studiu de fezabilitate - oradea

pg. 1

PROIECT NR. 553/2019, FAZA STUDIU DE FEZABILITATE.

CONTRACT NR. 475147/19.12.2019

STUDIU DE FEZABILITATE

Denumirea investiţiei

”AMENAJARE ALEE PIETONALA IN FATA GRADINII ZOOLOGICE”

Proiect de finanţare prin:

BUGEL LOCAL PRIMARIA MUNICIPIULUI ORADEA

SOLICITANT: MUNICIPIUL ORADEA

pg. 2

B O R D E R O U

1. PIESE SCRISE:

FOAIE DE CAPAT

COLECTIV DE ELABORARE


ANEXA 1-DEVIZ GENERAL; DEVIZE OBIECT

ANEXA 2-GRAFIC DE EXECUTIE

ANEXA 3-STUDIU GEOTEHNIC

ANEXA 4 – STUDII TOPOGRAFICE

ANEXA 5 – ANALIZA COST BENEFICIU

2. PIESE DESENATE

A.01 PLAN DE INCADRARE IN ZONA

A.02 PLAN DE SITUATIE EXISTENT

A.03 SECTIUNE TRANVERSALA EXISTENTA- CAI DE CIRCULATIE RUTIERA

A.04 PLAN DE SITUATIE PROPUS

A.05 SECTIUNE TRANVERSALA PROPUSA - CAI DE CIRCULATIE PIETONALE

A.06 PROPUNERE FOTORANDARE TIMPUL ZILEI

A.07 PROPUNERE FOTORANDARE TIMPUL NOPTII

A.08 AMENAJARE PEISAJERA SPATII VERZI

I/01 PLAN DE SITUATIE CANALIZARE

I/02 PLAN DE SITUATIE BRANSAMENT ELECTRIC

pg. 3

F O A I E D E C A P Ă T

Denumire proiect : AMENAJARE ALEE PIETONALA IN FATA GRADINII

ZOOLOGICE

Amplasament: Regiunea Nord-Vest, judetul Bihor, municipiul Oradea, Calea Mateti Basarab

Proiectant general : PANNON PROIECT SRL

Proiectant de specialitate: SC PANNON PROIECT SRL

SC AMPER PROIECT SRL

SC ISOVENT PROIECT SRL

Faza de proiectare: STUDIU DE FEZABILITATE

Data elaborarii: 2019

pg. 4

PAGINA DE SEMNATURI

NR CONTRACT: 475147/19.12.2019

SEF DE PROIECT: arh. CZIRJÁK József Levente

PROIECTARE LUCRARI ARHITECTURA arh. CZIRJÁK József Levente

PROIECTARE LUCRARI DE INSTALATII SANITARE – TERMICE ing. ROSU Adrian

PROIECTARE LUCRARI DE INSTALATII ELECTRICE ing. KOVACS ATTILA

PROIECTARE LUCRARI DE INFRASTRUCTUA ing. ZADORI CORINA

INTOCMIRE DOCUMENTATIE arh. CZIRJÁK József Levente

pg. 5


A. PIESE SCRISE

1. Informaţii generale privind obiectivul de investiţii

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii

AMENAJARE ALEE PIETONALA IN FATA GRADINII ZOOLOGICE

1.2. Ordonator principal de credite/investitor

Primarul municipiului Oradea/ MUNICIPIUL ORADEA

1.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar)

Nu este cazul.

1.4. Beneficiarul investiţiei

MUNICICIPIUL ORADEA PRIN DIRECTIA TEHNICA

1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate

PROIECTANT GENERAL

SC PANNON PROIECT SRL

STATUS LA DATA 31/12/2014: Funcţiune

COD FISCAL: 25324282

NUMĂR DE ÎNREGISTRARE: J05/479/2009

FORMA LEGALA: SRL

COD CAEN:7112- Activitati de inginerie si consultanta tehnica legate de acestea

DATA ÎNCEPERII ACTIVITĂŢII: 20/03/2009

pg. 6

2. Situaţia existentă şi necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiţii

2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil)

privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării obiectivului de investiţii şi

scenariile/opţiunile tehnico-economice identificate şi propuse spre analiză

Nu a fost elaborat in prealabil un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de

investitii pe termen lung.

Necesitatea investitiei

Transformarea spațiului public, redarea lui în folosința pietonilor, a însemnat și o schimbare a

mentalității oradenilor, cărora a început să le pese de aceste spații, acum ale lor, mașinile

parcate pe trotuare, în spațiile pietonale sau pe pistele de biciclete fiind imediat sancționate

prin postarea pe rețelele de socializare

Privind în detaliu, primaria a identificat un imobil situat in intravilanul municipiului Oradea,

avand destinatia subzona Parcul Balcescu, care poate fi un punct de atracție sau petrecere a

unui timp de relaxare, cu atat mai mult cu cat amplasamentul studiat se afla in imediata

vecinatate a Gradinii Zoologice din municipiul Oradea.

Zona studiata reprezinta portiunea strazii Matei Basarab cuprinsa intre accesul in Gradina

Zoologica si intersectia acestuia cu Bulevardul Decebal. In prezent, strada propusa pentru

pietonalizare este în fapt parcare de mașini, cu foarte puțin loc pentru pietoni.

Prin proiect se urmărește creșterea calității spațiilor publice, extinderea spațiului pietonal și

încurajarea mobilității urbane lente în zona studiata.

În urma implementarii proiectului proiectului, strada ar urma să devină un spatiu cu utilizare

în comun („shared-space”), încurajând prioritizarea pietonilor și a bicicliștilor. Se vor înlocui

toate straturile de uzură cu pavaje din materiale durabile, care asigură o patină frumoasă în

timp și care sunt specifice zonelor urbane istorice. De asemenea se va propune mobilier urban

nou, iluminat urban și arhitectural contemporan, amenajări peisajere și plantări de arbori în

aliniament

Implementarea proiectului va încuraja extinderea cât mai mult a spațiului pietonal.

Pietonalizarea portiunii strazii Matei Basarab cuprinsa intre accesul in Gradina Zoologica si

intersectia acestuia cu Bulevardul Decebal ,nu va deranja „fluidizarea” mașinilor.

Oportunitatea investitiei

Investitia urmareste transformarea portiunii carosabile a strazii Matei Basarab intr-o

zona pietonala dalata, pe portiunea intre trecerea de pietoni dintre parcul Nicolae Balcescu si

pg. 7

intrarea la Gradina Zoologica, celelalte doua strazi carosabile putand prelua fluxul de masini

din acea zona.

Strada este frecventata de trei categorii de varsta, la ore diferite ale zilei:

- Parinti cu copii la orele diminetii si la amiaza, acestia avand ca destinatie de traseu

Liceul cu Program Sportiv

- Elevii din internat care frecventeaza zona dupa amiaza si seara

- Parintii cu copii mici care vin la sfarsit de saptamana sau pe perioada targurilor

din incinta parcului Balcescu si care viziteaza Gradina zoologica

- Persoanele care sunt in trecere si persoanele varstnice

Implementarea investitiei, va creste atractivitatea zonei studiate.

2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri

instituţionale şi financiare

Intr-un context global marcat in mod profund de schimbarile climatice, de incalzirea globala,

de cresterea gradului de poluare, in special la nivelul centrelor urbane, dar si de preocupari

institutionale intense de combatere a acestor fenomene, proiectul de fata contribuie la

imbunatatirea calitatii factorilor de mediu din Municipiul Oradea, la furnizarea de alternative

de petrecere a timpului liber pentru populatia rezidenta, precum si la alinierea municipiului la

tendintele europene de extindere a spatiilor verzi din municipii si orase.

Actiunile intreprinse in acest sens se inscriu in tendintele europene actuale, de reconfigurare a

imaginii urbane, de valorificare superioara a patrimoniului existent, intr-o formula care sa

corespunda necesitatilor actuale ale comunitatii.

Conform documentelor de programare, investitiile privind modernizarea, reutilizarea si

refunctionalizarea diferitelor zone din interiorul oraselor ocupa un loc important in strategiile

privind dezvoltarea durabila a oraselor, contribuind la reducerea expansiunii urbane

necontrolate si la o crestere urbana sustenabila.

Obiectivul general al proiectului vizeaza reconversia functionala a terenurilor nefunctionale

in scopul revitalizarii mediului urban al Municipiului Oradea, reducerii poluarii aerului si

cresterea oportunitatilor de agrement si petrecere a timpului liber pentru locuitorii

municipiului.

Obiectivele specifice ale proiectului ―Amenajare alee pietonala in Municipiul Oradea –

adiacent parcului Balcescu sunt:

1. Cresterea suprafetelor verzi din Municipiul Oradea prin reconversia terenului neutilizat din

vecinatatea parcului Balcescu

2. Crearea unei facilitati moderne de recreere si petrecere a timpului liber

Complementaritatea cu alte proiecte ale Municipiului Oradea

pg. 8

Administratia U.A.T. Municipiului Oradea, in functie de programele de finantari aflate in

derulare la nivel national si european, si, totodata in functie de disponibilitatile financiare

respectiv strategiile asumate, a urmarit dezvoltarea municipiului, deruland investitii care sa

creasca nivelul si calitatea vietii locuitorilor, sustinand in mod direct si dezvoltarea

economica a comunitatii locale.

Cadru legal

- Legea 10/1995 actualizata privind calitatea in constructii si regulile de aplicare ale acesteia;

- HG nr. 273/1994 actualizata privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de

constructii si instalatii aferente acestora;

- Protectia mediului: conf. O.U.G. nr. 195/2005;

- Hot. Guv.766/21.11.1997 – Regulamente privind calitatea in constructii;

Legea nr. 137/1995 Legea privind protectia mediului;

- O.G.R. nr 60/1997 privind apararea impotriva incendiilor (aprobata prin legea nr 212/1997);

- Regulamentul privind protectia si igiena muncii, aprobat cu Ordinul nr. 9/N/15.03.1993 al

M.L.P.A.T.;

- Legea nr. 50/1991 actualizata privind autorizarea executarii lucrarilor in constructii,

republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

- Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul;

- HG 907/2016, privind etapele de elaborare si continutul-cadru al documentatiilor tehnico-

economice aferente obiectivelor/ proiectelor de investitii finantate din fonduri publice;

2.3. Analiza situaţiei existente şi identificarea deficienţelor

Amplasamentul se afla in imediata vecinatate a Gradinii Zoologice si reprezinta portiunea

strazii Matei Basarab cuprinsa intre accesul in Gradina zoological si intersectia acesteia cu

Bulevardul Decebal.

Terenul are o forma dreptunghiulara cu dimensiuni in plan de 106 m lungime in cel mai lung

punct, 7-15 m latime si o suprafata totala e cca 1100 mp si reprezinta o alee asfaltata flancata

de un aliniament de arbori foiosi din specia Tilia platyphylos si Acer platanoides. In present,

strada este utilizata ca locuri de parcare pentru autoturisme.

Strada este frecventata de trei categorii de varsta, la ore diferite ale zilei:

- Parinti cu copii la orele diminetii si la amiaza, acestia avand ca destinatie de traseu

Liceul cu Program Sportiv


- Parintii cu copii mici care vin la sfarsit de saptamana sau pe perioada targurilor din

incinta parcului Balcescu si care viziteaza Gradina zoologica


Implementarea investitiei, va creste atractivitatea zonei studiate.

Investitia urmareste transformarea portiunii carosabile a strazii Matei Basarab intr-o zona

pietonala dalata, pe portiunea intre trecerea de pietoni dintre parcul Nicolae Balcescu si

pg. 9

intrarea la Gradina Zoologica, celelalte doua strazi carosabile putand prelua fluxul de masini

din acea zona.

Prin amenajarea terenului care face obiectul prezentului proiect se va dezvolta infrastructura

de recreere, petrecerea timpului liber intr-un mod placut, in mijlocul unei comunitati, nu in

mod izolat.

La momentul actual sunt identificate si urmatoarele deficiente, care justifica realizarea

investitiei:

2.4. Analiza cererii de bunuri şi servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu şi lung privind

evoluţia cererii, în scopul justificării necesităţii obiectivului de investiţii

Investitia nu presupune furnizarea de bunuri si servicii, ca raspuns la o cerere certa si

exigibila, cu conotatii economice. Investitia are caracter social.

Analizand contextul global se remarca cresterea cererilor din partea cetatenilor a numarului

de spatii destinate recreerii.

Se estimeaza un numar de cca 40-50 de utilizatori care pot sa foloseasca zona pentru odihna,

recreere sau studiu, numar dat de capacitatea de utilizare a mobilierului urban propus.

Zona va fi insa frecventata de trei categorii de varsta, la ore diferite ale zilei:

Parinti cu copii la orele diminetii si la amiaza, acestia avand ca destinatie de traseu Liceul cu

Program Sportiv





2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice

Obiectivul general al proiectului vizeaza reconversia functionala a terenului in scopul

revitalizarii mediului urban al Municipiului Oradea, reducerii poluarii aerului si cresterea

oportunitatilor de agrement si petrecere a timpului liber pentru locuitorii municipiului.

Obiectivele specifice ale proiectului ―Amenajare alee pietonala in Municipiul Oradea –

adiacent parcului Balcescu sunt:

pg. 10

1. Cresterea suprafetelor verzi din Municipiul Oradea prin reconversia terenului neutilizat din

vecinatatea parcului Balcescu

2. Crearea unei facilitati moderne de recreere si petrecere a timpului liber

3. Calmarea, eficientizarea si reducerea traficului motorizat in zona studiata, in favoarea

dezvoltarii unei retele attractive si sigure de trasee pietonale si de spatii verzi

4. Asigurarea unui mediu inconjurator cat mai prietenos, reducerea poluarilor sub limita

pericolului asupra sanatatii umane

3. Identificarea, propunerea şi prezentarea a minimum două scenarii/opţiuni tehnico-

economice pentru realizarea obiectivului de investiţii

SCENARIUL 1 – AMENAJARE ALEE PIETONALA, SPATIU VERDE, AMPLASARE

MOBILIER URBAN, ASIGURAREA ILUMINATULUI DECORATIV PRIN

RACORDARE LA RETEAUA STRADALA, ASIGURAREA SCURGERII APELOR

PLUVIALE, RACORD LA ALIMENTAREA CU APA STRADALA EXISTENTA

SCENARIUL 2 - AMENAJARE ALEE PIETONALA, SPATIU VERDE SI AMPLASARE

MOBILIER URBAN , ASIGURAREA ILUMINATULUI DECORATIV UTILIZAND

PANOURI FOTOVOLTAICE, ASIGURAREA SCURGERII APELOR PLUVIALE,

RACORD LA ALIMENTAREA CU APA STRADALA EXISTENTA

SUPRAFETE SI INDICI DE OCUPARE A TERENULUI:

S manajata propusa =1070 mp

Din care:

Obiectiv 1: ACCES PIETONAL DALAT S = 740 mp

Obiectiv 2: AMENAJARI SPATII VERZI S = 330 mp

Intrucat cele doua optiuni tehnico-economice difera la nivel de solutie tehnica si

caracteristici, fiind insa similare in ceea ce priveste amplasamentul, particularitatile acestuia

sunt identice in cazul ambelor optiuni:

Pentru fiecare scenariu/opţiune tehnico-economic(ă) se vor prezenta:

3.1. Particularităţi ale amplasamentului:

a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului,

dimensiuni în plan, regim juridic - natura proprietăţii sau titlul de proprietate, servituţi,

drept de preempţiune, zonă de utilitate publică, informaţii/obligaţii/constrângeri extrase din

documentaţiile de urbanism, după caz);

SCENARIUL 1 SI SCENARIUL 2

pg. 11

Imobilul este localizat in intravilanul municipiului Oradea, in suprafata de 1070 mp.

Amplasamentul este in zona construita protejata, cod LMI BH-II-a-aA-01037 si are destinatia

propusa prin PUG: ZCP 01_06 – subzone Parcul Balcescu

Terenul are o forma dreptunghiulara cu dimensiuni in plan de 92,50 m lungime in cel

mai lung punct, 7-16,5 m latime variabila si o suprafata totala e cca 1070 mp si reprezinta o

alee asfaltata flancata de un aliniament de arbori foiosi din specia Tilia platyphylos si Acer

platanoides. In present, strada este utilizata ca locuri de parcare pentru autoturisme.

Nu se cunosc in acest moment posibile obligatii de servitute. Se vor aplica in mod

obligatoriu servitutile generate de obiectivele de utilitate publica precum si celelalte restrictii,

asa cum sunt evidentiate in PUG, RLU UTR: ZCP 01_06 – subzone Parcul Balcescu. Terenul

nu este grevat de drepturi de preemtiune.

