structurile anatomice ala sistem stomatognat
DESCRIPTION
structurile anatomiceTRANSCRIPT
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi
Facultatea de Medicină Dentară
TEZĂ DE DOCTORAT
STRUCTURI ANATOMICE IMPLICATE IN FUNCTIILE SI
DISFUNCTIILE SISTEMULUI STOMATOGNAT
REZUMAT
Coordonator ştiinţific:
Prof. Univ. Dr. CONSTANTIN FATU
Doctorand:
Dr. VASCU MIHAI BOGDAN
2
CUPRINS
Capitolul I
INTRODUCERE SCOPUL ŞI OBIECTIVELE GENERALE ALE
CERCETĂRII
Capitolul II
ANATOMIA CLINICA SI DESCRIPTIVA A ARTICULATIEI
TEMPORO-MANDIBULARE
1 Introducere-Generalitati
2 Filogenia A.T.M
3. Organogeneza A.T.M
Capitolul III
DATE ANATOMICE DESPRE ELEMENTELE MUSCULARE
ALE SISTEMULUI STOMATOGNAT
1.Anatomia sistemului muscular masticator
2.Fiziologia A.T.M.
Capitolul IV
COMPONENTELE NEUROMUSCULARE ALE
VISCEROCRANIULUI 1.Dezvoltarea embriologica a viscerocraniului
2.Dezvoltarea postnatala a fetei
3.Date de anatomie privind distributia pediculilor vasculo-nervosi ai
viscerocraniului
PARTEA PERSONALĂ
Capitolul V
CERCETARI PRIVIND EVOLUTIA ONTOGENETICA A
A.T.M. SI A MUSCHILOR MASTICATORI
1. Introducere
2. Material si metoda
3. Rezultate si discutii
4.Concluzii
Capitolul VI
CERCETARI ANATOMICE ASUPRA MUSCHILOR
MASTICATORI
1. Introducere
2. Material şi metodă
3. Rezultate şi discuţii
3
4. Concluzii
Capitolul VII
CERCETARI ASUPRA COMPONENTELOR VASCULO-
NERVOASE ALE SISTEMULUI STOMATOGNAT SI
IMPLICAREA LOR IN DISFUNCTIILE SISTEMULUI
STOMATOGNAT
1.Introducere
2.Material si metoda
3.Proiectia si distributia pachetului vasculo-nervos infraorbitar
4.Rezultate si discuti
5.Proiectia si distributia pachetului vasculo-nervos mentonier
6.Rezultate si discutii
7.Proiectia si distributia vaselor faciale
8.Rezultate si discutii
9.Proiectia si distributia nervului facial
10.Rezultate si discutii
11.Concluzii
Capitolul VIII
CERCETARI ANATOMO-CLINICE PRIVIND FUNCTIILE SI
DISFUNCTIILE COMPONENTELOR MUSCULARE ALE
SISTEMULUI STOMATOGNAT
1.Introducere
2.Examen clinic
3.Material şi metodă
4.Rezultate si discutii
5.Concluzii
Capitolul IX
ROLUL A.T.M. IN FUNCTIILE SI DISFUNCTIILE
SISTEMULUI STOMATOGNAT
1. Introducere
2. Material şi metodă.
3. Rezultate şi discuţii
4. Concluzii
Capitolul X
ASPECTE IMAGISTICE PATOLOGICE ALE A.T.M.
1. Introducere
2. Material şi metodă
4
3. Rezultate şi discuţii
Capitolul XI
CONCLUZII GENERALE
BIBLIOGRAFIE
5
PARTEA GENERALĂ
Capitolul I se referă la importanţa subiectului în practica
medicala, aducând informaţii despre evoluţia cercetării în domeniul
medico-chirurgical, de aici decurgând şi motivaţia alegerii acestei
teme.
Scopul lucrarii de față își propune să atragă atenția
specialiștilor asupra tulburărilor morfo-funcționale ale sistemului
stomatognat, cu scoaterea în evidență a principalelor funcții care sunt
afectate în edentațiile parțiale și totale.
În medicina stomatologică aplicaţiile interdisciplinare
constituie o achiziţie deosebit de importantă pentru starea de sănătate
a componentelor sistemului stomatognat.
Componentele sistemului stomatognat nu pot fi interpretate
separat, ci în strânsă corelaţie funcţională şi disfuncţională şi toate
acestea într-o corelaţie şi interdependenţă cu celelalte sisteme şi
subsisteme ale organismului uman. În acest context s-a realizat un studiu complex, documentat,
multimodal ce conturează suferinţa ATM ce apare în condiţiile unui
sindrom disfunctional al sistemului stomatognat
Capitolul II punctează aprofundarea inţelegerii structurii,
funcţiei dar şi a dezvoltării articulaţiei temporo-mandibulare, care
este indispensabilă diagnosticului şi tratamentului afecţiunilor sale. Capitolul III trece in revista date anatomice despre
elementele musculare ale sistemului stomatognat.
Capitolul IV dezvoltă aspectele privind dezvoltarea
embriologica a viscerocraniului, dezvoltarea postnatala a fetei si
6
date anatomice privind distributia pediculilor vasculo-nervosi ai
viscerocraniului.
PARTEA PERSONALĂ
Sfirsitul de secol si de mileniu gaseste cercetarea medicala
intr-o continua dezvoltare, la aceasta aducandu-si aportul achizitiile
moderne din domenii conexe medicinei, cum sunt cercetarile din
domeniul fizicii, chimiei, biomaterialelor, imunologiei si geneticii,
in medicina stomatologica aplicatiile interdisciplinare constituie o
achizitie deosebit de importanta pentru starea de sanatate a
componentelor sistemului stomatognat.
In primul capitol al partii personale sunt efectuate cercetari
privind evolutia ontogenetica a articulatiei temporo-mandibulare si a
muschilor masticatori.
Material si metoda
In scopul evidentierii modificarilor ce survin la nivelul arcului
faringian s-a examinat microscopic un numar de 30 de embrioni si
fetusi umani cu virste cuprinse intre 7-14 saptamini, avortoni preluati
pentru studiu de la Clinica a II-a Obstetrica si Ginecologie Iasi.
Numarul de 30 de produsi a fost impartit in doua loturi:
*9 embrioni cu varsta cuprinsa intre 6 si 8 saptamini
*21 fetusi cu varsta gestationala cuprinsa intre 8 si 14 saptamini
Lotul de fetusi studiat a fost impartit in doua grupe:
-o grupa 17 fetusi de sex masculin
-o grupa de 4 fetusi de sex feminin.
7
Distributia pe sexe a fetusilor
S-a procedat la aceasta sistematizare pentru a observa
gradientul de aparitie a diverselor formatiuni la cele doua sexe.
Pe lotul de embrioni studiati s-a procedat la verificarea
componentelor osoase ale articulatiei temporo-mandibulare si a
muschilor masticatori.
In ziua a 15-a de dezvoltare intrauterina la extremitatea
discului embrionar apare o infundatura numita stomodeum, situata
intre extremitatea cefalica a tubului neural si vezicula ombilicala
In cazul embrionilor, s-a constatat ca extremitatea superioara
a mandibulei, este acoperita de un strat subtire de tesut fibros.
8
Stomodeum
Stomodemul este separat de intestinul cefalic sau anterior de
catre membrana oro-faringiana, care se resoarbe intr-un interval de
timp relativ scurt, intre saptamina 4 si saptamina 7.
Membrana oro-faringiana
9
Rezultate si discutii
Muschii masticatori apar la embrionul de 8 saptamini. La sfirsitul
saptaminii 7 s-a evidentiat aparitia muschiului pterigoidian medial,
care se dezvolta din mezenchimul primului arc faringian.
O alta parte a aceluiasi mezenchim se diferentiaza intr-o masa
musculara unica, situata la partea superioara si laterala a extremitatii
cefalice-muschi temporal primitiv
Muschiul temporal primitiv
Pe lotul de fetusi masculini, s-a observat ca din muschiul temporal
primitiv se diferentiaza mai intii muschiul pterigoidian lateral si
ulterior, din masa musculara restanta, va lua nastere muschiul
temporal definitive si muschiul maseter.
La fetusii de sex feminin, dupa calcularea varstei gestationale,
s-a constatat ca ceste diferentieri se produc in jurul varstei de 10-11
saptamini.
Analiza evolutiei mezenchimului primului arc faringian arata
ca, la sexul feminin, muschiul temporar unic se dezvolta cu aproape
o saptamina mai tirziu fata de sexul masculin. Diferenta din masa
musculara temporala a muschiului pterigoidian lateral si apoi a
temporalului definitive si a maseterului de asemeni se face o
saptamina mai tirziudecat diferentierile la sexul masculin.
La nivelul componentelor articulare evidentiem faptul ca
modelarea condilului, aparitia masei meniscale si a tuberculului
articular al temporalului se face cu 3-7 zile mai tirziu la fetusii de sex
feminine
10
Concluzii
*Schita articulara la ambele sexe incepe de timpuriu, inca din
saptamina a 7_a de viata intrauterine, prin procese de aranjare si
diferentiere in partea anterioara a mezenchimului arcului I faringian.
*la varsta de 10-11 saptamini, din mezenchimul restant al arcului I
faringian, se va diferentia initial pterigoidianul medial si muschiul
temporal primitiv
*In saptaminile 11-12 se evidentiaza intre cele doua componente ale
schitei articulare o masa musculara unica, care este meniscul primitiv.
*Concomitent, din masa musculara temporala primitiva, se
sistematizeaza muschiul pterigoidian lateral, muschiul temporal
definitiv si maseterul
*Procesele evolutive au gradient diferit la cele doua sexe: sexul
masculine precede cu 3-7 zile fenomenele evolutive ale sexului
feminin.
In capitolul VI se realizeaza un studiu privind evaluarea
muschilor masticatori impicati in functiile sistemului
stomatognat,facind recoltari de preparate microscopice pe fat,adult si
batrini.
Material si metoda
S-au facut cercetari pe 21 fetusi si pe 19 cadrave adulte,
observind insertiile muschilor pterigoidieni, maseteri si temporali,
inervatia acestora si vascularizatia. Dupa aceste observatii am
procedat la recoltari de preparate microscopice pe fat adult , pentru a
observa transformarile pe care muschii le sufera in evolutie.
Rezultate si discutii
Muschiul pterigoidian intern se insera proximal in groapa
pterigoidiana, nivel la care fibrele se indreapta oblic in jos si in afara.
Insertia distala este la nivelul fetei interne a unghiului mandibular,
formind cu maseterul un hamac acestui unghi
11
Gitul condilului mandibular
Muschiul pterigoidian intern
12
Muschiul pterigoidian lateral (sageata)
Muschiul pterigoidian extern este un muschi voluminos si
scurt, de forma conica, cu fibre orientate transversal. Are insertia
de origine la baza craniului, prin doua fascicole: un fascicol superior
(sfenoidal) pe fata laterala a marii aripi sfenoidale, cu fibre orientate
orizontal catre partea anterioara a capsulei si meniscul ATM si un
fascicol inferior (pterigoidian), mai voluminos decat precedentul, pe
lama externa a apofizei pterigoide si osul palatin, cu fibre orientate
oblic ascendent. Ambele fascicole se unesc si se termina pe fata
antero-interna a gitului condilului mandibular .
Studiile electromiografice arata ca muschiul pterigoidian
lateral are o actiune complexa. Fascicolul sau superior solidarizeaza
meniscul de condilul mandibular si are rol de tensor al meniscului,
initiind miscarea de coborire a mandibulei prin alunecarea condilului
pe plan inclinat al cavitatii glenoide, iar prin contractia sa intervine in
special in cursul miscarilor de ridicare a mandibulei si stringere.
Directia fibrelor musculare, inclinate la 45* fata de verticala, permite
13
prin contractia unilaterala alternativa a celor doi muschi pterigoidieni
laterali translatia si rotatia condilului cu efectuarea miscarilor de
diductie
Muschiul pterigoidian intern este implicat in miscarile de
ridicare a mandibulei, dar prin orientarea oblica a fibrelor sale
intervine alaturi de muschiul pterigoidian lateral in miscarile de
propulsie si lateralitate ale mandibulei
O componenta importanta care intervine in dinamica
mandibulara este meniscul sau discul intraarticular, componenta a
articulatiei temporo-mandibulare strans conectata cu muschiul
pterigoidian extern
Aceasta formatiune fibro-conjunctiva sufera modificari
histologice importante o data cu inaintarea in varsta. Analiza
histological a discului demonstreaza prezenta in structura sa a
numeroase terminatiuni nervoase proprioceptive, ramuri pe care le-
am observat ca se desprind din nervul auriculo-temporal, ramura a
mandibularului.
Pentru a studia locul de unde aceste filete articulare se
desprind din nervul auriculo-temporal am procedat la evidentierea
nervului mandibular in regiunea zigomatica
Nervul mandibular in regiunea zigomatica
Nervul mandibular paraseste cutia craniana prin gaura ovala
si dupa aproximativ un centimetru se imparte intr un buchet de
ramuri terminale, unele mai voluminoase, nervii dentari inferiori si
auriculo-temporal, altele mai subtiri, majoritatea destinate muschilor
masticatori. Nervul auriculo-temporal ia nastere prin doua radacini,
14
termen impropriu daca avem in vedere faptul ca una dintre acestea
reprezinta contingentul de fibre postganglionare vegetative care ies
din ganglionul otic al lui Arnoldt. De la origine, nervul se
indreapta dinauntru inafara, iesind din profubzime prin butoniera
retrocondiliana Juvara, impreuna cu vena maxilara interna si are
raporturi cu artera maxilara interna, care intra in profunzime.
