strategia de dezvoltare locala a comunei … silistea 2007 - 2013.pdf · „inzestrarii” lor...
TRANSCRIPT
1
PRIMARIA COMUNEI SILISTEA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI SILISTEA
PENTRU PERIOADA 2007-2013
2007
CONSIDERAŢII GENERALE
2
Contextul local, regional, national si european
Problemele caracteristice cu care se confrunta spatiul national romanesc,
evolutia sa istorica, dinamica sa sociala si economica au facut necesara adoptarea unei
politici specifice de dezvoltare regionala.
Dupa anul 1989, in Romania au fost stabilite programe specifice de dezvoltare
regionala pentru zonele sever dezavantajate (M-tii Apuseni, Delta Dunarii si judetele
Botosani, Giurgiu si Vaslui). Totusi, se pare ca aceste investitii ale statului in cadrul
regiunilor au fost in mare masura efectuate pe baze ad-hoc, atunci cand au aparut
solicitari exprese, fiind in mai mica masura rolul unei politici de dezvoltare regionala
definita a priori.
Baza noii politici de dezvoltare regionala a fost conturata la mijlocul anului 1966,
prin „CARTA VERDE”, un document strategic, rezultat al conlucrarii Guvernului
Romaniei cu Comisia Europeana si finantat prin programul PHARE al Uniunii Europene.
Alaturi de analiza disparitatilor regionale din Romania si a descrierii cadrului
politico-administrativ la momentul respectiv, in acest document se formuleaza primele
obiective de dezvoltare regionala si masurile pentru realizarea acestora.
Obiectivele politicii de dezvoltare regionala propuse in „CARTA VERDE” au fost:
1. Armonizarea cu prevederile existente in cadrul Uniunii Europene;
2. Reducerea dezechilibrelor regionale;
3. Integrarea activitatilor sectoriale in cadrul regiunilor, in vederea ridicarii nivelului
lor de dezvoltare.
1. Armonizarea cu prevederile existente în cadrul Uniunii Europene
Unul dintre principalele obiective politice ale Guvernului Romaniei este acela de
a reduce decalajele dezvoltarii intre Romania, privita ca macroregiune, si cele mai
dezvoltate regiuni ale Europei, de realizarea acestuia fiind strans legata aderarea
Romaniei la Uniunea Europeana. Aceasta implica alinierea legislatiei la normele care
reglementeaza piata interna a UE si armonizarea treptata cu normele prevazute pentru
un stat membru, ajungandu-se, in final, la acceptarea realizarilor comunitare în acest
domeniu.
Se asteapta ca alinierea la prevederile pietei unice sa contribuie la intarirea
reformei economice si a restructurarii industriei si sa stimuleze comertul. Un element
esential al acestei alinieri il reprezinta obligativitatea, pentru tara doritoare de a accede
3
in cadrul Uniunii Europene, de a indeplinii anumite obiective, referitoare la dezvoltarea
socio-economica, intre care corectarea dezechilibrului economic dintre regiuni are o
mare prioritate.
2. Reducerea dezechilibrelor regionale
Decalajele intre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni sunt rezultatul
„inzestrarii” lor diferentiate cu resurse naturale si umane, precum si al cadrelor relativ
specifice de evolutie (geografice, economice, tehnologice, demografice, sociale, politice
si culturale) care le-au modelat dezvoltarea in decursul istoriei.
Aceasta a condus la predominarea agriculturii ca forta economica in regiunile in
care conditiile climatice si pedologice au fost favorabile, a industriei grele in zonele în
care s-au gasit resurse de minereu de fier si de carbune si la concentrarea ramurilor din
sectorul serviciilor in centrele administrative. Unele dintre regiunile de granita au
beneficiat de posibilitati mai mari in privinta serviciilor si cooperarii transfrontaliere .
Fortele pietei au tendinta de a favoriza adancirea decalajelor existente. Centrele
industriale sau zonele in care este prezent un puternic sector de servicii sunt, de obicei,
mai dezvoltate, in timp ce zonele periferice cu predominarea agriculturii sau cu
infrastructura deficitara devin si mai marginalizate.
Politicile de dezvoltare economica urmaresc „nivelarea” mediului economic prin
inlaturarea unora dintre decalajele care constituie dezavantajul socio-economic al unor
regiuni, in speranta ca inlaturarea lor artificiala va duce la o crestere economica si
sociala autentica, si care, in timp, va „stinge” necesitatea interventiei statului (a fortelor
„neconcurentiale”).
3. Integrarea activitatilor sectoriale in cadrul regiunilor, in vederea ridicarii
nivelului lor de dezvoltare
Politica regionala ar putea, prin definitie, include toate activitatile care
influenteaza in mod semnificativ dezvoltarea unei regiuni. In cadrul sectorului politic
aceasta ar putea include schimbarile produse in sectorul educatiei si invatamantului,
reforma pietei fortei de munca, imbunatatirea infrastructurii, protectia si ridicarea calitatii
mediului inconjurator, dezvoltarea intreprinderilor, transferul de tehnologie si atragerea
investitiior straine, dezvoltarea sectorului IMM-urilor. Fiecare dintre aceste activitati
implica o varietate mare de actori – administraţia de stat, administratiile locale, ONG-
urile, intreprinderi private si persoane particulare.
4
Strategia de dezvoltare a comunei Silistea, ca suport decizional la nivel
local, judetean, regional si national este un document complex care are la baza
Planul National de Dezvoltare 2007 - 2013 si Planul de Dezvoltare Regionala 2007 -
2013 a Regiunii 2 Sud - Est.
METODOLOGIE
5
Planificarea strategica este un proces continuu, utilizat de comunitatile locale,
pentru a avea certitudinea ca politicile si programele existente corespund necesitatilor
de dezvoltare economica a comunitatii, in cadrul limitarilor impuse de resursele locale
disponibile. Ca importanta, planificarea strategica ofera un cadru care uneste o serie de
proiecte mai mici, pentru a realiza scopuri/obiective economice de intindere mai mare.
Drept urmare, planificarea strategica ajuta comunitatile sa directioneze dezvoltarea
economica spre realizarea unor obiective fezabile, pe termen lung. Important este faptul
ca aceasta abordare se sprijina pe initiative realizabile pe termen scurt. Se stabilesc
scopuri realiste, pe care le poate indeplini comunitatea.
Una din problemele planificarii strategice des intalnite este dorinta multor
comunitati locale de a realiza mai mult decat au posibilitatea, in conditiile resurselor
disponibile. Totodata, se includ programe care sunt rupte de scopurile unei dezvoltari
economice mai largi sau nu au o valoare directa pentru aceste comunitati. Procesul
planificarii strategice vine in ajutorul comunitatilor pentru gestionarea mai buna a
acestor probleme.
Planificarea strategica este un proces complex ce presupune parcurgerea mai
multor etape astfel incat comunitatile locale sa isi contureze imaginea viitorului pornind
de la conditiile prezente de potential si resurse. O data conturata aceasta imagine,
comunitatile locale vor stabili caile de realizare a acelui viitor.
Etapele necesare a fi parcurse in procesul elaborarii unei planificari
strategice sunt urmatoarele:
1. Evaluarea mediului economico-social si a potentialelor locale (analiza de
potential)
2. Elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locala
- formularea scopurilor, obiectivelor si a strategiilor realiste;
- identificarea, evaluarea si ordonarea masurilor si proiectelor dupa
prioritati;
3. Implementarea Strategiei de Dezvoltare
- dezvoltarea planurilor de actiune;
- implementarea planurilor;
- monitorizarea si evaluarea rezultatelor;
1. Evaluarea mediului economico-social si a potentialelor locale
6
Prima etapa in cadrul procesului de planificare strategica pe termen lung a constat
in evaluarea mediului economico-social si a potentialului comunei Silistea in contextul
actual, evaluare menita sa creeze premisele implementarii unor programe de dezvoltare
locala. Programele de dezvoltare locala vor avea rolul de a veni in intampinarea
populatiei din zona in vederea satisfacerii necesitatilor locale.
1.a. Definirea domeniilor de analiză
In prima faza s-a recurs la analiza de potential a comunei Silistea, care a
presupus, printre altele, si o analiza sectoriala: economica, sociala si rurala. Domeniile
de analiza au fost grupate astfel: situatia economica, caracteristicile demografice,
caracteristicile fortei de munca, pozitia geo-politica, infrastructura si telecomunicatii,
mediul de afaceri, resursele educationale, sistemul social, calitatea vietii si a mediului.
Domeniile mentionate au fost impartite in sub-domenii, pentru a cuprinde o paleta cat
mai larga si reprezentativa a vietii economico-sociale a comunei Silistea.
1.b. Colectarea datelor
Colectarea datelor, ca factor - cheie al realizarii profilului economico-social al
zonei, a fost un proces dificil, avand in vedere disponibilitatea si accesul la date
statistice, relevante acestui scop. Dificultatea s-a manifestat cu precadere la datele
statistice privind mediul de afaceri local. S-a avut in vedere faptul ca nu este neaparat
necesara colectarea unui numar exagerat de mare si detaliat de date, atentia fiind
concentrata si asupra simplitatii acestora. S-a procedat la prelucrarea si prezentarea
datelor si informatiilor, astfel incat acestea sa fie relevante si relativ usor de inteles
pentru factorii de decizie. Conditiile de mai sus s-au avut in vedere la conturarea finala
a evaluarii - analiza locala / diagnostic.
1.c. Analiza SWOT
Dupa colectarea si prelucrarea datelor, s-a elaborat analiza de potential al zonei, in
vederea utilizarii acesteia in cadrul analizei SWOT. Analiza SWOT este o metoda
eficienta, utilizata in cazul planificarii strategice pentru identificarea potentialelor, a
prioritatilor şi pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare.
S.W.O.T. semnifica Puncte Tari, Puncte Slabe, Oportunitati şi Amenintari. De fapt,
analiza SWOT trebuie sa dea raspunsul la intrebarea "Unde suntem?", aceasta
implicand analiza mediului intern al zonei si a mediului extern general si specific.
7
Punctele Tari ale unei zone sunt acele valori sau acei factori care ii dau acesteia
un avantaj competitiv si ii confera atractivitate. Punctele Tari reprezinta fortele interne,
adica forte distincte, cu caracteristici legate de localizarea zonei.
Punctele Slabe sunt acei factori sau acele tendinte care creaza obstacole in calea
dezvoltarii economico-sociale. Punctele Slabe pot lua forme sociale, fizice, financiare,
reglementative, operationale sau altele . Acestea pot fi impartite in Punctele Slabe care
pot fi corectate in termen scurt, intre 3-5 ani si Punctele Slabe care necesita timp
indelungat si sunt dificil de corectat.
Raspunsul analitic la relevarea Punctelor Slabe a fost acela de a formula masuri
concrete care sa inlature obstacolele si sa potenteze accentuat Punctele Tari.
Punctele Tari şi Punctele Slabe au fost considerate factori interni ai zonei sau
endogeni.
Oportunitatile si Amenintarile au fost considerate factori externi sau exogeni.
Oportunitatile sunt acei factori externi care usureaza dezvoltarea avantajului competitiv
(Punct Tare).
Amenintarile sunt tendinte nefavorabile dezvoltarii externe de zona, care conduc la
declinul avantajului competitiv al acesteia. Modificarea conditiei externe reprezinta o
Amenintare sau o Oportunitate, in functie de conditiile locale ale zonei.
Evaluarea mediului si a factorilor externi este una dintre caracteristicile distincte
ale planificarii strategice si a fost abordata in cadrul prezentei lucrari prin referire la
comunitatea internationala, inclusiv cea europeana, la planul national si la cel regional /
judetean.
2. Elaborarea conceptului strategic de dezvoltare economico-sociala
2.a. Formularea misiunii, a directiilor strategice si a obiectivelor de
dezvoltare
Bazata pe conturarea realista a profilului - analizei diagnostic a comunei Silistea,
strategia de dezvoltare pe termen lung stabileste ceea ce trebuie realizat in urmatorii 7
ani la nivelul comunei Silistea.
Prin construirea sistemului de obiective ale strategiei comunei Silistea s-a reusit
conturarea viziunii generale pe termen lung si a rezultatului dorit in cadrul procesului
planificarii strategice.
2.b. Formularea alternativelor strategice şi a strategiei finale
In vederea alegerii alternativei strategice optime, s-au analizat patru categorii de
actiune strategica, dupa cum urmeaza:
8
* Strategii de tip SO, care utilizeaza toate avantajele zonei, pentru a profita la maxim
de oportunitatile mediilor exterioare;
* Strategii de tip WO, care depasesc slabiciunile (dezavantajele) zonei, pentru a
utiliza la maxim oportunitatile mediilor exterioare;
* Strategii de tip ST, care utilizeaza toate avantajele zonei pentru a evita/minimiza
amenintarile (pericolele) mediilor exterioare;
* Strategii de tip WT, care minimizeaza slabiciunile (dezavantajele) zonei si evita sau,
dupa caz, minimizeaza amenintarile (pericolele) mediilor exterioare.
In urma analizelor comparative realizate, s-a stabilit elaborarea unei strategiei de
dezvoltare de tip SO, care sa raspunda, la cel mai inalt nivel posibil, criteriilor de
performanta, eficienta, fezabilitate si impact.
9
ANALIZA DE POTENTIAL A COMUNEI SILISTEA
� CADRUL NATURAL
Repere istorice
Prima atestare a satului Silistea dateaza din anul 1852, an in care pe teritoriul
actualului sat s-au stabilit primii locuitori de origine turca. Numele initial al satului era
“Taspanar”, insemnand in limba turca “fantana de piatra”.
Tot in anul 1852, in sat au sosit primii colonisti tatari veniti din Crimeea care
aveau ca principala ocupatie agricultura si comertul cu cereale. Practicarea comertului
era facilitata de faptul ca acestia detineau camile care le usurau transportul de marfa.
Ulterior, vazand avantajele materiale ale tatarilor de pe urma comertului în aceasta
zona, au venit si colonisti turci.
Dupa razboiul de independenta din 1877, o parte din turcii si tatarii stabiliti aici au
plecat in Turcia, intorcandu-se mai tarziu.
Primii locuitori romani au sosit in anul 1866 din Tara Barsei si Vrancea,
ocupandu-se cu cresterea oilor. Populatia de origine romana s-a asezat in partea
sudica a Strazii Mari, dar datorita inundatiilor s-au retras in actuala Strada Mare –
denumire data de lungimea acestei strazi. Lipsiti de uneltele necesare muncilor agricole
si neavand animale de tractiune, acestia au fost nevoiti sa isi vanda pamanturile
mosierului Rozescu care detinea mai mult de 700 ha de pamant, fiind obligati apoi sa
munceasca pentru acesta. O parte din taranii ramasi fara pamant au inceput sa migreze
in orasele invecinate: Constanta, Cernavoda, Medgidia.
La inceput, colonistii s-au instalat in bordeie, iar mai tarziu si-au construit case
din chirpici acoperite cu olana, dupa modelul turcesc. Majoritatea locuitorilor comunei
nu invatau carte, conditiile culturale fiind exploatate la nivel minim.
In anul 1900 in satul Silistea a fost infiintata scoala primara cu doua sectii:
romana si tatara. Sectia romana a functionat pe locul scolii actuale iar cea in limba
tatara in locul pe care acum este construita Geamia. Primii invatatori ai acestor scoli
aveau ca pregatire 4 clase primare plus 8 ani de pregatire la Seminar la Medgidia.
Scoala cu predare in limba tatara a fost desfiintata dupa primul razboi mondial,
ramanand numai sectia in limba romana. Din anul scolar 1961–1962 apare clasa a V–
a, in 1962 – 1963 apare clasa a VI –a, in 1963 – 1964, clasa a VII–a. Un numar destul
de mare de copii ai taranilor s-au inscris la scoala primara, obtinand rezultate bune la
invatatura, dar foarte putini au reusit sa urmeze studiile din cauza conditiilor materiale
precare ale familiilor lor.
10
Reforma agrara a reusit sa improprietareasca pe tarani cu pamant, moment in
care mosierimea a fost desfiintata. In anul 1950 a inceput cooperativizarea, iar industria
producatoare de masini a creat posibiliatea achizitionarii de masini agricole. Taranii au
inceput sa foloseasca ingrasaminte, seminte selectionate, sa apeleze la specialisti in
agricultura, fapt ce a determinat sporirea importantei sectorului agricol. Paralel cu
cresterea productiei agricole s-a dezvoltat si transportul rutier, iar comuna a cunoscut o
perioada de inflorire economica si sociala.
Localizare geografica si relief Comuna Silistea este situata in partea central - vestica a judetului Constanta, la o
distanta de 9 km de orasul Medgidia si se invecineaza cu:
- comuna Crucea, la Nord
- comunaTargusor, la Nord-Est
- comuna Nicolae Balcescu, la Est
- comuna Mircea-Voda, la Sud
- comuna Seimeni, la Vest
Comuna are in componenta satele Silistea si Tepes Voda si o populatie totala de
1.480 locuitori.
Comuna Silistea se afla la o distanta de 45 km de Constanta si intre Harsova si
Medgidia, este strabatuta in partea de N-E de soseaua nationala care face legatura
intre Bucuresti si Constanta.
11
La elaborarea potentialului natural al unei regiuni si a posibilitatilor de
utilizare a acestora, o veriga esentiala este cunoasterea conditiilor geologice si
hidrografice a zonei respective.
Date geologice
Teritoriul comunei Silistea este situat in Podisul Dobrogei de Sud, respectiv in
partea de nord a Podisului Medgidiei. Ca urmare, întreaga evoluţie a teritoriului comunei
este strâns legată de evoluţia podişului din care face parte.
Podisul Dobrogei de Sud are altitudini mai mici de 200 m, este larg ondulat dupa
cutele calcarelor sarmatiene si este inclinat de la mare spre Dunare. Vaile au un
pronuntat caracter endoreic. Extremitatea sud-vestica, cu altitudini maxime de 204 m,
poarta denumirea generica de "Deliorman" (continuandu-se in Bulgaria). Alcatuirea
geologica evidentiaza faptul ca peste un fundament alcatuit din calcare si
gresii sarmatice s-a asternut treptat, o cuvertura formata din loess.
Subdiviziunile de relief componente ale Podisului Dobrogei de Sud sunt: Podisul
Medgidiei (cu Valea Carasu), Podisul Negru Voda si Podisul Oltinei.
Podisul Medgidiei, cu altitudini de 109 m, este traversat de canalul
navigabil Dunare-Marea Neagra si se afla situat la nord de Podisul Oltinei si Podisul
Negru Voda – Cobadin (care se desfasoara spre sud până la graniţa cu Bulgaria, iar
către est vine în contact cu litoralul sud – dobrogean).
12
Evoluţia reliefului este determinată de substratul geologic, acţiunea modelatoare
a agenţilor externi la care s-a adăugat, în ultimele decenii, acţiunea omului care a
introdus elemente noi în procesul modelării actuale a reliefului prin realizarea de
sisteme de irigaţii şi canale.
Relieful comunei Silistea se prezinta sub forma unui podis ale carui altitudini nu
depasesc 100 m. Aspectul general este de podis jos si campie plana cu ondulatii.
Relieful in Nord este plan iar in Sud este accidentat, cu eroziuni pronuntate.
13
Hidrologie
Apele sunt putine, cea mai apropiata apa curgatoare fiind Dunarea, la 6 km
distanta, de unde este alimentat canalul de irigatii.
Comuna Silistea este strabatuta de doua vai: Valea Silistea si Valea Tortomanu,
care se varsa in Dunare. In teritoriu nu exista ape curgatoare cu debit permanent. Apele
provenite din ploile torentiale se scurg pe cele doua vai.
Satele Comunei Silistea sunt predispuse la inundatii, ele aflandu-se intre dealuri.
Cu mai mult timp in urma, aici se gasea o apa care facea legatura cu Seimeni prin Satul
Tepes – Voda, sat care purta denumirea de Korcesme (cismeaua fara apa), deoarece
vara panza freatica era mai putin bogata din cauza secetei.
Adancimea panzei freatice variaza in general intre 1,40 m pe firul vailor si 25-30
m pe formele de relief inalte.
Sol si subsol
Solul este definit ca fiind formaţiunea naturală cea mai recentă, de la suprafaţa
litosferei, reprezentată printr-o succesiune de orizonturi care s-au format şi se formează
permanent prin transformarea unor roci si materiale organice sub acţiunea conjugată a
factorilor fizici, chimici şi biologici în zona de contact a atmosferei cu litosfera. Rezultând
din acţiunea factorilor de mediu, solul este un corp natural care se formează şi
evoluează la suprafaţa uscatului prin dezagregarea şi alterarea rocilor sub acţiunea
organismelor (vegetale şi animale), în diferite condiţii de climă si relief.
Cernoziomurile sunt soluri caracteristice pentru stepa dobrogeana ocupand cea
mai mare parte din suprafata judetului.
Cernoziomul se formează în condiţii de temperatură medie de 10,50C – 11,50C,
precipitaţii medii anuale de 400 – 500 mm, relief de câmpie. Vegetaţia lasă în sol
cantităţi mari de resturi organice, care sunt descompuse. În aceste codiţii, procesul de
bioacumulaţie este intens, formându-se humus de bună calitate. Cantitatea redusă de
precipitaţii şi temperaturile ridicate fac ca procesele de alterare a părţii minerale şi de
levigare să fie redus.
Solul predominant in teritoriu este cernoziomul castaniu carbonatat asezat pe un
strat de loess. Orizontul arabil este de 32,57 cm cu un continut mijlociu de humus, dar
foarte bogat in calcar, avand reactie alcalina pe tot profilul. Din cauza carbonatarii si
secetei de vara, mobilizarea elementelor fertilizante este nesatisfacatoare. Textura este
lut-nisipoasa, iar adancimea panzei freatice este de 6-15 cm.
