîncadrare în grad de handicap /documente pentrua beneficia de presta]ii etc.).

d. Caz identificat, s-a încercat solu]ionarea (chiar [iînainte de implementarea proiectului), dar actoriilocali consider` c` ‘nu se poate face nimic’.

e. Caz identificat pentru care actorii locali consider`c` ‘nu se poate face nimic’.

24

2.4.3 Focus grupuri cu asisten]ii sociali

În noiembrie 2011, au fost organizate patru focus grupuri cu (31) asisten]i sociali din proiect.

Tabel 4 Loca]ia [i num`rul participan]ilor la discu]iile de focus grup cu asisten]ii sociali

Ghidul de focus grup poate fi consultat în Anexa 7.3. Acesta are la baz` structura [i datelerapoartelor de monitorizare ale supervizorilor. Pornind de la principalele rezultate derivate dinrapoartele supervizorilor [i agregate la nivel jude]ean, participan]ii au fost ruga]i s` comentezepe marginea fiec`rei activit`]i [i s` prezinte am`nun]it cum s-a desf`[urat activitatea respectiv`în comunitatea lor, cu ce probleme s-au confruntat, care au fost principalele realiz`ri [i ceconsider` c` trebuie f`cut în urm`toarea perioad` de implementare a proiectului.

2.4.4 Studii de caz comunitare

Între 31 octombrie [i 11 noiembrie 2011, au fost efectuate cele dou` studii de caz [i cele dou`vizite în comunitate (vezi Anexa 7.4).

Loca]iile studiilor de caz au fost selectate ]inându-se seama de criterii geografice [i de diversitatea cazurilor. A[adar, acestea au fost realizate în diverse jude]e, iar comunele selectate au prezentatun profil diferit:18 Vorona este o comun` subdezvoltat`, cu multe cazuri de copii vulnerabiliraportate înaintea debutului proiectului; Români este de asemenea o comunitate subdezvoltat`,f`r` cazuri raportate înainte de începerea proiectului; Calvini [i Jari[tea sunt comune dezvoltate,dar în timp ce Calvini (cu o vast` comunitate de romi) avea un num`r mare de copii vulnerabiliînaintea proiectului, Jari[tea (o regiune viticol`) nu avea niciun caz raportat (de[i speciali[tii dela DGASPC au indicat un risc crescut de exploatare prin munc` a minorilor).

Tabel 5 Loca]ia [i num`rul interviurilor pentru studiile de caz comunitare

Studiile de caz au fost realizate pe parcursul a 3-4 zile în fiecare comunitate, iar vizitele încomunitate au durat o zi. Cei mai relevan]i reprezentan]i ai comunit`]ii (asisten]i sociali din cadrul[i din afara proiectului, prim`ria, [coala, poli]ia, biserica, al]i membri ai SCC) au contribuit cuinforma]ii despre implementarea proiectului în comuna lor, nivelul de cunoa[tere a activit`]ilor

Numărul participanţilor, asistenţi sociali din proiect Numărul participanţilor pe judeţe

Bacău 8 4 Bacău şi 4 NeamţBotoşani 9 7 Botoşani şi 2 Suceava

Vaslui 8 5 Vaslui şi 3 IaşiVrancea 6 5 Vrancea şi 1 Buzău

Interviuri cu factori interesaţi locali

Comună Metodă Reprezentanţi ai comunităţii

Gospodării cu copii‘invizibili’

Botoşani Vorona Studiu de caz 7 4Neamţ Români Studiu de caz 6 3

Vrancea Jariştea Vizită în comunitate 3 3Buzău Calvini Vizită în comunitate 2 2

18 Pentru mai multe detalii, vezi tipologia comunit`]ilor din tabelul 6.

25

proiectului de c`tre popula]ie [i deciden]i, p`reri legate de relevan]a proiectului fa]` de nevoilecomunit`]ii, copiii ‘invizibili’ nou identifica]i [i profilul acestora, ac]iuni întreprinse [i planuri deinterven]ie la nivel local, gradul de implicare [i rolul jucat de fiecare actor local, colaborarea întreactorii locali [i rela]iile cu factorii interesa]i de la nivel jude]ean. Mai mult, gospod`riile cu copii‘invizibili’ identificate în proiect au luat parte la interviuri în profunzime [i [i-au exprimat p`rereaîn leg`tur` cu ceea ce s-a întâmplat [i impactul proiectului asupra vie]ii lor.

2.4.5 Sondaj de opinie în rândul reprezentan]ilor comunit`]ii

Sondajul a fost efectuat în perioada 28 octombrie – 7 noiembrie 2011, de c`tre operatori de terenspecializa]i de la Centrul Român de Modelare Economic`. Metoda de colectare a datelor: interviurifa]` în fa]` pe baza unui chestionar. Volum: 167 de reprezentan]i ai comunit`]ilor selecta]i din 41de comune. E[antion: probabilist, stratificat bistadial. Comunele au fost selectate în prima etap`,iar reprezentan]ii comunitari, în cea de-a doua. E[antionul rezultat este reprezentativ pentrutipurile de comune [i de factori interesa]i.

Figura 5 Distribu]ia comunelor în func]ie de tipul comunit`]ii (N=96)

Selectarea comunelor a fost f`cut` în mod aleatoriu în cadrul straturilor definite de jude] [i tipulcomunit`]ii (8 x 4 = 32 straturi teoretice). Tipul comunit`]ii a fost determinat pe baza nivelului dedezvoltare [i a num`rului de cazuri raportate de copii vulnerabili ce au nevoie de protec]ie, a[acum reiese din tabelul 6.

Developed communes with NO REPORTED cases

of vulnerable children

17%

Underdeveloped communes with

reported cases of vulnerable children

31%

Developed communes with

reported cases of vulnerable children

24%

Underdeveloped communes with NO REPORTED cases

of vulnerable children

28%

Comune dezvoltate,cu cazuri raportate de

copii vulnerabili24%

Comunesubdezvoltate, f`r`

NICI UN CAZ raportatde copil vulnerabil

28%

Comune dezvoltate,f`r` NICI UN CAZraportat de copil

vulnerabil17%

Comunesubdezvoltate, cu

cazuri raportate decopii vulnerabili

31%

26

Tabel 6 Tipologia comunit`]ilor folosit` pentru selec]ia comunelor incluse în proiect

Tabel 7 Distribu]ia comunelor în func]ie de jude] [i tipul comunit`]ii (num`r)

Date: Sondaj de opinie, UNICEF, noiembrie 2011. Not`: Cazuri de copii vulnerabili raportate pân` la 15 septembrie 2011.

În cadrul fiec`rei comune selectate, 4 reprezentan]i ai comunit`]ii au fost ale[i din urm`toareleopt categorii de actori locali relevan]i: (1) primari; (2) viceprimari; (3) secretari ai prim`riei; (4)personal didactic, mediatori [colari; (5) doctori, asistente medicale, mediatori sanitari; (6) preo]i,patroni, mediatori romi; (7) poli]i[ti; (8) asisten]i sociali din afara proiectului. La nivel jude]ean,operatorii de teren au fost instrui]i s` asigure o distribu]ie echilibrat` a chestionarelor la nivelultuturor categoriilor de factori interesa]i. Totu[i, nu s-a stabilit o cot` pe jude]. Per ansamblu, 167de reprezentan]i ai comunit`]ilor au r`spuns la sondajul de opinie.

Criterii Sursa datelor

1. Nivelul de dezvoltare comunitară Baza de date creată pentru selecţia comunelor din proiect.19

2. Numărul cazurilor raportate de copii vulnerabili Cazuri raportate la începutul proiectului: Baza de date administrative furnizate de DGASPC, ISJ şi DSP, pentru fiecare comună din cele opt judeţe, privitor la perioada 2010-2011 (martie), care a fost folosită pentru selectarea comunelorincluse în proiect.20

Cazuri raportate până la 15 septembrie 2011: Baza de date cu recensămintele comunitare desfăşurate de asistenţii sociali, în cadrul proiectului, pentru toate cele 96 comuneincluse.

Comune cu cazuri raportatede copii vulnerabili

Comune FĂRĂ cazuri raportatede copii vulnerabili Total

Subdezvoltate Dezvoltate Subdezvoltate DezvoltateTOTAL, din care: 30 23 27 16 96

Bacău 3 0 5 5 13Botoşani 9 4 0 0 13

Buzău 1 2 4 4 11Iaşi 3 4 2 2 11

Neamţ 3 2 5 1 11Suceava 2 4 4 1 11

Vaslui 7 0 6 0 13Vrancea 2 7 1 3 13

EŞANTION, din care: 13 10 11 7 41Bacău 1 0 2 2 5

Botoşani 3 2 0 0 5Buzău 1 0 2 2 5

Iaşi 2 2 1 1 6Neamţ 1 1 1 1 4

Suceava 1 2 2 1 6Vaslui 3 0 3 0 6

Vrancea 1 3 0 0 4

19 Metodologia detaliat` folosit` la selectarea comunit`]ilor este inclus` în Anexa 7.6.20 DGASPC – Direc]ii Generale de Asisten]` Social` [i Protec]ie a Copilului; ISJ – Inspectorate {colare Jude]ene; DSP – Direc]ii deS`n`tate Public`. Vezi [i Anexa 7.6.

27

Figura 6 Distribu]ia responden]ilor la sondajul de opinie pe categorii de factori interesa]i de la nivel local

Date: Sondaj de opinie, UNICEF, noiembrie 2011. N=167.

Chestionarul a vizat subiecte legate de nivelul de cunoa[tere a proiectului, situa]ia ini]ial` acopiilor din comunitate, implementarea proiectului în comunitate, colaborarea între factoriiinteresa]i de la nivel local [i jude]ean, precum [i rezultatele proiectului – percepute [i a[teptate –la nivelul comunit`]ii. Anexa 7.5 prezint` chestionarul cu rezultate [i o analiz` descriptiv`.

13 11 1611

1311 10

15

Primari Viceprimari Secretariprim`rie

Cadre didactice,mediatori

[colari

Cadre medicale,mediatorisanitari

Preot / agen]ieconomici /

mediatori Romi

Agen]i poli]ie Asisten]i /referen]i sociali(care nu sunt

angaja]i \nproiect)

28

Terenul

21 Sondaj de opinie, UNICEF, noiembrie 2011. N=167.22 11% cred c` proiectul r`spunde doar într-o ‘mic`’ sau ‘foarte mic`’ m`sur` nevoilor comunei. Al]i 3% nu au r`spuns la întrebare.

29

3 Rezultatele evalu`riiRezultatele cheie ale evalu`rii sunt organizate pe criteriile de evaluare. Fiecare subcapitol prezint`întreb`rile specifice de cercetare. Pentru fiecare întrebare de cercetare, evaluatorii analizeaz`gradul de realizare luând în considerare toate sursele de informa]ii [i folosind un cod cromatic:verde indic` un nivel ridicat de realizare, galben arat` un nivel mediu, iar ro[u avertizeaz` cuprivire la un nivel redus, care necesit` corec]ii sau o abordare mai activ`. Pentru fiecare întrebarede cercetare, eviden]ele specifice sunt detaliate, fiind diferen]iate pe tipurile de de factoriinteresa]i.

3.1 Relevan]`

Întreb`ri de cercetare:

n În ce m`sur` mai sunt valabile obiectivele proiectului?

n Activit`]ile [i realiz`rile proiectului se afl` în concordan]` cu scopul general [i cu obiectivelesale?

n Activit`]ile [i realiz`rile proiectului se afl` în concordan]` cu indicatorii privind rezultateleintermediare estimate?

n Activitatea asisten]ilor sociali este adaptat` la nevoile locale, a[a cum sunt acesteapercepute de factorii interesa]i locali?

Grad de realizare: n Ridicat n Mediu n Sc`zut

Proiectul este considerat extrem de relevant de toate categoriile de factori interesa]i.

Aproape to]i (96.4%)21 reprezentan]ii comunit`]ii declar` c` în comunitatea lor e mare nevoie deservicii de asisten]` social`. Fenomenele sociale cu cel mai mare impact la nivelul comunit`]iiasupra situa]iei copiilor sunt lipsa locurilor de munc` pentru p`rin]i (88%), nivelul ridicat als`r`ciei în rândul popula]iei (73,7%) [i num`rul mare de copii l`sa]i în urm` de p`rin]ii pleca]i lamunc` în str`in`tate (65,3%). În acest context, 86%22 dintre reprezentan]ii comunit`]ilor consider`proiectul ca fiind extrem de relevant în raport cu nevoile comunei (figura 7). Numai în jude]eleIa[i [i Boto[ani, o pondere mai însemnat` (33%, respectiv 20%) de responden]i consider` c`cre[terea veniturilor bugetare ar fi o ac]iune mult mai eficient` decât înt`rirea capacit`]iiinstitu]ionale de furnizare a serviciilor sociale preventive la nivel local.

Reprezentan]ii Prefecturii sunt de p`rere c` relevan]a proiectului este incontestabil`, având învedere c` acesta încearc` s` identifice [i s` solu]ioneze cazurile de copii vulnerabili prin înt`rireacapacit`]ii la nivel local. Relevan]a este de asemenea demonstrat`, în opinia lor, de interesulridicat al autorit`]ilor locale de a participa la acest proiect.

Figura 7 Relevan]a proiectului în opinia reprezentan]ilor comunit`]ilor (%)


Supervizorii cred c` proiectul este extrem de relevant din cinci motive: (1) activitatea asisten]ilorsociali este adaptat` la nevoile locale; (2) rela]ia asistent social – comunitate s-a amelioratsemnificativ, ‘acum toat` lumea cunoa[te asistentul social [i [tie cui s` se adreseze dac` are oproblem`’; (3) ‘proiectul îi înva]` sau le aminte[te c` trebuie s` ofere asisten]` social` într-unmod profesionist, nu doar prin completarea unor hârtii la birou’; (4) recens`mintele comunitareefectuate de asisten]ii sociali ofer` o imagine clar` asupra vulnerabilit`]ilor copiilor (dar [i ab`trânilor) [i, implicit, a nevoilor de asisten]` social`. Vulnerabilit`]ile sociale nu au fost niciodat`cunoscute atât de în profunzime [i cu atâta acurate]e de c`tre autorit`]ile locale; (5) activareaStructurilor Comunitare Consultative, de[i doar la început, este considerat` o ac]iune extrem derelevant` deoarece ‘responsabilizeaz` actorii locali în ceea ce prive[te identificarea unor solu]iila problemele comunit`]ii lor’.

Asisten]ii sociali consider` c` activitatea de teren (vizând derularea recens`mântului comunitar)a reprezentat cheia relevan]ei proiectului. De[i ‘foarte obositoare [i dificil`’, le-a oferit [ansa dea-[i cunoa[te ‘cu adev`rat’ comunitatea, de a descoperi fie noi cazuri, fie noi vulnerabilit`]i aleunor ‘cazuri vechi, bine cunoscute’.

‘Îi [tiam din dosarul de ajutor social, dar una e pe hârtie [i alta când intri în casa lor. Nu [tiam c` ace[ticopii trìau în asemenea s`r`cie.’ (Asistent social, Vrancea)

‘Când am început s` complet`m chestionarele, am v`zut gravitatea [i dimensiunea problemelor dinteren. Am putut vedea [i câte cazuri vulnerabile avem în comunitate. Nimeni nu [tia exact câte erauînainte de acest proiect, spuneam doar c` sunt multe …‘ (Asistent social, Vaslui)

To]i factorii interesa]i consider` c` obiectivele proiectului sunt în continuare valabile. Deasemenea, exist` un consens cu privire la faptul c` activit`]ile [i realiz`rile proiectului se afl` înconcordan]` cu rezultatele intermediare estimate, dar [i cu scopul general. Mai precis, activit`]iledesf`[urate în primele luni ale proiectului au contribuit la înt`rirea capacit`]ii prim`riei de aidentifica copiii ‘invizibili’ [i de a le oferi sprijin. Recens`mântul comunitar este privit ca fiind ceamai relevant` activitate a proiectului din perioada evaluat`.

30

Considera]i c` acest proiect r`spunde nevoilor comunit`]ii dvs.?

|n foarte mic` m`sur`

|n mic` m`sur`

|n mare masur`

|n foarte mare m`sur`

Nu [tie / nu r`spunde

0% 20% 40% 60% 80% 100%

E[antion

Vaslui

Boto[ani

Buzù

Vrancea

Ia[i

Bacù

Suceava

Neam]

3.2 Eficacitate

Întreb`ri de cercetare

n În ce m`sur` activit`]ile derulate de asisten]ii sociali au atins scopul proiectului?

n În ce m`sur` activit`]ile derulate de Structurile Comunitare Consultative au atins scopulproiectului?

n Se a[teapt` ca scopul s` fie atins având în vedere rezultatele ob]inute pân` acum?

n Care sunt principalii factori ce influen]eaz` realizarea sau nerealizarea obiectivelor?


Proiectul este considerat foarte eficace de c`tre majoritatea factorilor interesa]i.

Reprezentan]ii Prefecturii cunosc în destul de mic` m`sur` activit`]ile proiectului din perioadaevaluat`. Prin urmare, majoritatea lor se ab]in de la evaluarea eficacit`]ii proiectului: ‘Nu [timnimic despre ceea ce s-a întâmplat în ultima vreme. În rest, dac` ar fi întâmpinat probleme, ne-ar fi solicitat ajutorul. Dar nu au f`cut-o, deci înseamn` c` proiectul merge bine’.

Directorii DGASPC, de[i nu cunosc num`rul exact, tipologia [i solu]iile cazurilor de copii ‘invizibili’identificate în teren, consider` c` activit`]ile asisten]ilor sociali (în special cele ce ]in de muncade teren) sunt foarte eficace. Rolul directorilor DGASPC a fost mai degrab` pasiv, acela de a oferiun sprijin institu]ional general activit`]ii de supervizare.

Supervizorii consider` la rândul lor c` activit`]ile [i realiz`rile proiectului sunt foarte eficace, înspecial cele legate de recens`mintele comunitare.

A[a cum am ar`tat în subcapitolul 3.1, activit`]ile [i realiz`rile proiectului se afl` în concordan]`cu scopul final definit ca [i cre[terea impactului politicilor de protec]ie social` asupra copiilors`raci [i exclu[i din punct de vedere social. Cu toate acestea, din cauza scurtei perioade deimplementare, este greu de estimat m`sura în care activit`]ile realizate de asisten]ii sociali [i deSCC au atins scopul final. Ca o solu]ie, ne-am concentrat asupra realiz`rilor [i rezultatelor petermen scurt. În consecin]`, am evaluat atingerea obiectivelor intermediare ale proiectului, carese refer` la identificarea la nivel local a (1) copiilor ‘invizibili’ [i a (2) solu]iilor de sprijin.

În ceea ce prive[te obiectivul de identificare a copiilor ‘invizibili’, majoritatea factorilor interesa]i23

cred c` acesta a fost atins. Datele cantitative confirm` aceast` percep]ie. În cele patru luni [ijum`tate de proiect, asisten]ii sociali implica]i în proiect au vizitat aproape 110.300 de gospod`rii[i au identificat 3.041 de cazuri de copii ‘invizibili’ (în 1.244 de gospod`rii).24 În timpul perioadeide evaluare, recens`mintele comunitare erau înc` în desf`[urare în 14 comune (la data de 15noiembrie 2011). A[adar, în momentul de fa]`, num`rul copiilor ‘invizibili’ identifica]i este deja,cel mai probabil, mai ridicat.

Cazurile identificate (3.041) reprezint` 2,7% din totalul copiilor25 ce tr`iesc în comunele cuprinse înproiect. Având în vedere c` aproximativ 1,6%26 dintre to]i copiii români sunt inclu[i în sistemul deprotec]ie, se poate spune c` ace[ti copii ‘invizibili’ identifica]i27 în proiect pun o mare presiuneasupra sistemului, în cazul în care nu sunt identificate solu]ii preventive sau acestea nu sunt eficace.

31

23 Majoritatea reprezentan]ilor Prefecturii de]in foarte pu]ine informa]ii despre recens`mintele comunitare.24 Date: Fi[a Sintetic`, cazuri identificate pân` la 1 noiembrie 2011. O comun` din jude]ul Ia[i nu a r`spuns.25 Popula]ia total` în vârst` de 0-19 ani din toate cele 96 de comune, prezentat` în tabelul 2.26 Sursa: Direc]ia General` de Protec]ia Copilului, Ministerul Muncii, Familiei [i Protec]iei Sociale, www.copii.ro. Date pentru decembrie 2009.27 În doar 96 din cele 2.861 de comune din ]ar` (INS, 2010).

32

Cazurile identificateinclud fete [i b`ie]i, detoate vârstele între 0-18ani, romi [i români, înspecial s`raci, dar [i copiice nu sunt s`raci, îns` seafl` în situa]ii dificile.

Au fost identifica]i copii ‘invizibili’ în toate cele 8 jude]e [i în 94 de comune.28 Num`rul cazurilorvariaz` semnificativ între comune, de la 0 la 196 cazuri. Peste o treime dintre copiii vulnerabiliidentifica]i provin din 8 comune (cu peste 100 de cazuri fiecare), în timp ce alte 13 comune aumai pu]in de 5 cazuri (0-4) fiecare.

Rezultatele evalu`rii confirm` metoda folosit` pentru selectarea ini]ial` a comunelor. Cazuri decopii ‘invizibili’ au fost descoperite atât în comunele subdezvoltate, cât [i în cele dezvoltate. Cutoate acestea, num`rul cazurilor este de peste trei ori mai mare în comunele subdezvoltate decâtîn comunit`]ile dezvoltate.

Tabel 8 Comunele cu cel mai mare [i cel mai mic num`r de copii ‘invizibili’ identifica]i

Date: Fi[a Sintetic`, cazuri identificate pân` la data de 1 noiembrie 2011. Comuna Trife[ti (Ia[i) nu a r`spuns.

Exist` varia]ii semnificative [i între jude]e. Num`rul de cazuri de copii vulnerabili identificatevariaz` între 157 (sau 5% din toate cazurile identificate în proiect) în Suceava [i 614 (sau 20% dintotal) în jude]ul Boto[ani.29 Astfel, au fost identifica]i de patru ori mai mul]i copii ‘invizibili’ înBoto[ani decât în jude]ul Suceava. Prin urmare, volumul mediu al cazurilor de copii ‘invizibili’ perasistent social variaz` între 14 cazuri în Suceava [i 47 în Boto[ani.30

33

28 O comun` (Ib`ne[ti, jude]ul Boto[ani) a raportat zero cazuri, iar alta (Trife[ti, jude]ul Ia[i) nu a r`spuns.29 Dintr-un total de 3.041 de copii ‘invizibili’ identifica]i în proiect, 5% se afl` în comunele din Suceava (157 de cazuri), 9% în Ia[i (273cazuri), 10% în Vrancea (288), 12% în Bacù (353), 13% în Neam] (398), 14% în Buzù (439), 17% în Vaslui (519) [i 20% în Boto[ani (614cazuri).30 Num`rul mediu al cazurilor per comun` (sau asistent social angajat în proiect) este de 14 în Suceava, 25 în Ia[i, 22 în Vrancea, 27în Bacù, 36 în Neam], 40 în Buzù [i în Vaslui, iar în Boto[ani 47.

Comună Tipul comunităţii Număr de copii ’invizibili’ identificaţi

Botoşani Ibăneşti dezvoltată 0Bacău Dealu Morii subdezvoltată 1Bacău Găiceana dezvoltată 1

Suceava Izvoarele Sucevei dezvoltată 1Suceava Vultureşti subdezvoltată 1Vrancea Rugineşti subdezvoltată 1Vrancea Tâmboieşti dezvoltată 1Botoşani Cristineşti subdezvoltată 3

Iaşi Vânători dezvoltată 3Vaslui Rebricea subdezvoltată 3

Vrancea Vârteşcoiu dezvoltată 3Iaşi Lespezi dezvoltată 4

Vaslui Ghergheşti subdezvoltată 4

...Botoşani Băluşeni subdezvoltată 107

Buzău Verneşti dezvoltată 107Botoşani Albeşti subdezvoltată 120Botoşani Todireni subdezvoltată 120Vrancea Slobozia Bradului subdezvoltată 121

Neamţ Dragomireşti subdezvoltată 128Bacău Răchitoasa subdezvoltată 161Vaslui Puieşti subdezvoltată 196

Figura 8 Num`rul copiilor ‘invizibili’ identifica]i în proiect

Date: Fi[a Sintetic`, cazuri identificate pân` la data de 1 noiembrie 2011. Note: Comune dezvoltate/ subdezvoltate conform selec]ieiini]iale a comunelor. În ceea ce prive[te num`rul cazurilor identificate în proiect, comuna Trife[ti (Ia[i) nu a r`spuns. Cinci alte comunedin jude]ele Ia[i, Boto[ani [i Suceava nu au oferit informa]ii despre modul în care gestioneaz` cazurile identificate. Per ansamblu,referitor la solu]iile cazurilor identificate, exist` date disponibile doar pentru 2.889 de cazuri (152 de cazuri lipsesc).

Comunele dezvoltate au dat dovad` de capacitate de solu]ionare a cazurilor de copii vulnerabilimult superioar` comunit`]ilor subdezvoltate. Figura 8 arat` cum propor]ia cazurilor solu]ionatereprezint` aproape 20% din totalul cazurilor în comunele dezvoltate [i doar 9% în celesubdezvoltate. În acela[i timp, ponderea cazurilor pentru care au fost aplicate solu]ii reprezint`39% din totalul cazurilor identificate în comunele dezvoltate comparativ cu 24% în comunit`]ilesubdezvoltate.

Trei tipuri de vulnerabilit`]i predomin` clar în rândul copiilor ‘invizibili’ (figura 9):

(1) Familii cu mul]i copii ce tr`iesc în s`r`cie [i locuin]e precare, vulnerabilitate ce afecteaz` 72%din totalul copiilor ‘invizibili’ identifica]i în proiect;

(2) Risc de abuz, neglijare [i violen]`. Acest risc este asociat cu abuzul de alcool. Peste unul dinpatru cazuri (27%) se confrunt` cu acest tip de vulnerabilitate;

(3) Ne[colarizare sau risc de abandon [colar. Aceast` vulnerabilitate afecteaz` 17% dintre toatecazurile de copii ‘invizibili’ identificate.

Toate aceste vulnerabilit`]i necesit` interven]ii pe termen lung [i depind în mare parte dedezvoltarea economic` a ]`rii [i a comunit`]ii. Prin urmare, pachetul minim de servicii sociale debaz` ar trebui s` vizeze monitorizarea acestor familii [i asigurarea nevoilor esen]iale ale copiilor:nutri]ie, îmbr`c`minte, ad`post [i educa]ie.

34

694

233121 127

2.347

554

205397

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

Comune dezvoltate

Comune subdezvoltate

Copii ‘invizibili’identifica]i

Cazuri rezolvate Cazuri \n care ‘nu sepoate face nimic’

Cazuri pentru care s-a\nceput aplicarea unei

solu]ii

Figura 9 Num`rul copiilor ‘invizibili’ identifica]i în proiect pe tipuri de vulnerabilit`]i

Date: Fi[a Sintetic`, cazuri identificate pân` la data de 1 noiembrie 2011. Note: Un copil vulnerabil se poate confrunta cu mai multetipuri de vulnerabilit`]i (de exemplu, s`r`cie [i ne[colarizare sau s`r`cie [i neglijare). Comuna Trife[ti (Ia[i) nu a r`spuns.

În ceea ce prive[te obiectivul de identificare a solu]iilor pentru copiii ‘invizibili’, mai sunt de f`cutprogrese substan]iale. Figura 8 de mai sus demonstreaz` c` majoritatea cazurilor identificate aufost înregistrate [i luate la cuno[tin]`, f`r` a se întreprinde alte ac]iuni sau a se g`si o solu]ie. Cutoate acestea, în scurta perioad` de implementare a proiectului, 11% dintre cazuri au fostsolu]ionate (de exemplu, copilului i s-a f`cut act de identitate, copilul merge la [coal`, copilul aob]inut certificatul de încadrare în grad de handicap /documente pentru ob]inerea unor presta]iietc.). A[adar, proiectul a produs ‘o schimbare real`’ în cazul a 326 din beneficiarii sì direc]i, copii‘invizibili’ [i familiile lor, dar [i în cazul altor persoane cu nevoi. Au fost întreprinse unele ac]iuni[i în alte 27% din cazuri (787 copii), dar în cazul lor mai trebuie f`cute multe alte demersuri (figura10). Asisten]ii sociali [i supervizorii sunt de acord cu faptul c` este necesar` cre[terea eficacit`]iiîn raport cu acest obiectiv, lucru care ar trebui s` constituie o prioritate în urm`toarea faz` deimplementare a proiectului.

35

66

99

109

130

137

169

527

819

2.190

3.041

0 500 1.000 1.500 2.000 2.500 3.000 3.500

Num`r TOTAL de copii “invizibili” identifica]i, din care:

Copii din gospod`rii cu mul]i copii în s`r`cie [i locuire precar`

Copii cu risc de neglijare sau abuz

Copii ne[colariza]i [i copii cu risc de abandon [colar

Copii f`r` acte de identitate

Alte cazuri de copii \n situa]ii de dificultate

Copii cu p`rin]i pleca]i \n strìn`tate care trìesc \n s`r`cie saualte cazuri de dificultate

Copii abandona]i sau copii cu risc de abandon

Copii suspecta]i de boli grave

Mame minore care au p`r`sit [coala [i/sau cu risc de abandon acopilului nou-n`scut

36

Figura 10 Gestionarea vulnerabilit`]ilor copiilor ‘invizibili’ identifica]i în proiect (num`r)

Date: Fi[a Sintetic`, cazuri identificate pân` la data de 1 noiembrie 2011. Note: În ceea ce prive[te num`rul cazurilor identificate înproiect, comuna Trife[ti (Ia[i) nu a r`spuns. Alte cinci comune din jude]ele Ia[i, Boto[ani [i Suceava nu au oferit informa]ii despremodul în care gestioneaz` aceste cazuri.

În timp ce identificarea copiilor ‘invizibili’ se bazeaz` în mare parte pe munca de teren aasisten]ilor sociali, cazurile ‘solu]ionate’ depind de cuno[tin]ele [i abilit`]ile factorilor interesa]ipertinen]i, dar [i de colaborarea dintre ei (fie sub forma Structurilor Comunitare Consultative, fiealtfel).

Înfiin]area Structurilor Comunitare Consultative (SCC) a fost realizat` în 89 de comune (sau 93%din total). În majoritatea comunit`]ilor, SCC existau doar pe hârtie. Dup` demararea proiectului,SCC au fost reorganizate, reactivate sau pur [i simplu create. Odat` cu cre[terea num`rului decopii ‘invizibili’ identifica]i, SCC au devenit mai active [i au organizat mai multe întâlniri, a[a cumse vede [i în figura 11

Figura 11 Num`rul întâlnirilor SCC pân` la data de 15 septembrie, respectiv 15 octombrie 2011

Date: Rapoartele supervizorilor privind activit`]ile asisten]ilor sociali realizate pân` la data de 15 septembrie 2011 [i Fi[a Sintetic`,cazuri identificate pân` la data de 1 noiembrie 2011 (N=96). Note: Graficul ilustreaz` num`rul comunelor în raport cu num`rulîntâlnirilor SCC. Comuna Trife[ti (Ia[i) nu a r`spuns cu privire la perioada de pân` la 15 octombrie 2011.

152

224

300

326

787

1.252

3.041

0 500 1.000 1.500 2.000 2.500 3.000 3.500

Num`r TOTAL de copii “invizibili” identifica]i, din care:

Cazuri identificate pentru care nu s-a f`cut nimic \nc`

Cazuri identificate pentru care au fost demarate ac]iuni derezolvare

Cazuri identificate [i solu]ionate

Cazuri identificate pentru care actorii locali consider` c`“nu se poate face nimic”

Cazuri identificate, au fost \ntreprinse ac]iuni de rezolvare,dar actorii locali consider` c` “nu se poate face nimic”

Nu exist` nici o informa]ie

3

36

29

18

9

1 0 0 0 00

14

29

17 1714

2 1 1 105

101520

25303540

Pân` la 15 septembrie 2011

Pân` la 15 octombrie 2011

Nu exist`SCC

Nici o\ntâlnire

1\ntâlnire

2 3 4 5 7 8 \ntâlniri

Nici oinforma]ie

31 Patru comune din Bacù, 2 din Ia[i, 3 din Neam], 4 din Suceava [i una din Vrancea.32 Trei comune din Bacù, 2 din Boto[ani, 1 din Ia[i, 2 din Neam], 1 din Vaslui [i 3 din Vrancea.

37

{i totu[i, acest lucru nu înseamn` c` SCC sunt func]ionale. În 14 comunit`]i, StructurileComunitare Consultative se afl` înc` în curs de înfiin]are.31 În 12 comune, unii membri nu au fostde acord cu participarea voluntar` la întâlniri.32

Per ansamblu, proiectul a îmbun`t`]it implicarea comunit`]ii [i colaborarea dintre actorii locali,dincolo de SCC. În unele comune, func]ionau forme de Structuri Comunitare Consultative chiarînainte de demararea proiectului, de[i sub alte denumiri. Ideea unei strânse colabor`ri între actoriilocali (prim`rie, asistent social, doctor, poli]ist, personal didactic etc.) s-a dovedit deja a fi extremde relevant` pentru dezvoltarea componentei de prevenire a sistemului de protec]ie a copilului.Prin urmare, acolo unde exist` o astfel de colaborare, analiza vulnerabilit`]ii indic` o rat` ainciden]ei mai sc`zut` a copiilor ‘invizibili’.

Figura 12 Colaborarea între factorii interesa]i de la nivel local potrivit reprezentan]ilor comunit`]ii (%)

Date: Sondaj de opinie, UNICEF, noiembrie 2011. N=167 total, din care 102 membri SCC [i 60 al]i reprezentan]i ai comunit`]ilor (5persoane nu au r`spuns ). Procente de cazuri valide (vezi [i Anexa 7.5).

Pentru a evita problemele legate de func]ionarea SCC, unii asisten]i sociali încearc` s` rezolvecazurile prin întâlniri individuale cu actorii institu]ionali cheie. De[i aceast` strategie s-a dovedita fi eficient` din punctul de vedere al timpului, pe termen mai lung s-ar putea s` nu fie cea maieficace sau durabil` [i nici nu încurajeaz` con[tientizarea [i spiritul comunitar, în rândul tuturorfactorilor interesa]i.

‘Este greu s` reune[ti întreaga Structur` Comunitar` Consultativ`. V-am spus, oamenii nu se simtmotiva]i. E mai bine s` iei copilul de mân` [i s` mergi cu el la primar, decât s` te chinui s` organizezio întâlnire SCC. {i pentru c` toat` lumea ascult` de primar, cazul se rezolv`. {i da, primarul este actorulcheie’. (Asistent social, Bacù)

Dintre to]i factorii interesa]i de la nivel local, asisten]ii sociali din cadrul proiectului au cooperatîn principal, pe lâng` primari, cu personalul didactic [i cel medical, precum [i cu poli]ia.

6676

57

7687

65

4555

45

0102030405060708090

100

Dup` demararea proiectului, frecven]a \ntâlnirilor SCC

a crescut

A cooperat cusupervizorul jude]ean

pe o activitate dinproiect

A participat la \ntâlniricomunitare pentru

identificarea, evaluarea [i solu]ionarea

cazurilor de copii vulnerabili

Al]i actori locali

Membri SCC

Total e[antion

38

Figura 13 Parteneri ai asisten]ilor sociali în gestionarea cazurilor de copii ‘invizibili’

Date: Rapoartele supervizorilor privind activit`]ile asisten]ilor sociali realizate pân` la data de 15 septembrie 2011 (N=96).