Nervul abordeaza glanda parotida in ¼ superioara, apoi iese din
glanda impreuna cu vena temporala superficiala si artera temporala
superficiala formeaza pachetul vasculo-nervos temporal superficial
Nervul mandibular si artera mandibulara (sageata).
Pe lotul studiat de 40 de cazuri, ramurile destinate
articulatiei temporo-mandibulare si care abordeaza meniscul se
desprind in 30 cazuri din santul preauricular, iar pe un numar de 10
cazuri se desprind ramuri meniscale inainte de intrarea in loja
parotidiana.
15
Distributia cazurilor in functie de modul de desprindere a
ramurilor articulare din nervul auriculo-temporal.
Muschiul maseter este un muschi patrulater, in mod obisnuit cu trei
straturi: superficial, mijlociu si profund.
Cercetarile efectuate de noi pe cele 40 de piese anatomice
reprezentand 80 de muschi disecati (dreapta-stanga) au evidentiat
urmatoarele situatii :
- In 61 cazuri, maseterul prezinta cele 3 straturi ; stratul
superficial, care este cel mai larg, se insera pe fata profunda
a aponevrozei maseterine, pe fata externa a osului zigomatic
si pe 2/3 externe a marginii inferioare a arcadei zigomatice ;
fasciculul sau stratul mijlociu se insera pe 2/3 externe a
marginii inferioare a arcadei zigomatice, sub precedentul si
pe marginea posterioara a ramurei montante a mandibulei ;
stratul profund se insera pe fata profunda a arcadei zigomatice
si pe fata externa si superioara a ramurei mandibulare, pana
langa procesul coronoidian. Toate cele trei straturi musculare
converg in partea inferioara, unde se intrepatrund la nivelul
gonionului cu cele ale muschiului pterigoidian intern.
16
- In 19 situatii, noi nu am intalnit stratul mijlociu, maseterul
fiind alcatuit dintr-o componenta superficiala cu insertie
similara celei descrise anterior si un strat profund, care se
dispune pe toata fata externa a ramurei montante a
mandibulei, de la coronoida si pana la gonion .
Inervatia motorie este asigurata de ramul maseterin din
nervul temporo-maseterin.
Muschii extremitatii cefalice (in sageata : 1 – m. temporal ; 2 – m.
maseter)
Muschiul temporal a fost cercetat pe 80 de piese (40 dreapta –
40 stanga). In structura sa am intalnit trei categorii de fibre
musculare: anterioare, cu orientare verticala, posterioare, cu
dispozitie orizontala si intermediare, cu dispozitie oblica. Toate
aceste categorii de fibre converg intr-un tendon unic care se
17
insera pe fata interna, pe marginea anterioara si posterioara a
coronoidei, cu aderenta intima la periostul acesteia
Inervatia motorie este asigurata de cei trei nervi temporali
profunzi, care provin din nervul mandibular.
Concluzii :
*pterigoidianul extern are o origine la baza craniului.
*fibrele musculare se sistematizeaza intr-un fascicul
superior, sfenoidal si unul inferior, pterigoidian.
*fascicolul superior este tensor meniscal, initiaza miscarea
de coborire mandibulara si participa la miscarea de ridicare a
acesteia.
*fascicolul inferior, contractat simultan, participa la
miscarea de diductie.
*inervatia proprioceptiva este asigurata prin ramuri care se
desprind la niveluri diferite din nervul auriculo-temporal.
* inervatia motorie pentru ambele fascicule provine din
ramul bucal al nervului temporo-bucal.
* muschiul maseter este elevator al mandibulei si in mica
masura, participa la miscarile de pro-si retropulsie.
* temporalul, prin cele trrei categorii de fibre, participa la
miscarile de ridicare, diductie si retropulsie a mandibulei.
Capitolul VII., intitulat “Cercetari asupra componentelor
vasculo-nervoase ale sistemului stomatognat si implicarea lor in
disfunctiile sistemului stomatognat”,analizeaza proiectia si distributia
pachetului vasculo-nervos infraorbitar,proiectia si distributia
pachetului vasculo-nervos mentonier,precum si proiectia si distributia
vaselor faciale si a nervului facial.
Material si metoda
Am realizat in cadrul Laboratorului de Anatomie a Facultatii
de Medicina si Farmacie “Gr. T. Popa” Iasi un studiu anatomic pe
un numar de 32 piese anatomice (cadavre formolizate sau piese
preparate din Muzeul de Anatomie), 16 de partea dreapta si 16 de
partea stanga, 14 barbati si 18 femei.
18
Distributia pe sexe a pieselor anatomice
La aceste piese anatomice am urmarit, folosind metoda
disectiei si evidentierii vaselor cu vopsea colorata, proiectia si modul
de distributie a urmatoarelor elemente vasculo-nervoase din teritoriul
viscerocraniului: pachetul vasculo-nervos infraorbitar, pachetul
vasculo-nervos mentonier, vasele faciale si nervul facial.
Proiectia si distributia pachetului vasculo-nervos infraorbitar
Buchetul infraorbitar iese prin orificiul cu acelasi nume si se
distribuie pleoapei inferioare, aripei nasului, buzei superioare si
partilor moi din regiunea geniana. La acest nivel, el este acoperit de
muschul ridicator comun al aripei nasului si buzei superioare si
ridicatorul propriu al buzei superioare.
Orificiul infraorbitar se gaseste situat la 5 mm sub marginea
inferioara a orbitei, de-a lungul unei linii conventionale care
trece(fig.nr.43):
* vertical intre primul si al doilea premolar (Letievent)
*de la incizura supraorbitara la comisura orala (linia Poirier)
*la jumatatea distantei dintre pomet si unghiul intern al
ochiului (Juvara).
19
Orificiul infraorbitar (sageata)
Orificiul infraorbitar si orificiul mentonier
20
Am practicat la cele 32 piese anatomice descoperirea
pachetului vasculo-nervos infraorbitar.
Insrumentarul utilizat a constat in :
*bisturiu
*pensa anatomica cu dinti
*doua departatoare
*sonda canelata
*razusa pentru curatat osul
*instrumente de trepanat (dalta, ciocan)
Descoperirea buchetului infraorbitar se poate face fie in
canalul infraorbitar, fie la iesirea din acest canal, la nivelul orificiului
infraorbitar, pe cale geniana sau pe cale vestibulara. Metoda pe care
am practicat-o in acest studiu a fost descoperirea pe cale geniana la
iesirea din canalul infraorbitar.
Pozitia orificiului infraorbitar la nou-nascut (sageata)
21
Ca reper se ia marginea inferioara a orbitei si se traseaza linia
verticala a lui Poirier, capul fiind orientat de partea opusa. Incizia pielii este curba, paralela cu marginea inferioara a orbitei, la 5 mm sub aceasta, intinzindu-se de la pomet catre piramida nazala. Se sectioneaza muschiul orbicular al pleoapelor, muschii ridicatori ai buzei superioare si aripei nasului. Sub acestia se gaseste un tesut cellular in care, mergand cu varful sondei canelate pe os, se gaseste orificiul infraorbitar, pe unde emerg elementele vasculo-nervoase ale buchetului infraorbitar ) artera, vena si nervul infraorbitar.
Emergenta vaselor infraorbitare la nivelul orificiului
infraorbitar.
Rezultate si discutii
S-au constatat urmatoarele variatii anatomice ale
componentelor vasculo-nervoase de la acest nivel:
1. Variatii de pozitie a orificiului infraorbitar :
*in 6 situatii, 4 pe parteadreapta si 2 pe partea stanga, acesta
se afla la jumatatea rebordului orbitar inferior, lateral fata de linia
Poirier ;
22
*in 10 cazuri {2 pe partea dreapta si 8 pe stanga }, orificiul
se afla la distante mai mari de 5 mm de rebord, distante cuprinse
intre 10-12 mm de marginea inferioara a orbitei.
2. Variatii de numar
* la 2 cazuri, sex masculine, pe partea dreapta, s-a constatat
dedublarea atat a canalului infraorbitar, precum si a buchetului
infraorbitar respectiv.
3. Variatii de traiect ale canalului infraorbitar :
*in unul din cazuri, canalul infraorbitar avea un traiect
orinzontalizat pe partea dreapta, iar la alte 3 cazuri axele celor doua
canale se intersectau nu la nivelul liniei mediene, cum se gaseste de
cele mai multe ori, ci la nivelul incisivilor laterali de partea dreapta
(2 cazuri) sau stanga (1 caz ).
4. Particularitati da distributie ale filetelor nervoase :
* in unul din cazuri nervul infraorbitar emitea filete nervoase
ce se distribuiau planurilor moi superficiale din regiunea temporala.
5. Particularitati de distributie a vaselor infraorbitare : *in 4 cazuri s-a constatat o artera infraorbitara mai voluminoasa, care se orienta catre santul nazo-genian si partile moi din regiunea geniana, deservind o parte din teritoriul de distributie al arterei faciale si anastomozandu-se cu ramuri din artera transversa a fetei din temporala superficiala si cu artera nazala a oftalmicei.
Traiectul arterei infraorbitare (sageata)
Proiectia si distributia pachetului vasculo-nervos mentonier
23
Canalul mandibular se intinde de la nivelul orificiului mandibular pana la nivelul gaurii mentale, avand un diametru de 3-4 mm si un traiect in jos, inainte si inauntru. Distanta dintre peretele anterior al canalului mandibular si apexurile dentare creste progresiv spre linia mediana, de la 1-3 mm la nivelul molarului 3 de la 5-6 mm la nivelul premolarilor
Pozitia orificiului mentonier
Inferior de primul premolar, canalul mandibular se bifurca in canal mental, care se deschide pe partea externa a corpului mandibulei prin orificiu mentonier si contine buchetul mentonier si canalul incisiv
Buchetul mentonier se exteriorizeaza la nivelul orificiului
mentonier, fiind alcatuit din artera mentoniera, ram terminal al
arterei alveolare inferioare, vena satelita si nervul mentonier, ram al
nervului alveolar inferior. Aceste elemente iau nastere in interiorul
canalului mandibular, la diferite distante fata de orificiului mental,
iar dupa emergenta lor din canal se distribuie mucoasei vestibulare
pina la nivelul primului premolar, buzei inferioare si partilor moi din
regiunea mentoniera.
Am studiat pe cele 32 piese anatomice particularitatile de
origine, traiect si distributie ale elementelor buchetului mentonier,
avind in vedere importanta practica a acestora in protetica si
implantologie.
Ca instrumentar am folosit trusa de disectie continand
bisturiu, pensa anatomica cu dinti, doua departatoare, sonda canelata,
razusa pentru curatat osul, instrumente de trepanat (dalta, ciocan). Proiectia orificiului mentonier se face pe verticala lui POIRIER ce uneste punctele de emergenta trigeminale, corespunzand, liniei dintre primul si al doilea premolar, la jumatatea distantei dintre marginea bazilara a mandibulei si creasta sa alveolara
24
Orificiul mentonier
Pozitia orificiului mentonier (in sageata) pe linia lui Poirier.
Descoperirea buchetului mentonier se poate face fie pe cale cutanata
(pe care am aplicat-o in cazurile prezentate), fie pe cale vestibulara. Se iau ca repere marginea inferioara a mandibulei si cei doi premolari. Uneori putem palpa chiar orificiul mentonier, ca o zona deprimata situata la egala distanta de cele doua margini ale mandibulei, pe linia interpremolara
Se sectioneaza pielea, tesutul celular subcutanat, se
indeparteaza fibrele muschiului patratul buzelor si tesutul cellular
submuscular. Se tractioneaza in jos buza inferioara a inciziei si cu
25
sonda canelata se cauta pe os, de sus in jos si lateral, orificiul
mentonier. Pentru evidentierea buchetului mentonier in canalul
mandibular este necesar ca timp suplimentar trepanarea peretelui
lateral al canalului (corpul mandibulei).
Rezultate si discutii
In cazurile pe care le-am studiat am constatat urmatoarele
particularitati de traiect si distributie a buchetului mentonier:
1. Variatii de origine ale nervului mentonier :
* originea nervului mentonier din nervul alveolar inferior am gasit-o
situata la distante variabile in interiorul canalului mandibular, intre
5-35 mm de orificiul mentonier. Aceste constatari concorda cu
datele din literatura, care citeaza intr un numar mare de cazuri
bifurcarea precoce a nervului alveolar inferior in cele doua ramuri
ale sale, nervul mental continundu-si traiectul pina la nivelul gaurii
mentale fara a furniza ramuri dentare, in timp ce cel de al doilea ram
furnizeaza filete nervoase plexiforme care se distribuie radacinilor
dentare. Carter si Keen descriu trei tipuri de origine a nervului
mentonier: tip 1 – cu nervul alveolar inferior cu traiect pina la nivelul
canalului mentonier, unde se termina prin nervul mentonier si un
buchet de filete nervoase pentru incisive sau camini ; tip 2-cu nervul
alveolar inferior furnizind pe traiectul lui numeroase ramificatii
plexiforme pentru apexurile dentare ; tip 3-cu terminarea nervului
alveolar inferior prin doaua ramuri distincte, mentonier si incisiv.
2. Variatii de origine ale arterei mentoniere:
*artera mentoniera ia nastere din artera alveolara inferioara la
distante cuprinse intre 5-12 mm inainte de emergenta sa prin orificiul
mentonier, fiind situata sub nerv in toate cazurile studiate.