INCADRARE IN LOCALITATE SI IN ZONA

Conform PUG - zona studiata se afla SZCP 01_6 - Parcul Bălcescu - Grădina

Zoologică, in zona se admit următoarele categorii de funcţiuni:

(g) plantaţii înalte, medii şi joase;

(h) sistem de alei şi platforme pentru circulaţii pietonale şi velo;

(i) mobilier urban, amenajări pentru jocacă, odihnă, sport si alte activităţi în aer liber

compatibile;

(j) edicule, componente ale amenajării peisagere;

(k) construcţii pentru activităţi culturale şi alimentaţie publică;

(l) grupuri sanitare, spaţii pentru administrare si întreţinere;

(m) dotări specifice de agrement, sport, petrecerea timpului liber, în cazul bazelor sportive, a

ştrandurilor sau a spaţiilor verzi cu carater tematic (Grădina Zoologică);

Se conservă de regulă actualele utilizări, ce pot fi dezvoltate, reorganizate sau modernizate, în

conformitate cu necesităţile actuale.

Accesul principal pe alee care duce la gradina zoologica se va desfasura din directia

intersectiei Bulevardului Decebal cu Str. Sucevei printr-un acces existent pietonal situat in

partea estica a viitoarei alei pietonale.

Reglementari urbanistice:

PUG municipiu Oradea, RGU si alte documente de urbanism aprobate potrivit legii:

Pentru UTR: ZCP 01_06 – subzone Parcul Balcescu, se admit urmatoarele categorii de

functiuni:

- Plantatii inalte, medii si joase

- Sistem de alei si platform pentru circulatii pietonale si velo

- Mobilier urban, amenajari pentru joaca, odihna, sport, si alte activitati

reorganizate sau modernizate, in conformitate cu necesitatile actuale

b) relaţii cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile;

pg. 12


Terenul pe care va fi amplasata investitia, face parte din intravilanul localitatii Oradea.

Vecinatati:

- Nord – Primaria Municipiului Oradea -Pracare

- Est : - Primaria Municipiului Oradea –Calea Matei Basarab

- Sud : - Liceul cu program sportiv Bihorul

- Vest : - Primaria Municipiului Oradea-Gradina Zoologica Oradea

c) orientări propuse faţă de punctele cardinale şi faţă de punctele de interes naturale sau

construite;


nu este cazul.

d) surse de poluare existente în zonă;


În zona studiata nu exista surse de poluare.

e) date climatice şi particularităţi de relief;


Relieful: La altitudinea de 126 m deasupra nivelului marii, Oradea se gaseste la deschiderea

vaii Crisului Repede spre campie, intr-o zona de contact intre prelungirile Muntilor Apuseni

si Campia Banato-Crisana, arie de trecere de la relieful deluros (Dealurile Vestice, Dealurile

Oradiei si Dealurile Gepisului), catre cel de campie.

Clima: Clima orasului este determinata de vanturile din Vest, fiind asadar o clima temperat-

continentala, cu o temperatura medie anuala de 10,4 C, pentru luna iulie media nedepasind 21

C, in timp ce in ianuarie se inregistreaza o medie de -1,4 C. Precipitatiile inregistreaza o

medie anuala de 585,4 mm, destul de ridicata pentru o zona de campie similara. Sezonul

ploios repartizate pe parcursul anului.

f) existenţa unor:

- reţele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în care

pot fi identificate;


pg. 13

Nu se cunosc in acest moment. In functie de realitatea din teren coroborat cu contractele

incheiate de municipiul Oradea, cu proprietarii/administratorii retelelor edilitare, respectiv

coroborat cu avizele obtinute de la administratorii/proprietarii acestor retele, se vor cuprinde

lucrarile ce vor fi certificate ca fiind necesare.

- posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe

amplasament sau în zona imediat învecinată; existenţa condiţionărilor specifice în cazul

existenţei unor zone protejate sau de protecţie;


Nu este cazul.

- terenuri care aparţin unor instituţii care fac parte din sistemul de apărare, ordine

publică şi siguranţă naţională;


Nu este cazul.

g) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic

elaborat conform normativelor în vigoare, cuprinzând:


(i) date privind zonarea seismică;

(ii) date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea

convenţională şi nivelul maxim al apelor freatice;

(iii) date geologice generale;

(iv) date geotehnice obţinute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fişe complexe cu

rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu

recomandările pentru fundare şi consolidări, hărţi de zonare geotehnică, arhive accesibile,

după caz;

(v) încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundaţii) în conformitate

cu reglementările tehnice în vigoare;

(vi) caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite în baza studiilor existente, a

documentărilor, cu indicarea surselor de informare enunţate bibliografic.

Geomorfologia

Amplasamentul studiat se situează, din punct de vedere geomorfologic, pe terasa malului

stâng al Crişului Repede, terasă care este delimitată în partea sud – vestică de Pârâul Peţa.

Geologia

pg. 14

Din punct de vedere geologic la suprafaţă se întâlnesc orizonturile de pietriş şi nisip argilos

caracteristice terasei Crişului Repede.

Sub aceste orizonturi se găseşte roca de bază formată din complexul argilelor şi nisipurilor

panoniene, plastic vârtoase şi de culoare cenuşiu – verzui.

Hidrogeologia

În sondajul efectuat nu s-a întâlnit apă subterană.

Caracteristicile geofizice ale terenului:

După P100 – 1 – 2013 (Cod de proiectare seismic. Prevederi de proiectare pentru clădiri):

- Tc = 0,7 s

- ag = 0,15 g – acceleraţia terenului pentru proiectare (pentru componenta

orizontală a mişcării terenului)

- IMR=225 ani (intervalul mediu de recurenţă al acţiunii seismice)

Categorie geotehnică cf. – NP 074 – 2014 :

- Condiţii teren: teren mediu – 2 puncte

- Apă subterană: fara epuismente – 1 punct

- Categoria de importanţă a construcţiei: normala – 2 puncte

- Vecinătăţi: fără vecinătăţi – 1 puncte

- ag = (0,15…0,20) – 2 puncte

TOTAL: 8 puncte

Rezultă risc geotehnic – redus. Categoria geotehnica I

Adâncime îngheţ – conform STAS 6054 – 77

În zona care cuprinde amplasamentul clădirii, adâncimea de îngheţ ajunge până la – 0,80 m

faţă de cotele terenului sistematizat.

Clima

Factorii climatici a zonei determina existenta unui climat temperat continental.

Conform STAS 1709/1-1990, zona se incadreaza la tip climatic I, cu valoarea indicelui de

umditate Im intre -20 ÷ 0. Indicele de inghet pt. materialele gasite sunt cuprinse intre 375 –

425.

2. DATE GEOTEHNICE ŞI HIDROGEOLOGICE

Cercetarea terenului

Pentru determinarea stratificaţiei şi a caracteristicilor pe straturi s-a efectuat un sondaj

geotehnic cu foreza de 2.5”.

pg. 15

Din sondaj s-au recoltat probe tulburate pentru – stratificaţie, granulometrie, umiditate

naturală, umflare liberă.

Probele tulburate s-au recoltat în recipiente din plastic, etanşe pentru a nu se afecta

caracteristicile pe parcursul transportului până la laborator.

Poziţia sondajelor este precizată pe “Plan de situaţie” – anexat.

Stratificaţia terenului şi caracteristici geotehnice pe stratificaţie

Datele referitoare la stratificaţia terenului, sunt prezentate în “fişa sondajului” şi în schiţa

stratigrafică.

Caracteristici / parametrii ale pământului din stratificaţie

Sondaj S1

- strat 1 – ±0,00 –0,03 m – asfalt

- strat 2 – –0,03 –0,10 m – piatră spartă

- strat 3 – –0,10 –0,35 m – pietriș cu nisip

- strat 4 – –0,35 –0,75 m – nisip prăfos, negru, plastic consistent

- strat 5 – –0,75 –1,45 m – pietriș cu nisip, stratul continuă în adâncime

Parametri obţinuţi în laborator precum şi cei deduşi pentru aceste pământuri sunt:

Pentru stratul 4 – nisip prăfos, negru, plastic consistent

- indice de consistenţă – Ic – 0,57

- Wnat – W – 20,5 %

CONCLUZII

Stratificaţia terenului este prezentată în “Stratificaţie teren fundare” în care se specifică natura

terenului, poziţia şi grosimea stratului.

Terenul este “ vizual “ orizontal.

In sondaj nu s-a intalnit apa subterana.

RECOMANDĂRI

Valori de calcul şi condiţii de fundare.

Pentru stratul 4 – nisip prafos, negru plastic consistent

Valoarea de bază a presiunii convenţionale pentru acest strat – conform NP 112-2014 este P

conv = 220 kPa – la fundaţii cu lăţimea de 1 m şi adâncimea de fundare Df= 2 m.

Pentru stratul 5 – pietris cu nisip

pg. 16

Valoarea de bază a presiunii convenţionale pentru acest strat – conform NP 112-2014 este P

conv = 340 kPa – la fundaţii cu lăţimea de 1 m şi adâncimea de fundare Df= 2 m.

Din clasificarea pământurilor cf. normativului NP 074 – 2014 a pământurilor întâlnite în S1

reiese că:

Pentru sondajul S1:

- Strat 2 – teren bun


- Strat 4 – teren mediu


Conform – Norme de deviz pentru lucrări de terasamente – Ts – 1981 pământurile în care se

vor efectua săpături, din punct de vedere al comportării la săpat manual se încadrează la:

Pentru sondajul S1:

- Strat 2 – teren tare – categoria III


- Strat 4 – teren mijlociu – categoria II


STRATIFICAŢIE TEREN FUNDARE

pg. 17

LEGENDĂ:

C.A.D. – cotă actuala drum

1. Asfalt

2. Piatră spartă

3. Pietriș cu nisip

4. Nisip prăfos, negru, plastic consistent

Buletin cu rezultatele încercărilor de laborator

asupra probelor din foraj / sondaj

pg. 18

Nr.

pro

bă

Cota

faţ

ă de

fora

j

Gro

sim

ea s

trat

ulu

i

Denumire material

Granulozitate

Um

idit

ate

nat

ura

lă

Plasticitate

Gre

uta

tea

vo

lum

ică

nat

ura

lă

Gre

uta

tea

vo

lum

ică

usc

ată

Po

rozi

tate

a

Indic

ele

po

rilo

r

Gra

dul

de

satu

raţi

e

Con

ţinutu

l în

mat

erii

org

anic

e

Um

flar

e li

ber

ă

Tip

pam

ant

Cf.

PD

177

-2001

0

,005

0,0

05

÷ 0

,05

0,0

5 ÷

2,0

2

,0

Lim

ita

sup

erio

ară

Lim

ita

infe

rio

ară

Indic

e pla

stic

itat

e

Indic

e de

con

sist

enţă

m m

mm

mm

mm

mm

W

%

WL

%

WP

%

IP

%

IC

%

KN/mc

d

KN/mc

n

%

e Sr %

UL

%

S1

0,00 0,00 - - - - - - - - - - - - - - - -

-0,03 0,03 Asfalt - - - - - - - - - - - - - - - - -

-0,10 0,07 Piatră spartă - - - - - - - - - - - - - - - - P2

-0,35 0,20 Pietris cu nisip - - - - - - - - - - - - - - - - P2

-0,75 0,40 Nisip prăfos negru, plastic consistent 0,6 30,5 62,9 6,0 20,5 26,2 16,2 10,1 0,57 - - - - - 2-5 40 P4

-1,45 0,70 Pietris cu nisip - - - - - - - - - - - - - - - - P2

pg. 19

3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcţional-arhitectural şi tehnologic:

- caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii;

SCENARIUL 1

Investitia urmareste transformarea portiunii carosabile intr-o zona pietonala dalata pe

portiunea intre trecerea de pietoni dintre parcul Nicolae Balcescu si intrarea la Gradina

Zoologica.

Aleea pietonala propusa va fi realizata pe zona actualei strazi carosabile care leaga intrarea la

gradina Zoologica cu Aleea Matei Basarab. Prin prietonalizarea acestei strazi accesul auto la

gradina zoologica se va realiza din directia Bulevardului Decebal si Str. Sucevei pe actuala

strada de acces cu sens dublu, peste aleea propusa pe strada din fata Liceului cu program

sportiv Bihorul, cu iesire in Aleea Matei Basarab

OBIECTIV

Gradina Zoologica din Oradea reprezinta un punct de atractie atat pentru turisi cat si

pentru localnici oferindu-le liniste si relaxare.

Se doreste pietonalizarea strazii pentru a marca accesul spre acest obiectiv al orasului, in

prezent acesta fiind greu de identificat.

Prin proiect se doreste facilitarea accesului catre Gradina Zoologica si in acelasi timp redarea

spatiul pietonal riveranilor cat si vizitatorilor. Strada este folosita in prezent ca spatiu de

parcare prinzand viata vara la sfarsit de saptamana sau pe perioada targurilor si festivalelor

din incinta parcului Nicolae Balcescu, nefiind o zona prietenoasa pentru pietoni si biciclisti,

aceasta fiind impropiu iluminata.

Prin proiect propunem:

- transformarea portiunii carosabile intr-o zona pietonala, pavata, pe portiunea intre trecerea

de pietoni dintre parcul Nicolae Balcescu si intrarea la Gradina Zoologica, celelate doua

strazi carosabile putand prelua fluxul de masini din acea zona.

- realizarea unor cadre metalice pentru a creea un traseu care semnalizeaza intrarea in

Gradina Zoologica acestea avand si rolul de iluminat stradal

- un semn cu initialele “ZOO” care sa le indice trecatorilor apropierea de gradina zoologica

- un panou informativ

- mese si scaune

- un leagan

- rastel de biciclete

- o cismea

- cosuri de gunoi

pg. 20

- instalatie de udare prin picurare

Suprafata studiata este de 850mp, cu o lungime maxima de 106 ml si o latime variabil intre

16,50 -de 7m. Se doreste realizarea de spatii verzi in aliniament, de-a lungul aleii pietonale

care va avea sistemul de udare prin picurare.

Se propune realizarea unor cadre metalice pentru a crea un traseu care semnalizeaza intrarea

la Gradina zoologica, acestea avand si rolul de a ilumina strada, mobilier urban, constand in

banci si mese, un leagan pentru copii, un panou informativ – harta cu obiective care se pot

vizita. Cadrele metalice cu rol decorativ si utilitar (de a lumina strada) se vor racorda la

reteaua electrica existenta in zona.

Zonele verzi rezultate si constituite in aliniamente cu arbori (existenti) ce marginesc alea

pietonala se vor amenaja cu mixturi de plante perene: florale si graminee

La trecerile pentru pietoni si la intersectii se va prevedea realizarea rampelor pentru accesul

persoanelor cu deficient locomotorii, marcaj corespunzator, inclusiv marcaj tactil (daca va fi

cazul)

Sistematizarea verticala a terenului va asigura orientarea gravitationala a apelor meteorice de

pe platformele destinate pietonilor catre elementele punctuale sau liniare de colectare a

acestora.

Scenariul 1 cuprinde doua obiective:

OBIECTIV 1: ACCES PIETONAL DALAT

Suprafata obiectiv 1 este de 740 mp

Lucrari propuse

Alea pietonala s-a proiectat cu incadrarea prin borduri de piatră din granit de 12x20x80 cm

așezate pe o fundație de beton C25/30 de 22x20 cm. S-a prevazut bordura din granit auriu

pentru separarea trotuarelor de zona pietonală precum și pentru închiderea trotuarelor acolo

unde nu sunt mărginite existent.

Pavarea aleeii de pietoni propus se va realiza peste stratul actual de carosabil, pe un

pat de nisip, prin care se va ridica la nivelul actual al trotuarului existent.

Structura alei pietonale propuse:

6,00 cm- pavaj din beton,rostuit cu mortar (**) conf. SR 6978/1995 ;

9.00 cm-strat din nisip pilonat, conform SR EN 13242 si STAS 6400

35.00 cm-structura rutiera existenta supla (mixtura asfaltica).

Infrastructura cadrelor metalice de profil C, pentru lumina ambientala vor fi alcatuite din

fundatii izolate din beton armat, iar prinderea stalpilor metalici de fundatii se vor realiza prin

buloane.

