^

'-Wra'IV.^

Capitolul V

Strategiile utilizate in procesul consilieriiConsilierul gcolar trebuie sd posede un repertoriu de strategii de lucru prin care sd-l ajute pe clientul sdu pentru a-gi atinge scopurile propuse. Aceste strategii, puse in actiune de citre consilier, devin moduri de opercre sau planuri de adiune, care sunt destinate ob[inerii unor rezultate precise. Fdrd a epuiza lista strategiilor posibile, vom prezenta in continuare strategiile care pot fi utilizate, cu relativd ugurintS, at6t de citre consilieriiincepitori, cdt gi de cEtre o mare parte din cadrele didactice cu pregdtirepsihopedagogicd 9i experientd Tndelungatd la catedrS.

Pe ansamblu, majoritatea strategiilor consilierii pot figrupate Tn patru marl categorii: a) strategii de identificare a atitudinilor 9i sentimentelor negative; b) strategii de

schimbare a atitudinilor gi sentimentelor negative; c) strategii de identificare a comportamentelor negative; d)strategii de schimbare a comportamentelor negative.

195

C06ilieru

i oristatu tntmla

1. Strategiile de identificare a atitudinilor gi sentimentelor negativeAdeseori, clientul nu este capabil sd-gi identifice 9i sdexprime sentimentele 9i atitudinile care-i genereazd starea de disconfort psihocomportamental.

in

asemenea situalii, consilierul trebuie

sd

gdseascd

modalitdtile prin care sd-l ajute pe client sd se examineze gi sd se exprime pentru a putea ajunge apoi la o schimbare pozitivS. in cele ce urmeazd, prezentdm un set de strategii de identificare a atitudinilor gi sentimentelor, cu precizarea cd nu existd o strategie anume func[ionald pentru toti clien[ii gi nici chiar pentru toli consilierii. Ca urmare, consilierul trebuie sd opteze pentru cea mai adecvatd strategie situatiei respective.1.

1. Clarificarea gi reflectarea sentimentelorlu

clientu

i

Examinarea gi intelegerea propriilor sentimente de cdtre client apare de la sine Tn situafiile Tn care consilierul clarificd 9i reflectd atitudinile 9i sentimentele clientului aga cum sunt ele exprimate in cadrul gedinlei de consiliere. in asemenea situa[ii, consilierul utilizeazd rdspunsuri (afirmatii) de tipul: - 'Chiar credeti asta?" sau 'Vreti se spuneti asta?" - "Pdreli supdrat" sau "Vd simtiti foarte bine".Clarificarea 9i reflectarea sentimentelor clientului este foarte utild atunci cdnd sentimentele sale puternice il tmpiedicd pe client sd ia mdsuri in vederea atingerii scopului sdu. De196

CMETA/I$Aasemenea, o astfel de strategie este indicatd 9i in situafiile in care clientul pare blocat, el fiind incapabil de a face

persoand care poate fi limitatd numai la un mod de compoftament, deoarece rdspunsul ei este dictat, in primul r6nd, de sentimentele sale. Spre exemplu, un p6rinte se va comporta punitiv fa[d de copilul sdu care Tncepe sd vin6 tot mai des cu note mici de la gcoald, pdnd c6nd sentimentele lui de resentiment vor fi clarificate gi exprimate. in general, majoritatea indivizilor care se comportd punitiv (Ti invinovdtesc pe altii, sunt sarcastici etc.) sunt incapabili sd rdspundd in alt mod, p6nd c6nd sentimentele lor de jignire sau supdrare sunt clarificate, exprimate gi reduse inintensitate.

progrese. Este vorba aici de

o

7.2 .Modelarea sentimentelor de cdtre consilierUna din modalitS[ile cele mai eficiente de a-l ajuta pe client s6-gi exprime sentimentele 9i atitudinile este modelarea acestui proces de c5tre consilier. Consilierul iSi exprimd sentimentele sale despre propria persoand sau despre modul in care s-ar simti el dacd ar fi in locul clientului, prin rispunsuri de tipul: "Cred cE am realizat ceva 9i md simt mullumit de asta".

Consilierul poate sd arate cum s-ar simti el dacd ar fi fost in locul clientului sdu spun6nd: "Dacd m-ar fi tratat pe mine Tn felul acesta, m-ag fi supirat foarte tare". Aceastd strategie este utild, mai.ales in cazul clientilor care sunt incapabili, din diferite motive, sd aib6 un rdspuns emotional adecvat.

