tehnologia lucrarilor din beton armat
DESCRIPTION
lucrari din beton armatTRANSCRIPT
5.Tehnologia executarii lucrarilor de beton si beton armat
5.1.Cofraje pentru lucrari de beton si beton armat
5.1.1.Definitii
Cofrajele reprezinta constructii din lemn,metal sau alte materiale in care
se toarna betonul iar dupa priza si dupa intarire trebuie sa se obtina formele si
dimensiunile din proiect pentru elementul de constructie care s-a turnat.
Esafodajele sunt sustinerile cofrajelor si au rolul de a transmite terenului
sau partii inferioare a constructiei incarcarile care apar in timpul folosirii
cofrajelor,turnarii si compactarii betonului. La lucrarile cu deschideri mari
(boltile,arcele) esafodajele se mai numesc si cintre.
Cofrajele indeplinesc un rol important in executarea lucrarilor de beton si
beton armat atat din punct de vedere al delimitarii formei elementului care
trebuie executat cat si din punct de vedere tehnico-economic prin influenta pe
care o au asupra costului constructiei,asupra necesarului de forta de munca,
asupra consumului de materile si asupra duratei de executie.Orientantiv costul
cofrajelor reprezinta in medie 20-40% din costul unei constructii de beton sau
beton armat dar sunt si cazuri incand acest cost poate fi de 70%(poduri
realizate monolit si in arce cu curbura mare).
5.1.2.Conditii
Cofrajele trebuie sa indeplineasca o serie de conditii:
a.Sa aiba forma si dimensiunile interioare prevazute in proiect pentru
elementul de contructie respectiv.
b.Sa reziste la incarcarile care le revin si sa nu se deformeze peste limita
admisa sub actiunea acestor incarcari.Incarcarile pot sa provina din greutatea
proprie a cofrajelor,din greutatea betonului proaspat,din greutatea unor utilaje
pe transportul betonului,din presiunea vantului.
c.Sa nu se deformeze peste limita sub actiunea incarcarilor datorita variatiilor
de temperatura,de umiditate sau de miscarile dinamice care apar la turnarea si
compactarea betonului.
d.Sa fie suficient de etanse pentru a nu permite pierderi de apa sau de lapte de
ciment din masa betonului proaspat.
e.Sa nu atace betonul si sa nu fie atacate de acesta si sa nu adere la masa
betonului.
f.Sa fie astfel alcatuite incat sa permita o decofrare usoara fara socuri si fara
degradarea elementelor cofrajelor sau a elementelor de beton turnat
g.Sa poata fi refolosit de cat mai multe ori in functie de tipul de cofraj respectiv
h.Sa permita realizarea fetei aparente a betonului de calitatea si aspectul dorit
5.1.3.Clasificare
Dupa modul de confectionare si reutilizare cofrajele se clasifica in:
1.Cofraje fixe
- se folosesc pentru turnarea betoanelor monolite
2.Cofraje demontabile
- realizate din panouri si elemente auxiliare de inventar refolosibile si care se
asambleaza si apoi se demponteaza cu ocazia fiecarei turnari
3.Cofraje mobile
- la care intreg cofrajul sau numai unele parti ale acestuia se deplaseaza
periodic si ocupa pozitii succesive necesare turnarii betonului
- din acest categorie fac parte.
3.1.Cofraje glisante
3.2.Cofraje cataratoare
3.3.Cofraje suspendate
3.4.Cofraje rulante
4.Cofraje speciale
4.1.Cofraje pierdute
- dupa turnarea betonului raman inglobate in elementul respectiv
4.2.Cofraje din cauciuc
4.3.Tiparele
- folosite pentru turnarea elementelor prefabricate
1.Cofraje fixe
Datorita consumului mare de materiale pe care il necesita cofrajele fixe
se folosesc din ce in ce mai putin si numai in cazurile in care folosirea altor
tipuri de cofraje care in general sunt mai avantajoase,nu este posibili de
exemplu la confectionarile unicat sau constructii cu forme complicate.
La executia cofrajelor fixe se foloseste in general scandura (rasinoase)
drept perete de cofraj,riglele si grinzile ecarisate,respectiv lemnul rotund (bile)
iar ca materiale auxiliare cuvele,scoabele,sarma eventual tiranti metalii bulon.
Cofrajele fixe se pot utiliza la turnarea unor fundatii,grinzi,stalpi,plansee
dar in special pentru realizarea unor elemente de constructie cu forma
complicata sau unicat.
2.Cofraje demontabile
Utilizarea cofrajelor de inventar demontabile reprezinta o cale de
introducere a industrializarii la realizarea structurilor din beton.
Sunt alcatuite din panouri a caror refolosire depinde de calitatea
materialelor intrebuintate la realizarea lor.
Dimensiunile panourilor de cofraj se stabilesc tinand seama de
urmatoarele considerente:
a.Sa rezulte cat mai putine rosturi
b.Sa se foloseasca un numar minum de tipuri de panouri
c.Sa rezulte panouri usor manevrabile si cu sufiecienta rigiditate (30÷70kg in
cazul manevrarii manuale,mai mult in cazul manevrarii mecanizate)
In afara de panouri se mai folosesc dispozitive de prindere si aliniere:
grinzi,popi de sustinere elemente de legatura,toate constituind elemente de
invetar cu un grad mare de refolosire.
Cele mai utilizate tipuri de cofraje demontabile sunt cele care utilizeaza
panouri realizate din:
1.cherestea
2.placaj
3.placi fibro-lemnoase(PFL)
4.metalice sau diferite tipuri (otel,aluminiu)
Panourile de cherestea trebuiesc refolosite de cel putin 15 ori,cele din
placaj si PFL de cel putin 50 de ori iar cele metalice de 200-300 de ori.
Cofrajele metalice asigura o fata aparenta (vazuta) a betonului de buna
calitatea (neteda) ceea ce elimina in cele mai multe cazuri necesitatea
executarii unor finisaje ample.
Toate cofrajele demontabile necesita manevrarea atenta,reparatii ori de
cate ori e necesar,iar inainte de intrebuintare se ung cu diferite emulsii pentru
a se asigura o decofrare usoara.
3.Cofraje mobile
3.1.Cofraje glisante
Se asambleaza la inceperea constructiei respective si apoi se deplaseaza
pe masura turnarii si intaririi betonului pana la formarea intregii constructii.Cu
ajutorul acestor cofraje se pot realiza elementele verticale sau usor inclinate
ale constructiei.
Un cofraj glisant se compune din:
1.ramurile cofrajului
2.juguri metalice
3.verisa (presa hidraulica)
4.tija metalica
5.peretele de beton
6.podine de lucru superioare
7.podine de lucru inferioare
8.spatii de depozitare pentru materiale marunte
9.parapete de protectie
Panourile cofrajului au inaltimea de 1.2÷1.5m in mod obisnuit.Presiunea
betonului proaspat asupra panourilor cofrajului este preluata cu jugurile
metalice care sunt plasate in lungul elementelui la distante de 1.5÷2.5m unul
de altul si servesc la antrenarea panourilor pe verticala cu ajutorul veriselor
hidraulice.De fiecare jug este legata solidar cate o verisa hidraulica care se
catara pe tijele din otel care sunt incastrate in masa betonului si raman acolo
dupa decofrare.
La o buna organizare a lucrarilor de betonare se poate realiza in 24 de
ore un ritm de betonare de la 2.5 pana la 3m.
3.2.Cofrajele cataratoare
Se folosesc la cofrarea barajelor din beton,a peretilor de ecluza,a
zidurilor de sprijin,in general a elementelor de beton cu distanta mare intre
cele 2 fete sau care necesita cofrare pe o singura parte.