Pentru ridicarea capacităţii productive, se recomandă completarea deficitului de
apă prin irigaţii, efectuarea lucrărilor agricole la timp şi de bună calitate, combaterea
14
buruienilor, fertilizarea organică şi minerală în dozele recomandate, precum si
combaterea eroziunii solului.
Suprafata totala a teritoriului comunei Silistea in anul 1992 era de 7651 ha si a
crescut din anul 1993 la 7844 ha, mentinandu-se constanta pana in 1999. Din anul
2000 pana in 2004 a scazut ajungand la 7154 ha.(Conform datelor de la Directia
Judeteana de Statistica Constanta).
Subsolul
In subsolul comunei Silistea, se gasesc cu preponderenta: calcar, conglomerate
si sisturi verzi.
Cea mai importanta resursa a comunei o reprezinta fondul funciar. Comuna
beneficiaza de un important potential "de pozitie" dat de iesirea la Dunare si de
apropierea de Canalul Dunare-Marea Neagra.
Clima
Datorita pozitiei geografice intre Dunare si Marea Neagra, in cadrul Podisului
Dobrogei de Sud, temperatura anuala este de +10,8 grade C. Temperatura medie a
lunii celei mai calde este de +24 grade C.
Precipitatiile sunt distribuite neuniform, facand ca in toata perioada de vegetatie
factorul apa sa fie sub limita secetei, mai accentuata in lunile iulie si august. Vara,
precipitatiile sunt mai mult sub forma de averse si uneori cu grindina, ducand la
distrugerea culturilor pe suprafeţe intinse.
Masele de aer se deplaseaza cu viteza destul de mare facand sa smulga solului
toata umiditatea. Domina vantul de N – V, perioada de calm fiind mica. Efectele
negative ale vantului se simt mai ales iarna cand zapada este viscolita, iar culturile
raman descoperite. Vitezele medii ale vanturilor sunt cuprinse între 2,7 m/s (la
Mangalia) si 3,4 m/s (la Constanta).
Flora si Fauna
Vegetaţia Dobrogei este formată în cea mai mare parte din stepă, la care se
adaugă suprafeţe de silvostepă şi păduri de stejar.
Stepa caracterizează peste 3/4 din suprafaţa Dobrogei. Desigur este vorba de
"stepa secundară" şi terenuri cultivate, deoarece vegetaţia naturală, cu specii spontane,
este redusă ca întindere.
În comuna Silistea, ca şi pe întreg teritoriul Dobrogei, terenurile cu vegetaţie de
stepă sunt valorificate în agricultură aşa că acest tip de vegetaţie reprezentată prin
15
negară, papadia, scaiul tataresc, pirul, colilia, păiuş cu diverse ierburi, s-a păstrat numai
pe sectoare mici ale versanţilor cu vechi alunecări de teren sau pe versanţii mai
înclinaţi, supuşi eroziunilor, unde se pot întâlni şi arbuşti de măceş, porumbar ş.a.
În prezent vegetaţia de stepă este înlocuită în cea mai mare parte de culturile
agricole.
În stepe, abundenţa hranei face fauna să fie bogată din punct de vedere al
numărului de indivizi şi nu al numărului de specii. În condiţiile actuale, de stepă puternic
folosită pentru culturi de cereale şi plante tehnice, predomină rozătoarele şi păsările,
întrucât acestea s-au adaptat cu uşurinţă la condiţiile create în urma transformării stepei
în terenuri agricole.
Fauna comunei Silistea este caracterizata de specificul zonei de stepa,
predominante fiind rozatoarele si pasarile. Printre acestea se numara: popandaul,
soarecele de camp, orbetele mic, sobolanul, iepurele, harciogul, vulpea, prepelita,
vrabia, cioara, graurul, pupaza, potarnichea, graurul, cotofana, uliul porumbar si uliul
serpar. Apar şi insectivore precum ariciul şi liliacul.
Carnivorele sunt reprezentate de dihorul de stepă, vulpea, nevăstuica. Dintre
reptile găsim şopârla de iarbă, iar dintre insecte, specii de ortoptere, lepidoptere,
coleoptere.
Poluarea de fond si de impact
Conform studiilor efectuate si a datelor colectate, comuna Silistea nu figureaza
intre localitatile afectate de poluare. Pe teritoriul comunei nu isi desfasoara activitatea
societati comerciale care sa fie considerati poluatori, lipsesc obiectivele cu emisii de
noxe sau cu deversari de lichide poluante. Asadar, nu exista surse de poluare cu pericol
major pentru populatie, vegetatie si animale.
Datorita conditiilor de relief precum si datorita vecinatatii cu Dunarea, s-au
dezvoltat de-a lungul timpului ocupatii specifice bazate pe agricultura si comert care nu
au dus decat intr-o mica masura la fenomene de degradare a mediului inconjurator.
Pe raza comunei nu exista surse de poluare fonica.
In ceea ce priveste managementul deseurilor, acestea sunt colectate la nivelul
comunei si depozitate in cele trei rampe de gunoi din localitatea Silistea si Tepes Voda.
In conformitate cu Strategia Nationala a Deseurilor si Planul National de
Gestionare a Deseurilor elaborate de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (aprobate
de HG 1470/2004) precum si cu Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru
judetul Constanta, documente ce au un rol cheie in dezvoltarea unei gestionari durabile
a deseurilor, aceste spatii de depozitare a deseurilor din zonele rurale urmeaza a fi
inchise si ecologizate (pana in luna iulie 2009). Masurile prioritare vizeaza constructia
unor statii de transfer la care vor fi racordate si localitatile din mediul rural .
16
Riscuri naturale
Localitatea Silistea este strabatuta de Valea Silistei si Valea Tepesului cu debit
redus, (cca. 0,05 l/s), care la ploi de intensitate redusa nu pune in pericol zona joasa a
localitatii.
La ploi torentiale insa (intensitate de cca. 180 l/s), pot fi in pericol de inundare
constructiile din zona joasa a localitatii care sunt astfel afectate din punct de vedere al
stabilitatii.
Prin localitatea Tepes Voda trece Valea Tepesului, zona in care, apele provenite
de la ploile torentiale pot afecta constructiile.
Pentru evitarea fenomenului de inundare a zonei joase a localitatii Silistea, este
necesara redimensionarea canalului de evacuare a apelor pluviale existent in lungul DJ
224, format din Valea Silistei si Valea Tepesului.
De asemenea, pentru prevenirea acestui fenomen de inundare si in localitatea
Tepes Voda este necesara amenajarea Vaii Tepesului existenta in zona joasa a
localitatii in baza unui proiect de specialitate.
Gospodarirea apelor - lucrari hidrotehnice in teritoriul inconjurator al comunei
Silistea, precum si lucrari necesare pentru apararea contra inundatiilor:
a) amenajarea firelor de vai existente in extravilanul si intravilanul localitatilor, prin
extinderea derelei existente si dalarea malurilor;
b) punerea in functiune a sistemului de irigatii.
Comuna Silistea se afla in evidentele Regiei Autonome de Drumuri si Poduri
Constanta (martie 2006) ca avand zone cu inalt grad de risc de inzapezire al drumurilor
judetene, pentru care se propune infiintarea perdelelor forestiere de protectie pe
aliniamentul drumurilor. Astfel, pe DJ 224 este nevoie sa se infiinteze un tronson de
perdele forestiere pe aliniamentul drumului, cu o lungime totala de 1,6 km cu rol de
protectie contra eroziunii solului, combaterea desertificarii si spulberarea zapezii in
anotimpul iarna.
INFRASTRUCTURA
Transportul
Localizata la 45 de km de Constanta, intre Harsova si Medgidia, comuna Silistea
este traversata de DJ 224 care leaga cele doua drumuri nationale DN 22C Constanta –
Cernavoda si DN 2A Constanta – Harsova - Bucuresti.
Principalele cai de comunicatii intalnite pe raza comunei Silistea sunt:
17
a. Cai rutiere
Comuna Silistea este tranzitata de urmatoarele artere rutiere:
- DJ 224 Medgidia-Silistea-Tepes Voda
- DC 61 Silistea- Seimeni-Tepes Voda
- DC 63 Tepes Voda – Silistea – Tortomanu - Medgidia
Reteaua stradala existenta in comuna are o lungime totala de 22 km, din care
drumuri:
- modernizate: 4,5 km
- pietruite: 4 km
- drumuri de pamant: 13,5 km
Arterele asfaltate sunt DJ 224 si DC 61 in localitatea Silistea si DJ 224 in
localitatea Tepes Voda. Reteaua de artere rutiere asigura conditii satisfacatoare pentru
relatiile de circulatie si transport. Strazile din cele doua sate ale comunei sunt cuprinse
intr-o trama stradala relativ rectangulara cu intersectii in majoritate in unghiuri drepte.
Localitatea Silistea, situata pe DJ 224 Medgidia – Silistea – Tepes Voda si DC 61
Silistea – Seimeni si localitatea Tepes Voda, situata la DJ 224 nu necesita masuri de
optimizare a relatiilor in teritoriu.
18
Foto: Sosea principala, Sat Tepes Voda
In localitatile componente ale comunei se propune mentinerea tramei stradale
existente si modernizarea pe etape, a tuturor strazilor cu latimi cuprinse intre 4,50 –
5,50 m, acostament de 0,75 m, rigole 1,00 m si trotuare de min. 1,50 m. Strazile astfel
structurate vor fi realizate cu imbracaminti provizorii sau definitive.
Foto: Strada Mare, Sat Silistea
19
In localitatea Silistea, odata cu regularizarea derelei si dalarea acesteia se
propune realizarea unor podete noi si extinderea derelei existente.
De asemenea, se propune trasarea si amenajarea de strazi noi in zonele in care
s-a extins intravilanul.
In interiorul localitatii, transportul locuitorilor este asigurat prin mijloace proprii
(biciclete, masini, carute, etc).
Legatura cu orasul Medgidia este asigurat prin mijloc de transport in comun
(microbuz).
Localitatile comunei Silistea vor polariza si in viitor spre orasul Medigidia dar si
spre Cernavoda.
Si pe sectorul transporturi, comuna Silistea beneficiaza de o pozitie privilegiata
respectiv situarea in apropierea oraselor Medgidia si Cernavoda, de iesirea la Dunare
precum si de apropierea de Canalul Dunare-Marea Neagra.
b. Cai ferate
In Dobrogea, caile ferate au traditii, aici fiind construita una din cele mai vechi cai
ferate (1859 Constanta – Cernavoda). In prezent magistrala 8, electrificata, leaga
Capitala de Constanta-Mangalia, prin intermediul sistemului de poduri dintre Fetesti si
Cernavoda.
De la Medgidia se desprind doua cai ferate: spre Tulcea si spre Negru Voda (de
unde se trece in Bulgaria).
Comuna nu este strabatuta de cale ferata. Cea mai apropiata statie de cale
ferata este cea de la Cernavoda, situata la o distanta de 16 km iar gara Medgidia (nod
feroviar), este situata la o distanta de 18 km.
c. Cai fluviale
Transporturile fluviale se realizeaza pe Dunare si Canalul Dunare-Marea Neagra.
Porturile Dunarene sunt: Cernavoda, Harsova, Macin, Isaccea, Tulcea (acesta fiind un
port fluvial si maritim), Mahmudia. Pe Canalul Dunare-Marea Neagra porturile sunt:
Cernavoda, Medgidia, Basarabi, Agigea (aici canalul iese in zona portului maritim
Constanta Sud).
Comuna Silistea este situata la o distanta de 6 km fata de Dunare si la 17 km
fata de portul Medgidia de pe Canalul Dunare – Marea Neagra, acesta fiind un avantaj ,
fata de celelalte comune mai indepartate, in ceea ce priveste transportul fluvial.
d. Cai aeriene
20
Transporturile aeriene se realizeaza prin aeroportul international Mihail
Kogalniceanu de langa Constanta (situat la 30 km fata de comuna Silistea) si aeroportul
pentru trafic intern de langa Tulcea.
UTILITATI
Reteaua de alimentare cu apa la nivelul localitatii Silistea:
Localitatea Silistea nu detine un sistem centralizat de alimentare cu apa.
Alimantarea cu apa a localitatii Silistea se face din puturi taranesti, cu adancimi
de 6-18 m si nivelul hidrostatic artezian si nivelul hidrodinamic de 2,00 m.
Pentru alimentarea cu apa a localitatii Silistea s-a propus realizarea unui sistem
centralizat format din:
- sursa subterana
- rezervor de inmagazinare
- retele de distributie
Sursa subterana – s-a propus echiparea putului forat existent cu electropompa
submersibila performanta.
Foto: Pompe de apa, Sat Silistea
S-a propus realizarea instalatiilor mecano-hidraulice, instalatiilor electrice si de
automatizare. Langa putul forat a fost executata o statie de clorinare. De la put, apa va
fi refulata printr-o conducta cu diametrul DN= 160 x 9,1 mm, intr-un rezervor proiectat
(constructia din beton armat, semi ingropat, cu o capacitate de 200 mc., amplasat pe o
cota inalta a localiatii, la iesirea dinspre Tortomanu - Medgidia.
21
Din rezervor, apa va ajunge gravitational in reteaua de distributie proiectata a
localitatatii care a acoperi intreaga trama stradala a localitatatii. Pe conductele
proiectate s-au prevazut hidranti de incendiu, iar in punctele de racord, camine de vane.
Reteaua de alimentare cu apa in comuna se intinde pe o lungime de 14 km in
ambele sate, proiect ce a fost realizat prin Programul SAPARD in anul 2004. Bransarea
consumatorilor a inceput in anul 2005.
Foto: Hidrofor, Sat Silistea
Localitatea Tepes Voda a avut un sistem centralizat de alimentare cu apa format
din:
- Sursa subterana
- Rezervor de inmagazinare
- Retele de distributie.
Sursa subterana a localiatatii Tepes Voda o constituie putul forat F1 din cadrul
fostului CAP care in prezent apartine Consiliului Local Silistea. Putul forat a fost echipat
cu pompa submersibila, dar in prezent nu mai functioneaza.
Se impune reechiparea putului forat cu o pompa submersibila fiabila, cu un
randament ridicat. Se vor realiza lucrari mecano-hidraulice, instalatii electrice si de
automatizare. Langa putul forat este necesara contructia unei statii de clorinare
echipata cu aparate de clor gazos, tip ADVANCE.
22
Rezervorul de inmagazinare: din putul forat F1 apa era refulata printr-o conducta
de azbociment cu Dn = 125 mm cu o lungime L = 1300 mm, intr-un rezervor de
inmagazinare.
Rezervorul de inmagazinare este o constructie din beton armat semi ingropat, cu
o capacitate de 1x100cm. In prezent, rezervorul necesita lucrari de reparatii, tencuieli,
zugraveli, izolatii precum si instalatii mecano - hidraulice noi.
Capacitatea rezervorului existent este suficienta pentru inmagazinarea volumului
de compensare si a rezervei de incendiu calculate pentru consumul actual.
Pentru consumul preconizat, viitor, se considera necesara amplasarea unui al
rezervor, cu o capacitate de 100 mc, langa cel existent.
Retelele de distributie: din rezervor, apa ajunge gravitational in reteaua de
distributie a localitatii Tepes Voda, care au diametrele de DN = 50 mm, Dn = 80 mm, Dn
= 100 mm si nu acopera intreaga trama stradala a localitatii.
Conductele se afla intr-un stadiu avansat de uzura si trebuiesc inlocuite in
totalitate. Este necesara si extinderea retelei pe strazile unde nu exista alimentare cu
apa. In punctele de bransare trebuiesc realizate camine de vane, iar pe conducte,
hidranti de incendiu.
In prezent, locuitorii satului Tepes Voda se alimenteaza cu apa din cele cca. 20
fantani existente.
Pe teritoriul satului Tepes Voda isi desfasoara activitatea S.C.Docefran S.R.L. in
locul fostului IAS Dorobantu, unde exista ferma cu profil zootehnic si ferma cu profil
culturi mari. Alimantarea cu apa la acesta societate se face dintr-un sistem separat,
format din:
- sursa subterana
- castel de apa
- retea de distributie.
Sursa subterana este formata din doua puturi avand Dn = 1,00 m, H = 11 m,
NHS = 7,00 , NHD = 7,50 m. Un put este echipat cu electropompa CERNA 805 iar cel
de al doilea put, cu doua electropompe CERNA 65b.
Din puturi, apa este refulata printr-o conducta Dn = 100 mm, intr-un castel de apa
cu o capacitate de 50 mc avand H = 23 m. Din castel, apa este transmisa gravitational
in reteaua de distributie ce alimenteaza sectorul zootehnic al fermelor.
Sistemul de irigatii
In conditiile in care in comuna Silistea sunt tot mai multe solicitari de terenuri
pentru construirea de noi locuinte precum si pentru racordarea celor existente, se
constata necesitatea extinderii sistemului de alimentare cu apa la nivelul comunei
precum si reabilitarea sistemului de irigatii.
23
Sistemul de irigatii de pe raza comunei nu mai este functional si este dezafectat
in cea mai mare parte. De aceea se impune construirea unui nou sistem de irigatii care
sa conduca la cresterea productivitatii agricole.
Sistemul de canalizare
In comuna Silistea nu exista in prezent instalatii centralizate de canalizare
menajera, aceasta fiind rezolvata pe plan local prin fose septice.
Realizarea retelelor de canalizare menajera pentru cele doua localitati ale
comunei Silistea, impune realizarea unei statii de epurare in aval de localitati. Aceasta
va fi de tip compact, cu epurare mecanica, biologica si chimica de stabilizare a
namolului.
Namolul mineralizat in statia de epurare, in bazinul de stabilizare a namolului, va
fi depus pe paturile de uscare amplasate langa statiile de epurare. Dupa deshidratare,
namolul va fi depus pe terenurile agricole, fiind admis pentru culturile de paioase.
Reteaua de canalizare va fi proiectata cu tuburi din PVC – KG, Dn= 250 mm.
Traseul principal al colectoarelor va fi pe strazile existente, in principal in zona centrala
a localitatilor si in zona unde se desfasoara activitati economice sau densitatea
constructiilor este mare.
In privinta canalizarii pluviale, mentionam ca apele pluviale, in general, vor fi
dirijate prin lucrari de sistematizare pe verticala si evacuate la suprafata terenului. Acolo
unde va fi cazul, retelele si colectoarele pluviale vor fi extinse.
Foto: Derea, Sat Silistea
Se remarca existenta unor amenajari in cele doua localitati, constand in derele
care asigura in parte colectarea apelor provenite din ploi torentiale. Este necesara
24
pavarea si largirea derelelor pentru a reduce riscul producerii inundatiilor ce afecteaza
locuintele si terenurile din imprejurimi.
Foto: Derea, Sat Silistea
Mentionam ca prin lucrarile hidroedilitare propuse a se executa – atat in zonele
existente cat si in cele propuse spre dezvoltare (lotizari, zone de productie, etc.) in tot
cuprinsul comunei Silistea, se poate asigura o alimentare cu apa si canalizare
corespunzatoare.
Primaria comunei Silistea, a cuprins in planul de investitii din 2007, amenajarea
retelei de canalizare din comuna precum si o statie de epurare ape uzate.
Reteaua de alimentare cu energie electrica
Sistemul de alimentare cu energie electrica cuprinde o retea de distributie de
medie tensiune – 20 KV – in montaj aerian, posturi de transformare MT/JT de tip aerian
si retele de distributie de joasa tensiune – 0,4 KV – ce alimenteaza consumatorii cu
energie electrica si asigura iluminatul public stradal.
Incadrarea pe medie tensiune a posturilor de transformare se realizeaza prin
reteaua de medie tensiune existenta, montata aerian si alimentata din statia de
transformare Mircea Voda.
Reteaua de alimentare cu energie electrica existenta in comuna are in prezent o
lungime totala de 13 km.
Avand in vedere noile lotizari pentru constructia de locuinte precum si celelalte
dotari tehnico-edilitare ce se vor realiza pe teritoriul comunei, se impun lucrari la
reteaua de alimentare cu energie electrica prin extinderea celei existente (retea de
25
medie tensiune si posturi de transformare), precum si amplasarea de noi posturi de
transformare.
Pentru localitatea Silistea, se propune amplasarea unui PTA 20/0,4 KV in zona
forajului si statiei de pompare proiectate la intrarea in Tortomanu, iar pentru zona
lotizata se va amplasa un PTA 20/0,4 KV dimensionat in functie de numarul locuintelor
individuale.
Pentru localitatea Tepes Voda se impune amplasarea a doua noi posturi de
transformare, de tip aerian, ce vor alimenta zonele lotizate. De la posturile de
transformare propuse, prin retea de joasa tensiune se vor asigura bransamentele
electrice la consumatori precum si iluminatul public stradal in zonele lotizate.
Foto: Locuinta noua, Sat Tepes Voda
Sistem de salubritate. Gestionarea deseurilor
In vederea implementarii acquis-ului comunitar in domeniul deseurilor, Romania
a cerut perioade de tranzitie pentru Directiva privind ambalajele si deseurile de
ambalaje, (pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 3 ani, pana in anul 2010),
pentru Directiva privind depozitarea deseurilor, (pentru care se solicita o perioada de
tranzitie de 10 ani, pana in anul 2017) si pentru Directiva privind incinerarea deseurilor,
(pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 3 ani, pana in anul 2010).
In Romania, cantitatea de deseuri industriale a scazut semnificativ in anul 2000,
deoarece activitatea din industrie s-a restrans foarte mult, in special in sectorul minier.