Spre exemplu, consilierul poate presupune ca una din197

."%@.*wtu-@cauzele pentru care un elev foarte bun incepe sd primeascd note slabe la gcoald sunt resentimentele acestuia fatd de presiunea pe care o resimte din partea pdrintilor. Totugi, consilierul nu poate fi sigur de acest lucru, intrucdt clientul sdu pare a fi un copil docil 9i neutru.

intr-o asemenea situalie, consilierul poate incerca

sd

stimuleze la client exprimarea sentimentelor prin modelarea propriei sale reacfii spundnd: "Dacd pdrintii mei ar exercita o presiune aga de mare asupra mea, atunci m-aq infuria foarte tare. N-ag mai line a9a de mult la note mari". Prin utilizarea acestei strategii, consilierul provoacd sentimente adecvate la clientul respectiv, demonstrdnd cum ar reacliona o alti persoand in aceeagi situatie.1.

3. Strategia cercu rilor concentrice

Aceastd strategie a fost introdusd de A. Lazarus (1969), ca mijloc eficient 9i util de provocare a sentimentelor clientului ( ). Ea este indicatd indeosebi in cazul clienlilor care refuzd sd-gi dezvSluie sentimentele. Pentru a utiliza strategia cercurilor con@ntrice, consilierul Va desena cinci cercuri concentrice sub forma unei sociograme. Notatia lor se face dinspre interior spre exterior cu litere de la A la E, conform schemei de mai jos:

198

CWieTA/IJ'ACercul A

lui privat. Materialul din

- reprezintd teritoriul

interiorul acestui cerc este un material pe care individul nu-l impdftdgegte nlmdnui.

Cercul B contine date pe care clientul le impdrtSgegte numai prietenilor apropia[i gifamiliei sale.

Cercul

C-

contine gdnduri

gi

sentimente impdrtSgite

prietenilor buni.

Cercul

D-

contine 96nduri

gi sentimente dezvSluite

diverselor persoane cunoscute, cu care se int6lnegte in via[a gi activitatea sa cotidiand. Cercul E - contine acele fapte gi evenimente despre client pe care le poate descoperi oricine.Dup6 aceea, consilierul ii explicd clientului cd materialul din cercul A contine, de reguld, probleme din urmdtoarele

domenii: sex, supdrare, necinste, probleme financiare gi probleme legate de competenla profesionalS. Continutul acestui cerc este mai mult sau mai pulin acelagi pentru orice persoand. Din asemenea motive, clientul se poate sim[i mai pufin reticent in dezvdluirea sentirnentelor despre aceste probleme, gtiind cE ele sunt TmpirtaEite 9i de altepersoane.

L99

Cnsilieru

i uistz"tu tn tmld

7,4. Confruntarea gi intilnirea sentimentelorPentru unii clienli, exprimarea sentimentelor pozitive deafecliune 9i c6ldurd este cea mai dificild operalie, in timp ce pentru allii exprimarea sentimentelor negative de:iritare 9i supdrare reprezintd operatia cea mai riscantd. De aceea, consilierul poate folosi relatia sa cu clientul ca punct de plecare pentru exprimarea de cdtre acesta a sentimentelor

atitudinilor sale, prin procedeele de confruntare 9i int6lnire. Prin urmare, atunci c6nd consilierul sesizeazdanumite aspecte compoftamentale sau sentimente la client, de care acesta pare a nu fi congtient, el trebuie sd prezinte observaliile clientului sdu. in asemenea cazuri, consilierul trebuie sd identifice sentimentele clientului gi in acelagi timp, s6 incuraleze exprimarea lor sistematici pe mdsurd

gi

ce ele cresc inconsiliere.

intensitate

pe parcursul gedin[ei

de

in mod frecvent, clienlii manifestd tendinla de a-l confruntape consilier cu sentimentele lor negative, inaintea intdlnirii cu cele pozitive. Consilierul trebuie sd identifice indiciilecomportamentale corespunzdtoare acestor sentimente 9i sd provoace exprimarea lor de cdtre client. Uneori, consilierul poate sd simtd nevoia de a-gi impdrtSgi clientului propriile sale sentimente, inainte ca acesta s6 se simtd suficient de sigur pentru a face la fel. Procesele de confruntare 9i intdlnire sugereazd faptul cd consilierul este capabil sd accepte sentimentele pozitive, c6t 9i pe cele negative ale acest fel, clientul afld cd exprimarea cf ientului. sentimentelor nu are ca rezultat automat consecinle negative.