INSTALATII ELECTRICE

pg. 21

• Alimentare cu energie electrică se va realiza de la retea publica locala, pe baza unui

ATR eliberat de Electrica SA. `

De la stalpul terminal de tip SC 10005 existent in intersectia Bulevardului Decebal cu Calea

Matei Basarab, a liniei electrice aeriene - LEA 0,4 kV existenta – se va alimenta tabloul

electric de iluminat Alee Pietonala , cu coborare pe stalp si pozare in pamant a unui cablu

eléctric tip ACYAbY 4x16 mmp in lungime de 11 m – din care 10 m pe stalp si 1 m in

pamant, racordat la firul de iluminat public. Tabloul electric se va monta in apropierea

stalpului la 1 m de stalp. Tabloul se va monta pe postament de beton.

Iluminatul stradal existent de-a lungul aleii studiate se var pastra.

Punctele de consum noi vor fi:

- structurile metalice dotate cu iluminat ambietal propus de tip benzi de led, profilul

PHIL, incastrat pentru efecte de iluminare, care se poate utiliza pentru a lumina ambiental

intrega alee studiata. Benzile LED sunt ascunse în spatele profilelor metalice Acest montaj

duce la crearea iluminatului indirect cu LED-uri.

INSTALATII SANITARE

Reţeaua de alimentare cu apă pentru cismea

Pentru alimentarea cu apă a reţelei se va executa un branşament de Dn32, din reţeaua

de alimentare cu apă rece a oraşului. Proiectul de branşament nu face obiectul acestei lucrări.

Reţeaua de alimentare cu apă este de tip ramnificat, din ţevi de polietilenă de înaltă

densitate(PEHD), îmbinarea tronsoanelor făcându-se prin electrosudură .

Pozarea acestei reţele se face îngropat în sol, la adâncimea de 0,8m, conform caietului

de sarcini pentru montajul ţevilor de PEHD. Pozarea conductelor se va face pe un pat de nisip

care dupa finisare va fi de minim 10 cm grosime.

Compactarea umpluturilor se va face manual, pana la 0,5 m peste creasta canalului si

mecanic, in straturi de 20 cm grosime, pana la cota terenului amenajat.

Pentru dezafectarea pe timpul iernii, se va monta pe traseu, in apropierea fantanii de baut apa

un robinet de concesie de 3/4"

Numărul de fântâni de băut apă alimentate de la această reţea este de 1 poziţionate conform

planului de situaţie,

Reţeaua de canalizare

Lucrarile de canalizare consta in realizarea unui sistem de captare a apelor pluviale

provenite de pe alee si de la fântâna de băut apă realizat din guri de scurgere, camine si tuburi

PVC.

Colectoarele de canalizare pluviala se realizeaza din materiale cu un grad de etansare

si cu o durata de viata normata ridicata, pozate sub adancimea de inghet a solului, cu pante

astfel incat sa se asigure o functionare optima a sistemului de canalizare.

Reţelele ce canalizare se vor executa din tuburi din PVC, SN8, cu diametrul Dn 160 mm, care

trebuie să corespundă DIN 4033 si ISO DIS 4435.

Sapaturile se vor executa mecanizat si manual,în săpătură deschisă, pana la cota de pozare a

canalului.

pg. 22

Pozarea conductelor se va face pe un pat de nisip care dupa finisare va fi de minim 10 cm

grosime.



Pe traseul canalizării pluviale s-au prevăzut cămine de vizitare din elemente prefabricate,

acoperite cu capace necarosabile la care se vor racorda gurile de scurgere si canalizarea de la

fantana de baut apa.

Caminele sunt constructii circulare alcatuite din elemente de PEID, prefabricate: element de

baza, elemente inelare pentru cosul de acces si placa de acoperire, prevazuta un gol circular

cu diametrul corespunzator capacului ales. Elementele prefabricate sunt etanşate intre ele

prin intermediul unor garnituri inelare din elastomer (SBR), de 18 mm grosime, conform SR

EN 1917 – Norma de fabricatie.

DOTARI PROPUSE

Pentru implementarea proiectului se vor achiztiona urmatoarele dotari si echipamente:

1. 10 Cadre metalice aproximativ 115ml iluminate cu banda led pt 115ml si drivere pt

iluminat

2. Banci 9 bucati

3. Mese 2 bucati

4. Leagan 1 bucata

5. Cos de gunoi 4 bucati

6. Panou informative

7. Semn Zoo 1 bucata

8. Rastel de biciclete 1 bucata

9. O cismea de apa potabila

semn Zoo

pg. 23

panou informativ

cadru iluminat ambiental

OBIECTIV 2 – AMENAJARE SPATII VERZI

Se propune amenajarea zonelor verzi in aliniament de-a lungul aleii pietonale, intre arborii

existenti, cu sistem de irigare prin picurare. Suprafata obiectiv 2 este de 330 mp

VEGETATIE

Plantele sunt una dintre componentele principale ale spaţiului amenajat.

Cu propunerea noastră, am creat noi spaţii plantate si aliniamente

Am folosit specii din flora autohtonă, completând gama existenta cu alte specii din flora

spontană, nefolosind specii exotice, nespecifice locului.

Se opteaza pentru amenajrea spatiilor verzi in stil mixt, prin grupari armonioase de specii cu

forme culori si volume care vor asigura un decor variat in toata perioada anului, prin frunze,

flori sau fructe.

Plantele propuse sunt perene, fiind recomandate atat prin calitatile decorative cat si prin

intretinerea simpla si economica.

pg. 24

Vegetatia joasa (acoperitoare de sol) aduce un plus de culoare intre aleile parcului, unde vor

forma covoare compacte care necesita doar un minim de lucrari de intretinere.

Plantatiile florale au la baza compozitia cromatica, grupurile de plante devenind in sine

elemente decorative ale spatiului.

Pentru florile decorative, s-au propus urmatoarele tipuri:

1. Aster novae-angliae ‘Purple Dome‘, violet

Este si una dintre florile de toamna cu cea mai lunga

inflorire. Incepe la sfarsitul verii si se opreste toamna

tarziu. Sunt plante perene rezistente la frigul iernii. Pot fi

plantate oricand, cu conditia ca pamantul sa nu fie inghetat.

Plantelor de Aster novae-angliae le merge cel mai bine in

locuri insorite sau partial umbrite. Solul se mentine umed

in jurul radacinilor.

Inflorire Septembrie - Octombrie

Inaltimea de crestere 60 - 80 cm

Distanta de plantare 30 - 40 cm

2. Astilbe - Combinatie ‘Magic‘

Sunt plante perene rezistente la frigul iernii. Pot fi plantate

oricand, cu conditia ca pamantul sa nu fie inghetat. Astilbe

creste cel mai bine in locuri insorite sau partial umbrite.

Solul din jurul radacinilor trebuie mentinut umed tot

timpul.

Inflorire Iunie - August



3. Campanula

Clopoteii dalmatieni (Campanula portenschlagiana) sunt

unele dintre cele mai populare plante care se dezvolta

rapid, ca un covor cu buchetele de flori mici. Este de

neintrecut ca planta acoperitoare si este, de asemenea,

ideala si pentru ziduri de piatra. Cu o inflorire exceptional

de lejera, planta produce flori ani de zile

pg. 25




4. Digitalis 'Dalmatian F1 Series' mix de culori

Este o planta bienala si daca este plantata devreme poate

inflori din primul an. Tijele florale ajung la 40-50 cm. Este

orginara din Europa si de obicei in primul an formeaza doar o

rozeta de frunze. Se autoinsamanteaza. Plantele rezista la ger.



5. Echinacea 'Green Twister

Rujiile provin din America de Nord si fac parte din

familia Asteraceae sau Compositae. Florile sunt formate dintr-

un mijloc gros, cafeniu-oranj, inconjurat de petale. Florile pot

ajunge la 10 cm inaltime si atrag fluturii si albinele. Acest

amestec de rujii reprezinta rezultatul unei selectii atente de

specii.

Inflorire Iulie - Octombrie



6. Erica "Darley Dale" 'White Perfection'

Erica x darleyensis infloreste de la sfarsitul iernii pana la

inceputul primaverii. Aceasta tufa compacta din familia

Ericaceae isi pastreaza frunzele verzi pe tot parcursul

anului. Erica rezista bine iarna, putand fi plantata atat in

ghiveci, cat si in gradina.

Inflorire Ianuarie - Aprilie



pg. 26

7. Hemerocallis 'Cream' galben

Acestea sunt perene si rezistente la frigul iernii.

Hemerocallis are nevoie de un loc complet sau partial insorit.

Crinilor-de-o-zi le place solul umed. In perioadele uscate,

trebuie sa fie udati suplimentar.

Inflorire Mai - Noiembrie



8. Lavanda 'Munstead' violet

Levantica 'Munstead' (Lavandula Angustifolia) este

prezenta pe tot parcursul anului.. Poate fi plantata in straturi

pentru a forma un fel de gard viu sau poate fi plantata in

borduri. Se combina foarte bine cu trandafirii si are

avantajul de a-i proteja de musculite albe.

Inflorire Iulie - August



9. Sedum nuttallianum

Floarea grasa galbena (Sedum acre) este o planta vesnic

verde ce isi pastreaza frunzele peste iarna! Aceasta planta

devine in scurt timp un covor de flori in forma de stea, de

un galben distinct si frunze verzi carnoase, ce contrasteaza

minunat! Prefera solurile bine drentate din borduri, rocarii

sau ghivece si jardiniere pe terasa. Aceasta planta

suculente este viguroasa si rezista la vanturile puternice.

pg. 27

Inflorire Iunie - Iulie



PREGATIREA TERENULUI PENTRU PLANTAREA PLANTELOR DECORATIVE

Anterior plantarilor, se executa din timp lucrarile generale de ameliorare a solului

(amendamente pentru corectarea ph-ului si eventual a texturii), drenajele generale, in functie

de calitatea terenului si necesitatile de amenajare.

ASEZARE HUMUS

Calitatea învelişului de sol al terenului studiat este nesatisfacatoare pentru dezvoltarea

speciilor de plante propuse in cadrul proiectului, conform analizelor de sol efectuate. Pe baza

acestor informatii se poate aprecia nivelul de fertilitate al solului, nevoia unor eventuale

masuri ameliorative si se pot stabili cele mai potrivite tehnologii de cultura privind lucrarile

solului, metodele de aplicare a îngrasamintelor organice si minerale s.a.Îndepartarea

nutrientilor din sol prin absorbtia lor în planta, prin levigare sau prin alte procese ce tin de

dinamica naturala a solurilor, atrag dupa ele diminuarea continuturilor de forme mobile ale

elementelor nutritive si declinul treptat al capacitatii de productie a solurilor. Din aceste

ratiuni, se impune ca o necesitate obiectiva compensarea prin asternerea unui strat de humus.

Humusul constituie elementul de baza, esential al solului. Roca supusa proceselor de

dezagregare si alterare nu se transforma in sol pana cand nu are loc procesul de formare si

acumulare a humusului, ce asigura intr-un final fertilitate solului.

Saparea gropilor si santurilor de plantare este bine sa se faca in doua etape:

- la sfarsitul verii sau toamna - gropi de desfundare (mai mari decat este necesar pentru

plantare);

- inainte de plantare; gropile de plantare propriu-zise.

In functie de situatie, se evacueaza pietrele, deseurile, resturile vegetale.

TRASAREA PLANTARII

Pe zona ce urmeaza a fi plantata se va face trasarea pozitiei plantelor inainte ca operatiile de

plantare sa inceapa. In locul in care se vor planta, zonele de plantare vor fi delimitate cu

jaloane, iar locurile marcate cu stegulete. Jaloanele vor fi stalpi de otel.

PROCEDEE DE PLANTARE

Mocirlirea

plantelor fără pământ pe rădăcini este obligatorie, favorizând atât rehidratarea, cât şi

prinderea la plantare. Se pot administra substanţe stimulatoare sau gunoi proaspăt de bovine.

pg. 28

Rădăcinile se înmoaie timp de un sfert de oră, apoi se zvântă, pentru ca pasta de pământ cu

hormoni să formeze o crustă aderentă.

Umplutura de pamant va contine solul scos din groapa si pamant vegetal la nevoie pentru a fi

potrivit cu nivelul existent. Daca solul existent nu este corespunzator, umplutura va consta in

pamant vegetal.

Pamantul de umplutura, la plantare, va fi intr-o stare sfaramicioasa. In nici un

moment umplutura sau alt pamant vegetal folosit in lucrare nu vor fi depozitate pe iarba sau

in santuri.

Plantele vor fi asezate in pozitie verticala si aranjate in pamant cu 50 mm mai sus

decat adancimea la care au crescut ele in pepiniera. Umplutura pregatita va fi asezata in jurul

radacinii. Tasarea va insoti operatiunea de umplere cu pamant pentru a elimina golurile de

aer.

Dupa operatia de umplere a gropii va urma udarea plantelor. Aceasta udare va satura

complet umplutura si se va face in aceeasi zi cu plantarea. Dupa ce pamantul se taseaza, ca

rezultat al udarii, se va adauga umplutura pentru a se potrivi cu nivelul pamantului finisat.

INSTALATII ASPERSOARE

Pe reteua de apa va fi montata instalatia de irigatie, formata din patru linii automate,

comandate prin vane electrice si centrul de comanda cu senzor de umiditate, pe care se

monteaza aspersoarele automate

SCENARIUL 2




Lucrari propuse

Alea pietonala s-a proiectat cu incadrarea prin borduri de piatră din granit de

12x20x80 cm așezate pe o fundație de beton C25/30 de 22x20 cm. S-a prevazut bordura din

granit auriu pentru separarea trotuarelor de zona pietonală precum și pentru închiderea

trotuarelor acolo unde nu sunt mărginite existent.





9.00 cm-strat din nisip pilonat,conform SR EN 13242 si STAS 6400

35.00 cm-structura rutiera existenta supla(mixtura asfaltica).

pg. 29



buloane.


• Alimentare cu energie electrică se va realiza cu ajutorul panourilor fotovoltaice. `







Sistemul este alimentat cu panouri fotovoltaice monocristaline siliconice care produc o

putere de 30W. Fiecare cadru metalic vine echipat cu un sistem de alimentare fotovoltaic, cu

acumulatori. Capacitatea acumulatorilor este de minim 10-12 ore de autonomie, panourile

fotovoltaice avand capacitatea de incarcare a acumulatorilor, chiar si in conditii de cer noros.

INSTALATII SANITARE


















PVC.

pg. 30






Sapaturile se vor executa mecanizat si manual,în săpătură deschisă, pana la cota de

pozare a canalului.

Pozarea conductelor se va face pe un pat de nisip care dupa finisare va fi de minim 10

cm grosime.



Pe traseul canalizării pluviale s-au prevăzut cămine de vizitare din elemente

prefabricate, acoperite cu capace necarosabile la care se vor racorda gurile de scurgere si

canalizarea de la fantana de baut apa.

Caminele sunt constructii circulare alcatuite din elemente de PEID, prefabricate:

element de baza, elemente inelare pentru cosul de acces si placa de acoperire, prevazuta un

gol circular cu diametrul corespunzator capacului ales. Elementele prefabricate sunt etanşate

intre ele prin intermediul unor garnituri inelare din elastomer (SBR), de 18 mm grosime,

conform SR EN 1917 – Norma de fabricatie.

DOTARI PROPUSE

Pentru implementarea proiectului se vor achizitiona urmatoarele dotari si echipamente:


iluminat

2. Banci 9 bucati

3. Mese 2 bucati

4. Leagan 1 bucata






pg. 31

semn Zoo

panou informativ



Se propune amenajarea zonelor verzi in aliniament de-a lungul aleii pietonale, intre

arborii existenti, cu sistem de irigare prin picurare. Suprafata obiectiv 2 este de 330 mp

pg. 32

VEGETATIE



Se propun specii din flora autohtonă, completând gama existenta cu alte specii din

flora spontană, nefolosind specii exotice, nespecifice locului.

Se opteaza pentru amenajrea spatiilor verzi in stil mixt, prin grupari armonioase de

specii cu forme culori si volume care vor asigura un decor variat in toata perioada anului, prin

frunze, flori sau fructe.

Plantele propuse sunt perene, fiind recomandate atat prin calitatile decorative cat si

prin intretinerea simpla si economica.

Vegetatia joasa (acoperitoare de sol) aduce un plus de culoare intre aleile parcului,

unde vor forma covoare compacte care necesita doar un minim de lucrari de intretinere.




















timpul.


pg. 33



3. Campanula























specii.





pg. 34


























pg. 35













ASEZARE HUMUS















plantare);



pg. 36

TRASAREA PLANTARII





Mocirlirea







pamant vegetal.



in santuri.




aer.