3. Variatii de pozitie ale orificiului mentonier :
*la 16 cazuri, orificiul mentonier se afla mai aproape de creasta alveolara decat de marginea bazilara a mandibulei, aspect explicat prin resorbtia marginii alveolare mandibulare consecutive prezentei campurilor de edentatie la acest nivel in cazurile mentionate .
26
Pozitia orificiului mentonier la persoane edentate (sageata)
Proiectia si distributia vaselor faciale
Artera faciala, ram collateral al arterei carotide externe, asigura cea mai mare parte a aportului de sange arterial la nivelul fetei
Traiectul ei superficial este sinuos, adaptat miscarilor
obrajilor in cursul masticatiei, fonatiei, mimicii si incepe la nivelul
incizurii premaseterine a marginii mandibulare, unde se palpeaza si
pulsul arterial. De aici artera se dirijeaza in sus si inainte si,
trecand la 1 cm de comisura buzelor, patrunde in santul labio-nazo-
genian, anterior de corpul adipos al obrazului, pe muschiul
buccinator, acoperita fiind de rizorius si de marele zigomatic, sant
pe care-l parcurge pina la nivelul unghiului intern al ochiului unde
se termina prin artera angulara, care se anastomozeaza cu ramul nazal
din sistemul caritidian intern. In cursul sau, artera vascularizeaza
muschiul maseter, planurile regiunii labiale, partile moi ale regiunii
geniene si aripa nasului, contactand anastomoze cu celelalte ramuri
arteriale care se distribuie fetei (artera transversa afetei, artera
infraorbitara, artera mentoniera, artera nazala, artera bucala).
Vena faciala, tributara sistemului jugular intern, este situata
posterior fata de artera, cu un traiect mai rectiliniu, formand “ coarda
arcului arterial “.
27
Proiectia cutanata a vaselor faciale urmareste o linie ce
porneste de la incizura premaseterina a mandibulei catre comisura
bucala, iar de aici in santul nazo genian pina la nivelul unghiului
intern al ochiului.
Traiectul vaselor faciale (rosu - artera; albastru-vena)
Traiectul vaselor faciale (in sageata – vena faciala).
Descoperirea vaselor faciale am realizat-o, pe piessele
anatomice studiate, la nivelul marginii anterioare a muschiului
maseter, pe marginea bazilara a mandibulei.
28
Instrumentul folosit a constat in bisturiu, foarfece, pensa
anatomica, sonda canelata si departatoare. Am luat ca repere
marginea bazilara a mandibulei si marginea anterioara a maseterului. Incizia s-a realizat pe marginea bazilara a mandibulei, centrata pe incizura premaseterina, cu o lungime de 4 cm. S-a sectionat pielea, tesutul celular subcutanat, s-au indepartat fibrele muschiului platisma si s-au evidentiat vasele faciale. Am urmarit in continuare prin disectia planurilor superficiale ale regiunii geniene traiectul si modul de terminare al arterei faciale si am constatat urmatoarele particularitati .
Rezultate si discutii
S-a constatat ca in teritoriul sau superficial artera faciala prezinta un grad
crescut de variabilitate individuala in distributie, cu predominenta deficitului de vascularizatie al ramurilor superficiale. In doua cazuri s a evidentiat un traiect superficial mai scurt al arterei faciale, terminat la nivelul comisurii bucale printr-o artera labiala superioara mai voluminoasa, anostomozata cu cea de pe partea opusa
Varianta de distributie a arterei faciale (profil)
Intraparotidian, nervul facial se imparte in trunchiuri primare care furnizeaza ramuri ce se anastomozeaza intre ele si formeaza un plex nervos, cu un grad ridicat de variabilitate individuala, din care ulterior se sistematizeaza cinci trunchiuri secundare, terminale, care de asemeni pot fi interconectate intre ele prin diferite tipuri de anastomoze
29
Distributia ramurilor terminale ale nervului facial
Concluzii :
1. Elementele vasculare şi nervoase ale sistemului stomatognat sunt
sistematizate în pediculi vasculo-nervoşi, ce urmăresc în mare
măsură organizarea şi evoluţia ontogenetică a structurilor
masivului facial.
2. Între elementele acestor pediculi se stabilesc multiple
interconexiuni, ce asigură suportul nutritiv şi funcţionalitatea
optimă a teritoriilor deservite.
3. Pediculii vasculo-nervoşi se distribuie atât planurilor superficiale
ale feţei, cât şi regiunilor profunde sau structurilor anatomice
adăpostite în cavităţile naturale ale acesteia (orbite, fose nazale,
cavitate orală).
4. Studiul anatomic al pediculilor vasculo-nervoşi ai sistemului
stomatognat constituie o metodă indispensabilă pentru
30
cunoaşterea, aprofundarea şi verificarea aspectelor morfologice
normale din sfera facială, pentru depistarea variaţiilor anatomice
individuale si implicatiilor acestora in patologia sistemului
stomatognat.
Capitolul VIII., prezinta “Cercetari anatomo-clinice privind
functiile si disfunctiile componentelor musculare ale sistemului
stomatognat”, doctorandul realizind in acest capitol examene clinice
si paraclinice asupra articulatiei temporo-mandibulare si a muschilor
masticatori, punind in evidenta si cercetari asupra implicarii
muschilor pterigoidieni externi in sindromul disfunctional al
articulatiei temporo-mandibulare.
Examenul clinic al ATM cuprinde două etape:
1. examenul subiectiv (anamneza);
2. examenul obiectiv.
Material si metoda
Pentru a verifica implicarea componentelor musculo-
articulare ale sistemului stomatognat am examinat din punct de
vedere clinic un numar de 90 de pacienti (60 de femei si 30 barbati),
cu varste cuprinse intre 59-69 de ani. Pacientii provin atat din mediul
rural cat si urban.
In acest scop, am introdus un chestionar propriu, care
cuprinde:
- Anamneza:
- date personale,
- istoric,
- stress,
- conditii de munca,
- antecedente personale patologice,
- antecedente heredo-colaterale.
- Semne subiective:
- Durerea, locala/generalizata (15, 16)
31
- Cefalee,
- Artralgii,
- Odontalgii,
- Otalgii,
- Tulburari de somn,
- Iritabilitate,
- Disconfort in activitate,
- Zgomote articulare
- Tulburari ale inchiderii si deschiderii gurii
- Inspectia:
- Statica
- dinamica
- Palparea:
- statica
- dinamica.
La acestea, in scop diagnostic am adaugat explorarile
paraclinice.
Majoritatea pacientilor (80%) au fost diagnosticati cu
edentatii partial intinse, edentatii totale netratate sau tratate incorect.
Restul pacientilor (de 11%) prezentau pe arcada un numar suficient
de unitati odonto-parodontale, dar cu multiple restaurari coronare,
abrazii, angrenaje inverse.
O anamneza mai amanuntita a scos in evidenta faptul ca 50
din pacienti (30 femei si 20 barbati) prezentau o serie de fenomene
ca: oboseala musculara, bruxism, durere. Cu toate acestea pacientii
examinati nu s-au prezentat pentru aceste acuze la consultatiile
medicului stomatolog, socotindu-le lipsite de importanta.
Examinarea s-a inceput cu inspectia de ansamblu.
In timp ce s-a discutat cu pacientul, s-a apreciat expresia faciala
(mimica), ce exprima, prin aspectul sau, prin aspectul global, dar si
prin fiecare componenta in parte, indispozitii, stari temperamentale,
stari psihice sau patologice. S-a urmarit in timp ce se discuta cu
pacientul, spasme ale muschilor, paralizii posibile, contractii
involuntare, hiperreactivitate musculara (bruxism).
32
Rezultate si discutii
In urma examenului clinic s-a observat ca 50% din cei
examinati prezentau modificari la nivelul musculaturii masticatoare.
Cea mai frecventa modificare intalnita este hipotonicitatea
musculara, dar pe linga aceasta intilnindu-se si insertii musculare
dureroase, modificari de volum si sensibilitate.
Astfel insertii dureroase ale maseterului (insertia inferioara) a
fost gasita la 55 dintre voluntari, asociate cu spasme musculare.
Hipotonicitatea musculara a fost gasita la toti pacientii.
Douazecisicinci dintre pacientii de sex masculin prezentau
modificari de volum la nivelul muschiului temporal si o oarecare
sensibilitate la palpare.
La pacientul cu incongruente dentare si angrenaj invers pe
partea dreapta, s-a observat o hipertonicitate a muschiului maseter pe
partea stanga.
Palparea muschilor masticatori – semne clinice.
Concluzii
33
1. Examenul muschilor va avea in vedere aprecierea tonicitatii
musculare, aspectul masei musculare si insertiilor bilateral si
simetric.
2. Prin examenul clinic obiectiv pot fi evaluate zonele “trigger”
(dureroase), insistandu-se asupra caracterului durerii provocate la
atingere sau palpare.
3. Examenul muschilor in contractie dinamica urmareste detectarea
durerii provocate prin contractie, participarea simetrica si egala la
realizarea dinamicii mandibulare.
CERCETARI ASUPRA IMPLICARII MUSCHILOR
PTERIGOIDIENI EXTERNI IN SINDROMUL
DISFUNCTIONAL AL ARTICULATIEI TEMPORO-
MANDIBULARE
Material si metoda
S-a realizat un lot de 35 de bolnavi, carora li s-a inmanat
formulare tip concepute personal.
In chestionarul respectiv au fost consemnate date referitoare
la debut, dureri articulare, zgomote articulare, limitarea miscarilor
gurii, subluxatii si luxatii ale ATM . Un procentaj de 80% din
subiectii chestionati au precizat ca s-au adresat medicului datorita
durerilor articulare si au pus pe seama acestora dificultatea de
deschidere a gurii.
In aprecierea implicarii pterigoidianului extern in disfunctia
ATM s-au folosit si metode paraclinice, cum ar fi masuratorile
miscarilor mandibulare, aprecieri asupra sensibilitatii articulare,
aprecieri asupra caracterului zgomotelor articulare, precum si
investigatii clinice pe muschii masticatori.
Rezultate si discutii
34
Desi subiectiva, durerea cand exista se manifesta printr-o
reactie particulara a pacientului in momentul palparii superficiale sau
profunde. Zonele de electie pentru a decela durerile articulare sunt
cele laterale si cea mai uzata zona este palparea prin intermediul
conductului auditiv extern.
Informatiile obtinute prin aceasta metoda de cercetare a
durerilor articulare nu au caracter etiologic, ele ofera doar o
informatie ca la nivelul componentelor ATM exista o disfunctie si o
anumita patologie.
In dinamica mandibulara, la o deschidere a cavitatii normala,
exista o miscare de rotatie a condilului in axul propriu, iar meniscul
ramine in pozitia initiala, statica.
-Examinarea muschiului pterigoidian extern
-Miscare comandata
35
Miscare functionala
Miscare comandata
Miscarea de rotatie a condilului mandibular
36
Deschiderea pronuntata a cavitatii bucale atrage dupa sine o miscare
de translatie a condilului spre tuberculul articular. Meniscul se misca
si el o data cu condilul spre tuberculul articular.
•La o deschidere normala a cavitatii orale nu se percep zgomote
articulare.
•Cand discul are o pozitie patologica, fiind deplasat antero-intern,
aceasta datorita unei patologii in zona bilaminara a meniscului sau
afectarea atasamentelor sale, concomitent cu hipertonia muschiului
pterigoidian extern miscarile in articulatie presupun deplasarea
anterioara a condilului cu deplasarea concomitenta, tot anterior, a
discului.
Intrucit zona de tractionare posterioara este foarte puternica,
discul revine la pozitia initiala, iar condilul se misca direct pe
tuberculul articular al temporalului, ceea ce determina aparitia unui
zgomot generat de frecarea os pe os.
Cracmentele multiple presupun un disc perforat si instabil .
Pe lotul studiat, asemenea situatii s-au intalnit intr-un procentaj de
22,8%.
Intr-un procentaj de 17%, s-a regasit asocierea cracmentului
cu durerea, ceea ce ar presupune un spasm al muschiului pterigoidian
extern de lunga durata, cu ischemie de lunga durata si durere
secundara, sau o deplasare foarte pronuntata a discului .
Semne clinice la examinarea muschiului pterigoidian extern.
37
Crepitatiile reprezinta alte zgomote ale ATM, mai frecvent
intalnite la persoanele in varsta, cu tulburari hormonale grave si cu
modificarea echilibrului fosfo-calcic, ca in osteoartroza.
In examinarea integritatii musculare este cunoscut faptul ca,
intreruperea continuitatii fibrelor musculare tulbura foarte grav
tonicitatea musculara si contractilitatea musculara .
Muschii masticatori
Examinarea muschilor masticatori s-a realizat pe intregul lot
supus cercetarii. S-a realizat palparea integritatii musculare,
urmarind mai ales zonele de insertie ale muschilor, pentru ca la
nivelul corpului muscular este greu de ajuns.
In cazurile studiate nu au fost situatii in care integritatea
muschiului si tonicitatea sa fie abolite.
Tonusul general al intregii musculaturi, la 10 dintre cazurile
examinate, era diferit atat datorita varstei inaintate a persoanelor
examinate cit si datorita disfunctionalitatii prezente la determinantul
ocluzal.