ln

200

CMETQII|'A

7.5. Cdutarea glndurilor ascunse sau neexprimateUnii cllenli evitd sd se angajeze in compoftamentele dorite de sau ?n alte comportamente dezirabile pentru comunitatea din care fac parte, datoritd consecinlelor pe care eiigi imagineazd cd le-ar avea astfel de ac[iuni. pentru

ei

astfel de cazuri este indicatd strategia propusd de A. Ellis (1966), care constd in examinarea g6ndurilor neexprimate

sau ascunse ale clientului (2). in procesul unei astfel de examindri, consilierul constatd cd clientul sdu are anumite temeri in legdturd cu rezultatele la care se poate ajunge. De regulS, aceste temeri sunt exprimate prin rdspunsuri de tipul: "A9 putea fi respins..."; Ag putea face o gregeald...";"Cineva s-ar putea sd nu aprobe ce-am f6cut..." etc.

in cele mai multe cazuri, aceste temeri sunt iralionale, ele fiind stimulate de o 96ndire ilogic6. odatd ce clientul identificd lucrul de care se teme, consilierul poate sd-i provoace procesul sdu de g6ndire prin intrebdri de tipul urmdtor: "Care ar fi cel mai rdu lucru care s-ar puteaint6mpla ca rezultat a1...?". Dupd ce clientul identificd acest lucru considerat a fi cel mai rdu, consilierul va continua cu alt gen de Tntrebdri, cum ar fi" 'prin ce anume ar fi acest

lucru at6t de ingrozitor?" ln acest fel se ajunge la exprimarea 9i clarificarea acestor g6nduri, la clarificarea sentimentelor gi TnlSturarea temerilor nefondate ale

clientului.

7.6, Confruntarea clientului cu imaginea de sine

in

unete cazuri, clientul poate sd nu fie capabir sd se comporte intr-o alt6 manierd din @uza modului in care el201

Cngilict@

i

oriatnu, tn rwla

gdndegte despre sine. Dacd are convingerea cd este ceva in neregulS cu el, atunci poate sd se compofte Tntr-un mod care sd corespundd cu ceea ce g6ndegte. Tn asemenea situa[ii, este indicatd strategia confruntdrii clientului cu imaginea de sine. Consilierul il determina pe client sd se

confrunte cu imaginea de sine distorsionatd pentru inlocui apoi cu una mai realistd.

a

o

in acest scop, consilierul poate folosi rdspunsuri de tipulurmdtor: "spuneti ca sunte[i nepotrivit. Pe ce vd bazali c6nd faceli aceastd afirmalie?; "spuneti cd sunteti lipsit de

atraclie, totugi fetele ies destul de des cu dumneavoastrS. Spune[i-mi de ce ies ele cu dumneavoastrd la plimbare?".Prin confruntarea cu imaginea de sine, consilierul i1 ajutd pe client sd-gi dea seama de discrepan[a sau de contradictia dintre sentimentele lui despre sine gi compoftamentul pe

care-l manifestd.

7.7, Dialogarea gi inversarea rolurilorDeseori, clientul poate prezenta conflicte Tntre propriile sale sentimente 9i gdnduri sau in relaliile cu atte persoane. in unele cazuri, clientul poate fi blocat atunci c6nd trebuie s6 ia o decizie. Spre exemplu, el poate spune: "Nu gtiu ce si

fac. A9 vrea sd merg acolo, dar a9 vrea 9i sd stau aici".Uneori, clientul poate fi ezitant in luarea de decizii din cauza eventualelor consecinte pe care le-ar putea avea deciziile respective asupra attor persoane. intr-o astfel de situalie, o strategie eficientd o constituie dialogarea 9i inversarea rolurilor, car6 implica punerea clientului in pozilia de a lua locul fiec6rei persoane sau "al fiec6rei p6(i din elTnsugi".202

__wruy.Consilierul ?i cere clientutui

s6

interpreteze conflictul

respectiv printr-un dialog imaginar. La inceput, clientul este incurajat sd discute cu ambele pd4i are propriei sale persoane. Mai int6i va rdspunde acelei pa4i din fiinla sa care vrea sd plece, iar apoi pSrtii care vrea sd rdm6nd.