Func]ionarea Structurilor Comunitare Consultative depinde în mare m`sur` de resursele umanedisponibile la nivel local. Lipsa cuno[tin]elor [i a expertizei la nivel local afecteaz` negativatingerea obiectivelor, în special la capitolul aplic`rii solu]iilor identificate în cazul copiilor‘invizibili’. În majoritatea comunit`]ilor, exist` o lips` de personal specializat în [coli (de exemplu,psihologi) [i în cadrul serviciilor medicale (de exemplu, doctori speciali[ti pentru reabilitareacopiilor cu dizabilit`]i). Mai mult, cea mai mare parte a autorit`]ilor locale de]in slabe cuno[tin]eîn leg`tur` cu modul de abordare a cazurilor de copii vulnerabili.

Colaborarea dintre autorit`]ile locale func]ioneaz` deja în câteva comunit`]i – aceste cazuri potservi drept exemple de bun` practic` pentru celelalte comune. Nu exist` o re]et` standard pentruactivarea Comisiilor Consultative. Majoritatea lor nu sunt pe deplin func]ionale, chiar dac`, în maitoate comunit`]ile din proiect, asisten]ii sociali au depus numeroase eforturi pentru a organizaîntâlniri. În cadrul focus grupurilor, a fost facilitat schimbul de idei [i de practici între asisten]iisociali din diferite comunit`]i [i jude]e. Unii asisten]i sociali din comunit`]ile cu SCC‘nefunc]ionale’ [i-au exprimat preocuparea cu privire la faptul c` ‘poate este ceva ce noi nu [timsau nu facem corect’. Confrunta]i cu exemple de comunit`]i în care SCC sunt ‘func]ionale’, ace[tiaau ajuns la concluzia c` ‘am putea s` mai încerc`m o dat`, poate s` ]inem întâlnirea mai târziu,dup`-masa, ori imediat dup` [edin]a Consiliului Local sau poate s` le oferim pr`jituri. Dac` al]iiau reu[it, poate vom reu[i si noi’.

În concluzie, schimbul de bune practici – privit nu ca un document general sau o culegere de celemai bune practici, ci ca o vizit` de documentare practic`, care atinge eficien]a maxim` când seefectueaz` între comunit`]i din jude]e diferite [i nu din interiorul aceluia[i jude] – reprezint` uninstrument potrivit pentru ameliorarea func]ion`rii Structurilor Comunitare Consultative. O alt`solu]ie ar fi diseminarea rezultatelor proiectului la nivel jude]ean, sub forma unei reuniuni deamploare, facilitate de Prefectur`. Printre participan]ii la aceast` reuniune, ar trebui s` se numerereprezentan]ii Structurilor Comunitare Consultative (active [i inactive) [i reprezentan]ii institu]iilordeconcentrate relevante (Direc]ia de S`n`tate, Inspectorat {colar).

81 78

61

39

23

105 5 5 3 3 10

20

40

60

80

Personal didactic Personal medical Angaja]i ai poli]iei Preo]i Firme Actori jude]eni

Num`rul asisten]ilor sociali care au cooperat cu actorii locali [i jude]eni Num`rul mediu al \ntâlnirilor

39

Per ansamblu, proiectul a îmbun`t`]it colaborarea dintre reprezenta]ii comunitari [i cei de la niveljude]ean. În unele jude]e, precum Buzù, consolidarea rela]iei dintre DGASPC (de la niveljude]ean) [i prim`riile incluse (la nivel local) este considerat` un important rezultat pozitiv alproiectului. Acest efect nu a fost men]ionat în jude]ele (precum Vrancea) în care DGASPC a propusspre selec]ie doar comunele în care rela]ia cu prim`ria era ‘foarte bun`’ înc` dinaintea proiectului.

Al]i factori majori ce influen]eaz` realizarea sau nerealizarea obiectivelor ]in de condi]iile [i decultura comunit`]ii. Acestea sunt discutate în cele ce urmeaz`.

Gradul sc`zut de con[tientizare a problemelor sociale din unele comunit`]i a afectat toate fazeleproiectului, începând cu sprijinul acordat asisten]ilor sociali [i terminând cu num`rul întâlnirilorSCC sau cu identificarea solu]iilor adecvate pentru copiii vulnerabili.

‘(Copiii din familii s`race)… acolo (la [coal`), bineîn]eles c` sunt privi]i a[a … [ti]i cum. Nici profesorii,nici colegii lor nu îi trateaz` cum trebuie. Sunt marginaliza]i.’ (Asistent social, Boto[ani)

‘Unul dintre copii... eu îl în]eleg, unde o crescut [i unde o stat el în centru’ de plasament, o înv`]at s`fie... s` se apere [i s`... eu una pot s`-l în]eleg. Dar la [coal` o fost tratat... vezi dac` e[ti obraznic, la[coal` n-ai ce cùta. Chiar [i dna director de la [coal`, tot cu atitudinea asta, c` n-are ce cùta la [coal`dac`-i obraznic [i dac` nu st` cuminte, sfânt, în banc`. Nu cu atitudinea asta se prime[te un copil careîncearc` s` se reintegreze într-o familie. Am r`mas [ocat` cum i s-o vorbit la [coal` [i cum i s-o vorbitmamei. Tot ce pot s` fac e s` m` duc s` m` plâng la primar, care, cât de cât, se poate duce s` maidiscute, s` mai…. Îi paseaz` ca pe ni[te mingi. {i fug de copiii repeten]i, cadrele didactice, ca de nu[tiu ce. Ca nu cumva s` aib` în clasa lor copil repetent pe care s` nu-l poat` instrui [i s` nu-l poat`struni.’. (Asistent social, Boto[ani)

S`r`cia generalizat` afecteaz` o mare parte din comunit`]ile incluse în proiect. Slaba dezvoltareeconomic` de la nivel na]ional [i comunitar reprezint` un obstacol pentru identificarea unor solu]iisustenabile în ceea ce prive[te vulnerabilit`]ile asociate s`r`ciei.

‘– {i ce faci? De ce nu te-ai dus la liceu? – Nu am avut bani... – Ai auzit de burse [colare pentru liceeni?Vrei s` munce[ti, ce vrei s` faci? – Vreau, dar nu am unde. La noi în sat, munceam cu ziua, dar nu multpentru c` toat` lumea e plecat` [i trebuie s` am grij` de cei mici.’ (Beneficiar, Neam])

Atitudinile tolerante fa]` de problemele ce îi afecteaz` pe copiii ‘invizibili’ înso]ite de nivelul sc`zutde implicare a comunit`]ii influen]eaz` atingerea scopului proiectului pe termen lung. Acesteatitudini produc efecte denaturante asupra procesului de identificare a copiilor ‘invizibili’ [i, maigeneral, asupra modului în care sunt trata]i copiii vulnerabili. Cazurile asociate cu abuzul de alcool,forme de violen]` [i s`r`cie sunt uneori considerate ‘minore’ deoarece ‘aici toat` lumea e s`rac`,toat` lumea bea [i orice b`rbat î[i mai bate din când în când nevasta sau copiii.’

‘S` v` spun un lucru, în majoritatea satelor, toat` lumea [tie când un vecin î[i bate, abuzeaz` sauneglijeaz` copiii, în mod regulat. Totu[i, cum s`r`cia e generalizat`, consumul de alcool este largr`spândit [i violen]a este ‘normal`’ sau o metod` de educare acceptat`, nimeni nu ia m`suri. Spun:noi cu familia noastr`, ei cu a lor. Totu[i, dac` [i când se ceart`, s` zicem pentru un gard rupt, atunciî[i aduc imediat aminte c` la prim`rie este un asistent social la care pot depune plângere. Sau maibine, folosesc Telefonul Copilului [i reclam` direct la DGASPC comportamentul ‘gre[it’ al vecinului.A[adar, avem nevoie de mai multe garduri rupte pentru a ajuta copiii ‘invizibili’. (Supervizor, Buz`u)

40

Mai mult, unele familii s`race cu copii (chiar [i cu mul]i copii) nu sunt eligibile pentru nici opresta]ie în bani sau serviciu social oferit de sistemul de protec]ie. Alte familii s`race nu solicit`nici o form` de protec]ie considerând c` ‘nu merit`’, ‘e prea scump’ sau se tem c` ‘protec]iacopilului (DGASPC) îmi va lua copilul’. De remarcat c`, în multe comune, oamenii, mai ales ceis`raci, tr`iesc cu teama c` ‘protec]ia copilului ar putea s` îmi ia copilul’ [i din acest motiv tind s`evite autorit`]ile. A[adar, nu solicit` ajutor, nu merg cu copilul la doctor etc.

‘M-am gândit c` de la anul nu vreau s` o mai las pe cea mare s` mearg` la [coal`. Cer multe, vormulte. – În ce clas` e acum? – Într-a cincea. – Ei, cum a[a, nu vre]i s` o mai l`sa]i s` mearg` la [coal`?– Bine, dac` e greu? Ai nevoie de bani; ai nevoie de c`r]i [i caiete... Mi-a cerut acum s`-i cump`r c`r]i.– A]i depus o cerere s` primi]i fonduri pentru manuale [colare? – Nu, pentru c` ne-au zis c` dac` avempeste 20 de acri de p`mânt nu ne dau … {i cal [i c`ru]`. {i mi-am zis c` to]i banii cheltui]i pe dosar, pedocumentele alea, mai bine îi dau pe caiete.’ (Mama unui beneficiar, Neam])

‘– Nu v` încadra]i pentru ajutor social? – Nu am depus. Nu merit`. Nu ajut` la nimic. În loc s` lucrezpentru prim`rie toate orele alea, mai bine merg [i muncesc cu ziua la oameni [i îmi dau ceva în plus,un cartof, fasole, a[a am ce s` m`nânc. Altfel, iau banii de la ei … 70 de mii un kilogram de ulei. Nuajunge o s`pt`mân` … [i trebuie s` faci documente. Du-te la Piatra, du-te la Roman. Nu prea am ie[itdin sat, a[a c` nu cred c` m-a[ descurca ca s`...' (Mama unui beneficiar, Neam])

În concluzie, majoritatea factorilor interesa]i cred c` proiectul este foarte eficace. În scurtaperioad` evaluat`, activit`]ile derulate de asisten]ii sociali [i al]i factori interesa]i locali au atinsobiectivele intermediare. Identificarea copiilor ‘invizibili’ a fost în mare parte realizat`. Un totalde 3.041 cazuri de copii vulnerabili au fost detectate prin activitatea de recens`mânt comunitar.Mai mult, 11% dintre cazuri au fost deja solu]ionate prin colaborarea factorilor interesa]i locali.Totu[i, mai sunt necesare progrese considerabile pentru atingerea obiectivului de identificare aunor solu]ii în cazul copiilor ‘invizibili’.

S-au f`cut deja pa[i importan]i. În urma activit`]ilor din proiect, a crescut implicarea comunit`]ii,colaborarea dintre factorii interesa]i locali, dar [i între actorii locali [i cei jude]eni. Au fost înfiin]ateStructuri Comunitare Consultative care au devenit tot mai active. {i totu[i, atât implicareacomunit`]ii, cât [i func]ionarea SCC trebuie intensificate. Atingerea scopului final al proiectuluieste puternic influen]at` de modul în care va fi abordat` lipsa sau calitatea slab` a expertizei lanivel local, gradul sc`zut de con[tientizare [i de cunoa[tere a problemelor sociale, atitudiniletolerante generalizate fa]` de abuzul de alcool, violen]` sau abandon [colar atât din parteapopula]iei, cât [i a oficialilor, precum [i s`r`cia r`spândit`.

41

33 http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Proiecte%20legislative/270809FundamBug_SIZ.pdf. Date pentru 2010.34 O comun` (Ib`ne[ti, jude]ul Boto[ani) nu a raportat niciun caz, iar alta (Trife[ti, jude]ul Ia[i) nu a r`spuns.

42

3.3 Eficien]`


n Activit`]ile au fost eficiente din punctul de vedere al costurilor?

n Activit`]ile au fost realizate la timp?


To]i factorii interesa]i consider` proiectul foarte eficient. Pentru factorii interesa]i, eficien]a serefer` la faptul c` în condi]ii de restric]ii bugetare severe [i în contextul general al restrângeriisectorului social, proiectul este ‘ca o gur` de aer proasp`t, adresând problemele reale aleoamenilor reali’.

În termeni economici, proiectul este foarte eficient. Un calcul simplu arat` c` totalul costurilorpentru re]eaua de asisten]i sociali [i supervizori pentru 5 luni, cu un salariu lunar de aproximativ200 USD /persoan`, se ridic` la aproape 104.000 USD. Activit`]ile proiectului au dus laidentificarea a 3.041 de cazuri de copii ‘invizibili’, ceea ce înseamn` un cost mediu de 34 USD pecaz identificat. S-au întreprins ac]iuni concrete pentru 1.113 cazuri, din care 326 au fost rezolvate.Astfel, limitându-ne la cazurile solu]ionate sau în curs de solu]ionare, costul mediu estimat percaz este sub 100 USD. Prin compara]ie, costul pentru un copil într-un centru de zi se ridic` undevala 300 USD /pe lun`,33 adic` de aproape trei ori mai mare decât costurile de prevenire. Acest lucrudevine [i mai relevant dac` lu`m în considerare presiunea ridicat` pe care o pune num`rul marede copii ‘invizibili’ identifica]i asupra sistemului de protec]ie social` (vezi [i subcapitolul 3.2).

Au fost identifica]i în total 3.041 de copii ‘invizibili’ în 94 de comune din 8 jude]e.34 Totu[i, în 13comune (din cele 96), proiectul a identificat mai pu]in de 5 cazuri de copii vulnerabili. Ceilal]i copiifie nu se confrunt` cu nici o vulnerabilitate, fie beneficiaz` deja de una sau mai multe forme desprijin. A[adar, în cel de-al doilea an de implementare, eficien]a proiectului poate cre[te prineliminarea acestor comune (vezi tabel 8) [i realocarea bugetului devenit astfel disponibil fie unorcomune nou recrutate, fie celor cu numeroase cazuri de copii ‘invizibili’.

Din punctul de vedere al sociologilor, în special activitatea legat` de recens`mântul comunitar afost deosebit de eficient`. Volumul mare de chestionare colectate [i introduse în baza de date afost gestionat într-un mod eficient. Calitatea muncii nu este omogen`. Totu[i, per ansamblu,bazele de date ale comunit`]ilor au fost curat [i ordonat completate, iar munca multor asisten]isociali din comunit`]ile mari (3.000-4.000 de locuitori) a fost remarcabil`.

Importan]a recens`mântului comunitar pentru dezvoltarea abord`rii preventive în sistemul deprotec]ie social` a fost recunoscut` de to]i factorii interesa]i. De[i, în octombrie 2011, InstitutulNa]ional de Statistic` a efectuat Recens`mântul Na]ional al Popula]iei [i Locuin]elor, aceste datenu furnizeaz` nici un fel de informa]ii cu privire la copiii vulnerabili/ ‘invizibili’. A[adar,recens`mântul efectuat în cadrul acestui proiect, axat pe situa]iile de vulnerabilitate, reprezint`cel mai adecvat instrument pentru identificarea timpurie [i dezvoltarea unor sisteme de referirea copiilor ‘invizibili’. Cu atât mai mult cu cât munca de teren a fost realizat` de un asistent socialcare astfel a preluat un rol mult mai activ în comunitate [i a trecut de la munca de birou laasistarea direct` a popula]iei vulnerabile (copii, dar [i b`trâni sau alte categorii defavorizate).

43

Efectuarea recens`mântului comunitar a presupus din partea asisten]ilor sociali din proiect multeeforturi, precum [i timp. Prin urmare, ei au alocat acestei activit`]i 61% din programul lor de lucru,fa]` de 35% cât era prev`zut în fi[a postului (figura 14). De fapt, în perioada evaluat`, asisten]iisociali au petrecut mai mult timp decât se estimase ini]ial cu sarcini legate fie de munca de teren,fie de încurajarea particip`rii comunit`]ii (activitatea 2 – cooperarea cu al]i actori locali [i jude]eni[i activitatea 3 – contribu]ii la func]ionarea SCC).

‘Foarte mult timp ne-a luat culegerea de date, pentru c` sunt casele la distan]e foarte mari, pân`aplic`m chestionarele, pân` mai explici la om, ia 10 minute, pân` completezi, ia 10 minute ... Cum amavut comuna mare, nu puteam s` ne împ`r]im s` facem [i [edin]e (consiliere, grupuri de suport etc.)[i culegere [i b`gare în baza de date. A trebuit s` mai facem [i sâmb`ta [i duminica ca s` termin`mculegerea de date [i s` le b`g`m în baza de date.’ (Asistent social, Boto[ani)

‘A[a ca la finalul proiectului, cu drag` inim` v` spun c` la instruire nu am crezut c` a[a o s` fie, darterenul [i-o spus cuvântul. (...) O munc` extraordinar de mare pentru noi. Nici primarii nu ne-au crezut.Eu în a treia zi am început s` plâng. Oamenii sunt mai departe reticen]i... nu era la 10 case s` nu neîntrebe, da' bani ne da]i?’ (Asistent social, Neam])

Figura 14 Timpul prev`zut [i cel efectiv alocat de asisten]ii sociali fiec`rei activit`]i (% din programul de lucru)

Legend`:

Activitatea 1 Recens`mânt Comunitar – colectarea [i introducerea datelor

Activitatea 2 Cooperarea cu al]i actori locali [i jude]eni

Activitatea 3 Contribu]ii la func]ionarea Structurii Comunitare Consultative

Activitatea 4 Analiza informa]iilor disponibile [i redactarea rapoartelor de analiz`

Activitatea 5 Desf`[urarea activit`]ilor de asisten]` social` (potrivit art. 106 al Legii Nr. 272)

Activitatea 6 Promovarea organiz`rii de grupuri de suport, sesiuni de educa]ie parental`, activit`]i de consiliere

Activitatea 7 Desf`[urarea altor activit`]i specifice de asisten]` social`

Date: Rapoartele supervizorilor privind activit`]ile asisten]ilor sociali realizate pân` la data de 15 septembrie 2011. Datele au fostconfirmate în cadrul focus grupurilor cu asisten]ii sociali din noiembrie 2011. Note: Valorile timpului prev`zut însumeaz` 100%. Timpulefectiv dep`[e[te 100% deoarece unii supervizori au înregistrat acela[i timp ca fiind alocat mai multor activit`]i, atunci când era cazul.De exemplu, dac` un asistent social a mers pe teren înso]it de un poli]ist, timpul respectiv a fost înregistrat în dreptul activit`]ii 1(recens`mânt comunitar – colectarea [i introducerea datelor) [i al activit`]ii 2 (cooperare cu al]i actori locali [i jude]eni).

35

5 510

25

10 10

61

8 71

14

3

11

0

10

20

30

40

50

60

70

Activitatea 1 Activitatea 2

Timp prev`zut Timp efectiv

Activitatea 3 Activitatea 4 Activitatea 5 Activitatea 6 Activitatea 7

În consecin]`, altor activit`]i li s-a acordat mai pu]in` aten]ie decât era prev`zut în proiect (figura14). Activit`]ile care au r`mas în urm` sunt cele legate de: analiza informa]iilor disponibile [iredactarea rapoartelor de analiz` (activitatea 4 - 1% timp efectiv fa]` de 10% timp prev`zut);promovarea organiz`rii de grupuri de suport, sesiuni de educa]ie parental`, activit`]i de consiliere(activitatea 6 - 3% fa]` de 10%) [i desf`[urarea activit`]ilor de asisten]` social`, potrivit art. 106al Legii Nr. 272 (activitatea 5 - 14% timp efectiv fa]` de 25% timp prev`zut).

Recens`mântul comunitar s-a efectuat la timp în majoritatea comunelor (tabel 9). Activitatea nua fost completat` la timp (15 noiembrie) în 14 comune, în mare majoritate, foarte mari.35 În plus,în timp ce în Bacù, Boto[ani [i Vaslui, toate comunele au terminat colectarea datelor pân` la 1noiembrie, Suceava [i Buzù au r`mas în urm`, având cele mai mici rate medii de completare, [ianume 79%, respectiv 84%.

Tabel 9 Activitatea legat` de recens`mântul comunitar pân` la 1 noiembrie 2011

Date: Fi[a Sintetic`. Comuna Trife[ti (Ia[i) nu a r`spuns.

Nu toate activit`]ile au fost realizate la timp. Marea densitate a activit`]ilor din scurta perioad`de implementare a atras o serie de dificult`]i. S-au înregistrat unele întârzieri în activitatea deintroducere a datelor, cauzate de modul în care asisten]ii sociali [i-au în]eles activitatea ca pe osuccesiune strict` de opera]iuni: introducerea doar dup` colectarea tuturor datelor, analiza doardup` introducerea tuturor datelor [i a[a mai departe: ‘asisten]ii sociali care au întârziat cuintroducerea datelor au în]eles c` mai întâi trebuiau s` colecteze toate datele [i doar apoi s` leintroduc`’ (Asistent social, Vaslui); ‘vom începe raportul de analiz` doar dup` introducerea tuturordatelor în baza de date’ (Asistent social, Boto[ani).

S-au înregistrat [i alte întârzieri legate de: (activitatea 4) analiza informa]iilor disponibile [iredactarea rapoartelor de analiz` [i (activitatea 6) promovarea organiz`rii de grupuri de suport,sesiuni de educa]ie parental`, activit`]i de consiliere. Printre cauzele acestor întârzieri se num`r`:(1) raportul de analiz` a datelor [i a comunit`]ii a fost condi]ionat de procesul de colectare adatelor; (2) baza de date în Excel (pentru recens`mântul comunitar) con]ine erori legate degenerarea raportului automat sub forma unei sinteze a rezultatelor; (3) raportul automat nureflect` cu acurate]e indicatorii cheie de perfoman]`, cum sunt num`rul [i categoria copiilor‘invizibili’ identifica]i în proiect; (4) formatul raportului comunitar are la baz` raportul automat [i,în consecin]`, nu reflect` corespunz`tor progresul realizat în ceea ce prive[te atingerea scopului[i a obiectivelor proiectului; (5) nivelul sc`zut de cuno[tin]e al asisten]ilor sociali cu privire laaspecte precum analiza datelor, realizarea unui raport comunitar, promovarea sau organizareagrupurilor de suport, sesiunilor de educa]ie parental` sau activit`]ilor de consiliere.

‘Ne e team` de acest raport (comunitar), nu [tim cum s` îl facem, cu siguran]` vom cere ajutor[supervizorului]’. (Asistent social, Buzù)

‘Mai întâi, trebuie s` înv`]`m cum s` îl facem. Acum m` uit la baza de date ca curca-n lemne.’ (Asistentsocial, Bacù)

44

Sarcini Număr Rata de completare(% gospodării din comună)

Chestionare aplicate 110.347 94

Chestionare introduse în baza de date 81.587 75

35 Cinci comune din Buzù, 4 din Ia[i, 2 din Neam], 2 din Vrancea [i 1 din Suceava.

‘Sincer, nu [tiu ce înseamn` o sesiune de educa]ie parental`, cu atât mai pu]in cum s` o organizez.’(Asistent social, Vrancea)

Dintre toate activit`]ile proiectului, recens`mântul comunitar efectuat de asisten]ii sociali s-adovedit a fi, din punctul de vedere al evalu`rii, activitatea cheie a proiectului. Acesta a oferit oreal` ocazie de a identifica copiii ‘invizibili’ [i de a îmbun`t`]i rela]ia dintre comunitate [i asistentsocial. De asemenea, a pus bazele dezvolt`rii unor practici efective pentru servicii de prevenire lanivel local. Mai mult, activitatea a fost extrem de eficient` [i realizat` la timp, în majoritateacomunit`]ilor.

Având în vedere comunit`]ile extrem de variate în care a avut loc activitatea de teren, sunt greude identificat elemente sau costuri standard utile pentru definirea unui pachet minim de serviciisociale de baz`. În unele comune, asistentul social a mers pe teren al`turi de mediatorul rom, înaltele cu mediatorul sanitar, în unele cu un poli]ist, în altele cu un alt asistent social, iar în altelesingur. În anumite cazuri, asistentul social a folosit o ma[in` a prim`riei, în unele a poli]iei [i înaltele a mers cu c`ru]a sau pe jos.

În satele de romi a]i avut mai multe probleme? ‘Eu în prima zi am fost singur` [i au fost probleme. Adoua zi m-am dus la domnul primar [i mi-a dat un mediator comunitar care a mers cu mine. Atât timpcât am fost cu persoana respectiv`, mi s-au deschis toate u[ile.(...) Important e s` fie cineva dincomunitate c` altfel se comport`, altfel r`spund la întreb`ri. […] În unele zile, am mers cu ma[ina, înaltele pe jos, în func]ie de disponibilitatea ma[inii. Deci, pur [i simplu nu pot estima costurile. Eu amprimit salariul pe proiect, mediatorul comunitar l-a primit de la prim`rie, ma[ina a fost gratis.’ (Asistentsocial, Vrancea)

‘Eu am avut un poli]ist comunitar cu mine. E un sat izolat, trebuie se mergi 12 km prin p`dure; cândplou`, po]i merge doar pe jos sau cu c`ru]a, e noroi. {coala de acolo este 1-4. Nu to]i copiii care termin`patru clase merg mai departe. Altfel, nu au fost probleme. Doar c` to]i ne întrebau ce le d`m, când led`m, unii chiar au venit la prim`rie.’ (Asistent social, Bac`u)

Singurul element ce permite realizarea unor compara]ii este timpul alocat diverselor activit`]i(figura 14). Elementele concrete ce pot ajuta la cuantificarea activit`]ilor zilnice ale asistentuluisocial urmeaz` structura activit`]ilor din actuala fi[` a postului. Totu[i, timpul alocat activit`]ilorde teren ar trebui diminuat, iar cel dedicat monitoriz`rii [i serviciilor de consiliere acordatepopula]iei vulnerabile trebuie crescut. De[i restrâns`, practica ‘mersului pe teren’ ar trebuip`strat` în fazele urm`toare ale proiectului.

3.4 Impact


n Câte persoane au fost afectate: i) num`rul cazurilor analizate? ii) cazuri pentru care s-afacilitat [i s-a asigurat accesul la servicii?

n Ce schimbare real` a produs activitatea la nivelul beneficiarilor (copii, familii, prim`rie,asisten]i sociali, comisie consultativ`, DGASPC)?

n Ce m`suri au luat factorii interesa]i de la nivel local în leg`tur` cu nevoile identificate?

n Care este gradul de con[tientizare al factorilor interesa]i de la nivel local cu privire la nevoilecomunit`]ii?


45

În primele luni de implementare, proiectul a avut impact asupra unui num`r mare de persoane.Peste 110.300 de cazuri au fost analizate în cele 96 de comune incluse în proiect. Un num`r de3.041 de copii ‘invizibili’ au fost identifica]i în 1.244 de gospod`rii din 94 de comune.36 11% dintreaceste cazuri (326 copii) au fost solu]ionate, facilitându-se [i/sau asigurându-se acces la servicii.Pentru alte 27% din cazuri (787 copii), a fost de asemenea ini]iat un proces de solu]ionare la nivellocal. Având în vedere resursele alocate (financiare, umane [i de timp) în primele 4 luni [i jum`tatede implementare, impactul actual al proiectului poate fi considerat unul însemnat.

Totu[i, mai sunt multe de f`cut. Pentru 43% dintre cazurile identificate nu s-a luat nici o m`sur` înafar` de înregistrarea [i luarea la cuno[tin]` a acestora ca [i copii ‘invizibili’ ce au nevoie de sprijin.Mai mult, în 18% din cazuri, actorii locali cred c` ‘nu se poate face nimic’. Marea majoritate a acestorcazuri sunt determinate de s`r`cie, ce nu poate fi ‘rezolvat`’ într-o scurt` perioad` de timp [i/sauf`r` dezvoltarea economic` a comunit`]ii. Acest tip de vulnerabilitate este de asemenea uneori trecutcu vederea sau considerat ‘minor’ deoarece: ‘[tim de ei, nu e vorba, dar ce putem noi face, sunts`raci ca [i întreaga comun`, nu putem face nimic’. La fel se întâmpl` [i în cazurile de abuz sauviolen]`, mai ales când acestea sunt asociate cu abuzul de alcool al unuia sau ambilor p`rin]i.

Eticheta ‘nu se poate face nimic’ ]ine de percep]ia actorilor locali. Cu toate acestea, în unelecomunit`]i, proiectul a reu[it s` pun` sub semnul întreb`rii aceast` percep]ie predominant`. Suntcomunit`]i în care asistentul social de la SPAS [i al]i actori locali credeau c` ‘nu se poate face nimic’într-un anumit caz, iar asistentul social din proiect a refuzat s` cread` acest lucru [i a depus eforturipentru a-l solu]iona – de exemplu, într-un caz cu probleme medicale ce necesitau interven]iichirurgicale, asistentul social din proiect a cerut ajutorul postului Kanal D, a adunat bani, beneficiarula suferit interven]ia [i se simte mult mai bine, iar la ora actual` asistentul social monitorizeaz` cazul.

În acela[i timp, ‘cazurile solu]ionate’ reprezint` în mare parte doar ‘solu]ii’ par]iale. De exemplu,unele cazuri ‘invizibile’ se refer` la copii cu dizabilit`]i care nu sunt diagnostica]i din cauza p`rin]ilorincon[tien]i, care nu [tiu ce s` fac` sau nu fac nimic de teama c` DGASPC (‘protec]ia copilului’) leva lua copilul. Când au fost identificate astfel de cazuri în proiect, asistentul social [i al]i factoriinteresa]i locali au oferit sprijin pentru consultarea copilului de c`tre un medic [i eliberareadocumentelor oficiale necesare pentru primirea presta]iilor sociale. A[adar, în aceste cazuri, solu]iilesunt doar par]iale dac` nu includ [i servicii specializate de reabilitare sau monitorizare permanent`.

Figura 15 Cunoa[te]i cazuri de copii vulnerabili care au fost identificate în comuna dumneavoastr` în timpul proiectului?(% reprezentan]ii comunit`]ilor)


46

36 Date: Fi[a Sintetic`, cazuri identificate pân` la data de 1 noiembrie 2011. O comun` (Trife[ti, Ia[i) nu a r`spuns, iar alta nu a raportatniciun caz (Ib`ne[ti, Boto[ani).

Da76%

Nu19%

Nici un cazidentificat

4%

Nu au r`spuns

1%

47

Marea majoritate (76%) a reprezentan]ilor comunit`]ilor cunosc unele cazuri de copii ‘invizibili’identificate în proiect.

Actorii locali sunt bine informa]i în leg`tur` cu proiectul. 95% dintre responden]ii la sondajul deopinie [tiu c` se desf`[oar` proiectul în comuna lor. 86% declar` c` [tiu ‘multe’ sau ‘foarte multe’lucruri despre proiect. Într-adev`r, 95% dau numele corect al asistentului social implicat în proiect,95% [tiu cine e supervizorul la nivel jude]ean [i 98% sunt la curent cu scopul [i principaleleobiective ale proiectului. În toate comunele, popula]ia a fost informat` despre proiect, mai alesprin activitatea de teren. Mai mult, 43% dintre reprezentan]ii comunit`]ii atest` faptul c`, încomunele lor, copiii au fost informa]i despre proiect la [coal`.

Un alt impact important al proiectul const` în sensibilizarea considerabil` a actorilor locali cuprivire la problematica copiilor ‘invizibili’. În comunele în care structurile consultative suntfunc]ionale, un copil vulnerabil are mai multe [anse de a fi identificat [i de a beneficia de sprijinadecvat, mai ales dac` acumuleaz` vulnerabilit`]i multiple (ex. depresie din cauza plec`rii mameila munc` în str`in`tate, înso]it` de s`r`cie, neglijare sau abuz din partea unui tat` alcoolic).Sensibilizarea reprezint`, de asemenea, primul pas spre eliminarea practicilor /comportamentelorpopula]iei care d`uneaz` copiilor. Totu[i, având în vedere atitudinile persistent tolerante fa]` deabuzul de alcool, violen]` [i abandon [colar din partea popula]iei [i a oficialilor, sunt necesareinterven]ii pe termen lung.

Figura 16 Ca urmare a desf`[ur`rii proiectului în comuna dvs., în ce m`sur` … exist` o schimbare în bine a atitudiniiadul]ilor fa]` de copii? (% reprezentan]ii comunit`]ilor)


Pentru viitor, actorii locali au mari a[tept`ri în leg`tur` cu proiectul. A[tept`rile factorilor interesa]ide la nivel local în leg`tur` cu proiectul sunt foarte mari, în special pentru c` UNICEF este ‘serios’[i ‘de încredere’. 74% cred c` situa]ia copiilor vulnerabili se va ameliora (într-o ‘mare’ sau ‘foartemare’ m`sur`) în urma proiectului. 73% se a[teapt` ca serviciile comunitare de prevenire asepar`rii copilului de familie s` se îmbun`t`]easc` (într-o ‘mare’ sau ‘foarte mare’ m`sur`) înurma proiectului.

2 2 2 0 63 8 5

Deloc Non-r`spunsÎn foarte mic`m`sur`

În mic` m`sur`

În mare m`sur`

În foarte marem`sur`

48

Figura 17 Ca urmare a desf`[ur`rii proiectului în comuna dvs., în ce m`sur` … se vor dezvolta/ îmbun`t`]i serviciilede prevenire a separ`rii copiilor de familie? (% reprezentan]ii comunit`]ilor)


În acela[i timp, proiectul a generat mari a[tept`ri [i la nivel jude]ean. Men]inerea dinamismuluicreat în primele 4 luni [i jum`tate va reprezenta o provocare în perioada urm`toare. A[tept`rile]in de capitalul simbolic pe care îl reprezint` UNICEF, deoarece ‘sunt multe ONG-uri care vin aicicu proiecte, au venit [i au f`cut ceva, dar acum lucrurile sunt diferite, e vorba de UNICEF. Trebuies` fie ceva mult mai serios’ (reprezentant al Prefecturii, Vrancea).

Abordarea proiectului, centrat` pe identificarea solu]iilor la nivel comunitar cu ajutorul StructurilorComunitare Consultative, se afl` în concordan]` cu recomandarea UNICEF potrivit c`reia ‘cheiacre`rii unui mediu protector este responsabilitatea: to]i membrii societ`]ii î[i pot aduce aportulpentru a se asigura c` nici un copil nu devine invizibil’ (UNICEF, 2006, p. 35). Provocarea r`mânetotu[i mobilizarea ‘tuturor membrilor societ`]ii’, precum [i multiplicarea schimb`rilor pozitive înrestul comunit`]ilor incluse în proiect [i/sau replicarea lor în noi comunit`]i. Acest lucru se poateface în special printr-un schimb de bune practici, activit`]i de diseminare [i formare.

3.5 Sustenabilitate


n În ce m`sur` vor continua beneficiile proiectului dup` retragerea finan]`rii donatorului?

n Cât de dispuse sunt în general prim`riile s` integreze actualii asisten]i sociali în structuralor organiza]ional`?

n Care este probabilitatea ca prim`riile s` integreze actualii asisten]i sociali în structura lororganiza]ional`?

- Care sunt factorii principali care influen]eaz` asigurarea sau neasigurarea sustenabilit`]iiproiectului?