Activitatile economice in cadrul carora s-au produs cele mai mari cantitati de deseuri in
anul 2000 au fost: extractia si prepararea minereurilor, producerea de energie, extractia
26
si prepararea carbunilor, agricultura si zootehnie. Din totalul de deseuri generate in anul
2000, s-au valorificat peste 10 mil. tone (22%) si s-au eliminat prin diferite metode
(depozitare, ardere), cca. 37 mil tone (78%). Cea mai mare cantitate de deseuri a fost
eliminata prin depozitare, cantitatea de deseuri eliminata prin ardere fiind de numai 1%
din totalul deseurilor generate.
In judetul Constanta exista un numar de 9 depozite de deseuri de tip „b”-
nepericuloase in mediul urban si 53 in mediul rural. Dintre aceste depozite, unul este
ecologic.
Pentru conformare cu cerintele Uniunii Europene, cele 8 depozite de deseuri
municipale neconforme inventariate in judet isi vor sista etapizat activitatea. Dupa
inchiderea depozitelor existente, depozitarea deseurilor se va realiza în depozite
conforme zonale.
La nivelul judetului Constanta sunt in curs de amenajare inca 4 depozite zonale
pentru deseuri pe langa cel deja existent “Depozit ecologic de deseuri menajere si
industriale Ovidiu”, respectiv la Mangalia (Albesti), Medgidia, Costinesti, incinta Port
Constanta.
La nivelul comunei Silistea nu s-a dezvoltat un sistem de salubritate, functionand
regula gospodaririi individuale / colective. Deseurile sunt colectate la nivelul localitatilor
componente si depozitate in acest moment, pe terenuri amenajate in suprafata de 0,50
ha. La nivelul comunei exista trei rampe de gunoi, in buna stare de functionare.
Pentru protejarea mediului inconjurator, se are in vedere intretinerea spatiilor
verzi de aliniament si de agrement.
Incalzirea locuintelor
27
Foto: Gospodarie, Sat Silistea
Incalzirea locuintelor din comuna Silistea se realizeaza cu sobe si centrale
individuale alimentate cu combustibil lichid si solid.
Servicii poştale
În perioada 1992 – 2006 în comună au existat 2 Oficii Poştale. Aceste 2 puncte
poştale functioneaza si in prezent, câte unul în fiecare sat. Prin intermediul lor se
deruleaza operatiuni specifice (mandate postale, expediere si distributie corespondenta,
servicii de telefonie fixa / fax, distributie pensii catre populatie), inclusiv plata facturilor
aferente consumului de energie electrica.
Servicii bancare
Pe teritoriul comunei nu îşi desfăşoară activitatea nici o instituţie bancară,
serviciile bancare fiind oferite şi asigurate de către Băncile din Cernavoda, Medgidia si
Constanţa.
Telecomunicatii
In cele doua localitati ale comunei Silistea nu exista centrale telefonice, reteaua
telefonica locala fiind realizata in montaj aerian pe stalpi Romtelecom.
Localitatea Silistea este racordata la centrala telefonica Medgidia (prin
Tortomanu), iar Tepes Voda la centrala telefonica din Nicolae Balcescu.
Nu exista retea de telefonie decat in institutiile din comuna si posturi de telefonie
publica.
Evoluţia numărului de abonamente telefonice la telefonia fixă este prezentată în
tabelul următor, observand un numar foarte scazut al acestora:
1992 1993 1994 1995 1996 1997
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
9 9 8 9 9 8 7 8 4 4 5 6 6 * Date furnizate de Directia Judeteana de Statistica Constanta
Serviciile de televiziune prin cablu sunt asigurate de o firma privata. Evolutia
numarului abonamentelor la radio si televiziune este reliefata in urmatorul tabel:
Anul 1992 1993 1994 1995 1996 1997
1998 1999 2000 2001 2002 2003
Abonamente radio
33 37 37 150 148 145 143 139 126 136 103 304
28
Abonamente televiziune
89 100 108 108 82 235 237 228 171 147 207 308
Telefonizarea zonelor lotizate se va realiza prin extinderea retelelor de telefonie
existente.
Operatorii de telefonie mobila nu au acoperire prea buna pe teritoriul comunei,
uneori semnalul GSM fiind inexistent.
SITUATIA SOCIALA
Satisfactia cu viata in mediul rural
O societate prospera, coeziva, multumita cu ea insasi, nu este neaparat una
bogata. In schimb, o astfel de lume este una in care oamenii sunt satisfacuti cu viata.
Este interesant de vazut in ce masura s-a modificat, in ultimul deceniu, perceptia
locuitorilor din mediul rural, in comparatie cu cei din mediul urban si cu nivelele de
satisfactie din tarile europene.
„Eurobarometrul rural 2006 – valori europene in sate romanesti” a analizat in
profunzime gradul de satisfactie al locuitorilor din mediul rural, in raport cu mai multe
criterii. Astfel, veniturile, banii, reprezinta cea mai „instrumentala” si cea mai „obiectiva”
variabila in acest sens.
Locuitorii din mediul rural sunt in general nemultumiti de banii pe care ii castiga.
Aproximativ ¾ au motive de nemultumire, in timp ce ¼ se declara satisfacuti de situatia
lor materiala.
Satisfactia fata de situatia materiala in mediul rural: 1998 – 2002 – 2005
Anul
Grade de satisfactie %
NS/NR Deloc
multumit
Nu prea
multumit
Destul
de
multumit
Foarte
multumit
1998 2 43 35 18 2
2002 2 39 41 17 1
2005 1 30 43 24 2 Sursa: 1998 – BOP – FSD; 2002 – Eurobarometrul rural, FSD (decembrie 2005); 2005 - Eurobarometrul
rural, FSD (noiembrie 2005);
Tendinta fata de ultimii ani ai mileniului II cunoaste o usoara imbunatatire. Astfel,
sunt semnificativ mai putin sateni „deloc multumiti” de situatia lor materiala, in timp ce
numarul celor „foarte multumiti” ramane practic constant. Dupa anul 2000, procentul
29
persoanelor din mediul urban, multumite de nivelul veniturilor pe care le realizeaza, se
mentine constant mai mare decat cel corespondent pentru mediul rural.
Aceleasi concluzii se desprind si din investigarea standardului subiectiv de viata.
Acesta constituie o autoevaluare a veniturilor, in functie de etichete conventionale: strict
necesar, trai decent sau tot ce ne trebuie.
Nivelul standardului de viata Nov.
1998
Dec.
2002
Nov.
2005
Nu ne ajung banii nici pentru strictul necesar 26% 52% 31%
Ne ajung numai pentru strictul necesar 38% 38% 38%
Ne ajung pentru un trai decent, dar fara lucruri
scumpe 25% 7% 23%
Reusim sa cumparam si unele bunuri mai
scumpe, dar cu restrangeri in alte domenii 9% 1,3% 6%
Reusim sa avem tot ce ne trebuie, fara
restrangeri 2% 0,6% 0,8%
NS / NR 0,3% 1,6% 1,6%
TOTAL 100% 100% 100%
Reprezentarile referitoare la veniturile proprii ale persoanelor din mediul rural, in
raport cu necesitatile sunt din ce in ce mai nefavorabile pana in perioada 1998 – 1999,
dupa care se stabilizeaza in jurul unui nivel de echilibru, indicind o satisfactie ridicata
fata de capacitatea de a-si satisface nevoile. Astfel, aproximativ 2/3 din sateni reusesc
sa isi satisfaca cel mult strictul necesar. Dintre acestia, jumatate au declarat ca
veniturile pe care le realizeaza nu acopera nici macar strictul necesar.
Diferentele fata de mediul rural sunt destul de importante si se mentin practic
constante incepand cu anul 1999. Orasenii percep la randul lor o discrepanta
importanta intre posibilitati si nevoi, insa, in medie, sunt mai putin nesatifacuti decat cei
din mediul rural.
Evolutia standardului subiectiv de viata, rural si urban, 1998 – 2005
30
Sursa: BOP – FSD, valurile iunie 1998 – 2005. Cifrele prezentate in grafic reprezinta un indice al
aprecierii veniturilor, calculat ca Indice al Opiniei Dominante. Indicele ia valori de la – 100 la + 100,
valorile mai mari reflectand evaluari pozitive ale veniturilor.
O pondere semnificativa din persoanele din mediul rural investigate s-au
etichetat ca fiind mai saraci decat orasenii. Acesta este unul din stereotipurile care apar
in mod frecvent in discursurile publice. Distanta dintre cele 2 medii pare a oscila in
ultimii 10 ani in jurul unui nivel de echilibru.
Dincolo de bani si saracie, ramane insa nivelul de satisfactie cu viata. Oamenii
pot fi satisfacuti cu viata chiar daca nu au acces la mai multe din beneficiile vietii
moderne. Comparativ cu tarile membre sau candidate la integrarea in Uniunea
Europeana, doar Portugalia are aparent nivele apropiate cu Romania cu privire la
nemultumirea fata de viata pe care o au.
In mediul rural, satisfacerea standardelor de viata este foarte redusa. Locuirea
are o calitate mai slaba, sub toate aspectele: suprafata locuintelor, calitatea constructiei,
accesul la utilitati. Veniturile sunt mai reduse, posibilitatile de petrecere a timpului liber
sunt mai reduse, potentialul de dezvoltare este mai mic, etc.
In alta ordine de idei, aproximativ 50% dintre romanii din mediul rural se declara
a fi satisfacuti cu viata pe care o duc. Ca si in alte societati, exista o dubla comparatie:
pe o parte este vorba de raportarea la standardele contemporane europene, care face
ca nivelul de insatisfactie sa fie mai redus decat in Europa. Pe de alta parte comparatia
cu standardele date de posibilitatile medii la nivel national, determina o insatisfactie mai
ridicata decat in mediul urban.
Multumirea fata de diferite elemente ale vietii, in mediul rural
Cat de satisfacuti
sunteti cu...
Deloc
multumit
Nu prea
multumit
Destul de
multumit
Foarte
multumit NS/NR Total
Viata dvs. sociala 4% 12% 67% 16% 2% 100%
31
Locuinta dvs. 6% 18% 62% 12% 2% 100%
Siguranta dvs.
personala
6% 23% 57% 11% 4% 100%
Locul dvs. de munca* 20% 28% 37% 7% 9% 100%
Felul in care traiti 14% 41% 40% 3% 2% 100%
Sanatatea dvs. 10% 33% 47% 9% 2% 100%
Banii pe care ii aveti 30% 42% 25% 2% 2% 100%
Sursa: Eurobarometrul Rural FSD , nov. 2005;* Pentru satisfactia cu locul de munca au fost luati in
calcul daore cei care au un loc de munca.
Indicele general de satisfactie cu viata
pentru diferite categorii de localitati si de status social
Caracteristici ale localitatii
Gradul de dezvoltare a comunei
Saraca 5,2
mediu dezvoltata 5,3
Dezvoltata 5,4
Localizarea satului in comuna centru de comuna 5,4
periferic 5,2
Istoria economica fost cooperativizat 5,3
Necooperativizat 5,6
Forma de relef
Campie 5,3
campie – deal 5,3
deal 5,2
deal – munte 5,8
Munte 4,8
Distanta pana la cel mai apropiat oras
(km)
Sub 10km 5,3
10 – 16 km 5,0
16 – 22 km 5,5
peste 22 km 5,4
Caracteristici individuale / ale gospodariei
Sex Masculin 5,4
Feminin 5,2
Ultima scoala absolvita
Fara scoala 4,5
Primar 5,0
Gimnazial 5,2
Ucenici 5,3
treapta I liceu 5,0
Profesionala 5,6
Liceu 5,7
32
scoala de maistri 5,6
scoala post-liceala 5,6
Colegiu 6,1
universitar de lunga durata 6,6
Venit pe membru de gospodarie (RON)
Sub 70 RON 4,7
70 – 150 RON 5,2
150 – 300 RON 5,5
peste 300 RON 6,1
Suprafata pe membru de locuinta (mp)
Sub 7mp 5,0
7 – 15 mp 5,2
15 – 30 mp 5,4
peste 30 mp 5,7
Satisfactia cu viata si reprezentarile asupra
trecutului, prezentului si viitorului
Distributia
raspunsurilor
Media indicelui de
satisfactie
generalizata cu viata
Cum este viata dvs. in
prezent comparativ cu cea de
acum 1 an?
Mult mai buna 1,0% 7,0
Mai buna 19,0% 6,3
Aproximativ la fel 52,0% 5,4
Mai proasta 23,0% 4,5
Mult mai proasta 4,0% 3,2
NR 0,4%
NS 0,8%
Total 100% 5,3
Cum credeti ca veti trai peste
1 an?
Mult mai bine 3,0% 6,8
Mai bine 31,0% 5,9
Aproximativ la fel 33,0% 5,2
Mai prost 14,0% 4,7
Mult mai prost 2,0% 3,9
NR 15,0% 5,0
NS 0,8%
Total 100% 5,3
In momentul actual, dvs.
considerati ca traiti mai bine,
Mult mai bine 27,2% 6,1
Putin mai bine 38,1% 5,3
33
mai prost sau la fel
comparativ cu modul in care
traiau parintii dvs. cand
aveau aceeasi varsta ?
Aproximativ la fel 13,1% 4,8
Ceva ma prost 10,3% 4,9
Mult mai prost 4,9% 4,1
Nu stiu cum
traiau
5,0% 4,6
NR 1,5%
Total 100% 5,3
Sursa: Eurobarometrul Rural FSD , nov. 2005; Cifrele de pe ultima coloana reprezinta medii ale indicelui
de satisfactie cu viata, cu variabile de la 0 – insatisfactie totala la 10 – satisfactie maxima.
Analizand in dinamica nivelul de satisfactie din mediul rural, se poate observa cu
usurinta ca declinul continuu din anii `90 pare a fi incetat, o usoara tendinta de crestere
devenind sesizabila.
Increderea populatiei din mediul rural
Dezvoltarea economica si dezvoltarea democratica au un determinant principal
comun, respectiv nivelul de capital social, concept care se refera la „aspecte ale
organizarii sociale, cum sunt retelele, normele si increderea, care faciliteaza
coordonarea si cooperarea pentru obtinerea unor beneficii mutuale.
Increderea in ceilalti oameni este una din componentele capitalului social cel mai
mult analizata, fiind considerata drept unul dintre factorii care explica cel mai bine de ce
anumite grupuri de oameni au succes in identificarea problemelor comune si a modului
in care acestea pot fi rezolvate, in timp ce altele nu au. Increderea generalizata, in
sensul „increderii in oamenii pe care nu ii stim si care este probabil sa fie altfel decat
noi, este cel mai mult discutata si este considerata in mod frecvent forma de incredere
relevanta pentru costurile de tranzactie in economie si pentru predilectia indivizilor de a
se implica in actiuni civice.
Estimari ale increderii generalizate
Cat de multa incredere aveti
in:
Foarte
multa Multa Putina
Foarte
putina /
Deloc
NS /
NR
oamenii din familia dvs. 66 26 7 1 15
oamenii care au alta religie
decat dvs. 9 30 39 23 6
oamenii pe care ii intalniti pe
strada 3 16 50 32 4
34
oamenii care au alta
nationalitate decat dvs. 6 27 40 27 8
Nivelul increderii generalizate se analizeaza in raport cu urmatorii factorii:
a. aria culturala
b. tipul de localitate – analiza indica existenta unei legaturi slabe, insa
semnificative din punct de vedere statistic (p < 0.05), intre tipul de localitate si distributia
raspunsurilor privind nivelul de incredere. Locuitorii din orasele mici tind sa aiba un nivel
mai ridicat de incredere decat cei din comunele dezvoltate sau mediu dezvoltate, care
la randul lor au un nivel mai ridicat decat cei din comunele sarace.
c. distanta pana la cel mai apropiat oras – oamenii care locuiesc in sate aflate la
distanta mare de orase tind sa aiba un nivel mai scazut de incredere, datorita nivelului
de dezvoltare al localitatii si gradului de expunere al respondentilor la experiente sociale
diverse, cu oameni apartinand altor categorii socio-culturale.
d. nivelul de educatie – exista o relatie pozitiva intre nivelul educatiei si nivelul de
incredere a populatiei din mediul rural. Proportia celor care au un grad ridicat de
incredere generalizata este de 2 ori mai mare in randul celor care au absolvit studii
superioare (36%) decat in randul celor care nu au absolvit nici o scoala (17%).
e. gradul de dotare al gospodariei – exista o relatie pozitiva intre gradul de dotare
al gospodariei, construit prin insumarea a 13 variabile care surprind prezenta anumitor
bunuri (ex. autoturism, telefon mobil, etc) in gospodarie si nivelul de incredere in ceilalti
oameni.
f. diversitatea de etnie si de confesiune religioasa la nivelul localitatii –
existenta unor persoane in cadrul comunitatii locale de alta etnie decat romana, sau de
alta religie decat cea ortodoxa, creeaza premisele unui nivel mai ridicat de incredere
generalizata.
Populatia
In trecut, fenomenele marcante care au condus la trecerea urbanismului pe
primele planuri in activitatea politica si economica au fost cresterea populatiei sin in
special, cresterea populatiei urbane (fenomenul de urbanizare).
Fenomenul de urbanizare este rezultatul industrializarii excesive si intr-un ritm
alert. Ca o consecinta a acestui fapt a aparut fenomenul de depopulare a unor zone, in
special a celor rurale, fluctuatia din localitatile rurale spre orase.
Fenomenul de urbanizare, pe de o parte si de depopulare, pe de alta parte, s-a
manifestat si la nivelul judetului Constanta. Zonele de nord si de sud ale judetului cu
functie predominant agricola au inregistrat descresteri ale populatiei care au atins
niveluri minime, inregistrandu-se un grav deficit de forta de munca in agricultura.
35
In prezent ne aflam in etapa „post industriala” care se caracterizeaza printr-o
crestere a pretului la combustibil si energie. Industria, care in deceniile anterioare
atragea forta de munca, in prezent disponibilizeaza forta de munca.
Acest excedent de forta de munca din industrie ar trebui dirijat spre satele
depopulate.
România a intrat în al optsprezecelea an de declin al populaţiei şi nu există
perspective de stopare a acestei scăderi. Dimpotrivă, tendinţa va continua şi în anii
următori. Realitatea demografică din ţara noastră poate fi caracterizată prin termenul de
criză demografică latentă.
Mecanismele care au condus la scăderea populaţiei României cu aproape 1,5
milioane de oameni din 1990 până în prezent şi la deteriorarea structurii pe vârste a
populaţiei sunt:
� fertilitatea – cu o valoare de numai 1,3 copii la o femeie, aceasta este scăzută şi nu
asigură înlocuirea generaţiilor. Pentru înlocuirea generaţiilor, fertilitatea ar trebui sa
fie de 2,1 copii la o femeie;
� migraţia externă – este necunoscută ca dimensiune, dar are valori foarte ridicate
(în special migraţia temporară pentru muncă). Dintre cei plecaţi la muncă, 65% au
vârste între 20 şi 40 de ani, persoane care pot aduce pe lume copii;
� mortalitatea generală – înregistrează încă valori ridicate în România, deşi s-a
stabilizat după 2000 în jurul valorii de 12 decedaţi la 1000 de locuitori.
Rezultatele acestor factori sunt: o populaţie îmbătrânită – puţini copii şi tineri şi o
populaţie de peste 60 de ani numeroasă – şi un raport de dependenţă de 34 de
vârstnici la 100 de persoane adulte.
În prezent fertilitatea este de 1,3 copii la o femeie. Menţinerea acestui nivel al
fertilităţii ar avea următoarele consecinţe:
� o diminuare drastică a dimensiunii populaţiei în vârstă de muncă – populaţia de 20-
64 ani ar ajunge la numai 9 milioane în anul 2050, cu 4 milioane mai mică decât în
prezent.
� o creştere rapidă a populaţiei vârstnice – populaţia de 65 ani şi peste ar ajunge la 5
milioane în 2050 faţă de 3,2 milioane cât este astăzi.
� o degradare a raportului de dependenţă – raportul de dependenţă va ajunge la 115
persoane tinere şi vârstnice la 100 de persoane adulte. De reţinut că, în primă
fază, o redresare a natalităţii va duce doar la amplificarea raportului de
dependenţă prin creşterea populaţiei tinere, inactivă economic.
36
� o scădere a populaţiei de vârstă şcolară – odată cu pătrunderea generaţiilor din ce
în ce mai puţin numeroase născute după 1989. Populaţia cu vârsta între 3 şi 23 de
ani este astăzi de 5,7 milioane şi ar ajunge la 4,2 milioane în 2025, respectiv la 2,7
milioane în 2050. Populaţia cu vârsta între 19 şi 23 de ani, din care se recrutează
populaţia universitară, va fi compusă până în anul 2025 doar din populaţia aflată
deja în viaţă (generaţii născute înainte de 2006) care nu poate fi în nici un fel
influenţată ca dimensiune. Această populaţie este în prezent formată din 1,6
milioane, dar va scădea la 1 milion până în 2025. Dacă se menţine fertilitatea
actuală, în anul 2050 această populaţie va număra 700 de mii de persoane.
Această situaţie are consecinţe economice şi sociale grave şi necesită măsuri
urgente de restructurare coerentă a sistemului de asigurări sociale, a celui medical şi a
sistemului de educaţie care să ia în considerare realitatea demografică din ţară.
Adoptarea unei strategii naţionale privind populaţia şi dezvoltarea, realistă,
coerentă şi de largă perspectivă, este singura posibilitate de stabilizare a situaţiei
demografice a ţării şi de stopare a declinului demografic pe termen foarte lung.
Potrivit datelor furnizate de Primaria Silistea, in anul 2004 comuna Silistea
inregistra o populatie totala de 1423 persoane, din care 716 de sex masculin si 707 de
sex feminin.
