CAPITOLUL I PREZENTARE GENERALÃ

1.1.Scopul şi obiectivele studiului

Scopul studiului de fezabilitate este aprobarea unui credit de investiţii în sumã de 1.960.000 Lei, pe o perioadã de 5 ani (60 luni), cu o dobândã de 14,5% pe an, în completarea surselor proprii în vederea achiziţionãrii unei fabrici de nutreţuri combinate (FNC), situatã în oraşul Bãileşti, jud. Dolj. In prezent obiectivul de investiţii menţionat aparţine SC INDUSTRY SRL Craiova.

Obiectivele studiului Obiectivul studiului de fezabilitate este dezvoltarea şi creşterea capacitãţilor existente prin achiziţionarea fabricii de nutreţuri combinate şi transformarea acesteia în spaţiu de depozitare de produse cerealiere. In urma realizãrii investiţiei, principalele efecte ce se vor obţine sunt:- creşterea volumului de produse oferite pieţii şi acoperirea cererii existente ;- extinderea gamei de produse oferite de societate;- scãderea costurilor de operare ale societãţii;- creşterea profitului din exploatare şi implicit a ratei profitului reinvestit;

1.2. Prezentarea agentului economic

Date de identificare a agentului economic

1. Denumirea firmei SC PANIFICAŢIE S.R.L.

2. Numărul şi data înregistrării la Oficiul Registrului Comerţului

J16/12345/10.09.2003

3. Cod fiscal / Cod unic de înregistrare

RO 12366566

4. Forma juridică de constituire Societate comerciala cu rãspundere limitatã

5. Adresă, telefon, fax sat MALU MARE,

comuna MALU MARE, jud. DOLJ

Tel: 0251/420.581

Fax: 0251/420.582

E-mail: panificatie@yahoo.com

6. Clasificarea activităţii principale actuale (denumire şi codul CAEN)

„Comerţ cu ridicata al cerealelor, seminţelor şi furajelor” – cod CAEN 5121;

7. După caz, clasificarea activităţii noi aferente investiţiei (denumire şi codul CAEN)

-

8. Natura capitalului (de stat, privat, românesc, străin, mixt)

Capital social privat, 100% românesc.

9. Capitalul social la data solicitării creditului (lei)

Valoarea capitalului social este de 78.300,00 RON, divizat în 7.830 pãrţi sociale, în valoare de 10,00 Lei fiecare.

Structura asociaţilor

Acţionari Asociaţi

Persoane fiziceNr. acţiuni sau părţi sociale

Valoare (lei) Pondere (%)

MARIN GHEORGHE

7.830 78.300,00 100

Scurt istoric

SC PANIFICAŢIE S.R.L. a luat fiinţã conform Legii 30/1990 privind societãţile comerciale, republicatã şi conform statutului şi hotãrârii judecãtorului delegat pe lângã Camera de Comerţ şi Industrie Oltenia sub numãrul J16/12345/10.09.2003, având Cod Unic de Inregistrare RO 12366566, cu capital subscris şi vãrsat de 78.300 lei, fiind constituit din 7.830 pãrţi sociale normative şi indivizibile în valoare de 10,00 lei fiecare cu urmãtoarea structurã a acţionariatului:

- Marin Gheorghe – asociat unic, deţine 100% din capitalul social al societãţii, în valoare de 78.300 Lei.

2

Ca şi obiect principal de activitate societatea desfãşoarã comerţ cu ridicata al cerealelor, seminţelor şi furajelor – cod CAEN 5121. Secundar, societatea prezintã şi activitatea de fabricare a pâinii; fabricarea produselor proaspete de patiserie – cod CAEN 1581. De asemenea, în cadrul activitãţilor desfãşurate de societate se numãrã şi producţia de produse de morãrit, de panificaţie, de patiserie şi cozonaci, dar şi comerţ cu produse petroliere.

Dupã cum am precizat şi mai sus societatea prezintã o gamã variatã de oferte pentru piaţa de profil, implementând o politicã de dezvoltare şi de creştere continuã.

De asemenea, societatea comercializeazã pe lângã produsele destinate alimentaţiei şi produsele cerealiere, produse petroliere de natura: motorinã şi benzinã, în sistem en-gros, pe bazã de contracte cu clienţi ce sunt furnizori de produse petroliere şi derivatele acestora pe piaţa judetului Dolj şi a zonelor limitrofe. Important de specificat este faptul cã societatea face parte din grupul RomOil, grupul furnizorilor de produse petroliere şi derivate ale acestora.

1.3. Prezentarea investiţiei

Scopul proiectului de investiţii este achiziţia unei Fabrici de Nutreţuri Combinate pentru folosirea acesteia ca spaţiu de depozitare a produselor cerealiere. Societatea a întocmit un contract de vânzare - cumpãrare cu SC INDUSTRY S.R.L. în calitate de proprietar, în sumã de 2.450.000 Lei. La baza deciziei de realizare a investiţiei a stat analizarea acesteia sub trei aspecte:

1. Necesitatea: In vederea realizãrii spaţiilor de depozitare produse cerealiere, comercializarea acestora, precum şi distribuirea cãtre consumatorul final.

2. Oportunitatea: Din punct de vedere economic se considerã cã acest moment este cel mai favorabil, deoarece, societatea poate sã suporte costul investiţiei propuse fãrã ca aceasta sã producã decalaje sau sincope în asigurarea fluxului de lichiditãţi din celelalte activitãţi relizate – producerea şi comercializarea produselor de panificaţie, patiserie şi morãrit, precum şi comercializarea produselor cerealiere. De asemenea, aceastã investiţie va reduce costurile cu chiria pentru spaţiul de depozitare pe care societatea o are în prezent, oferind posibilitatea creşterii profitului din exploatare, dar mai ales creşterea ratei profitului reinvestitit.

3. Eficienţa economicã : Creşterea volumului de produse comercializate şi distribuite consumatorilor finali va duce la creşterea cifrei de afaceri, scãderea

3

costurilor şi înregistrarea unei marje a profitului mai mare. Prin efectuarea investiţiei se vizeazã o creştere de 100% a capacitãţii de stocare ceea ce va genera o creştere cu 80% a cifrei de afaceri. Investiţia, aşa cum este descrisã în contractul de vânzare cumpãrare se referã la:

- teren, 70.433 mp, intravilan

- contrucţii: magazie lemn 17 mp, cabinã poartã 33 mp, magazie furaje 315 mp, cabinã basculã caramidã 16 mp, cantinã 132 mp, magazie din lemn 48 mp, pavilion administrativ 515 mp, atelier 265 mp, magazie piese 375 mp, depozit lubrifianţi 17 mp, cabinã basculã CF 12 mp, şopron 669 mp, magazie produse finite P+7 + FNC suprafaţa construitã 3279 mp şi utilã 5281,63 mp, siloz P+8 cu suprafaţã utilã de 1358,11 mp, moarã grâu, centralã termicã, siloz cereale 906 mp, uscãtor cereale 54 mp, atelier 38 mp, post trafo 131 mp, cabinã cântar 23 mp, platforme de depozitare cu suprafaţã de 20.218 mp. Imobilele menţionate sunt conectate la reţeaua de distribuţie a energiei electrice.

In urma achiziţionãrii obiectivului de investiţii se vor folosi în primã fazã silozurile de depozitare a cerealelor precum şi magazia de depozitare a produselor finite, în vederea creşterii capacitãţii de depozitare a cerealelor care vor fi comercializate. In capacitãţile menţionate nu necesitã efectuarea de lucrãri de adaptare sau reparaţii în vederea desfãşurãrii activitãţii, întrucât sunt în perfectã stare de funcţionare şi au aceeaşi destinaţie ca în trecut. Pe viitor, societatea vizeazã şi activarea fabricii şi producerea de nutreţuri combinate.

1.4. Programul de punere în funcţiune Nu sunt necesare etape intermediare pentru punerea în funcţiune a fabricii dupã achiziţionarea acesteia. Acordurile de funcţionare sunt deja obţinute de cãtre actualul proprietar firma SC INDUSTRY SRL, urmând a se face trecerea acestora pe numele noului propietar, în urma vânzãrii – cumpãrãrii activului.

1.5. Planul de finanţare a investiţieiConform documentaţiei, valoarea investiţiei este de 2.450.000 Lei, fãrã TVA. Fiind vorba de clãdiri şi teren, TVA-ul are taxare la sursã, şi nu sunt necesare ieşiri de numerar aferente acestuia*.

*Investiţie aferentã anului 2006 când taxarea la sursa era valabilã

4

Elementul de cost

Finanţat din :Costul total al elementuluiSurse proprii Credit bancar

Fabrica de Nutreţuri Combinate.

490.000 Lei 1.960.000 Lei 2.450.000 Lei

In vederea finanţarii investiţiei, societatea solicitã un credit în sumã de 1.960.000 lei, pe o perioadã de 60 de luni, fãrã perioadã de graţie, cu o dobândã de 14,5% a cãrui eşalonare se va face dupã cum urmeazã: lunile 1-12 rate lunare egale în sumã de 17.500 lei, lunile 13 – 59 rate egale în sumã de 36.460 lei, luna 60 ratã în sumã de 36.380 lei.

a) Surse pentru aportul propriu:1. Aportul în naturã (denumire şi valoare): Nu este cazul.2. Lichiditãţi: Contribuţia proprie va fi de 490.000 lei, şi va fi constituitã

de cãtre asociaţi, prin aport propriu. Sumele aduse ca aport vor rãmâne în contabilitatea firmei şi nu vor fi retrase înainte de rambursarea totala a creditului. Contribuţia proprie se va constitui cel mai târziu în momentul primirii creditului.

b. Alte surse: (alte credite, surse din vânzãri de active, fonduri de investiţii, aporturi de capital): Nu este cazul.