Suprafata cofrata este o fasie a carei latime se stabileste tinand seama
de volumul de beton care trebuie turnat de viteza de turnare a betonului si de
cat trebuie sa stea betonul in cofraj pana la decofrare.
Cofrajul e alcatuit din panouri de regula metalice de constructie speciala
asezate pe 1÷3 randuri,inaltimea unui rand de panouri fiind in mod uzual
cuprinsa intre 1.5÷2m.
Randul de panouri in care se toarna betonul reazema pe randul de
panouri imediat inferior sau pe distantieri (ancore) fixati in masa betonului
dupa ce betonul a atins rezistenta la care sa permita decofrarea,atunci
panourile de cofraj de la partea anterioara sunt demolate si trecute direct la
partea superioara cu ajutorul macaralelor pentru o noua pozitie de turnare.
3.3.Cofrajele suspendate
Cofrajele mobile suspendate sunt alcatuite in intregime din metal si au in
principiu urmatoarele parti componente.
1.panouri metalice ale cofrajului
2.podine de lucru
3.turn central (bob)
4.sisteme de scripeti
Acest tip de cofraj se poate folosi la betonoarea cosurilor de fum
industriale, rezervoare,castele de echilibru,turnuri de racire.
Operatiile de betonare decurg in felul urmator:
1.Se monteaza la nivelul terenului panourile exterioare si interioare ale
cofrajului suspendat cu ajutroul cablurilor prinse de turnul central.
2.Se monteaza in cofraje armatura
3.Se incepe betonarea
4.Pe masura betonarioi si intariii betonului cofrajul se ridica cu ajutorul troliiilor
si al sistemului cu scripeti si cablu.
3.4.Cofraje rulante
Deplasarea se face pe orizontala folosind in acest sens trenuri de rulare.
Se foloseste la betonarea elementelor de constructii cu dimensiuni
constante pe lungimi mari sau pe mai multe travei(galerii hidrotehnice,tuneluri
de cale ferata sau rutiere,panze subtiri pentru hale industriale etc).
Este alcatuit din 2 mari parti componente:
1.Esafodajul de sustinere care poate fi din lemn sau metal (cel mai adesea)
constituie un sistem spatial rigid care ruleaza peo sine prin intermediul unor
roti.
2.Cofrajul propriu zis poate fi din lemn sau metal si care se sprijina pe
esafodajul de sustinere si se poate deplasa limitat pe verticala iar pentru unele
cofraje si pe orizontala.Prin coborarea cofrajului propriu zis dupa intarirea
betonului intreg sistemul se poate deplasa si ocupa o noua pozitie de
turnare.Pentru a fi eficiente astfel de cofraje trebuiesc refolosite de cel putin 20
de ori.
4.Cofrajele speciale
4.1.Cofrajele pierdute
Indeplinesc functia de tipar pentru turnarea betonului si raman inglobate
in masa betonului conducand uneori si la asigurarea capacitatii portante a
structurii sau la asigurarea izolarii termice.Pot fi constituite din:
1.Tuburi din beton sau beton armat care permit realizarea unor elemente de
constructie de forma circulara uneori in conditii avantajoase.In genral asigura
o forma circulara perfecta iar uneori lucrarile de finisaje sunt mult simplificate.
2.Din dulapi de beton armat precomprimat.Se folosesc la cofrarea unui
planseu,fata superioara a acestui dulap se lasa rugoasa din procesul de
fabricare pentru ca se vor suprabetona si trebuie o buna aderenta.Se pot folosi
si la sprijinirea provizorie a excavatiei pe galerii si tuneluri si de cele mai multe
ori nu se mai decofreaza.
4.2.Cofraje din cauciuc
Folosirea lor s-a dezvoltat in ultimii 20-30 de ani.Se folosesc la cofrarea
interioara a unor canale circulare sau a unor galerii circulare de diametru mic
pana la 1m.Se pot folosi si la cofrarea la sol a panzelor curbe subtiri.
Sunt realizate din cauciuc panzat si in timpul folosirii se umplu cu aer
comprimat la o presiune care depinde de elementeul ce trebuie turnat.Se pot
refolosi de cel putin 100 de ori.
5.1.4.Calculul cofrajelor
1.Incarcari care actioneaza asupra cofrajelor
La calculul cofrajelor si al esafodajelor de sustinere se vor lua in considerare
urmatoarele incarcari:
a.Greutatea proprie a cofrajului si a elementelor de legatura calculata pe baza
greutatii specifice a materialelor folosite (γcherestea=750daN/m3;
γplacaj=850daN/m3)
b.Greutatea betonului proaspat (γbeton=2400daN/m3)
c.Incarcari provenite din greutatea personalului si a cailot de circulatie daca
acestea reazema pe cofraj.
d.Incarcari provenite din greutatea mijloacelor pentru transportul local al
betonului
2.Impingerea betonului proaspat asupra cofrajelor
Aceasta incarcare depinde de modul de compactare a betonului,si de
viteza de turnare,de viteza de priza a betonului, de temperatura mediului
ambiant.In general relatiile de calcul nu pot tine seama de acesti factori.
Presiunea laterala a betonului proaspat pe peretele cofrajului a fost
stabilita experimental in functie de viteza de turnare a betonului.Pentru cazul
betonului proaspat compactat prin vibrare diagrama presiunii laterale a
betonului are urmatoarea forma:
Valorea Pmax a impingerii betonului din cofraj practic se calculeaza in functie
de viteza de turnare a betonului cu relatia : Pmax=C·V
v- viteza de turnare a betonului
c – coeficient ce depinde de proprietatile betonului
In zona intarita a betonului turnat cofrajul se claculeaza la impingerea Pmax
datorita deformatiilor pe care zona respectiva a cofrajului le-a suportat pe
parcursul turnarii.
3.Incarcarea orizontala dinamica provocata de socul descarcarii betonului
Aceasta incarcare cse considera (200daN/m2) pentru mijloace de
transport cu capacitate pana la 0.2m3.
400daN/m2 – 0.2-0.7m3
600daN/m2 – >0.7m3
4.Incarcarea data de presiunea vantului
Se determina conform prevederilor din normativele si se considera doar pentru
cofraje mai inalte de 6m.
5.2.Tehnologia de executie a lucrarilor de prelucrare si montare a armaturilor
pentru beton armat
Armatura reprezinta totalitatea barelor si sarmelor din otel din interiorul
elementelor de constructie din beton armat si care au rolul sa preia eforturile
de intindere si eventual unele din cele de compresiune care apar la aceste
elemente.
Folosirea armaturilor poate fi considerabil industrializata conducand astfel
la reducerea substantiala a consumului de materiale si a costurilor de
prelucrare a armaturii.Aceasta industrializare se bazeaza pe utilizarea plaselor
si a carcaselor de armatura sudate confectionata pe linii tehnologice de
productivitate ridicata si dotate cu masini moderne automatizate pentru
indreptat bare,carcase,taiat si fasonat bare si pentru sudat plase de
armatura,carcase pentru sudarea cap la cap a barelor etc.
Se pune tot mai mult problema utilizarii armaturii din otel de calitate
superioar care trebuie sa indeplineasca o serie de conditii:
- sa aiba limita de curgere garantata
- sa aiba gemetria suprafetei direct din fabrica astfel incat sa asigure o buna
aderenta cu betonul
- sa asigure conditii bune pentru inadirea prin sudare
- sa aiba plasticitate suficienta
- sa aiba rezistenta la oboseala buna
- sa prezinte omogenitate a caracteristicilor fizico-mecanice
5.2.1.Clasificarea armaturilor
Dupa forma si comportarea in timpul procesului de executie armaturile se pot
clasifica in:
1.Armatura flexibila
2.Armatura rigida
1.Armatura flexibila
Armatura flexibila are o rigiditate redusa pana la inglobarea ei in beton.