38
Muschiul pterigoidian extern are insertii sfenoidale, pe fata externa a marii aripi a sfenoidului si pe fata laterala a apofizei pterigoidiene, celelalte inserii sunt pe partea anterioara a condilului mandibular si a meniscului articular, ceea ce face practic imposibil palparea fasciculului interior al acestuia.
El devine dureros in spasm de lunga durata, datorita proastei
vascularizatii si acumularii de acid lactic in miofibrila.
Pentru a examina muschiul respectiv si aprecia eventualele
dureri care pot aparea, s-a procedat la examinarea intregului lot prin
determinarea pacientilor sa faca miscari contra unui obstacol
reprezentat de mina doctorului.
Obligand pacientul sa faca miscari de ridicare a mandibulei
contra obstcolului reprezentat de mina doctorului aplicata pe barbia
pacientului, bolnavul, in conditiile afectarii muschiului, acuza dureri
spontane in zona preauriculara. Aceleasi rezultate se obtin si la miscarile de diductie effectuate de pacient tot contra unui obstacol reprezentat de mina medicului.
Concluzii
*Masuratorile miscarilor mandibulare dau informatii asupra
integritatii meniscului articular
*Sensibilitatea dureroasa aparuta la palparea superficiala si profunda
a zonelor limitrofe articulatiei conduc la ideea ca in ATM exista un
process patologic.
*Zgomotele in ATM ne informeaza asupra posibilitatii existentei
unui disc fie perforat, fie instabil.
*Aparitia durerilor la miscarea de ridicare a mandibulei contra
obstacolului arata o suferinta a muschiului pterigoidian extern.
*Subiectiv, sunt appreciate ca elemente patognomonice, bruxismul si
cefaleea mentala. Capitolul IX., trateaza “Rolul articulatiei temporo-
mandibulare in functiile si disfunctiile sistemului
stomatognat”,demonstrind ca intre diferitele componente ale
sistemului stomatognat exista o strinsa corelatie morfologica si
functionala, ceea ce face ca afectarea uneia dintre verigile sistemului
sa atraga dupa sine dereglarea celorlalte. Masura in care vor fi
afectate elementele sistemului stomatognat depinde de nivelul la care
actioneaza factorul disfunctional: sistemul nervos central, sistemul
nervos periferic, grupe musculare mandibolare, articulatia temporo-
mandibulara, parodontiu si suprafetele de ocluzie.
De la primele vertebrate cu craniu osos si pina la omul actual,
forma, dimensiunea, structura si functiile realizate la nivelul
39
extremitatii cefalice s-au trans format permanent in etapele critice ale
evolutiei filogenetice, mutatii genetice generate de mutatiile de
mediu.
In toata aceasta perioada de milioane de ani, se remarca o crestere a
cutiei craniene (craniul neural)si a sistemului nervos central in
detrimentul SSG (craniul visceral), care se reduce ca volum si
perfectioneaza permanent functiile.
In cadrul acestui fenomen biologic se inscrie si evolutia
hominidelor de la prima tele inferiore la omul actual.
Cunoasterea acestor transformari morfofunctionale ale SSG
ne face sa intelegem mai bine forma, volumul si functiile acestui
prim segmenta le sistemului de import al materiei.
In miscarea lor uzuala, maxilarele functioneaza ca o pirghie
de gradul al III-lea. Articulatia temporo-mandibulara este punctual
fix, iar maseterul, pterigoidianul intern si muschii temporali creeaza
forta . Dintii reprezinta organul efector prin care se transmite forta
obstacolului alimentar.
Cu cit ne apropiem mai mult de incisive, cu atat pirghia este
mai putin eficace, iar dintii vor fi solicitati mai putin, ceea ce face ca
frontalii sa paraseasca ultimii arcada.
In laterotruzia dreapta, condilul activ blocat in cavitatea
glenoida este punctual fix, condilul sting fiind de balans. Daca in
aceasta miscare dintii de pe arcada stanga pastreaza un contact
prematur, acolo se va situa punctul de rezistenta.
Functionarea articulatiei temporo-mandibulare ca o pirghie
(gradul III)
Forta produsa de ridicatorii de pe partea stanga va transforma
pirghia de gradul III intr-o pirghie de gradul II , deci mai eficace si
mai traumatizanta, cu atat mai mult cu cit este vorba de contacte
neechilibrate.
40
Functionarea articulatiei temporo-mandibulare ca o pirghie
(gradul II)
Daca contactul de pe partea stanga este de mai mare
importanta el devine punct de sprijin, iar pirghia se transforma intr-o
pirghie de gradul I , ceea ce se traduce prin aparitia unor forte foarte
puternice la nivelul dintelui de contact, dar care se poate repercuta si
asupra articulatiei temporo-mandibulare si a muschilor.
Functionarea articulatiei temporo-mandibulare ca o pirghie
(gradul I)
In miscarea de incizie forta va actiona posterior fix, iar
rezistenta la nivel incisive, luind nastere o pirghie de gradul I cu
eficacitate maxima, care va suprasolicita atat molarul cu contact,
premature cit si incisivii; suprasolicitarea se poate traduce prin uzura
41
sau mobilitate. In miscarile de protruzie daca unghiul incisive este
mai micdecat unghiul condilian, se va exercita o supra sarcina la
nivel molar, transformind mandibula intr-o pirghie de gradul I.
Pentru ca acest lucru sa nu se intimple prin solicitari repetate,
mai ales in perioada de crestere, organismul se adapteaza uneori prin
modificarea unghiului goniac, pina se stabileste un raport optim intre
aceasta si partea incisive. Teoria mecanica a lui Gysi are si astazi
numerosi adepti, mai ales in ceea ce priveste functionarea
mandibulei ca o pirghie, dar mai putin de acord cu conceptia privind
articulatia temporo-mandibulara ca o articulatie de forta .
Teoria lui Gysi a dominat stomatologia pina in anul 1946,
cand Marc Robinson, in urma unor studii aprofundate, emite teoria
antimecanica sau teoria refluxului muscular controlat.
Dupa Robinson, articulatia temporo-mandibulara nu sufera
nici un effort in functionalitatea ei normala, iar mandibula nu poate fi
asinilata unei pirghii. Studiind suprafetele articulare pe un numar de
62 de cadavre, Robinson le gaseste acoperite cu un strat foarte subtire
de cartilaj hialin, mai ales in portiunea cea mai posterioara, in rest
fiind vorba de un tesut fibros, elemente morfologice care nu
caracterizeaza articulatiile de effort.
Ca argument functional, in sprijinul teoriei antimecanice,
Robinson descrie un mecanism reflex care previne orice effort in
limitele normalului, dirijat spre articulatia temporo-mandibulara.
Forta ia nastere in timpul contractiei ridicatorilor si se dirijeaza spre
articulatia temporo-mandibulara.
Material si metoda
Pentru a aprecia modificarile de forma ale condilului
mandibular in raport cu statusul odontal, am procedat la analiza a 45
mandibule (piese anatomice uscate) provenite de la cadavre, 18 de
sex feminin si 27 masculine. Functie de statusul odontal, acestea au
fost clasificate in : 16 non-edentate (5 feminine si 11 masculine), 19
partial edentate (9 feminine si 11 masculine) si 10 complet edentate
(4 sex feminin si 6 sex masculin).
Am masurat : 1. Inaltimea condilului mandibular;
2. Diametrul antero-posterior al condilului
3. Diametrul transvers al condilului mandibular.
42
Masuratori ale paramentrilor mandibulari.
Rezultatele au fost salvate ca fisiere Excel, analizate statistic folosind testul t si
comparate cu rezultate ale unor masuratori similare raportate in literature de specialitate
asupra diferitelor grupuri entice .
Piesa mandibulara edentata.
Rezultate si discutii
1. Inaltimea condilului mandibular
a) Pe mandibulele complet edentate :
43
Valoarea medie la sexul feminine a fost de 17 mm la dreapta si 18 mm pe partea
stanga, in timp ce la sexul masculine valorile erau intre 17 - 21 mm pe dreapta si
19 – 22 mm pe stanga .
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
4
4,5
10 15 20 25 30
Mand.T.Ed.Masc
Mand.T.Ed.Fem
Mand.P.Ed.Masc
Mand.P.Ed.Fem
Mand.N.Ed.Masc
Mand.N.Ed.Fem
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
4
4,5
10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30
Mand.T.Ed.Masc
Mand.T.Ed.Fem
Mand.P.Ed.Masc
Mand.P.Ed.Fem
Mand.N.Ed.Masc
Mand.N.Ed.Fem
Inaltimea condilului mandibular in raport de sex si status odontal.
b) Pe mandibulele partial edentate:
La femei am inregistrat valori de 18 mm (pe dreapta) si 22 mm (pe stanga) iar
pentru sexul masculin de 19 – 22 mm pe dreapta si 21 – 23 mm pe stanga.
c) Mandibulele non-edentate :
Valorile medii pe piesele de sex feminin au fost de 20 mm pe dreapta si 23 mm
pe stanga, iar pe cele de sex masculin au fost de 20-24 mm pe dreapta si 22-25
mm pe stanga
Dreapta
Sex
Complet edentate Partial edentate Non-edentate
F M F M F M
Inaltime 17 20.57 18 12.75 22.3 20
44
(mm)
SD ±1.11 ±1.21 ±1.11 ±0.81 ±0.83 ±1.11 Inaltimea condilului mandibular pe hemimandibulele drepte functie de sex si status
odontal
Stanga
sex
Complet edentate
Partial edentate Non-edentate
F M F M F M
Inaltime
(mm) 18 20.5 22 22.5 22.7 23.57
SD ±1.11 ±0.57 ±1.11 ±1.50 ±0.81 ±0.95 Inaltimea condilului mandibular pe hemimandibulele stangi functie de sex si status
odontal
2. Diametrul antero-posterior al condilului mandibular
a) Pe mandibulele complet edentate
La sexul feminine valorile au fost de 3-5 mm, iar la mandibulele provenite de la
cadaver masculine de 4-6 mm.
b) Pe mandibulele partial edentate:
Diametrul antero-posterior la sexul feminin a fost de 4-7 mm si cu valori intre 4-8
mm la cele de sex masculin, cu 1-2 mm mai mici pe hemimandibulele cu arii de
edentatie decat pe cele cu dentitie completa.
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
3 4 5 6 7 8 9
Mand.T.Ed.Masc
Mand.T.Ed.Fem
Mand.P.Ed.Masc
Mand.P.Ed.Fem
Mand.N.Ed.Masc
Mand.N.Ed.Fem
Diametrul antero-posterior al condilului mandibular
c) Mandibulele non-edentate :
La sexul feminin am intalnit valori cuprinse intre 5-8 mm, iar la sexul masculin
intre 6 si 8 mm, fara diferente semnificative intre stanga si dreapta.
45
Diametrul antero-posterior al condilului mandibular in raport de
sex si status odontal
Diametrul
antero-
posterior
(mm)
Complet edentate Partial edentate Non-edentate
F M F M F M
Media 4 4 6 9 6 4
SD ±0.89 ±1.00 ±1.11 ±0.89 ±0.89 ±1.11
3. Diametrul transvers al condilului mandibular
a) Pe mandibulele complet edentate
Condilii mandibulari de la cadavrele sex feminine au un diametru
transvers de 13 – 18 mm, iar cele de sex masculin au valori intre 15-
19 mm
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
4
4,5
13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Mand.T.Ed.Masc
Mand.T.Ed.Fem
Mand.P.Ed.Masc
Mand.P.Ed.Fem
Mand.N.Ed.Masc
Mand.N.Ed.Fem
Diametrul transvers al condilului mandibular functie de sex si status odontal.
b) Pe mandibulele partial edentate:
Condilii de la piesele de sex au avut valori intre 15 – 21 mm in
diametrul transvers. In hemimandibulele cu spatii edentate valorile
au fost cu 1-2 mm mai mici decat pe hemimandibulele cu dentitie
complete. La sexul masculin, condilii au avut 16 -21 mm in
diametrul transvers, cu aceleasi diferente legate de prezenta
zonelor edentate.
c) Mandibulele non-edentate :
La piesele provenite de la cadaver de sex feminine, am gasit valori de
17-22 mm in diametrul transvers condilar, iar la piesele de sex
masculin, valorile au fost intre 18 – 24 mm, fara diferente
semnificative stanga-dreapta .
46
Diametrul transvers condilar in raport de sex si status odontal
Diametrul
transvers
(mm)
Complet edentate Partial edentate Non-edentate
F M F M F M
Media 12 10 16 12 12 16
SD ±0.89 ±1.00 ±1.11 ±0.89 ±0.89 ±1.11
Concluzii:
Usoara asimetrie intre stanga si dreapta a fost relatata si in studiile din
literature (165, 173, 174), fiind determinate de factori genetici, tip masticator, momentul
instalarii edentatiei partiale pe o hemimandibula sau momentul aparitiei edentatiei totale
(68, 116, 145, 155, 177). Pierderea dentitiei este asociata cu osteoporoza si reducerea
semnificativa a nivelului hormonilor steroizi. Toti acesti factori intervin in dimensiunile
diversilor parametri mandibulari, inclusiv la nivelul condilului (43, 118, 119, 131, 132).
In concluzie, studiul nostru confirma faptul ca, atat edentatia partiala cat si
cea totala au drept rezultat modificari atat la nivelul corpului mandibular, al gonionului
dar mai ales la nivelul diametrelor condilului mandibular.