- varianta constructivă de realizare a investiţiei, cu justificarea alegerii acesteia;

Varianta propusa de realizare a investitiei este SCENARIU 1, datorita costurilor mai mici de

realizare. Alimentarea cu energie electrica a cadrelor metalice se poate realiza cu costuri mai

mici de la reteua stradala existenta.

- echiparea şi dotarea specifică funcţiunii propuse.


In cadrul implementarii proiectului se vor achiztiona urmatoarele dotari si echipamente:

pg. 37


iluminat,

2. Banci 9 bucati

3. Mese 2 bucati

4. Leagan 1 bucata






3.3. Costurile estimative ale investiţiei:

- costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiţii, cu luarea în considerare

a costurilor unor investiţii similare, ori a unor standarde de cost pentru investiţii similare

corelativ cu caracteristicile tehnice şi parametrii specifici obiectivului de investiţii;

Deviz general întocmit conform Hotărârii Guvernului nr. 907/2016 privind aprobarea

Structurii devizului general şi al Metodologiei privind elaborarea devizului general pentru

obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii.

Devizul general al investitiei se gaseste atasata in ANEXA 1.

Valoarea investitiei, stabilită pe bază de indici de lucrări similare şi în cazuri de

lucrări unicat sau realizate pentru prima data la noi în ţară, pe bază de calcule analitice

preliminare, se prezintă în preţuri valabile in luna decembrie 2019, conform devizului general

anexat.

Cursul euro conform BNR este 4,7781 LEI/EURO

SCENARIUL 1

SCENARIUL 2

Nr. crt. Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli Total fără TVA TVA Total cu TVA

lei lei lei

1 2 3 4 5

350,406.12 65,643.20 416,049.31

265,055.00 50,360.45 315,415.45Din care C+M

TOTAL GENERAL

Nr. crt. Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli Total fără TVA TVA Total cu TVA

lei lei lei

1 2 3 4 5

397,738.12 74,611.20 472,349.31

277,055.00 52,640.45 329,695.45Din care C+M

TOTAL GENERAL

pg. 38

- costurile estimative de operare pe durata normată de viaţă/de amortizare a investiţiei

publice.

SCENARIUL 1

Cost operare/an = 11226 lei

SI SCENARIUL 2

Cost operare/an = 11226 lei

3.4. Studii de specialitate, în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor, după

caz:

- studiu topografic;


Anexat documentatiei

- studiu geotehnic şi/sau studii de analiză şi de stabilitate a terenului;



- studiu hidrologic, hidrogeologic;


Nu este cazul

- studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată

pentru creşterea performanţei energetice;


- studiu de trafic şi studiu de circulaţie;


Nu este cazul

- raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru obiectivele

de investiţii ale căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză de utilitate

publică;

pg. 39


Nu este cazul

- studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiţii care se referă la amenajări spaţii

verzi şi peisajere;


Conform planse anexate

- studiu privind valoarea resursei culturale;


Nu este cazul

- studii de specialitate necesare în funcţie de specificul investiţiei.


Expertiza tehnica, anexata documentatiei

3.5. Grafice orientative de realizare a investiţiei

Durata de realizare a investiţiei (executie lucrari) este de 12 luni.

Pentru evidenţierea cât mai corectă a derulării investiţiei prezentăm alăturat toate

activităţile care se desfăşoară în cadrul proiectului. Graficul de realizare a investiţiei va

cuprinde activităţiile necesare implementării proiectului. Distingem astfel, următoarele

categorii de activităţi:

I. ACTIVITĂŢI DE CONSTRUCŢIE, care cuprind:

Activitatea 1: Realizarea proiectarii obiectivului de investitii

1.Proiectare

Pornind de la studiul de fezabilitate, proiectantul selectat va pregati proiectul tehnic pe

specialitati, pe necesarul de lucrari de constructii, instalatii si montaj in conformitate cu

legislatia in vigoare, inclusiv modificarile de bransamente necesare.

Proiectul tehnic va fi intocmit in conformitate cu prevederile legislatiei in domeniul

constructiilor si va fi executat de operatorul economic.

1.1.1 Pregatirea documentatiei de achizitie

pg. 40

Documentatia de achizitie va fi intocmita de beneficiarul proiectului pe baza studiului de

fezabilitate si a caietului de sarcini.

1.1.2 Procedura de achizitie a serviciilor firmei care va realiza documentatia tehnica de

proiectare se va desfasura in conformitate cu prevederile legislative in vigoare la data la care

se va face achizitia acestora. Beneficiarul va stabili perioadele necesare desfasurarii

procedurii de atribuire in functie de complexitatea contractului si/sau de cerintele specifice,

astfel incat operatorii economici interesati sa beneficieze de un interval de timp adecvat si

suficient pentru elaborarea ofertelor si pentru pregatirea documentelor solicitate prin caietele

de sarcini.

1.1.3 Realizarea proiectului tehnic de executie (PT, DDE, DTAC, DTOE) se va face in

conformitate cu legislatia in vigoare si Studiul de Fezabilitate, in stransa colaborare cu

beneficiarul.

1.2 Obtinerea autorizatiei de construire pe baza documentatiei tehnice intocmite de firma de

proiectare.

1.3 Contractarea serviciilor de dirigentie de santier.

Activitatea 2: Realizarea executiei obiectivului de investitii

2.Executie

2.1.1 Pregatirea documentatiei de achizitie

Documentatia de achizitie va fi intocmita de beneficiarul proiectului pe baza proiectului

tehnic de executie si a caietului de sarcini.

2.1.2 Procedura de achizitie a serviciilor firmei care va executa lucrarea se va desfasura in

conformitate cu prevederile legislative in vigoare la data la care se va face achizitia acestora.

Beneficiarul va stabili perioadele necesare desfasurarii procedurii de atribuire in functie de

complexitatea contractului si/sau de cerintele specifice, astfel incat operatorii economici

interesati sa beneficieze de un interval de timp adecvat si suficient pentru elaborarea ofertelor

si pentru pregatirea documentelor solicitate prin caietele de sarcini.

2.2 Faza de constructie presupune executia corpului nou de cladire, cu regim de inaltime

parter.

Dupa executia lucrarilor de constructie, vor fi numite comisii care vor receptiona lucrarile

executate si vor fi date in folosinta spatiile.

2.2.1 Activitatea de execuţie va începe cu predarea amplasamentului

Pe toata durata desfasurarii lucrarilor se vor respecta normele de protectie a muncii si

normele de paza si prevenire a incendiilor.

Executarea lucrarilor prevazute in documentatie se va face numai dupa eleborarea detaliilor

de executie si verificarea lor potrivit Legii nr. 10/10.01.1995 privind calitatea in constructii.

pg. 41

Antreprenorul va respecta legislatia in vigoare privind receptia lucrarilor pe faze

determinante pentru rezistenta si stabilitatea constructiei, va intocmi procese verbale de

lucrari ascunse pentru lucrarile executate si va asigura asistenta unui responsabil tehnic cu

executia.

Se vor respecta normele specifice de protectia muncii si de prevenire a incendiilor.

Beneficiarul va asigura urmarirea comportarii in timp a constructiei in conformitate cu

„Normativul privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor”, indicativ P130-97,

aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 109/N din 01.08.1997.

2.2.3 La terminarea tuturor lucrărilor se va reface mediul ambiant

2.2.4 Utilarea constructiei – vor fi montate echipamentele aferente constructiei.

2.3 Receptia lucrarilor

Această activitate presupune recepţia lucărilor

- numirea comisiei de recepţie;

- pregătirea documentaţiei tehnice şi economice pentru recepţie ;

- verificarea lucrărilor executate;

- întocmirea procesului verbal de recepţie şi stabilirea eventualelor completări şi remedieri;

- efectuarea eventualelor completări şi remedieri.

Activitatea 3: Achizitionarea de echipamente si dotari

3.1 Procedura de achizitie dotari, echipamente cu montaj, echipamente de transport

Documentatia de achizitie va fi intocmita de beneficiarul proiectului pe baza devizului de

cheltuieli al proiectului si a listelor cu dotarile ce vor fi achizitionate. Se vor intocmi caiete de

sarcini pentru fiecare procedura de atribuire organizata in vederea achizitionarii de

echipamente/dotari in functie de necesitatile beneficiarului.

3.1 Instalare si punere în functiune

In cadrul acestei subactivitati echipamentele/dotarile achizitionate vor fi montate si instalate

in cadrul spatiilor executate. Personalul tehnic desemnat se va ocupa de activitatea de

instalare si punere in functiune a acestor echipamente/dotari. Pentru realizarea acestei

subactivitati echipamentele vor fi montate si conectate la reteaua electrica si impreuna cu

furnizorii de bunuri se va face testarea si training-ul de baza privind functionarea lor.

Instalarea si punerea in functiune se va face in stransa legatura cu finalizarea incaperilor unde

au fost prevazute echipamentele/dotari dupa receptia lucrarilor de constructie.

Activitatea 4: Management de proiect

In conformitate cu reglementarile in vigoare, se va desfasura activitatea de auditare a

activitatilor derulate. Aceasta activitate se va realiza intern si are rolul de a va verifica si

certifica eligibilitatea si corectitudinea cheltuielilor efectuate pe parcursul proiectului.

pg. 42

Raportul de audit va certifica faptul ca documentele contabile prezentate sunt corecte,

credibile si justificate prin documentatie insotitoare adecvata, precum si eligibilitatea

cheltuielilor efectuate.

SCENARIUL 1 si SCENARIUL 2

LUNA

Indicatori 1-2 3-6 6-10 10-12

Intocmire Studiu de Fezabilitate

Intocmire studiu geotehnic

Atribuire contract proiectare si executie lucrari

Intocmire proiect tehnic si verificarea acestuia

Intocmire documentatii avize, acorduri si

autorizatii

Executie lucrari de construire

Achizitie dotari si echipamente

Furnizare+Receptie echipamente si dotari

Receptie si punere in functiune

4. Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opţiuni tehnico-economic(e) propus(e)

4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi

prezentarea scenariului de referinţă


Perioada de referinta: 15 ani.

Prezentarea scenariului de referinta:

Scenariul de referinta este scenariul 1

pg. 43

Investitia urmareste transformarea portiunii carosabile intr-o zona pietonala dalata pe

portiunea intre trecerea de pietoni dintre parcul Nicolae Balcescu si intrarea la Gradina

Zoologica.

Aleea pietonala propusa va fi realizata pe zona actualei strazi carosabile care leaga intrarea la

gradina Zoologica cu Aleea Matei Basarab. Prin prietonalizarea acestei strazi accesul auto la

gradina zoologica se va realiza din directia Bulevardului Decebal si Str. Sucevei pe actuala

strada de acces cu sens dublu, peste aleea propusa pe strada din fata Liceului cu program

sportiv Bihorul, cu iesire in Aleea Matei Basarab

OBIECTIV

Gradina Zoologica din Oradea reprezinta un punct de atractie atat pentru turisi cat si

pentru localnici oferindu-le liniste si relaxare.

Se doreste pietonalizarea strazii pentru a marca accesul spre acest obiectiv al orasului, in

prezent acesta fiind greu de identificat.

Prin proiect se doreste facilitarea accesului catre Gradina Zoologica si in acelasi timp redarea

spatiul pietonal riveranilor cat si vizitatorilor. Strada este folosita in prezent ca spatiu de

parcare prinzand viata vara la sfarsit de saptamana sau pe perioada targurilor si festivalelor

din incinta parcului Nicolae Balcescu, nefiind o zona prietenoasa pentru pietoni si biciclisti,

aceasta fiind impropiu iluminata.

Prin proiect propunem:

- transformarea portiunii carosabile intr-o zona pietonala, pavata, pe portiunea intre trecerea

de pietoni dintre parcul Nicolae Balcescu si intrarea la Gradina Zoologica, celelate doua

strazi carosabile putand prelua fluxul de masini din acea zona.

- realizarea unor cadre metalice pentru a creea un traseu care semnalizeaza intrarea in

Gradina Zoologica acestea avand si rolul de iluminat stradal

- un semn cu initialele “ZOO” care sa le indice trecatorilor apropierea de gradina zoologica

- un panou informativ

- mese si scaune

- un leagan

- rastel de biciclete

- o cismea

- cosuri de gunoi

- instalatie de udare prin picurare

Suprafata studiata este de 1070 mp, cu o lungime maxima de 106 ml si o latime variabil intre

16,50 -de 7m. Se doreste realizarea de spatii verzi in aliniament, de-a lungul aleii pietonale

care va avea sistemul de udare prin picurare.

Se propune realizarea unor cadre metalice pentru a crea un traseu care semnalizeaza

intrarea la Gradina zoologica, acestea avand si rolul de a ilumina strada, mobilier urban,

constand in banci si mese, un leagan pentru copii, un panou informativ – harta cu obiective

pg. 44

care se pot vizita. Cadrele metalice cu rol decorativ si utilitar (de a lumina strada) se vor

racorda la reteaua electrica existenta in zona.

Zonele verzi rezultate si constituite in aliniamente cu arbori (existenti) ce marginesc alea

pietonala se vor amenaja cu mixturi de plante perene: florale si graminee

La trecerile pentru pietoni si la intersectii se va prevedea realizarea rampelor pentru accesul

persoanelor cu deficient locomotorii, marcaj corespunzator, inclusiv marcaj tactil (daca va fi

cazul)

Sistematizarea verticala a terenului va asigura orientarea gravitationala a apelor meteorice de

pe platformele destinate pietonilor catre elementele punctuale sau liniare de colectare a

acestora.




Lucrari propuse













buloane.








pg. 45









INSTALATII SANITARE


Pentru alimentarea cu apă a reţelei se va executa un branşament de Dn 32, din reţeaua
















PVC.







pozare a canalului.


cm grosime.






pg. 46






DOTARI PROPUSE



iluminat

2. Banci 9 bucati

3. Mese 2 bucati

4. Leagan 1 bucata






semn Zoo

panou informativ

pg. 47



Se propune amenajarea zonelor verzi in aliniament de-a lungul aleii pietonale, intre arborii

existenti, cu sistem de irigare prin picurare. Suprafata obiectiv 2 este de 330 mp

VEGETATIE



Am folosit specii din flora autohtonă, completând gama existenta cu alte specii din flora

spontană, nefolosind specii exotice, nespecifice locului.

Se opteaza pentru amenajrea spatiilor verzi in stil mixt, prin grupari armonioase de specii cu

forme culori si volume care vor asigura un decor variat in toata perioada anului, prin frunze,

flori sau fructe.

Plantele propuse sunt perene, fiind recomandate atat prin calitatile decorative cat si prin

intretinerea simpla si economica.

Vegetatia joasa (acoperitoare de sol) aduce un plus de culoare intre aleile parcului, unde vor

forma covoare compacte care necesita doar un minim de lucrari de intretinere.




1. Aster novae-angliae

‘Purple Dome‘, violet

pg. 48

Este si una dintre florile de toamna cu cea mai lunga inflorire. Incepe la sfarsitul verii si se

opreste toamna tarziu. Sunt plante perene rezistente la frigul iernii. Pot fi plantate oricand, cu

conditia ca pamantul sa nu fie inghetat. Plantelor de Aster novae-angliae le merge cel mai

bine in locuri insorite sau partial umbrite. Solul se mentine umed in jurul radacinilor.









timpul.




3. Campanula
















pg. 49








specii.





















pg. 50






















ASEZARE HUMUS







pg. 51









plantare);



TRASAREA PLANTARII





Mocirlirea







pamant vegetal.



in santuri.




aer.





pg. 52




4.2. Analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de

schimbări climatice, ce pot afecta investiţia


Din punct de vedere al factorilor de risc antropici și naturali identificăm riscul de întârzieri în

derularea lucrărilor de construcții datorită schimbărilor climatice bruște. Aceste schimbări pot

afecta investiția prin prelungirea perioadei de implementare. Pentru a reduce această

vulnerabilitate în stabilirea graficului de execuție se va realiza o planificare riguroasă a

activităților proiectului și se vor lua în calcul unele marje de timp. De asemenea se vor

monitoriza permanent lucrările în concordanță cu schimbările climatice care apar.

4.3. Situaţia utilităţilor şi analiza de consum:

- necesarul de utilităţi şi de relocare/protejare, după caz;


Nu este cazul.

- soluţii pentru asigurarea utilităţilor necesare.

SCENARIUL 1














pg. 53



-

INSTALATII SANITARE

Reţeaua de alimentare cu apă pentru fântânile de băut apă

Pentru alimentarea cu apă a reţelei se va executa un branşament de Dn32, din reţeaua de

alimentare cu apă rece a oraşului. Proiectul de branşament nu face obiectul acestei lucrări.











planului de situaţie,.