5

CAPITOLUL IIANALIZA COMERCIALÃ

2.1. Produse şi servicii oferiteA. La momentul actual

Dupã cum am precizat şi mai sus societatea are ca obiect principal de activitate comerţul cu ridicata al cerealelor, seminţelor şi furajelor, iar ca obiect secundar fabricarea produselor proaspete de patiserie.

Gamele de produse ce vizeazã fiecare activitate în parte sunt:

Producţie

Produse de panificaţie şi patiserie

Pâinea a fost dintotdeauna un element de bazã în alimentaţia omului, preţuită atât pentru valoarea sa nutritivă, cât şi pentru cea simbolică. Constant îmbunătăţită de-a lungul timpului, ea şi-a depăşit condiţia şi îmbracă astăzi multe forme, de la simpla franzelă de zi cu zi până la delicatese de genul pâinii cu măsline sau pâinii din aluat fermentat.Societatea Panificaţie SRL fabricã şi desface 15 sortimente de pâine, sub marca înregistratã „Pâinea Noastrã”, pe raza întregului judet Dolj.Printre sortimentele de pâine oferite consumatorilor - bagheta intermediară , pâine de secara, pâine hipoglucidică, pâine cu mac, toast de secară, toast din faină neagră, pâine cu cartofi, lipie, pâine multicereale, pâine multiseminţe, pâine cu seminţe de soia şi floarea soarelui, pâinea soarelui, chifle hamburger, batoane - se numãrã urmãtoarele feluri:

PÂINE ALBĂ: produsă după retetă traditională (făină, drojdie, apă, sare), reţetă adaptată însă la producţie industrială cu forme şi mărimi ce variază de la 200gr., 400 gr. denumită şi "pâine mini" până la mărimi de 1,2 kg – 2 kg, şi la comandã specială: pâinea de 1,5 - 2 kg, veritabila pâine de casă obţinută prin coacerea în forme în cuptorul încalzit prin arderea vetrei. Important este de ştiut că această pâine nu conţine amelioratori sau alte ingrediente menite să-i mărească volumul sau să-i îmbunătăţească aspectul comercial.

6

PÂINEA DE SECARĂ: este un sortiment de pâine din amestec de făina de grâu cu făină de secară, aceasta din urmă fiind cea care dă gustul puţin acid caracteristic şi culoarea închisă. Este o pâine care nu lipseşte din casele ardelenilor.

PÂINEA "LANDLER": realizată pe baza unei reţete tradiţionale săseşti este un sortiment obţinut din făină de grâu, făină de secară, si un amestec de seminţe şi condimente care completează gustul pâinii în mod armonios.

PÂINEA CU SEMINŢE : o delicioasă pâine multicereale cu adaos de vitamine C, B1, B2, B12 şi fier. Miezul acestei pâini are multe componente vizibile: seminţe de in, de floarea soarelui, susan. Există o relaţie strânsă între alimenataţia zilnică şi starea de sănătate iar consumatorii devin din ce în ce mai conştienţi de acest lucru. Soluţia în acest sens este "pâinea cu seminţe". Consumând această pâine se asimileazã în mod plăcut cantitatea recomandată zilnic de fibre vitamine şi substante minerale.

PÂINEA "GRAHAM" : Denumită după numele celui care a brevetat-o, este recomandată în afecţiunile de diabet şi obezitate datorită conţinutului de tărâţe de grâu şi miere de albine.

CHIFLE, CORNURI SIMPLE, ÎMPLETITURI, JAPONEZE, COVRIGI : alături de o ceaşcă de ceai, cafea, lapte, iaurt, aceste produse sunt uşoare dar săţioase în acelaşi timp.

7

JAPONEZELE cu sau fără mac se fabrică şi la comandă specială alături de colaci, parastase, prescuri la orice gramaj sau formã dorită.

COVRIGII SĂRAŢI ocupă un loc special printre produsele de panificaţie mai ales datorită formei lor. Etnografii consideră cã strămoşul covrigului este "gâtul de cocor". În trecut din aluatul de pâine erau rupte bucaţele care erau răsucite între palme si apoi coapte având aspectul unui gât de cocor. În timp "gâtul de cocor" a fost încovoiat dându-i-se forma de lat rămânând aşa până în zilele noastre. Mulţi îl consideră simbolul mâinilor împreunate.

Pâinea cu seminţe şi cea cu secară în miniatură foarte potrivite pentru micul dejun.

SPECIALITĂTI CU BRÂNZĂ, MĂR: pe bază de aluat dospit cu umplutură de brânză dulce de vaci armonizată cu vanilie sau cu umplutură de mere rase.

APERITIVE, SĂRĂTELE, FOETAJ CU TELEMEA, CIUPERCI, MĂSLINE, BRÂNZĂ CU MĂRAR: toate au la bază foetaj cu umpluturile amintite.

BRÂNZOAICA: produs pe bază de aluat românesc cu umplutură de brânză, nucă, mac şi în sezon cu urdă.

MINI "COCA": specifică regiunii de sud şi mai ales la câmpie. O găsiţi în miniatură cu binecunoscutele umpluturi de brânză frământată cu sare şi ou, varzã călită şi chiar ceapã prăjită.

Printre cele mai cunoscute produse de patiserie sunt Pateurile cu brânzã şi ciuperci, Ştrudelul cu mere şi Saleurile, dar şi binecunoscutul COZONAC cu aluat românesc, cu umpluturi diferite: mac, nucă, rahat, cacao, stafide.

8

Produse de morãrit

Pe lângã produsele de panificaţie şi patiserie societatea Panificaţie mai oferã şi produse de morãrit reprezentate de douã categorii:

- Fãinã

- Tãrâţe

SC Panificatie SRL are propria moarã, acest lucru oferind o mare flexibilitate şi siguranţã pentru întreg procesul de producţie.

Din grâu societatea obţine diferite tipuri de fãina: 480, 550, 650, 800, 1250, 1350. Prin procesarea grâului se obţine şi subprodusul – tãrâţe.

Comerţ

Societatea desfãşoarã activitãţi de comerţ cu urmãtoarele produse cerealiere:

- Grâu – de calitatea grâului depinde calitatea fãinii produse, şi implicit toate celelalte produse finite realizate. Este materia primã de bazã ce trebuie sã înglobeze o serie de caracteristici calitative.

Bobul de grâu are în componenţã urmãtoarele :

- stratul aleuronic alcãtuit din celule mari cu pereţi îngroşaţi, cu secţiune de formã aproape pãtratã, reprezintã 7-9% din bobul întreg. Acest strat conţine: substanţe proteice (sub formã de granule fine, compacte, cu aspect cornos), substante carotenoide (cu funcţii biochimice în procesul de germinare, fiind ultima rezervã în materii nutritive pentru embrion), vitamine din complexul B precum şi un nivel ridicat de ulei (motiv pentru care se numeşte şi strat uleios). Nu conţine amidon.

- corpul fãinos reprezintã 84% din bob şi constituie principala sursã de materii prime nutritive pentru dezvoltarea embrionului. In secţiune se pot observa straturile concentrice dispuse în jurul unui punct fix. Celule din corpul fãinos sunt de trei tipuri:

celule periferice, de lângã stratul aleuronic, cu lungimea de 60 mm care conţin granule de amidonlenticulare mari şi sferice mici;

celule centrale care pot fi de douã tipuri: mari de 120-140 mm/80-120 mm şi mici de 72-104 mm/ 69-96 mm;

celule prismatice cu dimensiuni de 128-200 mm/ 40-64 mm, ce conţin granule mari leticulare de 28-50 mm diametru şi granule mici de 2-8 mm diametru.Corpul fãinos conţine substanţe minerale, celuloza, pentozani, vitamine şi enzime. Prin mãcinare din endospermul se obţine cea mai mare cantitate de fãinã, de aceea se mai numeşte şi corp fãinos.

Bobul de grâu prezintã în compoziţie:

9

Glucide: monozaharide, dizaharide, polizaharide. Monozaharidele în bobul de grâu sunt în cantitãţi foarte mici. Conţinutul de glucozã variazã între 0,09-0,3%, iar fructoza între 0.06-0,08%. Se mai gãsesc cantitãţi foarte mici de: riboza, xiloza,manoza,galactoza.

Proteinele: se gãsesc distribuite neuniform în diversele pãrţi componente ale structurii anatomice ale bobului de grâu: în epiderma 4%, stratul de celule rotunde 11%, învelisul seminal 18%, stratul aleuronic şi membrana hialina 33%, corpul fainos 11%, germeni 23%.

Lipidele: sunt combinaţii chimice usor oxidabile, putând determina alterarea proprietãţilor organoleptice ale fãinurilor. Din totalul lipidelor trigliceridele reprezintã 63-70%. In compoziţia trigliceridelor intrã o serie de acizi graşi:

Lipidele complexe: sunt scindate de fosfataze, cu punerea în libertate de fosfaţi acizi şi acid fosforic. Acizii graşi, fosfaţii acizi, acidul fosforic determinã creşterea aciditãţii grâului şi fãinii.

Substanţele minerale sunt rãspândite neuniform în pãrţile componente ale bobului. Cantitatea cea mai micã se gãseşte în endospermul 0,3% în zona centralã, crescând cãtre periferie la 0,48%. In stratul aleuronic cantitatea de substante minerale creşte la 7%, iar în spermoderma şi pericarp scade la 3,5%.

Vitaminele existente în bobul de grâu constituie o sursã importantã pentru necesitãţile catabolismului şi anabolismului uman.