Una dintre primele explicatii in acest domeniu (1934)
apartine lui J. B. Costen si se refera la traumatizarea mecanica a
articulatiei temporo-mandibulare si a nervului auriculo-temporal
printr-o distalizare a condililor in urma pierderii dintilor, ceea c ear
produce nevralgii faciale, occipitale, tulburari auriculare, surditate,
la care autorul adauga in 1936 nevralgia gloso-faringiana, iar in 1939
trismusul.
Desi de valoare in primul rind istorica, ipoteza etiopatogenica
a lui Costen isi pastreaza importanta sa ca o prima incercare de
diferentiere a unui sindrom legat de pozitionarea vicioasa a condililor
si de pierderea arcadelor dentare.
Capitolul X. , “Aspecte imagistice patologice ale articulatiei
temporo-mandibulare”,demonstreaza ca prin dispozitia sa anatomica, articulatia temporo-mandibulara scapa simturilor examinatorului, iar aprecierea modificarilor morfologice nu se poate face prin examen clinic direct, ceea ce explica multitudinea examenelor complementare care au fost propuse pentru a crea o imagine cit mai clara asupra acestei componente deosebit de importante a sistemului stomatognat.
47
Material si metoda Examenul radiografic reprezinta una dintre aceste
posibilitati de investigare a articulatiei temporo-mandibulare, care poate da informatii exacte privind forma si structura elementelor osoase temporo-mandibulare, practicandu-se diferite metode (50):
1. Radiografia simpla a articulatiei temporo-mandibulare se executa sub incidente diferite care urmaresc evitarea suprafetelor osoase: Parma; Schuller ; Lacronique si Frank (3).
X.3Rezultate si dicutii Incidenta Parma este o incidenta de profil, cu ajutorul
careia se radiografiaza fiecare A. T. M in pozitie gura inchisa si gura deschisa (41, 42). Articulatia de examinat este linga caseta iar tubul radiogen se afla de partea articulatiei temporo-mandibulare opuse. In aceste conditii, A. T. M. de linga tubul radiogen, datorita proiectiei conice, va aparea marita si neclara, iar cea de linga film va aparea clara, individualizindu-se elemente radiopace care o compun .
Incidenta Parma
Incidenta Schuller desi este mai frecvent folosita pentru
studiul mastoidei cu ajutorul acesteia se evidentiza si A. T. M, precum si conductul auditiv extern. Pacientul este in decubit
48
ventral, cu planul medio sagital paralel cu filmul. Raza centrala este inclinata cu 30° in directie cranio caduala iesind pe la nivelul conductului auditiv extern in apropierea filmului. Este o incidenta temporo-timpanica si se executa separat pentru fiecare ATM in pozitie gura inchisa si gura deschisa.
Pe imaginea obtinuta se examineaza structura si integritatea contururilor osoase, precum si modificarile interlinului articular, pozitia condilului in cavitatea glenoida si in excursia de deschidere (24).
Printre modificarile aparute in disfunctia sistemului stomatognat sunt amintite: contur condilian sters in portiunea anterioara, resorbtia osoasa in partea superioara a pantei articulare, fragmentarea meniscului, calcificari distrofice ale meniscului, suprafete scleroase, uneori neregulate alteori cu conturul interrupt, pensarea spatiului articular cu deplasare condiliana corespunzatoare, excursia exagerata a condilului formei condililor cu aplatizarea lor, hipertrofii condiliene (64, 67, 170).
2. Ortopantomografia este o metoda de explorare radiologica stomatologica si face parte din tehnicile panoramice, permite derularea pe un singur film a imaginilor ambelor arcade dentare, de la o articulatie temporo-mandibulara la alta (62).
CAZ NR 1
In acest caz pacienta in varsta de 31 de ani se prezinta pentru un trismus puternic. Se observa o suprafata sclerotica
49
difuza si anchiloza osoasa la condilul drept si fosa mandibulara.
CAZ NR 2
In acest caz nr 2 pacienta in varsta de 26 ani se prezinta datorita miscarilor limitate de deschidere a gurii. Se poate observa bilateral o marire a proceselor coronoide deasupra arcurilor zigomatice.
CAZ. NR. 3 In acest caz nr. 3 pacienta in varsta de 68 ani se prezinta pentru durere la articulatia temporo-mandibulara si malocluzie.
3.Artrografia articulatiei temporo-mandibulare a fost descisa pentru prima oara in anul 1944 de catre finlandezul Norgaard si reluata de catre Matilla si Takaku. Metoda consta in introducerea prin injectare a unei substante de contact in spatial sinovial al articulatiei, urmata de radiografie este folosita pentru evidentierea partilor moi. Ea permite vizualizarea pozitiei si
50
morfologia discului articular (35). Este indicata atunci cand exista incertutudini privind diagnosticul sau cand se prevede o interventie chirurgicala (95, 96).
Artrografia ATM
4.Cineradiografia articulatiei temporo-mandibulare este o
metoda de studiu radiologic al articulatiei in pozitia statica si dinamica. Se practica folosind un amplificatorde luminiscenta pentru o mai buna diferentiere a imaginii. Pentru inregistrarea pozitiilor mandibulo-craniene, se aseaza pe manddibula si maxilar catva markeri metalici pentru reperarea exacta a rapoartelor intermaxilare. Cinefluorografia, varianta moderna a cineradiografiei, utilizeaza imaginii care permit pana si sesizarea diferentei de irigare a muschilor in repaus si contractie.
Musaaph foloseste pentru realizarea cineradiografiei urmatoarele incidente :
- postero-anterioara pentru pozitia de postura,
miscari de deglutitie, miscari de frecare,
deschderea maxima a gurii.
- laterala pentru miscari de inchidere si deschidere,
deglutitie
- oblic-laterala, utilizata numai pentru articulatia
temporo-mandibulara.
5. Tomografia articulatiei temporo-mandibulare
reprezinata una din cele mai utilizate examene paraclinice in diagnosticarea disfunctiilor sistemului stomatognat (122, 124).
Computer –Tomografia (C. T.) este o metoda imagistica de diagnostic, care se bazeaza pe realizarea unei imagini, ca urmare a diferentelor de densitate ale unor structuri anatomice (a unui strat, o sectiune dintr-o structura ). In cazul examinarii C.
51
T. a sectorului cranio facial, majoritatea descrierilor se refera la studiul componentei cranio-encefalice (147, 148, 149). Acest studiu se face prin sectiuni axiale (transversale), de 10 mm grosime cu 10 mm interval, de obicei 8-12 sectiuni, paralele cu planul orbito-meatal. In conditii speciale, pentru a obtine precizari si, in functie de tipul de aparat C. T. , se fac sectiuni de 2-5 mm cu interval mai mic intre sectiuni.
Caz nr.2 Examinat cu ajutorul C. T. in cazul nr 2 se observa : marginile anterioare a proceselor coronoide bilateral sunt fata in fata cu partea posterioara a oaselor zigomatice in pozitia deschisa a gurii.
Caz nr. 3
In acest caz nr. 3 se poate observa cum marginea anterioara a procesului coronoid din partea dreapta este fata in fata cu osul zigomatic cand gura este deschisa.
52
CAZ NR. 4
Pacienta in varsta de 58 ani se prezinta pentru durere in partea stanga a articulatiei temporo-mandibulare si trismus. Prin examinarea cu C. T. se observa: os erodat modificat in partea stanga a condilului.
6. Imagistica prin rezonanta magnetica (I. R. M.) este o metoda neinvaziva cu care se obtin cele mai fine detalii privind atat elementele articulare, cit si cele periauriculare (130, 162). Ea aduce precizari privind : interesarea degenerative, discala, localizata sau difuza, insotita de subtierea meniscului si pierderea regularitatii conturului, iar studiul continutului meniscal are o valoare de prognostic – anomaliile de pozitie a meniscului care pot fi luxatii meniscale, sau nereductibile (19).
CAZ NR. 5
. Cea mai recenta metoda de diagnostic, dar de tratament, in afectiunile articulatiei temporo-mandibulare sau artroscopia (39, 41). Ea consta in observaraea structurilor articulare cu ajutorul unui fibroscop cu diametru de 1, 7 -2, 7
53
mm, plasat intr-una din cavitatile articulare. Ohnischi (1990), Mae Cain, Koslin, Quinn (1990) folosesc artroscopia in scop diagnostic numai atunci cand celelalte elemente clinice si paraclinice il orienteaza catre o leziune, care va putea fi tratata printr-o interventie chirurgicala efectuata prin artroscopie. Acestia indica intodeauna inaintea unei artroscopii realizarea unei artrografii sau a unei totodensitometrii de contrast, pentru a evalua starea compartimentelor articulare.
CONCLUZII
1. Muschiul pterigoidian extern este implicat in dinamica meniscala si deci in miscarile complexe ale articulatiei temporo-mandibulare, prin fascicolul superior fiind tensor meniscal, iar prin fascicolul inferior participa impreuna cu omologul sau contralateral la miscarile de diductie. 2. Partea intra-articulara a muschiului este de natura fibroasa si la nivelul jonctiunii conjunctivo-musculare prezinta numeroase terminatiuni proprioceptive provenite din nervul auriculo-temporal, sensibile la intinderea musculara. 3. Metodele clinice si paraclinice sunt de o importanta deosebita in depistarea precoce a disfunctiilor articulatiei temporo-mandibulare, cu consecinte benefice, terapeutice si economice pentru pacient. 4. In investigatia paraclinica, kinezimandibulografia s-a impus ca un examen indispensabil in diagnosticul disfunctiiilor articulatiei temporo –mandibulare 5. Electromiografia componentelor musculare scoate in evidenta asimetriile, contractile in disfunctiile ocluzale, atat in stare de activitate cit si in repaus, cu instalarea rapida a unei stari de oboseal musculara si contractii musculare dezordonate.
54
6. Asociat cu celelalte investigatii paraclinice, electromiografia muschilor manducatori se impune ca o metoda de investigatie indispensabila unui diagnostic précis al disfunctiilor articulare. 7. Cercetarile mele, cuprinzind un lot semnificativ de pacienti, au evidentiat faptul ca sindromul disfunctional de natura ocluzala se situeaza in jurul virstei de 20-30 de ani la barbate si 30-37 de ani la femei. 8. Se deduce din cercetarile mele ca exista o preponderenta a afectarii sexului femini pe ansamblul tuturor tipurilor de tulburari, comparativ cu sexul masculine. 9. Preponderenta sexului feminine este legata de caracteristicile morfologice si functionale ale componentelor articulare, precum si de adresabilitatea la medic mai maredecat la barbati 10. Pentru a verifica susceptibilitatea sindromului dysfunctional am procedat la examinarea unui grup poutional tinar cu virste cuprine intre 20-30 de ani fara tratamente protetice. acest grup populational a fost examinat clinic si paraclinic si s-au evidentiat urmatoarele aspecte:
kinezimandibulografia a scos in evidenta prezenta
suspiciunii de sindrom dysfunctional la un procent
de peste80% din lotul investigat, restul prezentind
inregistrari kinezimandibulografice normale.
Din lotul examinat 55% nu prezentau
simptomatologie disfunctionala cu toate ca
inregistrarile au precizat existenta
disfunctionalitatii.
Analiza ciclurilor masticatorii a evidentiat in 32%
din cazuri cicluri masticatorii disfunctionalizate.
11. Electromiografia pe acelasi lot de voluntari investigat evidentiaza modificari in 25% din cazuri, cele 75%restante avind aspect elecromiografice normal. 12. Investigatiile paraclinice-electromiografia, kinezimandibulografia, au importanta deosebita in diagnosticul precoce al sindromului disfunctional, ceea ce impune masuri terapeutice pentru a preveni consecinte mai grave uluitoare.
55
13. Tulburarile neuro-musculare cu origini diferite modifica atat diagrama Posseld cit si diagframa condiliana. 14. Cercetarile mele asupra complexului pterigo-meniscal si a implicarii acestuia in disfunctiile articulatiei temporo-mandibulare scot in evidenta complexitatea sistemului stomatognat si implicare sa in homeostazia organismului. 15. Disfunctia compexelor musculare-trebuie interpretata in contextual conceptiei ca organismul reprezinta un tot unitar si dereglarea unui component al sistemului atrage dupa sine dereglari ale intregului sistem. 16. Cerectarile ontogenetice demonstreaza ca exista un gradient al dezvoltarii diverselor componente ale sistemului stomatognat. Exista o primordialitate in aparitia unor organe indispensabile functionarii;astfel ca in cazurile mele s-a observat ca din a 7-a saptamina de dezvoltare intrauterine apare schita articulara, ulterior schitindu-se acomponentele musculare si cele meniscale. 17. Cercetarile comparative pe loturi masculine si feminine au aratat diferente semnificative dimensionale intre componentele osoase ale articulatiei temporo-mandibulare. 18. Intre condilul mandibular, meniscul articular si prelungirile sale se realizeaza o unitate morfofunctionala cunoscuta sub numele de complex condilo-discal. 19. Fracturile condiliene scot in evidenta aceasta uniune deoarece capul condilian se deplaseaza inainte si inauntru, fiind tractionat de muschiul pterigoidian extern, iar discul ramine intins intre scizura lui Glasser si muschiul pterigoidian extern. Este necesara atat redresarea capului condilian, cit si repozitionarea meniscului. 20. Ca evolutie structurala, meniscul articular este initial de aspect fibros, fibrocartilaginos cu numerpoase condrocite, fibroelastic la adult, fibroasa cu celule conjunctive rare si dezordonate si absenta fibrelor elastice la persoanele in varsta. 21. Muschii masticatori sunt implicati in dinamica meniscala si deci in miscarile complexe ale articulatiei temporo-mandibulare, prin fascicolul superior fiind tensor meniscal, iar prin fascicolul inferior participa impreuna cu omologul sau controlateral la miscarile de diductie. 22. Tomografia articulatiei temporo-mandibulare reprezinta un examen paraclinic de o finete particulara, care permite diagnosticul facil al unui sindrom disfunctional articular incipient sau avansat.