2 4

17

59

14

4

Deloc Non-r`spunsÎn foarte mic`m`sur`

În mic` m`sur`

În marem`sur`

În foarte marem`sur`

37 În Buzù, 9 din 11 asisten]i sociali [i în Vaslui 9 din 13 (vezi tabel 2).38 În Neam], 8 din 11 asisten]i sociali, în Vrancea 9 din 13 [i în Bacù 12 din 13 (vezi tabel 2).39 7 din 11 asisten]i sociali nu sunt angaja]i ai prim`riei.

49

Dintre toate criteriile de evaluare, sustenabilitatea este dimensiunea cea mai problematic` aproiectului. Aici ne referim la sustenabilitatea personalului [i a bugetelor, în timp cesustenabilitatea practicilor (sub forma cooper`rii) este discutat` în sec]iunea 3.6 privindConectarea.

Sustenabilitatea personalului

Dorin]a de a integra asisten]ii sociali din proiect în structura organiza]ional` a prim`riei este unsubiect controversat în rândul reprezentan]ilor comunit`]ii. La nivelul e[antionului, doar 48%dintre responden]i cred c` actualul asistent social va fi angajat de prim`rie, în timp ce 23% credopusul, iar 29% nu pot aprecia. Opiniile nu difer` semnificativ între deciden]ii locali (primari,viceprimari [i secretari) [i ceilal]i responden]i, cu excep]ia faptului c` ponderea non-r`spunsuriloreste mult mai mic` în cazul deciden]ilor (18%) decât în cazul altor actori locali (un procent ridicatde 36%).

Aceast` disponibilitate variaz` semnificativ de la un jude] la altul (figura 18). În jude]ele Buzù [iVaslui, opiniile reprezentan]ilor comunit`]ilor sunt extrem de pozitive tocmai pentru c`majoritatea asisten]ilor sociali implica]i în proiect sunt deja angaja]i ai prim`riilor.37 Prin contrast,în jude]ele Neam], Bacù [i Vrancea, predomin` non-r`spunsurile, situa]ie corelat` cu faptul c`majoritatea comunelor din aceste jude]e au asisten]i sociali din afara prim`riei.38 Cu toate acestea,to]i reprezentan]ii comunit`]ilor din Bacù [i Neam] care au r`spuns la întrebare sunt convin[i c`prim`ria va g`si o solu]ie pentru a p`stra asisten]ii sociali forma]i [i care au acumulat experien]`în proiect. Reprezentan]ii din Ia[i sunt [i ei în mare parte optimi[ti, de[i majoritatea comunelorau în proiect asisten]i sociali externi.39 Jude]ele Boto[ani [i Suceava lucreaz` doar cu asisten]isociali din afara prim`riei (vezi tabel 2). Totu[i, în Boto[ani, majoritatea reprezentan]ilorcomunit`]ii sunt optimi[ti.

Figura 18 Ca urmare a desf`[ur`rii proiectului în comuna dvs., în ce m`sur` … asistentul social angajat pe proiect var`mâne în cadrul prim`riei cu acelea[i responsabilit`]i? (% reprezentan]ii comunit`]ilor)


19

19

25

45

50

58

71

90

48

26

81

56

55

5

13

13

5

2923

5

17

29

45

19

56Suceava

Neam]

Vrancea

Bacù

Boto[ani

Ia[i

Vaslui

Buzù

E[antion

Nu, \n foarte mic` sau mic` m`sur` Da, \n mare sau foarte mare m`sur` Nu [tie

Dac` ]inem cont doar de responden]ii din comunele în care asisten]ii sociali implica]i în proiectsunt din afara prim`riei,40 cea mai mare deschidere este declarat` în Ia[i, Boto[ani, Vaslui [iBuzù. În Suceava, predomin` p`rerile negative.

Potrivit factorilor interesa]i de la nivel jude]ean, probabilitatea ca asisten]ii sociali nou recruta]is` fie inclu[i în structura organiza]ional` a prim`riei este destul de mic`. Dup` p`rerea acestora,aceast` probabilitate depinde de disponibilitatea declarat` a prim`riilor doar într-o mic` m`sur`.Cu toate c` majoritatea prim`riilor ar dori s` p`streze asisten]ii sociali forma]i, cadrul legislativce impune blocarea posturilor în sectorul public reprezint` o barier` major`, cel pu]in pentru anul2012. Reprezentan]ii Prefecturii au explicat clar faptul c` asistentul social poate fi angajat doardac` prim`ria are un post vacant. Când prim`ria are unul sau chiar doi angaja]i pe probleme deasisten]` social` (cum e cazul majorit`]ii comunelor din Vrancea), nu este posibil` angajarea depersonal suplimentar. Din acest motiv, câ]iva directori DGASPC consider` c`, în lunile ce urmeaz`,UNICEF ar trebui s` se concentreze în principal pe a face lobby [i a negocia cu Ministerul Muncii,Familiei [i Protec]iei Sociale pentru g`sirea unei solu]ii la aceast` problem` care poate pune înpericol durabilitatea proiectului.

Sustenabilitatea bugetului

Cele mai multe comune, în special cele s`race (subdezvoltate), se caracterizeaz` prin nevoi ridicate(num`r mare de copii ‘invizibili’ identifica]i) [i bugete locale reduse sau foarte reduse. Bugetuleste atât de mic încât majoritatea prim`riilor au trimis în [omaj asisten]ii personali ai persoanelorcu dizabilit`]i [i/sau au amânat plata unor presta]ii sociale. Unele comune nu pot pl`ti nici m`carsalariile personalului didactic.

În ciuda bugetelor insuficiente, cei mai mul]i reprezentan]i ai comunit`]ilor (69%) cred càctivit`]ile proiectului vor fi asumate [i continuate la nivel comunitar dup` terminarea proiectului(figura 19). Acest lucru este valabil în cazul deciden]ilor, dar [i al celorlal]i actori locali, în cazulcomunelor subdezvoltate [i al celor dezvoltate. Poten]ialul de sustenabilitate este mult mai ridicatîn comunele în care asistentul social este deja angajat al prim`riei (92%) decât în cele în careasisten]ii sociali sunt externi (60%).

Figura 19 Ca urmare a desf`[ur`rii proiectului în comuna dvs., în ce m`sur` … activit`]ile proiectului vor fi preluate [icontinuate de autorit`]ile locale [i/sau Structura Comunitar` Consultativ` dup` terminarea acestuia? (% reprezentan]iicomunit`]ilor)


50

48

55

56

56

58

85

92

100

69

4

45

13

25

21

0

8

0

14

48

31

19

21

15

17

Suceava

Bacù

Neam]

Vrancea

Ia[i

Boto[ani

Vaslui

Buzù

E[antion

Nu, \n foarte mic` sau mic` m`sur` Da, \n mare sau foarte mare m`sur` Nu [tie

40 Sube[antion de 115 responden]i, nereprezentativ. Rezultatele sunt doar indicative având în vedere num`rul relativ sc`zut de cazuriîn unele jude]e.

Poten]ialul de sustenabilitate variaz` semnificativ de la un jude] la altul. Actorii locali din Boto[ani,Vaslui [i, în special, din Buz`u par hot`râ]i s` asigure sustenabilitatea activit`]ilor dup` terminareaproiectului. În celelalte cinci jude]e, aproximativ 50-60% dintre reprezentan]ii comunit`]ilorconsider` c` activit`]ile vor continua, în timp ce ceilal]i cred c` se vor opri odat` cu încetareafinan]`rii din partea donatorului.

3.6 Conectare


n Care este probabilitatea ca Structura Comunitar` Consultativ` s` continue s` se întâlneasc`[i s` solu]ioneze cazuri dup` terminarea proiectului?

n Care este probabilitatea ca serviciile dezvoltate în acest proiect s` continue pe termen lung?


Conectarea este strâns legat` de sustenabilitate [i se refer` la nevoia de a asigura c` activit`]ileurgente pe termen scurt se desf`[oar` într-un context ce are în vizor problemele interdependentede durat`. Activit`]ile proiectului au atât o component` urgent` pe termen scurt, cât [i una petermen mai lung. Diferen]ierea se face, pe de-o parte, în func]ie de tipul vulnerabilit`]ii identificate(de exemplu, aspectele legate de s`r`cie sau dizabilit`]i necesit` interven]ii pe termen lung, întimp ce lipsa actelor [i documentelor de identitate presupun doar interven]ii pe termen scurt) [i,pe de alt` parte, în func]ie de posibilit`]ile de extindere a activit`]ilor proiectului în vedereacontinu`rii dezvolt`rii componentei de prevenire a sistemului de protec]ie a copilului.

În aceast` sec]iune, conectarea este discutat` în raport cu supravie]uirea mecanismelor [ipracticilor locale de cooperare, precum [i a serviciilor dezvoltate prin intermediul proiectului.

Asemenea sustenabilit`]ii, componenta conect`rii necesit` aten]ie.

Majoritatea Structurilor Comunitare Consultative (SCC) ce iau parte la proiect sunt înc` fragile.Func]ionarea lor trebuie intensificat`. Probabilitatea ca ele s` continue s` fie func]ionale dup`finalizarea proiectului depinde în mare m`sur` de prezen]a asistentului social implicat în proiect.Experien]a c`[tigat` pân` în prezent arat` c` p`strarea asistentului social în cadrul prim`riei arcre[te considerabil [ansele de supravie]uire [i dezvoltare ale SCC. Un alt factor care ar puteacontribui într-un mod pozitiv este accentul pus pe activit`]ile de diseminare a celor mai bunepractici între comunit`]ile incluse în proiect. Aceasta ar oferi o ocazie mai important`, pe de-oparte, de a recunoa[te oficial activitatea desf`[urat` cu succes în unele comune [i, pe de alta, dea cre[te nivelul de cuno[tin]e [i competen]e în alte comune. Reprezentan]ii Prefecturii s-au ar`tatdeschi[i la a facilita acest tip de activit`]i de diseminare la nivel jude]ean.

‘Dac` noi plec`m de la prim`rie, întâlnirile … SCC nu se va reuni niciodat`. În comunele în care au otradi]ie mai lung`, vor continua. Dar, de exemplu, în comuna mea, dac` eu plec, cu siguran]` nu sevor mai reuni. Acum sunt for]a]i s` func]ioneze. Da, le impunem … s` facem asta, s` vedem [i s` facem.Dar dac` nimeni nu îi împinge de la spate, nu se face nimic. Mi-a luat mult timp pân` eu … s` facemasta … da, pân` i-am adunat pe to]i. Unul e în concediu, altul nu are timp azi, altul are nu [tiu ceprobleme … {i acum ar fi p`cat s` plec`m, vor renun]a [i nu se vor mai întâlni.’ (Asistent social,Boto[ani)

51

Proiectul promoveaz` un tip de asistent social foarte apreciat la nivel local. Un asistent social carese concentreaz` pe activit`]i de teren [i pe servicii preventive dedicate persoanelor vulnerabile,indiferent dac` acestea sunt sau nu eligibile din punct de vedere administrativ pentru presta]iile[i serviciile disponibile în sistemul de protec]ie. Un asistent social care ‘are timp pentru oameni’,‘viziteaz` oamenii’, ‘vorbe[te cu ei’, ‘îi pas` cu adev`rat’ [i ‘încearc` s` ajute’. Un asistent socialcare, în mentalitatea colectiv`, este opusul asistentului social ‘standard’ care ‘se ascunde înspatele unui birou acoperit de tone de hârtii’, ‘nu are niciodat` timp pentru oameni’ [i ‘te întreab`doar câ]i bani ai, cât ai din asta sau din aia [i î]i spune la revedere pentru c` nu îndepline[tianumite condi]ii’. Pentru a continua prezen]a acestui tip de asistent social, este vital s` se asiguresupravie]uirea activit`]ilor de teren [i a celor preventive. Cel mai simplu mod de a face acest lucruar fi p`strarea asistentului social din proiect în cadrul prim`riei.

Cu toate acestea, odat` angajat în cadrul SPAS, exist` un mare risc s` fie for]at s` treac` la rolul‘standard’ al asistentului social, axat pe munc` administrativ`. Odat` ce se produce aceast`schimbare, rela]ia cu poten]ialii beneficiari /persoane vulnerabile se deterioreaz` la rândul ei:‘Acum merg cu chestionare pe teren [i îi v`d în ce s`r`cie trìesc, v`d c` copiii lor nu o duc bine… [i apoi vin la mine [i trebuie s` le spun c` îmi pare rù, nu sunte]i eligibili pentru ajutor social.V` da]i seama c` î[i pierd încrederea în mine.’ (Asistent social, Vrancea)

A[adar, simpla angajare a persoanelor implicate în proiect nu garanteaz` dezvoltarea serviciilorpreventive la nivel local. Cel mai eficient mod de a atinge acest obiectiv ar fi crearea în cadrulSPAS a unui post care s` se ocupe de activit`]ile de teren [i de cele preventive. Potrivitsupervizorilor [i asisten]ilor sociali cu experien]` pe care i-am intervievat, o structuròrganiza]ional` cu doi41 asisten]i sociali (unul ‘standard’ [i altul ‘de teren’) este cea mai potrivit`în ceea ce prive[te abordarea problemelor sociale complexe dintr-o comun`. Astfel, asistentulsocial ‘standard’ [i cel ‘de teren’ pot coopera [i împ`r]i responsabilit`]ile legate de ‘munca debirou’ [i ‘munca de teren’. Unul se poate ocupa de sarcinile administrative, în timp ce cel`laltpoate acoperi activit`]ile de teren, poate monitoriza cazurile vulnerabile, poate oferi consiliere [ifurniza servicii preventive persoanelor aflate în dificultate.

52

41 Sau mai mul]i asisten]i sociali, în func]ie de dimensiunea [i profilul comunei.

3.7 Coeren]`


n Politicile [i practicile din domeniul s`n`t`]ii, educa]iei, ordinii [i siguran]ei publice [iasisten]ei sociale sunt complementare sau contradictorii dezvolt`rii componentei deprevenire a asisten]ei sociale?


Printre politicile [i practicile care împiedic` dezvoltarea serviciilor de prevenire la nivel comunitarse num`r` urm`toarele:

S`n`tate – Numero[i doctori fac naveta la ora[ (sau o comun` mai mare) [i ‘nu au nici timp, niciinteresul s` ia parte la activit`]ile din comuna noastr`’. În comunele mari, cu sate izolate, mersulla doctor este dificil ([i/sau costisitor) pentru familiile cu copii, iar personalul medical sedeplaseaz` rar în teren. Deci, chiar dac` în comun` sunt disponibile servicii medicale, popula]iadin satele izolate [i s`race are acces redus la ele. În unele comune, oamenii se plâng c` ‘doctorulnu [tie nimic, pe lâng` c` e arogant [i indiferent’.

Educa]ie – De când s-a introdus finan]area pe elev, salariile personalului didactic depind deefectivul de elevi. Pentru a face fa]` situa]iei, în multe [coli din comunele studiate, profesorii numai ]in o eviden]` clar` a absen]elor [i notelor. Mul]i asisten]i sociali au raportat situa]ii deabandon [colar ‘ascuns’ sau absenteism ridicat neînregistrat oficial. Situa]ia este cunoscut`, daracceptat` la nivel local, inclusiv de c`tre prim`rie.

Ordinea [i siguran]a public` – Reducerea num`rului de poli]i[ti comunitari în mediul ruralafecteaz` în mod special comunele mai mari, cu numero[i lucr`tori sezonieri sau ocazionali (deexemplu, zonele viticole).

53

54

ConcluziiRecomand`ri

4 ConcluziiPrezentul studiu evalueaz` eficacitatea [i eficien]a proiectului UNICEF ‘Sprijinirea copiilorinvizibili’. De asemenea, contribuie la în]elegerea relevan]ei [i impactului acestuia. Rezultatelevor fi folosite la remodelarea proiectului în cel de-al doilea an de implementare [i la identificareaunor elemente cheie pentru elaborarea de politici în domeniul serviciilor de prevenire adresateprotec]iei copilului.

La baza cadrului de evaluare stau criteriile OCDE/CAD referitoare la: relevan]`, eficacitate,eficien]`, impact, sustenabilitate, conectare [i coeren]`. Evaluarea a combinat tehnici de cercetarecantitativ` [i calitativ`.

Proiectul este considerat foarte relevant, eficace [i eficient de c`tre factorii interesa]i, lucru cereiese [i din indicatorii de performan]`. În urm`toarea faz` a proiectului, ar trebui s` se acorde oaten]ie deosebit` aspectelor legate de sustenabilitate [i conectare.

Exist` mul]i copii ‘invizibili’. În numai 4 luni [i jum`tate de implementare, au fost identifica]i 3.041de copii ‘invizibili’ în 1.244 de gospod`rii. Copiii ‘invizibili’ identifica]i42 în cadrul proiectului potpune o mare presiune asupra sistemului în cazul în care nu sunt identificate solu]ii preventivesau acestea nu sunt eficace.

Unii dintre ei au devenit ‘vizibili’ în urma proiectului, al]ii erau deja ‘în vizorul guvernului’, îns`prin intermediul activit`]ilor din proiect au fost descoperite noi vulnerabilit`]i. Astfel, inerent,cazurile de copii vulnerabili sunt mai numeroase în comunit`]ile incluse în proiect decât încelelalte localit`]i din acelea[i jude]e. Unele dintre acestea nu se vor reg`si niciodat` la nivelulstatisticilor oficiale – a[a cum este cazul celor care nu au [i nu vor beneficia de nici un fel desprijin, în timp ce al]ii vor m`ri num`rul certificatelor de încadrare în grad de handicap sau alactelor de identitate. În acest ultim caz, cazuistica (num`rul cazurilor vulnerabile) din acestecomunit`]i reflect` eficien]a sistemului [i, prin urmare, nu poate fi comparat` direct cu cazuisticaîntâlnit` în restul comunit`]ilor din acela[i jude], care nu au fost incluse în proiect.

S` lu`m ca exemplu cazurile copiilor cu risc de abuz, neglijare [i violen]`. În martie 2011, fiecareDirec]ie General` Jude]ean` de Asisten]` Social` [i Protec]ia Copilului din cele opt jude]eselectate a fost rugat` s` furnizeze o serie de date statistice, la nivelul localit`]ilor, pentru anul2010 (St`nculescu et al., 2011). Au fost incluse [i date legate de num`rul cazurilor înregistrate deabuz, neglijare sau violen]` împotriva copilului. Num`rul total de cazuri raportate, pentru toatecele 96 de comune din proiect, a fost 241. Num`rul total al copiilor cu risc de abuz, neglijare sauviolen]` din acelea[i comune, dup` 4 luni [i jum`tate de implementare a proiectului, este de 819cazuri. Bineîn]eles, cei doi indicatori nu sufer` o compara]ie direct` deoarece cel de-al doileavizeaz` cazurile cu risc (descoperite de asisten]ii sociali în timpul recens`mântului comunitar), întimp ce primul înregistreaz` doar cazurile ce se încadreaz` în defini]ia administrativ` a neglij`rii,violen]ei sau abuzului (a[a cum sunt înregistrate acestea în documentele oficiale). Din acest motiv,sistemul de monitorizare a situa]iei copiilor necesit` o adev`rat` schimbare de paradigm` astfelîncât cazurile ‘cu risc’ s` nu ajung` s` fie ‘raportate’ (administrativ) la finalul anului.

55

42 În doar 96 din peste 2.861 de comune din ]ar` (INS, 2010).

Exist` copii ‘invizibili’? Au devenit ace[tia ‘vizibili’ în urma proiectului?

56

Cazurile identificate includ fete [i b`ie]i, de toate vârstele între 0-18 ani, romi [i români, în specials`raci, precum [i copii ce nu sunt s`raci dar se afl` în situa]ii dificile.43

Trei tipuri de vulnerabilit`]i predomin` în rândul copiilor ‘invizibili’:

(1) Familii cu mul]i copii ce tr`iesc în s`r`cie [i locuin]e precare, vulnerabilitate ce afecteaz` 72%din totalul copiilor ‘invizibili’ identifica]i în proiect;

(2) Risc de abuz, neglijare [i violen]`. Acest risc este asociat cu abuzul de alcool. Peste unul dinpatru cazuri (27%) se confrunt` cu acest tip de vulnerabilitate;

(3) Ne[colarizare sau risc de abandon [colar. Aceast` vulnerabilitate afecteaz` 17% dintre toatecazurile de copii ‘invizibili’ identificate.

Pe scurt, modul în care func]ioneaz` sistemul actual de asisten]` social`. Nu exist` o singur`cauz`, ci o combina]ie de ineficien]e sistemice a c`ror remediere necesit` interven]ii profunde.Iat` care sunt cele mai importante:

• Lipsa resurselor umane în cadrul SPAS din mediul rural. Nu toate localit`]ile rurale dinRomânia au un asistent social, f`r` a vorbi de problema specializ`rii sau a cursurilor deformare pentru actualii angaja]i ai SPAS.

• Ineficien]a birocratic` a muncii de birou din domeniul asisten]ei sociale. Toate datele legatede plata presta]iilor sociale, la nivel local, se reg`sesc în dosare voluminoase, pline cudocumente ce trebuie completate de asistentul social. Prin urmare, în programul de lucruzilnic r`mâne pu]in timp pentru munca de teren. A[adar, chiar dac` o prim`rie are unasistent social, într-o localitate cu s`r`cie generalizat` [i numero[i beneficiari ai programelorde asisten]` social`, asistentul social este ‘cufundat în hârtii’. Probabilitatea ca în acestecomune s` existe [i multe cazuri de copii ‘invizibili’ este destul de mare.44 De asemenea,discursul public45 de la ora actual` privind ra]ionalizarea cheltuielilor publice din sferaasisten]ei sociale [i detectarea ‘fraudelor’ din ‘documente’ pun [i mai mult` presiune asupraasistentului social (în majoritatea comunit`]ilor rurale, exist` un singur asistent social).46

Riscul de supraînc`rcare a asistentului social, [i a[a suprasolicitat, este foarte ridicat.

• Lipsa practicii de teren în cazul asisten]ilor sociali, a[a cum au recunoscut asisten]ii socialiangaja]i ai prim`riilor, care au participat în proiect. Acest lucru se datoreaz` unei serii defactori, inclusiv cauzele men]ionate mai sus, dar [i altora, care ar putea fi identificate printr-un studiu axat special pe acest aspect.

Cine sunt copiii ‘invizibili’?

Ce îi face ‘invizibili’?

43 Potrivit defini]iei opera]ionale folosite în scopul acestei evalu`ri, un copil ‘invizibil’ identificat este un copil care se confrunt` cuunul sau mai multe tipuri de vulnerabilit`]i (s`r`cie, neglijare, abuz, violen]`, abandon [colar, abandon etc.) [i este identificat deasistentul social prin activitatea de teren.44 Num`rul cazurilor de copii ‘invizibili’ identificate este de trei ori mai mare în comunele subdezvoltate decât în cele dezvoltate.45 Ministrul Muncii, Familiei [i Protec]iei Sociale, Sulfina Barbu: ‘Celor care fraudeaz` sistemul ar trebui s` le fie team` de reforma dindomeniul asisten]ei sociale’ (http://www.ziare.com/articole/frauda+asistenta+sociala) sau de activit`]ile de teren menite s` descoperefraudele unui ‘sistem bolnav’ (http://www.evz.ro/detalii/stiri/sulfinabarbu-opozitia-este-lipsita-de-discernamant-950941.html).46 Acest lucru nu înseamn` c` sistemul nu ar trebui cur`]at de corup]ie, dar atâta timp cât managementul datelor depinde dedocumente p`strate pe hârtie, activitatea de monitorizare la nivel local se rezum` la ‘detectarea fraudei’ [inu exist` baze de date interschimbabile între diferitele departamente ale aceluia[i minister, [ansele ca fraudele s` fie diminuate suntfoarte mici.

47 Rezultate similare într-un studiu al UNICEF România privind statisticile legate de abandonul [colar, ce urmeaz` a fi publicat. Sursa:interviu cu Directorul adjunct al Institutului de [tiin]e ale Educa]iei, Bucure[ti, România (februarie 2012).48 De exemplu, neeliberarea unui certificat de încadrare în grad de handicap pentru un copil de trei ani cu clare dizabilit`]i fizice. Sursa:vizit` în comunitate, Jari[tea, jude]ul Vrancea.49 În concordan]` cu Strategia na]ional` în domeniul protec]iei [i promov`rii drepturilor copilului, 2008-2013.50 Interviurile cu supervizorii de la nivel jude]ean au confirmat faptul c` SCC nu func]ioneaz` în majoritatea comunelor din jude].51 Având în vedere resursele alocate (financiare, umane [i de timp).

57

• Lipsa cooper`rii între factorii interesa]i de la nivel local care ar putea constitui un elementutil în procesul de identificare, atâta timp cât actorii raporteaz` datele în mod obiectiv.Aceasta duce la urm`toarea cauz` identificat`.

• Ineficien]e sistemice în sectorul educa]iei [i al s`n`t`]ii. Riscul ridicat de abandon [colar47

este adesea ascuns de profesori sau [coli [i a fost detectat de asisten]ii sociali prinintermediul activit`]ii de teren. În plus, unii medici de familie nu fac vizite la domiciliulcopiilor/ familiilor înscrise [i, atunci când o fac, nu ac]ioneaz` mereu într-un modresponsabil.48 Aceste aspecte pot face la rândul lor obiectul unor noi investiga]ii maiaprofundate.

• Gradul ridicat al toleran]ei fa]` de cazurile de abuz sau de s`r`cie îngreuneaz` nu doarg`sirea unor solu]ii, ci [i identificarea cazurilor. Recens`mântul [i-a dovedit înc` o dat`utilitatea, deoarece altfel ‘oamenii raporteaz` astfel de cazuri doar ca s` se r`zbune pefamilia respectiv`’.

Toate aceste cauze au fost scoase la lumin` de o singur`, dar complex` activitate – recens`mântulcomunitar. Aceste probleme trebuie eliminate, într-o manier` opera]ional`, prin implementareaStrategiei de protec]ie a copilului.

Potrivit politicilor,49 dar [i proiectului, r`spunsul îl reprezint` Structurile Comunitare Consultative.Cu toate acestea, aceste structuri se ‘reg`sesc doar pe hârtie’ în unele comune din proiect [i foarteprobabil [i în alte comune/jude]e.50 A[adar, o alt` constatare a proiectului este aceea c` prevenireanu func]ioneaz` în acest cadru institu]ional f`r` alte stimulente care ‘s` o fac` s` func]ioneze’.Activit`]ile din cadrul proiectului au f`cut ca aceste structuri s` devin` func]ionale în unelecomunit`]i [i au demonstrat c` SCC pot fi cu adev`rat eficiente în ceea ce prive[te g`sirea de solu]iila problemele copiilor vulnerabili.

În scurta perioad` de implementare, 11% din cazurile identificate au fost solu]ionate, iar în alte27% din cazuri (787 de copii) a fost de asemenea ini]iat procesul de solu]ionare, ceea ce poate ficonsiderat un impact ridicat.51 Îns`, în 18% din cazuri, actorii locali tind s` împ`rt`[easc` aceea[iconvingere, [i anume c` ‘nu se poate face nimic’. Marea majoritate a acestor cazuri suntdeterminate de s`r`cie, ce nu poate fi ‘rezolvat`’ într-o scurt` perioad` de timp [i/sau f`r`dezvoltarea economic` a comunit`]ii. În multe comunit`]i, acest tip de vulnerabilitate este uneoritrecut cu vederea sau considerat ‘minor’ în special din cauza faptului c` este r`spândit. La fel seîntâmpl` [i cu cazurile de abuz sau violen]`, mai ales când acestea sunt asociate cu abuzul dealcool al unuia sau ambilor p`rin]i.

Cine r`spunde de solu]ionarea problemelor legate de copiii ‘invizibili’? R`spunsul institu]ionaleste unul adecvat? Dac` nu, care sunt cauzele?

52 Num`r mare de cazuri de copii ‘invizibili’ identificate.53 Cu toate c` majoritatea prim`riilor ar dori s` p`streze asisten]ii sociali forma]i, cadrul legislativ ce impune blocarea posturilor însectorul public pe parcursul anului urm`tor reprezint` o barier` major` pentru asigurarea sustenabilit`]ii personalului din proiect.54 Experien]a acumulat` pân` în prezent arat` c` p`strarea asistentului social în cadrul prim`riei ar cre[te considerabil [ansele desupravie]uire [i dezvoltare ale SCC.

58

Sustenabilitatea este cea mai problematic` dimensiune a proiectului. Pentru a în]elege ce s-arputea întâmpla cu copiii ‘invizibili’, întreb`rile sunt redirec]ionate c`tre ceea ce se întâmpl` cuasistentul social angajat în proiect [i cu func]ionarea SCC. Toate aceste aspecte sunt analizatedin perspectiva ipotezei potrivit c`reia finan]area salariilor asisten]ilor sociali de c`tre UNICEF vaînceta.

Cele mai multe comune, în special cele s`race, se caracterizeaz` prin nevoi52 ridicate [i bugetelocale reduse. În ciuda bugetelor insuficiente, reprezentan]ii comunit`]ilor cred în mare parte c`activit`]ile proiectului vor fi asumate [i continuate la nivel comunitar dup` terminarea proiectului.Poten]ialul de sustenabilitate este mult mai ridicat în comunele în care asistentul social este dejaangajat al prim`riei fa]` de cele în care asisten]ii sociali sunt externi.53 De asemenea,probabilitatea ca SCC s` continue s` fie func]ionale dup` finalizarea proiectului depinde în marem`sur` de prezen]a asistentului social format în cadrul proiectului.54

Pentru a rezuma, to]i factorii interesa]i consider` proiectul foarte eficient. Un calcul simplu arat`c`, în momentul de fa]`, costul per copil într-un centru de zi este aproape de trei ori mai maredecât costul de prevenire rezultat din proiect, iar cel din protec]ie (de exemplu un centrureziden]ial) de cel pu]in 10 ori mai mare. Acest lucru devine [i mai relevant dac` lu`m înconsiderare presiunea exercitat` de num`rul mare de copii ‘invizibili’ identifica]i asupra sistemuluide protec]ie social`. În condi]ii de restric]ii bugetare severe [i în contextul general al restrângeriisectorului social, proiectul este perceput ‘ca o gur` de aer proasp`t, adresând problemele realeale oamenilor reali’.

Per ansamblu, proiectul a avut succes [i ar trebui continuat pe viitor. Acesta a crescut deja gradulde con[tientizare cu privire la problematica copiilor ‘invizibili’ [i, în acela[i timp, a generat maria[tept`ri atât la nivel comunitar, cât [i la cel jude]ean. Modul în care va continua va fi cu siguran]`atent monitorizat de c`tre actorii locali, jude]eni [i na]ionali.

Ce se va întâmpla cu copiii ‘invizibili’ dup` ce finan]area din partea donatorilor va înceta?

59

5 Recomand`riPartea ‘u[oar`’ a proiectului a ajuns la final. Copiii ‘invizibili’ nu mai sunt invizibili. Sunt aici [i aunevoie de solu]ii la problemele lor. Solu]ionarea cât mai multor astfel de cazuri reprezint` mareaprovocare în urm`toarele faze ale proiectului. Pentru a-i face fa]`, evaluarea a oferit o serie deidei, concluzii [i recomand`ri care ar putea u[ura procesul. A[adar, partea ‘cea mai grea’ aproiectului abia începe.

Urm`toarele recomand`ri au fost formulate de c`tre evaluatori, UNICEF [i principalul omolog dela nivel central, Ministerul Muncii, Familiei [i Protec]iei Sociale [i Direc]ia General` Protec]iaCopilului din cadrul s`u. Aceast` abordare tripartit` va influen]a sus]inerea necesar` din parteafactorilor interesa]i, dar va contribui [i la continuarea disemin`rii informa]iilor pertinente, maiales în cel de-al doilea an de implementare a proiectului – în 2012. Recomand`rile sunt structuratepe dou` sec]iuni: prima se refer` la managementul proiectului, iar cea de-a doua la utilitatearezultatelor în sfera politicilor.

• Recomand`rile ce ]in de managementul proiectului cuprind sugestii pentru cre[tereaeficacit`]ii [i eficien]ei proiectului. Ele sunt f`cute în scopul managementului [i ar trebuiasumate de UNICEF ca mijloace de garantare a unor rezultate mai bune în cadrul proiectului.

Diseminarea informa]iilor referitoare la proiect este crucial`. Acest lucru trebuie realizat atât prinprocese mai eficiente de informare [i comunicare, cât [i prin întâlniri [i schimburi de experien]`.Un exemplu ar fi convocarea tuturor actorilor cheie (inclusiv a celor ce nu fac parte din parteneriat,cum sunt cei din domeniul s`n`t`]ii [i al educa]iei de la nivel jude]ean) la întâlniri comune [ianalizarea strategic` a implement`rii [i a impactului proiectului. Acelea[i demersuri ar trebuiavute în vedere la nivel local, în special prin intermediul Structurilor Comunitare Consultative. Înacest sens, trebuie depuse eforturi pentru a implica actorii jude]eni în sus]inerea acestor activit`]i.

Sustenabilitatea proiectului ]ine în principal de resursele umane angajate în proiect. În acest sens,UNICEF ar trebui s` întreprind` toate demersurile necesare pentru a disemina eviden]ele din terenîn rândul factorilor de decizie [i s` influen]eze încadrarea viitoare a asisten]ilor sociali, inclusivangajamentul autorit`]ilor locale în leg`tur` cu continuarea practicilor.

De asemenea, trebuie stimulat` [i dezvoltat` implicarea local` a principalilor factori interesa]i,dincolo de activitatea profesional` a asistentului social. Acest lucru se refer` cu prec`dere la oabordare mai bine conturat` a Structurilor Comunitare Consultative, dar [i la cre[terea niveluluide cuno[tin]e legate de cele mai bune practici, lucru ce se poate realiza prin schimburi strategicede experien]` între factorii interesa]i.

Pe termen mai lung, trebuie avut` în vedere o strategie clar` prin care s` fie abordate la nivelcomunitar cuno[tin]ele, atitudinile [i practicile locale, atât cele ale institu]iilor publice, cât [i celeale popula]iei per ansamblu. Acest lucru se refer` mai ales la înt`rirea capacit`]ii actorilor locali[i la conceperea unor servicii speciale concrete pentru beneficiari care s` urm`reasc` schimbareaCuno[tin]elor, Atitudinilor [i Practicilor. UNICEF ar trebui s` sus]in` acest demers în 2012, înspecial prin implementarea efectiv` a pachetului minim de servicii de baz` la nivelulcomunit`]ilor.

Nu în ultimul rând, trebuie avut în vedere faptul c` proiectul a generat în primul s`u an un volumconsiderabil de eviden]e legate de vulnerabilit`]ile [i popula]ia aflat` în dificultate. Acest lucrutrebuie s` stea la baza ac]iunilor din 2012, cel de-al doilea an de implementare, contribuind [i lamonitorizarea [i supervizarea mai coerent` a proiectului, inclusiv în ceea ce prive[te m`surarearezultatelor [i impactului.

• Recomand`ri ce ]in de utilitatea rezultatelor evalu`rii în sfera politicilor. Acestea sunt directlegate de modul în care UNICEF inten]ioneaz` s` î[i dezvolte strategia de advocacy îndomeniu, dar ar trebui de asemenea s` ]in` seama de mediul exterior în care se a[teapt`s` produc` schimb`ri sau ajust`ri.

Evaluarea a indicat, prin eviden]e clare, c` abordarea proiectului este cost-eficient`. Astfel, aceastìnforma]ie ar trebui adùgat` celei analizate de UNICEF [i partenerii sì pentru a constituielementele fundamentale ale demersurilor de advocacy în favoarea aloc`rii unor resurse bugetareadecvate în domeniul prevenirii la nivelul comunit`]ilor.

