STATISTICA ȘI ȘTIINȚELE SOCIALE

Sensurile principale ale termenului de statistică Statistica în calitate de știință Statistică/statistici – ca produse umane de cunoaștere în formă numerică Statistica – istituție statală cu rol de colectare și prezentare a informațiilor în formă

numerică despre viața socială

Naşterea statisticii şi cunoaşterea socialului Școlile statistice engleză și germană în secolele XVII-XVIII Dezvoltarea statisticii în secolele XIX-XX

o Nume: Quételet (1796-1874), biologul și antropologul Francis Galton (1822-1911), antropologul și psihologul Karl Pearson (1857-1936), biologul agronom Ronald A. Fisher (1890-1962)

o Progrese: analiza corelației și regresiei variabilelor cantitative, dezvoltarea cercetărilor selective, analiza relațiilor variabilelor calitative

Specificul gândirii statistice și aplicarea ei în diferite domenii (în speță, în științele fenomenelor complexe)

Statistica în calitate de ştiinţă metodologică (normativă) Diferența față de științele empirice Diferența față de matematică Matematica (teoria probabilităților) fundament teoretic pentru modelele statistice

Noțiunile fundamentale ale statisticii Populație și individ Eșantion Variabilă Frecvență

Tipuri de variabile statistice După forma de exprimare a datelor:

o Calitative (prin scale nominale și ordinale, generează statistica nonparametrică)o Cantitative (prin scale de măsură – de intervale sau rapoarte – generează

statistica parametrică) După natura fenomenelor:

o Variabile „observabile” (direct perceptibile, asemănătoare cu cele ce privesc fenomenele naturale; de ex. vârsta, sex, salariul, etc)

o Variabile „latente” (care se construiesc, de regulă, prin combinarea mai multor variabile simple de tipul precedent; ex. coeficientul de inteligență, indici de calitate a vieții de satisfacție etc.)

o Variabile „convenționale” (care se construiesc pe convenții sociale, pe norme juridice sau alte reguli de conviețuire; ex. starea civilă, ocupația, statutul ocupațional etc.)

Modalități de a privi variabilele: realimul, esențialismul/convenționalismul, nominalismul...

Tipuri de analize statistice folosite în ştiinţele sociale Analize univariate: descrierea distribuțiilor în clasele variabilelor calitative sau după

valorile (intervalele de valori) ale celor cantitative; curbe de distribuție Analize bivariate: tabele de asociere (contingență), corelație, regresie – simple Analize multivariate

1

Analize în scopul reducerii datelor (reducerea numărului de variabile prin construirea de variabile compuse sau prin analiza factorială; grupare entităților pe baza mai multor variabile prin analiza cluster; analize de corespondenți)

Statistica și modelul naturalist de știință Descrierile statistice și atitudinea realistă/convenționalistă Modelele relațiilor între variabile și cauzalitatea (nu este obligatoriu ca relațiile statistice

să fie interpretate în temreni cauzali!).

Construcția statistică a realității sociale Rolul instituțiilor statistice în definirea conceptelor (variabilelor).

o Preluarea construcțiilor juridice. Ex. Starea civilă Distincția urban/rural Categoriile delincventei și criminalității

o Construcții proprii sau ale unor instituții internaționale de categorii sociale. Ex: Populația stabilă a țării Etnicitatea (diferențe între țări; variabilitatea frecvențelor unor categorii la

recensăminte) Categorii ocupaționale. Iată la rec. din 2002 (categoriile mari, care sunt

apoi divizate):1. Legislatori, membri ai executivului, conducători din administrația publică și unități economico-sociale și politice2. Specialiști cu ocupații intelectuale și asimilați3. Tehnicieni, maiștri și asimilați4. Funcționari administrativi5. Lucrători operativi în servicii, comerț și asimilați6. Agricultori și lucrători în agricultură, silvicultură și pescuit7. Meșteșugari și lucrători calificați8. Operatori la instalații și mașini: asamblori de mașini, echipamente și alte produse9. Muncitori necalificați10. Forțele armate

Rolul cercetărilor din științele socialeo Analiza critică a schemelor de clasificare (măsurare) și a modelelor de prelucrare

propuse de institutele statisticeo Impunerea unor construcții proprii (diferite în diferite discipline). Ex. scalele

ocupaționale în chestionareo Relația între cercetători și institutele statistice o Meseria de „statistician”

TEXTEROTARIU, T. (coord.), 1999, Metode statistice aplicate în științele sociale, Iași, Polirom

(p. 15-41)

2