tema16t

29
Tema 16 Prevenirea şi stingerea incendiilor în industria lemnului, textilă, alimentara, la depozitele de mărfuri şi în marile magazine. 16.1. Prezentarea şi descrierea proceselor tehnologice, materiilor prime, materialelor, materiilor finite şi tipurilor de produse si mărfuri existente în industria lemnului, textilă, alimentara, la depozitele de mărfuri şi în marile magazine. 16.2. Pericole, cauze şi masuri de prevenire a incendiilor în industria lemnului, textilă, alimentara, la depozitele de mărfuri şi în marile magazine. 16.1. Prezentarea şi descrierea proceselor tehnologice, materiilor prime, materialelor, materiilor finite şi tipurilor de produse si mărfuri existente în industria lemnului, textilă, alimentară, la depozitele de mărfuri şi în marile magazine. Lemnul are o mare importanta in cadrul economiei nationale, fiind folosit in industria constructiilor, in industria chimica, ca materie prima la fabricarea celulozei, a hartiei, a filtrelor chimice artificiale, a materialelor plastice, a explozivilor etc. si pentru fabricarea mobilei si a diferitelor obiecte casnice. Lemnul si produsele din lemn fiind combustibile, sunt necesare o serie de masuri pentru prevenirea incendiilor in toate sectoarele unde acesta se prelucreaza. Existenta, in intreprinderi, a unor mari cantitati de materiale lemnoase sub forma bruta sau semifabricate, sub forma finita sau deseuri, favorizeza aparitia si propagarea incendiilor, daca nu se respecta masurile de prevenire a incendiilor. In urma incalzirii lemnului pana la temperatura de 110C, se produce eliminarea treptata a apei si a substantelor volatile. Intre 110 si 150C, intensitatea degajarii substantelor volatile creste, incepe descompunerea lemnului si schimbarea culorii. Descompunerea se accentueaza la peste 230C, producandu-se degajari puternice de gaze combustibile. Intre 230 si 270C, la suprafata lemnului se formeaza un strat de carbune piroforic, foarte avid de oxigen, contribuind la aparitia starii de incandescenta. Dupa depasirea temperaturii de 270C, adsorbtia de oxigen de catre stratul de carbune piroforic este tot mai mare, astfel incat la circa 290-300C se produce arderea cu flacara. a) Fabricile de cherestea sunt compuse din: - Depozite de busteni. In cadrul unei fabrici de cherestea depozitul ocupa o mare suprafata de teren. In incinta lui, in afara de lemn rotund, se mai gasesc si deseuri de lemn (scanduri, aschii, rumegus etc.) de mai multe ori depozitate in dezordine, 1

Upload: denisa-elena

Post on 08-Nov-2015

18 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Tema 16

Tema 16Prevenirea i stingerea incendiilor n industria lemnului, textil, alimentara, la depozitele de mrfuri i n marile magazine.

16.1. Prezentarea i descrierea proceselor tehnologice, materiilor prime, materialelor, materiilor finite i tipurilor de produse si mrfuri existente n industria lemnului, textil, alimentara, la depozitele de mrfuri i n marile magazine.

16.2. Pericole, cauze i masuri de prevenire a incendiilor n industria lemnului, textil, alimentara, la depozitele de mrfuri i n marile magazine.

16.1. Prezentarea i descrierea proceselor tehnologice, materiilor prime, materialelor, materiilor finite i tipurilor de produse si mrfuri existente n industria lemnului, textil, alimentar, la depozitele de mrfuri i n marile magazine.

Lemnul are o mare importanta in cadrul economiei nationale, fiind folosit in industria constructiilor, in industria chimica, ca materie prima la fabricarea celulozei, a hartiei, a filtrelor chimice artificiale, a materialelor plastice, a explozivilor etc. si pentru fabricarea mobilei si a diferitelor obiecte casnice. Lemnul si produsele din lemn fiind combustibile, sunt necesare o serie de masuri pentru prevenirea incendiilor in toate sectoarele unde acesta se prelucreaza. Existenta, in intreprinderi, a unor mari cantitati de materiale lemnoase sub forma bruta sau semifabricate, sub forma finita sau deseuri, favorizeza aparitia si propagarea incendiilor, daca nu se respecta masurile de prevenire a incendiilor. In urma incalzirii lemnului pana la temperatura de 110(C, se produce eliminarea treptata a apei si a substantelor volatile. Intre 110 si 150(C, intensitatea degajarii substantelor volatile creste, incepe descompunerea lemnului si schimbarea culorii. Descompunerea se accentueaza la peste 230(C, producandu-se degajari puternice de gaze combustibile. Intre 230 si 270(C, la suprafata lemnului se formeaza un strat de carbune piroforic, foarte avid de oxigen, contribuind la aparitia starii de incandescenta. Dupa depasirea temperaturii de 270(C, adsorbtia de oxigen de catre stratul de carbune piroforic este tot mai mare, astfel incat la circa 290-300(C se produce arderea cu flacara.

a) Fabricile de cherestea sunt compuse din:

- Depozite de busteni. In cadrul unei fabrici de cherestea depozitul ocupa o mare suprafata de teren. In incinta lui, in afara de lemn rotund, se mai gasesc si deseuri de lemn (scanduri, aschii, rumegus etc.) de mai multe ori depozitate in dezordine, precum si ierburile uscate in perioada de primavara, toamna si veri secetoase. De asemenea, exista o mare circulatie de oameni, precum si de mijloace de transport si manipulare. - Hala de gatere. In hala de gatere, pe langa busteni se gasesc rumegus, praf de lemn si deseuri lemnoase (aschii). Praful de lemn, in hala gaterelor, se produce in special la viteze mari ale fierastraielor cu pas mic intre dinti si cand lemnul este uscat.

- Depozitul de cherestea. Cheresteaua se depoziteaza sub cerul liber sau sub soproane. Deoarece intre scanduri se lasa spatii libere pentru a favoriza uscarea, acestea contribuie la marirea pericolului de incendiu si in special la dezvoltarea si transmiterea lui. Din aceste motive, se pune un mare accent pe organizarea depozitelor si pe modul de stivuire a cherestelei. b) Fabricarea mobilei. Principalele faze ale procesului tehnologic de fabricare a mobilei, pot fi mprite n trei mari grupe, i anume: obinerea elementelor masive, finisarea i montarea. In cadrul primei grupe, de obinere a elementelor masive, are loc, in primul rand uscarea cherestelei.Lemnul recent tiat conine o cantitate apreciabil de ap, cuprins ntre 33 i peste 50% din masa total. Uscarea lemnului nainte de a fi debitat n cherestea este necesar din mai multe motive: lemnul uscat devine mai rezistent la putrezire dect cel umed; este mult mai uor i deci mai simplu de livrat i prin uscare, contractndu-se, i schimb forma, stabilitatea devenind definitiv nainte de debitare. Urmeaza apoi: croirea brut (debitarea) cherestelei, a furnirului i a celorlalte semifabricate; tivirea, rindeluirea, retezarea, frezarea; furniruirea panourilor; consolidarea canturilor i asamblarea ramelor. Croirea brut (debitarea)cherestelei, a furnirului i a celorlalte semifabricate(panel, placaj, PAL, PFL etc.) se face n piese cu forme geometrice regulate i fr defecte naturale (noduri, crpturi etc.) sau de fabricaie. Tivirea, rindeluirea, retezarea i frezarease execut pentru: obinerea unor grosimi dorite, tierea capetelor, nlturarea marginilor, efectuarea profilelor de mbinare sau a diferitelor profile decorative. De asemenea, se mai poate aplica o eroziune mecanic (prin achieri controlate ale suprafeei lemnului, cu ajutorul unor particule abrazive) n vederea obinerii unor ornamente n relief. Anterior furniruirii propriu-zise, furnirurile sunt sortate dup textur, nuan i desen, n vederea obinerii prin mbinare a efectelor dorite, iar suprafeele pe care vor fi dispuse sunt lefuite, pentru o mai bun aderen. Apoi, plcile de furnir se mbin ntre ele cu hrtie adeziv i sunt lipite pe suprafaa dorit prin intermediul unor cleiuri cu nuan similar furnirului respectiv. Consolidarea canaturilor i asamblarea ramelorcuprinde operaiile de formare a ramelor sau a panourilor, aplicarea bordurilor pe conturul plcilor i condiionarea dup ncleiere se execut prin presare, la o temperatur de 30-35C.

Al doilea grup de operatii presupune finisarea cu: lefuirea, chituirea, biuirea i colorarea (pictarea) suprafeelor lemnoase; lcuirea; lustruirea. Slefuirea i chituirease efectueaz pentru corectarea denivelrilor i a asperitilor existente, n vederea absorbiei uniforme a baiului (n cazul unor suprafee necorectate, baiul este asborbit neuniform, fapt ce conduce la apariia unor pete). Colorarea sau pictarea se poate face prin pulverizare, serigrafie, pictur manual, prin tehnica tipografiei. Lcuireanecesit o pregtire anterioar a suprafeelor, prin ndeprtarea prafului. Lcuirea propriu-zis se execut cu lacuri pe baz de nitroceluloz, poliesterice sau cu lacuri mate. Lustruirease realizeaz cu paste i lichide speciale de lustruire (suspensii de material abraziv n emulsii de substane uleioase n ap) sau cu materiale abrazive.