- Porumb – este utilizat atât în forma brutã carateristicã, dar şi ca bazã materie primã în fabricarea diverselor produse: fãina de mãlai, fãina graham.

Compozitia chimicã a bobului de porumb este asemãnãtoare cu cea a celorlalte cereale din punct de vedere structural, cu deosebirea cã unele substanţe se gãsesc în cantitate mai micã.

Bobul de porumb are o compoziţie chimicã care îl defineşte ca un aliment valoros pentru om şi animale, de asemenea cocenii, ca atare sau insilozaţi, constituie un furaj valoros pentru animale.

Analiza unui numãr mare de boabe din diferite varietãţi cultivate în lume a permis gãsirea urmãtoarei compoziţii chimice a bobului de porumb, în procente:

- umiditate 12,32%,

- proteinã brutã 10,05%,

- grãsime brutã 4,76%,

- zaharuri 2,33%,

- dextrine 2,47%,

- amidon 59,09%,

- pentozani 4,38%,

10

- celulozã brutã 2,25%,

- cenusã 1,45%

Substanţele azotoase reprezintã 10-12% din substanţa uscatã a porumbului ajuns la coacerea deplinã, din care proteinele ocupã 95%. Substanţele proteice din bobul de porumb aparţin grupelor:

- Albumine, solubile în apã, care se gãsesc în cantitate redusã,

- Globuline, solubile în soluţie diluatã de sãruri neutre şi ocupã 15-20% din totalul proteinelor,

- Prolamine, fracţiune solubilã în alcool, ce reprezintã 45% din total proteine. Prolamina specificã porumbului se numeste zeina şi ocupã 5% din total bob de porumb, zeina se poate separa cu alcool etilic 85-90%,

- Gluteline. Glutelina porumbului se obtine din faina de porumb extrasa cu apa in solutie 10% NaCl si apoi cu solutie alcoolica 85%, dupa care solutia se trateaza cu KOH 0,2%. Filtratul se neutralizeaza cu o soluitie de HCl diluata cand precipita glutenina.

Amidonul cuprinde cele doua componente: amiloza in proportie de 21-23% si amilopectina 77-79%. Sunt unele varietati de porumb care contin numai amiloza.

Lipidele sunt formate in mare parte din trigliceride, din cantitati mici de sterine, lipide complexe ( lecitina ), care impreuna cu acizii grasi formeaza grasimea bruta. O mare parte din grasimea bruta se gaseste in embrion.

Substantele minerale formeaza reziduul de la calcinarea bobului de porumb, ajuns la coacerea deplina si reprezinta 1,6%, mai mic decat la celelalte cereale.

Continutul mediu al diferitelor vitamine din porumb este urmatorul:

- vitamina A 4,387 U.I./Kg,

- vitamina B1 4,54 mg/Kg,

- vitamina PP 14,11 mg/Kg,

- vitamina B2 1,32 mg/Kg,

- acid pantotenic 7,41 mg/Kg,

- a-tocoferolul 24,71 mg/Kg.

- Floarea-soarelui – la fel ca si celelate cereale aceasta poate fi consumata in forma caracteristica, dar este folosita si ca materie prima in fabricarea uleiului.

Este planta de la care se folosesc toate componentele, fiecare avand rol comercial, sau este de cele mai multe ori folosit in scop terapeutic.

11

Printre produsele comercializate se aflã şi produsele petroliere, motorina şi benzina. Aceste produse sunt comercializate în sistem en-gros cãtre furnizorii de pe piaţa de profil, lucru care asigurã o activitate facilitarã în acest sens.

B. In urma investiţiei.

In urma efectuãrii investiţiei societatea va comercializa aceleaşi produse. Investitia va avea drept scop creşterea volumului de produse cerealiere pe care societatea îl va adresa pieţei, vizându-se creşterea veniturilor obţinute din aceastã activitate cu 80 %.

Servicii

In categoria serviciilor, societatea oferã servicii de morãrit, punând la dispoziţia consumatorilor moara, utilatã corespunzãtor acestui proces.

Ciclul de viaţã al produsului

Datoritã faptului cã produsele de panificaţie constituie baza oricãrei alimentaţii sãnãtoase şi posibilitãţii de a fi consumate în diferite feluri şi sub diferite sortimente, produsul nu va intra o perioadã mare de timp în faza de declin.

De asemenea, ţinând cont de faptul cã produsele societãţii sunt fabricate din materie primã riguros selecţionatã şi obţinutã fãrã compuşi chimici, putem afirma cã produsele sunt situate în faza de creştere şi maturitate.

Fazele existenţei unui produs

12

2.2. Piaţa şi comercializarea

Scurt istoric al evoluţiei cererii şi ofertei

În comerţul din România au avut loc importante modificări structurale, prin dezvoltarea de noi structuri logistice adaptate la cerinţele actuale ale pieţei şi s-au implementat şi dezvoltat noi tehnici de marketing.

Tot mai multe companii de renume internaţional sunt interesate de potenţialul pieţei din România. Comercianţii cu amănuntul din Germania şi Austria au beneficiat de avantajul apropierii de pieţele est – europene şi au intrat primii pe piaţă, dobândind un avantaj temporar faţă de alţi competitori. Alte reţele internaţionale din Belgia, Anglia şi Franţa au început sau intenţionează să investească în România.

România dispune de un potenţial important pentru expansiunea marilor distribuitori , şi piaţa nu va fi saturată mai devreme de patru sau cinci ani, apreciază analiştii în domeniu.Economia româneascã a intrat într-un proces de creştere şi prin clarificarea domeniilor prioritare şi sporirea competitivitãţii, progresele înregistrate facilitând obţinerea statutului de economie funcţionalã pe piaţã.

Comerţul interior reprezintã unul din sectoarele cu pondere importantã în economia naţionalã, acoperã ansamblul activitãţilor de cumpãrare şi vânzare de mãrfuri, precum şi prestarea unor servicii şi este un sector dinamic cu o poziţionare importantã în structura valorii adãugate brute pe activitãţi în total produs intern brut.

In urma analizei segmentului de piaţã destinat comerţului am ajuns la concluzia cã ponderea pe care o deţin activitãţile de comerţ în total IMM de pe piaţã este în creştere, de asemenea dacã am face o preveziune pe baza datelor statistice preluate de la ANIMMC putem spune cã sectorul comerţ – servicii este în continuã creştere. Evoluţia cifrei de afaceri în sectorul comerţului pe perioada 2001 – 2003:

13

Pe fondul creşterii economice la nivel naţional, pe piaţa internã evoluţia principalelor cereale şi oleaginoase a avut un trend crescãtor în ultimii 5 ani, marcatã atât de comasarea terenurilor agricole, prin achziţionarea sau luarea lor în folosinţã de marile companii, dar şi ca urmare a investiţiilor directe în agricultura şi a subvenţiilor provenite de la statul român şi Uniunea Europeanã. Astfel, dacã în 2000 cererea de grâu cuantifica 4905 mii tone, din care 243,7 erau importuri, în anul 2005 cererea a ajuns la 8143 mii tone, din care 330,7 importuri, practic dublându-se în 5 ani. Acelaşi trend ascendent l-au avut şi cererea de porumb 14.424 mii tone în 2005 vis-a-vis de 10.963 în 2000, dar şi o creştere de 550% a cererii la export a porumbului – 503 mii tone. O evoluţie constant pozitivã a avut-o şi cererea de floarea soarelui, urcând de la 1.304 mii tone în 2000 la 1.598,7 mii tone în 2005. (potrivit INS)

In concluzie piaţa ţintã va înregistra un trend ascendent în urmãtorii 3-5 ani, atât prin prisma dezvoltãrii economice în curs de pe piaţa naţionalã, dar şi odatã cu accesul direct şi liber la piaţa comunitarã (europeanã).

Analiza cererii şi a ofertei pe piaţa internã

Dupã cum am specificat, societatea Panificaţie SRL desfãşoarã activitãţi de producere şi comercializare a produselor de panificaţie, de patiserie, de morãrit; activitãţi de comercializare a produselor cerealiere şi petroliere şi servicii de morãrit.Astfel piaţa este de nivel naţional societatea având clienţi din toatã ţara (ex. Transavia) dar şi internaţional, printre clienţii sãi numãrându-se Toepfer International şi MIAG C.V. (Metro).

In ce priveşte activitatea societãţii materializatã în cifra de afaceri a acesteia trendul a fost unul crescãtor, ceea ce se poate vedea în tabelul de mai jos.

14

Indicator Decembrie 2005

Iunie 2006

Iulie 2006

August2006

Cifra de afaceri 6.168.556 5.967.789 8.885.929 12.028.930

Rezultatul exploatării

150.864 248.634 398.886 643.587

Rata profitului net la cifra de afaceri

1,627 0,679 1,907 3,002

Dacã analizãm trendul înregistrat de cifra de afaceri putem constata cã cererea de produse şi mãrfuri vândute a fost în continuã creştere, cifra de afaceri din august 2006 – 12.028.930 Lei înregistrând o valoarea dublã faţã de cifra de afaceri pe întreg anul 2005 – 6.168.556 Lei, o creştere cu 51% în luna august faţã de decembrie 2005.

Acelaşi trend l-a înregistrat şi rezultatul din exploatare, oferind astfel posibilitatea societãţii de a creşte rata de profit reinvestit.

Alãturi de creşterea cererii pe piata internã, societatea a dezvoltat şi o politicã de creştere a volumului de produse cerute pe piaţã şi acoperirea necesarului existent. De asemenea, important de specificat este faptul cã socitatea şi-a diversificat gamele de produse şi mãrfuri oferite pieţii, în aşa fel încât sã acopere sectoarele cu cerere mare de pe piaţa de profil.