Mai mult, evaluarea a generat informa]ii [i cuno[tin]e despre eficacitatea activit`]ilor [i serviciilorla nivel local. Datele sunt relevante în contextul în care UNICEF dezvolt` conceptual un pachetminim de servicii sociale de baz` la nivel comunitar, iar aceste date ar trebui folosite la stabilireavariantei finale a pachetului. Pe de alt` parte, datele ar putea fi utile [i la determinarea [iarticularea activit`]ilor propriu-zise, fezabile [i realiste, pentru asisten]ii sociali.

Cea mai important` lec]ie înv`]at` în cadrul proiectului este aceea c`, la ora actual`, copiii‘invizibili’ reprezint` o realitatea în România. În numai 96 de comune, au fost identifica]i peste3.000 de copii ‘invizibili’. Oare câ]i al]ii a[teapt` s` fie descoperi]i [i ajuta]i în celelalte 2.765 decomune din ]ar`? Factorii de decizie de la nivel local [i na]ional trebuie s` devin` con[tien]i deacest lucru … copiii ‘invizibili’ au nevoie de ajutor.

60

6 Referin]eStudii

Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Copilului, Strategia na]ional` în domeniul protec]iei [i promov`riidrepturilor copilului (2008-2013), www.copii.ro

CAD Criterii de Evaluare a Asisten]ei pentru Dezvoltare, http://www.oecd.org/document/22/0,2340,en_2649_34435_2086550_1_1_1_1,00.html

Direc]ia General` de Protec]ie a Copilului, Ministerul Muncii, Familiei [i Protec]iei Sociale, Statistici,www.copii.ro

Guvernul României, Priorit`]ile Guvernului pentru 2012, http://www.gov.ro/ prioritatile-anului-2012-br-capitolul-9-familia-protectia-copilului-si-egalitatea-de-sanse__l1a116016.html

Guvernul României, Ministerul Muncii, Familiei [i Protec]iei Sociale (2011) Strategia privind reforma îndomeniul asisten]ei sociale, www.mmuncii.ro

Johnson, K., Greenseid, L.O., Toal, S., King, J., Lawrenz, F. and Volkov, B. (2009) ‘Research on EvaluationUse: A Review of the Empirical Literature from 1986 to 2005’ in American Journal of Evaluation 30: 377-410, DOI: 10.1177/1098214009341660

Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei (2006) Evaluation Guidelines, http://www.netpublikationer.dk/um/7571/html/chapter05.htm (data acces`rii: 21 noiembrie 2011).

OECD (2010) Quality Standards for Development Evaluation.

ONU (1989) Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului.

St`nculescu, M.S., Marin, M., Moisoiu, C. (2011) Sprijinirea copiilor invizibili, Raport privind selectareacomunit`]ilor, UNICEF, Bucure[ti.

Wessels, M. (2009) What Are We Learning About Protecting Children in the Community? An inter-agencyreview of the evidence on community-based child protection mechanisms in humanitarian anddevelopment settings, The Save the Children Fund, disponibil la: http://www.forcedmigration.columbia.edu/faculty/documents/ WhatWeAreLearningAboutProtectingChildrenintheCommunity_FullReport.pdf

UNICEF (2006) The State of the World’s Children 2006: Excluded and Invisible, www.unicef.org

UNICEF (2008) Strategia de protec]ie a copilului, www.unicef.org

Baze de date

Baza de date Eurostat, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/ search_database

Institutul Na]ional de Statistic`, baza de date Tempo-Online, www.insse.ro

61

55 Prin defini]ie, un copil ‘invizibil’ identificat este un copil care se confrunt` cu unul sau mai multe tipuri de vulnerabilit`]i (enumerateîn figurile 4 [i A 1.1) [i este identificat de asistentul social prin activitatea sa de teren (în cazul nostru, prin recens`mântul comunitar).Includem în rândul cazurilor identificate acei copii despre care se [tia deja la nivel local c` se afl` într-o situa]ie de vulnerabilitate, darîn leg`tur` cu care vizita în teren a oferit noi informa]ii (cum ar fi abuz, neglijare etc.), indiferent dac` familia lor a beneficiat de presta]iisau servicii sociale înainte de demararea proiectului (de exemplu, ajutor social, ajutor de înc`lzire etc.).

Tipuri de vulnerabilit`]i

1. Copii ce tr`iesc în gospod`rii cu mul]i copii, îns`r`cie [i locuin]e precare

2. Copii l`sa]i în urm` de p`rin]ii migran]i, ce tr`iescîn s`r`cie sau în alte situa]ii dificile

3. Copii cu risc de neglijare sau abuz

4. Copii suspecta]i de boli grave

5. Copii p`r`si]i sau la risc de a fi p`r`si]i

6. Copii ne[colariza]i [i copii cu risc de a abandona[coala

7. Mame adolescente ce au p`r`sit [coala [i/sauprezint` risc de p`r`sire a nou-n`scutului

8. Copii f`r` acte sau documente de identitate

9. Alte cazuri de copii vulnerabili

Tipuri de ac]iuni /solu]ii

a. Caz identificat pentru care înc` nu s-a f`cut nimic.

b. Caz identificat pentru care s-a început aplicareaunor solu]ii (caz în curs de solu]ionare).

c. Caz identificat [i solu]ionat (de ex.: copilul are actde identitate, merge la [coal`, are certificat deîncadrare în grad de handicap /documente pentrua beneficia de presta]ii etc.).

d. Caz identificat, s-a încercat solu]ionarea (chiar [iînainte de implementarea proiectului), dar actoriilocali consider` c` ‘nu se poate face nimic’.

e. Caz identificat pentru care actorii locali consider`c` ‘nu se poate face nimic’.

63

7 Anexe – Rezultate descriptive

7.1 Fi[a Sintetic` Comunitar`

Fi[a Sintetic` a fost creat` de echipa de evaluare ca r`spuns la problema datelor inactuale,neconcordante sau incomplete, care au fost colectate în cadrul activit`]ilor proiectului. Fi[a a fostelaborat` ]inându-se cont de primele rezultate din teren, ob]inute prin interviuri cu factorii interesa]ide la nivel jude]ean [i prin focus grupuri cu asisten]ii sociali. A fost aplicat` în toate comunele (96)incluse în proiect în noiembrie 2011. O comun` (Trife[ti, Ia[i) nu a r`spuns.

Fi[a Sintetic` include date despre activit`]ile derulate pân` la 1 noiembrie 2011 cu privire la:

A. Copiii ‘invizibili’55 (num`rul cazurilor identificate, tipuri de vulnerabilit`]i [i tipuri de solu]iipentru fiecare caz). De asemenea, are ata[at` [i o list` nominal` a cazurilor;

B. Recens`mintele comunitare (colectarea [i introducerea datelor);

C. Activitatea Structurilor Comunitare Consultative.

Figura A1. 1 Tipuri de vulnerabilit`]i [i solu]ii folosite pentru a descrie situa]ia fiec`rui copil ‘invizibil’, colectate pe bazaFi[ei Sintetice

çA. Copiii ‘invizibili’

Asisten]ii sociali din proiect au identificat un num`r de 3.041 cazuri de copii ‘invizibili’. Jude]elecu cele mai numeroase cazuri sunt Boto[ani [i Vaslui.

Tabel A1. 1 Num`rul copiilor ‘invizibili’ identifica]i în fiecare jude]

Date: Fi[a Sintetic`, cazuri identificate pân` la 1 noiembrie 2011. Comuna Trife[ti (Ia[i) nu a r`spuns. Note: BC – Bacù; BT – Boto[ani;BZ – Buzù; IS – Ia[i; NT – Neam]; SV – Suceava; VS – Vaslui; VN – Vrancea.

Trei tipuri de vulnerabilit`]i predomin` în rândul copiilor ‘invizibili’: familii cu mul]i copii ce trìescîn s`r`cie [i locuin]e precare; copii cu risc de abuz, neglijare [i violen]`; copii ne[colariza]i sau curisc de abandon [colar.

La nivel jude]ean, distribu]ia celor trei vulnerabilit`]i predominante e identic`, cu excep]iajude]elor Ia[i [i Neam]. În Ia[i sunt semnificativ mai mul]i copii f`r` acte de identitate, iar înNeam], copii l`sa]i în urm` de p`rin]ii migran]i, ce trìesc în s`r`cie sau în alte situa]ii dificile.

Tabel A1. 2 Num`rul copiilor ‘invizibili’ identifica]i în func]ie de tipul de vulnerabilitate [i jude] (num`r)

Date: Fi[a Sintetic`, cazuri identificate pân` la 1 noiembrie 2011. Comuna Trife[ti (Ia[i) nu a r`spuns. Note: Celulele marcate indic`patern-ul dominant. Suma pe rânduri este mai mare decât valoarea corespunz`toare din coloana Total, deoarece un copil se poateconfrunta cu mai multe tipuri de vulnerabilit`]i. Tipuri de vulnerabilit`]i: Tip1. Copii din gospod`rii cu mul]i copii, ce trìesc în s`r`cie[i locuin]e precare; Tip2. Copii l`sa]i în urm` de p`rin]ii migran]i, ce trìesc în s`r`cie sau în alte situa]ii dificile; Tip3. Copii cu risc deneglijare sau abuz; Tip4. Copii suspecta]i de boli grave; Tip5. Copii ne[colariza]i [i copii cu risc de abandon [colar; Tip6. Copiiabandona]i sau cu risc de abandon; Tip7. Copii f`r` acte sau documente de identitate; Tip8. Mame adolescente ce au p`r`sit [coala[i/sau prezint` risc de abandon al nou-n`scutului; Tip9. Alte cazuri de copii vulnerabili.

În aproape jum`tate din cazuri (1.252 sau 43% din cazurile identificate) nu s-a luat nici o m`sur`,18% (524 cazuri) sunt considerate f`r` solu]ie (‘nu se poate face nimic’), iar în 39% din cazuri s-aidentificat o solu]ie (1.113 cazuri solu]ionate sau în curs de solu]ionare).

64

Judeţ BC BT BZ IS NT SV VS VN Total

Numărul copiilor ‘invizibili’ 353 614 439 273 398 157 519 288 3.041

Tipuri de vulnerabilităţiTotal

Tip1 Tip2 Tip3 Tip4 Tip5 Tip6 Tip7 Tip8 Tip9Bacău 249 14 39 9 77 8 6 8 3 353

Botoşani 494 15 348 10 128 20 13 8 44 614Buzău 398 5 89 14 48 11 7 4 24 439

Iaşi 93 5 61 7 44 2 61 9 15 273Neamţ 296 45 41 16 53 21 14 12 18 398

Suceava 109 10 57 12 28 6 7 2 1 157Vaslui 355 31 118 23 52 20 47 16 24 519

Vrancea 196 5 66 8 97 21 14 7 8 288Total 2.190 130 819 99 527 109 169 66 137 3.041

65

Tabel A1. 3 Distribu]ia cazurilor în func]ie de tipul de solu]ie [i jude] (num`r)

Date: Fi[a Sintetic`, cazuri identificate pân` la 1 noiembrie 2011. Comuna Trife[ti (Ia[i) nu a r`spuns. Note: Nu sunt disponibile datelegate de solu]iile identificate pentru 152 de cazuri. Tipuri de solu]ii: Sol1. Caz identificat pentru care înc` nu s-a f`cut nimic; Sol2. Cazidentificat pentru care s-a început aplicarea unor solu]ii (caz în curs de solu]ionare); Sol3. Caz identificat [i solu]ionat (de ex.: copilulare act de identitate, merge la [coal`, are certificat de încadrare în grad de handicap /documente pentru a beneficia de presta]ii etc.);Sol4. Caz identificat, s-a încercat solu]ionarea (chiar [i înainte de implementarea proiectului), dar actorii locali consider` c` ‘nu sepoate face nimic’; Sol5. Caz identificat pentru care actorii locali consider` c` ‘nu se poate face nimic’.

În Bacù [i Boto[ani, rata cazurilor pentru care nu s-a luat nici o m`sur` (Sol 1) este mult mairidicat` decât în celelalte jude]e. Astfel, rata cazurilor nesolu]ionate în total cazuri identificatevariaz` semnificativ între un minim de 9-11%, în jude]ele Neam] [i Suceava, [i un maxim de 68-74%, în Boto[ani, respectiv Bacù. În contrast, propor]ia cazurilor solu]ionate sau în curs desolu]ionare (Sol 2 [i 3) în total cazuri identificate atinge 75% în Neam], scade la 61% în Buzù,57% în Suceava, 39-41% în Ia[i, Vaslui [i Vrancea, pentru ca s` ajung` la doar 8-12% în Bacù [iBoto[ani. În ceea ce prive[te cazurile pentru care actorii locali consider` c` ‘nu se poate facenimic’ (Sol 4 [i 5), doar în comunele din jude]ele Suceava [i Vrancea sunt înregistrate semnificativmai multe astfel de cazuri.

Figura A1. 2 Distribu]ia cazurilor în func]ie de tipul de solu]ie [i jude] (%)

Date: Fi[a Sintetic`, cazuri identificate pân` la 1 noiembrie 2011. Comuna Trife[ti (Ia[i) nu a r`spuns. Note: Nu sunt disponibile datelegate de solu]iile identificate pentru 152 de cazuri. Vezi note tabel A 1.3.

Tipul soluţieiTotal

Sol1 Sol2 Sol3 Sol4 Sol5Bacău 260 22 7 6 58 353

Botoşani 420 50 23 70 51 614Buzău 114 164 85 42 5 410

Iaşi 95 77 15 20 19 226Neamţ 33 225 59 17 43 377

Suceava 15 70 9 5 39 138Vaslui 215 111 76 45 13 460

Vrancea 100 68 52 19 72 311Total 1.252 787 326 224 300 2.889

7468

28

42

9 11

47

32

43

8 12 61 41 75 57 41 39 39

18 20

1117 16

32

13

29

18

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Bacù Boto[ani Buzù Ia[i Nem] Suceava Vaslui Vrancea Total

Cazuri pentru carenu s-a luat nici omùr` (Sol 1)

Cazuri solu]ionatesau \n curs desolu]ionare (Sol 2+ Sol 3)

Cazuri pentru careactorii localiconsider` c` ‘ nuse poate facenimic’ (Sol 4 + Sol5)

Comunele dezvoltate înregistreaz` o pondere semnificativ mai mare de cazuri solu]ionate sau încurs de solu]ionare în total cazuri identificate, prin compara]ie cu comunele subdezvoltate.

Tabel A1. 4 Distribu]ia cazurilor în func]ie de tipul comunei [i de tipul de solu]ie

Date: Fi[a Sintetic`, cazuri identificate pân` la 1 noiembrie 2011. Comuna Trife[ti (Ia[i) nu a r`spuns. Note: Nu sunt disponibile datelegate de solu]iile identificate pentru 152 de cazuri. (Sol 1) – cazuri pentru care nu s-a luat nici o m`sur`. (Sol 2 + Sol 3) – cazurisolu]ionate sau în curs de solu]ionare. (Sol 4 + Sol 5) – cazuri pentru care actorii locali consider` c` ‘nu se poate face nimic’. Vezi [inote tabel A 1.3. Celulele marcate indic` valori semnificativ mai mari.

Comunele în care asistentul social din proiect lucreaz` [i pentru prim`rie prezint` o ponderesemnificativ mai mare de cazuri solu]ionate sau în curs de solu]ionare în total cazuri identificate,decât comunele în care asistentul social nu face parte din prim`rie.

Tabel A1. 5 Distribu]ia cazurilor în func]ie de tipul de solu]ie [i de statutul asistentului social

Date: Fi[a Sintetic`, cazuri identificate pân` la 1 noiembrie 2011. Comuna Trife[ti (Ia[i) nu a r`spuns. Note: Nu sunt disponibile datelegate de solu]iile identificate pentru 152 de cazuri. (Sol 1) – cazuri pentru care nu s-a luat nici o m`sur`. (Sol 2 + Sol 3) – cazurisolu]ionate sau în curs de solu]ionare. (Sol 4 + Sol 5) – cazuri pentru care actorii locali consider` c` ‘nu se poate face nimic’. Vezi [inote tabel A 1.3. Celulele marcate indic` valori semnificativ mai mari.

66

Tipul soluţiei (număr) Tipul soluţiei (%)

Tip comună Sol1 Sol2 Sol3 Sol4 Sol5 Total Sol 1 Sol2 + Sol 3

Sol 4 + Sol 5 Total

Comune subdezvoltate 1.133 554 205 157 240 2.289 49 33 17 100

Comune dezvoltate 119 233 121 67 60 600 20 59 21 100

Total 1.252 787 326 224 300 2.889 43 39 18 100

Tipul soluţiei (număr) Tipul soluţiei (%)

Statutul asistentului social Sol1 Sol2 Sol3 Sol4 Sol5 Total Sol 1 Sol2 +

Sol 3Sol 4 + Sol 5 Total

Din afara primăriei 900 479 140 131 275 1.925 47 32 21 100

Din cadrul primăriei 352 308 186 93 25 964 37 51 12 100

Total 1.252 787 326 224 300 2.889 43 38 18 100

B. Recens`mintele comunitare (colectarea [i introducerea datelor)

Pân` la 1 noiembrie 2001, activitatea de culegere a datelor a fost finalizat` \n dou` jude]e (Bac`u[i Boto[ani), \n timp ce Suceava este jude]ul cu cel mai mic num`r de chestionare aplicate [iintroduse \n baza de date (tabel A1.6).

În ceea ce prive[te activit`]ile de colectare [i de introducere a datelor, nu se înregistreaz` diferen]esemnificative între comunele dezvoltate [i cele subdezvoltate sau în func]ie de statutul asistentuluisocial.

Tabel A1. 6 Activitatea referitoare la recens`mântul comunitar

Date: Fi[a Sintetic`, cazuri identificate pân` la 1 noiembrie 2011. Comuna Trife[ti (Ia[i) nu a r`spuns.

Majoritatea asisten]ilor sociali au declarat c` activitatea de colectare a datelor va fi finalizat` pân`la 15 noiembrie. Jude]ele cu cel mai mare num`r de asisten]i sociali care au declarat c` muncalor de teren se va prelungi [i dup` mijlocul lui noiembrie sunt Buz`u [i Ia[i. Din nou, nu apardiferen]e semnificative în func]ie de nivelul de dezvoltare comunitar` sau de statutul asistentuluisocial.

67

% gospodării care au completat chestionare în total gospodării,

până la 1 noiembrie

% chestionare introduse în baza de date,

până la 1 noiembrie

JudeţBacău 100 83

Botoşani 100 84Buzău 84 69

Iaşi 94 64Neamţ 98 88

Suceava 79 65Vaslui 100 69

Vrancea 95 73

Dezvoltare comunitarăComune subdezvoltate 96 75

Comune dezvoltate 91 75

Statutul asistentului social Din afara primăriei 96 76

Din cadrul primăriei 90 71

Figura A1. 3 Activitatea de colectare a datelor va fi finalizat` pân` la data de 15 noiembrie? în func]ie de jude], de nivelulde dezvoltare comunitar` [i de statutul asistentului social (num`r de comune)

Date: Fi[a Sintetic`, cazuri identificate pân` la 1 noiembrie 2011. Comuna Trife[ti (Ia[i) nu a r`spuns.

68

13 13

6 6

910

13

11

0 0

54

21

0

2

0

2

4

6

8

10

12

14

0

10

20

30

40

50

60

0

10

20

30

40

50

60

70

Bac`u Boto[ani Buz`u Ia[i Nem] Suceava Vaslui Vrancea

Da, culegerea datelorva fi finalizat` pân` ladata de 15 noiembrie

Nu, activitatea va fi\ntârziat`

Asistentsocial din

afaraprim`riei

Asistentsocial din

cadrulprim`riei

Comunedezvoltate

Comunesubdezvoltate

Da, culegerea datelorva fi finalizat` pân`la data de 15noiembrie

Nu, activitatea va fi\ntârziat`

C. Activitatea Structurilor Comunitare Consultative (SCC)

În marea majoritate a comunit`]ilor (89), au fost (re)înfiin]ate /reorganizate /activate StructurileComunitare Consultative ca urmare a implement`rii proiectului. La momentul evalu`rii, în 81 decomune SCC-urile erau pe deplin func]ionale, iar în 14 erau în curs de înfiin]are. Doar un asistentsocial a declarat c` exist` conflicte între membrii SCC, iar în 12 comune unii membri nu dorescs` participe voluntar la întâlniri.

Figura A1. 4 Num`rul întâlnirilor SCC pân` la data de 15 octombrie (num`r de comune)

Date: Fi[a Sintetic`, cazuri identificate pân` la 1 noiembrie 2011 (N=95). Comuna Trife[ti (Ia[i) nu a r`spuns.

Figura A1. 5 Num`rul cazurilor dezb`tute în cadrul întâlnirilor SCC pân` la data de 15 octombrie (num`r de comune)

Date: Fi[a Sintetic`, cazuri identificate pân` la 1 noiembrie 2011 (N=81). Comuna Trife[ti (Ia[i) nu a r`spuns [i 14 comune nu auorganizat nici o întâlnire a SCC.

69

14

29

17 1714

2 1 1

0

5

10

15

20

25

30

Nici o\ntâlnire

1 \ntâlnire 2 3 4 5 7 8 \ntâlniri

7

15

18 19

4 5 4

1 1

7

0

5

10

15

20

Nici un caz 1 caz 2 3 4 5 6 7 8 10+ cazuri

7.2 Interviuri cu factorii interesa]i de la nivel jude]ean

Lista interviurilor cu factorii interesa]i de la nivel jude]ean

7.2.1 Supervizorii proiectului

Locul interviului Supervizor DGASPC Prefectură

Bacău Simona BOGHIU Director Reprezentant Prefectură

Botoşani Lăcrămioara RADU Director Subprefect

Buzău Ciprian Mihai PÂRVU Director Reprezentant Prefectură

Iaşi Iuliana ÎNSURĂŢELU Director Subprefect

Neamţ Victoria CIUTĂ Director Subprefect

Suceava Florin TĂRNĂUCEANU Director Subprefect

Vaslui Mirela FRANCIUG Director Subprefect

Vrancea Daniela MANOLE Director Reprezentant Prefectură

71

72

Principalele puncte forte ale proiectului

Efectuarea recens`mintelor comunitare, menite s` arate vulnerabilit`]ile sociale de la nivel local.Bazele de date con]inând informa]ii relevante despre comunit`]i permit factorilor de decizie sìdentifice clar problemele sociale. Recens`mântul comunitar a produs rezultate surprinz`toarechiar [i pentru asisten]ii sociali ‘vechi’ sau pentru cei ‘noi’ ce trìesc în comunit`]ile respective [iconsiderau c` [tiu cazurile ‘vulnerabile’. „Proiectul ofer` o imagine asupra comunit`]ii [i oprocedur` de lucru practic` în domeniul asisten]ei sociale, care este aplicat` de un personal dinafara sistemului. Primarii sunt acum con[tien]i de importan]a bazei de date pentru comunitate.În acest sens, ar fi indicat` o întâlnire cu ace[tia pentru a consolida importan]a ei [i posibilitateade a o folosi în scopuri multiple.” (Supervizor din Bacù)

Îmbun`t`]irea colabor`rii cu autorit`]ile locale. „Consider`m c` una dintre cele mai importanterealiz`ri ale proiectului este faptul c` rela]ia noastr` de colaborare cu prim`ria s-a îmbun`t`]itconsiderabil, în special cea cu primarul, secretarul [i contabilul. În prezent, comunic`m cu mareu[urin]`, iar asistentul social este acum cunoscut de toat` lumea din comunitate.”(Supervizordin Buzù)

Stimularea responsabilit`]ii colective la nivelul comunit`]ilor prin activarea StructurilorComunitare Consultative (SCC). Nu au loc întâlniri s`pt`mânale sau lunare ale SCC, dar când seidentific` un caz vulnerabil, au în]eles c` trebuie s` îl discute [i cu ceilal]i actori locali. În unelecomunit`]i, necesitatea [i rolul SCC nu sunt înc` recunoscute; tot Consiliul Local ia deciziile. Dinopt jude]e, jude]ul Vrancea se remarc` în ceea ce prive[te func]ionarea SCC. „În jude]ul Vrancea,Structurile Comunitare Consultative func]ioneaz`. În majoritatea cazurilor, se întâlnesc o dat` pelun`.” (Supervizor Vrancea) În unele comune, aceste structuri func]ionau deja (sub diferitedenumiri) înainte de implementarea proiectului.

Oportunit`]i de angajare [i institu]ionalizarea unei noi proceduri de lucru în domeniul asisten]eisociale. În proiect au fost angaja]i mai mul]i asisten]i sociali ‘noi’, care nu aveau un loc de munc`în acel moment. „Din cei 11 asisten]i sociali din proiect, 4 sunt din prim`rii [i ceilal]i 7 au fostangaja]i la începutul proiectului.” (Supervizor Ia[i). Atât în ceea ce-i prive[te pe asisten]ii sociali‘noi’, cât [i pe cei ‘vechi’, în general supervizorii au evaluat în sens pozitiv implicarea lor în proiect.Activit`]ile din cadrul proiectului au oferit ocazia de a înv`]a aplicarea unui nou mod de a faceasisten]` social` ‘ca la carte’. Acum au o imagine clar` asupra comunit`]ii [i a cazurilor vulnerabilepe care trebuie s` le monitorizeze sau s` le solu]ioneze în cooperare cu membrii SCC.

73

Evaluarea eficien]ei proiectului

Pe o scar` de la 1 la 10, cât de eficient crede]i c` este proiectul în jude]ul dumneavoastr`?

Date: Interviuri cu supervizorii, noiembrie 2011.

Bacù – „E greu pentru c` lucr`m cu asisten]i sociali noi. Aproape niciuna dintre prim`rii nu aorganizat o întâlnire în care s` prezinte asisten]ii sociali celorlal]i angaja]i. Este cu atât mai greupentru asisten]ii sociali tineri, care de multe ori nu aveau un birou sau un calculator. Cu timpul,s-au g`sit solu]ii, cum ar fi s` împart` calculatorul cu un coleg etc.”.

Boto[ani – „M` apropii de 9 pentru c` nu am g`sit o receptivitate maxim` la absolut toateprim`riile, dar m` apropii de 10 pentru c` persoanele selectate în proiect sunt foarte implicate [iau estompat cumva argumentul num`rul, 1 astfel încât per total m` duc la 10”.

Buzù – „Proiectul a mers bine în general, cu toate c` am întâmpinat unele dificult`]i mai ales laînceput, pân` când prim`riile [i-au dat seama de importan]a sa. Totu[i, unii primari, cum e cazulcelui din Merei, nu sunt cu adev`rat interesa]i de proiect. Mai e nevoie de ceva timp pentru aconsolida ceea ce am înv`]at [i pentru a asigura c` asisten]ii sociali vor continua s` fac` munc`de teren [i dup` retragerea finan]`rii din partea UNICEF”.

Ia[i – „Greu a fost [i cu structurile … Mai întâi eu le-am zis cât e vremea bun` s` terminechestionarele [i am l`sat pe alt plan aceste întâlniri cu structurile… a fost greu de urnit.. Notaeste 9, maxim 9… din punctul meu de vedere nu am fost prea eficien]i...”.

Neam] – „Partea cu chestionarele, cu baza de date a mers bine – ceea ce a ]inut de asistentulsocial din proiect. Mai sunt doar 2 comune mari, cu peste 2.000 de gospod`rii (T`m`[eni [iS`bòani), care nu au terminat aplicarea chestionarelor; mai au de aplicat doar în jur de 300 dechestionare. Sunt asisten]i sociali care au terminat [i introducerea datelor, iar cei care nu auterminat au introdus totu[i peste 50% din chestionare.

Partea cu activarea SCC-urilor, ceea ce a ]inut de comunitate, de mobilizarea actorilor locali, aavut probleme (anticipate de la începutul proiectului, de altfel). Membrii SCC sunt dispu[i s`colaboreze, dar individual. Asisten]ii sociali nu reu[esc s`-i adune; se reunesc greu. Când se faceo [edin]` nu particip` to]i, iar la urm`toarea nu vin aceea[i care au fost la [edin]a anterioar`.

Membrii SCC-urilor înc` nu în]eleg c` activitatea de prevenire este responsabilitatea celor dincomunitate, c` cele mai bune solu]ii sunt acolo, în mediul copilului. Atitudinea unor membrii SCC,

0,00

2,00

4,00

6,00

8,00

10,00

Nota general` pentru eficien]a proiectului la nivel jude]ean

Bacù Boto[ani Buzù Ia[i Neam] Suceava Vaslui Vrancea

74

nu a tuturor, a fost c` “noi, cei de la protec]ia copilului, încerc`m s` plas`m pisica în curtea lor”.Ei [tiu c` este o institu]ie a statului (DGASPC) care trebuie s` rezolve problemele ce ]in de copii.Nu este suficient c` asisten]ii sociali din proiect încearc` s` activeze aceste SCC-uri, dac` cei dincomunitate au o astfel de mentalitate. Va fi nevoie de timp pentru a-i determina s` aib` [i o seriede servicii la nivel local”.

Suceava – Nota 10 pentru asisten]ii sociali angaja]i în proiect. Nota 8 pentru prim`rii, „nu iau 10pentru c` au mai existat discu]ii legate de conven]iile asisten]ilor sociali [i înc` nu a spus nimenic` vrea s` angajeze în prim`rie asistentul social din proiect. În rest au fost deschi[i, au asiguratbirou, calculator”.

Vaslui – „Între 7 [i 8. Asisten]ii sociali din proiect sunt prost selecta]i, slab preg`ti]i, unii suntneserio[i, nu r`spund la telefon...”

Vrancea – Proiectul a decurs bine în general, asisten]ii sociali au f`cut o treab` bun` [i rela]ia cuprimarul a fost bun`.

Comune cu un punctaj sub medie [i ce a mers prost

Bacù – Sub medie sunt Berzun]i, Dealu Morii, Parincea, S`nduleni [i Ungureni. Un caz specialeste Berzun]i – cu toate c` aici proiectul nu a avut prea mare succes, asistentul social din proiecta fost evaluat cu un punctaj maxim. Dificult`]ile de implementare a proiectului ]in de ‘zidul ridicatde primar’, performan]a slab` a asistentului social sau greutatea de a identifica membri [i de aorganiza întâlniri ale Structurii Comunitare Consultative. Niciunul dintre asisten]ii sociali nouangaja]i nu beneficiase anterior de preg`tire în domeniul asisten]ei sociale.

Boto[ani – „În Todireni, asistentul social a trenat pu]in lucrurile la început pân` a reu[it s` se fac`vizibil în prim`rie [i în comunitate; nu a în]eles de la început c` trebuie s` faci eforturi pentru adeveni vizibil în cadrul prim`riei, dar acum este implicat` [i lucreaz` foarte bine. De asemenea,în Co]u[ca autorit`]ile nu s-au prea implicat”.

Buzù – Sub medie sunt Bisoca, Calvini, Catina, Pietroasele [i Scor]oasa. Evaluarea nu se refer`la asisten]ii sociali, ci la întregul proiect. Dificult`]ile sunt în principal asociate primarului. „Primariinu au [efi deasupra lor, cred c` pot face tot ce vor ei. Au doar [efi din partidul politic. Deasemenea, pun situa]ia social` pe ultimul loc. Lucruri precum vulnerabilit`]ile sociale sunt pu]inîn cea]` pentru ei”. În anumite cazuri, au fost probleme [i cu contabilul, care a refuzat s` pl`teascàsistentul social (Merei). „Ca o observa]ie general`, cred c` cel mai greu este doar începutul.Asisten]ii sociali din proiect sunt foarte buni practicieni, dar nu [tiu cum s` scrie un raport. Mi-auspus: ne e team` de raportul final de proiect. Îi voi ajuta bineîn]eles. De asemenea, trebuie s` negândim la un mecanism prin care ei s` mearg` în teren dup` terminarea proiectului. Nu în fiecarezi, dar din când în când, pentru a ne asigura c` monitorizeaz` corespunz`tor ce se întâmpl` încomunitate”.

Ia[i – Exist` mai multe comune în care proiectul a întâmpinat dificult`]i de implementare. Acesteasunt Coarnele Caprei, Cozme[ti, Lespezi [i }ib`ne[ti. „În Coarnele Caprei… doamna trateaza camafectiv cazurile se implic` foarte mult afectiv [i ii scade mult eficien]a. E foarte lacrimogen` ceeace în asisten]a social` nu ]ine, asta este un punct slab în asisten]a social` … În Cozme[ti, e jaleacolo… acolo nu exist` suportul autorita]ilor locale …. În Lespezi, situa]ia e pu]in sub medie; mà[teptam la mai mult, doamna fiind [i asistent social în prim`rie; doamna e aproape de pensie [ie superficial` [i aici am trimis [i colegii de la Pa[cani în ajutor s` fac` acele grupuri de suport…

75

ca s` mai înaint`m cu proiectul. Situa]ia este diferit` în }ib`ne[ti. Aici e so]ia primarului... Îngeneral, pot spune c` acolo unde nu a mers treaba e din cauza autorit`]ilor locale, dar [i aasistentului social care nu s-a implicat [i nu [i-a dat interesul.”

Neam] – „Cu SCC-urile la R`zboieni [i Dragomire[ti merg prost. Nici la Bâra membrii SCC n-aureu[it s` se întruneasc` într-o [edin]`. La R`zboieni nu merge [i din vina angajatului pe proiect,asistentul social este pu]in sociabil, nu reu[e[te s` îndeplineac` foarte bine toate activit`]ile”.

Vaslui – „În Dimitrie Cantemir [i Gherghestu, asisten]ii sociali sunt neserio[i, asistentul medicalneinteresat, promite s` rezolve o problem`, un caz vulnerabil [i nu o face”.

Suceava – O not` sub 8 pentru comuna P`trù]i. Cei de acolo „nu au în]eles nimic. Au nevoie,dar nu le trebuie. I-am spus primarului, explica]i-mi [i mie cum vine asta? C` nu vrea s` secomplice ...“. Au fost probleme acolo [i cu conven]ia, cu partea administrativ` de angajare aasistentului social; a trebuit mai bine de o lun` s` se clarifice [i aceast` problem`.

Vrancea – Sub medie sunt Dumbr`veni, Milcovul [i T`t`ranu. Asisten]ii sociali angaja]i în acestecomune au f`cut parte anterior din DGASPC (Milcovul [i T`t`ranu, iar în Dumbr`veanu este unasistent social de la prim`rie). Punctajul este acordat mai mult pentru a le diferen]ia de restulcomunelor [i a ]ine seama de implicarea factorilor interesa]i de la nivel local [i de rela]iaasistentului social cu restul personalului din cadrul prim`riei.

Comune cu punctaj peste medie [i ce a mers bine

Bacù – Peste medie se afl` restul comunelor, evaluate cu acela[i punctaj (7-8): Bl`ge[ti, Colone[ti,Corbasca, Gaiceana, Gura Vìi, Parava, Rachitoasa, Stanise[ti. „Consider c` rela]ia cu asisten]iisociali de la prim`rie trebuie ameliorat`, nu sunt înc` o echip`. De asemenea, lipsa preg`tiriiformale în domeniul asisten]ei sociale constituie atât un dezavantaj, cât [i un avantaj. Dezavantajpentru c` nu [tiu cum s` se ocupe de cazuri de asisten]` social`, nu [tiu cum s` se ocupe de muncabirocratic` (‘dosariada’). Avantaj prin lipsa rutinei care le permite s` vad`, s` identifice cazurilevulnerabile [i, cel mai important, s` fie deschi[i la g`sirea unor solu]ii în aceste cazuri”.