Evolutia si miscarile populatiei comunei Silistea din 1992 – 2003, este prezentata
in tabelele si situatiile prezentate mai jos:
POPULAŢIA TOTALA STABILA (persoane) 1992 1993 1994 1995 1996 1997
1998 1999 2000 2001 2002 2003
1484 1432 1430 1407 1365 1377 1357 1384 1408 1403 1453 1444
POPULAŢIA CU DOMICILIUL ÎN LOCALITATE (persoane) 1992 1993 1994 1995 1996 1997
1998 1999 2000 2001 2002 2003
1486 1460 1447 1443 1401 1381 1355 1377 1389 1399 1445 1454 Din care femei:
732 715 707 709 678 697 689 694 710 710 727 720
STABILIRI DE DOMICILIU ÎN LOCALITATE (persoane) 1992 1993 1994 1995 1996 1997
1998 1999 2000 2001 2002 2003
30 15 27 16 31 28 35 41 34 8 30 29
PLECĂRI CU DOMICILIUL DÎN LOCALITATE (persoane) 1992 1993 1994 1995 1996 1997
1998 1999 2000 2001 2002 2003
75 29 38 58 56 52 31 32 13 18 27 30
37
STABILIRI DE REŞEDINŢĂ ÎN LOCALITATE (persoane) 1992 1993 1994 1995 1996 1997
1998 1999 2000 2001 2002 2003
- 25 35 15 29 31 47 42 47 14 17 1
PLECĂRI CU REŞEDINŢĂ DÎN LOCALITATE (persoane) 1992 1993 1994 1995 1996 1997
1998 1999 2000 2001 2002 2003
- 53 52 51 65 35 45 35 28 10 9 11 * Sursa datelor- Direcţia Judeţeană de Statistică Constanţa
In raport cu datele prezentate, se remarca o descrestere a numarului de
persoane cu domiciliul stabil in Silistea.
Sporul demografic inregistrat este negativ, situatie care reiese din datele
statistice ale Directiei Judetene de Statistica:
1992 1993 1994 1995 1996 1997
1998 1999 2000 2001 2002 2003
Nascuti vii
29 29 25 31 22 16 30 23 20 25 26 19
Decedati- total
25 29 17 15 24 28 20 25 19 19 22 24
Decedati sub 1 an
4 2 1 - - 2 - 2 - 2 1 2
Daca luam in considerare evolutia demografica negativa, principalele cauze pe
care le vedem cu usurinta sunt scaderea drastica a natalitatii, nivelul inalt al mortalitatii
generale, emigrarea masiva, lipsa dorintei familiilor tinere de a avea copii sau dorinta de
a avea doar unul sau maxim doi etc., toate acestea pe fondul instalarii unui proces de
imbatranire, care are ca si consecinta cresterea ratei de dependenta - factor de
impovarare a populatiei active incadrate in munca.
O alta problema deloc de neglijat este cea a accesului tinerelor familii la o
locuinta, problema care in ultimii ani s-a acutizat. Resursele scazute ale populatiei, in
special ale tinerilor, atentioneaza asupra necesitatii construirii de locuinte sociale si de
sustinere financiara a unor categorii de populatie in scopul solutionarii adecvate a
accesului la o locuinta. Nivelul de trai, salariile mici sau lipsa locului de munca sunt alte
motive care determina o rata scazuta a natalitatii.
La recensamantul din 1992, comuna Silistea avea 1473 locuitori, din care,
populatia defalcata pe localitati era urmatoarea:
- Localitatea Silistea 676 locuitori
- Localitatea Tepes Voda 797 locuitori
38
La 01.07.1998 in comuna Silistea, conform datelor statistice erau 1357 locuitori,
din care:
- femei: 689 pers
- barbati: 668 pers
Populatia comunei Silistea a cunoscut in perioada 1966 -1998 un spor natural si
migratoriu negativ, inregistrand o descrestere a populatiei de la 1754 locuitori in 1966 la
1357 locuitori in 1998.
In anul 1998 s-a inregistrat un spor natural si migratoriu pozitiv, avand in vedere
ca numarul de masculi vii este mai mare decat cel al decedatilor, iar numarul de stabiliri
de domiciliu in localitatea Silistea si Tepes Voda este mai mare dacat cel al plecarilor cu
domiciliul din localitate.
Intr-o statistica mai recenta a Primariei Silistea, populatia totala a comunei este
de 1476 persoane care locuiesc in 482 gospodarii, din care pe localităţi:
- Siliştea 680 persoane,
- Ţepeş Vodă 682 persoane şi
- Grup Ferme Ţepeş Vodă 114 persoane.
Evolutia populatiei comunei Silistea (cele doua localitati componente) in ultimele
trei decenii, a fost urmatoarea:
Localitatea Recensamant
1966 1977 1992 1998
Silistea 723 687 676
Tepes Voda 1031 870 797
Total 1754 1557 1473 1357
In prezent, populatia totala a comunei Silistea, potrivit datelor furnizate de catre
Primaria Silistea, este de 1480 persoane, constatandu-se o usoara crestere, comparativ
cu anii anteriori.
Pentru etapa 2015 se estimeaza o crestere a populatiei prin dirijarea spre
comuna a unei parti din excedentul de forta de munca din orase si prin stabilirea
acestora pe teritoriul comunei.
Forta de munca. Capitalul uman
Forţa de muncă şi evoluţia ei în timp, precum şi a domeniilor de activitate în care
aceasta era încadrată, este prezentată în tabelul de mai jos:
39
Numărul mediu al persoanelor angajate
pe domenii de activitate în perioada 1992 – 2003
ANUL Salariati
Total Agricultură Industria
prelucrătoare Comerţ Transport,
depozitare, poştă, comunicaţii
Administraţie publică
Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială
1992 156 116 4 1 - 8 21 6 1993 220 175 8 - - 8 21 8 1994 432 358 8 26 - 8 21 11 1995 225 165 8 12 - 7 22 11 1996 204 150 8 8 - 7 21 10 1997 131 87 - 7 2 7 22 7 1998 153 69 40 7 2 7 22 6 1999 98 58 - 6 2 7 21 4 2000 117 78 - 5 2 7 21 4 2001 148 111 - 4 2 7 21 3 2002 134 97 - 4 2 7 21 3 2003 111 71 1 5 2 8 21 3
Se observa o descrestere continua a numarului persoanelor angajate cu contract
de munca. Potrivit datelor furnizate de Primaria comunei Silistea sunt 80 persoane
angajate cu contract de munca dintr-un numar de 764 persoane apte de munca.
In anul 2007, numarul persoanelor incadrate cu contract de munca a crescut,
ajungand la 100 de persoane.
Este stiut faptul ca, la nivel national, majoritatea populatiei care traieste in mediul
rural au ca principala preocupare agricultura (indiferent ca este pe cont propriu sau in
asociere cu alte persoane). Nici comuna Silistea nu face exceptie de la aceasta regula.
Lipsa locurilor de munca in alte sectoare a determinat orientarea majoritatii
populatiei din mediul rural catre sectorul agricol. Numarul persoanelor ocupate, care
activeaza in sectorul agricol, este destul de mare, desi nu exista evidente clare in
aceasta privinta.
Activităţile afectate agriculturii au o gamă largă şi admit participarea persoanelor
de la vârste mici până la cele foarte înaintate, inclusiv a persoanelor antrenate în alte
profesii (după orele de program).
Conform datelor recensamantului din 1992, populatia activa in agricultura de pe
teritoriul comunei Silistea era urmatoarea:
Comuna Populatia
activa in
agricultura
Nr. ha teren
agricol
Nr. Nr. activi la 100 ha
teren agricol
Nr. optim 12,5
activi la 100 ha
teren agricol
Deficit
Silistea 334 7427 4,49 935 601
Din datele de mai sus rezulta ca la nivelul anului 1992 pe teritoriul comunei
Silistea se inregistreaza un grav deficit de forta de munca in agricultura, deficit
40
accentuat in perioada 1992-1998 prin usoara scadere a numarului populatiei cu 166
persoane.
In perioada urmatoare se urmareste stoparea tendintei de declin demografic, de
degradare a factorilor de crestere a populatiei si asigurarea unor conditii social-
economice favorabile mentinerii nivelului actual de populatie a teritoriului si de
ameliorare a structurilor demo-economice.
Pentru atragerea populatiei spre localitatile comunei Silistea este necesara
asigurarea posibilitatii construirii de locuinte noi, pe terenuri lotizate. Suprafata de teren
necesara construirii acestor locuinte este estimata la cca. 15 ha (incluzand si strazi si
accese).
Caracteristici ale fortei de munca ocupate
Forta de munca poarta amprenta specificului economiei rurale dominata de
sectorul primar – agricultura – aceasta constituind una din resursele cheie ale
dezvoltarii rurale.
Populatia din comuna Silistea este ocupata preponderent cu agricultura, cu statut
de lucrator familial si dispune de un nivel de educatie mai redus comparativ cu mediul
urban.
Efectul pozitiv furnizat de rata relativ ridicata de ocupare nu poate compensa alti
factori specifici ocuparii, cu influenta negativa asupra nivelului de trai, precum ponderea
mare a populatiei ocupate in agricultura, sezonalitatea acestei activitati, nivelul scazut al
inzestrarii tehnologice din agricultura, care determina productivitate redusa, generatoare
de venituri mici.
O alta caracteristica a fortei de munca locale o constituie nivelul mediu de
pregatire profesionala care are influente majore asupra productivitatii si a nivelului de
trai.
Categoria intelectualilor este reprezentată în principal prin salariaţii ce lucrează
în sistemul bugetar.
Veniturile populaţiei din comuna Silistea provin in principal din agricultura,
comert, servicii.
Somajul
Potrivit datelor publicate in luna mai 2007 de Agentia Nationala pentru Ocuparea
Fortei de Munca (ANOFM), rata somajului inregistrata la nivel national in aprilie, a fost
de 4,5%, in scadere cu 0,4 puncte procentuale fata de luna precedenta si cu 1,3 puncte
procentuale fata de luna aprilie a anului trecut.
41
Rata somajului a fost in scadere in toate judetele, cu exceptia judetului Brasov,
unde rata somajului a crescut datorita disponibilizarilor masive de la uzinele Tractorul si
Rulmentul.
Referitor la somajul inregistrat pe sexe, atat rata somajului masculin, cat si cea a
somajului feminin au fost in scadere in aprilie, cu 0,5 si, respectiv, 0,2 puncte
procentuale. Rata somajului in randul barbatilor a fost, luna trecuta, de 4,9%, iar cea din
randul femeilor a fost mai mica cu 0,9 puncte procentuale, si anume de 4%.
Potrivit ANOFM, tendinta de scadere a ratei somajului la nivel national se
datoreaza relansarii activitatilor sezoniere din domeniul agriculturii si constructiilor si a
incadrarii unui numar semnificativ de someri prin ocupare temporara.
In Judeţul Constanţa, numărul şomerilor înregistraţi a fost in scadere cu 2.233
persoane in luna aprilie 2007.
În judeţul Constanţa această scădere s-a produs în special datorită diminuării
numărului persoanelor intrate în categoria şomerilor neindemnizaţi pentru solicitarea
adeverinţei, conform Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, dar şi datorită
faptului că, în această perioadă a anului, şomerii s-au încadrat în muncă în activităţi
economice preponderent sezoniere, precum construcţiile şi agricultura.
Aceste aspecte legate de evoluţia pieţei muncii confirmă faptul că, pe lângă
eforturile depuse de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, pentru
reabsorbţia pe piaţa muncii a persoanelor care şi-au pierdut locul de muncă şi pentru
crearea de noi locuri de muncă, trebuie adoptate şi măsuri pentru stimularea dezvoltării
economice locale, prin antrenarea tuturor factorilor decizionali locali şi prin atragerea de
investitori.
Pentru creşterea şanselor de integrare pe piaţa muncii a tinerilor, angajatorii sunt
stimulaţi prin acordarea de subvenţii în vederea ocupării. Cel mai mare număr de
angajări pentru locurile de muncă subvenţionate, provine din rândul absolvenţilor de
învăţământ superior, urmat de absolvenţii de liceu şi de absolvenţii de învăţământ
profesional, trăsătură constantă în evoluţia şomajului şi care subliniază importanţa
nivelului de instruire în ocuparea unui loc de muncă.
Conform statisticii administraţiei publice de la nivelul comunei Silistea, s-ar putea
spune că rata şomajului este mai mica decât în orice altă localitate, fiind înregistraţi in
present, doar 40 şomeri.
Realitatea este că, deşi nu se cunoaşte cu precizie numărul şomerilor,
reprezentanţii administraţiei publice locale declară că numărul persoanelor fără un loc
de muncă este mare.
Rata şomajului este variabilă în funcţie de anotimp: vara scade – forţa de muncă
fiind absorbită de agricultură, la muncile câmpului şi creşte iarna când nu mai sunt
solicitări în activităţile agricole.
42
Lipsa locurilor de muncă în alte sectoare de activitate, slab dezvoltate în
comună, a determinat orientarea majorităţii populaţiei din mediul rural către sectorul
agricol dar se inregistreaza si o migrare a populatiei catre orasele invecinate.
Locuinte si proprietati
Evolutia numarului de locuinte si a suprafetelor locuibile reiese din tabelul urmator:
Anul 1992 1993 1994 1995 1996 1997
1998 1999 2000 2001 2002 2003
Nr. total Locuinte existente
440 442 445 445 448 454 458 463 464 448 452 452
Nr. locuinte in proprietate publica
59 59 59 59 59 59 3 3 2 2 2 2
Nr. locuinte din fonduri private
376 378 381 381 384 390 394 406 462 446 450 450
Suprafata locuibila proprietate publica -mp
- - 1000 1237 1237 1237 53 53 33 44 44 44
Suprafata locuibila fonduri private -mp
- - 15000 15384 15623 15926 16146 16542 17746 19494 19682 19682
*Sursa datelor- Direcţia Judeţeană de Statistică Constanţa
In zona de locuit a celor doua localitati componente ale comunei Silistea
densitatea locuintelor este relativ scazuta datorita suprafetelor mari ale curtilor, ceea ce
a condus la lipsa unui fond construit inchegat sau la o aliniere unitara la strada. Starea
tehnica a constructiilor este medie si buna.
Materialele de constructie utilizate sunt caramida si b.c.a. ca materiale durabile si
chirpici ca material nedurabil cu fundatie de piatra. Acoperisurile sunt din tigla, tabla
galvanizata sau olana.
43
Foto: Casa Sat Tepes Voda
Pentru atragerea populatiei spre localitatile comunei, Primaria si Consiliul Local
Silistea a lotizat terenuri in intravilan pentru construirea de locuinte noi.
Foto: Constructia de noi locuinte, Sat Silistea
44
Educatie si instruire profesionala
Analizat in contextul numarului de institutii de invatamant existente in comuna,
actul educational este sustinut de o retea scolara buna care poate asigura scolarizarea
la toate nivelele.
Structura unitatilor de invatamant din cadrul comunei Silistea, se prezinta astfel :
• 2 gradinite cu program normal;
• 1 scoala cu clasele I – VIII Tepes Voda;
• 1 scoala de arte si meserii cu clasele a-IX-a si a-X-a Silistea
In comuna exista doua scoli, cate una in fiecare sat, avand o baza materiala
buna (calculatoare, imprimante, copiatoare).
Scoala din satul Ţepeş-Vodă functioneaza cu cls. I – VIII si se afla in buna stare
de functionare, fiind reabilitata la inceputul anului 2007.
Foto: Scoala cu clasele I-VIII, Sat Tepes Voda
In anul şcolar 2004-2005, la Siliştea s-a înfiinţat Şcoala de Arte şi Meserii – cls. a
IX –a şi a X–a cu profil agricol.
Primaria comunei Silistea considera necesara infiintarea unei noi scoli cu clasele
I-VIII in localitatea Silistea.
45
Foto: Scoala de arte si meserii, Sat Silistea
Grădiniţa din Siliştea funcţionează într-un local improvizat în sediul fostului
C.A.P. Siliştea , iar cea de la Ţepeş-Vodă într-o clădire ce a fost construită în anul 1938.
Cele doua gradinite necesita reparatii urgente precum si innoirea bazei materiale, a
materialului didactic.
Foto: Gradinita, Sat Tepes Voda
In prezent, numărul total al cadrelor didactice din comună este de 25, dintre care
3 educatori, 6 învăţători, 16 profesori, toţi calificaţi.
46
Foto: Loc de joaca pentru copii, Sat Silistea
Evolutia personalului didactic in perioada 1992 – 2003 din unitatile de invatamant
ale comunei Silistea este prezentata in tabelul urmator:
Anul 1992 1993 1994 1995 1996 1997
1998 1999 2000 2001 2002 2003
Personal didactic invatam. primar
6 6 6 6 6 5 6 8 7 7 5 6
Personal didactic invatam. gimnazial
12 12 12 12 12 10 10 11 12 11 12 15
Personal didactic invatam. prescolar
2 2 3 3 3 2 2 2 2 2 2 2
Evolutia numarului de copii inscrisi in sistemul de invatamant in perioada 1992-
2003 este prezentata in tabelul urmator:
Anul 1992 1993 1994 1995 1996 1997
1998 1999 2000 2001 2002 2003
Nr. elevi inscrisi in invatam. primar
- - - 105 111 112 114 116 100 91 88 93
Nr. elevi inscrisi in invatam. gimnazial
- - - 68 74 81 92 98 94 99 99 98
47
Nr. total elevi inscrisi in invatam. Primar si gimnazial
167 164 166 173 185 193 206 214 194 190 187 191
Nr. copii inscrisi in gradinite
59 49 75 72 73 44 60 46 54 55 52 56
Nr. sali de clasa si cabinete scolare
9 8 8 9 9 8 8 8 8 8 8 8
Nr. laboratoare scolare
1 1 1 2 1 - - - - - - 1
Intre anii 2001-2004 se remarca o descrestere a numarului de copii inscrisi in
sistemul de invatamant, pe fondul sporului negativ al populatiei despre care am vorbit la
capitolul Populatie.
In anul scolar 2006-2007, numarul total al elevilor inscrisi in sistemul de
invatamant este de 205 copii.
Sistemul educational asa cum este organizat, asigura un grad bun de acoperire a
nevoilor de pregatire scolara generala.
Dotarea partial corespunzatoare a acestora ingreuneaza practicarea unui proces
educational si de formare modern si performant. Totodata lipsa dotarilor influenteaza pe
de o parte gradul de pregatire al elevilor iar pe de alta parte, posibilitatea gasirii unui loc
de munca.
Sanatate
Infrastructura medicala in perioada 1992-2003 al nivelul comunei Silistea se
prezinta astfel: Anul 1992 1993 1994 1995 1996 1997
1998 1999 2000 2001 2002 2003
Nr. dispensare medicale sector public
- - - 2 2 2 1 - - - - -
Nr. medici sector public
2 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1
Nr. personal mediu sanitar sector public
1 1 4 4 5 4 3 4 1 1 1 1
Una din problemele intalnite la nivelul comunei Silistea o constituie infrastructura
sociala care, ca si la nivelul multor comunitati rurale este mai putin dezvoltata si
necesita investitii constand in reabilitarea si modernizarea bazei materiale existente.
48
Foto: Dispensar, Sat Tepes Voda
La nivelul comunei Silistea, serviciile sanitare sunt asigurate prin cele doua
dispensare medicale umane existente in satul Silistea si Tepes Voda.
Dispensarul din Siliştea a fost renovat şi modernizat în anul 2004, iar cel de la
Ţepeş-Vodă prezintă condiţii pentru funcţionare dar sunt necesare lucrari de reabilitare
si modernizare a bazei materiale.
Serviciile medicale sunt asigurate de personal calificat, respectiv din 2 medici si
personal mediu sanitar – o persoana.
49
Foto: Dispensar, Gradinita Sat Silistea
La nivelul comunei functioneaza si un dispensar veterinar cu doi specialisti
veterinari care asigura actul medical si asistenta sanitar- veterinara de specialitate.
Asistenţă socială
Asistenţa socială este asigurată prin Biroul de asistenţă socială ce funcţionează
în cadrul Compartimentului de stare civilă şi autoritate tutelară din cadrul Primăriei
Silistea. În cadrul acestui compartiment se desfasoara activitati specifice: întocmirea
dosarelor de ajutor social conform legii 416/2001 privind venitul minim garantat, a
alocaţiilor complementare familiale şi de susţine monoparentale, conform OUG
105/2003 şi a dosarelor pentru obţinerea indemnizaţiei pentru creşterea copilului
conform Ordonanţei 148/2005, întocmirea rapoartelor statistice specifice şi a anchetelor
sociale.
Foto: Primaria comunei Silistea
In cadrul Biroului de asistenta sociala sunt incadrati 4 asistenti personali pentru 2
adulti si 2 copii.
Siguranta cetateanului
In comuna Silistea exista un post de Politie, in cadrul caruia isi desfasoara
activitatea agenti, responsabili cu asigurarea ordinii si linistii publice in localitate.
50
Serviciile de stingere a incendiilor sunt asigurate de Serviciul voluntar pentru
situatii de urgenta format din 32 voluntari de pe raza comunei Silistea.
Serviciile de ambulanta sunt asigurate, dupa caz, de orasele Medgidia si
Cernavoda.
Activitatea bancara
Serviciile bancare pentru agentii economici din Silistea, inclusiv pentru Primarie,
sunt oferite de catre Trezoreria sau Agentiile bancare din Medgidia.
Culte si modalitati de petrecere a timpului liber
In comuna Silistea exista doua Camine culturale. Caminul cultural de la Tepes
Voda a fost renovat si modernizat in anul 2005. Aici se desfăşoară manifestări artistice
şi culturale, organizare evenimente de importanta majora in viata locuitorilor comunei.