Definirea segmentelor de piaţã ţintã

Aria geograficã a segmentului de piaţã deservit de produsele şi serviciile societãţii actuale este naţionalã pentru cereale, societatea nelimitându-se numai la judetul Dolj şi zonele limitrofe acestuia, şi piaţã regionalã pentru produsele de panificaţie şi patiserie, produsele petroliere si serviciile de morãrit. Totodatã societatea are şi clienti la nivel internaţional, TOEPFER INTERNATIONAL, firma prestigioasã în comerţul internaţional de creale, şi MIAG C.V. (Metro) cãtre care firma are posibilitatea de desfacere atât pe plan local cât şi internaţional.

Pentru piaţa cerealelor, societatea deţine şi vizeazã sã obţinã cote din piaţa naţionalã dupã cum urmeazã:Produsul Cota deţinutã Cota vizatã în 1 an Cota vizatã în 5 aniGrãu 0,25% 0,5% 1%Porumb 0,35% 0,7% 1,2%Floarea Soarelui 0,10% 0,20% 0,6%

15

Societatea aprovizioneazã de la particulari şi alte firme, şi desface en-gros cãtre agenţi economici care se ocupã de distribuţia şi prelucrarea cerealelor.

Carburanţii sunt desfãcuţi en-gros cãtre comercianţii de combustibili, iar serviciile de morãrit panificaţie se adreseazã populaţiei din mediul rural din judetul Dolj. Produsele de panificaţie sunt desfãcute en-gros cãtre agenţii economici specializaţi, la nivel local (Craiova şi împrejurimile) datoritã gradului mare de perisabilitate pe care acestea le au.

Concurenţa, avantaje competitive

Pentru comerţul cu cereale principalul concurent la nivel regional este CerealCom, cu care societatea îşi împarte aceastã piaţã. Pricipalul discriminant al acestei piete este preţul, SC PANIFICAŢIE SRL practicând preţuri cu pânã la 10% mai reduse, la cereale de calitate asemãnãtoare.

Principalii concurenţi pentru produsele de panificaţie şi patiserie sunt reprezentaţi de urmãtoarele firme:

- Boromir Ind Srl

- Pan-conso Srl

- Smart Foods Industry Srl

- Spicul Sa

- SC VEL PITAR SA

- PAN GROUP S.A.

Avantajele competitive sunt reprezentate de calitatea produselor, societatea dispunând de mijloace de producţie foarte moderne, precum şi de specializarea pe anumite produse şi ţintirea segmentelor de piaţã aferente (de exemplu pâinea, care este desfãcutã prin magazine, supermaketuri, cash and carry). Societatea dispune de mijloace de transport proprii cu care distribuie produsele cãrte beneficiari.

Pe piaţa pe care acţioneazã societatea noastrã în sectorul comercializãrii produselor petroliere (Valea Dunãrii, judetul Gorj), concurenţa este reprezentatã de societãţile OMV şi Lukoil. Un concurent era reprezentat şi de Societatea PETROM, însã, importanţa acestuia a fost diminuatã datoritã faptului cã aceastã firmã nu mai are depozite de carburanţi în aceastã zonã a ţãrii, onorarea solicitãrilor în termen util fiind îngreunatã.

Avantajele competitive ale concurenţei derivã din faptul cã unele firme au o capacitate de producţie mai mare şi sunt pe piaţã de o perioadã mai mare, ceea

16

ce le conferã mai multã încredere în faţa consumatorilor finali.

2.3. Managementul comercial

Organizarea şi funcţionarea întreprinderii sunt orientate spre realizarea obiectivelor sale în sensul cã fiecare componentã organizatoricã sau acţiune corespunde unor cerinţe clar definite, reieşite din obiectivele sale. Sistemul de conducere al întreprinderii este structurat într-un cadru organizatoric flexibil, care permite adaptarea deciziei manageriale la cerinţele mediului economic. Personalul societãţii este organizat pe compartimente specializate astfel încât sã se asigure o îndeplinire optimã a funcţiilor întreprinderii (organigrama). In acest sens, în procesul proiectãrii structurii organizatorice a firmei s-au avut în vedere asigurarea unui evantai optim al subordonãrii, crearea şi dependenţa compartimentelor, adicã fiecare funcţiune ce prezintã importanţã pentru realizarea politicii şi obiectivelor întreprinderii sã se constituie într-un compartiment specializat, asigurarea unei conduceri şi a unor sevicii funcţionale competente, asigurarea economiei de comunicaţii cât şi folosirea delegãrii în cazul procesului de conducere.

In acest sens, conducerea societãţii este asiguratã de doi administratori, un director de vânzãri, un şef de coloanã din cadrul compartimentului tehnic şi de producţie. Personalul direct productiv al societãţii este deasemenea specializat în domeniu.

2.4. Promovarea şi distribuirea produselor

Metode de promovare utilizate

Având drept obiectiv transmiterea de informaţii referitoare la produsele destinate vânzãrii, activitatea promoţionalã este o componentã distinctã a procesului de comunicare. Mecanismul comunicaţiei promoţionale începe în cadrul societãţii cu evaluarea situaţiei interne şi externe relevantã din punct de vedere al politicii de promovare, o analizã SWOT care fixeazã punctele de reper pentru acţiunile promoţionale. Obiectivele comunicãrii, economice şi psihologice, sunt stabilite în funcţie de grupele – ţintã urmãrite.

In cadrul societãţii aceste obiective de comunicare îmbraca atât un aspect informativ (atragerea atenţiei asupra ofertei firmei, cunoaşterea mãrcilor şi produselor, prezentarea avantajelor produselor), cât şi aspectul afectiv (captarea interesului faţã de oferta firmei, îmbunãtãţirea imaginii produsului / firmei, câştigarea unei poziţii mai bune în ierarhia consumatorilor) au drept scop final realizarea obiectivelor de naturã economicã ale societãţii: creşterea cifrei de afaceri, mãrirea cotei de piaţã, rentabilitatea, etc.

17

Ca şi acţiuni efective de reclamã şi publicitate, societatea Panificaţie SRL a mers pe un mix promoţional, ce constã în selectarea şi combinarea principalelor instrumente promoţionale – publicitate, promovarea vânzãrilor, relaţiile publice şi vânzarea personalã, unele intr-o pondere mai mare decât celelalte.Publicitatea, ca impersonalã de promovare şi prezentare a produselor, prin intermediul cuvintelor, imaginilor sau sunetelor a oferit posibilitatea de a se adresa unei audienţe foarte largi, cât şi concentrarea pe un segment de piaţã îngust. Vânzãrile personale (vânzãrile profesioniste) sunt un mijloc important pentru societate de a-şi promova produsele. Acestea oferã o comunicare directã, nemijlocitã cu unul sau mai mulţi clienţi potenţiali, efectul direct al acestui mod de promovare fiind informarea şi convingerea efectivã a clientului sã cumpere produsele.Relaţiile publice, deasemenea ca un instrument de comunicare promoţionalã, sunt utilizate de societate pentru a dezvolta o relaţie de încredere cu piaţa. Obiectivele propuse prin acest canal de promovare sunt de a menţine relaţii publice pozitive cu toţi colaboratorii, concurenţii şi cu publicul ţintã, asigurând astfel o imagine favorabilã societãţii, cât şi neutralizarea şi contracararea informaţiilor şi atitudinilor negative.

Pe viitor se intenţioneazã sã se apeleze la reclamã pe baza internetului, dezvoltând astfel posibilitatea ca, clienţii sã lanseze comenzile pe site-ul societãţii. De asemenea se doreşte sã se ofere prin crearea unei pagini web informaţii despre activitãţi şi produse, noutãţi, cât şi un forum pentru a fi mai aproape de dorintele clienţilor. Publicitatea va avea alocat un buget de 4.000 lei anual, folosit în special pentru susţinerea site-ului web si a promovãrii prin internet pentru întreţinerea imaginii şi notorietãţii firmei.

Canale de distribuţie a produselorDistribuţia produselor se realizeazã prin propriul parc auto, societatea fiind bine utilatã la capitolul mijloace fixe destinate transportului de produse şi materii prime.

Societatea utilizeazã în prezent trei tipuri de canale de distribuţie, astfel:-Producãtor – consumator, este tipul de canal cel mai simplu, fiind denumit canal scurt şi este specific produselor de consum alimentar. Este cazul în care distribuitorul este şi producãtorul produselor.

-Producãtor – intermediar – consumator, tipul de canal utilizat este cu un singur intermediar, fiind denumit canal scurt şi este specific bunurilor industriale şi de consum. Produsele sunt achiziţionate astfel direct de la producãtor;

18

-Producãtor – intermediar – intermediar – consumator, este alcãtuit din douã verigi intermediare succesive, acest tip de canal fiind considerat canal lung uneori acest canal poate fi un canal indirect scurt.