Boto[ani – „În Ib`ne[ti, asistentul social (de[i are alt` preg`tire decât asisten]a social`, a terminatFacultatea de Biologie) a fost atent [i a luat în considerare tot sprijinul SPAS din comun`; s-af`cut vizibil în comunitate [i cu determinarea lui a condus la un tot foarte bun. În Rùseni,asistentul social, de[i nu este din comunitate [i a întâlnit un primar care nu este foarte atent laproblemele sociale, a reu[it s`-l determine pe primar s` con[tientizeze rolul asistentului social încomunitate; s-a implicat foarte tare (a încercat s` fac` un grup de suport la [coal`, a organizatîntâlniri SCC, a prezentat SCC-ului cazurile identificate)”.

Buzù – Cel mai mare punctaj (10) a fost dat comunei Vadu Pa[ii. Este o comun` mare, cu unasistent social foarte competent [i cu un primar care a sprijinit la rândul sù proiectul. Consider`macest asistent social cel mai bun profesionist din jude]ul Buzù. Tot deasupra mediei se afl` [iBradeanu, Coste[ti, Merei, Verne[ti [i Vipere[ti. „Majoritatea asisten]ilor sociali din proiect au oexperien]` bogat` [i dac` mergi pe teren, beneficiarul nu te las` s` pleci f`r` s` notezi problemelesale, î]i spun toate problemele lor. Au v`zut de asemenea care sunt avantajele muncii de teren:descoperirea unor noi cazuri sau noi vulnerabilit`]i ale unor cazuri mai vechi ... Cred c` momentulcrucial al proiectului va fi când se vor vedea rezultatele concrete pentru beneficiari, ob]inute f`r`prea multe eforturi financiare, acela va fi momentul în care proiectul va putea începe s` sedezvolte pe cont propriu [i s` se extind` în alte comunit`]i”.

76

Ia[i – „Aroneanu e peste medie. Asistentul social de acolo nu prea vede necesitatea întâlniriistructurii, dar o s` merg eu acolo [i o s` îi explic ca s` în]eleag` necesitatea, ca s` atingem toateobiectivele din proiect … În Cepleni]a, aici s-a f`cut [i structura. Comunit`]ile peste medie suntVân`tori, Dolhe[ti, Focuri, Mironeasa [i Trife[ti. „Baza a fost asistentul social, dar [i suportulautorit`]ilor. De exemplu, la Vân`tori, peste medie dar pu]in, doamna este foarte serioas` [i seimplic` dar nu are suportul prim`riei. Este acolo un secretar care o trateaz` foarte ironic, ca peultimul om, pentru c` nu o dore[te, asta e clar. El fiind rud` cu asistenta social` din prim`rie ovede ca o concurent` pentru acest post, pe asistentul social din proiect. La Dolhe[ti peste mediedar pu]in, Focuri peste medie, aici chiar [i-a dat interesul doamna, Mironeasa peste medie, Trife[tipeste medie. Ca s` fac extremit`]ile Mironeasa este prima în top, iar Cozme[ti este ultima. Nici latelefon nu r`spunde decât foarte greu, se vede ca nu se implic`”.

Neam] – În Români, Bahna, Boghicea, Brusturi, Oniceni, Valea Ursului, situa]ia arat` bine. {i înS`b`oani [i T`m`[eni, lucrurile merg bine, doar c` aceste comunit`]i sunt mai mari. „Oamenii[i-au f`cut treaba”. La Români, „nu a tras doar omul din proiect” pentru a reuni SCC; [i primarul[i alte persoane de la prim`rie au ajutat. Supervizorul a participat la o întâlnire a SCC din aceast`comun`, la care a fost prezentat proiectul. De[i nu to]i membrii SCC au o atitudine deschis` fa]`de activit`]ile din proiect, cei de la prim`rie î[i doresc proiectul foarte mult, vor “s` fac` ni[telucruri acolo .

Suceava – „Premian]i sunt asisten]ii sociali din comunele Dorne[ti, Valea Moldovei, IzvoareleSucevei, Râ[ca. Sunt premian]i pentru cum au reu[it s` aplice chestionarele, pentru modul încare s-au implicat la prim`rie [i pentru modul în care au fost sus]inu]i de cei de la prim`rie. Deexemplu, la Dorne[ti primarul este foarte implicat în proiect [i asistentul social are o colaborarefoarte bun` cu primarul. Prin urmare, asistentul social din Dorne[ti a participat la întâlniri ale SCC,a aplicat toate chestionarele, a introdus multe în baza de date. Colaborarea asistentului social cuprimarul este foarte important` în desf`[urarea activit`]ilor din proiect. Deci la Dorne[ti epremiant nu doar asistentul social, ci [i primarul. La fel [i la Râ[ca e premiant [i primarul, nu doarasistentul social.

În comunele în care asisten]ii sociali colaboreaz` în mod direct cu primarul, reu[esc s` î[i fac`treaba mai bine; acolo unde primarii au l`sat activit`]ile proiectului pe seama secretarului saualtcuiva din prim`rie, lucrurile nu merg la fel de u[or”.

Vaslui – Peste medie sunt Coroie[ti, Grivi]a, Cozme[ti, Iv`ne[ti. „Aici, asisten]ii sociali sunt foartebuni, serio[i, prom]i. Cred c` [i faptul c` sunt asisten]i sociali din prim`rie îi ajut` foarte mult...[i asistentul social din proiect care e so]ia primarului s-a descurcat foarte bine deoarece are sprijinfoarte mare din partea prim`riei la dona]ii, strângeri de fonduri”.

Vrancea – Cel mai bine evaluate sunt Cârligele, Guge[ti, Jari[tea, Rugine[ti, Sihlea [i SloboziaBradului. Unele dintre acestea sunt comune de mari dimensiuni, cu diverse probleme sociale.Exemplul de cea mai bun` practic` în ce prive[te func]ionarea Structurii Comunitare Consultativeeste Pope[ti. Aici, noul asistent social are o rela]ie foarte bun` cu deciden]ii locali [i chiar a reu[its` rezolve un caz din proprie ini]iativ` (o scrisoare prin care a cerut sprijinul postului Kanal D).

Câte noi cazuri de copii vulnerabili au fost identificate în jude]ul Dvs.?

În general, supervizorii au putut estima cu greutate num`rul noilor cazuri de copii vulnerabili.„Nu [tiu dac` pot s` v` spun, ar trebui s` am în fa]` ni[te documente. Oricum, între 1 [i 10 întoate comunele, dar nu [tiu s` spun, 5-7, dac` îmi cere]i un interval între 1 [i 10, deci au fost

77

comune cu 5 cazuri, cu 4 cazuri, cu 8, nu mai mult de 10.” (Supervizor din Boto[ani). Supervizoruldin Neam] nu [tie câte noi cazuri au fost detectate, dar “sunt pu]ine”. Acela[i lucru este valabilpentru supervizorul din Ia[i „Cifre… ar trebui s` m` uit în toate rapoartele, dar vi le pot trimite,cifre n-am. Dac` [tiam, a[ fi preg`tit datele pentru fiecare comun`. Nu am un r`spuns clar acum,nu am tras linie. Inten]ionam s` v`d totul la finalul proiectului”. Nici în Vaslui supervizorul nu areo situa]ie clar` pentru fiecare caz [i consider` c` aceasta va reie[i din rapoartele analitice. ÎnSuceava, supervizorul nu [tie num`rul [i consider` c` proiectul nu s-a concentrat pe aceast`problem`, pe centralizarea noilor cazuri identificate. Asisten]ii sociali s-au concentrat pe colectareadatelor, iar dup` introducerea chestionarelor în baza de data va rezulta o imagine clar` a cazurilorvulnerabile; doar dup` introducerea datelor în baza de date, se pot face analize.

Supervizorul din Buzù a cerut detalii despre ce înseamn` un caz „nou”, deoarece jude]ul a lucratîn special cu asisten]i sociali din cadrul prim`riei. „Sunt obi[nui]i cu cazuri care ajung la prim`rie[i cer sprijin, iar acum trebuie s` înve]e c` trebuie s` mearg` ei la beneficiari, trebuie s` mearg`în teren [i s` le identifice”(Supervizor din Buzù). O discu]ie metodologic` similar` a avut loc [icu supervizorul din Bacù. Supervizorul din Vrancea a adunat informa]ii statistice am`nun]ite cuprivire la activit`]ile din proiect, inclusiv la num`rul de cazuri.

Tipologia cazurilor de copii vulnerabili nou identificate în urma activit`]ilor din proiect.

„Din rapoarte, din ce mi-au trimis asisten]ii sociali, cele mai multe cazuri au fost identificate laMironeasa. Asistentul social din comunitate a avut ini]iativ` [i a scris, a trimis adres` oficial` ca[i angajat pe proiect c`tre serviciul de stare civil` a prim`riei, c`tre unitatea [colar` acolo undeau fost cazuri de abandon [colar, c`tre domnul primar. Am participat [i eu la acele întâlniri SCCla Mironeasa [i am discutat concret fiecare caz. La Focuri am discutat de exemplu cazuri de mameminore, alt` categorie. ... La Focuri au fost mame minore identificate, iar acolo medicul nu [tia de2 dintre cele 7 cazuri identificate. Am în]eles c` sunt 2 medici [i numai unul [tia, dar comunitateafiind mic` ar trebui s` [tie ambii. Au fost [i comune unde nu au întâmpinat probleme deosebite...”. (Supervizor din Ia[i)

În Boto[ani, printre comunit`]ile cu numeroase cazuri se num`r` Albe[ti, Co]u[ca (o comunitatefoarte s`rac`, departe de ora[, “uitat` de lume”) [i Cristine[ti (o comunitate rom` numeroas`).

Asisten]ii sociali din proiect au identificat în principal: copii cu probleme de s`n`tate f`r` certificatde încadrare în grad de handicap; probleme de s`r`cie care erau cunoscute, dar nimeni nu vizitaacele cazuri la domiciliu [i „abia acum au v`zut care este realitatea, cât de sumbr` este aceasta[i au discutat problema cu acele persoane din comunitate”; cazuri de abandon [colar, în careasisten]ii sociali au vorbit cu profesorii, cu p`rin]ii [i au reu[it s` aduc` înapoi la [coal` mul]icopii; copii peste 14 ani f`r` acte de identitate, caz în care asisten]ii sociali au vorbit cu p`rin]ii [icu poli]ia pentru rezolvarea problemei. Unele din aceste cazuri sunt ‘vechi’, cazuri despre careprim`ria [tia, dar nu f`cuse nimic înainte.

Ce s-a întâmplat cu cazurile de copii vulnerabili nou identificate?

Activit`]i de consiliere. Asisten]ii sociali au oferit consiliere familiilor în leg`tur` cu serviciile pecare le pot accesa [i documentele necesare pentru a beneficia de aceste servicii.

Munc` birocratic`. Asisten]ii sociali din proiect s-au implicat în managementul cazurilor înaintatec`tre DGASPC, au adunat informa]ii despre situa]ia acelor copii [i au informat persoanele de ladirec]ie, lucrând al`turi de asisten]ii sociali din prim`rie la completarea dosarelor.

78

Identificarea unor solu]ii în comunitate. Unii asisten]i sociali au prezentat cazurile prim`riei (maiales dac` nu au reu[it s` organizeze o întâlnire a SCC) sau în cadrul unei întâlniri a SCC. Înconsecin]`, o parte din cazuri urmau s` fie monitorizate de prim`rie, în timp ce altele au intratsub jurisdic]ia DGASPC care a instituit m`suri de protec]ie. Spre exemplu, plasamentul familialal copiilor cu p`rin]i pleca]i la munc` în str`in`tate care nu îi mai între]in, copiii locuind cu bunicii(cel pu]in un caz în fiecare comunitate) sau plasamentul de urgen]` într-un centru de primire înregim de urgen]`. Proiectul a sensibilizat cu privire la probleme care înainte nu erau perceputeca vulnerabilit`]i – de exemplu, în unele comune, cazurile de copii cu dizabilit`]i care nu mergeaula doctor nu erau privite ca o problem`. În alte cazuri, nu a fost g`sit` nici o solu]ie, cum estecazul copiilor ce tr`iesc în s`r`cie, în condi]ii precare. „Aceste cazuri au fost identificate [i r`mânîn monitorizarea SPAS. Familii vulnerabile … noi la asta ne referim, familii cu mul]i copii [i cu ositua]ie precar`, s`r`cie mare… Acolo eu le-am sugerat sa identifice ni[te ONG-uri pentru ajutormaterial. Tot timpul comunic cu ei (cu asisten]ii sociali) prin email sau telefonic [i îi ajut, îi îndrumunde trebuie s` mearg` când g`sesc un caz, ce trebuie s` fac`. Practic putem spune c` sunt situa]iinerezolvate momentan. [...] Cazuri rezolvate, copii f`r` acte: [i aici este o problem`. Ei trebuie s`pl`teasc` o tax` la prim`rie ca s` poat` s` î[i fac` buletinul [i apoi copii lor s` î[i fac` certificatede na[tere… Ei nu aveau nici banii ace[tia… Am vorbit cu primarul s` aloce din acel fond deurgen]`… am discutat acest lucru la nivelul structurii…”. (Supervizor din Ia[i)

Vizitele de monitorizare ale asisten]ilor sociali la familiile vulnerabile au fost pu]ine la num`r. „Nuprea au f`cut, nu au mers. De asta spun c` la unii m` a[teptam la mai mult, mai ales la cei caresunt asisten]i sociali din prim`rie. Au facut chestionarele, au observat cazuri noi de vulnerabilitate,au anun]at verbal poli]ia, medicul … [i cam atât. În schimb, la Mironeasa asistentul social a vizitatcazurile noi”. (Supervizor din Ia[i)

Care a fost rolul actorilor locali [i al SCC în solu]ionarea acestor cazuri?

Solu]ii identificate în cadrul întâlnirilor SCC, facilitate de asisten]ii sociali. Asisten]ii sociali auf`cut tot posibilul pentru a identifica membri SCC, a reorganiza structurile, dac` era cazul, [i ‘afor]a organizarea unei întâlniri la care s` se discute despre cazurile de copii vulnerabili’. Solu]iileau fost identificate în colaborare cu actorii locali. „Este foarte important… Primarul, secretarul,poli]ia care ne-a ajutat… în alt` parte asistentul medical din comun`… de la [coala, un cadrudidactic.” (Supervizor din Ia[i). În unele cazuri, întâlnirile membrilor SCC sunt informale,întâlnindu-se 2-3 membri; este mai greu s` se organizeze întâlniri cu to]i membrii, s` se fac` unraport final: „Asta pentru c` legea spune c` „este posibil” [i nu obligatoriu ca SCC s` sereuneasc`”. (Supervizor din Suceava)

Colaborarea individual` cu membrii SCC. Asisten]ii sociali au colaborat bine cu membrii SCC, darîn mod individual. SCC sunt utile deoarece cu cât se implic` mai multe persoane într-o problem`,cu atât sunt mai multe [anse de a g`si o solu]ie optim`. Totu[i, având în vedere atitudinea unorprim`rii, este un lucru foarte greu de realizat; participarea membrilor SCC la întâlniri este perceput`ca o sarcin` suplimentar` în programul lor [i pentru c` nu este obligatorie, nu vin tot timpul saunu vin to]i. „La începutul proiectului, au fost încheiate conven]ii cu prim`riile prin care acestea seobligau (printre altele) s` activeze /înfiin]eze SCC. A[a c`, pe hârtie, exist` SCC în toate comuneledin proiect, dar nu toate sunt pe deplin func]ionale”. (Supervizor din Suceava)

79

Câte vizite au f`cut supervizorii în comunitate?

R`spunsul general este acela c` supervizorii au vizitat fiecare comun` o dat` pe lun`. Vizitele auconstat în verificarea dac` asistentul social aplic` chestionarele, discutarea problemelor întâlniteîn teren sau legate de introducerea chestionarelor în baza de date. În plus, unele jude]e auorganizat o întâlnire lunar` cu to]i asisten]ii sociali. În general, supervizorii p`streaz` contactulcu fiecare asistent social prin telefon sau e-mail.

Principalele probleme

Dificult`]ilor deja men]ionate li s-au mai ad`ugat [i urm`toarele:

Concentrarea multor activit`]i într-un interval scurt de timp. Asisten]ii sociali din proiect înc` nuau desf`[urat activit`]i legate de organizarea grupurilor de suport, a cursurilor de formare “pentruc` pur [i simplu nu a fost timp. Prea multe activit`]i deodat` …” (Supervizor din Suceava). Câtdin aceste activit`]i se va realiza pe viitor depinde de analiza ce urmeaz` a fi f`cut` în proiect(pentru a eviden]ia ce ajut` [i ce se poate face concret) [i de resursele financiare disponibile.

Lipsa preg`tirii formale în domeniul asisten]ei sociale a multor asisten]i sociali din proiect.„Oamenii angaja]i în proiect nu au preg`tirea necesar` s` realizeze activit`]ile de consiliere,organizare de grupuri de suport, de organizare cursuri. Cursul ini]ial de preg`tire oferit de UNICEFa fost scurt. Nu putem s` le cerem s` fac` astfel de activit`]i... Pentru o parte din ei este dificil s`fac` [i raportul de analiz` [i vor avea nevoie de ajutor... Perioada scurt`… totul parc` a fost f`cutîn vitez`. {i asisten]ii sociali trebuiau mai bine preg`ti]i, mai ales cei care sunt angaja]i doar înproiect… cursurile au ]inut pu]in 3 zile… trebuiau mai multe studii de caz discutate probabil”.(Supervizor din Ia[i)

Rela]ia ‘noului’ asistent social cu ‘vechiul’ asistent social. În unele cazuri, exist` un sentiment deconcuren]` între asistentul social din prim`rie [i cel angajat pe proiect.

Atitudinea autorit`]ilor locale fa]` de problemele sociale [i importan]a activit`]ii asistentuluisocial. Unele autorit`]i locale rezum` activitatea asisten]ilor sociali la plata presta]iilor, f`r` ascoate în eviden]` [i partea de servicii sociale. Acest lucru se explic` în parte prin accentul puspe activitatea birocratic` a asistentului social. În plus, angajarea unui nou salariat i-a f`cut pe uniiprimari s` î[i dea seama c` acesta ar putea fi de folos în activitatea prim`riei, nu neap`rat pentruservicii de asisten]` social`: „Cei de la prim`rii [i-au dat seama c` persoana angajat` le este util`,poate c` vor s` o foloseasc` prea mult cum vor ei, [i nu cum am vrea <<noi>>”. (Supervizor dinSuceava)

Lipsa certitudinii în ceea ce prive[te statutul de angajat al noului asistent social. Statutul incert alasisten]ilor sociali începând cu anul urm`tor nu le permite s` se gândeasc` în avans la ce arenevoie comunitatea sau copiii vulnerabili. „Dac` eu [tiu c` în decembrie plec acas`, ce s` m` maigândesc s` fac? Dac` îmi spui c` urmeaz` s`..., atunci m` activez [i eu [i pot s` g`sesc tot felulde variante, cu experien]a pe care am acumulat-o, s` pot s` fac ceva. Dar a[a, dac` eu [tiu c` îndecembrie plec acasa, la ce s` m` mai gândesc?” (Supervizor din Suceava)

Volumul mare de chestionare aplicate i-a descurajat pe unii asisten]i sociali s` continue s` lucrezeîn acest proiect. „Consider` c` 3-4 asisten]i sociali angaja]i în proiect nu vor mai r`mâne “înpovestea asta” [i la anul, dac` vor avea de f`cut chestionare din nou (din cauza efortului presupus

80

de aceast` activitate).” (Supervizor din Suceava). În plus, efortul lor a fost cuantificat nu doar prinprisma num`rului de chestionare, ci [i a distan]ei parcurse în interiorul comunei (sunt sate carese afl` la 10-15 km dep`rtare unele de altele [i nu exist` mijloace de transport).

Ce ar trebui schimbat pe viitor?

Accentuarea rolului SCC în fiecare comun`. Trecerea de la rolul formal ‘stabilit pe hârtie’ al SCCla func]ionarea propriu-zis` a acestor structuri reprezint` un proces ce mai are nevoie destimulente pentru a demara [i a se încadra într-o procedur` administrativ` institu]ionalizat`. „Pehârtie, exist` SCC în toate comunele din Boto[ani, dar membrii acestora „nu î[i cunosc misiunea,pentru c` autorit`]ile locale nu [tiu s` o exprime. [tiu c` sunt într-o structur`, dar habar nu aumai concret ce trebuie s` fac` [i de aceea cred c` s-ar impune foarte tare formarea sau m`car unprogram de familiarizare cu atribu]iile lor, cu regulamentul lor, cu ceea ce ei trebuie s` fac` încomun`. Eu zic c` este absolut necesar s` se-ntâmple de la anul” (Supervizor din Boto[ani). „Artrebui f`cute ni[te ”form`ri” pentru membrii SCC-urilor. Trebuie lucrat un pic la structurile asteadin comune. Am putea s`-i adun`m [i s` le explic`m ce ar putea ei s` fac` [i cât de importan]isunt ei; c` ei sunt oamenii cheie acolo [i pe ei oamenii îi ascult`. Ei fiind liderii de opinie dincomunit`]i ar putea schimba mentalit`]ile la nivel local în ceea ce prive[te cre[terea [i educareacopiilor.” (Supervizor din Neam]). „Ei [membrii SCC] ar trebui s` discute pe cazuri concrete pentruc` solu]ia poate fi sub ochii lor, dar s` nu o vad`” (Supervizor din Boto[ani).

Asigurarea stabilit`]ii pozi]iei asistentului social în cadrul prim`riei. „În primul rând, ar trebuiacordat` asisten]ilor sociali autoritate în cadrul prim`riei [i garan]ia faptului c` lucreaz` acolo,c` are jobul asigurat. [i primarii vor con[tientiza c` este bine s` ai o persoan` care face doarmunc` de asisten]` social` [i a[a se înt`re[te pozi]ia asisten]ilor sociali. Pozi]ia asisten]ilor socialise va înt`ri [i prin faptul c` autorit`]ile vor [ti c` proiectul continu`, prin faptul c` ceea ceasistentul social a f`cut în comunitate este prezentat [i public (în [edin]ele Consiliului Local)”.(Supervizor din Suceava)

Cre[terea capacit`]ii administrative locale de furnizare a serviciilor sociale prin: (i) asigurarearesurselor umane – acolo unde prim`ria nu are un asistent social, ar trebui s` se angajeze unul(legea nu o permite din cauza bloc`rii posturilor în sectorul public); (ii) elaborarea unei strategiiprivind serviciile sociale în fiecare comun`; (iii) acreditarea serviciilor sociale (de exemplu, doardou` prim`rii din cele implicate în proiect în Boto[ani sunt certificate ca furnizor de serviciisociale); (iv) cre[terea capacit`]ii prim`riei de a accesa fonduri pentru proiecte – acest lucru estedeosebit de dificil deoarece la nivel local nu exist` banii necesari pentru co-finan]are [i pentru c`deocamdat` nu se poate angaja personal suplimentar.

Modificarea criteriilor de selectare a asisten]ilor sociali. „Nu ar trebui s` existe condi]ia potrivitc`reia primarul nume[te persoanele din proiect” (Supervizor din Ia[i). „Selec]ia asisten]ilorsociali, schimbarea criteriilor de selec]ie, mai multe cursuri pentru cei nou-veni]i în proiect,respectarea fi[ei postului din proiect”. (Supervizor din Vaslui)

Continuarea activit`]ii de teren în urm`torul an de implementare a proiectului. „Asisten]ii socialinu ar mai trebui implica]i [i la anul în realizarea de recens`mânt al gospod`riilor. Ar trebui s`continue s` mearg` pe teren, dar [i s` se axeze mai mult pe realizarea de grupuri de suport, peo prezen]` mai activ` în comunitate, pe întâlniri cu p`rin]ii etc.”. (Supervizor din Suceava)

81

7.2.2 Directorii DGASPC

82


Cre[terea capacit`]ii administrative locale de a g`si solu]ii la problemele sociale. Proiectul a reu[its` înt`reasc` capacitatea autorit`]ilor locale de a gestiona cazurile sociale prin angajarea de noiasisten]i sociali, pe lâng` cei existen]i. Recens`mântul comunitar a oferit un inventar al cazurilorsociale la nivel local, inclusiv al copiilor vulnerabili. Proiectul ofer` asisten]ilor sociali [anse deformare [i, mai important, experien]` practic`: „Mul]i dintre ei au preg`tire general`, dar aceast`preg`tire specific` îi ajut` mult mai mult [i pe ei, dar mai ales pe copii” (Director DGASPC, Vaslui).

Îmbun`t`]irea rela]iei de colaborare cu prim`riile. Proiectul a reu[it s` consolideze o bun`colaborare cu prim`riile. De asemenea, a ini]iat un proces de con[tientizare a autorit`]ilor localecu privire la rolul pe care îl joac` în activit`]ile de prevenire [i de promovare a drepturilor copilului.„Totul porne[te de acolo, ei sunt principalii [i primii care trebuie s` propun` [i s` ajute copiii saufamilia în situa]ie de criz`; deci de acolo porne[te [i sunt prim`rii care [tiu lucrul `sta, iar noicolabor`m foarte bine cu ele”. (Director DGASPC, Neam])

Accent pe activit`]i de prevenire. „Proiectul merge mult pe prevenire [i în felul `sta se rezolv`multe probleme. Asta e bine, s` ne ax`m pe prevenire [i nu pe interven]ie”. (Director DGASPC,Vaslui)

Câte noi cazuri de copii vulnerabili au fost identificate în jude]ul Dvs.?Ce s-a întâmplat cu aceste cazuri?

„Sunt...eu cred c` sunt vulnerabili...din ce [tiu eu, a[a ca [i comun`, ca [i nivel de trai, în sfâr[it,cred c` Valea Ursului e vulnerabil`, Boghicea e mai nou`, nu [tiu ce venituri au, dar ca s` [tiu càcum este identificat un copil sau...nu, cu risc de eu [tiu, abandon [colar sau abandon familial,nu”. (Director DGASPC, Neam])

„Aproximativ 45 de familii vulnerabile plus 32 f`r` acte de identitate: certificat de na[tere saucarte de identitate”. (Director DGASPC, Ia[i)

„Acum nu pot s` v` spun, c` nu m` ocup eu de treaba asta… dar cazuri sunt… Ce pot s` v` spuneste c` semnalarea unor astfel de cazuri dup` demararea proiectului este mult mai bun`.Comunele care sunt selectate în proiect sunt comune cu probleme, cu familii numeroase cu 9-10copii care sunt în sistemul de asisten]` social`. Câte din aceste cazuri noi sunt rezolvate? Depindece în]elege]i prin rezolvare… interven]ii sunt în toate cazurile”. (Director DGASPC, Vaslui)

Evaluarea eficien]ei proiectului

Pe o scal` de la 1 la 10, cât de eficient aprecia]i c` este proiectul în jude]ul dumneavoastr`? Doartrei directori DGASPC au acordat o not`: Ia[i – 9, Neam] – 9 [i Vaslui 7-8.

În Buzù, Bacù [i Vrancea, directorii au f`cut evalu`ri calitative ale proiectului la modul general,f`r` a acorda un punctaj la capitolul eficien]`. În Boto[ani: „Un aport direct nu am sim]it.Specialistul (supervizorul) poate spune cel mai bine” (Director DGASPC, Boto[ani).

83

Comune sub punctajul mediu [i ce a mers prost

În ceea ce prive[te comunele sub sau peste medie, tendin]a general` a directorilor DGASPC afost s` declare c` „supervizorul [tie cel mai bine”.

„Nu [tiu, trebuie s` îl întreb pe supervizor; nu [tiu comunele, dar în general, acolo unde lucrurileau mers prost, motivul este c` autorit`]ile nu se prea implic` [i nu sunt interesate s` rezolvecazurile vulnerabile” (Director DGASPC, Neam]). „Specialistul este cel mai în m`sur` s` v`spun`...” (Director DGASPC, Boto[ani). „{tiu c` în Cozme[ti asistentul social a avut un grad sc`zutde implicare. În general, comunele în care lucrurile nu au mers sunt cele în care primarii nu auvrut s` coopereze” (Director DGASPC, Ia[i). „Mai sunt [i comunit`]i, ca Punge[ti-ul, Gherghe[ti-ul, unde primarul nu se implic` chiar dac` asistentul social î[i d` tot interesul. Dac` nu ai suportnu prea rezolvi problema. Deci unde nu merge treaba, <<stâlpii comunit`]ii >>, conducereacomunit`]ii, [coala, biserica nu se implic`”. ( Director DGASPC, Vaslui)

„Deci, dup` p`rerea mea, majoritatea sau în sfâr[it..., celor de la localit`]i, dac` direc]ia nu-[i facetreaba, cheam` ei presa [i o s` vedem noi ce-o s` p`]im. Deci, noi suntem Dumnezeu pentru to]icopiii `[tia [i dac` nu intervenim, nu [tiu ce se-ntâmpl`”. (Director DGASPC, Neam])

Comune peste punctajul mediu [i ce a mers bine

„Nu [tiu comunele, dar în general, acolo unde a mers bine, motivul este c` autorit`]ile se implic`foarte mult, fac planuri de interven]ie, se gândesc la solu]ii” (Director DGASPC, Neam]). „{tiu c`la Mironeasa asistentul social este foarte bine preg`tit, foarte implicat [i cu ini]iativ` însolu]ionarea cazurilor identificate” (Director DGASPC, Ia[i). „Sunt peste nivelul mediu, Coroie[ti-ul, unde se face destul de repede, Iv`ne[ti-ul, unde sunt foarte promp]i. Trecerea asta peste mediee dat` nu numai de interesul asistentului social, ci [i a primarului. În aceste comunit`]i, cum apareo problem`, primarul se implic` direct [i e foarte activ.” (Director DGASPC, Vaslui).

Principalele puncte slabe ce ar trebui eliminate pentru a cre[te eficien]a

Func]ionarea efectiv` a Structurilor Comunitare Consultative (SCC). Multe SCC-uri nufunc]ioneaz`; trebuie s` se implice chiar [i cei care nu sunt membri SCC (de exemplu, fiecareprofesor ar putea face ceva, când un copil abandoneaz` [coala).

Scurta perioad` de implementare a activit`]ilor complexe din proiect.

Punctele slabe ale administra]iei publice. „Nu a[ putea identifica puncte slabe. Un punct slab, darnu al proiectului, ci al întregului sistem, este lipsa personalului calificat în domeniul asisten]eisociale, care s` func]ioneze la nivelul comunit`]ilor locale. În foarte multe comunit`]i, primuldisponibilizat a fost asistentul social [i au dat sarcinile altor persoane cum ar fi bibliotecarul,agentul agricol, care nu [tiu nimic despre asisten]a social`, cum s` fac` o anchet` social`, ointerven]ie primar`, ori apari]ia priectului a dus la preg`tirea acestora [i încet, încet s` îi formeze[i pentru asisten]a social`”. (Director DGASPC, Vaslui)

84


Promovarea rolului SCC în identificarea [i solu]ionarea cazului. SCC ar trebui s` se întâlneasc`cel pu]in o dat` pe lun`. Acest lucru ar ajuta activit`]ile de prevenire la nivel local [i ar u[uraresponsabilit`]ile DGASPC. Dac` în prima etap` a proiectului, actorii locali au fost mai implica]i[i mai responsabiliza]i (pentru c` ei [tiu cele mai potrivite modalit`]i de a interveni), nevoia desprijin din partea DGASPC este de a[teptat s` creasc` în etapele ulterioare.

Cre[terea capacit`]ii administrative de a oferi asisten]` social` la nivel local prin: (i) resurse umanespecializate – preg`tirea asisten]ilor sociali (trimestrial, pe regiune); diseminarea informa]iilor,discu]ii despre cazurile vulnerabile, modalit`]i de interven]ie etc.: „o leg`tur` mult mai strâns`prin aceste întâlniri, cred c` i-ar face [i pe ei s` simt`, s` în]eleag` exact ce trebuie f`cut [i s` nuuite c` asisten]ii sociali trebuie s` se ocupe de cazurile respective. Cred c` astfel de întâlniri încare ei mai aud, mai înva]` [i-[i mai împ`rt`[esc din experien]` i-ar ajuta [i cred c` ar ajuta [iproiectul [i scopul proiectului s` se realizeze a[a cum ar trebui, adic` s` fie eficace” (DirectorDGASPC, Neam]); „Dac` r`mânem doar la birocra]ie /teorie, f`r` practic`, proiectul nu-[i va atingescopul...” (Director DGASPC, Boto[ani); (ii) continuarea proiectului pân` când asisten]ii socialivor fi în]eles în întregime [i vor fi aplicat corect procedurile necesare; (iii) furnizarea de serviciiprintr-un centru de zi.

Schimbarea sistemului de asisten]` social` din România. „Cred c` ar trebui schimbat` întreagaidee despre asisten]a social`. S-o gândim altfel, s` fie o asisten]a social` activ`, nu una pasiv`.S` intervenim în familii [i familia s` fie implicat`, nu s` d`m bani în fiecare lun` [i… dac` sepoate banii s` îi transfer`m direct la cârcium`. Asta ar fi una din m`surile active, dar pentru astatrebuie s` avem oameni bine preg`ti]i [i s` monitorizeze aceste cazuri, pentru c` orice am face,sunt anumite zone unde banii nu rezolv` problemele copiilor sau adul]ilor”. (Director DGASPC,Vaslui)

85

7.2.3 Reprezentan]ii Prefecturii


Rezultatele recens`mântului comunitar sunt considerate printre principalele puncte forte aleproiectului: (i) identificarea vulnerabilit`]ilor la nivel local; (ii) completarea unei baze de dateelectronice cu cazurile vulnerabile [i popula]ia comunit`]ii; (iii) sensibilizarea autorit`]ilor localecu privire la problemele sociale – primarii unor localit`]i ce nu sunt incluse în proiect doresc acums` se efectueze o analiz` a cazurilor vulnerabile [i în comunit`]ile lor.

Buna participare a autorit`]ilor locale în proiect. Autorit`]ile locale au fost chiar entuziasmate s`participe la proiect. „A fost chiar concuren]`; veneau [i spuneau <<am auzit de proiect, nu nepute]i prinde [i pe noi în proiect?>>”. (Reprezentant Prefectur`, Neam])

Câte noi cazuri de copii vulnerabili au fost identificate în jude]ul Dvs.?Ce s-a întâmplat cu aceste cazuri?

Dificultatea de a estima num`rul cazurilor de copii vulnerabili identificate în proiect. „Îmi e greus` v` dau o statistic`. Supervizorul v` poate ajuta în acest sens” (Subprefect, Boto[ani). Situa]iaeste similar` [i în restul jude]elor. Unii reprezentan]i ai Prefecturii au asociat tipologia cazurilorvulnerabile cu cea a copiilor l`sa]i acas` de p`rin]ii migran]i [i cu cei din comunit`]ile rome.

Pe o scar` de la 1 la 10, cât de eficient aprecia]i c` este proiectul în jude]ul dumneavoastr`?