Foto: Camin cultural, Sat Tepes Voda
In ceea ce priveste Caminul cultural din Siliştea, acesta funcţionează în fostul
sediu al C.A.P. Siliştea si necesita lucrari de reabilitare. Astfel, prin Programul Prioritar
National se va construi in localitatea Silistea un sediu nou pentru Caminul cultural.
Locuitorii comunei Silistea sunt in majoritate crestini ortodocsi. In fiecare sat al
comunei se află câte o biserica, în stare bună de funcţionare.
51
Foto: Biserica Sfantul Gheorghe, Sat Tepes Voda
Foto: Biserica Sfanta Maria, Sat Silistea
Geamia musulmană care se află în Siliştea funcţionează în condiţii bune, fiind
întreţinută de comunitatea turco-tătară din sat.
Cimitirele ortodoxe din cele două sate sunt închise cu gard din piatră şi
prefabricate, iar cimitirul musulman este închis cu sârmă din plasă.
52
In perioada 1992 – 1997, in comuna Silistea au functionat trei biblioteci, din care
una publica. In prezent, in satul Siliştea există o bibliotecă comunală având un fond de
carte de aprox. 1100 volume, la care au acces toate persoanele interesate.
In evidenta Ministerului Culturii si Cultelor, Institutul National al Monumentelor
Istorice, se afla inscrisa comuna Silistea cu un monument istoric.
Astfel, in centrul satului Silistea se afla un Obelisc – monument istoric - ridicat in
anul 1924, intru cinstirea memoriei eroilor cazuti in lupta in perioada primului razboi
mondial.
Foto: Monumentul eroilor, Sat Silistea
In anul 2002, la initiativa Primariei comunei Silistea, a fost infiintata Asociatia
Steaua Sperantei, care are ca scop promovarea drepturilor tinerilor din zonele rurale
prin implicarea acestora in viata economica, sociala, civica, culturala si sportiva a
comunei.
Asociatia are in componenta Ansamblul folcloric “Silisteanca” si Grupul sportiv
“Steaua Sperantei”, ambele participand la numeroase concursuri si manifestari
organizate cu ocazia diferitelor evenimente in comuna sau in afara ei.
Printre premiile importante obtinute de Ansamblul folcloric, enumeram:
- Spectacol – concurs 2006 “Mladite Dobrogene”, faza zonala, sectiunea solisti – locul I
- Spectacol – concurs 2006 “Mladite Dobrogene”, faza judeteana, sectiunea solisti –
locul II
- Spectacol – concurs 2007 “Mladite Dobrogene”, faza zonala, sectiunea obiceiuri, grup
vocal si dansuri populare – locul I
- Spectacol – concurs 2007 “Mladite Dobrogene”, faza judeteana, sectiunea obiceiuri si
dansuri populare – locul I.
53
Foto: Baza sportiva, Sat Silistea
In cadrul Asociatiei sportive care activeaza pe teritoriul comunei Silistea se
desfasoara activitati sportive precum: atletism, fotbal, sah, tenis de masa si de camp.
La nivelul comunei Silistea este amenajat un parc precum si locuri de joaca
pentru copii, care ofera locuitorilor alternative de recreere. Putem mentiona la acest
capitol si terenul de fotbal din Silistea.
54
SITUATIA ECONOMICA
Caracterizare generala
In perioada post-revolutionara, mediul economic a cunoscut o serie de schimbari
bazate pe principii ale economiei de piata, cu impact major asupra dezvoltarii zonale.
Noile schimbari, bazate pe gandiri noi, au condus la efecte ce au fost apreciate ca fiind
nefavorabile de majoritatea populatiei, in special a celei din mediul rural.
Economia post-revolutionara a cunoscut o curba descendenta avand in vedere
numeroasele schimbari care au avut loc la nivelul diferitelor sectoare de activitate: de
mentalitate, de management, tehnologic etc. Trecerea la capitalism a reprezentat
declinul economiei existente, la acel moment, la nivelul micilor localitati din Romania.
Mediul economic al comunei Silistea se confrunta cu o situatie caracteristica
multor comune, atat la nivel de tara, cat si la nivelul judetului Constanta. Incapacitatea
sectorului mic de a absorbi excendentul de forta de munca a determinat o situatie relativ
precara a mediului economic din Silistea, si in consecinta, numeroase probleme pe plan
social.
Zona activitatilor economice include suprafata ocupata de unitatile de productie
industriala, industrie mica, depozitare, productie agricola, zootehnica.
Caracteristica economica predominanta pentru comuna Silistea este agricultura,
majoritatea populatiei fiind implicata in acest sector.
Comuna Silistea, cu localitatile componente Silistea si Tepes Voda, a constituit
permanent un centru economic cu caracter agricol.
In perioada 1966-1992 cele doua localitati rurale au cunoscut un fenomen de
depopulare. In present, localitatile Silistea si Tepes Voda isi mentin profilul agricol,
inregistrand in continuare o descrestere a populatiei.
Premisele dezvoltarii regionale in Romania
Politica de dezvoltare regionala reprezinta o componenta esentiala a procesului
de reforma in Romania, avand drept scop principal diminuarea dezechilibrelor
economice si sociale acumulate, preintampinarea aparitiei unor noi dezechilibre si
sustinerea dezvoltarii generale durabile a tuturor regiunilor tarii.
Aceasta politica a fost introdusa in Romania in anul 1998. Pana la acea data,
Romania nu si-a formulat in mod clar o politica de dezvoltare regionala, desi guvernele
au actionat in acest sens prin diverse politici macro-economice si sectoriale.
O data cu inaintarea in reformele necesare tranzitiei catre o economie de piata
functionala, precum si in contextul cerintelor pe care Romania trebuie sa le respecte
pentru a putea adera la Uniunea Europeana, s-a conturat necesitatea adoptarii de catre
55
Romania a unei politici de dezvoltare regionala eficienta si clara, ca element nou si
important al strategiei de reforma, care sa fie benefica nu numai pentru regiunile mai
putin dezvoltate, ci si pentru dezvoltarea socio-economica a tarii, in general. Astfel, in
perioada 1996-1998, Comisia Europeana si Guvernul Romaniei au dezvoltat programul
Phare pentru politica de dezvoltare regionala care a avut ca obiective, pe de o parte,
constientizarea factorilor responsabili si a publicului larg asupra dezvoltarii regionale in
Romania, iar pe de alta parte, propunerea unui model de dezvoltare regionala propriu
Romaniei, pe baza unei analize detaliate a situatiei existente, precum si a cadrului
istoric si cultural specific.
Studiul "Carta Verde a Dezvoltarii Regionale in Romania", elaborat in anul 1997
in cadrul mentionatului program Phare, a propus un model concret de abordare a
dezvoltarii regionale, conturand principiile, obiectivele, instrumentele si institutiile
necesare promovarii unor politici in acest domeniu. In perioada urmatoare, 1997-1998,
unitatile administrativ-teritoriale organizate la nivel judetean s-au asociat in mod
voluntar, conturandu-se opt regiuni de dezvoltare propuse in studiul mentionat si
infiintandu-se agentiile de dezvoltare regionale corespunzatoare.
Cadrul juridic al dezvoltarii regionale a inceput sa se formuleze si el incepand cu
1998 cand a fost adoptata Legea nr. 151/98 privind dezvoltarea regionala in Romania,
lege care defineste principiile, obiectivele, competentele, instrumentele si institutiile
necesare promovarii politicii in domeniu. Institutiile nationale si regionale s-au infiintat
conform acestei legi, iar in perioada 1999-2000 s-a elaborat primul Plan National de
Dezvoltare.
Intregul cadru institutional si legal pentru dezvoltarea politicilor regionale se afla
intr-o permanenta imbunatatire, astfel incat sa se raspunda cerintelor UE si specificitatii
romanesti. Evolutia si schimbarile importante din acest domeniu sunt monitorizate de
Comisia Europeana si publicate, anual, in “Rapoartele periodice ale Comisiei in legatura
cu progresul Romaniei pe calea integrarii”.
Conceptul national de dezvoltare regionala reprezinta un ansamblu de masuri
planificate si promovate de autoritatile administratiei publice locale si centrale, in
parteneriat cu diversi actori (privati, publici, voluntari), in scopul asigurarii unei cresteri
economice, dinamice si durabile, prin valorificarea eficienta a potentialului regional si
local, in scopul imbunatatirii conditiilor de viata.
Acest concept se regaseste in Planul National de Dezvoltare (PND) care
traseaza o strategie coerenta la nivel sectorial si regional, vazand domenii cum ar fi
dezvoltarea intreprinderilor, piata fortei de munca, atragerea investitiilor, transferul de
tehnologie, dezvoltarea sectorului IMM-urilor, imbunatatirea infrastructurii, calitatea
mediului inconjurator, dezvoltarea rurala, sanatatea, educatia, invatamantul si cultura.
Dezvoltarea rurala ocupa un loc distinct in cadrul politicilor regionale si se refera
la urmatoarele aspecte: inlaturarea sau diminuarea saraciei in zonele rurale;
56
echilibrarea oportunitatilor economice si a conditiilor sociale dintre mediul urban si cel
rural; stimularea initiativelor locale; pastrarea patrimoniului spiritual si cultural. In acelasi
timp, politica de dezvoltare regionala trebuie sa se incadreze in tendintele majore
existente in prezent, si anume globalizarea, favorizarea strategiilor pe termen lung,
precum si stabilirea parteneriatelor in dezvoltarile pe verticala si pe orizontala.
Obiectivele de baza ale politicii de dezvoltare regionala sunt urmatoarele:
• diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltarii
echilibrate si pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare intarziata);
preintampinarea producerii de noi dezechilibre;
• indeplinirea criteriilor de integrare in structurile Uniunii Europene si de acces la
instrumentele financiare de asistenta pentru tarile membre (fonduri structurale si de
coeziune);
• corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare; stimularea cooperarii
interregionale, interne si internationale, care contribuie la dezvoltarea economica si care
este in conformitate cu prevederile legale si cu acordurile internationale incheiate de
Romania.
Principiile care stau la baza elaborarii si aplicarii politicilor de dezvoltare
regionala sunt:
• descentralizarea procesului de luare a deciziilor, de la nivelul central/guvernamental,
spre cel al comunitatilor regionale;
• parteneriatul intre toti actorii implicati in domeniul dezvoltarii regionale;
• planificarea - proces de utilizare a resurselor (prin programe si proiecte) in vederea
atingerii unor obiective stabilite;
• cofinantarea - contributia financiara a diversilor actori implicati in realizarea
programelor si proiectelor de dezvoltare regionala.
Pentru implementarea politicilor de dezvoltare regionala a fost creat si este in
vigoare un sistem functional legal si institutional atat la nivel central cat si regional.
Prezentarea Regiunii de Sud – Est
Datorita amplasarii sale geografice, comuna Silistea - judetul Constanta, face
parte din Regiunea de Sud-Est, la care sunt arondate si judetele: Braila, Buzau,
Constanta, Galati, Tulcea si Vrancea.
57
Suprafata totala a acestei regiuni este de 35.762 ha, fiind clasata pe locul II dupa
Regiunea de Nord. Teritoriul Regiunii de Sud-Est reprezinta aproximativ 15% din
suprafata totala a tarii.
Mediul urban concentreaza aproximativ 55,5% din populatia Regiunii de Sud –
Est, cu tendinta de scadere in viitor.
In anul 2004, gradul de ocupare inregistrat la nivelul Regiunii de SE era de
35,8%, nivelurile cele mai ridicate fiind in domeniul serviciilor (36,4%) si agriculturii
(35,3%). Gradul de ocupare al fortei de munca la nivelul ramurilor industriale prezente
in aceasta zona se situa la nivelul anului 2004 la 28,3%.
Rata somajului pentru aceasta zona era la nivelul anului 2004 de 6,9%, peste
media la nivel de tara – 6,3%.
Activitatea economica a regiunii in ultimii ani se caracterizeaza prin intrarea in
declin a ramurilor industriale, generand lichidare si /sau restructurarea marilor
intreprinderi (cu impact negativ asupra somajului) si infiintarea de IMM-uri.
Potrivit datelor statistice existente la nivel regional, in ultimii ani ponderea in
economia regiunii o detin microintreprinderile si intreprinderile mici si mijlocii.
Majoritatea intreprinderilor mari activeaza in industria prelucratoare, constructii,
transport si depozitare.
Regiunea de SE dispune de o serie de resurse naturale care, utilizate in mod
adecvat, pot avea un rol semnificativ in dezvoltarea socio-economica a zonei. Cele mai
importante sunt zacamintele de petrol si gaze naturale, carierele de piatra si sare.
58
Unul din puncte forte ale regiunii de SE este Portul Constanta, cea mai
importanta poarta economica a tarii noastre catre Europa. De altfel si porturile Galati,
Braila si Tulcea sunt recunoscute in lume atat pentru capacitatea de marfuri tranzitate,
cat si pentru navele de mare tonaj construite aici.
PIB-ul Regiunii de SE in anul 2000 a fost de 4,65 miliarde euro, in crestere
16,25% fata de anul 1999. Regiunea de SE a tarii contribuie la crearea produsului intern
brut la nivel national cu 15,1%.
In anul 2000, PIB-ul regional pe cap de locuitor a fost de 1.596,17 euro, usor sub
nivelul national, regiunea de SE ocupand locul 6 la nivel interregional.
Spatiul rural este depozitarul a importante resurse economice la nivelul regiunii:
materii prime pentru industrie, resurse agricole, forestiere, piscicole, turistice si
balneare.
Agricultura, principala activitate economica din spatiul rural, impreuna cu
piscicultura, silvicultura si exploatarea forestiera au o contributie de 14,1% la formarea
PIB-ului regional.
Datorita influentei negative a unor factori precum ponderea mare a populatiei
ocupate in agricultura si sezonalitatea acestei activitati, o mare parte a populatiei din
mediul rural se confrunta cu optiuni de ocupare limitate si nevoita sa munceasca pentru
asigurarea unui nivel minim de trai in activitati cu productivitate redusa. In profil
regional, structura populatiei ocupate dupa statutul profesional releva ca in regiunile
predominant agricole (cum este cazul Regiunii de Sud-Est) lucratorii pe cont propriu si
lucratorii familiali neremunerati reprezinta 70% din populatia ocupata.
a. Sector primar: Agricultura
Culturile agricole reprezinta o caracteristica principala a Regiunii de Sud - Est,
regiunea ocupand in anul 2001 primul loc la nivel national in productia de struguri,
floarea – soarelui, porumb boabe, soia boabe, rosii, pepeni, in pentru fibra, si locul II in
productia de grau si secara, ceapa, cereale boabe, leguminoase boabe.
Statisticile din sectorul agricol pentru aceasta regiune, la nivelul anului 2003 se
prezinta astfel:
Fondul Funciar dupa modul de folosinta
Regiunea
Suprafata agricola Suprafata agricola pe categorii de folosinta
Total din care:
proprietate
majoritara
privata
Arabil Pasuni Fanete Vii si
pepiniere
agricole
Livezi
si
pepiniere
pomicole
Regiunea
SE
2335834 2160276 1826664
334685 62533 88894 23058
59
* Sursa datelor Agentia Regionala de Dezvoltare 2 Sud – Est
Suprafata cultivata cu plante oleaginoase
Regiunea
Plante uleioase Floarea - soarelui Soia
Total din care:
proprietate
majoritara
privata
Total din care:
proprietate
majoritara
privata
Total din care:
proprietate
majoritara
privata
Regiunea
SE
470485 446381 400032 383817 47927 42694
* Sursa datelor Agentia Regionala de Dezvoltare 2 Sud – Est
60
Suprafata cultivata cu principalele culturi
Regiunea
Total suprafata cultivata Cereale pentru boabe Grau si secara Orz si orzoaica Ovaz Porumb
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietat
e
majoritar
privata
Regiunea
SE 1678891 1608336 979175 952602 258067 250463 45403 43340 21753 20627 648744 633119
* Sursa datelor Agentia Regionala de Dezvoltare 2 Sud – Est
Regiunea
Plante pentru alte
industrializari Sfecla de zahar Plante textile Cartofi Cartofi de toamna Legume
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majori-tar
privata
Total din care:
proprie-
tate
majori-tar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprie-tate
majoritar
privata
Regiunea
SE
6989 6927 5947 5885 545 545 11628 11580 8399 8362 31851 31141
61
Regiunea
Tomate Ceapa uscata Varza Pepeni verzi Plante de nutret Perene vechi si noi
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Regiunea
SE
8400 8240 5224 5161 4141 4094 16284 16228 135220 118167 71376 65109
Regiunea
Anuale pentru fan si
masa verde
Plante pentru
insolizare
Radacinoase pentru
nutret
Leguminoase pentru
boabe Mazare Fasole
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Regiunea
SE
58099 48311 4484 3535 1089 1040
16548 15961 8179 7827 8354 8119
* Sursa datelor Agentia Regionala de Dezvoltare 2 Sud – Est
62
Agricultura la nivelul judetului Constanta
Judetul Constanta are 707.000 de hectare de teren, din care 80% este arabil.
Potentialul natural al regiunii si conditiile climatice sunt favorabile dezvoltarii
activitatilor agricole. Principalele culturi agricole sunt cele de grau, porumb, cartofi,
plante oleaginoase si legume.
Dupa 1991, in agricultura judetului, cele doua tipuri de proprietate detin
urmatoarele proportii: sectorul privat are 66% din totalul terenului arabil din judet in
timp ce capitalul de stat are 34 % din suprafata arabila a judetului.
Industrializarea si prelucrarea produselor agricole este asigurata de 136
societati comerciale specializate in industria alimentara.
Fondul funciar dupa modul de folosinta
Judetul
Suprafata agricola Suprafata agricola pe categorii de folosinta
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Arabil Pasuni Fanete Vii si
pepiniere
agricole
Livezi si
pepiniere
pomicole
Constanta 388737 313514 488720 64505 - 11459 3448
* Sursa datelor Agentia Regionala de Dezvoltare 2 Sud – Est
Suprafata cultivata cu plante oleaginoase
Judetul
Plante uleioase Floarea - soarelui Soia
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritarpri
vata
Constanta 173705 167391 150955 147390 3910 3398
* Sursa datelor Agentia Regionala de Dezvoltare 2 Sud – Est
63
Suprafata cultivata cu principalele culturi
Judetul
Total suprafata
cultivata Cereale pentru boabe Grau si secara Orz si orzoaica Ovaz Porumb
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Constanta 443417 429850 206217 202736 53635 53329 15960 15674 12092 11835 123075 120452
Judetul
Plante pentru alte
industrializari Sfecla de zahar Plante textile Cartofi Cartofi de toamna Legume
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Constanta 118 56 112 50 304 304 2986 2870 1396 1376 6218 5682
64
Judetul
Tomate Ceapa uscata Varza Pepeni verzi Plante de nutret Perene vechi si noi
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Constanta 1660 1541 838 816 753 733 1093 1092 36461 34506 12676 11953
Judetul
Anuale pentru fan si
masa verde
Plante pentru
insolizare
Radacinoase pentru
nutret
Leguminoase pentru
boabe Mazare Fasole
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Total din care:
proprietate
majoritar
privata
Constanta 21509 20547 2229 1962 47 44 10470 10057 6962 6725 3493 3317
* Sursa datelor Directia Judeteana de Statistica Constanta
65
Agricultura la nivelul comunei Silistea
Datorita influentei negative a unor factori precum ponderea mare a populatiei
ocupate in agricultura si sezonalitatea acestei activitati, o mare parte a populatiei din
aceasta zona se confrunta cu optiuni de ocupare limitate si este nevoita sa
munceasca pentru a-si asigura un minim de trai in activitati cu productivitate redusa.
Caracteristica economica predominanta pentru zona Silistea este agricultura,
majoritatea populatiei fiind implicata in acest sector.
In pofida potentialului agricol ridicat, capacitatea de prelucrare a produselor
agricole este scazuta, datorita tehnologiilor invechite. Fragmentarea suprafetelor
arabile in portiuni mici este un obstacol in calea dezvoltarii agriculturii. Potentialul
economic scazut al micilor ferme si managementul ineficient al exploatatiilor agricole
au determinat subdezvoltarea sectorului de prelucrare a produselor agricole.
Terenul agricol apartinind teritoriului administrativ al comunei Silistea este de
6.971 ha din care 164,5 ha vie si 676 ha de pasune.
Foto: Islaz Silistea
In anul 1990, suprafata totala a comunei Silistea era de 7844 ha, din care
suprafata agricola - 7427 ha. Comuna a constituit permanent un centru economic cu
caracter agricol, profilul agricol dominant fiind dat de productia vegetala si cresterea
animalelor.
66
Suprafata totala a terenului intravilan al comunei Silistea in anul 1990 era de
250,85 ha teren intravilan, din care:
- in localitatea Silistea: - 120,00 ha trup principal -localitate cu zona de locuit si
dotari complementare;
- 9,67 ha unitati agro - zootehnice
si
- in localitatea Tepes Voda: - 108,00 ha trup principal -localitate cu zona de locuit si
dotari complementare;
- 13,18 ha unitati agro - zootehnice
Fondul funciar dupa modul de folosinta in comuna Silistea
intre anii 1998 - 2003
ANUL 1998 1999 2000 2001 2002 2003
Suprafata agricola dupa modul
de folosinta – ha
7427 7427 6788 6788 6788 6788
Suprafata arabila – ha 6818 6818 6371 6371 6371 6371
Suprafata – vii, pepiniere
viticole – ha
175 175 175 175 175 165
Suprafata – pasuni - ha 434 434 242 242 242 252
* Sursa datelor: Directia Judeteana de Statistica Constanta
In prezent, suprafata totala a comunei Silistea masoara 7.154 ha, din care,
teren agricol in suprafata de 6.971 ha. Comuna dispune de o suprafata de 676 ha de
pasune iar vita de vie ocupa o suprafata de 165 ha.