PVC.




Reţelele ce canalizare se vor executa din tuburi din PVC, SN8, cu diametrul Dn 160

mm, care trebuie să corespundă DIN 4033 si ISO DIS 4435.


pozare a canalului.


cm grosime.











pg. 54

SCENARIUL 2


• Alimentare cu energie electrică se va realiza cu ajutorul panourilor fotovoltaice. `







Sistemul este alimentat cu panouri fotovoltaice monocristaline siliconice care produc o

putere de 30W. Fiecare cadru metalic vine echipat cu un sistem de alimentare fotovoltaic, cu

acumulatori. Capacitatea acumulatorilor este de minim 10-12 ore de autonomie, panourile

fotovoltaice avand capacitatea de incarcare a acumulatorilor, chiar si in conditii de cer noros.

INSTALATII SANITARE


















PVC.




pg. 55




pozare a canalului.


cm grosime.










conform SR EN 1917 – Norma de fabricatie

4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiţii:

a) impactul social şi cultural, egalitatea de şanse;


b) estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei: în faza de

realizare, în faza de operare;


Număr de locuri create în faza de realizare:

Pentru realizarea investiţiei se va contracta o firmă specializată în domeniu pe baza

procedurii de achiziție aşa cum s-a descris la punctele anterioare. Prin urmare putem spune că

proiectul de faţă nu crează locuri de muncă în faza de execuţie, întrucât activităţile de

executare a lucrărilor de construcţii nu se vor realiza în regie proprie.

Totuşi, în mod indirect, proiectul propus poate crea locuri de muncă pentru agenţii economici

care vor participa la realizarea acestei investiţii. Acest lucru este însă greu de determinat

întrucât depinde de capacitatea actuală a fiecărui agent economic.

Număr de locuri de muncă create în faza de operare

In faza de operare a sostemului, se va constracta o firma specializata in domeniu Prin urmare

putem spune că proiectul de faţă nu crează locuri de muncă în faza de operare, întrucât

activităţile de executare a lucrărilor de construcţii nu se vor realiza în regie proprie

pg. 56

c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversităţii şi a

siturilor protejate, după caz;


Nu sunt identificate surse de poluare care ar putea influenţa mediului înconjurător la

punerea în funcţiune a investiţiei.

Impactul lucrărilor de constructie asupra factorilor de mediu:

Pentru protecţia aerului

Poluanţii caracteristici rezultaţi în faza de execuţie a lucrărilor de construcţie sunt:

- particule de suspensie (praf) rezultate în fazele de: excavare, încărcare, transport şi

descărcare sol vegetal şi agregate din substratul mineral - pământ (argilă), taluzare terase, etc.

- poluanţi specifici din gazele de eşapament (particule, oxizi de azot, monoxid de carbon,

dioxid de sulf, compuşi organici volatili) rezultaţi de la utilajele şi mijloacele de transport ,

care sunt folosite în timpul lucrărilor de execuţie a obiectivului.

Se va executa periodic verificarea tehnică a utilajelor folosite pentru construcţie şi transportul

materialelor în vederea încadrării concetraţiilor poluanţilor emişi în aerul atmosferic în

prevederile cărţii tehnice a utilajului.

Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Utilajele folosite în perioada de construcţie vor corespunde normelor de zgomot în vigoare.

Activităţiile desfăşurate pe amplasament la terminarea construcţiilor nu vor produce poluare

fonică sau vibraţii.

Utilajele folosite dupa perioada de constructie necesare desfasurarii activitatilor de cercetare

nu vor produce poluare fonică sau vibraţii.

Nu se prognozează creşterea nivelului de zgomot şi vibraţii în zonă.

Protecţia împotriva radiaţiilor

Nu este cazul.

Protecţia solului şi subsolului

Soluţiile de protecţie a solului şi subsolului, în timpul execuţiei lucrărilor şi la finalizarea

acestora urmăresc, în principal:

Reducerea suprafeţelor de teren degradate prin activitatea desfăşurată în şantier.

Se are în vedere, în primul rând, reducerea la minim a posibilităţii afectării de noi terenuri.

Acestea implică:

- economisirea rezervelor, prin dimensionarea lucrărilor strict la nivelul asigurării planului de

execuţie a proiectului;

- dirijiarea şi concentrarea activităţii numai în zona destinată acestui scop;

- construcţii minime de noi drumuri, deci realizarea numai a căilor de acces propuse prin

proiect.

pg. 57

Se va face:

- monitorizarea continuă a stării terenurilor şi a fenomenelor fizico-geologice de tipul

alunecărilor de teren, torenţi. ş.a.m.d.

- evitarea extinderii terenurilor degradate din aceste cauze, fapt care s-ar putea datora

modalităţilor de executare a construcţiilor;

- realizarea şi întreţinerea în stare de funcţionare a sistemului de colectare a apelor din

perimetru, iar în cazul apariţiei acestor fenomene (alunecări de teren, torenţi, ş.a.m.d.),

acţionarea prin metode specifice pentru eliminarea sau controlul lor.

Racordul tuturor surselor posibile, gen apa menajera si canal, la elemente de colectare a

acestora .

Toate retelele utiltatilor (apa- canal, gaze naturale, energie electrica) vor fi prevazute cu toate

straturile de izolatie necesare protejarii solului conform normelor in vigoare.

Sursele posibile de poluare sunt: deseurile menajere si apele menajere.

S-au luat urmatoarele masuri:

temporară a deşeurilor şi se transporta cu mijloacele auto ale societatii de salubritate;

Protectia ecosistemelor terestre si acvatice

Prin proiectul propus nu vor fi aspecte de mediu ce vor fi semnificativ afectate, in special

populatia, fauna, flora, solul, apa, aerul, factori climatici, peisajul si interrelatiile dintre

acestia. Pe amplasamentul propus a se realiza investiţia nu există specii de plante sau animale

protejate.

Peisajul din această zonă va fi temporar afectat până la finalizarea lucrărilor. După finalizarea

lucrărilor aspectul va fi vizibil îmbunătăţit şi pus în valoare prin obiectivele propuse prin

prezentul proiect.

Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public

Prin realizarea investiţiei propuse nu se va produce impact negativ asupra aşezărilor umane

din zonă. Ca urmare a respectării normativelor de amplasare şi compartimentare nu vor fi

afectate asezarile umane si alte obiective de interes public.

Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

Nu este cazul.

Funcţiunile propuse sunt compatibile şi nu crează servituţi limitrofe, obiectivele nou propuse

neridicând probleme de mediu.

d) impactul obiectivului de investiţie raportat la contextul natural şi antropic în care

acesta se integrează, după caz.


Nu este cazul.

pg. 58

4.5. Analiza cererii de bunuri şi servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiţii


Investitia nu presupune furnizarea de bunuri si servicii, ca raspuns la o cerere certa si

exigibila, cu conotatii economice. Investitia are caracter social.

Analizand contextul global se remarca cresterea cererilor din partea cetatenilor a numarului

de spatii destinate recreerii.

Se estimeaza un numar de cca 40-50 de utilizatori care pot sa foloseasca zona pentru odihna,

recreere sau studiu, numar dat de capacitatea de utilizare a mobilierului urban propus.

Zona va fi insa frecventata de trei categorii de varsta, la ore diferite ale zilei:

Parinti cu copii la orele diminetii si la amiaza, acestia avand ca destinatie de traseu Liceul cu

Program Sportiv





4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul

cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară

SCENARIUL 1

Analiza financiara va evalua:

a) Profitabilitatea financiara a investitiei în proiect determinata cu indicatorii VAN

(valoarea actualizata neta) si RIR (rata interna de rentabilitate). Total valoare investitie

include totalul costurilor eligibile si ne-eligibile din Devizul de cheltuieli.

Indicatorii calculati in cadrul analizei financiare trebuie sa se incadreze in urmatoarele limite:

- Valoarea actualizata neta (VAN) trebuie sa fie < 0

- Rata interna de rentabilitate (RIR) trebuie sa fie < rata de actualizare (5%)

- Fluxul de numerar cumulat trebuie sa fie pozitiv în fiecare an al perioadei de referinta

- Raportul cost/beneficii<_ 1, unde costurile se refera la costurile de exploatare pe perioada

de referinta, iar beneficiile se refera la veniturile obtinute din exploatarea investitiei.

Pentru ca un proiect sa necesite interventie financiara nerambursabila, VAN trebuie sa fie

negativ iar RIR mai mica decat rata de actualizare.

Unitatile administrativ teritoriale si asociatiile acestora se încadreaza în categoria

proiectelor negeneratoare de profit si sunt de utilitate publica.

Proiecţia costurilor de operare directe şi indirecte şi a celorlalte costuri

pg. 59

Proiecţia costurilor de operare directe şi indirecte este necesară pentru estimarea cât mai

precisă a fluxurilor de numerar negative care vor apărea de-a lungul anilor de funcţionare a

zonei de de recreere. Analiza incrementala presupune cuantificarea costurilor operationale

generate de implemenetarea proiectului. In prezent terenul este unul neamenajat

corespunzator. Costurile de exploatare sunt acele costuri generate in cursul activitatii curente.

Categoriile de cheltuieli de operare sunt urmatoarele:

1. Costuri cu energia electrica – in urma realizarii investitiei se vor consuma cca. 500

KWh/an pentru iluminat + 100 KWh/an pentru auxiliare. La un pret mediu de 0.60 RON/kw

costul estimat este de 360 RON/an

2. Costuri cu apa potabila si pentru irigatii – considerand 1 buc cismea, iar consumul/cismea

estimat anual este de 18 mc, rezulta un consum total 18 mc/an apa potabila. La un cost mediu

de 3.8 RON/mc , costul estimat este de 68,40 RON/an

3. Sistemul de irigatii – In total estimam ca se vor consuma 400 mc/an de apa. La un pret

mediu de 2.5 RON/mc apa industriala, costul estimate este de 1.000 RON/an

4. Costuri cu personalul – In urma realizarii acestui proiect nu se va realiza un loc de munca

nou, dar se vor contracta terte persoane juridice pentru intretinerea sistemului

5. Costuri cu reparatiile – Costurile cu reparatiile echipamentelor montate sunt acele costuri

care apar ca urmare a uzurii anormale a echipamentelor precum si datorita vandalizarilor.

Deoarece aceste evenimente pot interveni doar accidental, am estimat costuri de reparatii de

3.000 RON doar la fiecare 5 ani, rezulta 1250 lei/an

Ipoteze aplicate pentru determinarea costurilor şi veniturilor din exploatare

Varianta 1

Cheltuieli identificate sistem propus

Total cheltuieli pe categorii

0

Materiale intretinere ron 4,428

General Administrative apa cismea, apa irigatii ron 1,068

Cheltuieli cu tertii ron 5,370

Energie electrica ron 360

costuri cu reparatiile ron

Personal ron

Total cheltuieli ron 11,226

Venituri directe identificate:

Veniturile directe identificate reprezinta in fapt sustinerea financiara a sistemului

propus de la bugetul local.

Proiecţia veniturilor din operare

pg. 60

Proiectul isi propune imbunatatirea infrastructurii publice urbane prin realizarea

Unei zone de agrement. Necesitatea acestui proiect este justificata de caracteristicile

zonei,de situatiei infrastructurii publice, de nevoile grupurilor tinta, a indeplinirii

obiectivelor strategice de revitalizare a orasului, de reducerea problemelor de

mediu. In acest context, implementarea acestui proiect va raspunde problemelor

de coeziune sociala si interactiune umana si a problemelor de mediu identificate

in acest areal. Avand in vedere ca proiectul are ca obiectiv imbunatatirea mediului

urban,reducerea poluarii aerului si rezolvarea unor probleme sociale nu se obtin venituri din

realizarea acestuia.

Proiectul nu este generator de venituri directe pentru beneficiarul investitiei.

Implementarea proiectului poate duce la generarea de venituri indirecte prin :

- crearea de locuri de munca pentru activitati conexe ( intretinere, furnizare utilitati, activitati

recreative)

- imbunatatirea calitatii vietii populatiei municipiului fapt ce contribuie la cresterea

productivitatii si a reducerii cheltuielilor de sanatate

- stimularea activitatilor de furnizare servicii recreationale in municipiu prin utilizarea zonei

de agreement nou creata, fapt ce poate conduce la cresterea veniturilor bugetului local.

Perioada de referinţă

Perioada de referinţă reprezintă numărul maxim de ani pentru care se furnizează previziuni.

Previziunile referitoare la viitorul proiectului trebuie să fie făcute pentru o perioadă apropiată

de durata vieţii economice a acestuia şi destul de îndelungată pentru a cuprinde impactul pe

termen mediu şi lung.

Perioada de referinta – orizontul de timp - este de 25 ani.

Rata financiară de actualizare este utilizată pentru calcularea valorii actualizate a fluxului de

numerar obţinut în analiză, în fiecare an, pentru a lua în calcul valoarea în timp a banilor.

Aceasta urmăreşte să reflecte costul de oportunitate al capitalului, care poate fi considerat ca

venitul ce s-ar fi obţinut din cea mai bună alternativă pentru proiect. Când rata de actualizare

este exprimată în termeni reali, analiza va fi realizată în preţuri constante

Rata de actualizare este de 5%.

Nu s-a luat in considerare inflatia, analiza financiara fiind in preturi constante.

In urma calculelor, au rezultat urmatoarele valori ale principalilor indicatori finaciari:

Cash flow investitie ron -320,416

IRR investitie % -23.00%

NPV investitie ron -317,298

B/C 0.52

pg. 61

Profitabilitatea financiara a investitiei în proiect este determinata cu indicatorii VAN

(valoarea actualizata neta) si RIR (rata interna de rentabilitate).

Total valoare investitie include totalul costurilor eligibile si ne-eligibile din devizul de

cheltuieli. VAN fiind negativa iar RIR mai mica decat rata de actualizare, demonstreaza

faptul ca proiectul necesita interventie financiara nerambursabila

Sustenabilitatea financiară

Capacitatea beneficiarului proiectului de a gestiona implementarea investiţiei propuse este

critică pentru succesul intervenţiei şi, în final, pentru garantarea atingerii obiectivelor

stabilite. Din această perspectivă, beneficiarul proiectului trebuie să demonstreze că

intervenţia propusă este sustenabilă din punct de vedere financiar şi nu va pune în pericol

capacitatea sa de a îndeplini toate obligaţiile financiare pe parcursul perioadei de referinţă.

Sustenabilitatea financiară implică existenţa unui flux de numerar cumulat pozitiv pentru

fiecare an al proiecţiilor (mai simplu, suficient numerar pentru desfăşurarea fără probleme a

operaţiunilor în fiecare an). Deficitele temporare pot fi acoperite eventual printr-un credit

revolving (care apoi va fi luat în considerare la determinarea fluxului de numerar), având în

vedere că ipotezele referitoare la acest credit revolving sunt rezonabile în relaţie cu pieţele

financiare locale.

CASH – FLOW: se observa o variatie pozitiva a fluxului cumulat net pe toata perioada de

analiza, excepatnd anul 1, anul realizarii investitiei in care nu se inregistraza venituri.

CASH_FLOW cumulat pozitiv pentru toti anii luati in considerare, demonstreaza ca investitia

este sustenabila din punct de vedere financiar.