„Orice proiect poate fi îmbun`t`]it; asisten]ii sociali s-au implicat, sunt eficien]i; angaja]ii DGASPCau monitorizat asisten]ii sociali. Apreciez activitatea lor ca fiind foarte bun`”. (Subprefect,Boto[ani)

Ce a mers bine [i ce a mers prost

Comune sub punctajul mediu [i ce a mers prost - Nu [tiu

Comune peste punctajul mediu [i ce a mers bine

„Nu [tim nimic despre ceea ce s-a întâmplat în ultima vreme. În rest, dac` ar fi întâmpinatprobleme, ne-ar fi solicitat ajutorul. Dar nu au f`cut-o, deci înseamn` c` proiectul merge bine”.(Reprezentant Prefectur`, Buz`u [i Bac`u)

Principalele puncte slabe ce ar trebui eliminate pentru a cre[te eficien]a

Blocarea posturilor din sectorul public. „La Brusturi exist` o cl`dire dotat` complet pentru afunc]iona ca centru de zi, dar cei din prim`rie nu pot s` angajeze personalul necesar. La fel este[i cazul s`lilor de sport, a bazinelor de înot (din jude], nu din comunit`]ile din proiect) care nufunc]ioneaz` din cauza lipsei de personal. Se pot face angaj`ri doar în cazul unor servicii pe carele ofer` autorit`]ile locale, dac` sunt posturi unice, dar foarte pu]ine”. (Reprezentant Prefectur`,Neam])

Atitudinea autorit`]ilor locale. Unii reprezentan]i ai administra]iei publice locale tind s` pasezeproblemele altor institu]ii de stat, cât mai sus puse, chiar la Bucure[ti (Reprezentant Prefectur`,Neam]).

Lipsa fluxului de informa]ii între institu]iile implicate în proiect. „Persoanele care implementeaz`proiectul ar trebui s` informeze periodic to]i partenerii despre progresul realizat” (SubprefectSuceava, Vaslui). Totu[i, lipsa inform`rii este v`zut` de unii reprezentan]i ai Prefecturii ca fiindun ‘semn bun’, c` proiectul merge bine (vezi citatul de mai sus din Buzù [i Bacù).

Timpul prea scurt alocat întâlnirilor SCC nu a permis desf`[urarea optim` a acestei activit`]i.


Con[tientizarea responsabilit`]ilor SCC.

Asigurarea sustenabilit`]ii financiare. Ar trebui s` existe o continuitate a proiectului, „nu putemîmpov`ra prim`riile cu plata acestor asisten]i sociali dac` proiectul înceteaz`”. (Subprefect,Boto[ani)

Analiza rezultatelor intermediare ale proiectului. „Dac` va exista o informare despre ce s-a f`cutpân` acum (eventual s` fie prezentat raportul de evaluare tuturor partenerilor), vor fi cùtatesolu]ii [i vor fi f`cute propuneri pentru desf`[urarea viitoare a proiectului”. (Subprefect, Suceava)

Diseminarea informa]iilor [i celor mai bune practici. În majoritatea jude]elor, reprezentan]iiPrefecturii sunt de acord cu ideea organiz`rii unei întâlniri la nivel jude]ean cu reprezentan]iicomunelor implicate în proiect (inclusiv cu membrii SCC). Prefectura ar putea facilita aceast`întâlnire, organizat` cu scopul de a stimula func]ionarea SCC [i propagarea bunelor practici înrândul participan]ilor la proiect.

86

87

7.3 Focus grupuri cu asisten]ii sociali

Toate focus grupurile au avut loc în incinta DGASPC. De recrutarea participan]ilor s-au ocupatsupervizorii. Cu toate acestea, supervizorii nu au luat parte la focus grupuri. Ghidul pentru focusgrup are la baz` structura [i datele furnizate de rapoartele de monitorizare ale supervizorilor,incluzând activit`]ile derulate pân` la data de 15 septembrie 2011. Ghidul a fost elaborat subforma unei prezent`ri power point. Fiecare participant a primit un exemplar listat [i a fost încurajats` noteze direct pe el. În final, exemplarele au fost adunate, f`r` nici o informa]ie ce ar fi permisidentificarea participan]ilor ce le-au predat. Analiza datelor este prezentat` mai jos, urm`rindaceea[i ordine tematic` ca [i ghidul.

SEC}IUNEA (I) Alocarea timpului pe activit`]i

To]i participan]ii au confirmat discrepan]a dintre timpul prev`zut [i cel lucrat efectiv, a[a cumreiese [i din urm`toarea figur`. Recens`mântul comunitar a consumat cea mai mare parte aprogramului de lucru al asisten]ilor sociali, mult mai mult decât se prev`zuse [i se estimase.

Date: Rapoartele supervizorilor privind activit`]ile asisten]ilor sociali realizate pân` la data de 15 septembrie 2011. Rezultate prezentateîn focus grupurile cu asisten]i sociali care le-au confirmat.

„A[a ca la finalul proiectului, cu drag` inim`, v` spun c` la instruire nu am crezut c` a[a o s` fie,dar terenul [i-o spus cuvântul. (...) O munc` extraordinar de mare pentru noi. Nici primarii nu ne-au crezut. Eu în a treia zi am început s` plâng. Oamenii sunt mai departe reticen]i... nu era la 10case s` nu ne întrebe, da' bani ne da]i?” (Asistent social, Focus grup Neam])

„Foarte mult timp ne-a luat culegerea de date, pentru c` sunt casele la distan]e foarte mari, pân`aplic`m chestionarele, pân` mai explici la om, ia 10 minute, pân` completezi, ia 10 minute ... Cumam avut comuna mare, nu puteam s` ne împ`r]im s` facem [i [edin]e (consiliere, grupuri desuport etc.) [i culegere [i b`gare în baza de date. A trebuit s` mai facem [i sâmb`ta [i duminicaca s` termin`m culegerea de date [i s` le b`g`m în baza de date.” (Asistent social, Focus grupBoto[ani)

3555

10

25 10

10

618

7

14

3 11

1

Timp prev`zutpentru fiecare activitate (%)

Timp efectivpentru fiecare activitate (%)

Recens`mânt Comunitar - culegerea [iintroducerea datelor

Cooperare cu ceilal]i actori la nivellocal [i jude]ean

Contribu]ii la func]ionarea StructurilorComunitare Consultative

Desf`[urarea de activit`]i de asisten]`social` (conform Art. 106 din Legea 272)

Promovarea organiz`rii unor grupuri desuport, sesiuni de educa]ie parental`,activit`]i de consiliere|ndeplinirea altor activit`]i specificeasisten]ei sociale

Analizarea informa]iilor disponibile [iredactarea unor rapoarte de analiz`

88

Activitatea 1. Recens`mântul Comunitar – colectarea [i introducerea datelor

Date: Rapoartele supervizorilor privind activit`]ile asisten]ilor sociali realizate pân` la data de 15 septembrie 2011.

„Asisten]ii sociali care au întârziat cu introducerea datelor au în]eles c` mai întâi trebuiau s`colecteze toate datele [i abia apoi s` le introduc`.” (Asistent social, Focus grup Vaslui)

„Asisten]ii sociali care au terminat de introdus chestionarele sau au introdus mare parte din ele[i-au organizat foarte bine munca de teren (de exemplu, dou` sate pe lun` [i în paralel au introdusdatele, au organizat întâlniri cu SCC [i au sus]inut cursuri de formare pe educa]ie parental`).”(Asistent social, Focus grup Vaslui)

„Rapoartele de analiz` (le vom face) dup` ce introducem toate chestionarele în baza de date.”(Asistent social, Focus grup Boto[ani)


57

39

61

0 10 20 30 40 50 60 70

Timp efectiv alocatactivit`]ii 1 (%)

Chestionare completate(%)

Chestionare introduse \nBaza de Date (%)

Min = 0Max = 100

Min = 21Max = 100

Dificult`]i întâmpinate în realizarea activit`]ii 1

ÿ Distan]e mari de parcurs.

ÿ Num`r mare de gospod`rii.

ÿ Lipsa unui mijloc de transport.

ÿ Asistentul social nu este din comunitate.

ÿ Asistentul social nu a beneficiat de sprijinul prim`riei.

ÿ Asistentul social din proiect a preluat întreaga activitate de asisten]` social` din comun`.

Întreb`ri puse în focus grupurile cu asisten]i sociali

Recens`mântul gospod`riilor a fost util în identificarea de noi cazuri de copii vulnerabili?

Câte noi cazuri de copii vulnerabili a]i identificat?

89

Principalele dificult`]i legate de activitatea 1, conform asisten]ilor sociali

Note: FG BT – focus grup Boto[ani, FG VS - focus grup Vaslui, FG BC – focus grup Bacù, FG VN - focus grup Vrancea.

„O dat` cu aplicarea chestionarelor am putut vedea gravitatea [i amploarea problemelor dinteren. Putem vedea [i valoarea cantitativ` a problemelor, a cazurilor vulnerabile (procente, cifreetc.).” (Asistent social, Focus grup Vaslui)

Oamenii au fost în majoritatea cazurilor deschi[i s` vorbeasc` (80-90% dintre ei). "70% - am dou`sate: unul este de romi, altul de corcitur` s` zic a[a, lingurari. Acolo au mai multe probleme decâtîn celelalte sate. În rest sunt români, popula]ie relativ îmb`trânit`, copii pu]ini [i to]i cu grija zileide mâine. To]i zic de bani, alimente [i c`ldur`." (Asistent social, Focus grup Bacù)

În satele de romi a]i avut mai multe probleme? - "Eu în prima zi am fost singur` [i au fostprobleme. A doua zi m-am dus la domnul primar [i mi-a dat un mediator comunitar care a merscu mine. Atât timp cât am fost cu persoana respectiv`, mi s-au deschis toate u[ile.(...) Importante s` fie cineva din comunitate c` altfel se comport`, altfel r`spund la întreb`ri." (Asistent social,Focus grup Vrancea)

"Eu am avut un poli]ist comunitar cu mine. E un sat izolat, trebuie se mergi 12 km prin p`dure;când plou`, po]i merge doar pe jos sau cu c`ru]a, e noroi. {coala de acolo este 1-4. Nu to]i copiiicare termin` patru clase merg mai departe. Altfel, nu au fost probleme. Doar c` to]i ne întrebauce le d`m, când le d`m, unii chiar au venit la prim`rie." (Asistent social, Focus grup Bacù)

"Chiar dac` am fost din comunitate, pe mine oamenii m` cunosc, am lucrat 2 ani de zile laasisten]` social` în prim`rie, tot au fost reticen]i. Pentru c` nu [tiau la ce se refer` proiectul [ichiar dac` le explici, ce treab` am eu cu asta [i ce vrei de la mine? {i doresc o rezolvare... Da.Adic` eu î]i dau date personale, dar eu cu ce m` aleg? Ei se a[teapt` automat s` se fac` cevapentru ei. În momentul în care îi întrebi, ave]i copii sau se pune accent pe o dizabilitate sau ceva,automat, dar cu ce m` aju]i dac` am copil bolnav sau are hadicap de gradul I sau II. [...] Dar noinu puteam s` le promitem nimic, eu nu puteam s` le zic c` se face sau... Ce putem noi spuneeste faptul c` pot fi f`cute proiecte pe viitor [i din asta s` în]eleag` c` s-ar putea s` fie sprijini]icumva.” (Asistent social, Focus grup Boto[ani)

FG BT FG VS FG BC FG VN

Distanţe mari de parcurs X X

Număr mare de gospodării X X

Lipsa unui mijloc de transport

Asistentul social nu este din comunitate

Asistentul social nu a beneficiat de sprijinul primărieiAsistentul social angajat în proiect a preluat întreaga activitate de

asistenţă socială din comunăX

Probleme cu bazele de date X

Refuzul gospodăriilor de a răspunde la întrebări X X X

Proiectul nu a fost susţinut de actorii locali XRespondenţii au fost greu de contactat în sezonul de muncă la

câmpX

Oamenii aşteaptă ca după completarea chestionarelor să primească ceva în vederea îmbunătăţiirii situaţiei lor

X

"Pe mine, cel pu]in, m` întrebau dac` este obligatoriu s` r`spund` la chestionarul respectiv [inormal am spus c` nu. Dac` nu este obligatoriu, o plecat [i n-o mai r`spuns. Deci, a]i avutrefuzuri? Da, da am avut. Multe.” (Asistent social, Focus grup Boto[ani)

Activitatea 2. Cooperarea cu al]i actori locali [i jude]eni pentru identificarea celor mai vulnerabilicopii [i a familiilor lor


Cea mai bun` cooperare, conform asisten]ilor sociali

Note: FG BT – focus grup Boto[ani, FG VS - focus grup Vaslui, FG BC – focus grup Bac`u, FG VN - focus grup Vrancea. În nici un focusgrup nu au fost men]iona]i preo]i, firme /întreprinz`tori sau actori de la nivel jude]ean.


90

81 7861

39235 5 5 3 3 110

0102030405060708090

Cadre didactice

Num`rul asisten]ilor sociali care au cooperat cu al]i actori locali [i jude]eni

Num`rul mediu de \ntålniri

Cadre medicale

Agen]i poli]ie Preo]i Agen]ieconomici

Actori jude]eni


Personal didactic X X

Personal medical X X

Agenţi poliţie X X X X


Cu ce actor local a]i colaborat cel mai bine pentru identificarea copiilor vulnerabili?

Dificult`]i întâmpinate în realizarea activit`]ii 2

➢ Refuzuri [i dificult`]i în colaborarea cu actorii locali.

➢ Obstacole legate de statutul în cadrul prim`riei al asistentului social din proiect.

➢ Nu au fost identificate solu]ii, nu au avut loc interven]ii concrete în cazul situa]iilor vulnerabile identificate.



"Pe mine m-o ajutat la prim`rie, [i colegii, primarii, asisten]ii sociali. Când am mers la anchete omers [i dom' primar cu mine pentru c` unii sunt mai reticen]i. O dat`, mi-o zis doamna asistent`de acolo c` o fug`rit-o, c` ce caut` ea acolo. {i acuma merge ori cu dom' primar, ori cu poli]ia laanchetele sociale, c` le e fric` s` nu mai fie îmbrâncite sau alungate, sau b`tute pe teren.”(Asistent social, Focus grup Bacù)

Asistentul social din proiect are tendin]a s` rezolve totul de unul singur! Este un lucruextraordinar, dar nesustenabil. „E greu s` schimbi mentalitatea unui preot de comun`, a unuiviceprimar care a trìt în regimul comunist sau a unui poli]ist care a devenit poli]ist doar… Actoriilocali au spus la o întâlnire SCC, în cazul unei fete violate de tat`l ei, c` fata era o haimana. Num-am l`sat [i am reu[it! Acum se implic` în întregime al`turi de mine.” (Asistent social, Focusgrup Vrancea)

„Actorii locali au pus problema astfel: noi ce avem de câ[tigat din asta?” (Asistent social, Focusgrup Vrancea)

„La mine, de exemplu, sunt ni[te copii abandona]i de mama lor, au stat într-un centru deplasament undeva în Bra[ov... S-o f`cut reintegrarea în familie acuma, o venit mama din Italia [ii-o luat. Unul dintre copii... eu îl în]eleg, unde o crescut [i unde o stat el în centru de plasament,o înv`]at s` fie... s` se apere [i s`... eu una pot s`-l în]eleg. Dar la [coal` o fost tratat... vezi dacè[ti obraznic la [coal` n-ai ce cùta. Chiar [i dna director de la [coal`, tot cu atitudinea asta, c` n-are ce cùta la [coal` dac`-i obraznic [i dac` nu st` cuminte, sfânt, în banc`. Nu cu atitudineaasta s` prime[ti un copil care încearc` s` se reintegreze într-o familie. Am r`mas [ocat` cum i s-o vorbit la [coal` [i cum i s-o vorbit mamei. Tot ce pot s` fac e s` m` duc s` m` plâng la primar,care, cât de cât, se poate duce s` mai discute, s` mai... Altceva, nu [tiu. Îi paseaz` ca pe ni[temingi. {i fug de copiii repeten]i, cadrele didactice, ca de nu [tiu ce. Ca nu cumva s` aib` în clasalor copil repetent pe care s` nu-l poat` instrui [i s` nu-l poat` struni. Nu mi-am imaginat c` a[apot s` stea lucrurile.” (Asistent social, Focus grup Boto[ani)

„La mine acuma, la Albe[ti, este un proiect pe abandonul [colar [i s-au implicat chiar foarte mul]iprofesori... [i sper`m s` remediem abandonul [colar.” (Asistent social, Focus grup Boto[ani)

91


Au avut loc interven]ii concrete, au fost solu]ionate cazurile identificate?

Ce s-a întâmplat cu noile cazuri identificate?

Cum se desf`[oar` colaborarea cu supervizorul din partea DGASPC?

A]i mai colaborat cu al]i actori de la nivel jude]ean, în afara supervizorului?


Refuzuri din partea actorilor locali X XStatutul asistentului social din proiect, şi anume din

afara primăriei X X X

Neidentificarea unor soluţii, neluarea unor măsuriconcrete X X

Problemele de statut ale asistentului social angajat în proiect ]in, în principal, de rela]ii tensionatesau colaborare proast` cu asistentul social din prim`rie; nu în raport cu al]i angaja]i din prim`riesau al]i actori locali. (Focus grup Boto[ani)

„Nici unul din ei, ca actori locali, nu cred în rezultate … c` se vor ob]ine efectiv rezultate. Dac` nucred c` se face o schimbare, e foarte clar c` nu voi face nimic. Spun [i eu … dac` cineva bea de cândîl [tiu, e clar c` va continua s` bea. […] Trebuie s` în]eleag` c` o problem` poate fi rezolvat` pu]incâte pu]in. Dac` începi prin a spune c` nu se poate, nu po]i.” (Asistent social, Focus grup Vaslui)

Activitatea 3. Contribu]ii la func]ionarea Structurilor Comunitare Consultative (SCC).Asigurarea secretariatului tehnic al întâlnirilor SCC




„SCC e compus` din oameni de la prim`rie, ceea ce nu a ajutat deloc. Am renun]at la unii din ei[i am adus oameni din comunitate: un consilier pe probleme de romi care a fost de mare ajutor[i care m` avertiza de fiecare dat` când ap`rea vreo problem`, venea cu solu]ii la astfel deprobleme. Am inclus [i un doctor în SCC, pentru c` aveam nevoie de el [i nu f`cea parte din

92

36

29

18

9 1

0

5

10

15

20

25

30

35

40

Nici o \ntâlnire 1 \ntâlnire 2 \ntâlniri 3 \ntâlniri 4 \ntâlniri

l Exist` 3 comune \n care\nc` nu au fost \nfiin]ateSCC

l În 28 de comune, SCC aufost re()\nfiin]ate \n 2011

l Asisten]ii sociali dinproiect au jucat un rolcheie \n “activarea”,reorganizarea [i\nfiin]area SCC

Distribu]ia comunelor \n func]ie de num`rul de \ntâlniri ale membrilor SCC ce au avut loc dup` demararea proiectului


Numărul total al participanţilor la FG 9 8 8 6

Numărul întâlnirilor SCC în comuna dumneavoastră 1-2 1-4 1-2 1-4Asistentul social din proiect s-a ocupat de activitatea de

secretariat a SCC 7 3 7 4

SCC s-a implicat activ în soluţionarea unor cazuri identificate 2 2 4 4


Asisten]ii sociali asigur` secretariatul tehnic al întâlnirilor SCC?

A ajutat SCC la solu]ionarea cazurilor identificate?

structur`. Am renun]at la secretar, pentru c` nu ajuta deloc … [i preotul m-a ajutat … Îi opream10-15 minute dup` [edin]a de consiliu ca s` discut`m [i despre problemele noastre.” (Asistentsocial, Focus grup Vaslui)

„Dac` noi plec`m de la prim`rie, întâlnirile … SCC nu se va reuni niciodat`. În comunele în careau o tradi]ie mai lung`, vor continua. Dar, de exemplu, în comuna mea, dac` eu plec, cu siguran]`nu se vor mai reuni. Acum sunt for]a]i s` func]ioneze. Da, le impunem … s` facem asta, s` vedem[i s` facem. Dar dac` nimeni nu îi împinge de la spate, nu se face nimic. Mi-a luat mult timp pân`eu … s` facem asta … da, pân` i-am adunam pe to]i. Unul e în concediu, altul nu are timp azi,altul are nu [tiu ce probleme.” (Asistent social, Focus grup Boto[ani)

„SCC-ul este mai greu s` se reuneasc`. A[a cum am mai zis, oamenii nu sunt motiva]i. Eu v-amzis. Mai bine m` duc cu ea de mânu]` la domnu primar, decât s` m` chinui s` reunesc SCC. {ide ru[inea lui se rezolv`. {i da, primarul este actorul principal.” (Asistent social, Focus grupVrancea)

„Când a fost prima întâlnire SCC au venit to]i. De atunci, nu am mai reu[it s` îi reunesc pe to]i. {ieu am toat` responsabilitatea pentru cazuri.” (Asistent social, Focus grup Bac`u)

„La noi în SCC este primarul, secretarul, [eful de post... Ar trebui ni[te oameni mai simpli. {i nuputem veni cu propunerea s` venim cu al]i oameni. Da, c` asta e problema, c` nu po]i s` facinimic, absolut nimic. Da, nu po]i s` treci peste asta, oricât ar fi de în]eleg`tori cei de la prim`rie.Nu [tiu de ce, au... Se merge pe un [ablon. Au oamenii lor [i... Îs de piatr`... Deci, se merge doarpe [ablon, da, poli]istul trebuie s` fie, medicul trebuie s` fie. {i de ce? Pentru c` ei practic nici nusunt acolo, nu le sim]i prezen]a [...] Pot fi [i oameni simpli care într-adev`r au d`ruire, deschidere[i pot s` fac` ceva. Pentru c` asta e cheia, trebuie s` vrei s` faci ceva; dac` vrei s` faci ceva, faci,dac` nu...” (Asistent social, Focus grup Boto[ani)

Cazurile identificate au fost discutate direct cu primarul sau în cadrul întâlnirilor SCC. Au fostpu]ine interven]ii concrete [i pe cazuri individuale (materiale de construc]ie pentru o cas`,întocmirea dosarului pentru încadrarea în grad de handicap, acte de identitate pentru copii). Nuse discut` o „strategie” legat` de problemele ce afecteaz` cel mai mare num`r de copii (sc`dereaabandonului [colar, consiliere parental` pentru cazurile de neglijare etc.). Când s-au f`cutinterven]ii, în general a fost prim`ria care a intervenit, nu membrii SCC. (Concluzii Focus grupBoto[ani)

Activitatea 4. Analiza informa]iilor disponibile [i redactarea rapoartelor de analiz` ce prezint`

riscurile identificate la nivelul comunit`]ii [i posibile solu]ii

93

În toate cele 96 comune incluse în proiect

➢ Exist` doar 3 p`r]i introductive ale rapoartelor de analiz`.

➢ Exist` doar 1 raport care subliniaz` necesitatea modific`rii Hot`rârii Consiliului Local cuprivire la Legea Nr. 416 privind venitul minim garantat, astfel încât mai multe familii s` aib`dreptul la aceast` presta]ie social` – finalizându-se cu aprobarea unei hot`râri ce sprijin`familiile s`race.

➢ Exist` doar 1 mini-proiect ce vizeaz` planificarea a trei cursuri de educa]ie parental`.

➢ Exist` doar 1 proiect în lucru, privind înfiin]area unor ateliere de me[te[uguri pentrupersoanele cu dizabilit`]i.


„Ne e team` de acest raport (comunitar), nu [tim cum s` îl facem, cu siguran]` vom cere ajutor[supervizorului].” (Asistent social, Focus grup Vrancea)

„Mai întâi, trebuie s` înv`]`m cum s` îl facem. Acum m` uit la baza de date ca curca-n lemne.”(Asistent social, Focus grup Bacù)

„Sincer, nu [tiu ce înseamn` o sesiune de educa]ie parental`, cu atât mai pu]in cum s` oorganizez.” (Asistent social, Focus grup Vrancea)

„Pân` aicea a mers. Da, raportul de analiz` cum se face, asta noi nu mai suntem în m`sur`.”(Asistent social, Focus grup Bacù)

„În urm`toarea [edin]`, am zis s` termin întâi baza de date [i raportul, s` pot s` ar`t [i consiliului,m-am gândit s` facem un proiect [i s`-l prezent`m consiliului local spre votare pentru a alocafonduri din buget pentru anul viitor, pentru c` avem nevoie de speciali[ti, psihologi...; fiecarecuplu care se c`s`tore[te s` poat` beneficia de consiliere parental`, consiliere sexual`...”(Asistent social, Focus grup Vaslui)

„La noi fiind foarte mul]i romi care cânt`, lùtari, au instrumentele lor, dar cânt` dup` ureche. M-am gândit s`-i adun la c`minul cultural, s` amenaj`m o sal` unde s` poat` s` vin` s` studieze,pentru c` sunt câ]iva dintre ei care cânt` dup` note [i ar putea s` vin` s`-i înve]e [i pe ceilal]i, [ipe copii... s` se inscrie [i s` participe la diverse concursuri legate de muzic`... ” (Asistent social,Focus grup Vaslui)

„Înfiin]area unui centru de zi pentru copiii din clasele primare. Ei sunt primii care au nevoie deajutor la teme, multora le-ar prinde bine [i o mas` cald` …” (Asistent social, Focus grup Vaslui)

„Am vorbit cu primarul s` construim o cas`, o cantin` pentru copiii ai c`ror p`rin]i lucreaz` înstrìn`tate. S` aducem copiii care nu au ce mânca acas`, sunt l`sa]i cu bunicii care ba îs alcoolici,ba nu au grija lor.” (Asistent social, Focus grup Bacù)

Proiecte comunitare ce urmeaz` a fi propuse sau au fost deja propuse de asisten]ii sociali:

l O nou` [ans` pentru copiii ce au repetat clasa [i în final au abandonat [coala, de a seîntoarce la [coal` [i de a-[i continua studiile.

l Întreprinderi sociale care s` ofere locuri de munc` p`rin]ilor.

l Consiliere parental` pentru prevenirea neglij`rii copiilor.

l Con[tientizarea mamelor cu privire la controalele medicale pe care trebuie s` le fac` întimpul sarcinii.

l Consilierea pe care o pot oferi asisten]ii sociali din proiect const` mai ales în informareap`rin]ilor despre documentele necesare pentru a beneficia de servicii sociale sau informarealor cu privire la dreptul la diverse ajutoare (de handicap, ajutor social, aloca]iecomplementar`).

94


Acum, ave]i o imagine mai clar` asupra nevoilor copiilor din comuna dumneavoastr`?

V-a]i f`cut o idee despre proiectele necesare în comuna dumneavoastr`?

95

Activitatea 6. Promovarea organiz`rii de grupuri de suport, sesiuni de educa]ie parental`, activit`]i

de consiliere


În toate cele patru discu]ii de focus grup, doar cinci participan]i aveau ceva cuno[tin]e legate deorganizarea grupurilor de suport, educa]ie parental` sau consiliere. Majoritatea au subliniatnevoia major` de formare privind aceste subiecte.

SEC}IUNEA (II) Principalele obstacole [i recomand`ri

Asisten]ii sociali care au participat la focus grupuri au fost ruga]i s` r`spund` în scris laurm`toarele dou` întreb`ri: (A) Care sunt principalele 3 probleme care reprezint` obstacole pentrudesf`[urarea proiectului?; (B) Care sunt principalele 3 lucruri care ar trebui schimbate pe viitor?R`spunsurile acestora sunt prezentate în continuare.

Num`rul de asisten]i sociali care au participat la focus grupuri

În toate cele 96 comune incluse în proiect

➢ Doar 25 de asisten]i sociali din proiect au desf`[urat activit`]i de informare [i consiliere.

➢ Doar într-o comun` s-au ]inut cursuri de educa]ie parental`.

➢ Doar într-o comun` s-a organizat un grup de suport pentru copiii cu rezultate slabe laînv`]`tur`.


În mod concret, în ce const` consilierea persoanelor vulnerabile?

De ce nu s-au organizat grupuri de suport sau sesiuni de educa]ie parental`?

Crede]i c` aceast` activitate ar fi util` pentru comuna dumneavoastr`?

FG BT FG VS FG BC FG VN Total

Număr total de participanţi 9 8 8 6 31 (100%)

Numărul de asistenţi sociali care au menţionat între 1 şi 3 obstacole 7 6 8 4 25 (81%)

Numărul de asistenţi sociali care au furnizat între 1 şi 3 recomandări 9 8 8 2 27 (87%)

96

(A) Principalele obstacole pentru desf`[urarea proiectului (num`r)

Date: Focus grupuri cu asisten]i sociali. Un asistent social putea men]iona 1-3 obstacole. Categoria ‘Altele’ include diferite aspectecare au fost men]ionate de doar 1-2 persoane.

Date: Citate din discu]iile de focus grup cu asisten]ii sociali

Dificult`]i în colaborarea asistent social - actori locali

„Mentalitatea actorilor locali în leg`tur` cu proiectul.”

„Lipsa comunic`rii cu angaja]ii prim`riei.”

„Lipsa comunic`rii între actorii locali.”

„Lipsa cooper`rii [i comunic`rii cu referentul social pentru c` acesta nu crede în rezultateleproiectului.”

„Lipsa interesului actorilor locali fa]` de proiect.”

„Sprijin redus acordat proiectului de prim`rie.”

„Neimplicarea actorilor locali.”

„Membrii SCC nu se implic` în solu]ionarea cazurilor sociale.”

„Convocarea tuturor membrilor SCC, poate contra unui comision.”

„Actorii locali nu cunosc problemele majore ale comunit`]ii.”

Dificult`]i în comunicarea/ colaborarea asistent social - persoanele din comunitate

„Refuzul oamenilor de a r`spunde la întreb`rile din chestionar.”

„Mentalitatea persoanelor [i familiilor vulnerabile potrivit c`reia situa]ia nu se poate schimbaîn bine (trebuie s` î[i doreasc` s` fie ajuta]i).”

„Reticen]a persoanelor vulnerabile [i percep]ia lor gre[it` cu privire la posibilele solu]ii laproblemele lor.”

„Mentalitatea persoanelor identificate a constituit un obstacol în momentul abord`rii lor.”

„Comunitatea, inclusiv persoanele nevoia[e, nu comunic` cu cei ce le-ar putea oferi sprijin,consiliere.”

„Mentalitatea comunit`]ii cu privire la implicarea asistentului social în familia altuia.”

4

5

5

13

15

20

25

31

0 5 10 15 20 25 30 35

TOTAL asisten]i sociali care au participat la Focus Grupuri

Asisten]i sociali care au men]ionat obstacole

OBSTACOLE

Dificult`]i \n colaborarea asistent social - actori locali

Dificult`]i \n comunicarea / colaborarea asistent social -persoanele din comunitate

Alte obstacole

Prea multe atribu]ii pentru asistentul social \n proiect

Num`r mic al asisten]ilor sociali \n raport cu nevoilecomunit`]ii

Salariu mic pentru asistentul social din proiect

97

(B) Recomand`ri – Principalele lucruri care ar trebui schimbate pe viitor (num`r)

Date: Focus grupuri cu asisten]i sociali. Un asistent social putea men]iona 1-3 recomand`ri. Categoria ‘Altele’ include diferite aspectecare au fost men]ionate de doar 1-2 persoane.

Activit`]i concrete/ proiecte în sprijinul copiilor [i familiilor vulnerabile

„Dezvoltarea unor activit`]i concrete pentru copiii vulnerabili.”

„Implementarea unor noi proiecte de servicii sociale.”

„Implicarea autorit`]ilor locale în problemele sociale ale comunit`]ii [i accesarea fondurilorpentru proiecte.”

„Ac]iuni pentru prevenirea situa]iilor de risc, cum ar fi oferirea unui loc de munc` p`rin]ilor,centre de zi [i gr`dini]e cu program prelungit pentru copiii din familiile vulnerabile, educa]ieparental`.”

„Sesiuni de educa]ie parental` organizate lunar în [coli, la care s` se dezbat` problemelecopiilor din acea [coal`.”

„Ac]iuni [i sesiuni de formare pentru p`rin]i, mai ales pentru femeile îns`rcinate.”

„Campanie de informare cu privire la riscurile abandonului [colar, abuzului de alcool etc.”

„Consilierea permanent` a p`rin]ilor din familii dezorganizate.”

„Ajutoare alimentare pentru familiile vulnerabile.”

„Crearea unor grupuri de voluntari care s` ajute persoanele nevoia[e.”

3

4

4

4

12

17

27

27

31

0 5 10 15 20 25 30 35

TOTAL asisten]i sociali care au participat la Focus Grupuri

Asisten]i sociali care au furnizat recomand`ri

RECOMAND~RI

Activit`]i concrete / proiecte \n sprijinul copiilor / familiilorvulnerabile

Responsabilizare / implicare mai mare a actorilor locali

Altele

O mai bun` selec]ie a asisten]ilor sociali

Mai mult` instruire pentru asisten]ii sociîali din proiect

Aplicarea de chestionare doar \n familiile cu copii saudeloc (\n etapele urm`toare ale proiectului)

Desf`[urarea proiectului pe o perioad` mai lung`

Date: Citate din discu]iile de focus grup cu asisten]i sociali.

98

Responsabilizare/ implicare mai mare a actorilor locali

„Înlocuirea membrilor SCC cu persoane cu ini]iativ` [i dorin]` real` de a ajuta persoaneleaflate în dificultate.”

„Cooperarea membrilor SCC [i con[tientizarea lor cu privire la rolul pe care îl au; reorganizarepentru a include persoane implicate [i disponibile.”

„Colaborare mai activ` între [coal`, prim`rie [i comunitate.”

„Schimbarea mentalit`]ii actorilor locali cu privire la interven]iile locale menite s` solu]ionezeproblemele.”

„Continuarea activit`]ii SCC dup` terminarea proiectului, nu doar pe hârtie.”

„O mai bun` colaborare între membrii SCC.”

„Colaborare mai strâns` între asistentul social [i actorii locali.”

„Mai mult` aten]ie acordat` activit`]ii asisten]ilor sociali de autorit`]ile locale.”

99

7.4 Studii de caz comunitare

Distribu]ia studiilor de caz comunitare

Studiu de caz: Vorona, Jude]ul Boto[ani

Prezentare general`: Situat` în partea de sud-vest a jude]ului Boto[ani, la 20 km de re[edin]a dejude], comuna Vorona, format` din [ase sate, se întinde pe o suprafa]` de 8.205 hectare, având8.202 locuitori [i 2.755 gospod`rii.

Activit`]ile economice de baz` sunt cultivarea p`mântului [i cre[terea animalelor; locuitoriicomunei Vorona se ocup` în special de agricultura de subzisten]`. Principalele firme care î[idesf`[oar` activitatea în comun` sunt asocia]ii familiale sau firme din domeniul comer]ului,industriei alimentare, panifica]iei [i prelucr`rii lemnului.

Perioada studiului de caz: 31 octombrie – 3 noiembrie

Interviuri: 7 interviuri cu actori locali: primar, viceprimar, secretarul prim`riei, asistentul socialdin cadrul prim`riei, profesori, preot, asistentul social din proiect.

Cazuri identificate pe durata proiectului: În cadrul proiectul „Sprijinirea copiilor invizibili”au fostidentificate în total 15 familii vulnerabile, cu un total de 57 de copii în situa]ii de risc. Nici unul dinaceste cazuri nu a fost solu]ionat, 3 fiind la ora actual` în curs de solu]ionare.

Principalele probleme cu care se confrunt` copiii vulnerabili din Vorona sunt:

- S`r`cie, condi]ii de locuire precar`, gospod`rii cu mul]i copii

- Neglijare [i abuz

- Nefrecventarea [colii, risc de abandon [colar

- Lipsa actelor de identitate

- P`rin]i pleca]i la munc` în str`in`tate

Echipa de proiect a vizitat 4 astfel de familii, cazuri ce prezint` o palet` larg` de probleme, inclusivs`r`cie, familie cu mul]i copii, risc de abandon al copilului, abandon [colar, neglijare, lipsa actelorde identitate [i tulbur`ri psihice.