Populatia totala a comunei este de 1.480 locuitori, predominand forma de
proprietate privata asupra terenurilor agricole.
Comuna a constituit permanent un centru economic cu caracter agricol,
profilul agricol dominant fiind dat de productia vegetala si cresterea animalelor.
Pe raza comunei functioneaza un număr de 19 societăţi comerciale, asociatii
familiale si persoane fizice autorizate, din care 8 societăţi sunt cu profil agricol ce
lucrază suprafete mari de teren agricol:
- S.C. GRAIN SISTEM SERVICE S.R.L. – 900 ha
- S.C. FIROFIMO S.R.L – 420 ha
- S.C. MEGAEX – IMPEX S.R.L. – 235 ha
- S.C. VIOCOR AGROSTAR S.R.L. – 235 ha
- S.C. OTILIA MIXT S.R.L. – 168 ha
- S.C. AQUILA AGRICOLA S.R.L., Ploiesti
- S.C. GIMASO INVESTMENT S.R.L., Constanta
67
- S.C. VINIA S.A., Iasi
Cu profilul comert si agricultura functioneaza si doua asociatii familiale: A.F.
DRAGOMIR si A.F. SANDU, ambele cu sediul in localitatea Tepes-Voda, iar de
reparatiile mecanice se ocupa P.F. NEDELCU, cu sediul in localitatea Silistea.
Unitatile agro – zootehnice ocupa in localitatea Silistea 9,67 ha iar in
localitatea Tepes Voda 13,18 ha.
Vita de vie este cultivata pe o suprafata de 165 ha, din care 160 ha apartin
societatii comerciale S.C. VINIA S.A. IAŞI.
Se poate inca remarca reticenta oamenilor de a crea forme de asociere in
agricultura, cum ar fi constituirea grupurilor de producatori, prin care ar putea sa isi
promoveze mai bine produsele, sa intre pe piata cu produse competitive, pentru care
sa obtina preturi mai bune, transformand astfel sectorul agricol intr-unul generator de
profit.
Statisticile din sectorul agricol la nivelul comunei Silistea se prezinta astfel:
ANUL
1998
1999
2000
2001
2002
2003
Suprafata cultivata cu grau si
secara –ha
2010 2166 2928 1805 1159 285
Suprafata cultivata cu porumb
boabe – ha
548 943 500 295 373 1908
Suprafata cultivata cu cartofi –ha 58 56 19 5 5 20
Suprafata cultivata cu floarea –
soarelui – ha
559 1060 741 470 547 1938
Suprafata cultivata cu legume – ha 59 21 35 16 15 18
68
Suprafata vii si pepiniere viticole –
ha
175 175 175 175 175 165
Suprafata pasuni – ha 434 434 242 242 242 252
* Sursa datelor Directia Judeteana de Statistica Constanta
Sfecla de zahar a fost cultivata pe suprafete mici doar in anul 1992, 1995 si
1996, obtinandu-se o productivitate scazuta: in 1992, la 29 ha s-au obtinut 258 tone,
in 1995 la 8 ha – 56 tone sfecla de zahar iar in anul 1996, de pe 70 ha cultivate s-au
recoltat 2182 tone sfecla de zahar. Datorita conditiilor de sol si temperatura dar si a
randamentului scazut la hectar, sfecla de zahar nu a mai fost cultivata in anii urmatori
pe teritoriul comunei.
Productia totala de legume, fructe si cereale
raportata la suprafata cultivata
ANUL 1998 1999
2000 2001 2002 2003
Productia totala de grau si secara
–ha
6484 7752 8228 3322 2070 -
Productia totala de porumb boabe
– ha
1537 2636 749 698 721 6492
Productia totala de cartofi –ha 1175 560 39 25 50 200
Productia totala de floarea –
soarelui – ha
842 1523 671 345 508 1632
Productia totala de legume – ha 511 193 98 87 119 185
Productia de struguri – total tone 751 947 1085 1050 245 720
Productia de fructe – total tone 55 123 13 54 41 64
* Sursa datelor Directia Judeteana de Statistica Constanta
69
Foto: Livada de pruni, Silistea
Principalele culturi practicate pe terenurile arabile de catre proprietarii privati
(in anul 2002), pe raza comunei Silistea:
Anul Anul
2002
Suprafata cultivata cu grau –ha 695
Productia totala de grau (tone) 1390
Suprafata cultivata cu porumb boabe - ha 485
Productia totala de porumb boabe (tone) 968
Suprafata cultivata cu rapita - ha 31
Productia totala de rapita (tone) 24
Suprafata pasuni naturale in folosinta – ha 242
Productia pasuni (tone) 1694
Suprafata cultivata cu plante de nutret (lucerna pentru fan) - ha 284
Productie plante de nutret (lucerna pentru fan) (tone) 3015
Suprafata cultivata cu legume (tomate, ceapa, usturoi) – ha 15
Productia totala de legume (tone) 69
Suprafata cultivata cu pepeni verzi – ha 20
Productia totala de pepeni verzi (tone) 20
Suprafta livezi si pepiniere pomicole – ha
Productia totala de fructe (tone) 41
70
Suprafata vii pe rod – ha 15
Productia totala de struguri (tone) 75
* Sursa datelor Primaria comunei Silistea
In structura suprafetei cultivate si a productiei vegetale, cele mai mari ponderi
le detin culturile de grau, porumb, plante de nutret, legume si struguri.
Potrivit surselor din cadrul Primariei Silistea, principalele tipuri de culturi
infiintate in perioada 2005 - 2007 au fost:
- prasitoare: floarea soarelui, porumb
- paioase: orzoaica, grau
- tehnice: rapita
Productia obtinuta la floarea soarelui a fost de 2000 kg/ha, la porumb s-au
obtinut 4000 kg/ha, la orzoaica 1800 kg/ha, la grau 2500 kg/ha iar la rapita productia
a fost de 1200 kg/ha.
Cultura de vita de vie ocupa o suprafata de 165 ha de pe care s-a obtinut o
productie de 10.000 kg/ha.
Comuna dispune de o suprafata de 676 ha de pasune, lucru care influenteaza
favorabil sectorul zootehnic.
71
Cresterea animalelor la nivelul comunei SILISTEA
Perioada de
raportare
Bovine Porcine Ovine Pasari
Total la
sfarsitul
anului
din care in
gospodarii
la sfarsitul
anului :
Total la
sfarsitul
anului
din care in
gospodarii
la sfarsitul
anului :
Total la
sfarsitul
anului
din care in
gospodarii la
sfarsitul
anului :
Total la
sfarsitul
anului
din care in
gospodarii
la sfarsitul
anului :
Anul 1992 364 364 726 726 2871 2871 5298 5298
Anul 1993 367 367 816 816 2920 2920 6691 6691
Anul 1994 364 364 657 657 2032 2032 5932 5932
Anul 1995 390 390 529 529 1978 1978 7396 7396
Anul 1996 431 431 1127 1127 1891 1891 7605 7605
Anul 1997 1157 379 1131 985 3422 1687 7135 7135
Anul 1998 1003 422 1175 1175 1488 1488 7759 7759
Anul 1999 966 467 1207 1089 2047 1489 7058 7058
Anul 2000 932 471 978 876 1713 1218 6456 6456
Anul 2001 1043 543 601 533 1700 1279 6836 6836
Anul 2002 1255 624 1266 1266 1384 1384 10714 10714
Anul 2003 843 445 1454 1454 1298 1298 6429 6429
* Sursa datelor Directia Judeteana de Statistica Constanta
72
Comuna Silistea detine si in domeniul zootehnic un real potential, dar care ca
si celelalte sectoare nu este suficient exploatat.
Conform situatiilor existenta in cadrul Primariei Silistea, se poate constata o
crestere a efectivului de animale aflate in gospodariile oamenilor in perioada 2005 –
2007, astfel:
Animale 2005 2006 2007 Bovine 445 710 757 Ovine 1298 2500 2780 Caprine 392 452 576 Porcine 454 786 885
In ceea ce priveste productiile obtinute din cresterea animalelor precum si
rentabilitatea sectorului zootehnic pe raza comunei Silistea, situatia este prezentata
in tabelul urmator:
Productia anuala obtinuta din cresterea animalelor
Perioada
de
raportare
Productia de
carne (sacrificari)
- tone gr. vie -
Productia de lapte
de vaca si bivolita
- hl. fizic -
Productia
de lana
- kg. fizic-
Productia
de oua
- mii buc. -
Anul 1992 250 4483 16360 625
Anul 1993 223 4817 12100 816
Anul 1994 372 5533 11680 623
Anul 1995 428 5187 6923 1116
Anul 1996 505 6669 6619 1152
Anul 1997 520 6889 6700 1141
Anul 1998 494 6568 6000 981
Anul 1999 473 8244 5000 1013
Anul 2000 512 14566 5200 1042
Anul 2001 481 15229 4260 864
Anul 2002 502 15038 3840 1229
Anul 2003 528 13567 4190 1256
* Sursa datelor Directia Judeteana de Statistica Constanta
Din analiza tabelului mai sus rubricat se poate afirma ca nu exista o
productivitate competitiva a acestui sector, acest aspect fiind determinat de dotarile
tehnice necorespunzatoare precum si de lipsa investitiilor.
Se poate observa ca acest sector al agriculturii, zootehnia, este o activitate
slab dezvoltata, concentrata la nivelul gospodariilor individuale din necesitatea
asigurarii traiului fiecarei familii.
73
b. Sector secundar: Industria
Industria a fost prezenta pe teritoriul comunei Silistea pana in anul 1992
inclusiv. Acest secor al economiei a fost reprezentat de industria alimentara, a
bauturilor si tutunului.
Conform datelor existente la Directia Judeteana de Statistica Constanta,
productia inregistrata in ramura alimentara, a fost de 24535 mii lei vechi, in anul
1992, iar investitiile din sectorul agricol realizate in acelasi an au fost de 3600 mii lei
vechi.
Din 1992 si pana in prezent, pe teritoriul comunei Silistea nu au mai fost
desfasurate activitati industriale cu relevanta economica, lucru ce a defavorizat
populatia si dezvoltarea socio-economica a comunei.
Intrucat agricultura este sectorul predominant, trebuie urmarit traseul
produselor rezultate din aceasta activitate. Daca facem referire la produse agricole
de tipul legumelor, fructelor, vitei-de-vie, acestea constituie obiectul consumului
propriu al populatiei. In general, recoltele aferente acestor sectoare ating cote
minime, necesare traiului zilnic.
Recoltele de cereale rezultate ca urmare a muncii pamantului sunt destinate
acoperirii necesarului hranei animalelor din gospodarii si a familiei. In unele cazuri, o
parte din aceste recolte sunt comercializate micilor intreprinzatori, fie sub forma de
troc, la schimb cu alte produse alimentare, fie contra cost pentru a acoperi alte
cheltuieli propririi fiecarei gospodarii.
Rentabilizarea agriculturii se poate face prin revitalizarea industriei alimentare,
construirea de fabrici de procesare a produselor agro- zootehnice si asigurarea unei
piete sigure pentru desfacerea produselor.
c. Sector tertiar: Comert – servicii
In sfera comertului si a serviciilor, pe raza comunei Silistea activeaza 8 agenti
economici, in majoritate societati cu raspundere limitata dar si asociatii familiale.
Ponderea cea mai mare o au societatile comerciale care au ca obiect de
activitate principal, comertul cu amanuntul. Produsele comercializate in cadrul
acestora sunt de provenienta externa teritoriului comunei Silistea.
Nu exista o piata de legume – fructe pentru a asigura desfacerea productiei
proprii in comuna.
74
Turismul
Activitatea turistica este inexistenta pe teritoriul comunei Silistea. Aici nu au
fost construite inca pensiuni agroturistice si nici alte spatii de cazare turisti nu exista.
Comuna nu dispune de un potential turistic deosebit. Se poate valorifica insa
potentialul agroturistic dat de o natura nepoluata precum si de apropierea de Fluviul
Dunarea.
Infratiri
La nivelul comunei Silistea s-au stabilit relatii de infratire cu comuna COJUJNA
, Chisinau, Republica Moldova si Cantonul MELLE din Franta.
Comuna Silistea este membră a Asociaţiei Comunelor din România şi face
parte (alături de alte 19 de comune din Judeţul Constanţa) din “Asociaţia pentru
Dezvoltare Rurală” care a semnat un acord de colaborare cu Pactul Teritorial “Alto
Belice Corleonese” din Sicilia, Italia, in vederea dezvoltarii unor programe de
dezvoltare rurala.
75
PUNCTE TARI ŞI PUNCTE SLABE ALE COMUNEI SILISTEA IN COMPETITIE CU ALTE COMUNE
FACTOR PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Poziţie geopolitica -situata in partea central - vestica a judetului Constanta, la o distanta de 18 km de orasul Medgidia si 16 km de Cernavoda -condiţii geografice favorabile (climatice, geologice si pedologice); - soluri fertile, pretabile tuturor culturilor; - zona nepoluata;
- alternanta de ani secetosi si umezi - inundatii la ploi abundente - retea hidrografica saraca, cea mai apropiata apa
curgatoare fiind Dunarea, la 6 km distanta.
Populatie, forţă de muncă
- populatie totala de 1480 locuitori - nivel redus de conflicte sociale între cetateni; - majoritatea locuitorilor sunt romani de religie ortodoxa - ponderea majoră a populatiei din grupa de varsta adulta; - forta de munca calificata in agricultura; - somaj in scadere la nivelul judetului Constanta
- lipsa oportunitatilor de angajare, tendinta de crestere a ratei somajului; - nivel mediu de instruire; - putere financiara scazuta a populatiei - spor negativ al natalitatii
Patrimoniu - Obelisc – monument istoric - ridicat in anul 1924, intru cinstirea memoriei eroilor cazuti in lupta in primul razboi mondial, aflat in evidenţa Ministerului Culturii şi Cultelor (2004) - Institutul Naţional al Monumentelor Istorice; - fond de terenuri ( situate in intravilan ) ce permit constructia de noi locuinte; - fond mare de terenuri agricole in extravilan;
- spatii publice necorespunzatoare; - lipsa spatiilor de cazare pentru turisti; - lipsa spatiilor pentru activitati cultural-sportive;
76
Infrastructura instituţionala
- existenta unui Grup de Actiune Locala din care face parte si comuna Silistea -relatii de infratire cu comuna COJUJNA, Chisinau, Republica Moldova si Cantonul MELLE din Franta - membră a Asociaţiei Comunelor din România - membra a Asociaţiei pentru Dezvoltare Rurală
- lipsa unor dotari edilitare necesare dezvoltarii economice si sociale; - dezvoltare foarte redusa a infrastructurii de afaceri;
Infrastructura de circulatie si transport
- comuna Silistea este traversata de DJ 224 care leaga cele doua drumuri nationale DN 22C Constanta – Cernavoda si DN 2A Constanta – Harsova – Bucuresti; - sectoare de drumuri modernizate; - artere asfaltate: DJ 224 si DC 61 in localitatea Silistea si DJ 224 in localitatea Tepes Voda; - localitatile comunei Silistea se polarizeaza spre orasul Medigidia si Cernavoda; - statii de cale ferata: Cernavoda – la 16 km distanta si gara Medgidia (nod feroviar) – la 18 km. - la 17 km distanta fata de portul Medgidia de pe Canalul Dunare – Marea Neagra; - aeroportul international Mihail Kogalniceanu situat la 30 km fata de comuna Silistea;
- starea tehnica precara a drumurilor comunale (13,5 km drumuri de pamant); - comuna nu este strabatuta de cale ferata; - nu are iesire la Dunare.
Reţele tehnico-edilitare, energetice si telecomunicatii
- infrastructura tehnica de alimentare cu apa si energie electrica pe o distanta de 13 km; - acoperire cu reţea de telefonie mobila – alternativa pentru telefonia fixa;
- slaba dezvoltare a infrastructurii tehnice; - echipamente şi tehnologii depăşite fizic şi moral; - inexistenţa reţelei de distribuţie a gazelor naturale; - inexistenţa unui sistem mixt de alimentare cu apa si a unui sistem alternativ de alimentare cu gaze. - existenta unui sistem de irigatii nefunctional si in mare parte dezafectat; - sistem de alimentare cu apa si energie electrica insuficient;
77
- posturi de telefonie fixa doar in institutiile publice; - acoperire partiala si cu semnal slab al operatorilor de telefonie mobila; - retea de canalizare inexistenta
Economie -predominarea proprietatii private asupra proprietatii de stat; - posibilitatea diversificarii structurii economice; - traditii in agricultura; -posibilitati de dezvoltare a sectorului de transporturi, comert si servicii
-numar mic de IMM si nivel redus al dezvoltarii lor; - indice de dezvoltare scazut al întregii zone; -absenţa unui mecanism de stimulare selectiva a activitatilor industriale; - slaba dezvoltare a serviciilor si comertului.
Invatamant - procent de scolarizare primara si medie ridicat; - retea de invatamant scolar relativ dezvoltata si adaptata cerintelor zonei (invatamant clasic, invatamant teoretic si profesional); - dotare buna a unitatilor de invatamant cu echipamente si materiale;
- insuficienta racordare a unitatilor de invatamant la tehnicile de varf; - migrarea cadrelor didactice de specialitate din invatamant spre alte domenii de activitate; - insuficienta institutiilor de invatamant raportat la numarul de copii scolarizati.
Sanatate, asistenta sociala
- administratia publica locala asigura fonduri si servicii pentru protectie sociala; - dispensarul uman din Siliştea a fost renovat şi modernizat în anul 2004; - personal medical calificat; - dispensar veterinar cu doi specialisti veterinari
- dispensarul din Tepes – Voda necesita lucrari de reabilitare şi modernizare a bazei materiale; - inexistenta unei repartitii echilibrate ca numar de persoane deservite / cabinet medical - intretinere curenta nesatisfacatoare; - lipsa dotarilor necesare desfasurarii activitatilor de expertiza medicala; - insuficiente servicii si personal specializat;
78
Mediu - grad de poluare scazut; - gestionare individuala a deseurilor
- retea hidrografica saraca; - inexistenta unei gestiuni ecologice integrate a deseurilor;
Locuire - necesar de locuinte relativ scazut - terenuri lotizate in vederea construirii de locuinte - suprafata medie locuibila/ locuitor mare;
- pondere foarte mica a locuintelor aflate sub tutela administratiei publice locale;
79
TENDINTE GENERAND OPORTUNITATI SAU POTENTIALE RISCURI PENTRU COMUNA SILISTEA
SECTOR OPORTUNITĂŢI RISCURI
Politica generala a Romaniei; relatiile cu autoritatile judetene
- statutul de stat membru al Uniunii Europene incepand cu data de 1 ianuarie 2007; - imbunatatirea legislatiei si cadrului institutional în Romania; - transpunerea legislatiei europene in legislatia interna; - extinderea autonomiei decizionale si financiare in toate sectoarele de activitate; - stabilitate si coerenta politica interna;
- revenirea la un model economic de tip arhic; - instabilitate politica; - activarea clauzei de salvgardare.
Procese sociale si demografice
- cresterea mobilitatii populatiei; - cresterea numarului de stabiliri de domiciliu in localitate; - imbunatatirea nivelului de educatie si cultura al populatiei de toate varstele; - mentinerea unui climat social, interetnic şi interconfesional stabil; - cresterea numarului persoanelor cu pregatire profesionala superioara in cadrul populatiei apte de munca;
- descresterea demografica la nivel local si national; - instabilitate sociala accentuata; - migrarea profesorilor si a altor cadre implicate in procesul formarii profesionale din invatamant catre alte domenii sau in alte tari;
Economie şi afaceri
- existenta finantarilor internationale din partea UE si Bancii Mondiale; - aplicarea strategiei nationale de dezvoltare economico-sociala pe termen mediu; - stabilizarea mediului macroeconomic; - dezvoltarea si imbunatatirea legislatiei in domeniul muncii si protectiei sociale; - restructurarea finantelor publice si cresterea autonomiei financiar-bugetare la nivel local; - imbunatatirea legislatiei si a mecanismelor de atragere a investitiilor romanesti si straine directe majore;
- retragerea sprijinului financiar din partea organismelor internationale; - cresterea deficitelor economice si comerciale; - dezvoltarea fenomenelor de infractionalitate economica; - eliminarea subventiilor acordate zonelor defavorizate din punct de vedere economic.
80
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALA DURABILA A COMUNEI
SILISTEA PE TERMEN LUNG
Fondurile Structurale au ca scop promovarea si sprijinirea dezvoltarii sociale si
economice a regiunilor defavorizate ale Uniunii Europene prin furnizarea de
infrastructura necesara, dar in special prin intarirea spiritului antreprenorial,
incurajarea investitiilor in activitati de afaceri si stimularea cailor de dezvoltare
integrata in zonele subdezvoltate, in scopul de a exploata sinergiile intre diferitele
masuri asumate si de a sprijini noile abordari in politicile de dezvoltare locala.
Experienta europeana trecuta si prezenta cu privire la finantarea oferita de
Fondurile Structurale a aratat faptul ca abordarile dezvoltarii teritoriale pot fi extrem
de diferite. S-a confirmat faptul ca, desi existau zone in care situatia era similara,
abordarile alese pentru fiecare zona in parte erau diferite, in raport cu obiectivele lor
generale, compozitia parteneriatului local, conducerea acestuia, etc.