Dialogul dintre cele doud parti, care are loc la timpul prezent, continud p6nd in momentul Tn care uuna din pa(i c6gtiga in raport cu cealaltS' (3, p. 108). Aceeagi strategie poate fi utilizatd gi atunci c6nd este vorba de o altd persoanS. Clientului i se cere sd ?nceapi dialogul exprim6nd ceea ce doregte 9i ceea ce-i displace la persoana respectivd. Apoi, el devine cealaltS persoana gi rdspunde tocmai la ceea de a spus el mai inainte. Acestmod de dialogare seruegte nu numai pentru ca clientul sd-gi exprime sentimentele gi opiniile sale, ci el oferd totodatd gi

o bazd realistd pentru r6spunsurile probabile ale celeilaltepe4i din conflict.

2. Strategii de schimbare a atitudinilor gi

sentimentelorPractica propriu-zisd din domenrut consilierii, precum 9i diversele investigalii experimentate au demonstrat ca simpla exprimare a sentimentelor 9i atitudinilor in cadrul gedintelor de consiliere nu duce Tn mod automat la schimbarea acestora. consilierul trebuie sd aleagi 9i sd implementeze o serie de strategii prin care s6-9i ajute clientul pentru" ca acesta s6-9i schimbe atitudinile gi

203

Corcilieru

i uistz?@ inswla

sentimentele indezirabile. Cateva dintre ele le vom prezenta succint in cele ce urmeazd.

2.7. Aproximarea succesivd a sentimentelorMulli dintre clienli igi exprimd dorinta explicitb de a face schimbdri in sentimentele 9i atitudinile lor. Spre exemplu, unii dintre subieclii care vin la consilier se exprimd explicitprin rdspunsuri de genul: "Ag vrea sd md simt mai fericit!" in astfef de cazuri, consilierul poate recurge la tehnica sentimentelor, cu cele doud aproximdrii succesive componente ale sale: tema gi repetitia. Consilierul incepe lucrul cu clientul prin sugerarea unei actiuni sau teme, care consta intr-o serie de "mdsuri active" ce vor duce suCCesiv la apropierea clientului de scopul dorit de el. Consilierul

a

poate sd intocmeasc|, impreund cu clientul, o listd a situaliilor care ar produce rezultate satisfdcdtoare pentru client. Pe mdsurd ce clientul va Tndeplini activitdtilerespective, sentimentele sale Se vor apropia din ce

in

ce

mai mutt de starea de fericire. in func[ie de tema specificatS, consilierul Ti poate cere clientului sd repetesarcina respectiv6 in cadrul gedintelor de consiliere. Acest lucru fi va permite consilierului ca sd-i ofere clientului sdu un feedback 9i, totodatS, sd-i fac6 sugestii care-l vor ajuta s5-9i asigure succesul in afara gedintelor de consiliere.

Redim mai jos un exemplu de temd ce poate fi folositd decdtre consilier pentru a ajuta clientul care-gi exprimd dorinta de a deveni mai fericit (apud 3, p. 1 10):

"Gdndili-vd la o situatie recenti in care ati fost fericit. Recreali-o in plan mintal. Ce condi[ii au produs-o? Ce204

condilii au mentinuto? cine era cu dumneavoastrd? ce se int6mpla atunci? Petrecefi-vd teva minute zilnic inaceastd sdpt6mdnd, imagindndu-vd aceastd situa[ie".

2.2. Tehnicile de stopare a gdndiriiAceste tehnici constltuie o extensie a strategiei elaborate de A. Ellis pentru examinarea gdndirii ilogice. Ele sunt utile Tndeosebi in cazuri in care congtienttzarea de cdtre client a

schimbare de compoftament, stoparea g6ndirii face un pas dincolo deidentificarea gi observarea gdndurilor ira[ionale. La inceput, clientului i se sugereazd situalia care produce secven[a de