Interviuri la nivel local

Comună Perioada Metoda Reprezentanţi ai comunităţii

Gospodării cu copii ‘invizibili’

Botoşani Vorona 31 oct. – 3 noi. Studiu de caz 7 4Neamţ Români 3 – 5 noiembrie Studiu de caz 6 3

Vrancea Jariştea 1 noiembrie Vizită în comunitate 3 3Buzău Calvini 11 noiembrie Vizită în comunitate 2 2

Perspectiva actorilor locali

Relevan]`

To]i factorii interesa]i de la nivel local sunt de acord cu faptul c` în Vorona nevoile de asisten]`social` sunt foarte ridicate [i un astfel de proiect este mai mult decât necesar. Cu toate c`majoritatea cazurilor erau cunoscute în comunitate înainte de demararea proiectului,reintroducerea lor pe agenda autorit`]ilor le-au adus cu un pas mai aproape de solu]ionare.

Eficacitate

Actorii locali, majoritatea dintre ei membri ai SCC, cunosc proiectul. Cu toate c`, de la începutulproiectului, nu a avut loc nici o întâlnire SCC, asistentul social angajat pe proiect a discutatindividual cu persoanele care ar putea interveni pentru solu]ionarea diverselor probleme. Totu[i,percep]ia general` a factorilor interesa]i este c` principala activitate a proiectului o reprezint`identificarea cazurilor de copii afla]i în situa]ii de risc; nici una din persoanele intervievate nu aumen]ionat g`sirea unor solu]ii pentru cazurile identificate.

Sustenabilitate

Actorii locali din Vorona consider` c` dac` prim`ria ar avea fonduri [i ar fi posibil din punct devedere legal, cel mai probabil, asistentul social din proiect ar continua s` lucreze pentru prim`riedup` retragerea finan]`rii UNICEF. De[i, cel pu]in la nivel discursiv, nevoia de interven]ie social`este recunoscut`, capacitatea de mobilizare a factorilor decizionali locali este mai degrab` redus`.Nici unul dintre ace[tia nu a preluat ini]iativa pentru rezolvarea vreunui caz.

100

Vorona – Studiu de caz I

Vulnerabilitate: abandon [colar, s`r`cie

Prezentarea familiei: familie numeroas` (p`rin]i [i 8 copii minori), f`r` alte venituri în afara aloca]iilor copiilor.

„Ave]i venituri doar din aloca]ii? – Atâta, da – {i mai lucra]i cu ziua? - Da, hai c` pân` acum o mers cu ziua,dar de acuma unde m` duc? Cu noaptea poate. S-o strâns de pe câmp, s-o... - De acuma îi timp de iarn`,unde te duci, pe ce faci? - La ajutor social nu va încadra]i? - M` încadrez, dar trebuie s` fac` normele [i eu,dac` eu am treab` s` m` duc undeva... Trebuie s` fac 2 s`pt`mâni [i ceva. 3 s`pt`mâni de norme. {ice-mi d` de acolo? Ce-mi d`, dau pe... dar nu-mi ajunge. Na, [i eu dac` m` duc la social acolo, trebuies`-mi iau un pic de mâncare, c` stau de diminea]` pân` seara, la treab` unde m` pune... {i ce? Nu... renun].C`ldura nu-mi d`, ceea nu-mi d`. N-avem ce face. Trìm din aloca]ie. Noroc c` am copii [i trìesc cualoca]iile. Când lucram pe [antier am avut salar, doar am avut, am lucrat. Când cresc copii `[tia, nu [timce-o s` facem.

Situa]ia copiilor: familia are 12 copii, dintre care 8 înc` locuiesc acas`. Ace[tia sunt:

- O fat` de 17 ani care a abandonat [coala dup` numai dou` clase

„…c` înv`]`torul st`tea lâng` mine [i mi-o spus: Marieta, nu se poate. Tu trebuie s` mergi cu ele la o [coal`special`... Unde... trebuia s` le duc la Dorohoi. Dar eram a[a de n`c`jit`, cu copii mul]i [i mititei t`]i. S` m`duc s` umblu pe drum, bani nu... dintr-o oleac` de aloca]ie, lumina... dar în cas` nu mai trebuie un ulei,zah`r, sare, chibrituri, de toate trebuie. {i, n-am mai dat-o. 2 clase.”

- Un bìat de 15 ani care a mers la [coal` doar 5 clase

„Cel`lalt bìet care am avut probleme cu el nu l-am mai dat. C` din cauz`, c` l-o l`sat repetent c` se b`tea,f`cea probleme. {i-am zis de ce s` fac` probleme? Mai bine st` acas`. Îi supravegheat de noi [i acas` îiharnic, face treaba. Avem cal, c`ru]` [i... Ce rost avea s`-l mai dau dac` el 3 ani în clasa a V a? Îl dau [i s`fie bunicul...Îl face bunicul la [coal`. - Dar a]i vorbit cu profesorii, în anii în care a repetat? - Da, c` mi-ospus c` din cauza... l-o l`sat anul `sta repetent din cauz` c` era obraznic [i i-o sc`zut nota la purtare. Dincauza notei sc`zute la purtare o r`mas repetent.”

- Trei fete la [coala general`, în clasele a V-a, a II-a [i I, care frecventeaz` [coala

- Un bìat de 5 ani care ar trebui s` mearg` la gr`dini]`, dar nu mai vrea s` mearg` de când nu mai merge soralui (care e în clasa I)

- Un bìat de 2 ani care e prea mic pentru gr`dini]`

- O feti]` de 1 an.

101

Vorona – Studiu de caz II

Vulnerabilitate: s`r`cie, risc de abandon [colar

Prezentarea familiei: familie numeroas` care trìe[te în s`r`cie (p`rin]ii [i 6 copii minori), f`r` nici un alt venit înafara aloca]iilor copiilor; locuiesc to]i într-o singur` camer`, f`r` curent electric.

„Am fost [i la Boto[ani [i am întrebat. {i mi-o zis c` f`r` 60 de milioane nu au cum s` îmi pun` stâlp.Mi-o zis. Veni]i cu 60 de milioane [i în dou` zile gata, ave]i curent. Da de unde s` scot eu 60 de milioane?”

Situa]ia copiilor: din cei [ase copii, 5 merg la [coal`: doi în clasa I, unul în a clasa a II-a, unul în a III-a [i unul în clasaa V-a. Cel mai mic, de 3 ani, a fost dus la gr`dini]`, dar nu s-a adaptat [i a fost retras. Mama inten]ioneaz` s` nu omai lase pe fata cea mai mare la [coal` de la anul (acum e în clasa a V-a).

„Eu am zis c` de la anu’ pe cea mai mare nu o mai dau. Îi cere [i multe, multe îi cere. – Da în ce clas` e? –A V-a. – Pì [i cum s` nu o da]i? – Pì dac` e greu? Trebuie [i bani [i c`r]i [i caiete... Apoi m-o pus acu s`îi cump`r c`r]i. – Dar cerere de rechizite a]i f`cut? – Nu, pì dac` mi-o zis c` dac` dep`[esc 20 de ari dep`mânt nu îmi d`. {i calul [i c`ru]a. {i am zis c` decât s` m` duc s` umblu dup` acte ca s` fac dosarul maibine dau banii aceia pe caiete.”

Lipsa curentului electric afecteaz` activitatea [colar` a copiilor. To]i î[i fac temele, pe rând, la aceea[i mas` la care[i m`nânc`. Când ziua e mai lung`, reu[esc s` î[i fac` to]i temele. Iarna î[i fac temele la lumina lumân`rii.

„Apoi acu o ajuns de la [coal` [i le-am dat repede s` m`nânce ca s` se pun` la scris. Unu într-o parte, altuîn cealalt`... acu cât e lumin`, c` dup` aia se întunec` [i nu mai v`d. A[a, doi câte doi. Cea mai mare scrieultima, da ea scrie mai repejor. [i acu înc` e ziua lung`, La iarn` o s` fie mai greu, c` se întunec` repede [io s` scrie la lumânare.”

102

103

Vorona – Studiu de caz III

Vulnerabilitate: tulbur`ri psihice, s`r`cie

Prezentarea familiei: familie dezorganizat`. P`rin]ii au divor]at – tat`l lucreaz` cu ziua, bea – mama locuie[te cu unalt b`rbat; în momentul de fa]`, lucreaz` în strìn`tate. Fata locuie[te cu tat`l ei [i cu fratele ei mai mic.

Situa]ia copiilor: fata a fost diagnosticat` de un specialist din Boto[ani cu depresie sever` în urma mai multor accesede furie pe care tat`l nu le mai putea ]ine sub control. Aceste episoade au debutat dup` plecarea mamei. A f`cuttratament pân` de curând când tat`l a considerat c` e bine [i a decis întreruperea tratamentului.

„Pì doctorul o zis c` dac` se simte mai bine poate s` nu mai ia tratamentul. {i a[a, mai mult era adormit`decât treaz` când lua pastilele. – Dar a]i mers la medic înainte s` întrerup` pastilele recomandate? – Nu, nuam avut bani. Da’ se sim]ea mai bine.”

Fata merge la [coal`, este în clasa a VIII-a, [i vrea s` mearg` mai departe la liceu. Din cauza situa]iei p`rin]ilor ei,este prins` în fiecare zi în activit`]i nepotrivite pentru vârsta ei, cum ar fi g`titul pentru tat` [i fratele mai mic,cur`]enie [i între]inerea întregii gospod`rii.

„E harnic`, ea ]ine casa. Face [i mâncare [i cur`]enie... are grij` [i de fratele ei, îl mai ajut` la teme...Mâncare, na, atât cât [tie... un ochi pr`jit, un cartof.”

De[i nu mai e sub tratament, fata se afl` într-o stare evident` de apatie, triste]e; este foarte închis` [i completnecomunicativ`. Nu are nici un prieten cu care s` se joace, nu socializeaz` la [coal`. Când am întrebat-o de prieteniicu care se joac`, r`spunsul ei a fost direct „Nu am. Nu am încredere în oameni”.

Vorona – Studiu de caz IV

Vulnerabilitate: lipsa actelor de identitate / neglijare

Prezentarea familiei: familie dezorganizat` – p`rin]ii trìau în concubinaj – rela]ie din care au rezultat 4 copii: 3 bìe]i[i o fat`. Mama e în prezent cu un alt concubin [i are grij` de cei trei bìe]i. Fata locuie[te cu tat`l ei într-o cas`d`r`p`nat`. Tat`l lucreaz` cu ziua. Bunica, care locuie[te în apropiere, are grij` de feti]` când tat`l e la munc`.

„– De ce nu i-a]i f`cut certificat de na[tere feti]ei? Au trecut totu[i 6 ani... – Pì eu am stat f`r` buletin vreopatru ani pân` m-am dus s` îl scot. {i nu am avut bani... trebuia s` m` duc la Boto[ani. De unde bani? Acu,dup` ce a fost doamna am zis c` merg s` îi fac, da m-am îmboln`vit [i am stat în spital, s`pt`mâna trecut`m-am întors. {i a luat el fata, o zis c` se duce s` îi fac`, c` are el bani...”

Situa]ia copiilor: cu toate c` fata are 6 ani, nu are înc` certificat de na[tere. Situa]ia ei e incert`, mutându-se de lamam` la tat` [i invers, iar lipsa de comunicare a p`rin]ilor face imposibil` colaborarea necesar` pentru ob]inereadocumentelor. Fiecare p`rinte are propria sa versiune, acuzându-l pe cel`lalt. Numitorul comun în aceast` problem`r`mâne totu[i lipsa banilor. Din acest an, fata merge la gr`dini]`, fiind acceptat` de educatoare chiar dac` nu areact de identitate.

104

Studiu de caz: Români, Jude]ul Neam]

Prezentare general`: Comuna Români din jude]ul Neam] este situat` în sudul jude]ului, aproapede grani]a cu jude]ul Bacù. Cel mai apropiat ora[ este Buhu[i (din jude]ul Bacù), aflat la 12kilometri. Comuna cuprinde trei sate – Români, Sili[tea [i Go[mani – care se întind pe o suprafa]`de 5.390 ha. Potrivit recens`mântului din 2002, comuna Români are 4.655 locuitori [i 1.561gospod`rii.

Principalele activit`]i economice din comun` sunt agricultura [i cre[terea animalelor. Pe lâng`firmele de comer] ce î[i desf`[oar` activitatea în comun`, mai exist` [i 8 mori de porumb [i unade grâu, dar [i dou` ateliere de debitare a lemnului.

Perioada studiului de caz: 3-5 noiembrie

Interviuri: 6 interviuri cu actori locali – primarul, secretarul prim`riei, asistentul social din prim`rie,manager din ora[, preotul, asistentul social din proiect.

Cazuri identificate pe durata proiectului: În cadrul proiectului „Sprijinirea copiilor invizibili”, aufost identificate în total 24 de familii vulnerabile, cu un total de 59 de copii în situa]ii de risc. 56de cazuri sunt la ora actual` în curs de solu]ionare, iar 3 au fost deja solu]ionate.

Principalele probleme cu care se confrunt` copiii vulnerabili din Români sunt:

- S`r`cie, condi]ii de locuire precare, gospod`rii cu mul]i copii

- Neglijare [i abuz

- Nefrecventarea [colii, risc de abandon [colar

- Lipsa actelor de identitate

- P`rin]i pleca]i la munc` în strìn`tate

- Boli grave

Echipa de proiect a vizitat 3 astfel de familii, cazuri ce prezint` probleme precum s`r`cie, familiecu mul]i copii, risc de abandon [colar, lipsa actelor de identitate [i dizabilit`]i.

Perspectiva actorilor locali

Relevan]`

Factorii interesa]i intervieva]i la nivel local consider` c` nevoile comunei Români se încadreaz`foarte bine în conceptul proiectului propus de UNICEF. Recenzarea tuturor gospod`riilor dincomun` a facilitat, potrivit afirma]iilor acestora, o mai bun` cunoa[tere a comunit`]ii [i aproblemelor cu care se confrunt`.

Eficacitate

Actorii locali, majoritatea lor membri ai SCC, sunt la curent cu progresul înregistrat în proiect.SCC, ca structur`, este func]ional` de la începutul proiectului; pân` acum, a avut loc o singur`întâlnire. În ciuda unor conflicte interne din cadrul SCC, implicarea direct` a primarului [i a câtorvaal]i actori locali a facilitat solu]ionarea rapid` a problemelor serioase ale comunit`]ii f`r`convocarea SCC.

Sustenabilitate

Actorii locali din Români consider` c` ar fi bine ca asistentul social din proiect s` fie p`strat.Aceasta cunoa[te bine comunitatea [i poate rela]iona u[or cu peroanele aflate în dificultate.Colaborarea foarte bun` dintre asistentul social [i primar a dus la rezolvarea imediat` a majorit`]iicazurilor de copii afla]i în situa]ii vulnerabile.

105

Români – Studiu de caz I

Vulnerabilitate: risc de abandon [colar, s`r`cie

Prezentarea familiei: familie monoparental` s`rac`. Mama, divor]at`, nu are alte venituri în afara aloca]iilor de statale celor doi copii [i a venitului câ[tigat din lucrul cu ziua.

„Eu merg cu ziua pe ici pe colo, ca s` îi pot între]ine. Doar cu aloca]ia ce s` fac? – Dar de la prim`rie nuprimi]i nimic? – Am f`cut înc`lzirea, atât. Impozit nu am pl`tit, c` nu am cu ce s` pl`tesc. Eu aicea, stau c`mi-o dat de poman` p`rin]ii lu’ m`mica. C` n-am avut unde s` stau. P`rin]ii îs b`trâni, îs bolnavi, n-are cuce m` ajuta.[…]

- Ajutor social nu v` încadra]i? – Nu am f`cut. C` nu se merit`. Ce iau pe mere dau pe pere. A[a decât s`m` duc s` fac orele la prim`rie, mai bine m` duc cu ziua la oameni [i îmi mai dau câte ceva, un cartof, ofasol`, ca s` am de pus ceva de mâncare pe mas`. A[a banii de colo îi iau, 70 mii de lei un kil de ulei. Nuîmi ajunge nici o s`pt`mân` de zile. Plus c` tre s` faci acte. Mergi la Piatra, mergi la Roman. Eu de ie[it`nu-s ie[it` ca s` zici c` m` descurc, a[a...”

Situa]ia copiilor: ambii copii merg la [coal`, unul în clasa I [i unul în clasa a VI-a. Activitatea asistentului social dinproiect s-a sim]it în acest caz prin insisten]a acestuia pe lâng` mam` pentru reînscrierea bìatului la [coal` (a r`masrepetent).

„Dvs. câ]i copii ave]i? – Doi, unu în clasa I [i unu în clasa a VI. Cu `sta din clasa a VI-a e greu... – De ce? –Pì o r`mas repetent... – {i nu l-a]i mai dat la [coal`? – Ba l-am dat. Pì când o venit dna Carmen cu hârtiilecelea la mine, am vorbit cu ea... i-am spus [i ea o zis las`-l tu, d`-l în continuare poate o fi mai bine.”

Români – Studiu de caz II

Vulnerabilitate: copil bolnav, cu handicap locomotor [i risc de abandon [colar

Prezentarea familiei: familie cu venituri medii, cu doi copii. Munce[te doar tat`l, mama st` acas` [i are grij` debìatul de doi ani [i de bìatul cu dizabilit`]i.

Situa]ia copiilor: bìatul a avut o tumor` pe creier pentru care a fost operat la Ia[i, opera]ie nereu[it` ce i-a provocatparalizie. Actualul doctor al bìatului se afl` în prezent la Cluj. În fiecare lun`, bìatul merge la Cluj pentru terapie,fie cu tat`l sù, fie cu unul din bunici.

În prezent, bìatul se afl` în recuperare la Cluj dup` o a doua opera]ie pe creier. P`rin]ii pl`tesc toate acestetratamente [i deplas`ri, dar nu au bani s` duc` bìatul la [coal` în fiecare zi; în urma proiectului, primarul [i asistentulsocial trimit zilnic autobuzul [colii s` duc` bìatul la [coal` [i înapoi, în ciuda divergen]elor cu directoarea [coliicare nu este de acord.

„Dna. director nu a fost de acord s` treac` autobuzul [colii în fiecare zi s` îl ia [i pe el. Zice c` asta nu eproblema ei sau a comunit`]ii, e problema noastr` personal`. Dac` nu era s` fi intervenit domnul primar,nu mai aveam cum s` îl ducem la [coal`. V` da]i seama, e mare distan]a, el este în c`rucior, nu era în niciun fel posibil. {i lui îi place la [coal`, colegii îl ajut`, au grij` de el. Înva]` bine. Dar, na, asta e rùtate. Nimicaltceva. Noroc cu domnul primar. Oricum, nu a fost o dat` s` treac`, s` îl vad` [i s` nu îl ia s` îl aducàcas`...”

Români – Studiu de caz III

Vulnerabilitate: lipsa actelor de identitate, abandon [colar

Prezentarea familiei: familie numeroas`, f`r` venituri, p`rin]ii muncesc cu ziua. Copiii mici [i treburile casei suntl`sate în grija fiicei mai mari, de 16 ani, care a renun]at la [coal`. Întreaga familie, compus` din 8 membri, locuie[teîntr-o singur` înc`pere.

Situa]ia copiilor: unul dintre copii, cel mai mare, nu are act de identitate de[i are 17 ani.

„Fratele a întârziat cu buletinul. Are 17 ani. Nu am avut bani. – Pì [i în trei ani de zile nu i-a cerut nimenibuletinul niciodat`? – Nu. Nu a avut nevoie de el.”

Asistentul social din proiect a descoperit acest caz cu ocazia recens`mântului, când a cerut actele de identitate. Dup`recens`mânt, bìatul a fost dus de primarul comunei, cu ma[ina personal`, la Roman pentru a i se face carte deidentitate.

Ambii copii mai mari au renun]at la [coal` dup` terminarea a opt clase. Bìatul are 17 ani [i munce[te cu ziua însat, iar fata are 16 ani [i se ocup` de gospod`rie [i de ceilal]i fra]i ai ei.

„–Pì [i tu ce faci? De ce nu te-ai dus mai departe la liceu? – Nu am avut bani... – Dar de Bani de Liceu aiauzit? Vrei s` munce[ti, ce vrei s` faci? – Vreau, da nu am unde. La noi în sat am mai mers cu ziua, da numult, c` e toat` lumea plecat` de acas` [i tre s` stau cu `[tia mici, s` am grij` de ei.”

106

107

7.5 Sondaj de opinie în rândul reprezentan]ilor comunit`]ii

7.5.1 Rezultatele principale

Perioada colect`rii datelor: 28 octombrie – 7 noiembrie 2011

Num`r chestionare: 167 completate cu reprezentan]ii comunit`]ilor

Tabel A5. 1 Distribu]ia responden]ilor pe jude] [i tipul comunei (num`r)

Date: Sondaj de opinie, UNICEF, noiembrie 2011.

Opiniile reprezentan]ilor institu]ionali la toate întreb`rile din chestionar sunt prezentate în anexa7.5.2. În aceast` anex` discut`m doar subiectele în leg`tur` cu care s-au înregistrat diferen]estatistic semnificative de opinie, precum [i principalele aspecte comunitare asociate acestorvaria]ii.

La nivelul comunit`]ilor, patru variabile explic` majoritatea diferen]elor de opinie din rândulreprezentan]ilor comunit`]ilor: (1) jude]ul, (2) tipul comunei – subdezvoltat` sau dezvoltat`,potrivit selec]iei ini]iale a comunelor incluse în proiect, (3) pozi]ia asistentului social angajat înproiect ca fiind din cadrul sau din afara prim`riei (vezi tabel A 5.2), (4) categoria factorilor interesa]ide la nivel local grupa]i pe: factori de decizie (primar, viceprimar, secretarul prim`riei) [i al]i actorilocali (personal didactic, personal medical, mediatori, preot, agent economic, poli]ist, asistentsocial din afara proiectului).

Analiza include de asemenea dou` variabile la nivel individual: (1) gen [i (2) dac` respondentuleste sau nu membru al Structurii Comunitare Consultative.

Distribu]ia e[antionului în func]ie de variabilele cheie este prezentat` în tabelul A 5.2.

Comune cu cazuri raportatede copii vulnerabili

Comune FĂRĂ cazuri raportatede copii vulnerabili Total

Subdezvoltate Dezvoltate Subdezvoltate DezvoltateBacău 4 0 8 8 20

Botoşani 12 8 0 0 20Buzău 4 0 8 8 20

Iaşi 8 8 4 4 24Neamţ 4 4 4 4 16

Suceava 6 9 8 4 27Vaslui 12 0 12 0 24

Vrancea 4 12 0 0 16Total 54 41 44 28 167

108

Tabel A5. 2 Distribu]ia responden]ilor în func]ie de variabilele cheie

Date: Sondaj de opinie, UNICEF, noiembrie 2011. În ceea ce prive[te rela]ia cu SCC, lipsesc 5 (3%) cazuri.

Pozi]ia asistentului social, respectiv din cadrul sau din afara prim`riei, este o variabil` foarteimportant`. Comunit`]ile care au în proiect un asistent social din cadrul prim`riei tind s` fie maibine informate în leg`tur` cu proiectul [i s` dea dovad` de o colaborare mai bun` între actoriiinstitu]ionali locali.

Număr %

TOTAL, din care: 167 100

Tipul comuneiSubdezvoltată 98 58,7Dezvoltată 69 41,3Poziţia asistentului social angajat în proiectDin afara primăriei 115 68,9Din cadrul primăriei 52 31,1Genul respondentuluiMasculin 97 58,1Feminin 70 41,9Relaţia respondentului cu SCCMembru al SCC 102 61,1Non-membru al SCC 60 35,9Categoria de factori interesaţi de la nivel localFactori de decizie, din care: 68 40,7

- Primar 22 13,2- Viceprimar 19 11,4- Secretarul primăriei 27 16,2

Alţi actori locali, din care: 99 59,3- Cadru didactic, mediator şcolar 18 10,8- Cadru medical, mediator sanitar 21 12,6- Preot /agent economic /mediator romi 18 10,8- Agent de poliţie 17 10,2- Asistent /referent social (neimplicat în proiect) 25 15,0

109

Nivelul de cunoa[tere a proiectului

În aproape toate comunele, popula]ia a fost informat` despre proiect, în special cu ocaziarecens`mântului comunitar.

Nivelul de cunoa[tere a proiectului de c`tre factorii interesa]i de la nivel local este foarte ridicat,94,6% dintre responden]i [tiu c` proiectul se deruleaz` în comuna lor. 78% dintre ei (86% dinr`spunsurile valide) cunosc ‘multe’ sau ‘foarte multe’ lucruri despre proiect. Informa]iile cele maicunoscute sunt: (1) obiectivele – ‘identificarea [i sprijinirea copiilor [i familiilor s`race’, (2) UNICEF[i (3) faptul c` s-a angajat un ‘nou’ asistent social.

Nivelul de cunoa[tere a proiectului difer` semnificativ între jude]e. Astfel, responden]ii din jude]ulVaslui au cele mai multe informa]ii despre proiect, iar cei din Vrancea, cele mai pu]ine.

Nivelul de cunoa[tere a proiectului de c`tre reprezentan]ii comunit`]ii nu difer` semnificativ înfunc]ie de nivelul de dezvoltare a comunei, adic` este aproximativ acela[i în comune dezvoltate[i în comune subdezvoltate. Nici genul respondentului, nici categoria de factori interesa]i nu faco diferen]` semnificativ` în ceea ce prive[te nivelul de cunoa[tere. Toate tipurile de factoriinteresa]i, deciden]i sau al]i actori, femei sau b`rba]i, de]in aproximativ acela[i volum deinforma]ii despre proiect.

Actorii locali din comunele în care asistentul social lucreaz` pentru prim`rie au mult mai multeinforma]ii legate de proiect decât cei din comunele în care asistentul social este extern prim`riei(cu o valoare medie de 3,5 fa]` de 3,0, pe o scal` de la 1- ‘foarte pu]ine’ la 4 – ‘foarte multe’informa]ii despre proiect). A[adar, diseminarea informa]iilor despre proiect este favorizat` depozi]ia asistentului social din proiect ca angajat al prim`riei înc` dinainte de începerea proiectului.

Figura A5. 1 Cât de multe lucruri cunoa[te]i despre acest proiect?


Membrii Structurii Comunitare Consultative (SCC) apreciaz` în general c` de]in ‘foarte multe’informa]ii, nivelul lor fiind semnificativ mai mare fa]` de cel al factorilor interesa]i care nu particip`la SCC (figura A 5.1).

511

4539

15

2

15

52

17

9 1 12 48 310

10

20

30

40

50

60

N{/NR Foarte pu]ine Pu]ine Multe

Membru SCC

Non-membru SCCE[antion

Foarte multe

Nevoile de asisten]` social` ale comunit`]ii

Aproape to]i (96,4%) reprezentan]ii comunit`]ilor declar` c` în comunitatea lor e mare nevoie deservicii de asisten]` social`. Nevoile de asisten]` social` sunt percepute ca fiind semnificativ mairidicate în Boto[ani, Vaslui sau Neam], în special în compara]ie cu Suceava [i Buzù. Cu toateacestea, nevoile mari de dezvoltare a serviciilor sociale la nivel local se bucur` de consensultuturor [i nu variaz` între comunele s`race [i cele dezvoltate, între deciden]i [i al]i actori locali,între femei [i b`rba]i.

Diferen]e mici, dar statistic semnificative, se înregistreaz` în func]ie de pozi]ia asistentului socialfa]` de prim`rie [i de rela]ia responden]ilor cu SCC. Astfel, nevoile de asisten]` social` suntpercepute ca fiind mai intense în comunit`]ile cu asisten]i sociali angaja]i în cadrul prim`riei [ide c`tre responden]ii care sunt membri ai SCC.

Problemele comunitare ce afecteaz` copiii

Conform reprezentan]ilor comunit`]ilor, principalele trei fenomene /procese ce afecteaz` negativsitua]ia copiilor localnici sunt lipsa locurilor de munc` pentru p`rin]i, nivelul ridicat al s`r`ciei [iplecarea p`rin]ilor la munc` în strìn`tate (figura A 5.2).

Figura A5. 2 Care sunt fenomenele /procesele care afecteaz` negativ situa]ia copiilor din comunitatea dumneavoastr`?(% e[antion)

Date: Sondaj de opinie, UNICEF, noiembrie 2011. N=167. Totalul procentelor dep`[e[te 100% pentru c` o comun` poate fi afectat`de mai multe fenomene /procese.

Profilul jude]elor în func]ie de problemele comunitare ce afecteaz` copiii difer` semnificativ (tabelA 5.3). În timp ce în Ia[i [i Buzù to]i responden]ii aleg lipsa locurilor de munc` pentru p`rin]i cafiind principala problem` pentru bun`starea copiilor, în Neam] doar 50% din responden]i gândescastfel.

110

2

1

17

27

28

28

65

74

88

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Lipsa locurilor de munc` pentru p`rin]i

Nivelul ridicat de s`r`cie

Plecarea p`rin]ilor la munc` \n strìn`tate

Rat` mare a absenteismului sauabandonului [colar

Copii care sunt nevoi]i s` munceasc`

Cazuri de abuz [i/sau neglijen]` a copiilor

Acces dificil la servicii medicale

Altul, care ...

N{/NR

56 Aproape în întregime femei.

111

Tabel A5. 3 Profilul jude]elor în func]ie de problemele comunitare care afecteaz` copiii (% jude]/ e[antion)

Date: Sondaj de opinie, UNICEF, noiembrie 2011. N=167. Totalul procentelor pe coloan` dep`[e[te 100% pentru c` o comun` poatefi afectat` de mai multe fenomene /procese. Celulele marcate indic` valori semnificativ mai mari.

Nivelul ridicat al s`r`ciei este men]ionat de majoritatea responden]ilor, în mai toate jude]ele, dardoar de c`tre 45% în Boto[ani. Astfel, de[i Boto[ani are o rat` a s`r`ciei foarte ridicat`, problemelecopiilor nu sunt cauzate în principal de s`r`cie, ci de restrângerea pie]ei muncii [i de nivelul ridicatal migra]iei pentru munc` în str`in`tate. De fapt, rata ridicat` a s`r`ciei este asociat` cu prevalen]aagriculturii de subzisten]` realizat` pentru ca ace[ti ‘copii s` aib` ce s` m`nânce’. Cu toateacestea, majoritatea gospod`riilor nu au nici o surs` de bani tocmai pentru c` nu g`sesc slujberemunerate. Plecarea la munc` în str`in`tate este singura alternativ` posibil`, prin care numero[icopii sunt l`sa]i f`r` supraveghere p`rinteasc`.

Munca minorilor reprezint` o preocupare special` mai ales în Vaslui [i Vrancea. Nivelul ridicatde absenteism [i abandon [colar este eviden]iat în Neam]. Abuzul [i/sau neglijarea copilului suntpercepute ca o problem` major` în Neam], Ia[i [i Vaslui.

Pe lâng` jude], alte dou` variabile cheie sunt de asemenea relevante. Nivelul ridicat al s`r`cieieste mult mai frecvent men]ionat în comunele subdezvoltate – 83% dintre responden]i fa]` de61% în cele dezvoltate. Cum era de a[teptat, cadrele didactice56 [i mediatorii [colari consider`rata ridicat` a absenteismului [i a abandonului [colar o problem` major` într-o m`sur`semnificativ mai mare decât ceilal]i actori locali (61% fa]` de 28% la nivelul e[antionului).

Performan]a institu]iilor locale în sus]inerea nevoilor copiilor, înaintea proiectului

Factorii interesa]i din toate jude]ele apreciaz` performan]a institu]iilor locale, fie ele prim`rii, [coli,biserici, dispensare /medici de familie sau poli]ie, ca fiind ‘bun`’ sau ‘foarte bun`’ în ceea ceprive[te protec]ia copiilor. Acesta este mai degrab` un efect de dezirabilitate – reprezentan]iinstitu]ionali care evalueaz` performan]` propriilor institu]ii. De altfel, discu]iile de focus grup [iinterviurile au relevat multe disfunc]ionalit`]i, cum ar fi atitudini discriminatorii în [coli, medicide familie incompeten]i sau indiferen]i, preo]i care fac ‘totul pentru bani, nimic gratis’ [i lipsaaproape generalizat` a cooper`rii inter-institu]ionale.

JudeţProbleme comunitare BC BT BZ IS NT SV VS VN Eşantion

Lipsa locurilor de muncă pentru părinţi 90 95 100 100 50 85 92 81 88Nivelul ridicat de sărăcie 85 45 85 63 81 59 92 88 74

Părinţi plecaţi la muncă în străinătate 80 90 35 79 63 52 67 56 65Copii nevoiţi să muncească 10 20 0 33 38 30 42 56 28

Nivel ridicat de absenteism sau abandon şcolar 20 30 25 25 50 30 29 19 28

Abuzul şi/sau neglijarea copilului 15 25 10 38 50 19 38 25 27Acces dificil la servicii medicale 5 20 15 33 6 15 13 25 17

57 Celelalte variabile cheie nu sunt relevante pentru performan]a perceput` a institu]iilor locale.58 Valoarea medie pentru Neam] de 2,7 fa]` de 3,9 în Bacù [i Boto[ani, respectiv 3,4 la nivelul e[antionului, pe o scal` de la 1- ‘foarteproast`’ la 4 – ‘foarte bun`’.59 Valoarea medie pentru Neam] de 2,9 fa]` de 3,7 în Bacù, respectiv 3,3 la nivelul e[antionului, pe o scal` de la 1- ‘foarte proast`’ la4 – ‘foarte bun`’.60 Valoarea medie pentru Bacù de 3,6 fa]` de 3,0 în Boto[ani [i Ia[i, respectiv 3,2 la nivel de e[antion, pe o scal` de la 1- ‘foarteproast`’ la 4 – ‘foarte bun`’.

Figura A5. 3 Performan]a perceput` a institu]iilor locale în ceea ce prive[te protec]ia copiilor


P`rerile variaz` semnificativ de la un jude] la altul,57 dar doar cu privire la prim`rie, [coal` [ibiseric`. Astfel, în opinia reprezentan]ilor comunit`]ii, prim`riile din Neam] sunt semnificativ maipu]in eficiente în protejarea copiilor decât cele din restul jude]elor, în special din Bacù [iBoto[ani.58 {colile, de asemenea, au o performan]` semnificativ mai sc`zut` în Neam], mai alescomparativ cu Bacù.59 Biserica joac` un rol mult mai important în Bacù decât în toate celelaltejude]e, în special Boto[ani [i Ia[i.60

Informarea despre proiect

Vasta majoritate a responden]ilor confirm` faptul c` a avut loc un proces de informare încomunitatea lor, privind demararea [i desf`[urarea proiectului (figura A 5.4A). În majoritateacomunelor, informarea s-a f`cut prin diverse metode [i a vizat mai multe tipuri de factoriinteresa]i, inclusiv copiii, actorii institu]ionali, SCC [i popula]ia (figura A 5.4B). Pentru informareapopula]iei, s-au folosit afi[e [i s-au organizat întâlniri publice. Totu[i, cel mai eficient mijloc deinformare a publicului larg a fost recens`mântul comunitar efectuat pentru identificarea copiilor‘invizibili’.

Procesul de informare nu a constituit o activitate specific` a proiectului. A fost organizat de unnum`r mai mare de comune în unele jude]e decât în altele. Doar 70% dintre reprezentan]iicomunit`]ilor din Ia[i confirm` realizarea unui proces de informare la nivelul comunelor, în timpce în celelalte jude]e valorile trec de 85%. Comunele dezvoltate au fost mai active în organizareaunui proces de informare decât cele subdezvoltate. Celelalte variabile cheie nu sunt relevante înacest sens.