In acest context este necesara elaborarea strategiei proprii de dezvoltare a
fiecarui Grup de Actiune Locala (GAL), in functie de particularitatile specifice
caracteristice fiecarei zone.
Strategia proprie de dezvoltare reprezinta un material programatic care are la
baza o analiza-diagnostic a situatiei economice si sociale existente la nivelul zonei
aferente GAL-ului, bazata pe o analiza S.W.O.T. pentru identificarea punctelor tari si
a punctelor slabe, care constituie baza stabilirii unor obiective pe termen mediu si
lung, precum si a cailor de urmat pentru atingerea acestora.
Sub denumirea de Plan Local de Actiune (PLA), Strategia proprie de
dezvoltarea a zonei pe termen mediu si lung, constituie principalul instrument al GAL
– urilor pentru a accesa Fondurile Structurale si contine masuri de actiune pentru
dezvoltarea integrata a zonei la diferite niveluri: la nivel orizontal, prin promovarea
actiunilor intersectoriale; la nivel verticat intrasectorial, prin implementarea de actiuni
locale de sprijin a spiritului antreprenorial, de la faza de productie la marketing si
distributie; la nivel teritorial, prin valorificarea resurselor locale ca mijloc de
promovare a intregului teritoriu; la nivel functional si de resurse, printr-o continua
coordonare a diferitelor proiecte in aceeasi zona.
Abordarea teritoriala pentru elaborarea Planului Local de Actiune face posibila
explorarea de noi cai de dezvoltare, chiar in zone unde declinul pare prea avansat si
ireversibil. Parteneri locali activi, capabili de a “imagina” un viitor, pot restructura
activitati existente sau, daca s-au deteriorat prea mult, pot propune un proiect de
dezvoltare locala complet nou, pentru care trebuie creata o noua identitate si imagine
a zonei.
Scopul elaborarii Strategiei de Dezvoltare locala a comunei Silistea este
acela de a pune la dispozitia tuturor factorilor interesati in progresul comunitatii si a
81
zonelor limitrofe, o gandire unitara cu privire la caile necesare a fi de urmat, creand
premisele aparitiei unui efect sinergic, benefic pentru asigurarea unei dezvoltari
armonioase şi durabile.
Prezenta strategie reprezinta documentul de baza al administraţiei publice
locale, pentru urmatorii 7 ani, in vederea corelarii actiunilor la nivel local in toate
sectoarele care pot si trebuie sa contribuie la progresul intregii comunitati.
Strategia de Dezvoltare locala a comunei Silistea constituie un tot unitar,
echilibrat, masurile dintr-un domeniu influentand evident si alte domenii si impletindu-
se in mod armonios, iar efectele lor fiind congruente si complementare. Trebuie
precizat faptul ca dezvoltarea economica a zonei nu poate fi un scop in sine ci ea
trebuie sa duca la imbunatatirea nivelului de trai al locuitorilor, pentru a asigura
acestora o viata mai bogata in continut si mai armonioasa.
Scopul major al prezentei Strategii de Dezvoltare locala a comunei Silistea
este asigurarea prosperitatii si ameliorarea conditiilor de viata a comunitatii.
OBIECTIVUL GENERAL SI DIRECTIILE STRATEGICE DE DEZVOLTARE
Obiectiv general: Imbunatatirea calitatii vietii in comuna Silistea si cresterea
nivelului de trai prin incurajarea diversificarii activitatilor economice si
sprijinirea celor care activeaza in mediul rural, in conditiile unei dezvoltari
durabile pe termen lung .
Acest obiectiv general reprezinta exprimarea sintetica a principalelor scopuri
ale actiunilor necesare in urmatorii 7 ani.
In vederea realizarii acestui deziderat au fost acceptate Sapte Directii
Strategice de Dezvoltare :
1. Dezvoltarea agriculturii si economiei agroalimentare ;
2. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de baza locale si a cailor de
comunicatie;
3. Realizarea unei dezvoltari durabile;
4. Cresterea calitatii vietii locuitorilor comunei prin imbunatatirea si
diversificarea serviciilor si ameliorarea conditiilor de viata a comunitatii;
5. Valorificarea traditiilor cultural spirituale si promovarea imaginii comunei
la exterior;
6. Protejarea mediului natural si a biodiversitatii;
7. Intensificarea activitatilor de cooperare transfrontaliera.
82
Cele sapte directii vor asigura, in urmatorii 7 ani, caile de realizare a dezvoltarii
locale, acestea reprezentand principalul obiectiv al Strategiei de Dezvoltare locală
a comunei Silistea. In urma analizei efectuate la nivelul comunei Silistea s-au
identificat 6 Domenii Prioritare de Acţiune, in care factorii locali vor interveni, prin
masuri active, in vederea crearii cadrului necesar realizarii dezvoltarii rurale. Cele 6
domenii vizeaza:
1. Infrastructura edilitara
2. Agricultura si dezvoltare economica rurala
3. Dezvoltarea industriei si serviciilor
4. Dezvoltarea unui marketing local pentru promovarea comunei Silistea
in exterior
5. Dezvoltarea resurselor umane, cresterea gradului de ocupare si
combaterea excluziunii sociale
6. Cooperarea transfrontaliera
1. Directii de dezvoltare a infrastructurii edilitare
Integrarea satului romanesc in Uniunea Europeana nu se poate realiza fara
dezvoltarea unei infrastructuri edilitare corespunzatoare, care sa asigure un nivel
minim de confort locuitorilor comunei si conditii propice de desfasurare a activitatii
pentru agentii economici. Lucrarile de infrastructura edilitara de interes public (retele
de canalizare, asigurarea energiei termice a locuintelor, retele de energie electrica,
drumuri circulabile, modernizare unitati de invatamant si institutii de cultura) sunt o
prioritate pentru Primaria şi Consiliul Local al comunei Silistea. Punctul de plecare al
unui astfel de demers de planificare il reprezinta analiza SWOT aferenta domeniului
infrastructura edilitara:
83
ANALIZA SWOT INFRASTRUCTURA
Puncte tari Puncte slabe Factori interni • legaturi rutiere cu orasele: Constanta - 45 km,
Medgidia – 18 km si Cernavoda – 16 km; • cai rutiere:
- DJ 224 Medgidia-Silistea-Tepes Voda
- DC 61 Silistea- Seimeni-Tepes Voda
- DC 63
• retea stradala - lungime totala - 22 km, din care: - drumuri modernizate: 4,5 km
- drumuri pietruite: 4 km
- drumuri de pamant: 13,5 km
• Fluviul Dunarea se afla la 6 km distanta de comuna Silistea;
• apropierea de Canalul Dunare-Marea Neagra (apropierea de porturile Cernavoda si Medgidia);
• aeroportul international Mihail Kogalniceanu este situat la 30 km de comuna Silistea;
• retea de alimentare cu apa in ambele sate, pe o lungime de 14 km, proiect realizat prin Programul SAPARD in anul 2004;
• reterea de alimentare cu energie electrica pe o lungime de 13 km;
• trei rampe de gunoi existente in localitatea Silistea si Tepes Voda;
• doua oficii postale; • institutii scolare: 2 gradinite si 2 scoli; • dispensar uman in Silistea, reabilitat in 2004;
• starea tehnica precara a drumurilor comunale; • slaba dezvoltare a infrastructurii tehnice in satele
componente; • comuna nu este strabatuta de linie de cale ferata; • echipamente si tehnologii depasite fizic si moral; • inexistenta retelei de distributie a gazelor naturale; • inexistenta unui sistem mixt de alimentare cu apa
si a unui sistem alternativ de canalizare; • comuna nu are iesire directa la Dunare; • inexistenţa unei gestiuni ecologice integrate a
deseurilor; • infrastructura sociala slab dezvoltata; • satele comunei Silistea sunt predispuse la
inundatii; • lipsa institutiilor bancare de pe teritoriu comunei; • sistem de irigatii deteriorat si nefunctional; • retea de telefonie publica slab dezvoltata; • semnal slab al operatorilor de telefonie mobila; • dispensarul uman din Tepes Voda necesita lucrari
de reabilitare si modernizare • sediul camin cultural Silistea este impropriu
desfasurarii activitatilor specifice;
84
• dispensar veterinar cu personal de specialitate; • doua camine culturale; cel din Tepes Voda a fost
renovat si modernizat in anul 2005. • 2 biserici crestin-ortodoxe reabilitate si bine
intretinute; • geamia musulmana din Silistea este bine
intretinuta; • terenuri lotizate in vederea construirii de noi
locuinte; • realizarea unui numar tot mai mare de locuinte; • suprafata medie locuibila/locuitor mare.
Oportunităţi Ameninţări Factori externi
• parteneriat public privat • posibilitatea accesarii unor surse atrase ale
bugetului local (proiecte, surse guvernamentale, fonduri structurale de dezvoltare, surse private, taxe speciale);
• existenta Grupului de Actiune Locala din care face parte si Silistea
• comuna Silistea este membră a Asociaţiei Comunelor din România şi face parte (alături de alte 19 de comune din Judeţul Constanţa) din “Asociaţia pentru Dezvoltare Rurală” care a semnat un acord de colaborare cu Pactul Teritorial “Alto Belice Corleonese”.
• lipsa personalului specializat in identificarea şi elaborarea proiectelor de infrastructura si în accesarea fondurilor structurale;
• lipsa cofinantarii de la bugetul local pentru o serie de proiecte importante pentru comuna;
85
Proiecte prioritare de infrastructura edilitara
In raport cu obiectivele si directiile de actiune propuse, proiectele de
infrastructura edilitara vizeaza urmatoarele domenii:
A. Amenajarea teritoriului si retele tehnico-edilitare
a. Modernizarea drumurilor DJ 224, DC 61 si DC 63 prin imbunatatirea
covorului asfaltic pe o distanta de 13 km
b.Refacerea si modernizarea retelei de drumuri (4 km sunt in prezent
pietruite) din comuna Silistea;
c. Asfaltarea strazilor (13,5 km sunt in prezent drumuri de pamant) care se
afla intr-un stadiu avansat de degradare;
d. Trasarea si amenajarea de strazi noi in zonele in care se vor construi noi
locuinte pe terenurile lotizate;
e. Extinderea si modernizarea retelei de alimentare cu apa pe o distanta
de 10,5 km;
f. Realizarea retelei de canalizare menajera pe raza comunei Silistea;
g. Extinderea retelei de alimentare cu energie electrica in zona lotizata
pentru constructia de noi locuinte si amplasarea de noi posturi de
transformare pentru asigurarea iluminatului public stradal;
h. Refacerea sistemului de irigatii, care in prezent este dezafectat;
i. Extinderea retelei de telefonie publica si infiintarea de noi posturi
telefonice.
B. Infrastructura de energie si protectia mediului
a. Infiintarea perdelelor forestiere de protectie pe aliniamentul
drumurilor comunale şi a intravilanului, precum si crearea unor zone
impadurite, masura absolut necesara in vederea protejarii comunei de eroziune,
alunecarile de teren, inundatii, etc. Pe DJ 224 este nevoie sa se infiinteze un tronson
de perdele forestiere pe aliniamentul drumului, cu o lungime totala de 1,6 km cu rol
86
de protectie contra eroziunii solului, combaterea desertificarii si spulberarea zapezii in
anotimpul iarna.
b. Infiintarea si intretinerea spatiilor verzi de aliniament si de agrement;
c. Elaborarea unui plan de management integrat al deseurilor, care sa
rezolve problemele de salubritate ale comunei avand in vedere colectarea selectiva a
deseurilor.
d. Realizarea unei statii de epurare ape uzate in aval de localitati;
e. Amenajarea si redimensionarea canalului de evacuare a apelor
pluviale, existent in lungul DJ 224, format din Valea Silistei si Valea Tepesului,
pentru protectia locuintelor si terenurilor impotriva inundatiilor;
f. Amenajarea firelor de vai existente in extravilanul si intravilanul
localitatilor, prin extinderea derelei existente si dalarea malurilor;
g.Reabilitarea, renovarea si modernizarea celor 4 podete din comuna
pentru asigurarea scurgerii apelor la ploi torentiale;
h. Amenajarea unor rampe de gunoi in vecinatatea localitatilor Silistea si
Tepes Voda pentru depozitarea deseurilor menajere;
i. Realizarea unei unitati de stingere a incendiilor pentru Brigada de
pompieri a comunei amplasata pe terenul situat in imediata vecinatate a Primariei;
j. Racordarea la reteaua de distributie a gazelor naturale;
C. Infrastructura administrativa, sanitara, culturala si educativa
a. Construirea unei scoli cu clasele I-VIII in localitatea Silistea;
b. Reabilitarea si modernizarea celor doua gradinite existente in comuna;
c. Innoirea bazei materiale existente in cele doua scoli si cele doua
gradinite din comuna;
d. Reabilitarea si modernizarea dispensarului uman din Tepes Voda;
87
e. Modernizarea bazei materiale existente in dispensarul din Silistea;
f. Construirea unor terenuri sportive in incinta unitatilor de invatamant,
precum si dotarea lor;
g.Construirea unei sali de sport moderne;
h. Modernizarea bazei sportive din localitatea Silistea;
i. Amenajarea si dotarea spatiilor de joaca din incinta gradinitelor;
j. Dotarea unitatilor de invatamant cu material didactic si echipamente
IT;
k. Construirea unui nou sediu al Caminului Cultural din localitatea
Silistea;
l. Modernizarea bibliotecii comunale si dotarea cu fond de carte;
Pentru o parte din aceste iniţiative au fost demarate procedurile preliminare
(studii de fezabilitate, obţinere de avize şi autorizaţii), altele fiind doar in faza de idee.
In perioada imediat următoare, Primaria comunei Silistea va identifica surse de
finantare din bugetul propriu sau din partea unor institutii finantatoare romanesti si
straine.
88
2. Directii de dezvoltare a agriculturii si economiei rurale
Suprafata de teren destinata agriculturii are o pondere semnificativa in
suprafata totala a teritoriului administrativ al comunei Silistea. Calitatea terenurilor din
zona, propice desfasurarii unei agriculturi de tip intensiv, este dovedita de productiile
relativ mari obtinute la hectar de catre producatorii agricoli – societati comerciale din
zona.
Agricultura realizata la nivelul comunei Silistea este sub potentialul ei maxim.
Dezvoltarea agriculturii în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene impune
adoptarea unei strategii locale coerente în acest sector.
Principalele obiective vizate sunt:
1. Cresterea gradului de valorificare a productiei agricole
Masuri:
a). Infiintarea de centre de prelucrare a produselor agroalimentare ( fabrica de
lapte, prelucrare a carnii, fabrica de prelucrare a produselor de origine animala
– piele si lana, fabrica de morarit si panificatie, fabrica de prelucrare a fructelor
si legumelor);
b). Infiintarea unei asociatii de marketing care sa aiba drept misiune
dezvoltarea unei piete agricole in zona si desfasurarea de activitati de
sustinere a intereselor agricultorilor.
2. Dezvoltarea plantatiilor pomi-viticole
3. Cresterea valorii productiei agricole prin conversia la agricultura ecologica
Masuri:
a). Promovarea agriculturii ecologice;
b). Instruirea producatorilor agricoli cu privire la cerintele tehnologice specifice
agriculturii ecologice;
c). Executarea lucrărilor de refacere, întreţinere şi exploatare raţională a
păşunilor.
4. Cresterea performantelor productive in domeniul productiei agricole si
zootehnice
Masuri:
a). Introducerea de tehnologii noi, prietenoase cu mediul;
89
b). Stimularea dezvoltarii culturilor irigabile si crearea de noi sisteme de irigatii;
c). Revitalizarea sectorului zootehnic.
5. Preintampinarea fenomenelor de degradare a solului prin masuri ce vizeaza
efectuarea de impaduriri, drenari, desecari, lucrari de amenajare a terenurilor,
reabilitarea/ reconstruirea sistemului de irigaţii.
Irigaţiile reprezintă un proces de valorificare superioară a fertilităţii solului, a
potenţialului său productiv şi de creştere a producţiei agricole, previne sărăturarea
solului, influenţează regimul freatic al solului. Completarea prin irigaţii a deficitului de
umiditate pentru principalele specii cultivate, pe teritoriul comunei, reprezintă în
primul rând, o producţie agricolă suplimentară.
90
ANALIZA SWOT AGRICULTURA
Puncte tari Puncte slabe
Factori interni � fond funciar important; � potential agricol si zootehnic; � suprafete mari ocupate de pasuni; � suprafete ocupate de vii si pepiniere viticole; � condiţii climatice si de sol propice unei agriculturi
de tip intensiv; � posibilitati de dezvoltare a agriculturii prin irigare; � potential mare de forta de munca specializata si
necalificata ; � punerea la dispozitia investitorilor a terenurilor
disponibile aflate in proprietate publica sau privata. � existenta in regiune a unor societati comerciale cu
traditie in practicarea agriculturii si zootehniei;
� slaba inzestrare a producatorilor cu mijloace de productie (masini si echipamente performante);
� infrastructura neadecvata pentru colectarea si manipularea produselor agricole de la micii producatori;
� lipsa de informare asupra evolutiei pietei agricole nationale si internationale;
� uzura avansata a bazei tehnico-materiale si de irigatii;
� exploatatii de dimensiuni mici si foarte mici care conduc la randamente scazute la hectar;
� gradul redus de prelucrare al produselor agricole obtinute în regiune;
� piata de desfacere redusa; � inexistenta unei piete in comuna pentru
desfacerea produselor agroalimentare proprii; � dependenta populatiei de activitatea agricola; � veniturile scazute ale locuitorilor din comuna
Silistea; Oportunităţi Ameninţări Factori externi
� interes in crestere pentru produsele ecologice atat in Romania cat mai ales in Uniunea Europeana;
� posibilitatea accesarii de fonduri pentru agricultura si dezvoltare rurala atat pentru sectorul public cat si pentru cel privat prin programele de finantare ale Uniunii Europene, Bancii Mondiale si a altor institutii;
� implicarea din ce in ce mai activa a sectorului
� Intarirea imaginii agriculturii romanesti ca fiind o ramura de activitate cu valoare adaugata redusa;
� eliminarea subvenţionării directe a agriculturii; � creşterea preturilor la principalele materii prime
consumate în procesul tehnologic; � concurenta libera a produselor romanesti cu cele
din alte state europene; � inchiderea unor unitati agricole si zootehnice
91
bancar si a fondurilor de garantare în susţinerea agriculturii;
� facilitatile oferite, din anul 2007, in cadrul Politicii Agricole Comune si a Politicii de Dezvoltare Regionala;
� Cotele la produsele agricole negociate de România cu Uniunea Europeana.
datorita neconcordantei cu standardele de calitate si siguranta alimentara impuse de UE.
92
Proiecte prioritare pentru sectorul agricol
Analiza S.W.O.T. pe acest domeniu evidentiaza principalele directii de actiune
locala care se vor realiza in urmatorii 7 ani, actiuni care trebuie corelate cu politicile
nationale in acest sector:
- sustinerea crearii de ferme vegetale, animale si mixte ca o conditie a
cresterii randamentelor culturilor si eficientei sectorului agricol.
- reconstruirea si darea in folosinta a sistemului de irigatii (care in prezent nu
este functional);
- dezvoltarea pietei terenurilor agricole pentru a nu mai exista terenuri
agricole neexploatate si pentru a creste suprafata medie a unei exploatatii;
- infiintarea de unitati de procesare a produselor vegetale si animaliere
obtinute in regiune, prin concesionarea catre societatile interesate a terenurilor
disponibile aflate in proprietate publica sau privata.
- crearea premiselor pentru realizarea unei agriculturi ecologice prin
reabilitarea sistemelor de irigatii si prin incurajarea transferului de tehnologii in
conformitate cu prevederile legale privind protectia mediului;
- dezvoltarea infrastructurii rurale prin accesarea de fonduri din surse
romanesti si internationale;
- cresterea nivelului de viata al locuitorilor comunei prin incurajarea
dezvoltarii de activitati alternative (mestesuguri, artizanat, apicultura, sericicultura,
cresterea ciupercilor, etc);
- organizarea de targuri periodice de produse agricole;
- construirea unei piete agro-alimentare in comuna pentru asigurarea
desfacerii produselor autohtone;
- sustinerea de cursuri de formare pentru tinerii fermieri corelata cu
acordarea de asistenta si consultanta permanenta ( eventual in cadrul unei asociatii
de marketing ) acordata persoanelor interesate in dezvoltarea de activitati agricole;
- stimularea folosirii fortei de munca necalificate din zona in cadrul
exploatatiilor agricole, fermelor zootehnice si unitatilor de procesare infiinţate în
comuna ;
- promovarea initiativelor locale prin incurajarea actiunilor de tip Leader+.
Politicile locale, corelate cu cele la nivel naţional si sustinute de fonduri ale
Uniunii Europene vor transforma agricultura comunei Silistea dintr-o agricultura de
subzistenta intr-una moderna, capabila sa concureze cu cea din alte regiuni ale tarii
si chiar din Uniunea Europeana.
93
3. Directii de dezvoltare a industriei si serviciilor
in comuna Silistea
Eficientizarea agriculturii va conduce la migrarea consistenta a fortei de munca
spre alte domenii de activitate, spre sectorul non-agricol.
Astfel, la nivelul comunei Silistea, dezvoltarea unor unitati de procesare a
produselor agricole si zootehnice si crearea unei retele competitive de prestari
servicii este de o importanta prioritara.