Ultima operaie a procesului tehnologic o reprezintmontarea i asamblarea mobilei, care const n mbinarea elementelor constructive, a ansamblurilor i subansamblurilor pentru obinerea unor corpuri rezistente i cu dimensiuni stabile. Montarea se realizeaz cu cepuri rotunde, cu uruburi sau prin ncleiere. Tot n aceast faz are loc i tapisarea, care poate fi clasic (cu arcuri, chingi i cu materiale de umplutur clasice: iarb de mare, fibre vegetale) sau modern (cu materiale de umplutur pe baz de polimeri, poliuretan etc.). c) Melaminarea. Placile melaminate se obtin prin aplicarea unui film melaminic (hartie impregnata cu rasina fenolformaldehidica) pe suportul fibrolemnos dur sau pe straturi de hartie impregnat cu rasina fenolformaldehidica. Procesul tehnologic de melaminare consta in: imprimarea hartiei hartiei cu rasina melamino- fenolformaldesidica si presarea filmelor melaminice pe suportul respectiv. Imprimarea se face cu ajutorul unor masini de tiparit, diluantul cernelii fiind butanolul, alcoolul etilic, acetatul de butil, monoetilglicolul sau un amestec al acestora.

d) Emailarea. Produsul emailat se obtine prin aplicarea pe suprafata placilor fibrolemnoase a doua straturi succesive de grund si apoi a unui strat de email. Materialele folosite in acest scop sunt rasinile alhido-melaminice, care contin si un pigment, de regula anorganic.

Emailarea este precedata de doua operatii: pregatirea placilor fibrolemnoase si pregatirea materialelor de aplicare. Pregatirea materialelor de aplicare are loc in statia de preparare a grundurilor si emailurilor si consta din aducerea acestora la viscozitatea de lucru. Operatia se executa in vase speciale, prevazute cu agitatoare. Solventii intrebuintati la diluare, fiind substante inflamabile, pentru evacuarea vaporilor degajati in statiile de pregatire a placilor, este necesara o puternica instalatie de ventilatie.

Aplicarea materialului pentru innobilarea placilor fibrolemnoase se realizeaza in sectia de emailare, in trei etape succesive: aplicarea primului strat de grund, apoi a celui de-al doilea strat, tot de grund,iar in final, a celui de al treilea de email. Aceasta operatie se executa pe trei linii tehnologice, fiecare linie fiind formata dintr-un agregat de desprafuire, o zona de preincalzire, masina de aplicat materialul de innobilare, o zona de zvantare, o zona de uscare (coacere) si o zona de racire normala.

f) Depozitele de marfuri si mari magazine comerciale. Magazinele comerciale cu marfuri se ncadreaza la cladiri cu sali aglomerate atunci cnd potrivit principiilor normative, n acestea se pot ntruni simultan peste 200 de persoane si suprafata ce revine fiecareia nu depaseste 4 m2.

Unitatile comerciale pot functiona n cladiri independente sau n cadrul unor cladiri care au si alte functionalitati. De regula, magazinele din mediul urban sunt incluse n cladirile de locuit din zonele centrale ale cvartatelor de locuinte, pentru asigurarea unei deserviri mai bune a populatiei. Ele pot functiona la parterul cladirilor sau pe mai multe niveluri ale acestora. n raport cu categoria marfurilor, magazinele pot fi cu diferite profiluri, sau pot include o gama complexa de profiluri, inglobate in cadrul supermagazinelor. n compunerea unei mari unitati comerciale sunt cuprinse mai multe sectoare de activitate: spatii destinate vnzarii de marfuri si pentru circulatia cumparatorilor; spatii pentru receptia si de verificarea marfurilor; depozite de mna si de raion; depozite de baza; ncaperi pentru retusuri sau depanari aparate electrice; servicii tehnico-administrative; serviciul de transporturi; spatii destinate alimentatiei publice (baruri, restaurante, fast food-ri etc.).

Orice magazin este un depozit de marfuri si in acelasi timp o constructie destinata sa primeasca numerosi oameni care, la un moment dat si in anumite situatii, pot umple aproape pana la refuz toate incaperile. In supermagazine situatia este deosebita, datorita specificului acestora: suprafata comerciala foarte mare, cu mult peste 10.000 m2, care din punct de vedere al prevenirii incendiilor se constituie intr-un singur compartiment de incendiu; numarul enorm de persoane ce se pot afla la un moment dat in acest spatiu (in mod obisnuit peste 1000 de persoane, in zilele de cumparaturi); cantitatea enorma de marfuri, dintre care multe cu proprietati fizico-chimice care le fac periculoase in caz de incendiu (mase plastice, produse din fibre sintetice, produse cu adezivi si constituienti petroilieri etc) care se asociaza unei sarcini termice uriase; prabusirea rafturilor in datorata instalarii panicii si degringoladei, fenomene foarte usor de produs fiind voba de multimi etc. La toate acestea se adauga viteza ridicate de propagare a incendiilor si cantitatii mari de caldura degajata.

g) Dupa 1989 industria textila din tara noastra a ajuns o ramura in regres. Este dominata de companii cu productie tot mai mica, cu marje de profit injumatatite si fara vreo perspectiva prea apropiata de a reveni pe fagasul normal. Declinul propriu-zis a inceput in 1994, odata cu intarirea brusca a monedei nationale si scumpirea utilitatilor cu 42%. Criza s-a accentuat odata cu invazia de produse ieftine din Asia, iar dupa integrarea Romaniei in UE nici mana de lucru nu mai este la fel de ieftina. Un tricou produs in China, cel mai mare jucator mondial in textile si confectii, iese dintr-o fabrica la 1,3 euro, in timp ce romanii il produc cu 5,4 euro. Nu trebuie uitat ca China dispune de cea mai mare industrie textila de pe mapamond, dar chinezii sunt lideri mondiali si la exportul de textile-confectii. O alta problema in aceasta ramura este disparitia dramatica a industriei primare care furniza materia prima fabricilor de confectii. In locul renumitelor marci de filaturi si tesatorii de bumbac, lana si matase, care au fost lasate sa se prabuseasca (Dorobantul Ploiesti, Carpatex Brasov, Tricodava Bucuresti si multe altele) n-a mai aparut nimic, iar pe terenurile respective supermaketuri sau ansambluri rezidentiale. Cele cateva mari branduri de confectii si tricotaje din anii 80 (Braiconf, Steilmann, Apaca, Adesgo s.a.) produceau si vindeau produse de marca in toata lumea si aduceau venituri de miliarde de dolari. Majoritatea si-au restrans activitatea sau au disparut. Multe fabrici mari de confectii textile au fost inchise sau inlocuite cu zeci de mici fabrici de confectii. Au aparut sute de ateliere si mici fabrici de confectii ale caror nume nu spun nimic. Dupa 1994, din cauza profiturilor in cadere libera si a platii cu intarziere a produselor livrate, multe intreprinderi de confectii au ajuns in pragul falimentului.16.2. Pericole, cauze i masuri de prevenire a incendiilor n industria lemnului, textil, alimentar, la depozitele de mrfuri i n marile magazine.

a) Depozitul de busteni se organizeaza pe stive, sectii si sectoare.O stiva de busteni, la care se folosesc mijloace de manipulare, nu trebuie sa depaseasca prevederile normative in vigoare. Suprafata depozitului va fi bine curatata de deseuri lemnoase, iar iarba din jurul stivelor inlaturata. Focurile deschise si fumatul in incinta depozitului sau in imediata apropiere, sunt interzise cu desavarsire.

Pentru inlaturarea pietrisului si a nisipului existente pe busteni acestea se vor spala cu trei jeturi de apa, din trei directii, inlaturandu-se astfel posibilitatea formarii scanteilor pe timpul taierii bustenilor la gater. Depozitele de busteni trebuie prevazute cu retele de apa pentru stingerea incendiilor.

Particulele cele mai fine de praf de lemn pot forma cu aerul amestecuri explozive. Pericolul formarii acestor amestecuri creste daca praful depus este uscat si se turbioneaza. Limita inferioara de explozie a prafului de lemn este de 35-55 g/m3. Ea depinde de natura lemnului, compozitia prafului si proprietatile fizico-chimice ale acestuia. Dintre toate prafurile de lemn, cel mai exploziv este cel cu dimensiunea particulelor sub 100 ( (microni). La aceasta dimensiune, limita inferioara de explozie este de aproximativ 40 g/m3.

Forta dezvoltata a exploziei acumularilor de praf de lemn poate sa distruga utilaje si elementele de constructie. Oxigenul din aer este adsorbit cu usurinta de catre praful de lemn, accelerand in acest fel procesul de ardere. Procesul de aprindere si de ardere este influentat de continutul de rasini, de umiditatea si de cenusa din praful de lemn, de umiditatea din atmosfera si de capacitatea termica a surselor de aprindere.

Particulele de praf de lemn in suspensie se freaca intre ele sau cu aerul, formandu-se sarcini electrostatice, localizate la suprafata, cu atat mai mari, cu cat praful este mai fin, tensiunea particulelor putand ajunge pana la 6000 V. La echilibrarea acestor potentiale se poate produce asa numitul trasnet de praf care aprinde amestecul de praf-aer, producand o explozie. Un asemenea pericol apare mai des la formarea unor vartejuri de praf in timpul curateniei prin sectie sau la folosirea unor jeturi puternice de apa in timpul stingerii unui incendiu si aceasta din cauza dispersiei prafului in aer si a formarii de amestecuri explozive. Praful de lemn incalzit timp indelungat, la temperatura de 100(C se carbonizeaza, formand asa-zisul carbune pirofor, care in contact cu aerul se aprinde.

Rumegusul de lemn, avand o structura mai compacta, cu anumite distante intre particule, se aprinde mai greu, mai ales daca este depozitat in vrac. Aerul circula cu mai multa greutate si nu poate asigura o ardere completa. Rumegusul de rasinoase, in anumite conditii de depozitare, ca de exemplu, in gramezi mari, cu un anumit procent de umiditate, se poate autoaprinde.

Arderea rumegusului se face mocnit,in cazul lipsei curentilor de aer (vant). La imprastierea rumegusului in stare incandescenta, arderea se poate produce cu flacara, putand da nastere, in anumite conditii la explozii. Praful si rumegusul de lemn se depun pe lagarele supraincalzite. In subsolul halei gaterelor supravegherea si intretinerea acestora este destul de greoaie si din aceasta cauza declansarea unui incendiu este posibila cu usurinta. De multe ori, in busteni se gasesc cuie, scoabe, sarme care produc o deviere a panzelor de ferastrau si in asemenea situatii formarea scanteilor mecanice este aproape de neinlaturat.