In timpul executiei greutatea armaturii flexibile e suportata de cofraje,de
partea inferioara a constructiei sau de teren iar mentinerea pozitiei acestor
armaturi trebuie asigurata prin diverse procedee in timpul turnarii si
compactarii betonului.
Armatura flexibila se realizeaza sub forma de bare separate sau sub
forma de plase si carcase sudate.
Tipuri de armaturi flexibile folosite pentru beton armat:
Otelurile folosite la fabricarea armaturilor denumite si otel-beton se
clasifica tinanand seama de caracteristicile fizico-mecanice,de natura suprafetei
barelor si de modul de fabricatie:
a.Dupa caracteristici mecanice
- otelul-beton obisnuit (OB37)
- otel-beton superior (PC52;PC60)
- sarma trasa neteda pentru beton (STNB)
- sarma profilata pentru beton (STPB)
b.Dupa felul suprafetei barelor si dupa modul de fabricatie
- otel-beton rotund obtinut prin
- laminare la cald (OB37)
- laminare la cald si tragere la rece (STNB)
- otel-beton cu profil periodic (striatii)
- laminare la cald (PC52)
- laminare la cald si tragere la rece si amprentare (STPB)
Otelurile beton pana la 12mm se livreaza de regula sub forma de colaci iar la
cele de diametru mai mare sub forma de diverse lungimi (6-18m).
2.Armatura rigida
Este capabila sa-si suporte propria greutate,greutatea cofrajelor si a
betonului proaspat precum si alte incarcari care apar in timpul procesului de
executie.
Se poate realiza in 2 moduri:
1.Din profile laminate sudate sau nituite
2.Din carcase spatiale sudate realizate din profile laminate si bare rotunde
5.2.2.Executia lucrarilor de pregatire si asamblare a armaturilor
In mod obisnuit lucrarile de armaturi se realizeaza in mod centralizat in
ateliere specializate care deservesc unul sau mai multe obiecte constructii sunt
si situatii in care executia se face la fata locului.
Executarea lucrarilor de armaturi cuprinde 3 etape
1.Fasonarea armaturilor
2.Asamblarea armaturilor
3.Montarea plaselor sau carcaselor in cofraje
1.Fasonarea armaturilor cuprinde
a.Indreptarea armaturii
b.Trasarea si taiarea barelor la lungimea dorita
c.Indoirea barelor
d.Inadirea barelor
a.Indreptarea armaturii
Inainte de indreptarea armaturilor acestea se curata de eventuala rugina
groasa care prezinta tendinta de desprindere si care are influenta daunatoare
impiedicand aderenta corespunzatoare intre armatura si beton.Indepartarea
ruginii se face cu ajutorul periilor de sarma.Indreptarea armaturii subtiri (mai
mica de 12 mm) livrata sub forma de colaci se face in mod avantajos cu masini
specializate.
Pentru santiere cu volum mic de armatura indepartea se face cu ajutorul
troliilor avand grija ca in urma intinderii,armatura sa nu aiba o alungire de
2mm/m.
Schematic constructia unei masini pentru indreptarea si taierea armaturii este
urmatoare.
1.colac de otel beton asezat pe un suport rotativ
2.taburul propriu-zis de indreptare
3.6.motoare eletrice
4.role de travctiune
5.role cu cutite de taiere
7.dispozitiv de ghidare a armaturii
8.dispozitiv de comanda a taierii
Indreptarea armaturilor livrate sub forma de bare (mai mare de 12mm)
se face de obicei manual la bancul de lucru al fierarului folosind in acest scop
placi fixe cu dornuri si chei speciale de indoit/indreptat.
b.Trasarea si taierea barelor la lungimea necesara
Taierea otelului-beton se poate face cu foarefeci de masa cu stante
manuale sau cu stante mecanice.Taierea se face dupa ce s-a masurat si s-a
trasat lungimea necesara a barei,la masurare tinandu-se seama de lungimea
ciocurilor si a indoiturilor.De asemenea se tine seama si de alungirea barei
datorita indoiturilor.Astfel lungimea de fasonare a barei trebuie sa fie
2
3180
90
245
:
1
dLi
dLi
dLi
astfelconsiderasealungiriAceste
LiLpLh
o
o
o
n
i
Foarfecile de mana se folosesc pentru bare cu diametru mai mic sau egal de 12
mm.
Stantele manuale pentru bare cu diametru mai mic sau egal cu 25mm.
Stantele mecanice pentru bare cu diametru mai mic sau egal cu 40mm.
c.Indoirea barelor
Indoirea mecanizata a armaturii se poate face cu ajutorul unei bare a
carui piesa principala il constituie un disc cu 9 orificii.In doua din ele
introducandu-se dornuri unul axial si unul de indoire.Discului i se poate
imprima o miscare de rotatie itnr-un sens sau altul si poate fi oprit in pozitie
necesara.
1.bolt axial
2.bolt de inchidere
3.discul cu orificii
4.dispozitive de ghidare a barelor
5.bara de otel
Mecanismul poate indoi bare izolate sau pachete de bare (barele se asaza
una peste alta si se prind cu ajutorul unor cleme speciale).Se pot indoi bare
izolate cu diametru mai mic sau egal cu 40mm sau pachete de bare 10ø10
Indoira manuala a barelor se face cu ajutorul cheilor de indoit si a
placilor fixe cu dornuri.
d.Inadirea barelor
In majoritatea cazurilor barele din otel-beton au lungimi inferioare celor
prevazute in proiect fiind necesara inadirea lor.Inadirea armaturilor se poate
face prin.
a.Prin suprapunere si legare cu sarma moale
b.Prin sudare
c.Prin mansoane reglabile
a.Prin suprapunere si legare cu sarma moale
-se realizeaza prin alaturarea si suprapunerea celor 2 bare si legarea lor pe
pozitiunea comuna cu sarma moale
- eforturile dintr-o bara de armatura se transmit betonului prin aderenta si apoi
de la beton se transmit celei de-a doua bare prin aderenta
- lungime de suprapunere necesara pentru cele 2 bare rezulta din conditiile
alsPbaAa
Aa – aria barei
Ls – lungime de suprapunere
Pb – perimetrul marei
a - efortul tangential de aderenta
Lungimea de suprapunere in zona intinsa a elementelor din beton armat
trebuie sa fie minim de 25cm.
Nu se recomanda inadirea prin suprapunere a barelor cu diametru mai mic de
25mm.
b.Prin sudare electrica
Barele din otel beton se pot suda electric prin mai multe procedee
1.Prin puncte
2.Cap la cap prin topire intermediara
3.Manuala cu arc electric prin suprapunere sau cu ajutorul ecliselor
4.Cap la cap in cochilie
5.Cap la cap in baie de zgura
6.Cap la cap in semimanson recuperabil
1.Sudarea prin puncte
- se utilizeaza la realizarea plaselor si a caracselor de plase
- poate inlocui legarea cu sarma la inadirea prin suprapunere
2.Cap la cap prin topire intermediara
- se aplica barelor cu d>14mm si cu conditia ca d1=d2+2mm
3.Prin arc electric cu eclise
- lungimea minima a cordonului de sudura >40mm
- grosimea minima a cordonului de sudura >0.24xd
4.Cap la cap in cochilie si in baie de zgura
- pentru bare cu d>25mm
6.Cap la cap prin mansonare
- se aplica la tiranti a coror lungime trebuie reglata intre anumite lipite
2.Asamblarea armaturilor
Asamblarea armaturilor se face prin 2 metode:
1.Prin legarea cu sarma moale in atelier sub formac de carcase sau direct in
cofraj sub forma de bare izolate.