Strategia de dezvoltare economico-sociala locala a comunei Silistea trebuie sa
puna accentul pe dezvoltarea industriei alimentare, a comertului si serviciilor, astfel
incat sa se realizeze:
- aparitia de noi intreprinderi care sa presteze activitati in domeniile
procesarii, depozitarii si comercializarii produselor agricole;
- crearea unei retele de prestatori de servicii in domenii conexe agriculturii,
dar si pentru populatie;
- intensificarea schimburilor comerciale in zona (localitatile comunei Silistea
vor polariza si in viitor spre orasul Medigidia dar si spre Cernavoda);
- utilizarea Aeroportului M. Kogalniceanu (la 30 km de Silistea);
- dezvoltarea resurselor umane prin calificarea şi recalificarea, cu precadere
a somerilor, in noi meserii, specifice sectorului serviciilor, comertului si industriei
alimentare.
In acest mod, prin intermediul diversificarii activitatilor desfasurate, se va
inregistra o crestere a gradului de dezvoltare economica a zonei, cu puternice
implicatii sociale, care va conduce in final la cresterea nivelului de trai al populatiei.
94
ANALIZA SWOT SERVICII SI INDUSTRIE
Puncte tari Puncte slabe Factori interni • Patrimoniu fizic (existenţa terenului si dotărilor
minime pentru crearea de unitati de procesare a produselor agricole si zootehnice);
• Retele tehnico-edilitare relativ dezvoltate (apa, energie electrica);
• Existenta unor producatori agricoli si din domeniul zootehniei;
• Terenuri disponibile pentru infiintarea de ferme agro-zootehnice.
• slaba dezvoltare economico-sociala; • lipsa unei strategii clare de dezvoltare a
activităţilor industriale şi de prestări servicii la nivelul comunei.
• nivel redus al cercetarii – dezvoltarii si al inovarii ; • cultura antreprenoriala slab dezvoltata / baza IMM
slab dezvoltata; • inexistenta legaturilor feroviare; • retele de telecomunicatii slab dezvoltate;
Oportunităţi Ameninţări Factori externi
• Parteneriat public privat • Posibilitatea accesarii unor surse atrase la bugetul
local (proiecte, surse guvernamentale, Fondurile Structurale si Fondul de Coeziune, surse private, taxe speciale);
• Pozitionare buna in judet din punct de vedere comercial;
• Crearea Grupului de Actiune Locala care include comuna Silistea;
• Interes crescut pentru investitii in zona.
• Declinul economic continuu al activitătilor industriale majore in zona;
• Insuficienţa resurselor bugetare; • Necorelarea responsabilitatilor transmise în
finantare cu resursele bugetare aferente; • Reducerea drastica a resurselor pentru finantarea
obiectivelor de investitii majore; • Crestere economica nesemnificativa; • Competitie regionala la surse de finanţare; • Schimbări rapide în legislaţia economică.
95
Masuri prioritare de actiune pentru dezvoltarea
industriei, comertului si serviciilor
Pornind de la aceasta analiza SWOT, se pot identifica cateva directii de
dezvoltare a activitatilor industriale si serviciilor:
���� Dezvoltarea de activitati noi prin urmatoarele masuri care vor viza:
• Dezvoltarea serviciilor si relansarea activitatilor de industrie mica,
traditionale: fabrici de procesare a produselor agricole si zootehnice,
crearea unor unitati de procesare a legumelor si fructelor; ateliere de
mestesugarit, etc;
• Dezvoltarea comertului (porturile de pe Canalul Dunare – Marea
Neagra, Cernavoda si Medgidia se afla la o distanta de aproximativ 14
km);
• Valorificarea potentialului turistic al comunei si dezvoltarea
agroturismului – 6 km departare de Dunare;
���� Atragerea de investitii prin crearea unui site al comunei si organizarea unui
targ de oferte;
���� Asigurarea unui management integrat al deseurilor prin elaborarea unui
plan local corelat cu Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru
Judetul Constanta elaborat de Agentia Judeteana de Protectia Mediului
Constanta.
Pentru realizarea acestor proiecte este necesara dezvoltarea unui plan de
masuri pentru stimularea investitiilor in infrastructura din regiune precum si pentru
atragerea de investitii competitive directe.
96
4. Dezvoltarea unui marketing local pentru promovarea
comunei Silistea in exterior
Marketingul local trebuie sa fie un element permanent al gestiunii zonei si sa
stea la baza formularii politicilor de dezvoltare locala. Cererea actorilor locali este cea
care fundamenteaza decizia asupra programelor de investitii.
Politica de marketing are de asemenea menirea de a atrage locuitori,
investitori si parteneri pentru programe de dezvoltare, prin promovarea imaginii zonei
in exteriorul acesteia.
Promovarea comunei in exterior atat la nivel regional, national cat si
international trebuie sa se realizeze in baza unei strategii de marketing care sa se
adreseze unor grupuri tinta specifice, care trebuie sa cuprinda in primul rand
obiectivele generale si specifice pe termen lung si sa fie corelata cu dezvoltarea
locala a comunei.
Intr-o era a comunicatiilor, unde publicitatea este agresiva pe toate canalele
media trebuie ca si autoritatile locale sa invete sa faca fata presiunii concurentiale
existente intre localitati, pentru a pune in evidenta punctele tari ale localitatilor
precum si faciliatile oferite potentialilor investitori.
Comuna Silistea beneficiaza de vecinatatea a doua orase – port la Canalul
Dunare – Marea Neagra: Cernavoda si Medgidia, - spre care se va polariza si in viitor
si cu care poate avea importante schimburi comerciale, economice si culturale.
Masuri prioritare de actiune:
� Promovarea agroturismului prin valorificarea avantajului conferit de pozitia
geografica (apropierea de Fluviul Dunarea, apropierea de orasele – port la
Canalul Dunare – Marea Neagra, Cernavoda si Medgidia, natura bine pastrata
si nepoluata, traditii culturale);
� Organizarea de manifestari culturale pentru populatia de alta etnie (turci,
tatari);
� Sustinerea si promovarea activitatilor sportive desfasurate in cadrul Asociatiei
„Steaua Sperantei”;
� Promovarea Ansamblul folcloric “Silisteanca” si asigurarea vizibilitatii
performantelor obtinute de acesta la concursurile locale si nationale;
� Protectia, conservarea si refacerea diversitatii biologice terestre prin
masuri ce vizeaza:
• combaterea inundatiilor;
97
• cresterea suprafetelor impadurite;
• conservarea patrimoniului arhitectonic traditional local.
5. Dezvoltarea resurselor umane,
cresterea gradului de ocupare si
combaterea excluziunii sociale
In contextul economic actual, resursele umane au devenit principala resursa
strategica pentru orice firma, zona, tara. Oamenii reprezinta principala sursa de
avantaje competitive pentru o organizatie, regiune etc. in cele mai multe cazuri, insa,
aceasta este insuficient exploatata; aceasta situatie se regaseste si la nivelul
comunei Silistea.
De aceea, orice plan de dezvoltare al comunei implica necesitatea elaborarii
unei strategii privind resursele umane, care sa conduca la:
o dezvoltarea de noi calificari care sa corespunda evolutiilor din sectorul
economic. Aici mentionam dezvoltarea activitatilor conexe agriculturii,
prestarilor de servicii si prelucrarii produselor agricole;
o calificarea si recalificarea somerilor si in special a grupurilor sociale vulnerabile
(femei, minoritati, persoane cu handicap etc.) si oferirea unor posibilitati reale
de acces la piata muncii;
o cresterea coeziunii sociale si eficientizarea activitatilor institutiilor care ofera
servicii sociale etc.
In acest mod, resursele umane din zona vor contribui in mod activ si
determinant la dezvoltarea economica si sociala a comunei. O strategie coerenta
privind resursele umane va conduce la cresterea performantelor economice si a
nivelului de trai al populatiei.
La nivelul Romaniei de inregistreaza un declin al populaţiei caracterizat prin
termenul de criză demografică latentă precum si deteriorarea structurii pe vârste a
populaţiei datorita natalitatii scazute, migratiei externe si mortalitatii generale.
Rezultatele acestor factori sunt: populaţie îmbătrânită – puţini copii şi tineri şi o
populaţie de peste 60 de ani numeroasă – şi un raport de dependenţă de 34 de
vârstnici la 100 de persoane adulte.
Această situaţie are consecinţe economice şi sociale grave şi necesită măsuri
urgente de restructurare coerentă a sistemului de asigurări sociale, a celui medical şi
a sistemului de educaţie care să ia în considerare realitatea demografică din ţară.
98
Aceasta situatie generala, care se inregistreaza si la nivelul comunei Silistea,
impune adoptarea unei strategii naţionale privind populaţia şi dezvoltarea, realistă,
coerentă şi de largă perspectivă, fiind singura posibilitate de stabilizare a situaţiei
demografice a ţării şi de stopare a declinului demografic pe termen foarte lung.
Rata somajului inregistrata la nivel national in aprilie, a fost de 4,5%, in
scadere cu 0,4 puncte procentuale fata de luna precedenta si cu 1,3 puncte
procentuale fata de luna aprilie a anului trecut.
In Judeţul Constanţa, numărul şomerilor înregistraţi a fost in scadere cu 2.233
persoane in luna aprilie 2007, iar la nivelul comunei Silistea numarul somerilor a
scazut incepand din primavara si se va mentine scazut pana la incetarea activitatilor
agricole.
Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra situatiei resurselor umane din
regiune, este indispensabila realizarea unei analize SWOT, care sa surprinda si
oportunitatile si amenintarile de pe piata fortei de munca.
99
ANALIZA SWOT DEZVOLTAREA RESURSELOR UAMNE
Puncte tari Puncte slabe
Factori
interni
- potential uman semnificativ al zonei;
- grad redus de conflicte sociale;
- grad ridicat de cuprindere in invatamantul primar si liceal;
- forta de munca ieftina, disponibila si cu o calificare
satisfacatoare pentru domeniile de activitate din comuna;
- nivelul in scadere al numarului de someri, ceea ce indica
posibilitati de crestere a activitatilor economice din zona;
- potential pentru dezvoltarea activitatilor de comert, servicii,
constructii.
- insuficienta dezvoltare a activitatilor de instruire
(formare profesionala, calificare, recalificare);
- lipsa de corelaţie a acestor programe cu noile
tehnologii informaţionale;
- lipsa unor prognoze privind evoluţia activităţilor
economice din zonă şi corelarea acestora cu
necesarul de personal, pornind de la disponibilul
existent;
- cursuri insuficiente pentru someri si necorelarea
acestora cu necesitatile pietei muncii;
- rata a somajului inca ridicata si in crestere pe
perioada iernii;
- lipsa de motivatie materiala a somerilor;
- lipsa unor centre regionale de orientare, formare si
reconversie profesionala;
100
Oportunitati Amenintari
Factori
externi
- demersurile de corelare a procesului educational si de
instruire profesionala cu necesitatile pietei muncii;
- orientarea programelor spre specializari in domeniile cerute
pe piata fortei de munca locale;
- dezvoltarea antreprenoriatului;
- intarirea capacitatii si pregatirii administratiei publice in
scopul acordarii de consultanta prevocationala absolvenţilor,
somerilor pe termen lung si grupurilor vulnerabile pe plan
social (femei, minorităti, persoane cu handicap etc.);
- intensificarea cooperarii AJOFM Constanta cu institutii
internationale in directia cresterii performantelor in domeniul
managementului resurselor umane;
- aparitia unor noi locuri de munca prin demararea unor
proiecte cu finantare externa;
- noi oportunitati de angajare odata cu dezvoltarea
agroturismului, serviciilor si constructiilor.
- oportunitati restranse pentru ocuparea unor locuri de
munca care solicita un nivel superior de pregatire, ceea
ce determina migrarea fortei de munca, in special tineri
cu studii superioare;
- declin demografic, ceea ce restrange considerabil
potentialul fortei de munca;
- existenta pietei negre a muncii;
- utilizarea fondurilor guvernamentale in special pentru
rezolvarea problemelor sociale si mai putin pentru a
sustine dezvoltarea economica a zonei.
101
Masuri prioritare de acţiune în domeniul resurselor umane
Aceasta prioritate reprezinta un instrument complementar tuturor celorlalte linii de
interventie prioritara, avand ca scop imbunatatirea si cresterea capacitatii resurselor umane de
a raspunde cu succes nevoilor pietei fortei de munca locale. In contextul general al politicii de
dezvoltare a resurselor umane un rol important il va avea politica de incluziune sociala.
Avand în vedere elementele prezentate in cadrul analizei SWOT, pot fi desprinse
cateva directii de actiune pentru dezvoltarea resurselor umane din comuna Silistea:
• dezvoltarea calificarilor necesare, care sa raspunda evolutiilor economice din zona. In
acest sens Programele de instruire trebuie adaptate la cererile de pe piata muncii
locala. Totodata trebuie introduse programe care sa acopere atat nevoile angajatorilor
cat si pe cele ale somerilor.
• programele de calificare, recalificare a resurselor umane (in special a somerilor) vor
viza meserii specifice activitatilor agricole, de servicii etc, care pot fi dezvoltate in zona,
astfel: in legatura cu posibilitatile de dezvoltare a agriculturii, sunt necesare cursuri de
calificare în meseria de agricultor, zootehnist, mecanici agricoli, etc.;
• initierea unor programe de formare în domenii specifice societatii informationale:
operare PC, telecomunicatii, etc
• initierea unor programe de formare in domeniul industriei agroalimentare, comert-
servicii precum si in domeniul turismului.
• intensificarea cooperarii intre autoritatile locale, institutiile de profil (AJOFM) si agentii
economici din zona in vederea prognozarii calificarilor necesare pentru ocuparea
viitoarelor noi locuri de munca. Astfel, se vor stabili numarul si structura cursurilor de
calificare/recalificare, numărul de participanti, grupurile tinta (someri pe termen lung,
femei etc.). Totodata este necesara evaluarea eficientei acestor actiuni prin urmarirea
gradului de insertie pe piata muncii a persoanelor participante.
• utilizarea fondurilor europene afectate finantarii proiectelor vizand dezvoltarea
resurselor umane. Aceste proiecte se pot baza pe parteneriatul public-privat in vederea
solutionarii unor obiective complexe de ordin social-economic in acest domeniu extrem
de important al resurselor umane.
Aceste directii strategice de actiune vor permite dezvoltarea potentialului uman al
comunei si valorificarea superioara a acestuia, resursele umane devenind un factor activ si
determinant in procesul de dezvoltare economico-sociala a comunei Silistea.
6. Cooperarea transfrontaliera
102
La nivelul comunei Silistea s-au stabilit relatii de infratire cu comuna COJUJNA,
Chisinau, Republica Moldova si Cantonul MELLE din Franta, identificandu-se sub aspectul
cooperarii transfrontaliere cu autoritatile publice locale din aceste tari, urmatoarele directii de
actiune:
� In domeniul relatiilor economice, prin:
• elaborarea unor programe comune, in concordanta cu posibilitatile economice ale
fiecareia dintre parti ;
• stabilirea relatiilor de cooperare în domeniul productiei agricole si a comertului cu
produse agricole;
• sprijinirea încheierii de contracte economice între societatile comerciale;
� In domeniul lucrarilor de infrastructura de transport si comunicatie:
prin realizarea unor lucrari de infrastructura de transport;
� In domeniul mediului prin armonizarea activitatilor comune de protectie a solului,
aerului si a cursurilor de apa;
� In domeniul turismului , dezvoltarea agroturismului si prestari servicii;
� In domeniul culturii, educatiei, relatiilor civice, sanatatii si sportului:
- stabilirea relatiilor culturale si elaborarea programelor de colaborare culturala;
- dezvoltarea si stabilirea colaborarii în domeniul sanatatii si asistenta sociala;
- organizarea manifestatiilor sportive transnationale si transfrontaliere.
Comuna Silistea este membră a Asociaţiei Comunelor din România şi face parte (alături
de alte 19 de comune din Judeţul Constanţa) din “Asociaţia pentru Dezvoltare Rurală” care a
semnat un acord de colaborare cu Pactul Teritorial “Alto Belice Corleonese” din Sicilia, Italia, in
vederea dezvoltarii unor programe de dezvoltare rurala.
REZULTATE PRECONIZATE
Implementarea Strategiei de Dezvoltare Locala a comunei Silistea pe termen lung
va genera rezultate directe si indirecte a caror sinteza este urmatoarea:
Pana in 2013 cresterea veniturilor bugetului local ca rezultat al cresterii economice,
al imbunatatirii sistemului de colectare a impozitelor si taxelor, precum si prin atragerea de
103
surse suplimentare, dinspre bugetul de stat catre bugetul local, sub forma unor cote aditionale
din impozitul pe profit si TVA;
Reducerea ponderii cheltuielilor operationale prin imbunatatirea sistemului de
monitorizare a serviciilor publice;
Distributia rationala a cheltuielilor bugetare, acordandu-se prioritate gospodariei
comunale si invatamantului, ceea ce va fi posibil prin aplicarea bugetelor pe proiecte;
Majorarea sensibila a resurselor financiare atrase, ca urmare a climatului de afaceri
stabil si prietenos si a initiativelor dezvoltate de reteaua de institutii si firme;
Crearea a cel putin 300 de noi locuri de munca, pana in anul 2013, pe fondul
cresterii economice in toate domeniile competitive, al dezvoltarii proiectelor edilitare, al bunei
aplicari a unui plan operativ de formare si dezvoltare a resurselor umane ;
Cresterea veniturilor reale ale populatiei cu cel putin 15% pana în 2010;
Dezvoltarea prioritara a serviciilor de consultanta si formare profesionala pentru
intreprinderi;
Dezvoltarea puternica a sectorului intreprinderilor mici si mijlocii, urmare a facilitatilor
acordate, a transferului de tehnologii de varf, precum şi prin sprijinirea acestora la proiecte
bazate pe investitii publice sau realizate cu finantare externa;
Cresterea cu cel puţin 15% a ponderii agentilor economici care utilizeaza sisteme de
asigurare a calitatii si tehnologii de varf;
Agricultura va asigura necesarul de consum al zonei (faina, carne, lapte, etc) si
necesarul de materii prime pentru activitatile de productie alimentara, in proportie de cel puţin
40%;
Crearea, in comuna Silistea, a unei retele performante de prestari servicii comerciale
si de industrie alimentara ;
In domeniul infrastructurii edilitare, constructia, reabilitarea si modernizarea
sistemului de apa si de canalizare, a scolilor si a cladirilor de patrimoniu;
Infiintarea unei perdele forestiere de protectie a cailor de acces si a intravilanului si
extinderea zonelor impadurite pana în 2009;
Imbunatatirea semnificativa a asistentei medicale si sociale in comuna Lipnita ;
Promovarea si dezvoltarea agroturismului in zona prin valorificarea potentialului
natural oferit de apropierea de Dunare;
Participarea activa a comunei Silistea in cadrul GAL-ului, in scopul promovarii unor
proiecte comune de dezvoltare integrata a zonei si de atenuare a discrepantelor de dezvoltare
dintre localitati, atragerii investitiilor si a Fondurilor Structurale.
Dezvoltarea de programe si proiecte de cooperare transfrontaliera
Asigurarea calitătii mediului inconjurator al zonei la nivelul standardelor Uniunii
Europene;
104
Implementarea Strategiei de Dezvoltare locala a comunei Silistea pentru perioada
2007-2013 va fi realizata din urmatoarele surse de finanţare: Bugetul local al comunei Silistea,
Bugetul judetului Constanta, Bugetul Guvernului Romaniei, programe finantate din bugetul
organizatiilor internationale (UE, BM, USAID, UNESCO, etc), investitii directe competitive,
romanesti si straine, Bugetul Uniunii Europene, precum si alte resurse atrase de Consiliul
Local sau de catre fundatii care sprijina dezvoltarea locala.
Suma exacta necesara implementarii cu succes a strategiei va fi evaluata de catre
factorii interesati de la nivel local, repartizarea pe surse urmand a se face de catre specialistii
din cadrul echipei de implementare.
Experienta elaborarii si implementarii acestei Strategii de Dezvoltare Locala a comunei
Silistea va fi diseminata si altor comune cu probleme asemanatoare, precum si catre diverse
institutii romanesti si straine.
REFERINTE BIBLIOGRAFICE
Guvernul Romaniei - Planul National de Dezvoltare 2007 – 2013, (PND) - decembrie
2005
Guvernul Romaniei - Cadrul Strategic National de Referinta 2007 – 2013, (CSNR) -al
doilea proiect, octombrie 2006
Ministerul Intregrarii Europene - Programul Operational Regional 2007 – 2013, ianuarie
2007
Ministerul Economiei si Comertului - Programul Operational Sectorial „Cresterea
competitivitatii economice”, mai 2007
Ministerul Administratiei si Internelor - Programul Operational Sectorial „Dezvoltarea
Capacitatii Administrative”, mai 2007
Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei - Programul Operational Sectorial
„Dezvoltarea Resurselor Umane” , ianuarie 2007
Ministrerul Mediului si Gospodaririi Apelor - Programul Operational Sectorial de Mediu,
ianuarie 2007
Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului – Programul Operational Sectorial
in domeniul Transporturilor, ianuarie 2007
Agenţia de Dezvoltare Regională a Regiunii de Dezvoltare Sud Est – Planul de Dezvoltare
Regională a Regiunii Sud Est 2007-2013
InfoEuropa – Eurobarometrul din mediul rural, 2004
InfoEuropa – Eurobarometrul din mediul rural, 2005
Centrul de informare al Comisiei Europene in Europa – 10 + 2 intrebari despre
agricultura si dezvoltarea rurala, 2003
105
Institutul National de Statistica – Statistica teritoriala, 2002
Direcţia Judeteana de Statistica Constanta – Fisa Localitatii Silistea, 1992-2004
Agenţia Judeteană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Constanţa
Direcţia pentru Agricultura si Alimentatie a Judeţului Constanţa
Oficiul Registrului Comertului Constanta