g6ndirii sale iloglce n-a dus

la o

gdndire irationalS, dupd care i se cere sd verbalizeze gdndurile care ii apar, Tn timp ce el igi imagineazd scena.lmediat ce apare gdndul ira[ional, adicd cel bazat pe temeri gi presupuneri nerealiste, intervine consilierut cu cuv6ntul "Stop!", prin care se intrerupe brusc g6ndut respectiv. Dupd ce ?ndeplinegte aceastd comandd, clientului i se cere sd-gi schimbe ordinea 96ndurilor sale. Acest proces este continuat gi repetat cu vizualizarea diverselor situalii p6n6 in momentul in care clientul Tgi poate schimba, cu ugurinld, la comand6 direclia 96ndurilor sale.Dupd ce tehnica de stopare a g6ndirii a fost demonstrat6 gi practicatd in cadrul gedin[elor de consiliere, se cere clientului s-o continue, cu referire la aceeagi situa[ie, zilnic in afara procesului de consiliere. Spre exemplu, dacd clientul se g6ndegte frecvent la nigte gregeli din trecut, el va instruit de eitre consilier ca s6 se opreascd, sd-gi schimbe diredia gdndurilor sale gi sd se concentreze pe

i

fi

205

C06iliau

i

urintatu tn tmld

situalii orientate spre prezent. Cdnd consilierul constatd cd s-a ajuns la stdp6nirea unei astfel de situatii, atunci, impreund cu clientul, va utiliza aceeagi procedurd pentru a stopa 9i alte g6nduri iralionale. Spre exemplu, clientul poate gdndi cd el gregegte tot timpul, consilierul Ti va stopa acest gdnd gi-l va determina pe client s5-gi spund cd el are dreptate tot timpul. Aceastd strategie elimind gdndirea negativd gi o inlocuiegte cu idei constructive, orientate sprerealitate.

2.3. Strategia de identificare a roluluiSunt situalii in care clientul are un comportament d6unitor,

fie pentru el insugi, fie pentru ceilalti. De multe ori, un asemenea client nu congtientizeazd consecinteledestructive ale comportamentului sdu. Tn asemenea cazuri, consilierul trebuie sd apeleze la strategia de identificare a rolului, care constd in punerea clientului sd se identifice cu linta propriului sdu comportament. Spre exemplu, in cazul unui copil care stricd anumite lucruri apa(in6nd celor dragi, consilierul ii va cere sE se vizualizeze pe sine in postura colegului cdruia i-a stricat obiectul respectiv. se cere clientului s6-gi imagineze tot ce ar simli el dacd cineva i-ar fi

l

deteriorat un lucru de-al sdu.

in

cazul utilizdrii acestei

strategii, consilierul pune intrebdri de genul: "Cum ar fi dacd altcineva !i-ar face lie aga ceva?"; "Ce ai face tu in aceeagi situalie sau Tntr-o situalie similarS?" etc. H. Hackney 9i Sh. Nye (1973) ne oferd un exemplu sugestiv, apdrut intr-o gedinld de consiliere in grup: O studentd a prezentat in cadrul gruprJui de intdlnire problema ei legatd de ideea de a termina sau nu rela[ia cu prietenul ei. Ea a primit imediat

__wruM*sfaturi de la ceilalli membri ai grupului, dar a fost incapabild

s6 accepte sfaturile gi, mai mult, a fost incapabil6urmeze. confuzia

sE

identifice cdile alternative de acliune pe care ea dorea sE le

ei s-a redus sim[itor, atunci c6nd

conducdtorul grupului, folosind strategia de identificare a rolului, a intrebat-o: "Dacd altcineva ar fi in aceeagi situalie ca tine, ce i-ai spune acelei persoane?" (apud.3, p. 111).

3. Strategii de identificare a comportamentelor indezirabile sau inadecvateDin punct de vedere psihopedagogic, compoftamentur se referd la totalitatea reacliilor 9i acliunilor (motorii, verbale,cognitive gi afective) prin care individul sau grupul rdspunde la anumite imbolduri interne sau la diversele solicitdri ate lumii externe. La nivelul persoanei, comportamentut apare ca un traductor de atitudini, "cele doud categorii afldndu-se

?n raporturi de complementaritate: atitudinea este un compoftament viftual, iar comportamentul, la rdndul s6u, este o atitudine explicitd" (7, p. 21). De regul6,comportamentul exprimi atitudini multiple, el fiind rezultatul configuraliei totale atitudinilor. De asemenea, in compoftament mai sunt implicate motivele, cu rol de suport energetic, scopurile, modele mentale care prefigureazd gi orienteazd anticipat compoftamentul.