Folosirea motoarelor electrice neprotejate, a cablurilor electrice deteriorate si instalate necorespunzator, trecute pe sub pardoseli sau gramezi de material lemnos, pot produce pe timpul exploatarii scantei electrice; circuitele electrice pot fi si ele deranjate (lovite, izbite cu corpuri tari etc.) si suprasolicitate, facand posibila aparitia unor scurtcircuite. Cea mai frecventa cauza de incendiu o constituie insa focul deschis, manefestat prin flacara de la lampa de benzina, de la sudura, de la corpurile incandescente aruncate sau lasate din neglijenta la locul de munca (tigari sau chibrituri aprinse, brocuri de la sudura etc.).

Incendiile dintr-o hala de gatere se pot evita prin inlaturarea surselor de aprindere, prin exploatarea normala a tuturor instalatiilor si respectarea regulilor de prevenire. In acest scop nu este admisa folosirea lampilor de benzina pentru incalzirea diferitelor piese, sudarea in interior, fara a se respecta regulile aratate anterior si nici fumatul.

Bustenii se verifica atent, inainte de a se introduce in gatere, pentru a se inlatura eventualele corpuri metalice, pietre etc. Gaterele se prevad cu dispozitive care sa asigure scoaterea lor din functiune, in cazul producerii scanteilor sau a supraincalzirii diferitelor parti ale instalatiei. Pentru a se evita aprinderea prafului de lemn sau a rumegusului ce vine in contact cu lagarele sau cu alte mecanisme, care se incalzesc din cauza frecarii, este necesar sa se exercite o supraveghere si un control permanent asupra temperaturii acestora.

Scurgerile uleiului de ungere a lagarelor si a altor utilaje mecanice, trebuie inlaturate, folosindu-se pentru aceasta dispozitive speciale sau, in cel mai rau caz, vase colectoare. Utilajul electric (motoare electrice, intrerupatoare etc.) trebuie protejate impotriva prafului. Regulile de montare si exploatare a instalatiei electrice de forta si iluminat trebuie respectate cu mare strictete.

Canalele de cabluri si conductele electrice, racordurile si conectarile, protectia tablourilor de distributie, corpurile de iluminat etanse trebuie sa constituie puncte de control pentru electricianul de serviciu, remediindu-se fara intarziere deficientele constatate.

In fabricile de cherestea, evacuarea rumegusului si a deseurilor constituie o problema importanta pentru asigurarea prevenirii incendiilor. In majoritatea fabricilor, evacuarea integrala a rumegusului si deseurilor se face pe cale mecanica (transportoare cu banda sau pneumatice).

Transportoarele pneumatice se confectioneaza din materiale incombustibile si se prevad cu dispozitive de inchidere automata a conductelor, in cazul declansarii incendiului.

La transportoarele cu banda de cauciuc sau cu raclete, montate pe banda textila, se controleaza cu atentie ungerea rolelor si traseul, pentru a se inlatura eventualele frecari sau blocari.

La folosirea unei transmisii centrale pentru actionarea gaterelor, trecerile prin pereti se etanseaza pentru a evita patruderea prafului in sala masinilor.

Instalatia de alimentare cu aer (ventilatorul etc.) se controleaza in permanenta, functionarea ei incadrandu-se in parametri stabiliti. Conductele de transportat abur sau apa supraincalzita peste 114(C se izoleaza termic atunci cand trec prin sau in apropierea elementelor si obiectelor combustibile. Sistemele de incalzire improvizate (sobe metalice) pentru arderea rumegusului,sunt interzise. In sectiile de prelucrare a lemnului, in care se degaja praf efectele fenomenelor electrostatice dispar prin umezirea aerului cu vaporii de apa si prin mentinerea umiditatii relative a aerului de 80-85%.

Regulile de prevenire a incendiilor, care trebuie respectate pe timpul exploatarii unui depozit de cherestea sunt asemanatoare cu cele ale unui depozit de busteni. Depozitele de cherestea se prevad cu retea de apa pentru incendiu,al carei debit se stabileste in functie de volumul stivelor.

b) In sectiile in care se prelucreaza lemnul prin taiere cu ferastraie, prin rindeluire si rectificare, se produc mari cantitati de praf, care este cu atat mai fin, cu cat masinile folosite au turatia mai mare.

Praful care rezulta de la prelucrarea mecanica a lemnului in atelierele de tamplarie, croit etc., fata de cel produs la fabricile de cherestea, este mai mult uscat si aceasta contribuie la marirea pericolului de incendiu, aprinderea lui facandu-se la temperaturi mai scazute. Datorita finetei si unei eventuale turbionari, praful se mentine un timp mai indelungat in aer, depunandu-se la inceput numai particule de o greutate mai mare.

In cazul instalatiilor de ventilatie defecte insuficient dimensionate, sau datorita lipsei acestora, praful de lemn se depune pe grinzi, pereti, masini si in special in locuri inaccesibile (colturi) marind astfel pericolul de incendiu si de propagare a acestuia.

Talasul se aprinde cu multa usurinta de la orice sursa de foc deschis, corp incandescent si chiar de la scanteile electrice. La talasul afanat, arderea se propaga cu repeziciune.

Sursele de aprindere cele mai frecvente in sectiile de prelucrare a lemnului sunt: scurtcircuitul, radiatiile termice, caldura radiata de lampile electrice (becuri) neprotejate (energie termica provenita din energie electrica), focul deschis, scantei electrice, scantei de natura electrostatica, foc deschis de la sudura, tigari sau chibrituri aprinse aruncate.

In inteprinderile de prelucrare a lemnului in care functioneaza si instalatii de cazane alimentate cu rumegus si talas, in afara de explozii se pot produce si rabufniri. Acestea se produc datorita turbionarii in focar a amestecului (norului) de praf, rumegus si talas si contactului cu peretii foarte incalziti (incandescenti) ai acestora. Norul de praf se produce la alimentarea manuala a cazanului cu rumegus si talas sau la folosirea unor instalatii mecanice de alimentare necorespunzatoare.

Din cauza ruperii paletelor de la ventilatoare sau a patrunderii in carcasa a cuielor, piulitelor sau a altor obiecte metalice, se pot produce scantei. De asemenea, scantei se pot produce pe timpul slefuirii diferitelor materiale care contin cuie, precum si la contactul benzii de slefuit cu capacul de protectie de la masina sau de la capotele de aspiratie.

In interiorul sectiilor pot lua nastere turbinoari ale prafului de lemn depus pe grinzi, pereti ferestre, masini, datorita curentilor de aer. Din aceasta cauza se produc amestecuri care se pot aprinde la contactul norilor de praf cu corpuri incalzite (lagare, sobe de topit cleiul, conducte de abur insuficient izolate, lampi electrice neprotejate etc.).

Praful de lemn si rumegusul cu urme de ulei si rasina si cu o anumita umiditate, depozitate timp indelungat, se pot autoaprinde.

Scanteile si flamele electrice produse la contactoare, la intrerupatoare, la motoarele electrice, la prize etc., pot aprinde praful de lemn, pericolul fiind mult mai mare la formarea arcurilor electrice si la scurtcircuite.

Sarcinile electrostatice care se formeaza la frecarea particulelor de praf cu aerul sau intre ele, produc aprinderea. Pericolul de incendiu intr-o sectie de prelucrare a lemnului este marit si din cauza stocurilor prea mari de material lemnos, de deseuri rezultate de la masini, in special de la cele de productivitate mare.

Cea mai recomandabila solutie pentru evacuarea prafului, a talasului si rumegusului o constituie instalatiile de transport pneumatic, dimensionate corespunzator. Daca acest lucru nu se realizeaza pe deplin, deseurile de material lemnos se aglomereaza in locurile de munca, masinile se sufoca avad drept urmare si o marire a pericolului de incendiu. Pentru evacuarea prafului si rumegusului din intreprinderile mai mici de prelucrare a lemnului, cum ar fi de exemplu tamplariile mecanice, este recomandabil sa se foloseasca instalatii individuale de aspiratie pentru fiecare masina, iar refularea sa se faca printr-un ciclon asezat in exterior. Conducta de aspiratie racordata la exhaustor, se prevede cu un subar pentru reglarea debitului, eventual pentru a fi folosit la oprirea propagarii incendiului.

La construirea si exploatarea unei instalatii de aspiratie, trebuie sa se tina seama de tipurile si de felul de montare a masinilor-unelte, de durata de functionare,precum si de alti factori. Instalatia de aspiratie din sectiile in care se produc rumegus, talas, praf se prevede cu un separator.

La masinile de slefuit se recomanda o instalatie de aspiratie individuala, prevazuta cu dispozitive de retinere a prafului (ciclon,filtru de praf,sac etc.).

La instalatia de aspiratie este admisa, racordarea unui numar limitat de masini, in raport cu capacitatea pentru care a fost calculata.

Verificarea instalatiei se face ori de cate ori se introduce sau se scoate o masina din functiune. Pentru ca instalatia sa functioneze in bune conditii trebuie sa nu primeasca aer fals, fiind necesara deci o buna etanseitate, in special la imbinarea tronsoanelor detasabile.

In cazul infundarii conductelor cu talas, nu este admisa desfundarea cu bare de fier, deoarece se produc scantei, care pot aprinde praful de lemn. Se folosesc prajini (bare) de lemn sau se demonteaza portiunea infundata.

Pentru functionarea instalatiei de aspiratie, se folosesc ventilatoare centrifuge, de o constructie speciala pentru talas si care nu trebuie sa aiba un numar prea mare de palete, deoarece se pot infunda. In caz de incendiu sau explozie,prima si cea mai de seama masura este oprirea imediata a ventilatorului.