Graficul sustenabilitatii este atasat.

pg. 62

100%

Costurile investitiei AN1 AN2 AN3 AN4 AN5 AN6 AN7 AN8 AN9 AN10 AN11 AN12 AN13 AN14 AN15 AN16 AN17 AN18 AN19

1.1 Echipamente noi 19,900

1.2 Mijloace fixe 19,900 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.3 Alte cheltuieli anterioare darii in functiune 330,506

1.4 Cheltuieli anterioare darii in functiune 330,506 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.5 Costurile investitiei 350,406 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.6 Cash 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.7 Creante ale client ilor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.8 Stocuri 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.9 Datorii pe termen scurt 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1 Capitalul delucru net 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1 Variatia capitalului de lucru net 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1 Inlocuirea echipamentului 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1 Valoarea reziduala

1.1 Alte cheltuieli legate de investitie 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.2 Costurile totale ale investitiei 350,406 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Venituri si cheltuieli operationale AN1 AN2 AN3 AN4 AN5 AN6 AN7 AN8 AN9 AN10 AN11 AN12 AN13 AN14 AN15 AN16 AN17 AN18 AN19

2.1 Materiale 4,428 4,428 4,428 4,428 4,428 4,428 4,428 4,428 4,428 4,428 4,428 4,428 4,428 4,428 4,428 4,428 4,428 4,428

2.2 Munca vie 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.3 General Administrat ive 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187

2.4 Energie electrica 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.5 Intret inere si reparatii 0 0 0 0 0 0

2.6 Alte cheltuieli generale

2.7 Cheltuieli cu tert ii 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251

2.8 Cheltuieli de comercializare

2.9 Total cheltuieli operationale 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866

2.9' Provizioane pentru client i rau platnici

2.11 Incasari din tarife 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076

2.13 Vanzari 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076

2.13' Provizioane reintegrate

2.14 Venituri operationale nete 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210

Sursele de finantare

3.1 Capital privat

3.2 Contribut ie locala 0

3.3 Contribut ie regionale

3.4 Contribut ie nationala 0

3.5 Total contributie publica 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.6 Grant UE 350,406

3.7 Obligatii si alte resurse financiare

3.8 Credit IFI

3.9 Alte credite

3.10 Total resurse financiare 350,406 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Sustenabilitate AN1 AN2 AN3 AN4 AN5 AN6 AN7 AN8 AN9 AN10 AN11 AN12 AN13 AN14 AN15 AN16 AN17 AN18 AN19

3.10 Total resurse financiare 350,406 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.13 Vanzari 0 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076

2.13' Provizioane reintegrate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1 Total intrari 350,406 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076

2.9 Total cheltuieli operationale 0 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866

2.9' Provizioane pentru client i rau platnici 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.21 Total costurile invest it iei 350,406 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.2 Dobanzi

4.3 Prime de rambursare a obligatiilor

4.4 Rambursarea creditelor

4.5 Taxe si impozite

4.6 Total iesiri 0 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866

4.7 Total cash flow 350,406 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210

4.8 Cash flow cumulat 350,406 351,616 352,825 354,035 355,245 356,454 357,664 358,873 360,083 361,293 362,502 363,712 364,922 366,131 367,341 368,550 369,760 370,970 372,179

Daca Cash Flow Cumulat este mai mare sau egal cu zero pt. toti ani luati in considerare investitia este d.p.d.v financiar Sustenabil.

pg. 63

AN1 AN2 AN3 AN4 AN5 AN6 AN7 AN8 AN9 AN10 AN11 AN12 AN13 AN14 AN15 AN16 AN17 AN18 AN19 AN20 AN21 AN22 AN23 AN24 AN25

Inflatia

Index 1

Analiza financiara

Valoarea totala a proiectului ron 350,406

% 100%

ron 350,406 350,406

Variatia capitalului de lucru ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Finantarea ron 350,406 350,406

Contribut ie grant ron 350,406 350,406 100.00%

Contribut ie Fondul National ron 0 0 0.00%

Contribut ie locala ron 0 0 0.00%

Materiale ron 4,428 4,428 4,428 4,428 4,428 4,428 4,428 4,428 4,428 4,428 4,428 4,428 4,428 4,428 4,428 4,428 4,428 4,428 4,428 4,428 4,428 4,428 4,428 4,428

General Administrat ive ron 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187

Cheltuieli cu tert ii ron 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251

Energie electrica ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Personal ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Cheltuieli de exploatare ron 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866

Venituri totale ron 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076

Rata de actualizare % 5.0%

Cash flow investitie ron -321,375 -350,406 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210

IRR invest it ie % -23.19% -87.96% -74.23% -84.00% -73.89% -64.95% -57.40% -51.07% -45.76% -41.29% -37.48% -34.21% -31.39% -28.94% -26.78% -24.88% -23.19% -21.69% -20.34% -19.12% -18.02% -17.02% -16.11% -15.27% -14.51%

NPV invest it ie ron -317,824 -332,623 -331,578 -330,583 -329,635 -328,732 -327,873 -327,054 -326,274 -325,532 -324,825 -324,151 -323,509 -322,899 -322,317 -321,763 -321,235 -320,732 -320,253 -319,798 -319,363 -318,950 -318,556 -318,181 -317,824

Cash flow cu grant ron 29,032 0 1,211 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210

IRR capital %

NPVcapital ron 15,897

B/C 0.91 0.00 1.06 1.06 1.06 1.06 1.06 1.06 1.06 1.06 1.06 1.06 1.06 1.06 1.06 1.06 1.06 1.06 1.06 1.06 1.06 1.06 1.06 1.06 1.06 1.06

% 2.50%

ron 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760

Valoarea bruta a mijloacelor fixe ron 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406

Valoarea neta a mijloacelor fixe ron 350,406 341,646 332,886 324,126 315,366 306,605 297,845 289,085 280,325 271,565 262,805 254,044 245,284 236,524 227,764 219,004 210,244 201,484 192,723 183,963 175,203 166,443 157,683 148,923 140,162

Contul de profit si pierdere AN1 AN2 AN3 AN4 AN5 AN6 AN7 AN8 AN9 AN10 AN11 AN12 AN13 AN14 AN15 AN16 AN17 AN18 AN19 AN20 AN21 AN22 AN23 AN24 AN25

Venituri totale ron 0 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076

Cheltuieli de exploatare ron 0 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866 20,866

Venituri nete ron 0 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210

Amort izarea anuala ron 0 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760 8,760

Rezultatul inaite de dobanzi si impozit ron 0 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551

Dobanzi ron

Rezultatul brut ron 0 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551 -7,551

% 16.00%

ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Profit net ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Pierdere ron 0 7,551 7,551 7,551 7,551 7,551 7,551 7,551 7,551 7,551 7,551 7,551 7,551 7,551 7,551 7,551 7,551 7,551 7,551 7,551 7,551 7,551 7,551 7,551 7,551

Tabloul de cash flow AN1 AN2 AN3 AN4 AN5 AN6 AN7 AN8 AN9 AN10 AN11 AN12 AN13 AN14 AN15 AN16 AN17 AN18 AN19 AN20 AN21 AN22 AN23 AN24 AN25

Venituri nete ron 0 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210

Variat ia capitalului de lucru ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Fonduri pentru operatii ron 0 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210

Costurile invest it iei ron 350,406 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Cash liber ron -350,406 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210

Capital propriu ron 0

Granturi ron 350,406

Credite noi ron

Plata impozitului pe profit ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Cash inainte de serviciul creditului ron 0 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210

Rambursarea creditelor noi ron

Dobanzi la creditele noi ron

Cheltuieli financiare la creditele noi ron

Surplus / Deficit anual ron 0 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210

Trageri pentru creditele curente ron

Rambursari pentru creditele curente ron

Dobanzi la creditele curente ron

Cash net ron 0 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210 1,210

Cash la sfarsitul anului ron 0 1,210 2,419 3,629 4,838 6,048 7,258 8,467 9,677 10,887 12,096 13,306 14,515 15,725 16,935 18,144 19,354 20,564 21,773 22,983 24,192 25,402 26,612 27,821 29,031

Bilantul AN1 AN2 AN3 AN4 AN5 AN6 AN7 AN8 AN9 AN10 AN11 AN12 AN13 AN14 AN15 AN16 AN17 AN18 AN19 AN20 AN21 AN22 AN23 AN24 AN25

Imobilizari brute ron 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406

Amort izarea cumulata ron 0 -8,760 -17,520 -26,280 -35,041 -43,801 -52,561 -61,321 -70,081 -78,841 -87,602 -96,362 -105,122 -113,882 -122,642 -131,402 -140,162 -148,923 -157,683 -166,443 -175,203 -183,963 -192,723 -201,484 -210,244

Imobilizari nete ron 350,406 341,646 332,886 324,126 315,366 306,605 297,845 289,085 280,325 271,565 262,805 254,044 245,284 236,524 227,764 219,004 210,244 201,484 192,723 183,963 175,203 166,443 157,683 148,923 140,162

Stocuri ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Creante ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Disponibil ron 0 1,210 2,419 3,629 4,838 6,048 7,258 8,467 9,677 10,887 12,096 13,306 14,515 15,725 16,935 18,144 19,354 20,564 21,773 22,983 24,192 25,402 26,612 27,821 29,031

Total active ron 350,406 342,856 335,305 327,755 320,204 312,653 305,103 297,552 290,002 282,451 274,901 267,350 259,800 252,249 244,699 237,148 229,598 222,047 214,497 206,946 199,395 191,845 184,294 176,744 169,193

Capitaluri proprii ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Granturi ron 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406 350,406

Profitul nerepart izat / Pierderea ron 0 -7,551 -15,101 -22,652 -30,202 -37,753 -45,303 -52,854 -60,404 -67,955 -75,505 -83,056 -90,606 -98,157 -105,707 -113,258 -120,809 -128,359 -135,910 -143,460 -151,011 -158,561 -166,112 -173,662 -181,213

Credite bancare ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Datorii la furnizori ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Alte datorii pe termen scurt ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total pasive ron 350,406 342,856 335,305 327,755 320,204 312,653 305,103 297,552 290,002 282,451 274,901 267,350 259,800 252,249 244,699 237,148 229,598 222,047 214,497 206,946 199,395 191,845 184,294 176,744 169,193

Verificare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Analiza economica

Factorul de corectie a costurilor invest it iei 67.55%

Factorul de corectie a cheltuielilor operationale 81.00%

Cash flow investitie ron 8,759,866 -236,682 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856

EIRR invest it ie % 158.38%

ENPV invest it ie ron 3,643,736

Cash flow cu grant ron 9,110,272 113,724 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856 374,856

EIRR capital %

ENPV capital ron 3,977,456

Impozitul pe profit

Amortizarea anuala

Costurile investitiei


Angajati pe perioada constructiei pers 5 5

Angajati dupa terminarea invest it iei pers 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

an 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total autovehicole pers 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Tarif mediu/autovehicol ron 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Venituri din tarife ron 0.00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

sust inere de la bugetul local ron 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076 22,076


Capitalul de lucru

Stocuri de materiale zile 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Creante ale client ilor zile 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Cash minim zile 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Datorii la furnizori zile 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Alte datorii pe termen scurt zile 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Stocuri de materiale ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Creante ale client ilor ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Cash minim ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Datorii la furnizori ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Alte datorii pe termen scurt ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Capitalul de lucru ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Variat ia capitalului de lucru ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Salariul mediu brut (angajati dupa invest it ie) ron/luna 0.00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Cresterea anuala a salariului mediu brut % 4%

Pretul umbra al muncii % 36.15%

Efecte economice ron/an 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682

pg. 64

SCENARIUL 2

Cheltuieli identificate sistem propus

Total cheltuieli pe categorii

0

Materiale intretinere ron 4,428

General Administrative apa cismea, apa irigatii ron 1,068

Cheltuieli cu tertii ron 5,370

Energie electrica ron 360

costuri cu reparatiile ron

Personal ron

Total cheltuieli ron 11,226

Profitabilitatea financiara a investitiei în proiect este determinata cu indicatorii VAN

(valoarea actualizata neta) si RIR (rata interna de rentabilitate).

Total valoare investitie include totalul costurilor eligibile si ne-eligibile din devizul de

cheltuieli.

Rata de actualizare este de 5.%

In urma calculelor, au rezultat urmatoarele valori ai principalilor indicatori finaciari




B/C 0.45

pg. 65

100%

Costurile investitiei AN1 AN2 AN3 AN4 AN5 AN6 AN7 AN8 AN9 AN10 AN11 AN12 AN13 AN14 AN15 AN16 AN17 AN18 AN19 AN20 AN21

1.1 Echipamente noi 19,900

1.2 Mijloace fixe 19,900 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.3 Alte cheltuieli anterioare darii in functiune 377,838

1.4 Cheltuieli anterioare darii in functiune 377,838 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.5 Costurile investitiei 397,738 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.6 Cash 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.7 Creante ale client ilor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.8 Stocuri 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.9 Datorii pe termen scurt 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1 Capitalul delucru net 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1 Variatia capitalului de lucru net 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1 Inlocuirea echipamentului 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1 Valoarea reziduala

1.1 Alte cheltuieli legate de investitie 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.2 Costurile totale ale investitiei 397,738 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Venituri si cheltuieli operationale AN1 AN2 AN3 AN4 AN5 AN6 AN7 AN8 AN9 AN10 AN11 AN12 AN13 AN14 AN15 AN16 AN17 AN18 AN19 AN20 AN21

2.1 Materiale 6,612 6,612 6,612 6,612 6,612 6,612 6,612 6,612 6,612 6,612 6,612 6,612 6,612 6,612 6,612 6,612 6,612 6,612 6,612 6,612

2.2 Munca vie 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.3 General Administrat ive 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187

2.4 Energie electrica 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.5 Intret inere si reparatii 0 0 0 0 0 0

2.6 Alte cheltuieli generale

2.7 Cheltuieli cu tert ii 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251

2.8 Cheltuieli de comercializare

2.9 Total cheltuieli operationale 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050

2.9' Provizioane pentru client i rau platnici

2.11 Incasari din tarife 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076

2.13 Vanzari 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076

2.13' Provizioane reintegrate

2.14 Venituri operationale nete 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26

Sursele de finantare

3.1 Capital privat

3.2 Contribut ie locala 0

3.3 Contribut ie regionale

3.4 Contribut ie nationala 0

3.5 Total contributie publica 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.6 Grant UE 397,738

3.7 Obligatii si alte resurse financiare

3.8 Credit IFI

3.9 Alte credite

3.10 Total resurse financiare 397,738 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Sustenabilitate AN1 AN2 AN3 AN4 AN5 AN6 AN7 AN8 AN9 AN10 AN11 AN12 AN13 AN14 AN15 AN16 AN17 AN18 AN19 AN20 AN21

3.10 Total resurse financiare 397,738 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.13 Vanzari 0 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076

2.13' Provizioane reintegrate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1 Total intrari 397,738 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076

2.9 Total cheltuieli operationale 0 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050

2.9' Provizioane pentru client i rau platnici 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.21 Total costurile invest it iei 397,738 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.2 Dobanzi

4.3 Prime de rambursare a obligatiilor

4.4 Rambursarea creditelor

4.5 Taxe si impozite

4.6 Total iesiri 0 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050

4.7 Total cash flow 397,738 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26

4.8 Cash flow cumulat 397,738 397,764 397,790 397,816 397,842 397,868 397,894 397,920 397,946 397,972 397,998 398,024 398,050 398,076 398,102 398,128 398,154 398,180 398,206 398,232 398,258

Daca Cash Flow Cumulat este mai mare sau egal cu zero pt. toti ani luati in considerare investitia este d.p.d.v financiar Sustenabil.