a

gi

intr-o asemenea perspective, putem spune ca nu estesuficientd identificarea sentimentelor 9i atitudinilor clientului de cdtre acesta, impreund 9i cu ajutorul consilierului, pentru

C06iliau

i

wistatu ?n tula

ca el se gtie ce anume s6 facA in vederea remedierii situaliei in care se afl6. De multe ori, clientul nu vede legdtura dintre comportamentul lui gi atitudinile sausentimentele sale, dintre comportamentul lui gi consecinlele acestui compoftament. Spre exemplu, copilul poate spune: "Nimeni nu md place la gcoald". Totugi, el nu este capabil sd vadd faptul cd modul lui de a rdspunde celorlalti copii produce aceastd situatie. Pentru a rezolva o astfel de problemS, consilierul trebuie sd recurgd la anumite strategii, prin care sd-l ajute pe client ca sd-gi identifice compoftamentul care trebuie schimbat. in continuare, ne vom ocupa de analiza acestor strategii.3.7

.

Vizua liza

rea

ro lu lu

i

Deseori, clientul poate descrie cum i-ar plScea sd fie, dar el nu poate identifica lucrurile pe care i-ar place sd le fac6. Dupd opiniile practicienilor din domeniul consilierii,

congtientizarea clientului Tn asemenea cazuri poate fi grEbitd prin folosirea strategiei de vizualizare a rolului. in cazul utilizdrii acestei strategii, consilierul ii cere clientului si se gdndeascd la o persoand pe care o cunoagte, o admird 9i o respectd, adic6 la o persoand care reprezintd descrierea modului in care i-ar place lui sd fie. Apoi, i se cere sd facd o listd cu lucrurile pe care persoana respectivd este capabilS sd le facd gi cu tipurile de actiuni pe care aceastd persoand le-a fdcut in situa[ii diferite. Dupd aceea, i se spune clientului sd se vizuahzeze pe sine ca fiind persoana respectivd. Este instruit s5 descrie modul in care se simte gi sd specifice compoftamentele pe care le are Tn

208

CM)eTAI$Atimpul procesului de vizualzare. clientul este incurajat si incerce aceste compoftamente at6t in timpul gedinlelor de consiliere, c6t 9i in afara lor.variantd a acestui exerci[iu o constituie recrearea scenei, in care consilierul ii cere clientului sd recreeze g - 4 situafii memorabile legate de problema cu care se confruntd. in esen[d, consilierul Ti propune clientutui sd se vizualizeze pe sine in situatiile respective gi sd descrie apoi acele situalii la timpul prezent. spre exemplu, in cazut unui ctient care se pldnge de faptul cd are o stare de disconfort psihic atunci

o

cdnd este Tn centrul aten[iei, i se cere sd recreeze 9i s6 descrie mai multe scene in care s-a sim[it bine atunci nd a fost in centrul atenliei grupului (grup de prieteni, clasd de elevi, alte situatii). Apoi, consilierul ii va cere clientutui sd continue acest mod de vizualizare zilnic, in afara procesului

de

consiliere. Practica consilierii demonstreazd ca

recrearea scenelor semnificative reprezintS gi un mod de a identifica tipurile de condilii care menlin starea clientului.

3.2. Descrierea gi inventarierea comportamenturuiUna din cele mai eficiente strategii prin care poate fi ajutat clientul sa-gi identifice compoftamentele constituie procesul de descriere 9i inventrariere a comportamentetor sale. Acest proces constd in a-i solicita clientului si descrie lucrurile pe care le face Tntr-o situalie dat6. intotdeauna, consilierul ii va cere clientului s6-gi prezinte ac[iuni precise gi nu generalitdti. Descrierea compoftamentutui ofer6,

o

deopotrivd, clientului

9i consilierurui posibilitatea de

a

209

C&E;lier@

i

ariata,?u tn tula

congtientiza lucrurile pe care clientul le face 9i care au ca rezultat situatia nedoritd in care el se afld temporar.Un alt mod de a obline acelagi gen de informa[ii constd in ai cere clientului sd facd inventarul unei zile obignuite din

viala sa. Clientul trebuie sd treacd in revistd una sau mai multe zile 9i sd descrie, pe scuft, lucrurile concrete pe care fe face gi activitalite in care se angajeazd. Acest exercitiu il va ajuta pe client sd vadd mai clar modul in care actiunilesale contribuie la rezultatele nedorite.