Valorificarea oportunitãţilor pieţei şi finalizarea efectivã a activitãţii societãţii noastre sunt condiţionate de ajungerea mãrfurilor la consumatorii şi utilizatorii finali, de satisfacerea nevoilor pentru care au fost concepute.In spaţiul şi timpul care separã încheierea producţiei de intrarea producţiei legumicole în consum, se desfãşoarã un ansamblu de operaţiuni şi procese economice a cãror orientare eficientã constituie obiectul unei componente a mixului de marketing – politica de distribuţie. Structura de distribuţie existentã la nivelul societãţii noastre poate fi încadratã atât într-un sistem orizontal de realizare a distribuţiei, respectiv producãtor – angrosişti sau detailişti – consumatorul final sau într-un sistem vertical prin aşa numitele reţele raţionalizate. Aceste reţele au fost proiectate pentru a oferi o economie de tehnologie, management şi promovare prin integrarea, coordonarea şi sincronizarea fluxurilor de marketing, de la punctele de producţie la cele de utilizare finalã. Ca urmare a mutaţiilor care au avut loc în economia româneascã, modul de derulare al fluxurilor de mãrfuri de la societate la consumator este rezultanta opţiunilor strategice realizate de cãtre societate ca şi producãtor şi participant la procesul de distribuţie. Treptat, structura sistemului de distribuţie practicat pe piaţa actualã se va modifica şi mai mult în funcţie de aşteptãrile şi nevoile consumatorilor. Acest fenomen înregistrând practic o mai bunã specializare a distribuţiei şi dezvoltarea unui canal de marketing care sã asigure pe de o parte o reducere a costurilor cu publicitatea, iar pe de altã parte informaţii precise cu privire la aşteptãrile şi nevoile existente pe piaţã.

Cheltuieli pentru promovarea produselor

Societatea nu realizeazã cheltuieli suplimentare pentru promovarea produselor ce fac obiectul activitãţii de comerţ cu carburanţi, realizându-se o activitate de marketing direct la potenţialii clienţi, distribuţia fiind asiguratã tot de de cãtre societatea , preţurile produselor comercializate de cãtre societatea Panificaţie fiind net inferioare concurenţei.Se va colabora cu o firmã de specialitate, deoarece costurile cu externalizarea acestor servicii sunt mult mai mici în comparaţie cu dezvoltarea şi crearea propriului compartiment de marketing (spre exemplu întreţinerea unui site web costã în medie 30 Euro pe lunã, în comparaţie cu salariul pentru un angajat, care în medie se ridicã la 150 Euro pe lunã).

19

2.5. Preţul de vânzare al produselor/ serviciilor

Preţuri pe piaţãMetoda de stabilire a preţului caracteristicã societãţii ia în considerare atât costul produsului, cât şi influenţa concurenţei. Astfel, preţul de vânzare al produselor conţine costul produsului la care se practicã un adaos comercial. La suma totalã se aplicã taxa pe valoarea adãugatã. La stabilirea adaosului comercial se ţine cont de profitul dorit a se obtine si de preţurile concurenţei.Preţurile produselor sunt stabilite pentru fiecare de categorie în parte, astfel:- Cereale: •Grâu – 0,35 Lei, fãrã TVA; •Porumb – 0,30-0,32 Lei, fãrã TVA; •Floarea-soarelui – 0,50-0,52 Lei, fãrã TVA;- Fãina – 0,65 Lei, inclusiv TVA;- Tãrâţe – 0,39 Lei, inclusiv TVA- Pâine – în medie pe cele 15 sortimente de pâine 1,30 Lei/kg, inclusiv TVA;- Servicii de morãrit – 0,12 Lei/kg pentru grâu procesat, inclusiv TVA.In ce priveşte produsele petroliere, preţul acestora se negociazã în funcţie de cantitãţile achiziţionate de clienţi.Preţurile sunt comparabile cu preţurile concurenţilor, la produsele de panificaţie şi patiserie fiind mai mici decât ale acestora.

Prognoze privind preţurile practicate de agentul economicPreţurile practicate de agentul economic sunt foarte avantajoase pe piaţa de specialitate. Nivelul preţurilor practicate de societate permit sã fie asiguratã întreaga producţie şi sã existe o cerere mai mare decât oferta. In acest sens societatea intenţioneazã sã mãreascã volumul producţiei, fãrã a modifica în mod esenţial preţurile finale de comercializare a produselor, pãstrând în acelaşi timp calitatea deosebitã a acestora, calitate ce permite clasarea în continuare ca leader printre producãtorii şi furnizorii de astfel de produse.

20

CAPITOLUL IIIANALIZA OPERAŢIONALÃ

3.1. Capacitatea tehnicã şi de producţie a agentului economic Societatea Panificaţie poate fabrica la o capacitate de 20.000 de pâini/400 gr/zi. Utilajele folosite sunt moderne şi oferã posibilitatea de fi încãrcate la maxim în aşa fel încât societatea sã poatã acoperi volumul cererii de produse existent.

Amplasare şi facilitãţi S.C. PANIFICAŢIE S.R.L. are sediul in jud. Dolj, com. Malu Mare, sat Malu Mare.

Principalele dotãri de care dispune societatea sunt urmãtoarele:

Mijloace Fixe Gr 1

Nr. Crt.

Denumire mijloc fix

1 Clãdire şi anexeMijloace Fixe Gr 23 Acţionare valt 11 kw4 Acţionare valt 7.5 kw5 Aer condiţionat Fujitsu6 Aparat sudurã7 Arzãtor motorinã8 Arzãtor motorinã 19 Auto Lexus RX 30010 Autocamion L5011 Balanţã electronicã12 Bazin metalic13 Bazin metalic de 50.000 L14 BMW 735115 Buncãr metalic16 Cadru susţinere17 Camerã frigorificã TBI18 Camerã frigorificã TBI.119 Cântar electronic 60 T20 CAP Tractor Iveco21 Cãrucior Panacoate22 Centralã Briscol23 Cernãtor Fãina24 Combinã MASSEY Ferguson

21

25 Cuptor 10 M2 Vatrã26 Cuptor Matina27 Cuptor tuburi LFK 43128 Decojitor29 Disc 3.230 Dospitor31 Dospitor32 Dospitor USA33 Elevator simplu34 Elevator simplu 9M35 Feliator36 Formator Filon FF437 Formator rotund38 Formator rotund AR2-T39 Grup ventilaţie40 Incãrcãtor frontal41 Instalaţie completã dospitor42 Iveco Daily Autofurgon43 Iveco Eurotech Afin44 Iveco Stralis 1400145 Iveco Stralis 1562046 Iveco Stralis Motor Active47 Malaxor A20048 Malaxor automat 150 L49 Malaxor brutãrie50 Maşinã ambalat manuiala51 Maşinã şnitele52 Maşinã tocat carne53 Platformã AFM 500 kg54 Rastel pâine55 Rastel pâine 1 56 Semãnãtoare Grâu SPC 2957 Semãnatoare Porumb58 Semãnãtoare Sup 2959 Semiremorcã 1203660 Semiremorcã 1562261 Semiremorcã Schmitz 1400262 Semitrailer Schimtz Afin63 Separator64 Sitã planã65 Staţie ierbicidat66 Tablou electric67 Tractor U650 SB

22

68 Tractor U650 DJ69 Tractor U650 DJ70 Transportor dublu71 Transportor elicoidal72 Utilaj moarã73 Valt universal manual74 Valt universal manual75 Ventilator TRT 1576 Vitrina Advanter 200077 Vitrinã Advanter 250078 Vitrinã Advanter 2500.179 Vitrinã Compilon 350080 Vitrinã Doris81 Vitrine frigorifice82 Wolskvagen Tuareg

Obiecte de inventar Gr 21 Cãrucior Panacoate Helco2 Cãrucior Panacoate Helco 23 Plan Tralift4 Plug5 Plug PP46 Plug PP4 17 Purificator Apã8 Semãnãtoare SUP 299 Fentilator E454

Mijloace Fixe Gr 31 Balanţã precizie digitalã2 Calculator ASUS3 Calculator ASUS 24 Calculator Sempron 5 Etuva

Amplasamentul îi conferã societãţii un avantaj prin prisma faptului cã forţa de muncã este mai ieftinã decât dacã ar fi în oraş, de asemenea societatea prezintã vad comercial prin poziţionarea la drumul principal.

23

Active imobilizate noi (investiţii) lei

Nr. Crt.

Denumirea categoriei de mijloace fixe şi de imobilizãri corporale şi necorporale

Valoare contabilã

Valoare amortizatã

Valoare ramasã

Ratã lunarã

1 Bazin metalic 100.000,00 0,00 100.000,00 1.041,67

2Bazin metalic de 50.000 L 50.000,00 0,00 50.000,00 520,83

3 Cantar electronic 60 T 78.595,91 0,00 78.595,91 818,71

4Mijloc fix rezultat din investitie - FNC 2.450.000 0 2.450.000 4.083,33

TOTAL 2.678.595,91 0 2.678.595,91 6.464,54

Prognoza activitãţii

Durata de viaţã a investiţiei este preconizatã a fi de 30 de ani. Evaluarea tehnicã a activelor imobilizate care compun investiţia relevã buna lor stare, propice unei funcţionãri îndelungate în condiţiile efectuãrii lucrãrilor de întreţinere şi reparaţii la intervale regulate de timp.

In primul rând societatea intenţioneazã sã transforme spaţiul achiziţionat în spaţii de depozitare a produselor cerealiere în aşa fel încât sã scadã costurile cu chiria actualului spaţiu şi sã mãreascã volumul produselor desfãcute pe piaţa de profil.

In vederea desfãşurãrii activitãţii societatea are nevoie atât de personal cu studii superioare, cât şi de lucrãtori agricoli calificaţi sau necalificaţi. Numãrul mediu de personal angajat este de 38, cu depãşiri în perioadele de vârf.

3.2. Valoarea investiţiei

Conform documentaţiei, valoarea investiţiei este de 2.450.000 lei, fãrã TVA.

Calculul amortizãrii investiţiilor

Situaţia amortizãrii mijloacelor fixe, atât a celor existente anterior cât şi a celor aferente realizãrii investiţiei este prezentatã, pe grupe de mijloace fixe:

24

lei

Nr. Crt.