In unele intreprinderi, deseurile lemnoase se depoziteaza intr-un buncar, din care se alimenteaza focarele cazanelor.

Pentru functionare sigura, praful de lemn este transportat pneumatic, cu ajutorul unor instalatii speciale care separa praful de talas, folosindu-se si dispozitive de umplere.

Conductele care duc de la ventilator la arzator, trebuie sa aiba peretele din interior fara asperitati pentru a nu favoriza infundarea.

Pentru a preveni producerea unor rabufniri si trecerea flacarilor in conductele instalatiei pneumatice sau in buncar, viteza de insuflare trebuie sa fie superioara vitezei de ardere a prafului de lemn. Viteza de ardere este de aproximativ 14 m/s si deci cea de insuflare trebuie sa fie superioara, ea variind intre 15 si 20 m/s.

In scopul inlaturarii propagarii flacarilor prin conducte, de la focar spre buncar se intercaleaza o clapeta de retinere care se deschide sub actiunea curentului de aer si se inchide automat la incetarea acestuia.

Dupa terminarea lucrului, conductele de transport si separatorul se golesc, clapetele si registrele de la masini si conducte se inchid, iar separatorul de rumegus se izoleaza de buncar. Este recomandabil ca traseul conductelor de transport din instalatia de aspiratie sa fie ales numai prin sectiile de la care se face aspiratie.

Instalatia de aspiratie se confectioneaza din materiale incombustibile si se leaga la pamant, pentru scurgerea electricitatii statice.

Buncarele pentru depozitarea deseurilor lemnoase (praf, rumegus, aschii, talas) asezate in ateliere sau cele alipite de cladiri, trebuie sa fie rezistente la foc.

Deschiderile folosite la scoaterea deseurilor, care dau in sala cazanelor sau in alte incaperi, in care se gaseste o instalatie de ardere, se prevad cu usi rezistente la foc.

Datorita pericolului pe care-l prezinta scanteile, masinile de ascutit panzele si cutitele se aseaza in incaperi separate de cele de prelucrare a materialului lemnos. In casa scarilor, pe coridoare, in ganguri, in curtile de lumina, nu este admisa depozitarea scandurilor si obiectelor din lemn.

Incalzirea cu sobe metalice improvizate, alimentate cu rumegus, nu este admisa. Cel mai bun sistem de incalzire este cel central, cu apa calda sau abur de joasa presiune. Uscarea si asezarea obiectelor deasupra sobelor,a corpurilor de incalzire, sunt interzise. Este necesar ca intreaga retea de conducte a sistemului de incalzire centrala, inclusiv corpurile de incalzire sa fie curatate de praf.

Incalzirea cleiului la foc direct se admite numai in atelierele mici si numai daca se protejeaza cu un paravan de tabla de otel sau din materiale rezistente la foc. Fierberea si incalzirea cleiului in sectiile mai mari trebuie sa se faca intr-o incapere separata prin pereti rezistenti la foc, de sectia de prelucrare a lemnului. Pentru fierberea si incalzirea cleiului este recomandabil sa se foloseasca recipiente cu abur, in care caz fierberea se poate efectua si in sectiile de productie.

Instalatiile electrice de iluminat si forta trebuie sa corespunda prevederilor normativului pentru incaperi cu pericol de incendiu si explozie. O atentie deosebita se va acorda conectarii motoarelor electrice la circuitele de cabluri pana la motor, functionarii normale a intrerupatoarelor si a altor aparate si dispozitive electrice.

In principiu, in sectiile de prelucrare a lemnului nu sunt admise sudurile, lipiturile cu flacari sau cu corpuri supraincalzite; aceste operatii se pot executa insa dupa ce se opreste productia si se indeparteaza materialele combustibile si praful pe o raza de cel putin 5 m de la punctul de lucru. In cazuri deosebite, aceste operatii se pot executa respectandu-se regulile aratate la sudura.

Avandu-se in vedere pericolul deosebit de explozie a prafului de lemn, depunerea lui pe plansee, pereti, grinzi si masini, pe pervazurile ferestrelor, pe instalatiile de incalzire si pe corpurile de iluminat, acesta trebuie indepartat cu regularitate.

c) In fabricile de mobila la care finisarea se face cu nitrolac, operatiile tehnologice sunt: pregatirea suprafetelor de finisat, umplerea porilor, aplicarea grundului, slefuirea uscata si indreptarea defectelor, aplicarea nitrolacurilor, slefuirea umeda si lustruirea.

Pericolul si masurile de prevenire a incendiilor pe timpul prelucrarii mecanice a lemnului (croit, incleiat, finisaj etc.) si de pregatire a suprafetei de finisat, de umplere a porilor, de aplicare a grundului, de slefuire uscata sunt similare cu cele analizate pentru sectiile de prelucrare mecanica a lemnului.

La fabricarea mobilei curbate, in sectiile de slefuit exista un accentuat pericol de incendiu. Aici este locul unde se produce cel mai mult praf. Operatia de slefuit se executa cu ajutorul diferitelor masini de disc, orizontale, cu cilindri, in functie de forma pieselor care se slefuiesc.

Existenta prafului fin si in cantitatii destul de mari, in atmosfera unor inceperi, este un fapt specific unitatilor de mobila, in special la mobila curbata, deoarece la astfel de piese nu este posibila folosirea instalatiei locale de ventilatie pentru absorbtia perfecta a prafului.

Un accentuat pericol de incendiu exista la sectia de grunduit. Aici se lucreaza cu spirt si nitrolacuri, substante care se aprind usor de la scantei, flacari, tigari etc. Grunduirea pieselor se poate face manual, cu tampoane imbibate cu solutie, mecanic cu masini de grunduit sau in instalatii de imersie cu nitrolac.

Pericolul de incendiu este determinat de folosirea,in cantitati mari,a uleiului de in fiert si a unei serii de vopseluri pe baza de ulei. Uleiul de in fiert se aprinde la temperaturi joase, cuprinse intre 36 si 170(C. In astfel de sectii se folosesc carpe pentru sters, care, imbibate cu ulei si aruncate in depozite fara a se respecta anumite reguli, se pot autoaprinde.

In fabricile de mobila se utilizeaza, pe scara larga, vopsirea cu lacuri. In prepararea acestor vopsele se folosesc ca solventi: acetona de etil, acetatul de butil, alcoolul metilic, benzenul etc., substante cu puncte de inflamabilitate scazute.

Una din metodele de aplicare a lacului este pulverizarea. La aplicarea lacului cu ajutorul pulverizatorului, o parte din materialul pulverizat ramane in suspensie, sub forma de ceata, particulele saturand aerul foarte repede. Vaporii de solvent creeaza un mare pericol de incendiu.

Pentru a reduce pierderile materiale, s-a trecut la pulverizarea electrostatica, realizandu-se o economie de lac pana la 80%, procedeul fiind indicat pentru piese mici. In cazul folosirii lacurilor cu o temperatura de inflamabilitate sub 21(C se mareste pericolul de incendiu.

Aplicarea lacului pe suprafete finisate se face prin turnare, inlocuind metoda prin pulverizare care prezinta un accentuat pericol de incendiu si explozie. Si la acest procedeu exista pericol de incendiu si explozie datorita evaporarii solventilor din filmul de nitrolac care acopera piesa ce trece pe banda, prin masina de turnat nitrolac.

In cazul introducerii si scoaterii manuale a pieselor din masina, acestea se aseaza pe stelaje si raman in sectie un timp mai indelungat, din care cauza degajarea vaporilor este si mai intensa.

Pentru a reduce ciclul de productie, in unele fabrici se obisnuieste ca uscarea straturilor de nitrolac sa se faca prin folosirea instalatiilor cu aer cald, la temperatura de 40-50(C sau piesa de lemn, inainte de a fi introdusa in masina de turnare a lacului sa fie incalzita cu raze infrarosii,la 100-150(C. In timpul acestor operatii, prezenta de vapori si existenta unei temperaturi de peste 100(C constituie un pericol de incendiu. La fabricile mai noi, in procesul de finisare se folosesc metode si instalatii moderne ca uscarea lacului intre 2 turnari, tunel pentru uscarea lacului dupa ultima turnare, desprafuirea etc.

In tunelurile de uscare a lacului, vaporii de solventi (acetona) se aseaza la partea inferioara a incaperii si formeaza amestecuri explozive.

Pentru pisele mai mici, se folosesc camere de uscare, piesele baituite, acoperite cu pelicule de lac si chiar cele tratate cu vopsele diluate cu white-spirit, se introduc la uscare, fiind asezate intr-un carucior. In camerele de uscare, exista acelasi pericol de incendiu si explozie ca si la tunelurile de uscare.

Pentru a aprecia gravitatea pericolului de explozie pe timpul diferitelor operatii tehnologice, se mentioneaza ca 65% din solventi se volatilizeaza in timpul pulverizarii,10% in timpul transportului si restul de 25% in timpul uscarii.

Concentratia minima la care se poate produce o explozie a amestecului de solventi si de lac cu aerul, pe timpul pulverizarii, este in functie de concentratia solventului respectiv.

Pe timpul lustruirii mobilei cu terebentina, alcool, acetona, white-spirit etc. exista pericol de incendiu si explozie. Gradul de pericol este determinat de viteza de evaporare, de punctul de inflamabilitate, de greutatea specifica, de valoarea limitelor de explozie si de gradul de ventilare a aerului. Prin folosirea la slefuire si lustruire a unei paste speciale, in locul lustruirii prin egalizare, manual sau mecanic, pericolul de incendiu este micsorat intr-o oarecare masura.

In sectia de tapiterie se degaja scame, praf, in timpul croirii stofelor de mobila si a altor operatii tehnologice.