2.Prin sudare in ateliere sau fabrici centralizate sub forma de plase si carcase
sudate.Aceasta metoda asigura o productivitate ridicata a lucrarilor si o calitate
buna.
Asamblarea armaturilor direct in cofraj sub forma de bare izolate s
efoloseste atunci cand e vorba de cantitati reduse de armaturi,la lucrari izolate
sau cand nu se dispune de utilaje de ridicat iar carcasele de armatura
confectionate separat ar cantari peste 100kg.
Pentru ca barele de armatura montate sa-si mentina forma si pozitia una
fata de cealalalta precum si distanta necesara fata de peretii cofrajului se
folosesc diferiti distantieri confectionati din otel sau chiar din material plastic.
Utilizarea plaselor si a carcaselor sudate prezinta o serie de avantaje:
- se pot utiliza eficient otelurile-beton de calitate superioara
- se asigura o mai buna colucrare a betonului cu armatura
- se elimina ciocurile si sarma de legat
- creste productivitatea muncii
- se poate introduce mecanizarea si automatizarea operatiilor
- se faciliteaza controlul calitatii produselor
- la unule constructii industriale grele,la cladiri inalte si la unule constructii
hidrotehnice se folosesc pentru armare scheletele portante din armatura rigida
care au si rolul de element de sustinere a cofrajelor in timpul turnarii si intaririi
betonuluil;aceste schelete se realizeaza de regula din profile laminte asamblate
prin sudare
5.3.Tehnologia de transport a betonului
Operatia de transport a betonului de la statia de preparare la locul de
punere in opera terbuie sa indeplineasca o serie de conditii:
- in timpul operatiilor de transport si manevrare a betonului trebuie sa se evite
segregarea acestuia fenomen care e favorizat de vibratii si socuri.Daca ci toate
masurile luate segregarea betonului s-a prdous se impune reamestecarea
betonului fara insa a se adauga apa
- sa pastreze intacta compozitia initiala a betonului prin evitarea scurgerii
laptelui de ciment,prin eventualele neetanseitati ale mijlocului de transport
- in vederea evitarii inceperii prizei betonului inainte de punerea sa in opera e
necesar ca durata operatiilor de incarcare-transport-descarcare-compactare sa
se inscrie in limtele prevazute de normative in functie de temperatura
amestecului de beton si in functie de tipul de ciment folosit
Temperatura mediului Grade Celsius
Durata maxima de transport (minute)
ciment de clasa 32.5 Ciment de clasa >42.5
10<t<30 50 30
t<10 70 50
in cazul transportului betonului cu autobasculanta durata maxima de transport
se reduce cu 15minute fata de prevederile din tabel
- sa permita realizarea unui grad cat mai inalt de mecanizare
Avantajele economice ale preapararii betonului in fabrici centralizate se
pot pune in valoare numai daca se folosesc si mijloace de transport
corespunzatoare.
Transportul betonului la distante in general mai mari de 500m se
recomanda sa se faca cu una din urmatoarele metode:
1.Cu autoagitatoare
2.Cu automalaxoare
In cazul distantelor de transport mai mici sau egale cu 10km se
recomanda ca la transportul betonului sa se foloseasca autoagitatoarele.
Acestea sunt autovehicule speciale formate dintr-un autocamion de baza si o
toba rotitoare cu v=4-5rot/min prevazuta in interior cu palete elicoidale (2 de
regula) care au rolul de a amesteca betonul gata preparat in timpul
transportului pentru a se evita segregarea.
Situatiile care se mai intalnesc uneori sunt cand betonul se transporta cu
autobasculantele nu sunt recomandate deoarece nu sunt indeplinite conditiile
de evitare a segregarii si de pastrare intacta a compozitiei betonului.
Transportul betonului la o distanta mai mare de 10km se face cu
automalaxoare.Aceste mijloace de transport spre deosebire de autoagitatoarele
care transporta beton gata preparat asigura prepararea betonului chiar in
timpul transportului.
Un automalaxor e alcatuit din urmatoarele componente
1.autocamion de baza
2.toba rotitoare
3.palnia de incarcare
4.jgheab de descarcare
5.motorul de actionare
6.rezervor de apa
Automalaxoarele preiau in general de la fabrica de betoane ,beton sub
forma de amestec uscat.In timpul transportului se dozeaza numai cantitatea de
apa necesara amestecata de beton;dozare care se face cu circa 15min inainte
de a se ajunge la destinatie.Acest procedeu de transport permite lungirea
distante de transport si prepararea unor betoane de foarte buna calitate.
Transportul betonului pe distante mai mici de 500m in interiorul
santierului se pot folosi dumperele,vagonetii.
La constructiile hidrotehnice subterane transportul betonului se face cu
vagoane speciale automalaxoare ca de exemplu VAM-9 (functioneaza pe aer
comprimat).
Transportul betonului prin pompare
Este o metoda moderna de transport a betonului cu o productivitate
ridicata(20-45m3/h) si care se foloseste atunci cand trebuiesc turnate volume
de beton fara intrerupere.
Prin acest procedeu se poate transporta betonul pe orizontala prin
conducte pana la distante de 300-400m si la diferente de nivel uzual pana la
40m.Pentru pompare se utilizeaza pompe cu 1 sau 2 pistoane sau pompe
pneumatice.
Transportul pneumatic al betonului este o metoda moderna de transport care
are avantaje in ceea ce priveste productivitatea si capacitatea betonului
transportat.
1.electrocompresor – asigura aerul comprimat
2.rezervor tampon de aer
3.pompa propriu-zisa de beton
4.conducta de transport pentru beton
5.separator de aer
Transportul betonului pe verticala si partial si pe orizontala se realizeaza
la multe constructii cu ajutorul macaralelor cu capacitati si raze diverse si
transportul si pe orizontala pe distante limitate bene incarcate cu beton cu
capacitatea in general pana la 7000dm3.
Aceste bene se incarca cu beton in general la nivelul solului din alte
mijloace de transport si trebuie sa asigure o descarcare fractionata pentru a se
evita socurile puternice asupra cofrajelor,armaturilor si pentru a se diminua
riscul de segregare.
Atunci cand exista conditii favorbaile de teren la executarea barajelor din
beton se pot utiliza cu eficienta ridicata macaralele funiculare.
Transportul betonului prin burlane (horboti) si prin jgheaburi se utilizeaza
atunci cand inaltimea de cadere libera a betonului ar depasi 1.5m.Prin cadere
libera de la h>1.5m exista riscul ca betonul sa se segrege.
5.4.Tehnologia de punere in opera a betonului
Prin punerea in opera a betonului se intelege ansamblu de operatii prin
care betonul se introduce(se toarna) in cofraje si se compacteaza.
Atat modul de turnare cat si procedeul de compactare depind de tipul de
element de constructie,de caracteristicile betonului proaspat si de mijloacele
pentru care se dispune pentru compactare.
5.4.1.Pregatirea turnarii betonului
Inainte de a se incepe efectiv turnarea betonului se vor respecta dupa
caz urmatoarele verificari:
- terenul de fundatie,dimensiunile in plan,si cotele de nivel ale sapaturilor
- cofrajele,elementele de sustinere a cofrajelor,armaturile si piesele inglobate
- nu se admite turnarea elementelor de fundatie din beton armat direct pe
terenul de fundare ci numai prin intermediul unui strat de egalizare din beton
cu grosimea de minim 5cm.