Inflatia

Index 1

Analiza financiara

Valoarea totala a proiectului ron 397,738

% 100%

ron 397,738 397,738

Variatia capitalului de lucru ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Finantarea ron 397,738 397,738

Contribut ie grant ron 397,738 397,738 100.00%

Contribut ie Fondul National ron 0 0 0.00%

Contribut ie locala ron 0 0 0.00%

Materiale ron 6,612 6,612 6,612 6,612 6,612 6,612 6,612 6,612 6,612 6,612 6,612 6,612 6,612 6,612 6,612 6,612 6,612 6,612 6,612 6,612 6,612 6,612 6,612 6,612

General Administrat ive ron 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187 187

Cheltuieli cu tert ii ron 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251 16,251

Energie electrica ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Personal ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Cheltuieli de exploatare ron 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050


Rata de actualizare % 5.0%

Cash flow investitie ron -397,114 -397,738 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26

IRR invest it ie % -42.21% -87.96% -74.23% -95.92% -68.57% -63.98% -59.84% -56.11% -52.75% -49.71% -46.97% -44.48% -42.21% -40.14% -38.24% -36.50% -34.89% -33.41% -32.04% -30.77% -29.58%

NPV invest it ie ron -378,457 -378,775 -378,752 -378,731 -378,710 -378,691 -378,673 -378,655 -378,638 -378,622 -378,607 -378,593 -378,579 -378,566 -378,553 -378,541 -378,530 -378,519 -378,509 -378,499 -378,490 -378,481 -378,472 -378,464 -378,457

Cash flow cu grant ron 625 0 27 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26

IRR capital %

NPVcapital ron 343

B/C 0.84 0.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00

% 2.50%

ron 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943

Valoarea bruta a mijloacelor fixe ron 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738

Valoarea neta a mijloacelor fixe ron 397,738 387,795 377,851 367,908 357,964 348,021 338,077 328,134 318,190 308,247 298,304 288,360 278,417 268,473 258,530 248,586 238,643 228,699 218,756 208,813 198,869 188,926 178,982 169,039 159,095

Contul de profit si pierdere AN1 AN2 AN3 AN4 AN5 AN6 AN7 AN8 AN9 AN10 AN11 AN12 AN13 AN14 AN15 AN16 AN17 AN18 AN19 AN20 AN21 AN22 AN23 AN24 AN25

Venituri totale ron 0 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076

Cheltuieli de exploatare ron 0 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050 23,050

Venituri nete ron 0 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26

Amort izarea anuala ron 0 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943 9,943

Rezultatul inaite de dobanzi si impozit ron 0 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917

Dobanzi ron

Rezultatul brut ron 0 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917 -9,917

% 16.00%

ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Profit net ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Pierdere ron 0 9,917 9,917 9,917 9,917 9,917 9,917 9,917 9,917 9,917 9,917 9,917 9,917 9,917 9,917 9,917 9,917 9,917 9,917 9,917 9,917 9,917 9,917 9,917 9,917

Tabloul de cash flow AN1 AN2 AN3 AN4 AN5 AN6 AN7 AN8 AN9 AN10 AN11 AN12 AN13 AN14 AN15 AN16 AN17 AN18 AN19 AN20 AN21 AN22 AN23 AN24 AN25

Venituri nete ron 0 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26

Variat ia capitalului de lucru ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Fonduri pentru operatii ron 0 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26

Costurile invest it iei ron 397,738 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Cash liber ron -397,738 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26

Capital propriu ron 0

Granturi ron 397,738

Credite noi ron

Plata impozitului pe profit ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Cash inainte de serviciul creditului ron 0 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26

Rambursarea creditelor noi ron

Dobanzi la creditele noi ron

Cheltuieli financiare la creditele noi ron

Surplus / Deficit anual ron 0 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26

Trageri pentru creditele curente ron

Rambursari pentru creditele curente ron

Dobanzi la creditele curente ron

Cash net ron 0 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26 26

Cash la sfarsitul anului ron 0 26 52 78 104 130 156 182 208 234 260 286 312 338 364 390 416 442 468 494 520 546 572 598 624

Bilantul AN1 AN2 AN3 AN4 AN5 AN6 AN7 AN8 AN9 AN10 AN11 AN12 AN13 AN14 AN15 AN16 AN17 AN18 AN19 AN20 AN21 AN22 AN23 AN24 AN25

Imobilizari brute ron 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738

Amort izarea cumulata ron 0 -9,943 -19,887 -29,830 -39,774 -49,717 -59,661 -69,604 -79,548 -89,491 -99,435 -109,378 -119,321 -129,265 -139,208 -149,152 -159,095 -169,039 -178,982 -188,926 -198,869 -208,813 -218,756 -228,699 -238,643

Imobilizari nete ron 397,738 387,795 377,851 367,908 357,964 348,021 338,077 328,134 318,190 308,247 298,304 288,360 278,417 268,473 258,530 248,586 238,643 228,699 218,756 208,813 198,869 188,926 178,982 169,039 159,095

Stocuri ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Creante ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Disponibil ron 0 26 52 78 104 130 156 182 208 234 260 286 312 338 364 390 416 442 468 494 520 546 572 598 624

Total active ron 397,738 387,821 377,903 367,986 358,068 348,151 338,233 328,316 318,398 308,481 298,564 288,646 278,729 268,811 258,894 248,976 239,059 229,141 219,224 209,307 199,389 189,472 179,554 169,637 159,719

Capitaluri proprii ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Granturi ron 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738 397,738

Profitul nerepart izat / Pierderea ron 0 -9,917 -19,835 -29,752 -39,670 -49,587 -59,505 -69,422 -79,340 -89,257 -99,175 -109,092 -119,009 -128,927 -138,844 -148,762 -158,679 -168,597 -178,514 -188,432 -198,349 -208,267 -218,184 -228,101 -238,019

Credite bancare ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Datorii la furnizori ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Alte datorii pe termen scurt ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total pasive ron 397,738 387,821 377,903 367,986 358,068 348,151 338,233 328,316 318,398 308,481 298,564 288,646 278,729 268,811 258,894 248,976 239,059 229,141 219,224 209,307 199,389 189,472 179,554 169,637 159,719

Verificare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Analiza economica

Factorul de corectie a costurilor invest it iei 67.55%


Cash flow investitie ron 8,709,448 -268,652 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088

EIRR invest it ie % 139.25%

ENPV invest it ie ron 3,605,354

Cash flow cu grant ron 9,107,186 129,086 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088 374,088

EIRR capital %

ENPV capital ron 3,984,152

Impozitul pe profit

Amortizarea anuala

Costurile investitiei

pg. 66

Compararea variantelor:

Analizand variatia indicatorilor de performata financiara intre varianta optima, variant 1 si

varianta numarul 2 se observa o variatie a indicatorului VAN de – 45079; RIR de -0,75 %,si

raportul cost - beneficiu de -0,07 %, variatie exprimata procentual:

VARIANTA 1 VARIANTA 2

IRR -23,00% -23,75%

NPV -317298 -362377

B/C 0,52 0,45

Diferentele intre indicatorii de performanta demonstraza ca varianta 1 este viabila din punct

de vedere financiar

4.7. Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică: valoarea

actualizată netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu sau, după caz, analiza

cost-eficacitate

SCENARIUL 1 SCENARIUL 2

Nu este cazul

4.8. Analiza de senzitivitate


4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor


Angajati pe perioada constructiei pers 5 5

Angajati dupa terminarea invest it iei pers 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

an 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total autovehicole pers 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Tarif mediu/autovehicol ron 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Venituri din tarife ron 0.00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

sust inere buget local ron 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076 23,076


Capitalul de lucru

Stocuri de materiale zile 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Creante ale client ilor zile 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Cash minim zile 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Datorii la furnizori zile 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Alte datorii pe termen scurt zile 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Stocuri de materiale ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Creante ale client ilor ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Cash minim ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Datorii la furnizori ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Alte datorii pe termen scurt ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Capitalul de lucru ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Variat ia capitalului de lucru ron 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Salariul mediu brut (angajati dupa invest it ie) ron/luna 0.00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Cresterea anuala a salariului mediu brut % 4%

Pretul umbra al muncii % 36.15%

Efecte economice ron/an 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682 369,682

pg. 67


Riscurile legate de bugetul proiectului au fost analizate în cursul proiectării şi pentru a

garanta sustenabilitatea proiectului, eşalonarea costurilor este armonizată cu alte proiecte ale

municipiului Oradea.

Deoarece au fost identificate variabile critice, riscurile privind majorările eventuale

ale costurilor vor fi analizate și măsuri pentru evitarea acestora vor fi luate.

Riscuri privind managementul: prin realizarea strategiei de management de proiecte a

beneficiarului şi conform reglelentărilor finantatorului este clara, bine definita şi prudenta.

Riscuri legale şi insituţionale: nu au fost identificate având în vederea faptul că

organizarea şi funcţionarea U.A.T. este reglementată prin legislaţie în vigoare.

În planificarea logică şi cronologică a activităţilor cuprinse în planul de acţiune vor fi

prevăzute marje de eroare pentru etapele mai importante ale proiectului.

Se va pune mare accent pe etapa de verificare a fazei de proiectare.

Managerul de proiect, împreună cu responsabilul juridic şi responsabilul tehnic se vor

ocupa direct de colaborarea în bune condiţii cu toate entităţile implicate in implementarea

proiectului.

Responsabilul tehnic se va implica direct şi va supraveghea atent modul de execuţie

al lucrărilor.

Se va implementa un sistem riguros de supervizare lucrărilor de executie. Acesta va

presupune organizarea de raportări parţiale pentru fiecare stadiu al lucrărilor în parte.

Necesitatea acesteia va fi prevăzut în documentaţia de licitaţie şi la încheierea contractelor.

Se va urmări încadrarea proiectului în standardele de calitate şi în termenele

prevăzute. Se va urmări respectarea specifiacţiilor referitoare la materialele, echipamentele şi

metodele de implementare a proiectului;

Se va pune accent pe protecţia şi conservarea mediului înconjurător.

Asigurarea conditiilor pentru sprijinirea liberei concurente pe piata, în vederea

obţinerii unui număr cât mai mare de oferte conforme în cadrul procedurilor de achiziţii

lucrări, echipamente şi utilaje;

Estimarea cât mai realistă a creşterii preţurilor pe piată.

Analiza de risc:

Gruparea variabilelor utilizate în categorii omogene:

- Riscul de finalizare: riscul ca finalizarea proiectului să fie întârziată în general din

motive tehnice;

- Riscul de operare: care include riscul tehnologic; este acela în care proiectul nu se

ridică la nivelul corespunzator fluxului de venituri şi cheltuieli fie prin nerespectarea

producţiei de energie calculate în proiect, fie din cauza costurilor mentenanţei care

depăşesc previziunile de buget.

Identificarea posibilelor variabile dependente din punc de vedere determinist, care pot

duce la cresterea distorsiunii rezultatelor si la înregistrări duble. Având alese cele mai

pg. 68

semnificative variabile, putem să evaluăm elasticitatea lor prin efectuarea de calcule. De

fiecare dată se atribuie o nouă valoare pentru fiecare variabilă si recalculăm costul investitiei

si rata internă a rentabilitătii, astfel notându-se diferente comparate cu cazul de bază.

Riscul financiar decurge din proporţia mare a împrumuturilor luate de la bănci,

împrumuturi ce primesc ca destinaţie acoperirea cheltuielilor pentru realizarea obiectivului de

investiţii. Acest gen de risc constă în aceea că, în cazul apariţiei unei conjuncturi

nefavorabile, profiturile se volatilizează, cedând locul pierderilor. Solicitantul, MUNICIPIUL

ORADEA ajunge în situaţia ca, din rezultatele sale financiare să nu poată achita nici

dobânzile la împrumuturile contractate.

Coeficientul de risc este foarte mare atunci când este vorba de un risc independent de

agentul economic, adică determinat de conjunctura economică nefavorabilă sau de realizarea

unei investiţii mari într-un domeniu ce evoluează foarte slab. Tocmai de aceea, pentru a

preîntâmpina riscul legat de împrumut, însăşi băncile finanţatoare au luat măsuri în această

direcţie şi s-au preocupat de elaborarea unor metode eficiente de analiză a riscului.

Odată adoptată decizia de investiţii şi aleasă o variantă de realizare a proiectului, se

pot identifica riscurile ce pot să intervină pe durata de viaţă a proiectului.

Astfel, în etapa de pregătire a proiectului se definesc activităţile ce compun

proiectul, resursele necesare, participanţii şi competenţele lor în cadrul proiectului, se

identifică factorii interni şi externi de influenţă. Printre categoriile de riscuri specifice acestei

etape, se pot enumera riscuri ce apar la stabilirea specificaţiilor de proiect şi a necesarului de

resurse.

Printre metodele de diminuare a riscurilor ce apar în această etapă, se recomandă:

� utilizarea unor instrumente economico – matematice de calcul şi previziune a

necesarului de resurse, precum şi de alocare a acestora: tehnici de prognoză, tehnica

simulării, analiza sensibilitătii rezultatelor, planificarea activităţilor cu metoda

analizei drumului critic (CPM), metode de programare matematică pentru alocarea de

resurse, metode de dimensionare a stocurilor, etc.;

� utilizarea unor proceduri formalizate de identificare a riscurilor: arborele erorilor,

realizarea unei liste a riscurilor posibile (checklist), realizarea unui profil de risc,

stabilirea riscurilor pe baza experienţelor precedente şi compararea riscurilor cu cele

survenite în cadrul proiectelor similare, identificarea riscurilor ce pot surveni în

derularea activităţilor şi a bugetului proiectului prin detalierea profundă a acestora.

În perioada de execuţie a proiectului, factorii de risc sunt determinaţi de

caracteristicile tehnice ale proiectului, experienţa şi modul de lucru al echipei de execuţie,

parametrii exogeni (în principal macro-economici) ce pot să afecteze sumele necesare

finanţării în această etapă. Principalele riscuri ce apar sunt:

• riscul tehnologic care apare în cazul unor investiţii cu grad ridicat de noutate

tehnologică. În general, investitorii se simt mai în siguranţă dacă tehnologia a fost

pg. 69

probată în alte proiecte, folosirea unei tehnologii probate fiind o condiţie de a se

acorda un împrumut.

• riscul de depăşire a costurilor ce apare în situaţia în care nu s-au specificat în

contractul de execuţie sau în bugetul investiţiei actualizări ale costurilor sau cheltuieli

neprevăzute.

• riscul de întârziere (depăşire a duratei stabilite) poate conduce, pe de o parte la

creşterea nevoii de finanţare, inclusiv a dobânzilor aferente, iar pe de altă parte la

întârzierea intrării în exploatare cu efecte negative asupra respectării clauzelor faţă de

furnizori şi de clienţi.

• riscul de interfaţă este generat de intercondiţionarea dintre diferiţi executanţi pe care

participă la realizarea proiectului şi derivă din coordonarea executanţilor sau din

incoerenţa între clauzele diferitelor contracte de execuţie.

• riscul de subcontractanţi este asumat de titularul de contract când tratează lucrări în

subantrepriză.

• riscul de indexare a costurilor proiectului apare în situaţia în care nu se prevăd în

contract clauze ferme privind finalizarea proiectului la costurile prevăzute la

momentul semnării acestuia, beneficiarul fiind nevoit să suporte modificările de preţ.

Intre metodele ce pot fi utilizate pentru prevenirea sau diminuarea efectelor unor

astfel de riscuri, se enumeră:

� transferul riscului, către o terţă parte ce poate prelua gestiunea acestuia precum

companiile de asigurări şi firmele specializate în realizarea unor părţi din proiect

(outsourcing);

� diminuarea riscului prin programarea corespunzătoare a activităţilor, instruirea

personalului sau prin reducerea efectelor în cazul apariţiei acestuia formarea de rezerve de

costuri sau de timp;

� selectarea ştiinţifică a subcontractorilor (folosind informaţii din derularea unor contracte

anterioare) şi negocierea atentă a contractelor.

În perioada de exploatare a proiectului cea mai frecventă problemă ce apare este

legată de capacitatea beneficiarului de proiect de a exploata în mod corespunzător obiectivul

fizic realizat, adică de a fi capabil să atingă nivelul de performanţă stabilit fără a depăşii

costurile planificate, iar în această etapă apar riscuri de depăşire a costurilor de exploatare, de

aprovizionare, de forţă majoră, politice sau legislative.

Pentru diminuarea acestor tipuri de riscuri se pot folosi metode precum:

� instruirea corespunzătoare a personalului în exploatarea echipamentelor sau tehnologiilor

realizate prin proiect;

� utilizarea unor furnizori care au o bună reputaţie în indeplinirea obligaţiilor contractuale;

� cunoaşterea şi respectarea reglementărilor legislative în domeniu;

pg. 70

� studierea cu anticipaţie a cardului politic şi crearea unor alianţe care să permită protejarea

investiţiei şi a solicitantului, MUNICIPIUL ORADEA.

Riscul poate avea origini multiple, poate rezulta din combinaţii de factori şi variabile.

De aceea, alegerea variabilelor implică ea însuşi riscuri precum:

� informaţia incompletă asupra proiectului care induce incertitudine,

� fluctuaţii foarte mari ale valorilor variabilelor faţă de valoarea medie aleasa,

� erori de estimare a tendinţelor, de altfel destul de frecvente în cadrul proiectelor.

Analiza calitativă a riscurilor

Această etapă este utilă în determinarea priorităţilor în alocarea resurselor pentru

controlul şi finanţarea riscurilor. Estimarea riscurilor presupune conceperea unor metode de

măsurare a importanţei riscurilor precum şi aplicarea lor pentru riscurile identificate.

Pentru această etapă, esenţială este matricea de evaluare a riscurilor, în funcţie de

probabilitatea de apariţie şi impactul produs. În acest caz, poziţionarea riscurilor în diagrama

riscurilor este subiectivă şi se bazează doar pe expertiza echipei de proiect.

Planul de răspuns la riscuri se face pentru acele riscuri clasate în căsuţele colorate în

roşu şi albastru:

Impact Probabilitate LOW MEDIUM HIGH

LOW

-Lipsa de implicare a

membrilor

comunităţii în

punerea în practică a

proiectului;

-Dezinteres din

partea membrilor

comunităţii pentru

dezvoltarea

capacităţii locale a

acesteia.

-Nerespectarea

termenelor de plata

conform calendarului

prevăzut;

-Interes scăzut pentru

locurile de muncă .