Pericolul de incendiu exista si la ascutirea sculelor la polizare, datorita jerbelor de scantei care se produc. Polizoarele nu trebuie amplasate in sectiile de productie, in care se degaja vapori inflamabili sau praf.

Cauzele cele mai frecvente care pot da nastere la incendii si explozii in sectiile de finisare a mobilei se datoresc: ( scanteilor de natura mecanica, produse prin izbire, lovire, frecare la ventilatoarele cu defectiuni; ( folosirii focului deschis (lampi de benzina, sudura etc.), tigarilor si chibriturilor aprinse, aruncate la intamplare.

Incendiile si exploziile pot fi evitate daca se respecta o serie de masuri si reguli.

Aplicarea lacurilor si vopselelor care contin solventi inflamabili, este necesar sa se faca numai prin folosirea unor instalatii adecvate de pulverizare, operatia executandu-se in camere sau cabine special amenajate, separate de restul sectiilor. In asemenea camere se introduce numai strictul necesar de obiecte ce urmeaza a se lacui sau vopsi.

Camerele de pulverizare se prevad cu instalatii de aspirare si de purificare a aerului incarcat cu vapori de solventi. O asemenea instalatie trebuie sa functioneze in bune conditii, in scopul indepartarii din aer a particulelor de vapori de solventi si de nitrolac, intregul utilaj folosit trebuind sa excluda posibilitatea formarii de scantei.

Purificarea aerului se face prin folosirea filtrelor uscate (talas), insa cele mai indicate sunt filtrele umede. Pentru ca pericolul de incendiu sa fie cat mai mic, in cabinele si camerele de pulverizare se recomanda ventilatia prin aspiratie directa, iar epurarea aerului evacuat sa se faca pe cale umeda (cu apa).

Instalatia de ventilatie se construieste astfel incat sa se asigure, la orificiul de aspiratie, o viteza a aerului de 0,95 m/s, pentru ca ceata de lac formata sa poata fi faramitata si evacuata.

In cabinele de pulverizare, folosirea perdelelor de apa si a apei pulverizate prin duze face ca o parte din vaporii de nitrolac sa fie retinuti cu apa si transportati in bazinul de apa, iar cei ramasi in suspensie sa fie absorbiti de ventilator.

Prin existenta, in partea exterioara a cabinelor, a unor casete cu rol de separare a aerului de particulele de nitrolac, se inlatura posibilitatea depunerii nitrolacului pe paletele ventilatorului si pe conducta de ventilatie, micsorandu-se pericolul de incendiu.

Sectia de pulverizare se prevede si cu o instalatie de introducere a aerului proaspat prin filtre, dupa ce mai intai acesta este trecut printr-o baterie de incalzire, montata in exterior.

Camerele de pulverizare se prevad ca iluminat din exterior, intreaga instalatie fiind protejata impotriva patrunderii vopselelor si particulelor de solventi si lac. Electricitatea statica care se formeaza pe timpul pulverizarii se inlatura prin legarea la pamant a camerei si cabinei de pulverizare, precum si a instalatiei de ventilatie.

Curatirea cabinelor si camerelor de pulverizare de depuneri de lacuri si vopsele trebuie sa se faca numai cu raclete de lemn sau metale neferoase ca: aluminiu, cupru, alama etc.

Solutiile de lacuri si vopsele se transporta prin conducte sau se aduc in conveioare, din incaperile special amenajate pentru preparare, insa sub nici o forma nu se admite pregatirea lor in camerele si cabinele de pulverizare.

In sectiile in care se folosesc solventi inflamabili, concentratia de vapori se verifica sistematic. Pericolul de incendiu si explozie poate fi micsorat si prin folosirea unor solventi incombustibili ca: tetraclorura de carbon, clorura de metilen etc.

La aplicarea la cald a lacului, prin procedeul turnarii, incalzirea acestuia se va face numai pe baie de apa, instalatia de incalzire fiind prevazuta cu serpentine pentru apa calda sau abur.Prepararea lacului se face intr-o incapere separata, in vase prevazute cu dispozitive mecanice de amestecare. Rezervorul pentru lac de la masina de turnare va avea capul etans.

La tunelurile pentru uscarea lacului trebuie sa se asigure o primenire permanenta a aerului, pentru a se preintampina pericolul de explozie. In acest scop, tunelurile se prevad cu deschideri in partea superioara, prin care se evacueaza aerul incarcat de vapori de nitrolac existenti in interior si cu o instalatie de ventilatie in partea inferioara pentru evacuarea vaporilor de solventi mai grei ca aerul. Usile tunelului, dupa introducerea caruciuorului cu piese, se inchid ermetic. La punerea in functiune a instalatiei de ventilatie (deschiderea clapetelor) se va supraveghea ca temperatura sa nu depaseasca valoarea de regim.

Camerele de uscare sunt construite din materiale metalice si sunt asezate in sectiile de finisare. La camerele de uscare trebuie respectate aceleasi masuri de prevenire a incendiilor ca si la tunelurile de uscare.

Sectiile de lustruire a mobilei se prevad cu instalatii de ventilatie capabile sa evacueze intreaga cantitate de vapori care se degajeaza,gurile de aspiratie montandu-se in partea superioara cat si in cea inferioara, in raport cu greutatea specifica a vaporilor.

Un principiu care nu trebuie neglijat la construirea si exploatarea instalatiei de ventilatie, este acela al evacuarii separate a prafului si a altor deseuri de lemn, de cele de vapori inflamabili.

Excesul de white-spirit si rumegus folosite la slefuire umeda se depoziteaza in exterior,in vase metalice inchise, deoarece prezinta pericol de autoaprindere. Acelasi regim se impune si benzilor de lustruit de la masinile de slefuit, dupa ce acestea sunt schimbate.

Substantele folosite la lustruire se vor pregati si pastra in incaperi separate, in sectie admitandu-se numai necesarul pentru un schimb.

Dupa terminarea lucrului, vasele cu substante folosite la lustruit, precum si tampoanele (folosite la lustruirea manuala) se vor scoate din sectie si se vor depozita in incaperi separate.

Incalzirea fabricilor de mobila se va face central, cu apa calda sau cu abur de joasa presiune, urmarindu-se cu mare grija ca radiatoarele de incalzire si conductele sa fie in permanenta curatite de praf, iar la distanta de 50 cm de ele sa nu se gaseasca nici un fel de material combustibil.

Instalatia electrica de iluminat va fi de constructie etansa la praf -in sectiile in care se degaja praf, si antiexploziva in cele in care se produc emanatii de vapori inflamabili.

Tablourile de distributie se monteaza in exterior, motoarele electrice vor fi de tip protejat contra prafului (in sectiile in care se degaja praf) si de executie antiexploziva in sectiile cu emanatie de vapori. Conectarea si deconectarea circuitelor se va face prin intermediul intrerupatoarelor in ulei.

Folosirea focului deschis (lampi de gaz, sudura etc.) si fumatul sunt cu desavarsire interzise.

Pentru prevenirea incendiilor in sectiile de melaminare si emailare se vor aduce numai cantitatile de diluant necesare procesului tehnologic pe o singura zi de lucru. Bidoanele vor fi in permanenta cu capacele bine inchise, inlaturandu-se astfel posibilitatea evaporarii sau revarsarii continutului.

In interiorul uscatorului masinilor de imprimare, temperatura nu va depasi niciodata 150(C. Cand diluantul se volatilizeaza cu greutate, pentru evitarea pericolului de incendiu se va micsora viteza de trecere a hartiei prin sistemul de uscare.

Vaporii formati in interiorul uscatorului se va evacua in exterior cu ajutorul unei instalatii de ventilatie, inlaturandu-se posibilitatea formarii amestecurilor explozive.

Hartiile impregnate se vor depozita in incaperi special amenajate, ferite de actiunea surselor de aprindere.

Pentru evacuarea in atmosfera a vaporilor de acid formic, folosit la producerea rasinilor, fiecare din cele trei zone ale tunelului sunt prevazute cu instalatii speciale de ventilatie. La capetele tunelului se monteaza ventilatoare care formeaza perdele de protectie cu aer, impiedicand astfel iesirea vaporilor inflamabili in incapere.

In recircularea aerului cald nu trebuie sa se ajunga la o concentratie de vapori cu aerul capabila sa produca explozii. In acest sens, se vor lua probe de laborator. Usile tunelului vor fi in permanenta perfect inchise. In interiorul acestuia se va lucra cu temperaturi mai joase, deoarece fenolul se inflameaza la 90(C. Pentru aceasta, se micsoreaza viteza de trecere a hartiei impregnate prin tunel, deci se mareste timpul de expunere a hartiei la contactul cu aerul cald.

O deosebita atentie trebuie acordata curatirii masinilor de impregnat cu rasini fenol-formaldehidice folosindu-se, pentru curatire si spalare, alcool etilic. Pe timpul acestei operatii se va asigura o buna ventilatie. De asemenea, se vor indeparta cu grija si pulberile provenite prin caderea rasinii condensate si uscate de pe filmele melaminice si hartie impregnata.

Presarea, ca proces chimic de policondensare a rasinilor pentru obtinerea unei pelicule melaminice aderente la suportul respectiv, nu se face fara pericol de incendiu. Pe timpul policondensarii au loc degajari de vapori de formaldehida, fenol, ce-i drept reduse care trebuie indepartate prin instalatia de exhaustare cu care este prevazuta presa hidraulica.

Toate masinile de imprimat, impregnat si presele vor fi legate la pamant si unse cu regularitate.

La emailare, procesul tehnologic pentru policondensarea celor doua rasini componente prezinta pericol de incendiu, doarece se folosesc temperaturi de 160(C.

La pregatirea placilor fibrolemnoase este necesar sa se respecte aceleasi reguli de prevenire si stingere a incendiilor ca si la ateliere de tamplarie mecanica.