- se verifica corespondenta cotelor cofrajelor atat in plan cat si pe nivel cu cele
prevazute in proiect
- se verifica orizontalitate si planeitatea cofrajelor pentru placi sau grinzi
- verticalitatea cofrajelor pentru stalpi si diafragme corespondenta pozitiei
acestora cu cele ale elementelor similare de la nivelurile inferioare]
- existenta masurilor pentru mentinrea formei cofrajelor si pentru asigurarea
etanseitatii lor
- masurile pentru fixarea cofraelor de elementele de sustinere
- rezistenta si stabilitatea elementelor de sustinere,existenta si montarea
corecta a contravantuirilor,existenta dispozitivelor care asigura o decofrare
usoara
- dispozitia corecta a armaturilor conform proiectului si existenta distantierilor
- instalarea conform proiectului a pieselor care vor ramane inglobate in beton
sau a celor care servesc pentru realizarea golurilor de montaj in elementele de
beton
- inainte de a incepe turnarea betonului cofrajele si armaturile se vor curata de
eventualele corpuri straine
- in cazul in care se constata nepotriviri fata de proiect se vor adopta masurile
care se impun
- in urma efectuarii verificarilor si a adoptarii masurilor care se impun (daca e
cazul) se intocmeste un proces verbal
- suprafetele de beton turnate anterior si intarit si care urmeaza sa vina in
contact cu betonul proaspat va fi curatata cu deosebita grije prin ciocanire de
pojghita superficiala de lapte de ciment si eventual de betonul slab contactat
iar materialul rezultat va fi indepartat folosind aer comprimat sau jet de apa
sub presiune
- esafodajele din lemn,betonul vechi sau ziduri care urmeazaa sa vina in
contact cu betonul proaspat vor fi bine udate de mai multe ori cu 2-3 ore
inaintea de turnarea betonului si imediat inainte de turnarea acesteia iar apa
care eventual stagneaza in denivelari va fi indepartata prin aer comprimat
- daca se constata ca mai exista crapaturi intre elementele cofrajelor din lemn
si care nu s-au inchis dupa udarea acestora se vor adopta masuri necesare
pentru etanseizare
- inainte de a incepe efectiv turnarea betonului se va verifica rezistenta si
caracteristicile functionale a utilajului pentru transportul betonului si pentru
compactarea sa
- se interzice inceperea turnarii betonului inainte de efectuarea verificarilor
mentinoate anterior si de adoptarea eventualelor masuri care se impun.
5.4.2.Reguli generale de betonare
Lucrarile de betonare ale unui element de constructie sau ale unei
constructii trebuiesc conduse nemijlocit de catre conducatorul tehnic direct al
lucrarii respective si care va consemna derularea lucrarilor in regim de
betonare.
In tot timpul turnarii betonului se va supraveghea mentinerea pozitiei
initiale a sustinerilor cofrajelor si a cofrajelo,armaturilor si se vor adopta cu
operativitate masurile care se impun pentru remedierea oricarei deficiente
constatate.Atat deficientele constatate cat si masurile adoptate trebuiesc
consemnate in condica de betonare.
Betonul sosit la lucrare trebuie turnat cat mai repede posibil(max 15min)
fara intreruperi iar in situatiile in care acestea nu pot fi evitate se vor crea
rosturi de lucru.
La locul de punere in opera descarcarea betonului trebuie sa se faca pe
cat posibil direct in cofaje sau in bene,pompe de beton,hobati sau jgheaburi
evitandu-se orice manevrari suplimentare care nu sunt necesare.
Daca betonul adus la locul de turnare prezinta segregari trebuie procedat
la descaracarea si reamestecarea lui pe platofme specile fara insa a se adauga
apa sau alte materiale.
- inaltimea de cadere libera a betonuluinu trebuie sa fie mai mare de 1.5m
- turnarea betonului liber de la h>1.5m trebuie sa se faca prin jgheaburi sau
prin tronsoane trunconice de tuburi metalice (hobati)
- betonul turnat trebuie sa fie rasprindit unfirom in lungul elementului respectiv
- se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor
fata de pozitia prevazuta si se vor urmari in mod special armaturile la partea
superioara a grinzilor in consola;daca totusi se constata asemenea defecte le
trebuiesc corectate in timpul turnarii
- se vor urmari cu atentie inglobarea complea a armaturii in beton si realizarea
grosimii stratului de acoperire conform prevederilor proiectului
- nu este permisa scuturarea sau ciocanirea armaturilor in timpul turnarii
betonului si nici asezarea pe armaturi a vibratorului in timpul compactarii
betonului turnat
- nodurile cu armaturi dese trebuie sa se urmareasc cu atentie la umplerea
completa a sectiunii si daca e cazul trebuie sa se intervina prin indesarea
betonului cu sipci,vergele metalice cu care sa se actioneze eventual prin
ferestre laterale prevazute in peretii cofrajului concomitent cu vibrarea
mecanica
- in cazul in care aceste masuri nu sunt eficiente se vor crea posibilitati de
introducere a betonului prin fereastra laterala pe unde se va introduce si
virbatorul
- circulatia muncitorilor si a mijloacelor pentru transportul local al betonului
trebuie sa se faca pe cai speciale care sa nu reazeme direct pe armaturi sau pe
cofraj
- instalarea podinelor pentru ciruclatia muncitorilor si a mijloacelor de
transport a betonului pe plansee turnate anterior precum si depozitarea
provizorie pe acestea a scheletelui cofrajului,armaturilor pentru planseele
superioare este permisa numai dupa 24-36ore de la turnarea betonului in
functie de tipul de ciment utilizat si de temperatura mediului
- intervalul maxim de timp intre suprapunerea a 2 straturi succesive de beton
fara a se preiclita caracterul de monolit se admite in general sa fie mai mic
decat durata de incepere a prizei cimentului,acesta depinzand de tipul de
ciment si de tempereatura
- rosturile accidentale de lucru se produc atunci cand un strat de beton ar
urma sa fie turnat peste un alt strat a carui varsta masurata de la intrarea apei
in contact cu cimentul depaseste o anumita limita peste care nu se mai
realizeaza o legatura suficienta intre straturi si nu este permisa nici tulburarea
betonului prin vibrare
Betonarea diferitelor elemente si parti de constructie
1.La betonarea stalpilor,peretilor,puturilor de recipienti si a radierelor fata de
conditiile mentionate anterior trebuie sa se mai respecte urmatoarele reguli:
- inaltimea de cadere libera a betonului pana la partea superioara a cofrajului,a
terenului de de betonare sau a betonului turnat anterior sa nu depaseasca 1m
- betonarea trebuie sa se faca fara intreruperi chiar si atunci cand betonul se
introduce prin ferestre laterale
- turnarea betonului se face in straturi orizontale cu grosimea de 30-50cm,
suprapunera stratului unioform de beton trebuind sa aiba loc inainte de
incepera prizei in srtatul imediat inferior
2.La betonarea grinzilor sau a placilor se vor respecta urmatoarele reguli:
- turnarea betonului in grinzile si planseele care au legatura cu stalpii se va
incepe numai dupa ce s-a constatat si s-au consemnat tasarile betonului turnat
in stalp pentru a se asigura legatura corespunzatoare a betonului din aceste
elemente
- turnarea betonului in grinzi se va face in straturi orizontale
- la turnarea placilor se vor utiliza reperi de grosime dispusi la distanta minim
de 2m intre ei pentru a se respecta grosimea prevazuta in proiect
3.Betonarea elementelor masive
- se considera elemente masive,elementele din beton sau beton armat la care
niciuna dintre dimensiuni nu este mai mica de 1.5m
- la elementele masive trebuie evitata aparatia unor solicitari interne
importante datorita constractiei si degajarii de caldura din perioada prizei si
intaririi betonului in acest scop se recomanda urmatoarele masuri:
- utilizarea la preaparea betonului a agregatelor de diametru mare
- folosirea unei compozitii de beton cu lucrabilitate corespunzatoare
- folosirea de cimenturi corespunzatoare cu compozitie speciala si cu adaos
sau cu termicitate scazuta
- utilizarea de aditivi plastifianti
- asigurarea la preparaera betonului a unei temperaturi scazute
- uilizarea la pomparea betonului de adaosuri de tip:zgura,cenusa etc
Constructiile masive in vederea betonarii se fragmenteaza in ploturi de
betonare ale caror dimensiuni se determina tinand seama de distanta maxima
dintre rosturile de dilatatie sau defactie si necesitatea de a asigura turnarea
continua a betonului intr-un astfel de plot in vederea asigurarii caracaterului de
monolit.