56
23. Cu ajutorul examenului topografie, in cazurile studiate am putut depista asimetrii discrete, modificari decelabile in miscarile articulare evidentiind modificari ale amplitudinii miscarii, ceea ce scoate in evidenta prezenta unei disfunctii majore la nivelul articulatiei temporo-mandibulare. 24. Disfunctiile articulare generate de malocluzie, pe toate categoriile studiate, au ca expicatie cause diverse, ca: obiceiuri vicioase, anomalii dento-maxilare, leziuni coronare, tratamente odontale incorectye cu raporturi intercuspidare anormale, stress, tulburari de eruptie dentara. 25. Inregistrarile cu ajutorul diagramei Posselt scot in evidenta calitatea ocluziei si diagramei condiliene. 26. Masuratorile terapeutice adecvate si correct aplicate asupra ocluzie dentare permit nominalizarea diagrameii condiliene si deci corectarea sindromului disfuncftional al articulatiei temporo-mandibulare. 27. Articulatia temporo-mandibulara (A. T. M.) este o diatroza bicondilina cu menisci, simetrica, si reprezinta un segment important al sistemului masticator, fiind o articulatie suprasolicitata si in stransa independenta cu articulatia dentara. 28. Cunoasterea structurilor morfologice la nivelul articulatiei temporo-mandibulare este deosebit de importanta deoarece restaurarile prin aparate gnatoprotetice ale arcadelor dentare, planurile artificiale protetice de ocluzie trebuie armonizate cu stadiul morfilogic de la nivelul articulariei temporo-mandibulare prezinta un process de permanenta adaptare, fapt ce imprima pe langa caracterele commune si importante caracteristici individuale care variaza in numar de la o persoana la alta, dar prezinta variatii de morfogeneza la aceeasi persoana in decursul vietii. 29. Prin dispozitia sa anatomica articulatia temporo-mandibulara scapa simturilor examinatorului, iar aprecierea modificarilor morfologice nu se poate face prin examen clinic direct. Examenul radiographic prezinata una din posibilitatile de investigare care poate da informatii exacte privind forma si structura elementelor osoase temporo-mandibulare, practicandu-se sub diferite metode. 30. Considerata ca fiind cea mai complexa articulatie a organismului uman, articulatia temporo-mandibulara este in acelasi timp una din componentele principale ale sistemului somatognat, contribuind la indeplinirea functiilor de baza ale
57
acestuia : masticatia, deglutitia, fonatia. Modificarea tiparelor de miscare articulara si microtraumatismelor ce apar in cazul unor disfunctii cu punct de plecare parodontal. odontal, fac ca articulatia temporo-mandibulara sa prezinte unul din elementele sistemului stomatognat afectate cel mai frecvent in cadrul sindromului disfunctional. 31. Toate ipotezele privind fiziopatologia sistemului stomatognat accepta faptul ca exista un echilibru morfo-functional intre articulatia temporo-mandibulara, arcade, parodontiu si sistemul neuromuscular afferent. Functionarea in tandem a celor doua articulatii face ca orice variatie de angulare a condililor mandibulari, in general orice asimetrie morfologica sau patologica sa aiba drept urmare o dinamica mandibulara si articulara simetrica, o solicitare asimetrica a grupelor musculare si a arcadelor dentare, cu modificari importante ale functiilor sistemului stomatognat. 32. Analiza descriptive a tomografiilor arata importanta modificarii morfologice produsa la nivelul articulatiei temporo-mandibulare, in cazul instalarii unor afectiuni (inflamatorii si degenerative, leziuni traumatice, anchiloza temporo-mandibulara, afectiuni conggemitale si de dezvoltare, , tumori ale articulatiei ) privind forma cavitatii glenoide, a condililor mandibulari, a pantei articulare si a interlinului articular. 33. La persoanele mai invarsta tomografia a aratat erodarea pantei articulare precum si aplatizarea condilului mandibular sau erodarea unui singur element articular ceea ce duce la modificarea functiilor sistemului stomatognat. 34. Un fapt de maxima importanta clinica in repozitionarile mandibulare este variabilitatea dreapta-stanga, deci, existenta unei asimetrii ce afecteaza marea majoritate b a cazurilor examinate, orice asimetrie morfologica provocand asimetrii functionale. In cazul in care asimetriile se refera la rapoartele condil-mandibular-cavitate glenoida, ele vor fi reduse printr-o terapie de repozitionare corecta, dar in cazul asimetriilor anatomice, repozitionarea este destul de dificial sau uneori imposibila. 35. Iata de ce consideram indispensabil examenul tomografic al articulatiei temporo-mandibulare inaintea oricarei terapii de repozitionare mandibulara sau in cursul aparitiei unei disfunctii majore a sistemului stomatognat, deoarece tentative de
58
redresare a functiei trebuie privita prin prisma cadrului morphologic dat, care are puternica influenata limitativa.
36. Articulaţia temporo-madibulară este considerată specială, prin
arhitectură, biomecanică şi implicaţii funcţionale care favorizeaza
fonaţia, alimentaţia, masticaţia, mimica, etc;
37. Suferinţa ATM este o cauză frecventă de durere oro-facială non-
dentară ;
38. Anamneza şi examenul clinic corect şi complet orientează
diagnosticul într-o proporţie semnificativă; -explorarea imagistică modernă (CT, US, RM) oferă argumente
elocvente care susţin deteriorarea morfologică şi funcţională a ATM
în sindromul disfunctional al sistemului stomatognat 40. Compexitatea organizarii elementelor structurale de la nivelul masivului facial, ca si multitudinea functiilor indeplinite de catre acestea, cu importanta vitala in economia organismului si in integrarea bio-psiho-sociala a acestuia, fac necesara asigurarea unui amplu support morphologic vasculo-nervos care sa deserveasca aceasta sfera. 41. Elementele vasculare si nervoase ale viscerocraniului sunt sistematizate in pediculi vasculo-nervosi, ce urmaresc in mare masura organizarea si evolutia ontogenetica a structurilor masivului facial. 42. Intre elementele acestor pedicului se stabilesc multiple interconexiuni, ce asigura suportul nutritiv si functionalitatea optima a teritoriilor deservite. 43. Pediculii vasculo-nervosi se distribuie atat planurilor superficiale ale fetei, cit si regiunilor profunde sau structurilor anatomice adapostite in cavitatile naturale ale acesteia (orbite, fose, cavitatea orala). 44. Cunoasterea proiectiei elementelor vasculare si nervoase de la nivelul masivului facial ghideaza liniile de incizie, asigurind respectarea atat a principiului functional, cit si a celui estetic in chirurgia oro-maxilo-faciala. 45. Studiul anatomic, la cadavru, a pediculilor vasculo-nervosi ai viscerocraniului constituie o metoda clasica, dar indispensabila pentru cunoasterea, aprofundarea si verificarea aspectelor morfologice normale din sfera faciala, pentru depistarea variatiilor anatomice individuale care se inscriu in limita normalului, conditie pentru identificarea ulterioara a modificarilor patologice din acest teritoriu.
59
Bibliografie
1. Ahmed S. El Mahdi – Stimulated functional studies of
temporo-mandibular joints, J. D. P. , 1991, pp 658-665
2. Ai M. , Yamashita S. -Tenderness on palpation and occlusal
abnormalities in temporo-mandibular disfunctions, J. P. D.
1992, vol. 67 nr. 6 pp. 839-844
3. Aldescu Corneliu : Radiologia pentru studenti si medici
stomatologi Ed. Polirom 1998
4. Alsawaf M. M. Garapo D A. -Influence of tooth contact on
the path of condylar movements, J. Prosth. Dent. , 1992,
vol. 67 nr. 3, pp 394-400
5. Amsterdam M., Purdun L. C. – Use of the occlusalgraph in
patients with parafunctional habits, J. Prosth. Dent, 1992.
vol. 67, nr. 2, pp 252-258;
60
6. Andronescu A: Anatomia dezvoltarii omului. Embriologie
medicala, Ed. Medicala, Bucuresti, 1987
7. Angelescu V: Elemente de embriologie, Ed. Medicală
Bucuresti, 1963
8. Anthony R., Klineberg J. –Isokinetic exercise of temporo-
mandibular joint clicking in yong adults, Craniomand.
Functions and Dysfunctions, 1993, vol, 70, nr. 1 pp 33-38
9. Barghi N. , Santos J. , Narendran S. –Effects of posterior
teeth replacement on temporomandibular joints sounds, J. P.
D. vol. 68, nr 1, pp 132 -135
10. Basciftci FA, Uysal T, Buyukerkmen A (2004) Craniofacial
structure of Anatolian Turkish adults with normal occlusions
and well-balanced forces. Am J Orthod Dentofacial Orthop.
125:366-372
11. Baysan A, Lynch E. -"12-month assessment of ozone on root
caries". 81st Annual Conference of IADR, Goteborg,
Sweden, June 2003 URL: http: //iadr. confex.
com/iadr/2003Goteborg/ techprogram/abstract_36145. htm.
12. Baysan A, Lynch E. "Effect of ozone on the oral microbiota
and clinical severity of primary root caries". American
Journal Dentistry 2004;17: 5660.
13. Baysan A, Whiley RA, Lynch E. "Antimicrobial effect of a
novel ozone generating device on micro-organisms associated
with primary root carious lesions in vitro". Caries Res 2000;
34: 498 _ 501.
61
14. Beaton R. D., Egan K. J., Nakagawa-Kogan H., Morison K.
N. –Self reported symtoms of stress with
temporomandibular disorders: comparisons to healthy men
and women, J. P. D. , 1991, vol 65, nr. 2, pp 289-293
15. Bedrune B., Jammet P. , Chossegros C., Cianfarani F.,
Souyris F. , Lachard J. –Temporomandibular joint pain-
dysfunctions syndrome after injury, Rev. Stom. Chirurg.
M. F. , 1992, vol. 93, nr. 6, pp 408-413
16. Beerstecher E. : J. Prousth. Dent., 1981, vol. 45, nr. 1, pp
46-53
17. Bell W. E. –Temporomandibular disorders, Jean Book,
Medical Publishers Chicago 1990
18. Beloot V. - Posterior disk dispalacement of the
temporomandibular joint (Rev. Stomatol. Chir. Maxillofac.
200 Jan )
19. Bemard M., Caselman J., Deboever J. –Pseudodynainic
magnetic resomance imagining in the diagnosis of T. M. D.
craniomand. Dysfuct, 1994, vol 72, nr. 3, pp309-313;
20. Bergman RA, Thompson SA, Afifi AK, Saadeh FA –
Compedium of Human Anatomic Variation : Catalog, Atlas
and World Literature, Urban & Schwarzenberg, Baltimore
and Munich, 1988
21. Blanchard P., Scheffer P. , Lerondeau J. C. , Muryt-
Craniofacial architecture and temporomandibular joint pain. -
dysfunction syndrome. The possibility of orthodontic
treatment, Revue DE Stomatologie et de Chirurgie Maxilo-
Faciale. 199 G, suppl 1, pp 105-107;
62
22. Bocci V, Valacchi G, Rossi R, Giustarini D, Paccagnini E,
Pucci AM, Di Simplicio P. "Studies on the biological ozone
on human platelets". Platelets 1999; 10: 110 -116.
23. Bocci V. "Ozone as Janus: this controversial gas can be
either toxic or medically useful"Mediators of Inflammation,
2004, Feb 13 (1), 3-11
24. Bonneau E. , Moreau R. –Radiografierea ATM Actualities
odonto-stom. , 1976. pp 279
25. Boscom DA, Schaitkin BM, May, Klein S – Facial nerve
repair : a retrospective review, Facial Plastic Surg, 2000, 16,
4, 309-313
26. Buchner R. , Van der Glass H. V., Brouwers J. E., BosmanF.
-Electromiographic parameters related to clencliing level and
jaw-jerk reflex in patients with a simple type of myogenous
craniomandibular disorder, J. Oral Rehab. 1992, vol. 19.
nr. 5, pp 495-519;
27. Burakof R. P., Kaplan a. s. -Temporomandibular disorders :
current concepts of epidemiology, classification and
treatment, J. of Pain & Symptom Management 1993, vol. 8,
nr. 3, pp165-172
28. Burlibasa Corneliu: Chirurgie Orala si Maxilofaciala Ed.
Medicala 1999
29. Burlibaşa C, Nimigean V: „Anatomia funcţională a ATM”,
Editura Cernea, Bucuresti, 1993
30. Burlui V. - Gnatologia clinica. Ed. Junimea, Iasi, 1979
31. Burlui V. - Protetica dentara. Ed. Junimea, Iasi, 1989, pp
60-100
63
32. Burlui V. – Stomatologia, Bucuresti, 1978, nr. 4, pp 295-
302
33. Burlui V. - Curs de Protetica Dentara, Litografia UMF, Iasi
1989
34. Burlui V. , Morarasu C. - Gnatologie, Editura Apollonia, Iasi,
2000.
35. Bush M. F., Harangton W. G., Harkings W. S. -
Interexaminer comparation of bones scintigraphy and
panoramic radiography of temporomandibular joints, J. P.