Pregatirea materialelor de aplicare are loc in statia de preparare a grundurilor si emailurilor si consta din aducerea acestora la viscozitatea de lucru. Operatia se executa in vase speciale, prevazute cu agitatoare.

Solventii intrebuintati la diluare, fiind substante inflamabile pentru evacuarea vaporilor degajati in statiile de pregatire a placilor, este necesara o puternica instalatie de ventilatie.

Pe timpul executarii operatiilor tehnologice, se va avea grija sa nu se depaseasca temperatura de regim, in care caz radiantii electrici vor fi supravegheati cu atentie iar instalatia electrica care ii alimenteaza va fi in perfecta stare de functionare, eliminandu-se producerea de scurtcircuite.

Un accent deosebit se va acorda prevenirii incendiilor la masina de aplicat materialul de innobilare, unde obiectele se acopera cu o pelicula de grund, care este inflamabila. In aceasta zona se interzice cu desavarsire folosirea surselor de aprindere (flacari,scantei etc.).

Rolele care pun in miscare banda de transport vor fi bine centrate, iar axele unse periodic, pentru evitarea supraincalzirilor.

Zilnic, partile metalice ale instalatiei de turnare vor fi curatite de crusta de grund ce s-a depus pe timpul lucrului.

2. Industria alimentara. Mori sistematice. Pe timpul tuturor acestor operatiilor de curatare a cerealelor inainte de macinare se degajeaza mult praf care prezinta un mare pericol de incendii si explozii. Praful, depus pe diferite suprafete incalzite este destul de fin si uscat, astfel ca se poate aprinde si la 200(C. Temperatura de aprindere a amestecului de praf-aer este cuprinsa intre 410 si 500(C. Pericolul de explozie a prafului de moara creste in lunile calduroase si secetoase, cand particulele fine se uscuca complet si scade pe vreme umeda. Limita de explozie a prafului de cereale si de faina este cuprinsa intre 20 si 2000 g/m3. La o concentratie de 100 g/m3 s-a constatat o presiune de explozie de 1,50 kgf/cm, iar la 500 g/m3 de 2,8 kgf/cm. Pericolul este mult micsorat datorita gradului de umiditate a fainii (in jur de 15% umiditate relativa) si aparitiei rare a unor surse de aprindere cu capacitate termica necesara initierii unei explozii sau rabufniri. Intr-un depozit de faina, pericolul de explozie se poate constata dupa vizibilitate. Astfel in momentul in care nu se mai vede la o distanta de peste 1,00 m, in conditii de iluminare normala, inseamna ca s-a depasit limita inferioara de explozie. In industria moraritului apare mai pregnant decat in oricare alta exploatare de produse pulverulente pericolul exploziilor in lanta din cauza turbionarii usoare a fainii, care in caz de aprindere, mocneste si nu arde cu flacara.

Sursele cele mai frecvente care pot genera explozii in industria moraritului le constituie caldura degajata prin frecarea lagarelor masinilor la mersul in gol al valturilor si scanteile formate in urma patrunderii corpurilor metalice in valturi. Majoritatea exploziilor sunt urmate de incendii. Electricitatea statica generata de frecari la curelele de transmisie reprezinta, de asemenea, sursa a numeroase incendii si explozii. Situatii similare se produc la instalatiile de transport pneumatic, daca conductele metalice nu sunt legate la pamant.

Scurtcircuitele, flamele si scanteile electrice produse din cauza defectiunilor instalatiilor electrice de iluminat si forta, in anumite conditii, ca de exemplu, existenta unui amestec de praf-aer sau chiar praf depus, pot provoca, de asemenea, incendii. Defectiunile la instalatia de ventilatie usureaza formarea amestecurilor explozive de praf-aer, a depunerilor de praf pe diferite aparate, obiecte, masini, motoare electrice etc. In asemenea situatii, orice sursa de foc deschis sau de natura electrica poate produce un incendiu datorita caldurii degajate. Pentru prevenirea incendiilor si exploziilor se vor lua urmatoarele masuri:

- instalatii electrice de iluminat si motoare protejate la praf;

- evitarea frecarilor si a scanteilor mecanice la utilajele in miscare;

- curatarea prafului si mentinerea in functiune a instalatiilor de ventilatie;

- montarea unor capete sprinkler pentru stingere punctuala a unor inceputuri de incendiu;

- prevenirea scaparilor de praf din utilaje, prin construirea de masini si instalatii etanse;

- functionarea utilajelor etanse la o usoara subpresiune, pentru evitarea iesirii prafului;

- amenajarea locurilor de insacuire sub forma de boxe sau utilizarea de hote;

- evitarea stocarii de saci cu faina in incaperile de productie; - montarea de magneti la coloane si guri aspiratoare de praf, inaintea intrarii cerealelor in decojitoare;

- suprafata ferestrelor este recomandabil sa fie 1/5 din suprafata podelei pentru inlaturarea efectelor exploziilor;- curatenie prefecta si eliminarea prafului din incaperi, pe masura acumularii acestuia.

- separarea prin ziduri antifoc a silozurilor, a curatatoriei si precuratatoriei, precum si a sectiei de macinat de magazia de faina;

- construirea de plansee rezistente la foc si explozie;

- separarea prin constructii rezistente la foc a sectiilor de productie de casele de scari;

- asigurarea de instalatii speciale de stingere (sprinklere si drencere);

- folosirea instalatiilor pneumatice de transport si a tubulaturii metalice.

- nu este permisa functionarea valturilor in gol si nici cu sistemul de cuplare-decuplare defect;

- blocarea cu saci de faina a cailor de acces la hidrantii de incendiu nu este permisa;

- folosirea la site a panzelor de matase ignifugate;

- respectarea regulilor de stivuire a sacilor, a cantitatii admise de depozitare, a folosirii corespunzatoare a utilajului de transport si de manipulare (macarale, electrocare etc.).

3. Fabrici de spirt. Pentru fabricarea spirtului se folosesc porumbul, cartoful, melasa si ovazul. Cerealele se vor aerisi pentru a se inlatura vaporii de apa si caldura care se degaja prin respiratia cerealelor. Orzul adus umed se aseaza in magazii, intins pe suprafete cat mai mari, temperatura controlandu-se in adancime si ori de cate ori se constata o crestere a acesteia se trece imediat la lopatare.

Procesul de distilare fiind continuu, impune o buna etansare a intregii aparaturi, totusi se mai pot produce si scapari de vapori, care pot forma cu aerul amestecuri explozive. Spirtul obtinut de la distilare cu o concentratie de 80 92% se depoziteaza in incaperi racoroase in care, temperatura pe cat posibil sa nu depaseasca 10(C. In rezervoarele care nu sunt complet umplute cu spirt se degajeaza vapori ce formeaza cu aerul amestecuri explozie. Regulile si masurile de prevenire a incendiilor la asemenea rezervoare sunt similare depozitelor de benzina.

4. Fabrici de zahar. Pe timpul uscarii si depozitarii borhotului, precum si pe timpul ambalarii zaharului exista, in primul caz pericol de incendiu, iar in cel de al doilea, pericol de explozie. In tamburii de uscare, aprinderea borhotului se poate produce din cauza depasirii temperaturii la care se executa uscarea borhotului umed (care se usuca si se aprinde). Experientele executate pentru stabilirea gradului de aprindere a borhotului uscat au stabilit ca la 80(C acesta incepe sa distile, la 135(C se aprinde, iar la 250(C arderea se produce cu incandescenta. Borhotul uscat iese din tambur cu o temperatura de circa 90 - 100(C. Depozitarea la o asemenea temperatura favorizeaza procesul de autoaprindere. Autoaprinderea borhotului este influentata de o serie de factori, dintre care se enumera: posibilitatea de acumulare intr-un loc a caldurii datorita procesului biologic, efectul catalizator, gradul de umiditate, temperatura mediului inconjurator, prezenta in masa borhotului a prafului, tendinta substantei combustibile spre autoaprindere. Temperatura critica care devine primejdioasa pentru autoaprindere este de 80(C. Magaziile de borhot trebuie prevazute cu instalatii de masurare a temperaturii, la diferite adancimi. Autoaprinderea borhotului in magazii se poate evita prin: respectarea spatiilor admisibile la depozitare si a inaltimii vracului (10 12 m); respectarea gradului de umiditate (10 12%) si a temperaturii (25 30(C); controlul automat al temperaturii si depistarea la timp a cuiburilor de fermentare (focare de autoaprindere); inlaturarea posibilitatilor de patrundere a apei prin acoperis si ferestre si respectarea regulilor generale de prevenire si stingere a incendiilor.

In afara pericolului de aprindere, in fabricile de zahar exista si pericolul exploziei prafului de zahar. Granulele de dimensiuni de peste 0,25 mm nu sunt explozive. Granulele cu dimensiuni sub 0,2 mm, care reprezinta 1 30% dintr-un amestec de praf de zahar, se pot aprinde numai in cazul prezentei unei surse violente de aprindere. Granulele de zahar de peste 0,2 mm depuse pe instalatiile de transport sau pe peretii incaperilor nu favorizeaza propagarea exploziei ci, dimpotriva, micsoreaza intr-o oarecare masura violenta acestuia. Posibilitatea aparitiei explozieii in lant apare numai la granule sub 0,25 mm si la concentratii minime de 30 g/m3. Explozia nu este posbila fara contactul amestecului exploziv cu o sursa de aprindere de o anumita capacitate termica. Se considera ca sursa posibila de aprindere orice corp a carui temperatura depaseste 360(C. Din totalul incendiilor si exploziilor din industria zaharului, 36% sunt provocate de scantei mecanice, scantei de la sudura si scurtcircuite. Fenomenul de aprindere este influentat si de faptul ca prin incalzire la 135(C, zaharul se descompune treptat, iar daca incalzirea este de durata, apare o pojghita de zahar topit, care se aprinde instantaneu, in cazul unei oxidari intense.