Practica muncii de consiliere ne aratd c6 exista clienti care Tgi pot identifica compoftamentele, dar care au dificultdti Tn

ceea ce privegte inlelegerea impactului pe care

il

au

ac[iunile lor asupra altor persoane. Cu acest tip de client, strategia cea mai adecvatd constd in a-l pune sd numere de cdte ori se angajeazd intr-un anumit comportament Tn timpul unei secvente de timp (o or5, o zi etc).

3.3. Strategia dialogdrii gi inversdrii roluluiAceasti strategie a fost descrisd la identificarea atitudinilor 9i sentimentelor clientului. Ea este la fel de util6 gi pentru identificarea compoftamentelor neadecvate. Deseori, clientul 9i consilierul se pot considera pe o scend in efoftullor de a ajunge la compoftamentele care apar intre client 9i alte persoane impoftante. Spre exemplu, o clientd poate

ultimul timp, are diverse cefturi cu prietenul ei gi se Tntreabd ce sd faci pentru a evita aceste disculii. Consilierul poate juca rolul prietenului 9i ii poate cere clientei'sale sd interpreteze cea mai recent6 ceaftd. Proced6nd in acest mod, consilierul poate examina

relata faptul ce,

in

210

_._w_rye*interacliunile verbale care aparcompoftamentele legate de aceste dispute. O modalitate eficientd in cadrul acestei strategii o constituie inregistrarea video gi revederea materiatului, cu rolurile inversate. Ea permite clientului sd identifice, intr-o manierd mai obiectivS, at6t compoftamentele sale adecvate, c6t gi pe cele neadecvate. spre exemplu, dac6 un client spune c6 are dificultati Tn a realiza int6lniri cu fetele, consilierul il poate ?nregistra video in timp ce et interpret eazd o convorbire telefonicd cu o fatd pentru a obline o Tntdlnire potenliald. in timp ce privegte inregistrarea, clientul igi poate evalua comportamentul prin care cere o int6lnire. Acest lucru ii d6, de asemenea, consirierului posibilitatea de a discuta gi modela alte comportamente mai adecvate, pe care clientul le-ar putea pune in practicd, iar apoi sd le evalueze.

9i

poate

identifica

4. Strptegii de schimbare a compolta mentelor indezirabile sau neadecvatein situafiile in care se pune problema adoptdrii unor strategiicompofiamente indezirabile la elevi, consilierul gcolar trebuie s6 intreprind6 c6teva ac[iuni esenliale: a) analiza dimensiunilor probtemei; b) analiza evoluliei ontogenetice gi sociate a copilutui; c) precizarea finalit6tii schimb6rii comportamentate; d) identificarea strategiei de corectare. prin efectuarea unor astfel de acliuni gi opera[ii, consilierul poate stabili structurazLl

de

schimbare

qi ellminare a

unor

izolat, fala de alte strategii 9i tehnici sau separat de relalia de consiliere, s6 fle eficientd. Consilierea devine mai eficientd, in mdsura Tn care sunt folosite mai multe strategii impreund gi relalia consilier-client este bazatd pe respect 9i

incredere. Abilitatea consilierului creqte

pe mdsura

practicdrii efective a strategiilorin procesul de consiliere.

BibliografieBlackham,

G. J.; Silberman, A., La modificazione del comportamento giovanile, Roma, Armandoa

Armando Editore,1974

Ellis, A., How to Prevent Your Child from becoming1

Neurotic Adult, New York: Crown Publishers, Inc',966

Hackney, H.; Nye, Sh., Counseling Strategies and Objectives, New Jersey: Pretince-Hall, Inc.,Englewood Cliffs, 1973

Lazarus A., The lnner Circle Stategy: ldentifying Crucial Problems, in Krumboltz, J., Thoresen, C.(eds), Behavioral Counseling: Cases and Techniques, New York: Holt, Rinehaft and Winston, Inc. 1969 Skinner, B. F., Science and Human Behavior, New York:The Macmillan ComPanY, 1953 Skinner, B. F., Beyond Freedom and Dignity, New York: Alfred A. KnoPf , 1971

Tomga, Gh., Strategii de schimbare a comportamentelor indezirabile la elevi (l), in invS!6m6ntul primar, nr. 1,1

998

Tomga, Gh.," Consilierea gcolard Tn inv6tSmdntul primar, in lnva(am6ntul primar, nr. 1 9i 2, 1997.224