D. vol. 67, nr. 62, pp246-251 ;
36. Butterworth C. J., Deardorff W. -Passive eruption in the
treatment of craniomandibular dysfunction, J. P. D. 1992,
vol. 67, nr. 4, pp 525-533;
37. Canut J, Minana PM, Plasencia E (1987) Facial differences
between Northern and Southern European children. Angle
Orthod. 63-69
38. Capurso U., Audisio P., Neiotti A, Luparia D. -A clinical
assessment of 224 dentat patients with pain and dysfunction,
Minerva Stomatologica 1990, vol. 39. nr. 4, pp 319-325;
39. Carls F. R. , Makek Mr. Engelke W. –Diagnostic accuracy
of TMJ arthroscophy in correlation to hystologica findings, J.
Cranio-maxilofacial Surgery 1995, vol. 23, nr. 3, pp75-80
40. Carlson N., Moline D., Huber L., Jacobson j. -Comparison
of muscle activity between conventional and neuromuscular
splints, J. P. D., 1993vol. 70, nr. 1, pp39-43
64
41. Carossa S. , Fiore R., Picco C, Catapano S. -Occlusion in
the etiology of craniomandibular disorders, Minerva
Stomatologica. , 1991, vol. 40, nr. 1-2, pp 23-28;
42. Carossa S., Beneventani N. , Lombardi M., Catapano S. -
Aradiographic assessment of condylar positions after therapy
with the Michigan
43. Casey DM, Emrich LJ (1988) Changes in the mandibular
angle in the edentulous state. J Prosthet Dent. 59:373-380
44. Chiru Iulia : Morfologia functionala a aparatului
dentomaxilar. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti
1981
45. Christensen L. V. -Physics and the sounds produced by the
temporomandibular joints Part II, J. Oral Rehab. , 1992, vol
19 nr 6, pp 615-627
46. Christie TE (1977) Cephalometric patterns of adults with
normal occlusion. Angle Orthod 47(2):128-135
47. Chrstensen L. V. Donegen S. J., McKey D. C. –
Temporomandibular joint vibrations analysis in a sample of
non –patients, Cranio 1992, vol. 10, nr. 1, pp35-41
48. Clayes T., Bremerik A. , Cesteleyn L., Kovacs B. -
Importance of diagnosis in facial pain, Acta Stom. Belgica,
1992, vol 89, nr. 4, pp 239-241.
49. Combadazou J. C. , Combelles R., Cadenat H. -The value of
mandibular Kinesiography and of T-scaning the diagnosis and
treatment of algo-dysfunctional syndrome of the
temporomandibular joint, Revue de Stomatologie et de
Chirurgie Maxilo-Faciale, 1990, vol. 91, nr. 2, pp 86-91
65
50. Cooke MS, Wei HY (1987) A comparative study of southern
Chinese and British Caucasians cephalometric standards.
Angle Orthod. 59(2):131-138
51. Costa E. – Rationamentul medical in practica stomatologica,
Editura Medicala, 1970, Bucuresti
52. Cotheren F. B. : Am. J. Ortho. 1981, vol. 80, nr. 2,
pp 227-230
53. Couly G. –Articulation temporomandibulaire et intrrelation
functioneles masticatrices, Actualites, 1976, nr. 114 pp 203-
250
54. Couly G. Brocheiron C. , Vaillant J. M. –Les menisques
temporomandibulaires, Rev. Stom. 18. ans. , 1975, vol. 4,
pp 303-310
55. Couly G. -Biologie du developmentdes ATM, An Oto-
Laryng. , 1981, vol. 98, pp511-521
56. Croussilat J. –Occlusion, Editura Julien Prelat, Paris 1972
57. De Leeuw J. , Steenks M. H., Ros W. J., A. M. Bosman,
Winnubbst J. A. -Multidimenseonal evaluation of
craniomandibular disfunction. I: Symptoms and correlates, J
of Oral Rehab., vol. 21, nr. 5, pp501-514
58. Diaz S. -Repositionement condylien therapeutique et
prograination d’un articulater, Les Cahiers Proth. 1995,
pp21-37
59. Dibbets JMH, Nolte K (2002) Comparison of linear
cephalometric dimensions in Americans of European descent
(Ann Arbor, Cleveland, Philadelphia) and Americans of
African descent (Nashville). Angle Orthod. 72(4):324-330
66
60. Dubrul E. L. -Siclier’s and Dubrul’s oral anatomy, 8th
Ishiyaka Euro-America Publish., ST. Louis-Tokyo, 1988 ;
61. Duncan C. R., Storey T., Rugh J. D. – Electromiographi
activity of the jaw closing muscles, J. P. D., 1992 vol. 67,
nr. 4;
62. Eliasson S., Isacsson C. G. -Radiographic signs of Disorders,
1992, vol. 6, nr. 4, pp281-287;
63. Emshoff R. , Bertram S. -The ultrasonic value of local
muscle hypertroply in patients Witfa temporomandibular joint
disorders, J. P. D., 1995, vo. 73 nr. 4, pp373-376
64. Ene L. , Popovici C. : Edentatia totala, clinica si tratament
65. Fatu C. - Anatomia extremitatii cefalice, Editura Apollonia,
Iasi, 1998;
66. Fatu C., Puisoru M., Fatu AM – Anatomia clinica a
extremitatii cefalice, ed. Gr. T. Popa, Iasi, 2008
67. Ferrario V., Sforza C. -Biomechanical model of the human
mandible, j. p. d., 1992, pp829-835
68. Ferrario V., Sforza C., Miani A., Serao g. -Kmesiography
three-dimensional evaluation of mandibular border
movements, J. P. D., 1992, vol. 68, nr. 4, pp672-675
69. Fim P. -Introducere in studiul anomaliilor dento-maxilare,
Editura Academiei, Bucuresti 1983
70. Firu P. : Introducere la studiul anomaliilor dento-maxilare.
Ed. Academiei R. S. R. , Bucuresti, 1981
71. Firu P. , Milicescu Viorica, Itcou Rodica, Aawas N. EI.
Stomatologia, 1983, nr. 2, pp 133-136
67
72. Fraccari F. , Bogmi A. -Prosthetic rehabilitation in
temporomandibula joint dysfunction based on
electromiographic and radiological finding, Revue de
Stomatologie et Chirurgie maxillo-faciale 1990, vol. 91, nr.
2, pp170-176
73. Frasin Gh. Si colaboratorii: Anatomia capului si gatului,
vol. I-II Ltografia I. M. F. Iasi, 1979
74. Frasin Gh., Burlui V. , Fatu C. : Rev. Medico-Chirurgicala,
Iasi, 1976, nr. 2, pp 245-250
75. Friction J. R. –Recent advances in temporomandibular
disorders and orofacial pain, JAD A, 1991, vol. 122, pp25-
31;
76. Friction J. R. -Recent advances in temporomandibular
disorders and orofacial pain, JADA, 1991, vol 122, pp25-31.
77. Friedman M. -Functions of the medical pterygoid muscle,
Clin. ANAT. 1988, nr. 1, pp 213-220
78. Friedman M. -Pterigoid muscle function in excursive
jawmovements, j. p. d. , vol. 73, nr. 4, pp 329-332
79. Frincu D., Fatu C. -Viata inainte de nastere. Embriologie
umana, Ed. Chiron, 1998;
80. Gangarose L. P. : J. Prousth. Dent., 1980, nr. 5, pp 512-
518
81. Gerke D. C., Richihards L., Goss A. -A multivariate study
of patients with temporomandibular joint disorder, atypical
facial pain and dental pain, Craniomand. Dysf., 1992, vol.
68, nr. 3, pp 528-531;
68
82. Ghergulescu N. , : Tratamentul interradicular, Ed. Dacia,
Cluj-Napoca, 1982, pp 22-98
83. Glaros A. G. , Brockman D. L. , Akerman R. -Impact of
overbite on indicators of temporomandibular joint
dysfunction, Cranio, 1992, vol. 10, nr. 4. pp 272-281.
84. Glaros a. g., Brokman D. L. , Ackerman R. -Impact of
overbite on indicators of temporomandibular joint
dysfunction, Cranio, 1992, vol10. nr. 4, pp 272-281;
85. Gola R. , chossrgros C. Orthlieb j. -Appreil discal de
l”articulation temporomandibulaire, Rev. Stom. Chir.
Maxilo-Fac. , 1992, vol. 93, pp236-245
86. Gola r., Chossergros C., Ortlieb J. -Appreil discal de
rarticularion temporomandibulaire, Rev. Stomat. Chir.
Maxilo-fac. 1992, vol. 93, pp236-245
87. Goupule P., Fouquet B., Goga D. -Direct coronal computed
tomography af the temporomandibular joint in patients with
rheumatoid arthris, Brithish J. of Radiology, 1992, vol 65,
nr. 779, pp 955-960
88. Gratt B. M. , Siccles E. A. -Thermografhic caracterisation of
the asympthomatic temporomandibular joint, J of Orofacial
pain, 1993, vol. 7 nr. 1, pp7-14
89. Gray R. J. , Davies s. j. –A clinical approach to
temporomandibular disorders, Temporomandibular Disorders
1994, pp 63-68
90. Gray R. J., Quale a a. , Hall CA. , Schofield MA-
Physiotheraphy in the treatment of temporomandibular joint
69
disorders: A comparative study of four treatment methods,
British Dental Journal, 1994, vol. 176, nr. 7, pp 257-261;
91. Harris M., Feinmann C., Wise M., Trasure F. -
Temporomandibular joint and orofacial pain : clinical and
medicolegal management problems, Oral Surgery, 1993, pp
129-136;
92. Hart Long J. –Diagnostic tests used in determining the role
of the occlusion in temporomandibular disorders, J. P. D. ,
1991, vol 66, nr. 4, pp 541-544 ;
93. Hart Long J. -Occlusale adjustment as treatment as
treatment for tenderness in the muscles of mastication in
category I patients, J. P. D., 1992, vol. 67, nr. 4, pp 519-
524;
94. Hart Long J., Buhner W. -New diagnostics and therapeutic
mechanical device, J. P. D., 1992, vol. 68, nr. 5, pp 824-
828;
95. Heffez L. B. -Arthroscopy broadens TMJ treatment, JADA,
vol. 123, 1992, pp 107-112;
96. Hellsing G., Hellsing E., Eliasson S. – The hinge axis
concept: A radiographic study of its relevance, J. P. D. ,
1995, vol 73, nr. 1, pp 60-64
97. Hesse J. R. Hansson T. -Factori care influenteaza
motilitatea ATM in legatura generala si particulara cu acesta,
J. Craniomandibular Disorders, nr,. 1, 1988
98. Hickey J. C. , Allison M., Wollfel J., -Mandibular
mouvement in three-dimensions, J. P. D. , 1996, vol 23, pp
73-75 ;
70
99. HOLMES J. "Ozone treatment of root caries after 18-
months". http: //iadr. confex. com/iadr/2004Hawaii/
techprogram/abstract_47251. htm.
100. HOLMES J. "Ozone treatment of root caries after 21-
months". http: //iadr. confex.
com/iadr/bsdr04/techprogram/abstract_49444. htm.
101. Holmgren K., Sheikhlesslam A., Ruse C. -Effect of a
full-arch maxillary occlusale slint on parafunctional activity
during sleep in patients with nocrurnal bruxism, J. P. D.
1993, vol. 69, nr. 3, pp 293-296
102. Hougchen L., Zhon J., Ning L. -Edentulons position
of the temporomandibular joint, J. P. D., vol. 67, nr. 3, pp
401-404;
103. Hue O. -Les corrections occlusales en denture
naturelle. Le bilan en 1994 II. Principes techniques et
realisations cliniques. Les Cahiers des Protheses, 1994, nr.
87, pp 75-85 ;
104. Hughes C., Hutchison I. -Temporalis haemangioma
presenting as temporomandibular joint pain dysfunction
syndrome, British Journal Surgery, 1993, vol. 31, nr. 1, pp
21-22;
105. Iacobino A. M., Wathen F. -Cranio-mandibular
dusorders in the geriatrie patients, J of Orofacial Fain.,
1993, vol. 7, nr. 1, pp 38-53 ;
106. Ifteni Gabriela –Consideratii morfologice, functionale
si clinice intre articulatia temporo-mandibulara si
71
determinantul anterior al ocluziei –teza de Doctorat –Iasi
1996
107. Ionescu M, Dragoi ST, Schianu M, si colab:
Embriologie umanăşi antropologie, Ed. AIUS, Craiova,
1994
108. Jacobs R. Steenberghe D., -Masster muscle fatique
during sustaining, and natural teeth, J. P. D., 1993, vol. 69,
nr. 3, pp305-312;
109. Jacobs R., Steenberghe D., Naert I. -Masster muscle
fatigue before and after rehabilitation with implant-supported
prostheses J. P. D. , 1995 vol. 73, nr. 3, pp 284-289;
110. Johansson A., Omar R-Lateral and protrusive contact
shemes and occlusale wear Craniomand : Dysf. 1994, vol.
71. nr. 2, pp159-163;
111. Kalusukoma K. Damseaux P., Mayer R, -Les
asymmetries faciales par tumeurs du condyle mandibulaire,
Acta STOM. Belgica 1988 vol. 85, nr. 4 pp277-288;
112. Keisuke N., Masanori N., Eiichi B. -The relationship
between lateral border movement of the mandible and the
determinants of occlusion J. P. D., 1991, vol. 66, nr. 4,
pp 486-491
113. Kerr JS, Ford I (1991) The variability of some
craniofacial dimensions. Angle Orthod. 61(3):205-210
114. Kerstein R-Disclusion time-measurement studies :
Stability of disclusion time –A l-year follow-up, Craniomand.