Praful de zahar depus in straturi prezinta pericol din doua considerente: pe de o parte, el poate izola sarcinile electrostatice, formate in conducte, in masini etc., impiedicand conducerea electricitatii la pamant, iar pe de alta, cresterea stratului de praf depus duce la dezvoltarea incendiului sau a exploziei, deoarece in acest caz exista posibilitatea alimentarii incendiului cu o cantitate mai mare de praf. Praful de zahar, ridicat in atmosfera, face cu putinta producerea unei noi explozii sau poate da nastere la o serie de explozii in lant. Temperatura de autoaprindere a prafului de zahar este de 410(C. Pentru a se evita depunerile de praf pe transportoare, se recomanda evitarea ulizarii instalatiilor care functioneaza pe pricipiul impingerii, cum sunt transportoarele elicoidale, instalatiile cu lanturi inecate si jgeaburile vibratoare. Pentru uscare se indica numai instalatii care sa evite formarea de praf, cum sunt de exemplu, uscatoarele cu talere. Se prefera uscatoarele cu valturi netede in locul celor riflate. Cu cat zaharul este mai uscat, cu atat tinde mai mult sa se transforme in praf, in anumite conditii. In consecinta umiditatea nu trebuie scazuta sub 0,02%. Se prefera folosirea de uscatoare tip talere, care genereaza cu 75% mai putin praf decat cele de tip turn. Silozurile trebuie astfel construite incat sa previna formarea de bolti sau cratere la umplere ori la golire. In caz de necesitate, se umezeste zaharul din siloz pana la umiditati de 0,30 0,50%. In interiorul celulelor de siloz nu trebuie sa se gaseasca dispozitive sau aparate care, in contact cu zaharul in cadere, sa provoace aparitia de scantei sau de sarcini electrostatice.

5. Fabrici de ulei. Marea majoritate a materiei prime pentru fabricarea uleiului comestibil o constituie semintele de floarea soarelui. Acestea se depoziteaza in silozuri unde cu toate masurile care se iau pentru preintampinarea incendiilor, acestea se mai produc incendii si au drept cauza autoaprinderea.

In masa semintelor de floarea-soarelui se produc procese exoterme, iar in anumite puncte se degaja o mare cantitate de caldura. Caldura produsa neputand fi evacuata, duce implicit la crearea unor centre de autoincalzire. La aparitia si dezvoltarea centrelor de autoincalzire un rol insemnat il are si respiratia microorganismelor, cum sunt bacteriile si mucegaiurile, la care se mai adauga prezenta impuritatilor si a daunatorilor. Apa existenta in masa semintelor constituie unul din factorii esentiali ai aparitiei fenomenelor de autoincalzire si autoapridere. La aparitia autoincalzirii influenteaza si caldura solara in conditiile de depozitare a semintelor de floarea-soarelui, in magazii. De cele mai multe ori cuiburile de autoincalzire apar, in stratul superior, in cel mai de jos sau lateral catre peretele batut de soare. Pentru evitarea autoincalzirii se impun o serie de masuri in special pentru reducerea umiditatii semintelor. Semintele de floarea soarelui trebuie sa fie bine uscate (coapte) inca de la recoltare. Inainte de introducerea in magazii este necesar sa fie curatite de impuritati (buruieni, frunze, paie, nisip, pietricele, cioburi de sticla), precum si de corpuri metalice (saibe, cuie, suruburi etc.). Uscarea semintelor de floarea-soarelui se poate realiza prin folosirea diferitelor tipuri de uscatoare, insa temperatura nu trebuie sa fie ridicata; in general nu trebuie sa depaseasca 180(C. Uscatoarele tip tambur trebuie bine supravegheate pe timpul functionarii pentru a se evita carbonizarea sau aprinderea semintelor datorita particulelor incandescente de combustibil sau a temperaturii ridicate a agentului termic. In lipsa uscatoarelor este necesar sa se faca ventilarea semintelor sau in cel mai rau caz, prefirarea lor. Umiditatea care nu influenteaza buna depozitare a semintelor este cea de 8 9%. Si in acest caz trebuie sa se execute controlul permanent al temperaturii, pentru a nu depasi 25(C. Pentru unele seminte, cum ar fi cele de ricin sau de bumbac, nu se recomanda de a se pastra in silozuri celulare, doarece sub actiunea greutatii proprii s-ar strivi. Pe timpul decojirii semintelor de floarea soarelui se degaja foarte mult praf, care formeaza cu aerul amestecuri explozive.

Incendiile mari pot fi provocate de: ( caldura degajata pe timpul frecarilor puternice in lagare; ( scurtcircuite, scantei sau flame electrice, cauzate de suprasarcini sau datorita exploatarii si intretinerii nerationale a instalatiilor electrice; ( scantei mecanice produse la izbiri, loviri, ale corpurilor feroase intre ele sau de alte corpuri tari (unelte, incaltaminte cu cuie etc.); ( focul deschis (flacara, tigara, chibrituri etc.).

Pentru evitarea incendiilor trebuie luate o serie de masuri de prevenire. - la instalatia de curatire a semintelor de floarea-soarelui, separatorul preliminar si cel definitiv, precum si la masinile de decojit si valturi se prevad cu magneti si electromagneti;

- masinile separatoare de impuritati, elevatoarele pentru transportul semintelor, cantarele automate se prevad cu aspiratoare de praf (guri de adsorbtie);

- sacii filtrelor se curata periodic si automat; curatirea de praf a suprafetelor filtrelor se face prin scuturarea sacilor si prin suflarea in acelasi timp cu aer a tesaturii, in directia opusa functionarii normale;

- conductele de transport seminte de floarea-soarelui, inainte si dupa filtre se prevad cu obturatoare cu inchidere automata, pentru limitarea propagarii incendiilor;

- supravegherea mijloacelor de transport si curatire a florii-soarelui constituie o masura eficienta, care inlatura multe cazuri de incendiu;

- la orice zgomot anormal si la o debalansare a masinilor, acestea se opresc imediat, pentru a se inlatura cauzele;

- cojile semintelor de floarea-soarelui trebuie depozitate departe de constructii, recomandandu-se folosirea lor in diferite scopuri, pe masura evacuarii din sectia de productie.

- la prajitoare este necesara montarea unor instalatii de racire sau de inundare cu abur (in caz de incendiu);

Intr-o fabrica de ulei sectia extractie prezinta un accentuat pericol de incendiu si acesta datorita folosirii benzinei de extractie, sursele de arpndere si regulile de prevenire fiind specifice acestei substante. Srotul ca de altfel si turtele din piesele mecanice, prezinta tendinta spre autoaprindere. Fenomenul de autoaprindere apare datorita autoincalzirii ce are loc in masa materialului ca urmare a continutului de ulei si a actiunii diferitelor bacterii si ciuperci. La turtele oleagenoase procesul de autoaprindere incepe la 70 - 90(C.

Pe langa unele fabrici de ulei functioneaza si sectia de solidificare (hidrogenare). De obicei, hidrogenul folosit la solidificare se obtine pe cale electrolitica. Folosirea hidrogenului in procesul de fabricatie prezinta un accentuat pericol de explozie, deoarece formeaza cu aerul amestecuri explozive, urmate de incendii. Acest lucru este posibil ori de cate ori se produc scapari de gaze pe conducte, la robinete sau la aparatul de solidificare. Hidrogenul se aprinde usor in contact cu o flacara si se autoaprinde la o temperatura de 570(C; formeaza cu aerul amestecuri explozive intre 4 si 74%. Pentru inlaturarea pericolului de incendiu in sectiile de hidrogenare este necesar sa se asigure etansarea perfecta a tuturor conductelor prin care circula hidrogenul. In spatiile unde sunt posibile scapari de hidrogen trebuie sa functioneze instalatii de ventilatie, absorbtia facandu-se la partea cea mai ridicata a incaperii. In cazul folosirii ventilatiei mecanice, ventilatoarele vor avea carcasa sau rotorul din materiale neferoase. Aparatura electrica trebuie sa fie de tip antiexploziv. Utilajele si conductele prin care circula hidrogenul, aburul si uleiul vor fi legate la pamant, pentru scurgerea electricitatii statice. Actionarea utilajelor se vca face cu motoare antiexplozive si numai prin intermediul curelelor de transmisie de tip antistatic. Conductele de gaze vor fi asezate in mod obligatoriu la distante de 0,80 m, fata de sursele de caldura. Ele vor fi prevazute cu manometre si supape de siguranta, legate la returul de hidrogen la sursa sau pentru elibererea in atmosfera.

6. Instalatii frigorifice. Procesul tehnologic se refera, in general, la producerea frigului artificial, uneori pana la 30(C si chiar - 40(C si in continuare la conservarea prin frig a diferitelor produse alimentare. Pericolul de incendiu si explozie este generat de existenta materialelor izolante de natura combustibila si de inflamabilitatea unora dintre agentii frigorifici. La aceste materiale si substante se mai adauga si produsele alimentare combustibile depozitate in cantitati mari cum sunt grasimile, carnea etc. Ca materiale izolante se folosesc pluta, pluta bituminizata Asko (pentru pardoseli), rumegusul de lemn si placile de polistiren expandat. O caracteristica a acestor materiale este arderea mocnita, cu mare degajare de fum, care creeaza mari dificultati in stabilirea focarului si in interventie. Astfel de incendii se descopera cu intarziere. Pluta ca si celelalte materiale folosite ca izolatie se pot aprinde de la orice sursa de aprindere. Pluta bituminoasa incepe sa se inmoaie la 120(C, iar la 200(C degaja produsi volatili, la 250(C se descompune termic, iar la 350(C arde cu flacara. Polistirenul expandat se aprinde usor chiar si de la un chibrit, arde rapid, cu fum negru gras, iar prin topire formeaza picaturi care continua sa arda, contribuind astfel la propagarea incendiului. Polistirenul expandat arde cu o viteza mult mai mare decat a celui obisnuit. Arzand, de exemplu, 160 g polistiren sub forma de placi, intr-o incapere cu un volum de 70 m3 se produce atata fum incat se pierde complet vizibilitatea. Comparativ, la aceeasi cantitate de brad se dezvolta un fum deabia perceptibil. Formarea unei cantitati asa de mari de fum prezinta un mare pericol pe timpul incendiului. Pe timpul manipularilor in antrepozite cad pe pardoseala diferite firimituri de carne in special seu, uneori si grasimi care se imbiba in asfalt, in asa masura incat este practic imposibil sa fie indepartate. Pe asemenea pardoseli, incendiul se propaga mai repede, iar fumul, abundent si inecacios, devine insuportabil.