- betonoarea elementelor masive se face in straturi orizontale cu grosimea de
20-50cm
- in cazurile in care e necesar se vor folosi aditivi care intarzie priza
- in cazul in care la betonare s-a produs o intrerupere depasindu-se astfel
timpul de incepere a prizei atunci reluarea betonarii va putea sa aiba loc numai
dupa ce betonul turnat anterior a dobandit o rezistenta minima (12daN/cm2)
- pentru reluarea betonarii rosturile de lucru se trateaza,tratament care consta
in spalarea supafetei betounului cu jet de apa sub presiune pentru
indepartarea pojghitei superficiale de lapte de ciment si realizarea unei
suprafete rugoase pe care betonul din noul strat sa adere cat mai bine;peste
suprafata rugoasa se asterne un strat de mortar de ciment cu grosimea 3-5cm
si un dozaj de 500-600kg/m3
- in cazul turnarii unui beton proaspat peste un beton vechi intarit suprafata
betonului vechi se prelucreaza (spituiste) cu ciocanul de abataj sau prin
buciardare manuala cu ciocane speciale dupa care se sufla cu apa sub presiune
sau cu aer comprimat
5.4.3.Tehnologia de compacatare a betonului
Operatia de compacatare a betonului are drept scomp umplerea
completa a cofrajului in care este turnat fara goluri de aer.Operatia de
compacatare este indispensabila pentru obtinerea unei bune aderenete a
betonului cu armatura,pentru obtinera unor rezistente mecanice
corespunzatoare si pentru cresterea rezistentei ala inghet-dezghet la actiunea
factorilor agresivi si pentru o buna impreabilitate a betonului
Compactarea se realizeaza de regula prin vibrare mecanica,temporar in
situatii deosebite pentru perioade scurte si volume mici de beton se poate
folosi si compactarea manuala.
Prin vibrarea betonului se reduct fortele interne de coeziune iar betonul
se transforma dintr-un corp plastic intr-un fluid care curge si umple
cofrajul,fata sa se orizontalizeaza iar aerul este expulzat.
Compactarea prin vibrarea se aplica betoanelor semiplastice plastice si
vartoase.
Betoanele fluide suprapuse compactarii prin vibrare prezinta un risc
ridicat de segregare.
Comportarea prin vibrare se poate realiza in 2 moduri:
a.Prin transmiterea directa a vibratiilor de la vibrator la beton cu ajutorul
vibratoarelor de interior (pervibratoarele)
b.Prin transmiterea indirecta a vibratiilor cu ajutorul vibratoarelor exterioare
care actioneaaza asupra cofrajului sau fetei superioare a betonului.
a.Vibrarea interioara se executa cu pervibratoarele care se introduc in masa
betonului proaspat turnat
1.motor electric
2.suport
3.multiplictor de statii cu roti dintate
4.ax flexibil
5.butelie metalica
6.ax cu mase excentrice
Frecventa vibratiilor este de 6000-12000vibratii/min.Vibratiile se trnasmit
buteliei si prin intermediul acesteia betonului.
Dupa sistemul constructiv si modul de actiune vibratorul de itnerior poate
sa fie electromecanic,electromagnec,cu motoare cu ardere interna sau cu aer
comprimat.
Alegerea tipului de vibrator se face in functie de dimensiunile elementului care
se toarna si de posibilitatile de a introduce butelia vibratorului printre barele
de legatura.Durata capcitatii prin vibrare este cuprinsa intre 5-30secunde
mergand pan ala 60 de secunde.Semnele exterioare dupa care se constata ca
vibrarea trebuie incheiata sunt:
1.betonul nu se mai taseaza
2.supfrafata betonului devine orizontala si lucioasa
3.inceteaza aparitia buylelor de aer la suprafata betonului dupa ce in prealabil
diametrul acestuia se micsoreaza
Distantele dintre 2 puncte succesive de introducere a buteliei vibratorului
este de 1.4·r0 (raza de actiune a vibratorului in beton).
Grosimea stratului de beton carre se supune virbararii se recomanda sa
nu depaseasca ¾ din lungimea buteliei.
La compactarea unui nou strat de beton,butelia vibratorului terbuie sa
patrund 5-15cm in stratul compactat anterior.
Intervalul de timp intre turnarea si compactarea betonului trebuie s afie
mai scazut si nu trebuie sa depaseasca inceperea prizei.
b.Compactarea exterioara se realizeaza cu vibratoare de cofraj,plci vibrate sau
mase vibratnte.
Vibratoarele de cofraj se prind cu ajutorul unor dispozitive de elementele de
rezistenta ale cofrajului si se folosesc in special la compactarea betonului in
stalpi puternici armati in pereti subtiri la captuseala tunelurilor si galeriilor
hidrotehnice.
Mesele vibrante folosesc de regula la compactarea betonului turnat in
elemente prefabricate ca stalpi,grinzi.Masa vibranta sustine cofrajul armatura
si betonul prin intermediul unor sisteme elastice.
Placile vibratoare se folosesc la compactarea betonului turnat in plansee
de beton sau la fundatii sau imbracaminti de drumuri.
Grosimea stratului de beton suspus compactarii trebuie sa fie de 1.1-
1.35 de ori mai mare decat grosimea finala pe care trebuie sa o aiba betonul
compactat in functie de cerintele si lucrabilitatea betonului.
Productivitatae tehnica a vibratoarelor de interior se determina cu relatia
)/(2
3600 32 hmtti
roePt
S – grosimea stratului de beton care se vibreaza
t1 – durata vibrarrii in secunde
t2 – timpul necesar pentru mutarea vibratorului in pozitia urmatoare de lucru
t2=5-8secunde
Productivitatea de exploatare se determina cu relatia
)/( 3 hmPtKePe
Ke – coeficient de exploatare orar
Ke=0.6-0.9
5.4.4.Tehnologii speciale de punere in opera a betonului
a.Vacuumarea betonului
Vacuumarea betonului este o metoda de extragere a surplusului de apa
din masa betonului dupa compactarea acestuia.Astfel se poate prepara betonul
cu o cantitate ceva mai mare de apa pentru a-i mari lucrabilitatea iar dupa
turnare si compactare se extrage o parte din apa care nu este necesara
reactiei de hidratare a cimentului.
Aceasta operatie se executa cu instalatii speciale de vacuumare
prevazute cu pompe de vacuum.
Procesul de vacuumare trebuie sa inceapa cat mai repede dupa turnarea
betonului(10min max) si sa nu se termine mai tarziu de inceperea prizei
betonului (max 2 ore).Pentru realizarea icnhiderii porilor care se formeaza la
extragerea apei se folosesc vibratoare montante pe panourile de vacuumare
Prin vacuumare se obtine o crestere a rezistenteei betonului la 24 de ore
care este cu 50-100% mai mare decat rezistenta care s-ar obtine fara
vacuumare.