Dysf. 1992, vol. 68, nr. 2, pp 164-176;
72
115. Kerstein R. B. Farrel S-Treatment of myo-facial
pain disfunction syndrome with occlusal equilibration, J. P.
D., 1990 vol. 63, pp 695-700;
116. Kinderknecht K., Wong G., Billy E., Shou Hua Li-The
effect of a deprogrammer of the positions of the terminal
transverse horizontal axis of the mandible Craniomand. Dysf.
1992, vol. 68, nr. 1 pp 123-131;
117. Kinney R., Gatchel J., Ellis E., Hoit C-Impplications
for succesfull management in chronic TMD parients JADA,
vol. 23, 1992, pp 49-53
118. Klemetti E. -Resistance of the maxillary ridge to
occlusal trauma, J. P. D. , 1995 vol. 73, nr. 3, pp 250-252;
119. Koidis P. T., Zarifi A., Grigoriadou E., Garefis P. -
Effects of age and sex on craniomandibular disorder, J. P.
D., 1993, vol. 69, nr. 1, pp 93-101;
120. Latarjet H-Testutis Traite D’Anatomie Humaine, 9th
ed., G. Doin&Cie, Paris, 1948, 131-132
121. Latta G. H., Weawer J. R., Conkin J. E. -The
relationship between the width of mouth interalar width,
byzigomatic width, and interpupilary distance in edentulouse
patients, J. P. D., 1991, vol. 65, nr. 2, pp 250-254
122. Leew R., Boering G., Stegena B., de Bont L. G. -
Temporomandibular joint ostheoartrosis : clinical and
radiographic characteristics, cranio, 1993, vol. 11, nr. 1, pp
15-24
123. Liebgott B (1977) Factors of human skeletal
craniofacial morphology. Angle Orthod. 47(3):222-229
73
124. Lim H. D. -An alternative splint in the management
of a patient with a temporomandibular joint disorder, J. P. D.
, 1991, vol 66, nr. 5, pp589-591.
125. Lineaweaver W, Rhoton A, Habal MB –
Microsurgical anatomy of the facial nerve, J. Craniofac.
Surg, 1997, 8, 1, 6-10
126. Litvack H., Malament K. -Prosthodontic management
of temporomandibular disorders and orofacial pain, J. P. D.
, 1993, vol. 69, nr 1, pp77-78
127. Lobbezoo F., van der Glas H. W., van der Bilt A.,
Buchner R. – Billateral assymetries in the jaw-jerk reflex
activity in man, Archives of Oral Biology 1993, vol. 38, nr.
8, pp 689-698
128. Long H. J. –Diagnostics tests used in determining
the role of the occlusion in temporomandibular joint
disorders, J. P. D., 1991, vol. 66 nr 4, pp 541-544
129. Long H. J. -Diagnostics test used in determinig the
role of the occlusion in temporomandibular joint disorders, J.
P. D. , 1991, vol. 66 nr4, pp541-544
130. Maubon A. Static and dynamic MRI of the
temporomandibular joint (j. Radiol. 1999).
131. Mbajiorgu FE, Ekanem AU (2002) The mandibular
angles of dry adult human mandibles from north eastern arid
zone of Nigeria. Cent Afr J Med. 48(1-2):9-13
132. Mbajiorgu FE, Zivanovic S, Asala SA, Mawera G
(1996) A pilot study of the mandibular angle in black
Zimbabweans. Cent Afr J Med 42(10):285-287
74
133. McKay G. S., Yemm R. Cadden W. -The structure
and functiun of the temporomandibular joint, Brithish Dental
Journal 1992, nr. 5, pp127-132
134. Miller V. -Variation of condylar asymmetry with age
in edentulous patients with a craniomandibular disorder of
myogenoues origin, J. P. D. , 1994, vol. 71, nr. 4, pp384-
386
135. Molinari SL, de Miranda N, Marcelio H, Chopard RP
et al. -Meso-and microscopic study of the facial vein and
adjacent tissue, Rev. ChilAnat. 1999, vol17, no. 1, 33-37
136. Mongini F., J. Prousth. Dent. , 1981, vol. 45, nr. 2,
pp 210-212
137. Moore KL. -Clinically oriented anatomy. 3rd
ED.
Williams & Wilkins Baltimore, 1992
138. Morawa A. , Loss P., Easton L. -Disfunctia ATM la
copii si adolescenti, Quintesenz clinic internationaux, 1992,
vol8, nr. 43
139. Ortlieb J. D. , Gola R., Dufrense J. B. -Les gouttieres
occlusales, Les cahiers de prothese, 1994, nr. 87, pp 45-55
140. Panaitescu V, Ganuta N, Rosu M (2002) Anatomia
regionala a fetei si gatului, Ed. Medicala Nationala. 110-118
141. Papilian V –Manual de disectie si descoperiri
anatomice, ed. 4. Dacia, Cluj-Napoca, 1994
142. Pierrakou ED (1990) Assymetry of the mandible.
Study of 386 mandibles in vitro, Hell Period Stomat
Gnathopathoprosopike Cheir. 5(1):13-16
75
143. Polland KE, Munro S, Reford G, Lockhart A, Logan
G, Brocklebank L, McDonald SW (2001) The mandibular
canal of the edentulous jaw. Clin Anat. 14(6):445-452
144. Price B. R., Kolling J. , Clayton J. -Effect of changes
in articulator setting on generated occlusale tracings, J. P. D.,
1991 vol. 65, nr. 2, pp237-242
145. Puişoru M., Forna N., Fătu A.M., Fatu R., Fatu C. - Analysis of
mandibular variability in humans of different geographic areas, Annals of
Anatomy, Elsevier, 2006
146. Rabischong V. –Anatomia functionala si
biomecanica a ATM, L., Questions D, O. S. , 1986, nr. 44
147. Radulescu M. –Curs de radiologie stomatologica,
UMF Bucuresti, 1980
148. Radulescu M. , Popescu Val., : Radiologia
stomatologica. Ed. Medicala, Bucuresti 1985
149. Rassmusen O. C. : Am. J. Orthod. , 1981, vol. 80
nr. 3, pp337-340
150. Rodel R. Lang J – Peripheral branches of the facial
nerve in the cheek and chin areea. Anatomy and clinical
consequences. HNO, 1996, 44, 10, 572-576
151. Rusu M., Scintei Valentian, Fratu A. , Socolovshi
Margareta: Ortodontie. Iasi, 1980
152. Sadler TW (1990) Langman's medical embryology.
6th ed., Williams & Wilkins Co, London.
153. Scharry J. J. : Prousth. Dent., 1981, vol. 45, nr3, pp
350-352
76
154. Seeley R, Stephens TD, Tate Ph. -Anatomy and
Physiology. Williams & Wilkins, Baltimore, 1992
155. Silva MH, Fuentes FR (2004) Morphometry of the
condylar process and mandibular ramus in adult individuals of
the Temuko City Chile. Int J Morphol. 22(2):169-172
156. Snell RS. -Clinical anatomy for medical student. 5th
ed, Little, Brown and Comp. , Boston, 1993
157. Solberg W. K., Clark G. T. : Am. J. Orthod.,
1981, vol. 79, nr. 4, pp463-470
158. Stegena B. , Broekhuijsen M. L. , De Bont L. G. ,
Van Willigen JD-Bite-force endurance in patients with
temporomandibular joint osteoarthrosisand internal
derangement, J. Oral Rehab. , 1992, vol 19, nr. 6, pp 639-
647
159. Takai A., Nakano M., Bando E. , Hewlett E. R. –
Influence of occlusale force and mandibular positions on
tooth contacts in lateral excursive movements, J. P. D.,
1995, vol. 73, nr1, pp 44-48
160. Tallents HR., Hatala M., Katzberg W., Westesson L. -
Temporomandibular joint sounds in asymptomatic volunteers,
J. P. D. , 1993, vol. 69, nr. 3, pp 298-303
161. Tanaka E, Kikuchi, Sasaki A si colab: An adult case
of TMJ osteoarthrosis treated with splint terapy and the
subsequent orthodontic occlusal reconstruction: Adaptative
change of the condyle during the treatment, American
Journal of Orthondic and Dentofacial Orthopedics, 2000,
118 (5): 566-571
77
162. Tasaki MM., Westesson PL. -Temporomandibular
joint : diagnostic accuracy with sagital and coronal MR
imaging, radiology, 1993, vol. 186, nr. 3, pp723-729
163. Tate Ph, Kennedy J., Seely R. -Study guide to
accompany anatomy and physiology. Williams & Wilkins,
Baltimore, 1992
164. Templin J. -Anatomy and Physiology. Laboratory
manual. Williams & Wilkins, Baltimore, 1992
165. Thompson GW, Popovich F (1974) Static and
dynamic analyses of gonial angle size, Angle Orthod.
44(3):227-233
166. Throckmorton G., Teenier T., Ellis E. -
Reproductibility of mandibular motion and muscle activity
levels using a commercial computer recording system, J. P.
D., 1992, vol. 68, nr. 2, pp348-354
167. Tillaux P. -Traite d’anatomie topographique, Asselin,
Paris, 1982
168. Timosca G., Burlibasa C. : Chirurgie buco-maxilo-
faciala. Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983
169. Tortora GJ. -Principales of Human Anatomy. 5 th
ed., New York, Harper & Row, 1988
170. Tsakiris P, Kramer B, Lownie JF (1996) A
radiographic analysis of the mandibular canal of the
edentulous mandible in different racial and gender groups. J
Dent Assoc S Afr. 51(12):759-765
171. Tsolka P., Preiskel H. W. –Kinesiographic and
electromyographic asseament of the effects of occlusal
78
adjustment therapy on craniomandibular disorders, J. P. D.,
1993, vol. 69, pp 85-92
172. Tsolka P., Preiskel H. W., Morris W. –Occlusale
adjustment therapy for craniomandibular disorders, J. P. D.,
1002, vol. 68, nr. 6, pp 957-964
173. Tubol J. P., Michel J. F., Vergnes C. -Consideration
sur l’angle cuspidien en prohese fixee, L. Quest. O. S.,
1986, vol. 11, pp109-120
174. Usta A, Kuran I, Yucevaltirik A, Ozcan H (1996) The
measurements of some anthropometric landmarks of the
mandible: a preliminary anatomical study. Okajimas Folia
Anat Jpn. 73(2-3):151-154
175. Vidic, Branislav –Anatomia omului. Atlas
fotografic, ED. Mosby, Ed. Medicala, Bucuresti, 2001
176. Vignon E. , Arlot M., Harman D. , Noyer D. , Rev. du
Rhum. 1980 vol. 46, nr. 12, pp 715
177. Vinter I, Krmpotic-Nemanic J, Ivankovic D, Jalsovec
D (1997) The influence of the dentition on the shape of
mandible. Coll Anthropol. 2(2):555-560
178. Wabeke K. , Sprojit R., Weyden IC, Naeije M. -
Evaluation of tehnique for recording temporomandibular joint
sounds, J. P. D. 1993, vol 69, nr. 4, pp 672-682 ;
179. Wabeke K., Sprujit R. -Dental factors associated with
temporomandibular joint sounds, J. P. D. , 1993, vol. 69, nr.
4, pp 401-405
79
180. Wabeke-k., Sprujit R. -Dental factors associated with
temporo-mandibular joint sounds, J. P. D., 1993, vol. 69, nr.
4, pp401 -405
181. Watson W. G. : Am. J. Orthod. , 1981, vol. 79, nr.
6, pp 684-694
182. Westling L., Carlsson G. E., Helkimo M. -Backround
factors in craniomandibular disorders with special reference to
general joint hypermobylity, parafunction and trauma, J. of
Craniomandibula Disorders, 1990, vol. 2, nr. 2, pp 89-98
183. Williams PL (1995) Gray’s Anatomy. The anatomical basis of
medicine and surgery, 38 ed., Churchill Livingstone.
184. Williams PL, Warwick R., Dyson M., Bannister LH. -
Gray’s
185. Williamson L. : J. Prousth. Dent., 1979, vol 39 nr.
5, pp561-564
186. Woelfel JB. -Dental Anatomy. Its relevance to
dentistry. 4th
ed. Lea & Febiger, Philadelphia, 1990.
187. Xie QF, Ainamo A (2004) Correlation of gonial angle
size with cortical thickness, height of the mandibular residual
body and duration of edentulism. J Prosthet Dent. 91(5):477-
482
188. Young J. P., Karnenrier P., Mailguelles-Bonnet R.
Anatomy of the temporomandibular joint and related
stracture plane, J. Craniomand., 1990, vol. 8, pp 101-107
189. Zacli G., Andreasen K. –Evaluation of the
psychological profiles of patients with signs and symptoms of
80
temporomandibular disorders, J. P. D., 1991, vol. 66, nr. 6,
pp810-811
190. Zamacona J. M., Otaduy E., Aranda E. -Srudy of the
sagittal condylar path in edentulous patients, J. P. D., 1992
vol. 68, nr. 2, pp 314-317
191. Zamaka J. M. , Aranda E. -Study of sagittal
condylar path in edentulous patiens, J. P. D. , 1992, vol. 68,
nr. 2, pp 314-317