112

21

25

28

32

46

65

62

61

62

50

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Spital / dispensar /cabinet medic de familie

Biseric`

Poli]ie

{coal`

Prim`rie

Foarte bun`

Bun`

Proast`

Foarte proast`

N{/NR

61 31% au r`spuns ‘nu’ [i 10% nu au r`spuns deloc.62 Celelalte variabile cheie nu sunt relevante în acest sens.

113

Figura A5. 4 (A) În comunitatea dumneavoastr` a avut loc un proces de informare în leg`tur` cu demararea [idesf`[urarea proiectului ‘Sprijinirea copiilor invizibili’? (B) Cum s-a realizat informarea?

Date: Sondaj de opinie, UNICEF, noiembrie 2011. (A) N=167. (B) N=149. Suma valorilor dep`[e[te 100% pentru c` e posibil cainformarea s` se fi f`cut prin mai multe mijloace.

Copiii au fost informa]i despre proiect la [coal` în semnificativ mai multe comune din Vaslui(87%) [i Neam] (79%), mai ales în compara]ie cu Buz`u (12%), Vrancea (13%) sau Suceava (28%).

Întâlnirile SCC

În ceea ce prive[te activitatea Structurii Comunitare Consultative (SCC), peste jum`tate din actoriilocali (59%)61 afirm` c` frecven]a întâlnirilor SCC a crescut dup` începerea proiectului.Responden]ii care sunt membri ai acestei structuri declar` într-o propor]ie semnificativ mairidicat` c` frecven]a întâlnirilor a crescut (figura A 5.5A).62

Figura A5. 5 (A) Dup` ce proiectul a început în comuna dumneavoastr`, a crescut frecven]a întâlnirilor SCC? (B) Dvs.a]i participat la întâlniri /discu]ii cu al]i actori locali în scopul identific`rii /evalu`rii /solu]ion`rii unor cazuri de copiivulnerabili?


89

92

14

18

36

38

43

43

0 10 20 30 40 50

73

23

5

3745

18

0

30

60

9085

132

4738

15

0

30

60

90

Au fost informa]i doar reprezentan]iiinstitu]iilor din comun`

Au fost informa]i copiii la [coal`

Afi[e

{edin]` public`

Au fost informa]i doar membrii SCC

La biseric`, dup` slujba de duminic`

NuDa N{/NR

Da Nu N{/NR Da Nu N{/NR

Membru al SCC

Non-membru SCC

În acela[i timp, membrii SCC au participat într-o propor]ie mai mare la întâlniri /discu]ii cu al]iactori pentru a identifica /evalua /rezolva unele cazuri de copii ‘invizibili’ (figura A 5.5B). Cu toateacestea, [i 47% dintre responden]ii care nu sunt membri ai SCC au luat parte la astfel de activit`]i,în special în comunele dezvoltate.

Interac]iunea cu copiii ‘invizibili’

Majoritatea factorilor interesa]i (76%) cunosc cazuri de copii ‘invizibili’ care au fost identificate întimpul proiectului. Propor]ia variaz` semnificativ între jude]e, de la 53% dintre responden]ii dinBuzù la 100% în Bacù. Este de asemenea mult mai mare în comunele dezvoltate (86% fa]` de69% în comunele subdezvoltate), precum [i în cazul membrilor SCC (86% fa]` de 62% dintre non-membrii SCC).

Comparând num`rul de copii vulnerabili identifica]i în proiect estimat de actorii locali cu celfurnizat de asisten]ii sociali din proiect, se poate observa c` în jude]ul Vrancea factorii interesa]iau subestimat acest num`r, în timp ce în jude]ul Neam] l-au supraestimat.

Prim`ria, ca institu]ie, se implic` cel mai mult în solu]ionarea cazurilor de copii vulnerabiliidentificate în proiect. Spre deosebire de ceilal]i actori locali, primarii, secretarii prim`riilor [iviceprimarii au men]ionat un procent mai mare de cazuri pe care le cunosc, pentru rezolvareac`rora s-a implicat institu]ia lor. Astfel, ponderea63 cazurilor în care institu]ia a acordat sprijinefectiv scade de la 85%, declarat de primari, la 78%, în opinia secretarilor de prim`rii, respectiv66%, conform viceprimarilor, prin compara]ie cu 39% per total e[antion de reprezentan]icomunitari.

Cazuri de copii ‘invizibili’ cu acces limitat la servicii

Cam o treime dintre responden]i (34%) afirm` c` în comunit`]ile lor exist` copii vulnerabili pentrucare nu a fost înc` posibil` asigurarea accesului la servicii sociale. Propor]ia acestor responden]ivariaz` semnificativ între jude]e, de la 94% în Neam] la 60% în Boto[ani, 20-33% în celelalte jude]e[i nici unul în Bacù. De asemenea, este mai ridicat` în comunele dezvoltate (50% fa]` de 25% încomunele subdezvoltate). Cu toate acestea, datele culese prin Fi[a Sintetic` arat` c` aceasta estedoar o percep]ie, deoarece comunele dezvoltate au reu[it s` rezolve semnificativ mai multe cazuridecât cele subdezvoltate.64

Factorii care împiedic` accesul copiilor ‘invizibili’ la servicii sociale ]in în principal de lipsaresurselor financiare ale institu]iilor [i popula]iei, lipsa resurselor umane [i colaborarea dificil`cu membrii familiilor beneficiare.

114

63 Ponderea cazurilor pentru care s-a oferit sprijin a fost determinat` ca procent pe baza r`spunsurilor la urm`toarele întreb`ri: D51.‘Câte cazuri de copii vulnerabili identificate în timpul proiectului cunoa[te]i?’ [i D52. ‘În câte cazuri de copii vulnerabili identificate înproiect a oferit institu]ia dumneavoastr` sprijin concret în vederea solu]ion`rii problemei?’ Date: Sondaj de opinie, UNICEF, noiembrie2011. N=127.64 Celelalte variabile cheie nu sunt relevante.

115

Figura A5. 6 Factorii care împiedic` accesul copiilor ‘invizibili’ la servicii sociale (%)


Factorii negativi variaz` de la un jude] la altul. Totu[i, din cauza num`rului mic de cazuri, nu sepoate face o analiz` aprofundat`. În scop pur informativ: lipsa resurselor financiare nu estemen]ionat` în Vrancea, lipsa resurselor umane este considerat` singurul obstacol în Buz`u, lipsaserviciilor comunitare este o problem` în Boto[ani [i Vaslui, iar proasta colaborare cu posibilulbeneficiar este perceput` ca un obstacol doar în Neam] [i Ia[i.

A[a cum era de a[teptat, bugetul insuficient este numit ca obstacol ce împiedic` accesul copiilor‘invizibili’ la servicii mai ales în comunele subdezvoltate (91% fa]` de 65% în comunele dezvoltate).Resursele umane insuficiente sunt mai frecvent men]ionate în comunele în care asistentul sociale din cadrul prim`riei (75% fa]` de 41%), iar lipsa serviciilor comunitare constituie o problem` încomunele în care asistentul social e din afara prim`riei (34% fa]` de 0%).

Rela]ia cu asistentul social angajat în proiect

Aproape to]i responden]ii [tiu cine este asistentul social angajat în proiect (95%) [i îi dau numelecorect. De fapt, 83% dintre responden]i au colaborat direct cu asistentul social din proiect,indiferent de caracteristicile personale sau comunitare.

În cele mai multe cazuri, colaborarea a implicat ac]iuni variate, precum: furnizarea de diverse datenecesare (83%), informarea asistentului social despre noi cazuri în situa]ie de risc (70%), evaluareasitua]iei unor cazuri identificate (57%), monitorizarea unor cazuri identificate (57%) [i g`sirea desolu]ii pentru unii copii ‘invizibili’ (51%).

4

9

7

23

25

42

51

75

0 10 20 30 40 50 60 70 80

Lipsa resurselor financiare

Lipsa resurselor umane

Lipsa colabor`rii / slaba colaborare cu membriifamiliei beneficiare

Lipsa serviciilor comunitare

Legisla]ie [i birocra]ie

Lipsa colabor`rii / slaba colaborare \ntre actorii localiresponsabili de rezolvarea cazurilor

Alt` cauz`, care ...

N{/NR

116

Rela]ia cu supervizorul jude]ean

95% din responden]i [tiu cine este supervizorul de la nivel jude]ean, dar doar 56% dintre ei s-auîntâlnit [i/sau au colaborat cu acesta. În aceast` privin]`, exist` diferen]e semnificative pe maimulte dimensiuni. Propor]ia reprezentan]ilor comunit`]ii care au lucrat /colaborat cu supervizoriijude]eni este semnificativ mai mic` în Neam] (doar 19%).

Figura A5. 7 De la începutul proiectului, v-a]i întâlnit /a]i colaborat cu supervizorul proiectului din partea Direc]ieiGenerale de Asisten]` Social` [i Protec]ia Copilului? (%)


Deciden]ii de la nivel local au colaborat cu supervizorii jude]eni într-o propor]ie semnificativ maimare decât ceilal]i factori interesa]i (82% fa]` de 42%), mai ales decât personalul medical,mediatorii sanitari, preo]ii, agen]ii economici [i mediatorii romi. De asemenea, membrii SCC auo rela]ie mult mai intens` cu supervizorul (figura A 5.7).

Colaborarea între factorii interesa]i

Rezultatele sondajului de opinie descriu o colaborare ‘foarte bun`’ sau ‘bun`’ atât la nivel local,cât [i între actorii locali [i cei jude]eni. Rezultatele focus grupurilor [i interviurilor cu to]i ace[tiactori nuan]eaz` totu[i acest aspect [i indic` o tendin]` clar` spre efectul de dezirabilitate social`în cazul datelor sondajului.

Reprezentan]ii comunit`]ii evalueaz` colaborarea cu asistentul social din proiect drept ‘foartebun`’, cu o valoare medie de 3,5 pe o scar` de la 1 – ‘foarte proast`’ la 4 – ‘foarte bun`’. Apreciereaeste semnificativ mai pu]in pozitiv` în Neam] (valoare medie de 2,4). Pe de alt` parte, evaluareaeste mai bun` în comunele în care asisten]ii sociali sunt din cadrul prim`riei (cu o medie de 3,7fa]` de 3,4 în cazul comunelor cu asisten]i sociali din afara prim`riei). Astfel, un asistent socialintegrat în structura prim`riei are probabilitate mai mare s` colaboreze ‘mai bine’, cel pu]in cuceilalal]i actori institu]ionali.

63

34

0 3

45

53

2 00

10

20

30

40

50

60

70

Membru SCC

Non-membru SCC

Da Nu Nu [tiu cine estesupervizorul

N{/NR

Figura A5. 8 Aprecierea colabor`rii cu factorii interesa]i din proiect


Colaborarea cu asistentul social din afara proiectului este ‘bun`’ în toate jude]ele. Cea mai bun`colaborare este raportat` în Vaslui [i Boto[ani. Cele mai mici valori (care sunt totu[i ‘bune’) seînregistreaz` în Neam]. Membrii SCC, mai ales b`rba]ii, au în general o atitudine foarte pozitiv`fa]` de aceast` rela]ie de munc` (media de 3,5 fa]` de 3,2 în cazul non-membrilor SCC).

Colaborarea cu membrii SCC variaz` semnificativ de la mai degrab` ‘proast`’ în Neam] la ‘foartebun`’ în Bacù [i Buzù (figura A 5.9). Rela]ia este apreciat` ca fiind mult mai bun` în comuneleîn care asistentul social e din cadrul prim`riei (3,5 fa]` de 3), indiferent de categoria de factoriinteresa]i care o evalueaz`.

Figura A5. 9 Aprecierea colabor`rii cu membrii SCC [i cu reprezentan]ii DGASPC pe jude]e

Date: Sondaj de opinie, UNICEF, noiembrie 2011. N=141, pentru membrii SCC [i N=144, pentru DGASPC. Note: Figura prezint` valorilemedii pe jude]e, pe o scal` de la 1 ‘foarte proast`’ la 4 – ’foarte bun`’. În Neam] [i Vrancea, majoritatea responden]ilor (peste jum`tate)au declarat c` nu au colaborat cu DGASPC.

117

60

71

75

89

90

16

13

5

18

14

16

8

9

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Nu am colaborat

Foarte proast` [i proast`

Foarte bun` [i bun`

Asistentul social neangajat \n proiect

Asistentul social din proiect

Membii SCC

Reprezentan]i DGASPC (incl. supervizorul)

Reprezentan]ii Prefecturii

N{/NR

2,83,0

3,3 3,43,5

3,7

2,9

2,4

3,23,3

3,1

3,5

3,0

2,6

3,7

3,1

1

2

3

4

Bun`

Proast`

Foarteproast`

DGASPC (incl. supervizor) Membrii SCC

Bacù Ia[i Boto[ani Buzù E[antionSuceavaVasluiVrancea

Foartebun`

Neam]

Cooperarea cu reprezentan]ii DGASPC este mai rar` (nu colabor`m – 13% [i nu r`spund 14%). Ositua]ie mai bun` este declarat` în Buz`u [i Boto[ani (figura A 5.9). Dintre toate categoriile defactori interesa]i de la nivel local, deciden]ii evalueaz` cel mai bine rela]ia cu reprezentan]iiDGASPC.

Rezultate similare s-au ob]inut [i în ce prive[te colaborarea cu reprezentan]ii Prefecturii. De fapt,în majoritatea cazurilor, problemele identificate în proiect sunt discutate [i rezolvate la nivel local.Doar când nu este posibil` o solu]ie la nivel local, se cere ajutorul institu]iilor jude]ene.

Implicarea tuturor institu]iilor locale [i jude]ene în proiect este perceput` ca fiind ‘ridicat`’ sau‘foarte ridicat`’. Dintre toate institu]iile implicate, prim`ria joac` cel mai important rol, rezultatconcordant cu informa]iile oferite de asisten]ii sociali angaja]i pe proiect (figura A 5.10).

Figura A5. 10 Percep]ia implic`rii institu]iilor locale [i jude]ene în proiect pân` acum


Responden]ii din Neam] au exprimat cele mai critice opinii. Potrivit reprezentan]ilor comunit`]ilor,în Neam], implicarea prim`riilor, a [colilor [i a DGASPC a fost mai redus` decât în toate celelaltejude]e. Celelalte variabile cheie nu sunt relevante.

118

57

72

77

77

79

83

90

16

8

15

11

12

9

5

28

20

8

11

9

8

5

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Foarte mare [i mare

Foarte mic` [i mic`

N{/NR

Prim`ie

{coal`

Poli]ie

Spital / dispensar / medicfamilie

Biseric`

DGASPC

Prefectur`

123

7.6 Sprijinirea copiilor invizibili, raport privind selectareacomunit`]ilor

(Sec]iunea 1 – Informa]ii bibliografice)

Titlu: Sprijinirea copiilor invizibili

Autori: Manuela Sofia St`nculescu (coord.), Monica Marin, Cristi Moisoiu

Data: 2011

Regiune: ECE/CSI

}ara: România

Tip: Studiu

Tema: Selectarea comunit`]ilor rurale cu copii vulnerabili, din opt jude]e, în vedereaimplement`rii activit`]ilor din cadrul programului CBS

(Sec]iunea 2 – Rezumat)

Context

Proiectul face parte din Programul „Servicii Bazate pe Comunitate (CBS)” desf`[urat de UNICEF înRomânia. CBS vizeaz` o abordare preventiv` a sistemului de protec]ie social`, cu prec`dere înmediul rural. Scopul acestui proiect, ca parte a mai amplului program CBS, este dezvoltareacapacit`]ii institu]ionale de a furniza servicii preventive de asisten]` social` în mediul rural, prinangajarea de asisten]i sociali în cele mai vulnerabile 100 de comune, din opt jude]e, majoritatea lorsituate într-o regiune s`rac` a României – Regiunea Nord-Est. Lista jude]elor cuprinde: Bac`u,Boto[ani, Buz`u, Ia[i, Neam], Suceava, Vaslui [i Vrancea. În aceste comunit`]i, se vor acorda o seriede servicii de asisten]` social` dup` selectarea [i formarea profesioni[tilor. Pentru identificarea [iselec]ia ‘celor mai vulnerabile’ 100 de comune, în cadrul prezentului proiect a fost elaborat` ometodologie special`.

Scop /Obiectiv

Proiectul are drept scop selectarea comunelor ce urmeaz` a fi implicate în programul de acordarede asisten]` social` la nivel comunitar. Întrebarea ce a ghidat procesul de selec]ie a fost identificareacomunit`]ilor în care proiectul, pe de-o parte, este cel mai necesar din punctul de vedere alvulnerabilit`]ilor sociale [i, pe de alt` parte, are mai multe [anse de succes, în principal în raport cuatitudinea prim`riei fa]` de problemele sociale. În acest scop, au fost stabili]i o serie de indicatorispecifici.

Metodologie

Metodologia a constat în:

(Pas 1) Selec]ia teoretic` care a inclus:

- Studiu de documentare pentru identificarea celor mai potrivi]i indicatori ce reflect`vulnerabilit`]ile sociale de la nivelul comunit`]ii;

- Analiz` secundar` a datelor din statisticile oficiale (Institutul Na]ional de Statistic`), dar[i a datelor din cercet`ri anterioare;

- Selec]ia teoretic` a comunelor pe baza indicatorilor statistici identifica]i în pa[ii anteriori;

65 Sandu, Voineagu [i Panduru (2009) Dezvoltarea comunelor din România, http://sites.google.com/site/dumitrusandu/.

(Pas 2) Procesul de selec]ie a fost rafinat cu ajutorul datelor de la nivelul comunelor, referitoarela perioada 2010-2011 (martie), care au fost furnizate în cadrul proiectului, pentru fiecarejude], de trei institu]ii: Inspectoratul [colar Jude]ean, Direc]ia de S`n`tate Public` [iDirec]ia General` de Asisten]` Social` [i Protec]ia Copilului;

(Pas 3) Validarea practic` a selec]iei teoretice prin triangularea datelor cantitative cu datecalitative ob]inute prin interviuri cu factorii interesa]i de la nivel jude]ean (Direc]iaGeneral` de Asisten]` Social` [i Protec]ia Copilului - DGASPC [i Prefectura);

(Pas 4) Selec]ia final` a comunit`]ilor pe baza tuturor informa]iilor adunate.

Studiul de documentare [i analiza secundar` a datelor au identificat trei grupe de variabile cafiind cele mai potrivite pentru selec]ia comunelor, dup` cum urmeaz` (figura A 6.1):

a. Indicele factorilor de risc social, care a fost calculat cu ajutorul Indicelui de DezvoltareComunitar`65 [i al unui Indice al Dezvolt`rii Economiei Locale

b. Indicele referitor la atitudinea prim`riei fa]` de problemele sociale

c. Ponderea copiilor în popula]ia comunei.

Datele utilizate pentru construirea acestor indici au fost cuprinse într-o baz` de date SPSS,referitor la toate cele 656 de comune din cele opt jude]e.

Prin defini]ie, în pasul de selec]ie teoretic`, comunele selectate: (1) au o pondere ridicat` a copiilorîn totalul popula]iei, (2) beneficiaz` de o prim`rie orientat` c`tre problemele sociale [i, în acela[itimp, (3) au un nivel ridicat al factorilor de risc social, adic` un nivel relativ sc`zut de dezvoltaresocial` [i economic`.

Selec]ia teoretic` a generat o list` de 136 de comune din toate cele opt jude]e. Totu[i, exist`diferen]e semnificative între jude]e cu privire la num`rul de comune selectate, deci careîndeplinesc simultan cele trei condi]ii conform defini]iei. Discrepan]ele între jude]e sunt cauzate,în principal, de dimensiunea factorilor de risc social.

Limit`rile metodologiei utilizate în etapa de selec]ie teoretic` provin, în principal, din dou` surse:(1) o focalizare pe vulnerabilit`]i sociale mai degrab` generale, în loc de vulnerabilit`]i specificecopiilor, date fiind constrângerile de disponibilitate a datelor; (2) un indicator ’slab’ pentruatitudinea prim`riei fa]` de problemele sociale. Ca solu]ie la lipsa de date pe aceast` tem`, ne-am bazat pe un recens`mânt al prim`riilor (Funda]ia Soros), efectuat în decembrie 2009. Caindicator am considerat dac` prim`ria a r`spuns la aceast` cercetare sau nu. Astfel, în cazul încare o prim`rie nu a r`spuns la recens`mânt, comuna a fost în mod automat exclus` din procesulde selec]ie. Acest indicator nu este cel mai bun la care se poate aspira, dar stabile[te un nivel subcare participarea [i atitudinea reprezentan]ilor prim`riei reprezint` un factor de risc, [i nu oresurs` pentru proiect. În cele din urm`, trebuie spus c` cea mai mare parte a datelor utilizatepentru selec]ia comunelor, de[i cele mai recente disponibile, au fost derivate din statistici sausondaje din 2006-2008.

124

66A

cces

ul a

uto

rit`

]ilo

r lo

cale

la f

on

du

ri e

uro

pen

e(2

009)

stu

diu

fin

an]a

t d

e Fu

nd

a]ia

So

ros

Ro

mân

ia. C

on

sor]

iul a

fo

st f

orm

at d

in C

entr

ul R

om

ân d

e M

od

elar

e E

con

om

ic`

(CE

RM

E),

Inst

itu

tul d

e C

erce

tare

a C

alit

`]ii

Vie

]ii (

ICC

V)

[i C

entr

ul N

a]io

nal

de

Pre

g`t

ire

în S

tati

stic

` (C

NP

S-I

NS

).67

San

du

, Vo

inea

gu

[i P

and

uru

(20

09)

Dez

volt

area

co

mu

nel

or

din

Ro

mân

ia, h

ttp

://si

tes.

go

og

le.c

om

/sit

e/d

um

itru

san

du

/.

No

t`:

Sel

ec]i

a a

avu

t la

baz

` m

eto

da

1, a

dic

` p

ozi

]ia

pri

n c

om

par

a]ie

cu

to

ate

cele

lalt

e co

mu

ne

din

cel

e 8

jud

e]e.

T

otu

[i, p

entr

u c

` u

nel

e ju

de]

e av

eau

un

nu

m`r

pre

a m

ic d

e co

mu

ne

sele

ctat

e (v

ezi t

abel

A 6

.1),

a f

ost

ap

licat

` m

eto

da

2 în

co

mp

leta

re.

INDI

CATO

RII P

RIM

ARI

PRIM

UL

NIV

EL D

E AG

REG

ARE

AL D

OIL

EA N

IVEL

DE

AGRE

GAR

ECo

mun

ele

sele

ctat

e (m

etod

a 1)

Com

unel

e se

lect

ate

( m

etod

a 2)

1 2 3 4 5(D

. San

du e

t al.,

200

9)6

Scor

fact

oria

l

7Fa

ctor

i de

risc

soci

alN

ivel

ridi

cat

Niv

el ri

dica

t

8Sc

or fa

ctor

ial

Au v

alor

i rel

ativ

mic

i

pe ID

C si

pe ID

ELAu

val

ori r

elat

iv m

ici

pe

IDC

si pe

IDEL

9 10Sc

or fa

ctor

ial

11N

ivel

med

iu-r

idic

at

N

ivel

med

iu-r

idic

at

12Sc

or fa

ctor

ial

13KI

DSPO

Pond

erea

cop

iilor

N

ivel

med

iu-r

idic

at

N

ivel

med

iu-r

idic

at

Su

rse:

Fi[

a Lo

calit

`]ii

(In

stit

utu

l Na]

ion

al d

e S

tati

stic

`), d

ate

pri

vin

d e

xecu

]ia

bu

get

elo

r lo

cale

\n 2

008

(Min

iste

rul F

inan

]elo

r P

ub

lice)

, un

rec

ens`

mân

t66 a

l pri

m`r

iilo

r d

in d

ecem

bri

e20

09 [

i baz

a d

e d

ate

aso

ciat

` Im

nd

icel

ui D

ezvo

lt`r

ii C

om

un

ei.67

Fig

ura

A6.

1 D

atel

e [i

met

od

ele

folo

site

în p

asu

l de

sele

c]ie

teo

reti

c` a

co

mu

nel

or

125

Tabel A6. 1 Distribu]ia comunelor pe jude]e dup` primul pas de selec]ie

Not`: Metodele folosite pentru selec]ia comunelor a[a cum sunt explicate în figura A 6.1.

În al doilea pas, am confruntat rezultatele selec]iei teoretice cu informa]iile furnizate de DGASPC,inspectoratele [colare [i direc]iile de s`n`tate public`, privind num`rul de cazuri de copii îndificultate68 raportate (administrativ), pe fiecare comun`, pentru perioada 2010-2011 (martie). Încea mai mare parte (peste 70%), comunele selectate prin metoda teoretic` înregistrau [i un num`rmai mare de copii în diverse situa]ii de dificultate. Oricum, suprapunerea între modelul teoreticbazat pe indicatori socio-economici [i ‘cazuistica’ de protec]ie social` la nivelul copiilor era doarpar]ial`. Adic`, existau atât comune cu nivel ridicat al indicelui factorilor de risc unde nu eraraportat nici un caz de copil vulnerabil, cât [i comune cu nivel sc`zut de factori de risc unde‘cazuistica’ era semnificativ`.

Al treilea pas69 a constat în validarea în teren a selec]iei teoretice (rafinat` cu ajutorul dateloradministrative privind cazurile raportate de copii vulnerabili). Validarea a fost realizat` printriangularea datelor cantitative cu informa]ii calitative ob]inute prin interviuri cu actorii cheie dela nivel jude]ean - DGASPC [i Prefectur`. Interviurile au fost realizate în toate cele opt jude]e.Pozi]ia reprezentan]ilor institu]ionali intervieva]i a variat de la director general [i [ef de serviciu,în cazul DGASPC, la [ef de birou [i [ef de programe sociale (sau programe pentru romi), în cazulPrefecturii. Interviurile au început cu o prezentare concis` cu privire la metodele de selec]ie,precum [i a rezultatelor pentru jude]ul respectiv (o list` nominal` a comunelor rezultate dinselec]ia teoretic`). Intervieva]ii au fost ruga]i s` comenteze rezultatele, cu posibilitatea de a ad`ugasau de a exclude una sau mai multe comune (împreun` cu motivarea propunerii).

Interviurile cu reprezentan]i ai Prefecturii nu au adus un plus de valoare consistent. Indiferent dejude], reprezentan]ii Prefecturii au mai degrab` o imagine global`, f`r` s` cunoasc` în profunzimeproblemele cu care se confrunt` o anumit` comun`. Stimulul ‘probleme sociale’ a provocat,aproape în toate cazurile, asocieri cu: ‘o mare comunitate de Romi’, ‘e mult` s`r`cie‘ sau ‘b`trânisinguri cu pensii foarte mici’. Problematica legat` de copil este pu]in cunoscut`, ’pentru astfel deinforma]ii trebuie s` v` adresa]i la DGASPC, ei [tiu mai bine’. Rela]iile cu primarii din comune ]inmai degrab` de apartenen]a acestora la un partid sau altul (‘la putere’ sau ‘în opozi]ie’). Totu[i,în toate jude]ele, reprezentan]ii Prefecturii au confirmat (peste 80%) din rezultatele selec]iei

126

Comune selectate în primul pasSelecţia teoretică Total selectate

Toate comunele Metoda 1 Metoda 2 Total selectate

(metoda 1 & 2)% din toate comunele

(număr) (număr) (număr) (număr) (%)

Bacău 85 14 15 16 19Botoşani 71 25 11 25 35

Buzău 82 0 8 8 10Iaşi 93 15 12 15 16

Neamţ 78 5 8 8 10Suceava 98 5 10 10 10

Vaslui 81 30 19 38 47Vrancea 68 6 16 16 24

Total 656 100 99 136 21%

68 Spre exemplu, copii p`r`si]i, mame minore, cazuri de abuz, neglijare sau exploatare a copilului, abandon [colar, copii cu handicapgrav etc.9 Etapele a doua [i a treia de selec]ie s-au suprapus, într-o anumit` m`sur`, deoarece institu]iile din unele jude]e au întârziat trimitereadatelor administrative. Prin urmare, rela]ia selec]ie teoretic` - date administrative a fost analizat`, în unele jude]e, împreun` sau chiardup` interviurile cu p`r]ile interesate de la nivel jude]ean.

teoretice, dar au [i propus spre includere/ excludere comune. Aceste propuneri au avut la baz`motiva]ii foarte diverse, f`r` un pattern dominant sau o logic` specific`.

În schimb, DGASPC a fost un partener real în selectarea comunelor. În primul rând, au comentatcu privire la comunele selectate [i au identificat comunele f`r` vulnerabilit`]i specifice copilului.Acestea au fost primele excluse. Spre exemplu, unele comune situate în mun]i, în special celeizolate, au infrastructur` deficitar` [i popula]ie îmb`trânit`, în multe sate. Prin urmare, de[i ob]inun indice ridicat de riscuri sociale, problemele sociale specifice nu sunt legate de protec]iacopilului. În al doilea rând, în ceea ce prive[te comunele cu factori de risc mediu-ridicat [i cazuride copii în dificultate, reprezentan]ii DGASPC au lucrat cu trei criterii de excludere / includere: (1)"cazuistica" copiilor în nevoie de protec]ie; (2) volumul [i calitatea resurselor umane din SPAS (lipsasau insuficien]a lucr`torilor sociali, asisten]i sau referen]i sociali f`r` preg`tire în domeniu etc.) [i(3) rela]ia profesional` dintre DGASPC [i prim`rie (mai ales primar). Al treilea criteriu a lucrat înambele sensuri, unele jude]e au insistat pentru selec]ia doar a unor comune cu un primar "deîncredere" [i "cooperant" (cu care exista deja o rela]ie bun`), în timp ce alte jude]e au v`zut proiectulca pe o oportunitate de a îmbun`t`]i rela]ia lor cu unele prim`rii. Aceasta a fost o alegere strategic`care ]ine mai degrab` de stilul de management promovat la nivelul DGASPC, în fiecare jude].

Cele mai multe DGASPC au propus includerea comunelor cu ’cazuistic`’ bogat` [i / sau cu ocapacitate slab` de a face fa]` problemelor sociale, în special legate de protec]ia copilului. Cutoate acestea, procesul de decizie a fost destul de dificil având în vedere faptul c` rela]ia între’cazuistica' copiilor [i capacitatea SPAS este echivoc`. Pe de o parte, ’cazuistica' este cu atât maimic` cu cât capacitatea SPAS de a aborda problemele sociale este mai mare. Pe de alt` parte, unnum`r mic de cazuri raportate poate reflecta un nivel redus al capacit`]ii institu]ionale pentruidentificarea vulnerabilit`]ilor, mai degrab` decât o comunitate cu un nivel sc`zut al nevoilor îndomeniul protec]iei copilului. Num`rul de cazuri poate fi mic pentru c` acestea nu sunt identificate[i raportate de asisten]i sociali necalifica]i [i/sau indiferen]i, [i nu pentru c` ar fi abordate în timputil de asisten]i sociali profesioni[ti [i dedica]i. Astfel, procesul de selec]ie/ validare la nivelulDGASPC, de[i mult mai structurat decât în cazul Prefecturii, încorporeaz` totu[i mult`subiectivitate, tocmai din cauza lipsei de indicatori de performan]`, precum [i slaba dezvoltare amecanismelor de monitorizare [i evaluare în cadrul sistemului actual de protec]ie social`, înspecial la nivel local.

În final, datele au fost triangulate. Figura A 6.2 arat` rezultatele. Din totalul de 136 comuneselectate în pasul 1 (selec]ia teoretic`), 83 comune (61%) au fost validate [i au intrat în selec]iafinal` (pas 4). În realitate, num`rul de comune teoretic selectate care au fost validate, atât dereprezentan]ii DGASPC, cât [i de cei ai Prefecturilor, a fost mai mare. Îns`, a[a cum arat` figurade mai jos, unele comune din Vaslui [i Boto[ani, de[i validate, au fost excluse, dat fiind bugetullimitat al proiectului.

127

Figura A6. 2 Distribu]ia pe jude]e a rezultatelor procesului de selec]ie a comunelor (num`r de comune)

Not`: Metoda teoretic` folosit` pentru selec]ia comunelor a[a cum este explicat` în figura A 6.1. În total au fost 136 comune teoreticselectate, din care 83 validate în teren.

Pe lâng` comunele validate, au mai fost cuprinse [i comune propuse de actorii jude]eni. Cele maimulte propuneri au venit din partea DGASPC [i acestea au fost doar par]ial validate dereprezentan]ii Prefecturii. De asemenea, aceste comune nu satisf`ceau condi]iile selec]ieiteoretice. Un bun exemplu este comuna Jari[tea (Vrancea), o comun` dezvoltat` care îns` are o‘cazuistic`‘ bogat` de copii vulnerabili, pus` în rela]ie cu lucr`torii care vin la munca cu ziua în vii(dintre care unii sunt copii).

In cel de-al patrulea pas, UNICEF împreun` cu DGASPC-urile au f`cut selec]ia final`, 96 comunefiind incluse în proiect.

Concluzii [i lec]ii înv`]ate

Modelul folosit la selec]ia teoretic` a comunelor a generat rezultate fiabile în toate cele opt jude]e.

Interviurile realizate cu actorii jude]eni cheie indic` o atitudine destul de pozitiv` fa]` deimplementarea proiectului, cu diferen]e semnificative între DGASPC [i Prefectur` în ceea ceprive[te informarea, interesul [i expertiza. Proiectul se afl` în mod clar în acord cu misiuneainstitu]ional` a DGASPC [i ofer` o ocazie important` de a extinde fie structura organiza]ional`,fie competen]ele persoanelor responsabile de asisten]` social` la nivelul localit`]ii. Experien]aanterioar` a Prefecturilor se refer` la riscurile sociale ce decurg din problemele specifice romilor,iar validarea lor a fost par]ial influen]at` de acest lucru. Rolul asumat de Prefecturi este acela defacilitare a comunic`rii cu primarul din fiecare comunitate selectat`. Cu toate acestea, rolul jucatatât de DGASPC, cât [i de Prefectur` în faza urm`toare de implementare a programului depindeîn mare m`sur`, în procente diferite, de deschiderea liderului institu]iei - Director General sauPrefect.

Rezultatele valid`rii practice nu includ un angajament clar din partea prim`riei selectate de a faceparte din program. Totu[i, proiectul va depinde cel mai probabil de angajamentul efectiv petermen lung al primarului fiec`rei comune selectate [i, prin urmare, num`rul comunelor exclusear putea cre[te odat` cu avansarea proiectului.

128

16 25 8 15 8 10 38 16

10

15

108

10 11 10 9

13 1311 11 11 11

13 13

0

5

10

15

20

25

30

35

40

Bac`u Boto[ani Buz`u Ia[i Neam] Suceava Vaslui Vrancea

Pas 1 - Total selectate(metoda teoretic`)

Pas 2 - Validate prininterviuri cu DGASPC,Prefectur`

Comune incluse \nproiect

Sprijinirea copiilor

invizibiliRaport de evaluare a proiectului

2011

ISBN: 978-973-1733-34-0Editura: VANEMONDE

GUVERNUL ROMÅNIEI

Ministerul Muncii, Familiei[i Protec]iei Sociale

Direc]ia Protec]ia Copilului

sprijinirea copiilor invizibili - unicef · 2015-02-10 · sprijinirea copiilor invizibili raport...

Documents