Aceasta metoda se poate folosi la executarea elementelor prefabricate,la
suprafata deversoarelor si a deznisipatorului de energie si in general acolo
unde se doreste obtinerea de betoane rezistente la uzura sau a unor betoane
rezistente la inghet-dezghet.
b.Torcretarea betonului
Este o metoda de turnarea betonului prin proiectarea lui cu ajutorul
aerului comprimat.
Procedeul e folosit la realizarea unor straturi de protectie din beton sau a
a unor straturi impermeabilizatoare pe suprafata din beton,zidarie etc,la
turnarea unor panze subitri din beton armate cu plase subtiri din otel,la
sustinere provizoriei a excavatiei sau la realizarea captuselilor definitive la
galerii hidrotehnice si tunele,la stabilizarea de taluzuri,la consolidarea unor
constructii sau la corectarea unor diferite rezultate nefaste in urma turnarii a
unor elemente de beton precum si la monolitizarea unor elemente prefabricate.
Amestecul este impins cu ajutorul aerului comprimat spre diuza de proiectie
unde primeste si apa necesara realizarii amestecului:
1.compresor de aer
2.rezervor tampon
3.rezervor apa sub presiune
4.pompa de torcret
5.conducte flexibile pentru beton uscat si apa
6.diuza de proiectie
7.suprafata de torcretare
Un strat de torcret depus are grosimea intre 1.5-3cm.
Daca captuseala de torcret trebuie sa aiba o grosime mai mare de 3cm
atunci torcretul se va aplica in mai multe straturi,aplicarea stratului urmator
trebuie sa se faca inainte de intarirea completa a stratului anterior.
La inceputul procesului de torcretare particulele de agregate micsoreaza
la contacul cu suprafata de depunere pe masura ce se depune un strat de
pasta de ciment,cantitate de agregate ricosate se micsoreaza
Cantitatea de material ricosat poate sa ajunga pana la 20% in cazul
torcretarii peretilor si pana la 30% in cazul boltilor.materialul ricosat nu poate
fi reutilizat.
Captuselile realizate prin strobire sub persiune se pot executa si folositn
sprit beton.Sprit betonul se prepara cu agregate cu dimensiuni de maxim
16mm.La aplicarea betonului torcretat pe suprafete de zidarie sau de beton
trebuie luate masuri pentru evitarea absorbtiei apei de catre suprafata veche.
In acest scop se executa udarea din 3 in 3 ore timp de 24 de ore inainte
de aplicare.Distanta optima de udare este de 0.6-1.2m.
c.Turnarea betonului sub apa
In cazul in care drenarea amplasamentului cu ajutorul batardourilor,al
peretilor de palplansa sau prin alte procedee pentru realizarea unor incinte in
care sa se lucreze la uscat pentru turnarea betonului nu este posibila din punct
de vedere tehnic sau nu se justifica economic,se recurge la turnarea betonului
sub apa.
Prin folosirea unor tehnologii adecvate se pot obtine si la turnarea sub apa a
betonului de calitate daca se respecta urmatoarele conditii:
- masa betonului turnat sa nu vina in contact cu apa
- turnarea sa se faca continuu pana la turnarea lucrarii
Respectarea acestor conditii este necesara deoarece turnarea libera a betonului
in apa fara masuri speciale,particulele coloidale se separa de restul betonului.
Ca regula generala betoanele turnate sub apa se supradozeaza cu ciment
pentru a completa cimentul care este spalat in timpul turnarii.
Se folosesc mai multe procedee.Astfel pentru volume mici se foloseste
procedeul pri itnroducerea sub apa a unor saci permeabili,umpluti cu amestec
uscat de agregate si ciment care in contcat cu apa formeaza betonul.Betonul
rezultat este neomogen iar procedeul se foloseste rar.
Proceedeul containerelor cu fund mobil
Se lanseaza sub apa niste containere pline cu beton inchise
etans,manevrate cu pacarau si care se deschid cand ajung la locul turnarii.
Betonul turnat vine in contcat cu apa si in final rezulta un beton cu
rezistenta redusa,neomogenizari si segregari.
Procedeul de turnare cu ajutorul tubului mobil
Se toarna betonul gata preparat printr-un tub metalic si a carui parte
inferioara trebuie sa ramana permanent inglobata in structura betonului cat
acesta se toarna.Betonul se face in straturi de 50 de cm.
Prin parcurgerea unui traseu serpuit tubul acopera intreaga
suprafata.Aceasta metoda se aplica pe suprafete mari,orice disfunctionalitate la
preaparea si transport conduce la golirea tubului facand ca metoda sa fie
lipsita de productivitate.
Procedeul de betonare sub apa cu tubul contractor
Acest procedeu elimina majoritate deficientelor metodelor anterioare
astfel se poate deplasa numai pe verticaia.Acest procedeu se aplica la pereti
stalpi.
Se introduce in tubul metalic un dop etans iar peste acest dop se toarna
in tub beton.Sub greutatea betonului dopul se deplaseaza spre partea
inferioara a tubului si elimina orice infiltratie de apa.Dupa umplerea tubului se
ridica pe o anumite inaltime,dopul este eliminat iar betonul se imprastie pe
suprafata de betonat.
Concomitent cu turnarea betonului se ridica tubul mentionandu-se
incastrarea de circa un metru a tubului in beton.Primele cantitati de beton
turnate au venit in contact cu apa si s-au degradat mai departe pe parcursul
turnarii stratul de beton degradat se va ridica catre suprafata iar in final va
ajunge deasupra nivelului apei.
Atunci betonul degradat va fi indepartat si inlocuit intreg masivul va avea
calitatea comparabila betonul turnat la uscat.Raza de rasprandire a betonlui
turnat prin tub este de 3m astefl ca un tub poate realiza betonare pe o
suprafata de 35mp.
Pentru betonarea pe suprafete mai mari se pot folosi simultan 2 sau mai
multe tuburi.Turnarea sub apa se face numai in spatii in care apa este
statatoare sau a fost adusa in aceasta stare cu ajutorul cofrajelor.
Procedeul care utilizeaza colgrutul
Colgrutul este un mortar special coloidal,vascos realizat prin amestecarea
cimentului cu apa intr-un malaxor special si apoi prin amestecarea fortata cu
nisipuri.Mortarul obtinuit este fluid aderent slab permeabil si nu se combina cu
apa din mediul inconjurator putand fi turnat in apa
Printre procedeele pe baza de colgrut cel mai utlizat procedeu este
colcretul acesta consta in injectarea cu colgrut al unei mase de agregate cu
diametru de >41mm.
Colgrutul inlocuieste apa dinter particulele de agregate rezultand un
beton cu constractie scazuta si rezistenta ridicata.
O alta metoda consta in folosirea si a a unor cofraje realizate din tesaturi
de fibre sintetice,numite containere de colcret.Aceste cofraje sub forma de sul
se asaza sub apa si injectate cu colgrut iau forma suprafata pe care sun
asezate putand fi folosite la consolidari de maluri sau a unor constructii
existente.
Tesatura din fire sintetice permite iesire apei dar retine complet moratrul
injectat.
Proceedeul colcret sepoate folosi si la executarea unor piloti sub apa ,prin
infigerea in teren a unor tuburi metalice umblute cu colgrut pe masura
extragerii acestor tuburi.
5.4.5.Tehnologia de tratare a betonului dupa turnare.Decofrarea
Lucrarile de tratare ulterioara a betonului au drept scop impiedicarea
uscarii rapide a acestuia deoarece pierderea accentuata de apa in prima parte
a procesului de intarire favorizeaza aparitia fisurilor.
Intensitatea uscarii betonului depinde de clima,anotimp si forma
constructiei.Pentru evitarea fenomenului de fisurare minim 7 zile de la turnare
(14-28 in cazul rezervoarelor) betonul trebuie mentinut in stare umeda.