MEDIUM

Nerespectarea

termenelor de plată

conform calendarului

prevăzut în contract

Condiţii

meteorologice

nefavorabile pentru

realizarea lucrărilor

Întârzieri în

procedurile de

achiziţii a

contractelor de

furnizare, servcii sau

lucrări

HIGH

Influenţe negative din

partea celor care nu

sunt beneficiari

direcţi ai proiectului

Neîncadrarea

efectuării lucrărilor

de către constructor

in graficul de timp

aprobat si in

pg. 71

cuantumul financiar

stipulat in contractul

de lucrări

Figura nr.2 - Diagrama riscurilor

Legenda:

Elaborarea unui plan de răspuns la riscuri

Tehnicile de control a riscului recunoscute în literatura de specialitate se împart în

următoarele categorii:

Evitarea riscului – implică schimbări ale planului de management cu scopul de a elimina

apariţia riscului;

Transferul riscului – împărţirea impactului negativ al riscului cu o terţă parte (contracte de

asigurare, garanţii);

Reducerea riscului – tehnici care reduc probabilitatea şi/sau impactul negativ al riscului;

Planuri de contingenţă – planuri de rezervă care vor fi puse în aplicare în momentul apariţiei

riscului.

Tabelul 1 – Matricea de management al riscurilor

Nr.

crt. Risc

Tehnici de

control Masuri de management al riscurilor

1

Condiţii meteorologice

nefavorabile pentru

realizarea lucrărilor

Reducerea

riscului

In vederea reducerii impactului asupra

implementării cu succes a investiţiei, se

recomandă o planificare riguroasă a activităţilor

proiectului şi luarea în calcul a unor marje de

timp.

2

Întârzieri în procedurile de

achiziţii a contractelor de

furnizare servicii, bunuri

sau lucrări

Evitarea

riscului

MUNICIPIUL ORADEA va avea ca

responsabilitate monitorizarea şi controlul

riscurilor, astfel încât activităţile din cadrul

proiectului să fie adaptate imediat ce intervin

schimbări în circumstanţe sau se produce un risc.

Pentru a evita întârzierile în organizarea

procedurilor de achiziţii, graficul de realizare a

acestora va fi atent monitorizat, vor fi identificaţi

din timp posibilii furnizori şi se va încerca o

comunicare cât mai transparentă cu aceştia.

3 Neîncadrarea efectuării Evitarea Pentru ca acest risc să poată fi prevenit este

Ignoră riscul

Precauţie la astfel de riscuri

Se impune un plan de acţiune

pg. 72

Tabelul 1 – Matricea de management al riscurilor

Nr.

crt. Risc

Tehnici de

control Masuri de management al riscurilor

lucrărilor de către

constructor în graficul de

timp aprobat şi în

cuantumul financiar

stipulat în contractul de

lucrări

riscului

Reducerea

riscului

necesar ca din etapa de elaborare a documentaţiei

de finanţare graficul Gantt al proiectului şi

bugetul estimat de costuri să fie elaborate realist

şi pe baza unor input-uri certe. În acest sens,

introducerea rezervelor financiare şi de timp este

o măsură preventivă.

În condiţiile în care prevenirea acestui risc nu

constituie o măsură oportună şi realistă, în

contractul încheiat cu constructorul trebuie

stipulate clauze de penalitate şi denunţare

5. Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)

5.1. Comparaţia scenariilor/opţiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic,

financiar, al sustenabilităţii şi riscurilor

pg. 73

SCENARIU TEHNIC ECONOMIC FINANCIAR SUSTENABILITATE RISCURI

SCENARIUL 1 SCENARIUL 1 –

AMENAJARE ALEE

PIETONALA, SPATIU

VERDE, AMPLASARE

MOBILIER URBAN,

ASIGURAREA

ILUMINATULUI

DECORATIV PRIN

RACORDARE LA RETEAUA

STRADALA, ASIGURAREA

SCURGERII APELOR

PLUVIALE, RACORD LA

ALIMENTAREA CU APA

STRADALA EXISTENTA

EIRR INVESTITIE =

157,75%

ENPV INVESTITIE =

3628254

IRR INVESTITIE = -23,00%

NPV INVESTITIE = -317298

B/C = 0,52

Cash-flow cumulat =

pozitiv pe toata perioada

de analiza

Nu exista

SCENARIUL 2 SCENARIUL 2 -

AMENAJARE ALEE

PIETONALA, SPATIU

VERDE SI AMPLASARE

MOBILIER URBAN ,

ASIGURAREA

ILUMINATULUI

DECORATIV UTILIZAND

PANOURI FOTOVOLTAICE,

ASIGURAREA SCURGERII

APELOR PLUVIALE,

RACORD LA

ALIMENTAREA CU APA

STRADALA EXISTENTA

EIRR INVESTITIE =

138,97%

ENPV INVESTITIE =

3597806

IRR INVESTITIE = -23,75%

NPV INVESTITIE = -362377

B/C = 0,45

Cash-flow cumulat =

pozitiv pe toata perioada

de analiza

Nu exista

pg. 74

5.2. Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e)

Ca varianta constructiva pentru realizarea investitiei, se recomanda scenariul 1. Primul

criteriu care a fost luat in considerare, este pretul mai scazut fata de scenariul 2.

5.3. Descrierea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) privind:

a) obţinerea şi amenajarea terenului;

Nu este cazul. Terenul pe care se va amplasa investitia apartine domeniului public al

municipiului Oradea.

b) asigurarea utilităţilor necesare funcţionării obiectivului;
















INSTALATII SANITARE

Reţeaua de alimentare cu apă pentru fântânile de băut apă





pg. 75









planului de situaţie,.




PVC.






Sapaturile se vor executa mecanizat si manual,în săpătură deschisă, pana la cota de pozare a

canalului.

Pozarea conductelor se va face pe un pat de nisip care dupa finisare va fi de minim 10 cm

grosime.











c) soluţia tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv,

tehnic, funcţional-arhitectural şi economic, a principalelor lucrări pentru investiţia de bază,

corelată cu nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă ce rezultă din indicatorii tehnico-

economici propuşi;




pg. 76

Lucrari propuse













buloane.
















INSTALATII SANITARE






pg. 77













PVC.







pozare a canalului.


cm grosime.











DOTARI PROPUSE



iluminat

2. Banci 9 bucati

3. Mese 2 bucati

4. Leagan 1 bucata




pg. 78



semn Zoo

panou informativ


pg. 79


Se propune amenajarea zonelor verzi in aliniament de-a lungul aleii pietonale, intre

arborii existenti, cu sistem de irigare prin picurare. Suprafata obiectiv 2 este de 330 mp

VEGETATIE



Am folosit specii din flora autohtonă, completând gama existenta cu alte specii din

flora spontană, nefolosind specii exotice, nespecifice locului.

Se opteaza pentru amenajrea spatiilor verzi in stil mixt, prin grupari armonioase de

specii cu forme culori si volume care vor asigura un decor variat in toata perioada anului, prin

frunze, flori sau fructe.

Plantele propuse sunt perene, fiind recomandate atat prin calitatile decorative cat si

prin intretinerea simpla si economica.

Vegetatia joasa (acoperitoare de sol) aduce un plus de culoare intre aleile parcului,

unde vor forma covoare compacte care necesita doar un minim de lucrari de intretinere.
















pg. 80





timpul.




3. Campanula























specii.

pg. 81



























pg. 82












Inflorire Iunie - Iulie







ASEZARE HUMUS













pg. 83



plantare);



TRASAREA PLANTARII

Pe zona ce urmeaza a fi plantata se va face trasarea pozitiei plantelor inainte ca

operatiile de plantare sa inceapa. In locul in care se vor planta, zonele de plantare vor fi

delimitate cu jaloane, iar locurile marcate cu stegulete. Jaloanele vor fi stalpi de otel.


Mocirlirea

Plantelor fără pământ pe rădăcini este obligatorie, favorizând atât rehidratarea, cât şi






pamant vegetal.



in santuri.




aer.








d) probe tehnologice şi teste.

Nu este cazul

pg. 84

5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii:

a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiţii, exprimată în

lei, cu TVA şi, respectiv, fără TVA, din care construcţii-montaj (C+M), în conformitate cu

devizul general;

valoarea totală a obiectivului de investiţii (lei cu TVA): 416049,31 lei

din care C+M (lei cu TVA):315415,45 lei

valoarea totală a obiectivului de investiţii (lei fără TVA): 350406,12 lei

din care C+M (lei fără TVA): 265055 lei

b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanţă - elemente fizice/capacităţi

fizice care să indice atingerea ţintei obiectivului de investiţii - şi, după caz, calitativi, în

conformitate cu standardele, normativele şi reglementările tehnice în vigoare;

Principalii indicatori de performanta (minimali) ai investitiei, sunt urmatorii:

Indicator Valoare de referinta

Suprafata amenajata 1040 mp

Suprafata acces pietonal dalat 740 mp

Suprafata amenajare spatii verzi 330 mp

c) indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliţi în

funcţie de specificul şi ţinta fiecărui obiectiv de investiţii;

Indicatori financiari




B/C 0.52

Indicatori economici

Factorul de corectie a costurilor investitiei 67.55%


Cash flow investitie ron 8,723,867

EIRR investitie % 157.75%

ENPV investitie ron 3,628,254

pg. 85

d) durata estimată de execuţie a obiectivului de investiţii, exprimată în luni.

Durata de implementare a proiectului este de 12 de luni.

5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice

funcţiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerinţelor fundamentale

aplicabile construcţiei, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice

Beneficiarul va depune toate diligentele necesare pentru a asigura conformarea cu

reglementarile specifice functiunii preconizate. In aceste sens, vor fi respectate prevederile

Certificatului de Urbanism si eventualele conditionari din avizele si acordurile de principiu

eliberate de autoritatile competente. Pe parcursul derularii investitiei, se va urmari

conformarea la normativele aplicabile domeniului constructiilor, precum si respectarea de

catre constructor a Codului Muncii si a legislatiei aplicabile. Nu vor fi restrictionate categorii

de utilizatori de la folosirea acesteia.

Proiectul a fost intocmit in conformitate cu prescriptiile tehnice in constructii in vigoare.

INDEPLINIREA CERINTELOR DE CALITATE (stabilite prin Legea nr.10/1995)

VERIFICARE SI CERINTE DE CALITATE

Instalatiile se vor proiecta in conformitate cu normele si reglementarile romanesti in

vigoare si vor trebui sa corespunda celor 6 cerinte esentiale de performanta conform Legii

10/1995 .

Beneficiarul are obligatia sa verifice acest proiect in conformitate cu prevederile

legale. Verificarea se va face numai de catre verificatori de proiecte atestati MLPAT,pentru

cerintele Is

5.6. Nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, ca urmare a analizei financiare

şi economice: fonduri proprii, credite bancare, alocaţii de la bugetul de stat/bugetul local,

credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse

legal constituite.

Sursele de finanţare a investiţiei publice: fonduri proprii, credite bancare, alocaţii de la

bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe

nerambursabile, alte surse legal constituite

pg. 86

6. Urbanism, acorduri şi avize conforme

6.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construire

In prezent, pentru lucrarea care face obiectul studiului de fezabilitate, a fost emis certificatul

de urbanism nr. 6873/27.11.2019.

6.2. Extras de carte funciară, cu excepţia cazurilor speciale, expres prevăzute de lege

Anexat documentatiei.

6.3. Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri de

diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor

acordului de mediu în documentaţia tehnico-economică

Nu este cazul.

6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităţilor

Nu este cazul.

6.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară


6.6. Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul obiectivului de

investiţii şi care pot condiţiona soluţiile tehnice

Se vor obtine la faza DTAC

7. Implementarea investiţiei

7.1. Informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea investiţiei

Entitatea responsabila cu implementarea proiectului este UAT Municipiul Oradea.

pg. 87

7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de

investiţii (în luni calendaristice), durata de execuţie, graficul de implementare a investiţiei,

eşalonarea investiţiei pe ani, resurse necesare

Durata de implementare a obiectivului este de 16 de luni.

Durata de executie a obiectivului este de 12 de luni.

Grafic de implementare a investitiei este anexat documentatiei.Resursele financiare necesare

vor fi alocate din fonduri europene, respectiv din fonduri locale daca este cazul pentru

cheltuieli neeligibile si bugetul de stat pentru TVA aferent cheltuielilor eligibile.

7.3. Strategia de exploatare/operare şi întreţinere: etape, metode şi resurse necesare

Exploatarea/operarea investitiei va fi realizata de catre compartimentul de specialitate din

cadrul UAT Municipiul Oradea. Accesul la infrastructura va fi liber si nu va fi restrictionat

pentru nicio categorie de utilizatori.

Beneficiarul va urmari comportamentul in exploatare al investitiei, urmand sa solicite

remedierea oricaror elemente se degradeaza, pe durata garantiei lucrarilor, urmand ca ulterior

sa elaboreze si sa aplice un plan propriu de mentenanta si intretinere.

7.4. Recomandări privind asigurarea capacităţii manageriale şi instituţionale

Analizând elementele definitorii evidenţiate de către diferiţi autori, considerăm că

putem face posibilă o percepţie a managementului. Astfel, "managementul poate fi privit ca şi

un proces efectiv de atingere a obiectivelor din cadrul unei organizaţii, într-un mod cât mai

eficient prin utilizarea funcţiilor de planificare, organizare, control şi administrare a

resurselor existente în organizaţia respectivă."[1]

Drept urmare, putem analiza această definiţie din două puncte de vedere şi anume:

În primul rând, din punct de vedere al atingerii efective a obiectivelor, într-un mod cât

mai eficient, specific tuturor managerilor care doresc să-şi îmbunătăţească performanţele.

Aceştia se bazează pe o multitudine de abilităţi deprinse de-a lungul carierei, având astfel

capacitatea de a utiliza cu ştiinţă toate elementele existente în interiorul organizaţiilor lor.

În al doilea rând, cele patru funcţii, respectiv de planificare, organizare, control şi

administrare generează ciclul de management, oferindu-i acestuia conţinutul propriu în

ansamblu, al procesului de conducere şi în special, eficienţa muncii depuse de către personal

fie că este pe termen scurt, mediu sau lung.

Planificarea în acest sens poate fi percepută ca fiind acea acţiune prin care un manager

analizează situaţiile viitoare cu careorganizaţia sa ar putea să se confrunte, luând deciziile

pg. 88

optime privind activităţile necesare care vor trebui efectuate şi ţinând cont de resursele

necesare pentru finalizarea acestora.

Organizarea implică punerea cap la cap a tuturor sarcinilor şi activităţilor care

urmează apoi să fie repartizate pe diferite departamente, în funcţie de domeniul de activitate

cu care suntcompatibile, împreună cu resursele necesare efectuării acestora.

Administrarea poate fi definită ca fiind acea utilizare corectă atuturor resurselor de

către un manager dintr-o organizaţie în aşa fel încât, umplerea golurilor acesteia să fie

efectuată cu succes de angajaţii pe care managerul respectiv îi are în subordine.

Nu în ultimul rând, prin funcţia de control se poate înţelege acea monitorizare

efectuată de către un manager a angajaţilor cât şi a activităţilor lor, determinând în acest mod

care este nivelul la care se află organizaţia sa, iar dacă sunt identificate anumite minusuri,

acesta să poată accede la corectarea lor ulterioară.

Ca si recomandări privind asigurarea capacităţii manageriale şi instituţionale

menționăm:

- îmbunătățirea abilităților de comunicare, convingere și responsabilitatea managerilor

- eficientizarea activităților

- administrarea eficientă şi eficace a resurselor cât şi a personalului

- motivarea personalului

- elaborarea unei strategii de dezvoltare

- îmbunătățirea monitorizării de către manager a întregii activități a organizației

[1] "Performanță și capacitate în administrația publică locală" – Florin Cărbureanu,

Ovidiu Dorin Jimborean.

8. Concluzii şi recomandări

pg. 89

B. PIESE DESENATE

Conform borderou de mai sus

În funcţie de categoria şi clasa de importanţă a obiectivului de investiţii, piesele desenate

se vor prezenta la scări relevante în raport cu caracteristicile acestuia, cuprinzând:

1. plan de amplasare în zonă;

2. plan de situaţie;

3. planuri generale, faţade şi secţiuni caracteristice de arhitectură cotate, scheme de

principiu pentru rezistenţă şi instalaţii, volumetrii, scheme funcţionale, izometrice sau planuri

specifice, după caz;

4. planuri generale, profile longitudinale şi transversale caracteristice, cotate, planuri

specifice, după caz.

Data: Proiectant*4),

16.12.2019 CZIRJAK LEVENTE. - ARHITECT

(numele, funcţia şi semnătura persoanei autorizate)

L.S.

studiu de fezabilitate - oradea

Documents