Ca agent frigorific, amoniacul continua sa fie preponderent in instalatiile frigorifice, date fiind canlitatile sale. Intr-o situatie refrigirenta de capacitate mijlocie se gaseste o cantitate de 3000 3500 kg amoniac, iar pentru pierderile normale prin scapari de vapori este necesara complectarea a 40 50 kg amoniac in fiecare luna. Amoniacul ataca cuprul si aliajele sale; de asemenea bronzul si alama. In aer se autoaprinde la 651(C, dar in continuare amoniacul arde destul de greu. In amestec cu aerul si in concentratie de 16 25% amoniacul formeaza amestecuri explozive.

In caz de avarie a instalatiei, amoniacul se poate scurge relativ usor si aduna in aerul inconjurator in concentratii ridicate. Fiind mai usor ca aerul se acumuleaza in partea de sus a incaperii. Datorita insa mirosului sau intepator scurgerile prin neetanseitati se pot depista la timp. Scurgerile prin conducte se pot produce datorita unei porozitati, din cauza sudurii sau lipiturilor executate necorespunzator.

Clorura de metil, datorita faptului ca se lucreaza la presiuni relativ reduse, este unul dintre cei mai utilizati agenti frigorifici, in instalatiile frigorifice mici automatizate. Scaparile de clorura de metil in cantitati mici, de obicei, nu pot fi detectate dupa miros, iar in amestec cu aerul in proportie de 8 19,7% devine exploziva.

In instalatiile frigorifice exista multe masini si aparate electrice la care se pot produce defectiuni urmate de scantei si in anumite conditii incendii. De asemenea, se gasesc cabluri de forta si automatizare, pozate pe anumite trasee orizontale si verticale, care din diferite motive se pot scurtcircuita. Defectiuni se pot produce si la aparatele de protectie in special la contactorul cu releu termic. De asemenea si la automatele de protectie defectiunile in anumite conditii, pot genera incendii (arderea bobinei electrocmagnetice, arderea releelor etc.). La electromotoarele cu colector si perii se pot produce scurtcircuite intre lamele colectorului, ca si la bobina.

Pentru asigurarea securitatii depozitelor frigorifice impotriva incendiilor sunt necesare de masuri constructive si de exploatare.

- boxele trebuie sa fie prevazute cu usi care sa dea in exterior sau se pot prevedea goluri in pereti, obturate cu panouri sau zidite cu anumite materiale care la nevoie sa fie usor dislocate;

- inlocuirii izolatiei combustibile cu sticla spumoasa, material deosebit de durabil si rezistent care se poate folosi pentru pereti si pardoseala;

- pardoseala trebuie sa fie rezistenta la sarcinile dinamice, sa nu fie alunecoasa si sa permita o curatenie usoara;

- exploatarea rationala instalatiei frigorifice, agentul frigorific nu trebuie sa atace metalele folosit in instalatie, pentru ca altfel se produc scapari de vapori sau lichid;

- pericolul de explozie al agentului frigorific sa fie pe cat posibil redus, iar efectul toxic sau daunator asupra organismului uman sa fie cat mai neinsemnat;

- depistarea cat mai usoara a defectelor de etansare din instalatia aflata in exploatare, iar remedierea neetanseitatilor trebuie facuta numai in ateliere si stati speciale de incarcare;

- buteliile cu agenti frigorifici, neceasare complectarii incarcaturii instalatiei, se vor tine la un loc ferit de incalizare (sursa de caldura) si in mod special de foc deschis;

- este complet interzis ca in timpul incarcarii agregatului sa se incalzeasca butelia cu flacara, indiferent de sursa ei, deoarece apare pericolul de explozie;

- pentru incarcare in bune conditii butelia se va introduce intr-un vas cu apa calda si anume in perioada in care compresorul aspira;

- pentru evitarea scaparilor de agenti frigorifici din compresor este absoluta nevoie de o perfecta etansare a axului compresorului cu presetupe cu inel de grafit;

- incaperile instaltiilor frigorifice care folosesc agenti frigorifici inflamabili trebuie bine aerisite, in care scop se prevad sisteme de ventilatie corespunzatoare.

7. Daca se tine seama de faptul ca in magazinele comerciale numarul de persoane nu poate fi limitat, ca in caz de incendiu se degaja o mare cantitate de fum, care ingreuiaza stingerea, ca intensitatea arderii este foarte ridicata, se apreciaza ca la magazinele comerciale pericolul de incendiu este mai mare decat la salile aglomerate.

Marile magazine comerciale ating frecvent suprafetele ce depasesc 1000 m, ajungand uneori si la 40.000 m. La astfel de magazine probabilitatea de producere a unui incendiu creste, la aceasta contribuind si instalatiile de ventilatie de conditionare a aerului, instalatiile electrice complexe etc.

In dezvoltarea rapida a incendiului, la magazinele construite pe verticala, un rol insemnat il are circulatia verticala a gazelor fierbinti, degajate pe timpul arderii, prin golurile scarilor protejate necorespunzator, favorizand astfel propagarea incendiului la mai multe niveluri. La cresterea proportiilor incendiului mai contribuie si arderea cu intensitate a marfurilor din materiale plastice, caracterizata si printr-o mare degajare de fum, care ingreuiaza evacuarea persoanelor, in unele situatii acesta devenind imposibila, deoarece viteza de propagare a fumului este de doua ori mai mare decat viteza de deplasare a fluxurilor de evacuare de-a lungul cailor de circulatie orizontale.Din studiul statistic, pe ultimii cinci ani, cele mai frecvente cauze de incendiu sunt determinate de: scnteile si arcele electrice de la instalatii electrice improvizate si care prezinta defectiuni, sau exploatate necorepunzator (26%); aparatele electrice sub tensiune nesupravegheate, sau uitate n priza n camerele de depanari si ncercari, depozite si magazii de marfuri, spatii de vnzare si alte locuri cu pericol de incendiu (14%); resturi de tigari aprinse si chibrituri aruncate la ntmplre din neglijenta fumatorilor (14%); focul deschis sub orice forma, si executarea lucrarilor de sudura n locuri cu stare de pericol de incendiu, fara respectarea normelor de prevenire si stingere a incendiilor (10%); cosurile de fum necuratate sau cu defectiuni (7%); jocul copiilor cu focul n spatii aidacente magazinelor (4%); sistemele de ncalzire improvizate si neautorizate (resouri, radiatoare, godine, etc.) sau nesupravegheate (3%).

Incendiile la magazinele comerciale pot fi prevenite prin luarea unor masuri constructive si pe timpul exploatarii, menite sa inlature pericolul si cauzele lor.

- asigurarea a 1 3 fatade libere spre drumuri publice sau spatii libere, pentru facilitarea evacuareii persoanelor, a marfurilor precum si interventia in caz de incendiu;

- evitarea parcarea masinilor cu diferite destinatii, langa cladirea magazinului.

- finisajul interior trebuie sa fie greu combustibil, pentru ingreuna propagarea incendiului;

- spatiile ascunse vor fi admise numai atunci cand sunt strict necesare din punct de vedere functional;

- publicul trebuie obisnuit de pe timpul functionarii normale sa foloseasca caile de evacuare in caz de incendiu;

- scarile destinate evacuarii trebuie sa fie ventilate si inchise in case de scari, ele putand comunica cu etajele ce le deservesc, prin galerii, insa protejate cu usi pline;.

- scarile de evacuare trebuie sa se termine la nivelul parterului;

- accesul din incaperile magazinului in cesele de scari, trebuie sa se faca pe cai scurte, neintortocheate, libere si sigure;

- pentru ca fiecare magazin trebuie sa se intocmeasca un plan de evacuare, care trebuie bine cunoscut de catre toti salariatii;

- rafturile si vitrinele vor fi astfel construite si amplasate incat ele sa nu impiedice evacuarea;

- folosirea oglinzilor pe caile de evacuare si in incaperile de vanzare este interzisa;

- corpurile de iluminat de tipul corespunzator mediului din incaperi, se amplaseaza la distanta de materialele combustibile;

- prevederea unor sisteme de detectare, semnalizare, anuntare si stingere a incendiilor;

- stabilirea unro masuri concrete pentru reglementarea utilizarii focului deschis, inclusiv a fumatului, exploatarea corecta a aparaturii, echipamentelor si instalatiilor; - intregul personal al magazinului va fi lustruit referior la pericolul de incendiu, regulile de prevenire ce trebuie respectate si procedeele de stinger rapida a incendiilor.Pentru asigurarea securitatii persoanelor existente in marile magazine, trebuie sa evada instalatii electrice de iluminat de siguranta astfel: ( iluminat de siguranta contra panicii, in spatiile cu mari aglomerari de persoane; ( iluminat de siguranta pentru evacuare cu indicatoare pentru marcarea cailor de evacuare si corpuri de iluminat, care sa asigure vizibilitatea minima necesara circulatiei pe caile de evacuare; ( iluminat de siguranta pentru marcarea hidrantilor interiori de incendiu; ( iluminat de siguranta pentru continuarea lucrului in punctele vitale.

PAGE 17