Pentru aceasta betonul se stropeste cu apa si se acopera cu material de
protectie care mentine umezirea.
La elementele cu suprafata liberea mare a betonului se poate aplica pe
aceasta suprafata si pelicule de protectie din emulsii de pasafina sau solutii
sintetice pentru inlocuirea porilor.
Udarea betonului incepe dupa 2 pana la 12 ore de la turnare functie de
tipul de ciment utilizat si de temperatura mediului dar numai dupa ce betonul
s-a intarit suficient ca prin udare sa nu se dizloce si sa nu se antreneze cu
pasta de ciment
Stropiarea cu apa se repete la intervale de 2-6ore astfel incat suprfata
betonului sa fie mentinuta umeda.
Daca temperatura mediului este sub 5 grade Celsius nu se va proceda la
udarea betonului deoarece rezulta procesul de evaporare a apei din beton si
este mult mai incetinit.Nu se recomanda udarea betonului la temperaturi mici
deoarece poate ingheta.
Pe timp ploios suprafata bde beton proaspat va fi acoperita cu foliii
prelate sau alte materiale atata timp cat prin caderea precipitatiiilor se
antreneaaza si pasta de ciment.
Betonul care va urma sa vina dupa turnare in contact cu apa curgatoare
va fi protejat fata de actiunea acestuia dupa turnare cel putin 7 zile prin
deviera provizorie a apei.
Procesul de racire a betonul de la temperatura maxima atinsa la
hidratare pana la temperatura mediului se poate face p cale naturala sau pe
cale artificaiala cu ajutorul apei reci circulatia prin serpentine montate in masa
betonului odata cu turnarea acestuia.
O astfel de aracire fortata are avantajul ca asiogura un bun control
impotriva fisurarii si dirijeaza intreg ciclul termic al betonului.
La barakele din beton racirea artificiala este absolut necesara pentru
realizarea une constructii corespunzatoare din punct de vede al betonul turnat.
La barajele de beton in arc racirea artificiala este legata si de procesul de
injectare a rostului barajului,injectare care trebuie sa se faca atunci cand
temperatura betonului scade cu 1-3 grade sub temperatura medie multianuala.
Instalatia de racire artificiala se realizeaza prin asezarea pe rosturile
lucru dintre lame a unor serpentine din teava metalica prin care la cateva zile
dupa turnare se circula apa rece printr-un sistem de distributie adecvat.
Decofrarea betonului turnat se poate face in general numai dupa ce
rezistenta betonului a atins cel putin 25daN/cm2.
Pentru betoanele turnate in timpul verii la cel putin 15grade Celsius
decofrarea se realizeaza de regula dupa 3-5zile de la turnare daca dozajul de
ciment a fost de 250-350kg ciment/m3.Constrolul rezistentei betonului se face
pe epruvete confectionate din beton preluat la turnare si pastrat in conditiile
lucrarii.
Desfaurarea operatiei de decofrare trebuie sa fie supravegheata
nemijlocit de conducatorul tehnic al lucrarii iar daca se constata defecte de
turnare ce ar putea afecta stabilitatea constructiei decofrate atunci se opreste
decofrarea pana la adoptarea masurilor pentru remediere sau consolidare.
Intr-o prima etapa se decofreaza stalpii si apoi se trece la plansee si
grinzi.Sustinerile cofrajelor se desdfac incepand din zona centrala a deschiderii
elementelor si contiunand simetric spre margini.
Decofrarea trebuie sa se faca astfel incat sa se evite preluare brusca a
incarcarilor de catre elementele ce se decofreaza.In cazul elementelor cu
deschideri mai mari de 3m se vor lasa dupa decofrare elemente de sprijinire de
siguranta care se vor indeparta ulterior.Este interzisa indepartarea popilor de
siguranta a unui planseu aflat imediat sub altul care este in curs de decofrare
sau betonare.
Dupa decofrarea oricarui element sau parti de constructie se va proceda
de catre conducatorul lucrarii tehnic la o examinare tehnica a tuturor
elementelor d rezistente ale structurii si se va incheia procesul verbal in care
se va consemna calitate lucrarii si eventualele defecte constate si se va aprecia
importanta acestora
Este interzisa aefectuarea oricaror alte lucrari sau operatii asupra
elementelor respective inainte de aceasta examinare
In cazul aparitiei unor defecte goluri,zone de segregaj zone
necompactate remedierea acestora se va face pe baza unor detalii de
remediere acceptate de proiectanti si beneficirari.Dupa remedierea defectelor
se va incheia un nou proces verbal in care se vor consemna procesele de
remediere care s-au folosit.
La lucrarile la care sunt necesare lucrai de finisaje defectele superficiale
se vor remedia o data cu executia finisajelor
5.4.6.Tehnologia de executie a lucrarilor de betonare pe timp friguros
Se considera ca perioada de timp friguros intervalul in care temperatura
mediului este sub 5 grade Celsius.In cazul tarii noastre in general perioada
15decembri-15martie impune masuri speciale pentru executare lucrarilor de
betoane.In cazul santierelor situate la o altitudine mai mare de 500m acest
interval este mai mare.
Atat priza cat si fenomenul de intarire a betonului sunt puternic
influentate de scaderea temperaturii.
Astfel la 5grade Celsisus perioada pana la inceperea prizei poate fi de 2-
5ori mai mare decat la 20de grade Clesius.Intarirea betonului la 0oC fara insa a
ingheta este foarte lenta si conduce dupa 28 de zile de la turnare la o
rezistenta care ar fi obtinuta la 8-10grade temp de 20de grade celsius
Daca betonul ingheaza in perioada de priza atunci dupa dezghet trebuie
tratat de hidratare dar rezistenta scade considerabil.
Daca betonul ingheata imediat dupa terminarea prizei atunci dupa
dezghet betonul se segrega si nu isi mai recapata proprietatile.
Daca inghetul se produce in perioada in care betonul are deja suficienta
rezistenta pentru a rezista inghetului atunci pe perioada inghetuli se
incetineste procesul de hidratara,dupa dezghet cimentul isi reia proprietatile
hidratante dar rezistenta scade intr-o oareacare masura.
In principal se recomanda ca lucarile de betonare sa se faca la
temperaturi pozitive ale mediului.
Lucrarile de betonare nu vor incepe daca temperatura mediului exterior
este mai mica de 50 iar daca au fost incepute atunci betonarea se va opri.Daca
temperatura este mai mica de -100 se vor aplica masuri eficiente de protejare a
betonului pentru a se evita degradarea acestuia.
Masurile specifice care se adopta in perioada de tipmp friguros trebuie sa
tina seama de urmatoarele elemente:
- regim termoclimatic real
- dimensiunile constructiei
- gradul de expunere a lucrarii
- executia oricarei lucrari de betonare neceista un control riguros
Dupa terminare turnarii bgetonul turnat trebuie protejat astfel incat sa
asigure o temperatura mai mare de 5 grade celsius pe perioada de intarire
pana la rezistente mai mari de 50daN/cm2 rezistenta de la care se considera ca
inghetul numai puoate pune in pericol calitatea betonului.In acest scop
suprfetele libere ale betonului se vor proteja imediat dupa turnare prin
acoperire cu folii de polietilena prelate saltele termoizolante astfel incat intre
acestea si suprafata betonului sa ramana uns trat de aer stationar de circa 3-
4cm.
In cazul in care se prevede prin proiect ca temperatura betonului terbuie
izolata in perioada de cofrare temperatura in masa betonului se va masura in
zonele cel mai expuse racirii si in acest scop se va practica in masas betonului
turnare gauri in care se vor introduce termometre.