Denumirea catergoriei de mijloace fixe si de imobilizari corporale si necorporale

Valoare contabila

Valoare amortizata

Valoare ramasa

Rata lunara

Mijloace Fixe Gr 11 Cladire Moara 100.000,00 1.458,31 98.541,69 208,332 Ferma Bovine 92.309,00 3.802,45 88.506,55 395,12

Mijloace Fixe Gr 23 Actionare valt 11 kw 2.600,00 379,19 2.220,81 54,174 Actionare valt 7.5 kw 2.600,00 379,19 2.220,81 54,175 Aer conditionat Fujitsu 8.216,22 345,96 7.870,26 86,496 Aparat sudura 2.298,48 167,58 2.130,90 23,947 Arzator motorina 4.593,63 193,40 4.400,23 48,358 Arzator motorina 1 2.275,00 71,10 2.203,90 23,709 Auto Lexus RX 300 177.085,99 15.178,80 161.907,19 2.529,8010 Autocamion L50 8.100,00 4.813,00 3.287,00 164,3511 Balanta electronica 1.848,74 566,34 1.282,40 40,0712 Bazin metalic 100.000,00 0,00 100.000,00 1.041,6713 Bazin metalic de 50.000 L 50.000,00 0,00 50.000,00 520,8314 BMW 7351 114.467,85 14.727,02 99.740,83 1.662,3515 Buncar metalic 8.000,00 1.166,69 6.833,31 166,6716 Cadru sustinere 7.200,00 1.050,00 6.150,00 150,0017 Camera frigorifica TBI 27.387,37 1.153,16 26.234,21 288,2918 Camera frigorifica TBI.1 27.387,37 2.330,84 25.056,53 582,7119 Cantar electronic 60 T 78.595,91 0,00 78.595,91 818,7120 CAP Tractor Iveco 219.240,00 11.538,95 207.701,05 2.307,7921 Carucior Panacoate 2.500,00 396,54 2103,46 20,8322 Centrala Briscol 5.508,30 231,92 5.276,38 57,9823 Cernator Faina 10.500,00 1.081,90 9.418,10 51,4624 Combina MASSEY Ferguson 26.284,44 11.844,88 14.439,56 577,5825 Cuptor 10 M2 Vatra 15.714,60 1.619,15 14.095,45 77,0226 Cuptor Matina 1.680,67 308,57 1.372,10 14,0027 Cuptor tuburi LFK 431 94.261,58 3.968,92 90.292,66 992,2328 Decojitor 2.900,00 422,94 2.477,06 60,4229 Disc 3.2 2.500,00 1.150,92 1.349,08 40,8830 Dospitor 6.932,33 291,88 6.640,45 72,9731 Dospitor 2.650,00 247,08 2.402,92 12,9932 Dospitor USA 24.920,00 778,74 24.141,26 259,5833 Elevator simplu 7.500,00 1.093,75 6.406,25 156,2534 Elevator simplu 9M 2.600,00 2.379,19 220,81 54,1735 Feliator 17.841,64 751,24 17.090,40 187,8136 Formator Filon FF4 34.780,17 724,59 34.055,58 724,5937 Formator rotund 40.718,36 1.714,44 39.003,92 424,6138 Formator rotund AR2-T 25.084,65 522,60 24.562,05 522,6039 Grup ventilatie 8.000,00 1.166,69 6.833,31 166,6740 Incarcator frontal 4.201,68 131,31 4.070,37 43,7741 Instalatie completa dospitor 7.098,00 147,88 6.950,12 147,8842 Iveco Daily Autofurgon 67.670,00 5.709,30 61.960,70 938,8043 Iveco Eurotech Afin 136.800,04 7.516,50 129.283,54 1.503,3044 Iveco Stralis 14001 182.202,28 10.011,10 172.191,18 2.002,2245 Iveco Stralis 15620 219.488,40 13.862,40 205.626,00 2.310,4046 Iveco Stralis Motor Active 30.681,20 4.347,99 26.333,21 292,59

25

47 Malaxor A200 52.161,88 2.196,28 49.965,60 549,0748 Malaxor automat 150 L 17.500,00 1.803,17 15.696,83 85,7849 Malaxor brutarie 4.120,00 424,49 3.695,51 20,1950 Masina ambalat manuiala 6.436,67 201,15 6.235,52 67,0551 Masina snitele 4.016,81 169,12 3.847,69 42,2852 Masina tocat carne 3.651,60 153,76 3.497,84 38,4453 Platforma AFM 500 kg 2.394,96 733,68 1.661,28 51,9154 Rastel paine 3.500,00 360,64 3.139,36 17,1655 Rastel paine 1 3.500,00 360,64 3.139,36 17,1656 Semanatoare Grau SPC 29 3.000,00 896,45 2.103,55 30,9357 Semanatoare Porumb 3.000,00 896,45 2.103,55 30,9358 Semanatoare Sup 29 2.500,00 747,09 1.752,91 25,7859 Semiremorca 12036 122.055,42 8.595,45 113.459,97 1.719,0960 Semiremorca 15622 140.715,27 10.256,93 130.458,34 2.007,0561 Semiremorca Schmitz 14002 115.394,74 8.611,55 106.783,19 1.722,3162 Semitrailer Schimtz Afin 122.606,92 9.149,75 113.457,17 1.829,9563 Separator 2.600,00 379,19 2.220,81 54,1764 Sita plana 9.400,00 1.370,81 8.029,19 195,8365 Statie ierbicidat 3.000,00 1.583,68 1.416,32 61,5866 Tablou electric 5.294,89 222,96 5.071,93 55,7467 Tractor U650 SB 7.500,00 3.959,21 3.540,79 153,9568 Tractor U650 DJ 7.500,00 3.959,21 3.540,79 153,9569 Tractor U650 DJ 7.500,00 3.959,21 3.540,79 153,9570 Transportor dublu 2.500,00 364,56 2.135,44 52,0871 Transportor elicoidal 8.040,00 1.172,50 6.867,50 167,5072 Utilaj moara 67.900,00 4.951,03 62.948,97 707,2973 Valt universal manual 10.500,00 1.531,25 8.968,75 218,7574 Valt universal manual 10.500,00 1.531,25 8.968,75 218,7575 Ventilator TRT 15 2.345,15 411,06 1.934,09 19,5476 Vitrina Advanter 2000 14.416,82 607,04 13.809,78 151,7677 Vitrina Advanter 2500 13.145,94 553,52 12.592,42 138,3878 Vitrina Advanter 2500.1 13.145,94 553,52 12.592,42 138,3879 Vitrina Compilon 3500 21.803,71 918,04 20.885,67 229,5180 Vitrina Doris 3.947,61 166,20 3.781,41 41,5581 Vitrine frigorifice 9.359,08 5.635,73 3.723,35 413,7182 Wolskvagen Tuareg 163.327,38 4.536,88 158.790,50 2.268,44

Obiecte de inventar Gr21 Carucior Panacoate Helco 1.149,31 48,40 1.100,91 12,102 Carucior Panacoate Helco 2 1.149,31 48,40 1.100,91 12,103 Plan Tralift 1.464,00 106,75 1.357,25 15,254 Plug 800,00 368,28 431,72 13,085 Plug PP4 800,00 368,28 431,72 13,086 Plug PP4 1 1.400,00 644,50 755,50 22,897 Purificator Apa 864,96 268,23 596,73 10,298 Semanatoare SUP 29 1.008,40 105,17 903,23 7,009 Fentilator E454 1.024,46 179,52 844,94 8,53

Mijloace Fixe Gr 31 Balanta precizie digitala 4.414,30 471,42 3.942,88 46,502 Calculator ASUS 3.233,61 89,82 3.143,79 44,913 Calculator ASUS 2 2.178,99 90,80 2.088,19 45,504 Calculator Sempron 1.799,90 830,80 969,10 51,015 Etuva 2.134,78 227,96 1.906,82 22,976 TV Schneider 2.599,00 270,75 2.328,25 54,15

26

Obiecte de inventar Gr31 Banner 1.260,00 26,25 1.233,75 13,132 Calculator ATX 1.142,86 190,82 952,04 11,903 Calculator Sempron 1.199,00 62,45 1.136,55 12,494 Casa marcat 924,29 68,11 856,18 9,735 Jaluzele 1.459,66 15,20 1.444,46 15,206 Prelevator probe 1 651,29 69,57 581,72 7,017 Prelevator probe 2 651,29 69,57 581,72 7,018 Telefon Nokia 1.427,80 212,66 1.215,14 30,38

Mijloc fix rezultat din investitie - FNC 2.450.000 0 2.450.000 4.083,33

TOTAL 5.490.241,90 220.501,56 5.269.740,34 41.300,54

Estimarea cheltuielilor cu materiile prime, materialelePentru materiile prime şi materialele necesare în procesul de producţie, s-au previzionat urmãtoarele valori:

Denumire Total An 1

Total An 2

Total An 3

Total An 4

Total An 5

Materii prime,materiale 13.161.725 13.819.812 14.510.802 15.236.342 15.998.160

Incepand din anul doi pânã în anul cinci societatea a prevãzut o creştere a cheltuielilor cu materiile prime şi materialele vor înregistra o creştere de 1,05%.

Estimarea cheltuielilor cu utilitãţile

Denumire Total An 1

Total An 2

Total An 3

Total An 4

Total An 5

Cheltuieli cu utilitatile (combustibil, energie, apa,gaze) 4.686 4.920 5.166 5.425 5.696

Incepand din anul doi pãnã în anul cinci societatea a prevãzut o creştere a cheltuielilor cu utilitãţile (combustibil, energie, apã, gaze) vor înregistra o creştere de 1,05%.

Graficul de realizare a investiţieiNu sunt necesare etape intermediare pentru punerea în funcţiune a echipamentelor ce fac obiectul investiţiei. Fabrica de nutreţuri combinate va fi

27

achiziţionatã în aceeaşi lunã în care va fi datã în folosinţã.

CAPITOLUL IVMANAGEMENTUL AGENTULUI ECONOMIC

28

4.1. Strategia activitãtii viitoareSocietatea intenţioneazã continuarea activitãţii de comercializare a produselor petroliere şi creşterea activitãţii prin producţia şi comercializarea produselor de panificaţie, morãrit şi comercializarea produselor cerealiere, lucru realizabil prin implementarea investiţiei în fabrica de nutreţuri combinate. Deşi aceste douã activitãţi sunt în aparentã opoziţie, concurã în cele din urmã la susţinerea financiarã şi materialã a afaceri. Evoluţia vãnzãrilor la derivatele petroliere este relativ constantã pe toatã perioada anului – în timpul campaniilor agricole cresc vânzãrile ca urmare a lucrãrilor necesare, iar în sezonul rece acestea sunt susţinute de consumul crescut al autovehiculelor şi perioda sãrbãtorilor de iarna. O influenţã substanţialã asupra vânzãrilor la carburanţi o are însã preţul petrolului, pentru care se estimeazã o creştere a barilului la nivel mondial în perioada urmãtoare. Venind în preîntãmpinarea acestui aspect mai puţin favorabil, societatea va adopta o politicã a stocurilor diferitã, în sensul creşterii acestora. Astfel, deşi implicã un efort financiar intens din partea societãţii, acest lucru va aduce beneficii substanţiale, întrucât profitul va fi mult mai mare.

4.2. Structura organizatoricã

Societatea este structuratã în trei compartimente: Marketing şi Comercial, coordonat de un director de vânzãri, care are în subordine un vânzãtor şi un gestionar; Financiar – Economic, format dintr-un facturist şi un operator transporturi, cãruia îi sunt subordonaţi zece conducãtori auto; Tehnic şi Producţie, format dintr-un şef de coloanã şi un biochimist, şi are in subordine treisprezece muncitori necalificaţi, trei brutari, un patiser şi un manipulant, şi doi modelatori.Societatea este coordonatã de doi administratori, din care unul este şi asociat unic al societãţii.

29

10 Soferi

13 Muncitori3 Brutari1 Patiser1 Manipulant2 Modelatori

Compartimentul Marketing & Comercial1 Director vanzari

CompartimentulFinanciar – economic1 Facturist1 Operator trasnporturi

Compartimentul Tehnic & Productie1 Sef coloana1 Biochimist

1 Vanzator1 Gestionar

ADMINISTRATOR

4.3. Conducerea agentului economic şi calitatea echipei de conducereSistemul de conducere al întreprinderii este structurat într-un anumit cadru organizatoric în care se desfãşoarã procesele de conducere ale activitãţii în ansamblul sãu. Deasemenea, compartimentul de Marketing şi Comercial este coordonat de un Director de vânzari, iar Compartimentul Tehnic şi Producţie are un şef coloanã, ambii cu experienţã în domeniu.

4.4. Sistemul informaţional - informatic (existent şi preconizat)

Având în vedere faptul cã sistemul decizional este foarte strâns legat de sistemul informational, pentru funcţionarea adecvatã a firmei şi realizarea obiectivelor cuprinse în previziunile sale, s-a urmarit o bunã organizare structuralã a firmei. Astfel, s-a vizat crearea unui sistem informaţional care sã ofere materia primã informaţionala necesarã stabilirii şi îndeplinirii obiectivelor manageriale. Datoritã complexitãţii activitãţii societãţii şi numãrului mare de personal, sistemul informaţional are un rol deosebit de important în luarea deciziilor şi executarea acestora. Astfel:

- în primul rând, sistemul informaţional furnizeazã sistemului decizional datele de care acesta are nevoie şi pe care le prelucreazã dându-le forma adecvata pentru a putea fi folosite în cadrul procesului decizional;

- în al doilea rând, datele, odatã prelucrate şi luatã decizia, aceasta este preluatã de cãtre sistemul informaţional şi dirijata spre compartimentele

30

unde ea trebuie sã ajungã pentru a putea fi pusã în practicã;- în al treilea rând, sistemul decizional necesitã chiar în interiorul sãu un

circuit intermediar de informaţii în condiţiile în care firma este condusã prin intermediul managementului participativ.

Circuitele şi fluxurile informaţionale din societate sunt atât verticale, stabilindu-se între posturi şi compartimente situate pe niveluri ierarhic diferite şi între care existã relaţii de subordonare nemijlocite, orizontale, stabilindu-se între posturi şi compartimente situate pe acelaşi nivel ierarhic, între care existã relaţii de cooperare sau functionale, cât şi oblice, când se stabilesc între posturi şi compartimente situate pe nivele ierarhice diferite, între care nu existã relaţii de subordonare nemijlocitã.In vederea asigurãrii funcţionãrii la standarde ridicate şi asigurãrii îndeplinirii funcţiilor economice de bazã, firma dispune de un sistem informatic de înalt nivel tenologic, asigurând furnizarea informaţiilor utile, fundamentãrii şi luãrii deciziilor pe toate treptele organizatorice, la toate nivelele ierarhice.

CAPITOLUL VANALIZA FINANCIARÃ

31

5.1. Diagnostic economico - financiar

Venituri, cheltuieli si rezultate financiare

IndicatorDecembrie2005

Iunie 2006 Iulie 2006August 2006

Cifra de afaceri 6,168,556 5,967,789 8,885,929 12,028,930Venituri din vanzarea de marfuri (VVM) 4,351,901 4,788,454 7,469,650 10,255,494Venituri din productia vanduta (VPV) 1,816,655 1,179,335 1,416,279 1,773,436Pondere VVM in CA % 71 80 84 85Pondere VPV in CA % 29 20 16 15Cheltuieli cu marfurile (Chm) 3,988,013 4,184,822 6,622,799 9,204,056Ch cu servicii executate de terti (Cht) 248,655 195,200 322,844 367,528Profitul din exploatare (Pe) 150,864 248,634 398,886 643,587Profit net (Pn) 100,370 40,547 169,413 361,102Rata rentab cap prop (%) = Profit net / Cap. Prop 44.25 15.17 42.76 61.42Rata Inflatiei (ri) 11.50 8.50 6.50 6.50

Deşi societatea şi-a început activitatea în noiembrie 2003, evoluţia cifrei de afaceri de-a lungul întregii perioade a manifestat o tendinţã progresivã de creştere, lucru ce se menţine şi în cel de-al treilea trimestru al anului curent. Astfel, cifra de afaceri din august 2006 a înregistrat o creştere cu 51% a valorii faţã de întreaga cifrã de afaceri a anului trecut. In acest moment ponderea cea mai mare – 85% - în cifra de afaceri este deţinutã de veniturile din vânzarea mãrfurilor (produse cerealiere, produse de

32

morãrit, şi ocazional produse petroliere şi derivate ale acestora), iar ponderea de 15% fiind deţinutã de vânzarea de produse proprii de panificaţie şi patiserie.Important de specificat este faptul cã societatea înregistreaza o rata a rentabilitãţii capitalurilor proprii mai mare decât rata inflaţiei, ceea ce aratã gradul de capitalizare al societãţii.

Evoluţia structurii patrimoniului:

IndicatorDecembrie2005

Iunie 2006

Iulie 2006

August 2006

Mijloace fixe (Mf) 2,498,5683,811,946

4,303,298

4,292,468

Stocuri (St) 2,074,5422,606,341 813,523

1,255,615

Active circulante (Ac) 4,588,9685,846,225

4,684,726

5,843,428

Creante si conturi asimilate (CCA) 2,185,439

2,832,059

3,439,130

4,139,269

Capital propriu (CP) 226,801 267,347 396,213 587,902Dobinzi curente + credite 1.699.249

2.329.567

2.309.566

2.279.417

Disponibilitati 35,546 12,345 -14,150 18,662Pondere MF in Active total 35.25 39.51 47.86 42.31Viteza de rotatie a activelor circulante (CA / Active circ.) (nr. Cicluri / per) 1.34 1.02 1.90 2.06

Creşterea gradului de capitalizare realã a firmei a adus pe lângã sporirea valorii nominale a capitalurilor proprii şi posibilitatea sustinerii activitãţii de investiţii în active fixe. Astfel, în perioada decembrie 2005 – iulie 2006 aceasta prezintã o creştere de 58%, ceea ce corespunde unei creşteri în valori absolute de 1.804.730 Lei. Structura patrimoniului firmei ne aratã o creştere constantã şi o menţinere la acest nivel a ponderii mijloacelor fixe în total active, concomitent şi cu menţinerea în limite normale a ponderii stocurilor în active totale. Reamintim cã valoarea producţiei neterminate evidenţiatã în soldul debitor al balanţelor de verificare de la sfârşitul perioadelor analizate (cont 345) intrã, potrivit reglementãrilor contabile în vigoare, emise de cãtre Ministerul de Finanţe, în

33

cadrul stocurilor şi tocmai din acest motiv reflectã o altã realitate economicã, decât aceea legatã de existenţa unor stocuri materiale fãrã mişcare.

Indicatori de solvabilitate şi de lichiditate:

IndicatorDecembrie2005

Iunie 2006

Iulie 2006

August 2006

Solvabilitate = Active total / Datorii Total 1,03 1,03 1,05 1,06Rata de acoperire a serviciului datoriei - RASD ((Pn+A+Dob)/(dob.+rate credite) 0,14 0,17 0,26 0,37Gr. Indatorare (Levierul) = Dat. Totale / Cap prop 30,25 35,09 21,69 16,26Rata lichiditatii curente = AC / Dc 0.67 0.62 0.55 0.61Rata lichiditatii rapide = (AC - St)/Dc 0.37 0.35 0.45 0.48

Corespunzãtor creşterii constante a gradului de solvabilitate al firmei avem de-a face (ca efect direct) cu o scãdere a gradului de îndatorare financiarã pe termen lung, ca o concluzie a acestui fapt putem presupune cã decizia de finanţare a investiţiei a fost corectã din punctul de vedere al eficienţei acesteia, mai mult decât atât, aceasta constituind premisa ca, pe mãsura realizãrii desfacerii produselor sã putem susţine eventuale investiţii care sã urmãreascã modernizarea, retehnologizarea şi în final, creşterea gradului de competitivitate. Valoarea Gradului de îndatorare Levierul este denaturatã, deoarece în total datoriei este cuprins şi împrumutul asociaţilor, împrumut ce reprezintã de fapt aport al asociaţilor la contul întreprinzãtorului.

In interpretarea indicatorilor de lichiditate trebuie sã ţinem cont de faptul cã societatea duce o politicã de achitare la zi a obligaţiilor cãtre bugetul consolidat al statului. Politica de piaţa a firmei vizeazã încheierea de contracte comerciale care sã permitã achitarea datoriilor contractuale cãtre furnizori la termene mai mari, astfel cã existenţa unui volum aparent redus al lichiditãţilor curente sã nu impiedice buna desfãşurare a procesului de producţie.

Indicatori de gestiune:

34

IndicatorDecembrie2005

Iunie 2006

Iulie 2006

August 2006

Durata medie de stocare {(Stocuri la inceputul perioadei + Stocuri la sfarsitul perioadei)/2*CA}*360zile 63.05 141.18 69.28 2.58Durata medie de recuperare a creantelor {(Creante la inceputul perioadei+Creante la sfarsitul perioadei)/2*CA}*360 67.08 151.34 127.03 9.45Durata medie de achitare a datoriilor pe termen scurt (Datorii pe termen scurt la inceputul perioadei + Datorii pe termen scurt la sfarsitul perioadei)*360/(2*CA) 206.60 489.92 364.13 22.64

In situaţia în care din valoarea stocurilor, din perioada curentã, de fiecare datã este scoasã valoarea contabilã de activ bilanţier a producţiei în curs, observãm o îmbunãtãţire spectaculoasã a acestuia. In ce priveşte indicatorii Durata medie de achitare a datoriilor pe termen scurt şi Durata de încasare a creanţelor, reamintim cã se urmãreşte negocierea unor contracte care sã permitã încasarea mai rapidã a creanţelor faţã de termenele de platã ale furnizorilor de materie primã. Totodatã, în cadrul datoriilor pe termen scurt, intrã şi sumele evidenţiate de natura datoriilor bugetare, parte din ele urmând a fi stinse de cãtre societate.

Indicatori de rentabilitate:

IndicatorDecembrie2005

Iunie 2006

Iulie 2006

August 2006

Marja de profit (%) = Pn / CA*100 1.627 0.679 1.907 3.002Rata rentabilitatii economice (Rec= Pe/At%) 2.13 2.58 4.44 6.34Rata rentabilitatii financiare 1. (Pe+RF)/Cp% 48.10 18.06 44.71 62.74Rata rentabilitatii financiara 2. Pn(i)/Cp(i-1)% 270.24 17.88 63.37 91.14

35

Rata valorii adaugate=VAL AD/CA *100 4.76 9.94 8.83 8.92

5.2. Evaluarea activitãţii viitoare

Pentru o imagine completã asupra evoluţiei activitãţii viitoare, s-au realizat proiecţile financiare pentru activitãţile desfãşurate de SC Panificaţie SRL. Pentru activitãţile desfãşurate s-a întocmit proiecţia contului de rezultate, împreunã cu ipotezele care au fost luate în considerare; de asemenea s-au întocmit situaţii auxiliare referitoare la devizele de cheltuieli, tehnologia de producţie precum şi la defalcarea analiticã a operaţiilor şi materialelor necesare desfãşurãrii activitãţii noi. Datele au fost apoi centralizate în Contul de rezultate, care împreunã cu bilanţul contabil previzionat a stat la baza întocmirii cash – flow-ului. Previziunile financiare s-au realizat atât prin metoda directã, cât şi prin metoda indirectã.

Pentru prezentarea cheltuielilor financiare s-a recurs la graficele de rambursare, urmãrindu-se atât creditul solicitat cât şi leasingurile financiare pe care societatea le are în prezent, şi alte credite (linii de credit) evidenţiindu-se dobânzi, rate şi alte cheltuieli sau ieşiri de numerar aferente.Pe perioada creditãrii asociaţii nu vor ridica dividende, tot capitalul folosindu-se pentru finanţarea afacerii şi pentru reinvestirea în dezvoltare. Totuşi nu au fost previzionate alte ieşiri de numerar pentru investiţii decât cele care privesc scopul studiului de fezabilitate.

In urma previziunilor s-au constatat urmatoarele:Cifra de afaceri cunoaste o evoluţie constant crescãtoare de la 36.858.650 RON în anul 1 de creditare la 44.802.040 în anul 5 de creditare, datoritã atât activitãţilor existente, cât şi veniturilor generate de proiect, ilustrate în diagrama de mai jos:

36

CIFRA DE AFACERI in evolutie

05.000.000

10.000.00015.000.00020.000.00025.000.00030.000.00035.000.00040.000.00045.000.00050.000.000

Total Anul 1

Total Anul 2

Total Anul 3

Total Anul 4

Total Anul 5

Venituri generate de proiect

Venituri produse din activele faraproiect

Datorita creşterii cifrei de afaceri, creşte şi profitul, atingându-se în cel de-al 5-lea an de creditare cifra de 4.575.871 lei, 10,1% din cifra de afaceri. Creşterea lentã a profitului se datoreazã amortizãrilor mari, dar care au ca efect creşterea surselor pentru investiţii.

0

500.000

1.000.000

1.500.000

2.000.000

2.500.000

3.000.000

3.500.000

4.000.000

4.500.000

5.000.000

Total Anul 1

Total Anul 2

Total Anul 3

Total Anul 4

Total Anul 5

Profit net

Amortizare

Durata de recuperare a investiţiei conform previziunilor este de 2,47 ani, în timp ce rata internã de rentabilitate va fi de 36,45%. Se constatã de asemenea o creştere a ratei rentabilitãţii financiare (calculatã ca Pe/At*100) pânã la valoarea de 86%

37

5.3. Concluzii asupra studiului de fezabilitate

Prin realizarea investiţie, achiziţionarea fabricii de nutreţuri combinate, societatea îşi propune transformarea acesteia în spaţiu de depozitare pentru produse cerealiere în vederea creşterii volumului de marfã comercializat pe piaţa de profil, respectiv acoperirea cerererii existente la capacitate maximã şi asigurarea permanentã a fluxului tehnologic propriu (fabricarea de produse de panificaţie, patiserie şi de morãrit) cu materie primã necesarã bunei desfãşurãri. Prin realizarea investiţiei, societatea va creşte cu 100% cantitatea de produse cerealiere depozitate, urmãrind creşterea cifrei de afaceri rezultate din comerţ cu 80%.In urma analizei, principalii indicatori financiari au urmãtoarele valori:

Rata internã de rentabilitate: 36,45% Durata de recuperare a investiţiei: 2,74 ani Marja profitului net la cifra de afaceri: 10,1% Pragul de rentabilitate: 74%

Activitatea desfãşuratã de societate generează fluxuri de numerar pozitive, suficiente pentru a susţine investiţia, în urma cãreia creşte valoarea actalizatã netã a activelor firmei. Recuperarea investiţiei se face în 2,74 ani la o ratã internã de rentabilitate de 36,45% deasupra mediei pe ramurã. Prin efectuarea investiţie creşte capacitatea societãţii de a obţine profit, pe de o parte datoritã creşterii cantitãţilor de marfã ce urmeazã a fi tranzacţionate ca urmare a cererii în creştere, iar pe de altã parte datoritã scãderii costurilor de depozitare.Principalii indicatori economico-financiari ai activitãţii se îmbunãtãţesc în perioada previzionatã, reducându-se pe de o parte perioada de stocare, cât şi perioda de încasare a clienţilor, cu efecte benefice pentru finanţarea activitãţii din surse atrase pe termen scurt. Profitul generat de activitate împreunã cu amortizarea calculatã constituie surse suficiente pentru a susţine rambursarea ratelor legate atât de creditele existente, cât şi de creditul nou solicitiat.

In urma analizei, rezultã urmatoarele:

1. Societatea întruneşte condiţiile de bonitate pentru acordarea unui credit pentru investiţii în sumã de 1.960.000 lei, iar activitatea întruneşte premisele necesare pentru rambursarea creditului menţionat. Activitatea nu face parte din cele excluse de la creditare.

2. Garanţiile propuse sunt solide şi acoperitoare pentru creditul solicitat şi dobânda acestuia pe un an de zile.

3. Urmare a acordãrii creditului, lichiditatea societãţii va creşte, flux ce va fi dirijat pentru finanţarea cheltuielilor de exploatare curente şi va conduce la o consolidare a afacerii.

38

4. Prin noua investiţie societatea creşte volumul ofertei şi are oportunitatea trecerii la activitatea productivã, generatoare de locuri de muncã şi stabilitate financiarã.

39