testul persoanei

5
Analiza de conținut : atitudinea persoanjelor diferă: la primul desen este une de crispare, iar la al doilea atitudinea este gravă, fără zâmbet. Capul, ca și dimensiune este în concordanță cu dimensiunile corpului, ochii sunt larg deschiși iar acest aspect poate fi interpretat ca un gest de a ajutor. Faptul că sunt accentuați poate fi totuși un semn al unei stări de ostilitate față de mediu. Gura închisă rigid în primul desen sugerează refuzul de a se autoreleva. Urechile au o dimensiune mică, o închidere față de mediul auditiv. Nasul neobișnuit de mare este adesea sugestiv pentru o atitudine falică. În cazul celui de-al doilea desen trebuie menționat faptul că gura este închisă ca o linie - resentiment, opoziționism și furie. Părul în ambele desene este foarte hașurat, ceea ce îndică anxietate în legătură cu gândirea și imaginația, sexualitate excesivă, o anxietate severă. Gâtul lung și subțire denotă conștiință puternică de control, brațele sunt mari ceea ce arată fortă. Trunchiul și umerii au dimensiuni mari ceea ce înseanmă sentimente și impulsuri puternice. Personajele desenate sunt destul de îmbracate și este un semn al unei probleme de imagine corporală. Piciorele lungi arată tendința către autonomie iar tălpile denotă stabilitate. Plasarea personajelor în ambele desene sunt tinere, în concordanță cu vârsta subiectului. S2 Analiza formală: desenul este plasat la extremă dreapta, fapt ce sugerează orientare spre ceilalți, control emoțional, persoană ce face eforturi mari pentru a reusi. Dimensiunile desenului sunt mici, aratând o stimă de sine scăzută, retragere, depresie, sentiment de inadecvare si preocupare spre adaptare la mediu. Desenul s-a început de la nivelul capului, în ambele desene liniile sunt schițate, denotând incertitudine, timiditate. 1

Upload: diana-dn

Post on 17-Sep-2015

15 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

test, persoana, omulet

TRANSCRIPT

PROIECT DE LECIE

Analiza de coninut: atitudinea persoanjelor difer: la primul desen este une de crispare, iar la al doilea atitudinea este grav, fr zmbet. Capul, ca i dimensiune este n concordan cu dimensiunile corpului, ochii sunt larg deschii iar acest aspect poate fi interpretat ca un gest de a ajutor. Faptul c sunt accentuai poate fi totui un semn al unei stri de ostilitate fa de mediu. Gura nchis rigid n primul desen sugereaz refuzul de a se autoreleva. Urechile au o dimensiune mic, o nchidere fa de mediul auditiv. Nasul neobinuit de mare este adesea sugestiv pentru o atitudine falic. n cazul celui de-al doilea desen trebuie menionat faptul c gura este nchis ca o linie - resentiment, opoziionism i furie. Prul n ambele desene este foarte haurat, ceea ce ndic anxietate n legtur cu gndirea i imaginaia, sexualitate excesiv, o anxietate sever. Gtul lung i subire denot contiin puternic de control, braele sunt mari ceea ce arat fort. Trunchiul i umerii au dimensiuni mari ceea ce nseanm sentimente i impulsuri puternice. Personajele desenate sunt destul de mbracate i este un semn al unei probleme de imagine corporal. Piciorele lungi arat tendina ctre autonomie iar tlpile denot stabilitate. Plasarea personajelor n ambele desene sunt tinere, n concordan cu vrsta subiectului. S2

Analiza formal: desenul este plasat la extrem dreapta, fapt ce sugereaz orientare spre ceilali, control emoional, persoan ce face eforturi mari pentru a reusi. Dimensiunile desenului sunt mici, aratnd o stim de sine sczut, retragere, depresie, sentiment de inadecvare si preocupare spre adaptare la mediu. Desenul s-a nceput de la nivelul capului, n ambele desene liniile sunt schiate, denotnd incertitudine, timiditate.

Analiza de coninut : n primul desen atitudinea personajului este indiferent , pe cnd n cel de-al doilea este zmbitoare i senin. Dimensiunea capului este n concordan cu cea a corpului. Ochii mari i accentuai din primul desen pot fi ostili si amenintori pe cnd n al doilea denot retragere i egocentrism. Gura larg deschis tradeaz imaturitate. Absena nrilor ncadreaz subiectul n normalitate, dar nasul mic e sugestiv figurilor autoritare, iducnd sentimente de inadecvare. n analiza i interpretarea testului persoanei s-a inut seam de faptul c desenul exprim cu precdere stri de moment. Fapt pentru care rezultatele la acest test vor fi interpretate calitativ i folosite pentru relevarea unor astecte ale sferei emoional-afective i comunicaioale i nu pentru stabilirea unor clarificri cu semnificaie clinic.

Primul indicator dup care se face o distribuie a acestor teste este sexul persoanei desenate: din 35 de subieci testai doar 2 au desenat o persoan de sex opus lor prima dat. Acest fapt poate fi intepretat c acetia nu manifest posibile inversiuni sexuale, confuzii n identificarea rolului sexual, ataament anormal fa de printele de sex opus. Analiznd formal, un indicator relevant este mrimea desenului, aceasta oferindu-ne informaii despre imaginea de sine. La nivelul acestuia s-au nregistrat urmtoarele valori: 16 dintre subieci au realizat desene de dimensiuni mari, atestnd existena unui eu expansiv i a unei disponibiliti ridicate de inserie n realitate. 14 subieci au desenat figuri de dimensiuni mici, ceea ce semnific tentina de team, nesigurana n raport cu realitatea extern, tendine de supunere, repliere n sine, renunare la contactele interpresonale. Restul subiecilor au inregistrat dimensiuni normale ale desenelor, accea nu senific c nu exist distorsiuni n ceea ce privete imaginea de sine.

Plasarea figurii n pagin reflect preocuprile, tendinele, temerile i conflictele dominante ale subiectului. La lotul subiecilor s-a obtinut urmtoarea distribuie a plasrii n pagin. n partea de sus a paginii 6 persoane, indicnd prezena la subiecii respectivi, entuziasm si optimism, 8 persoane au plasat desenul n stnga ( orientare spre sine, impulsivitate, accent pe trecut), 3 persoane l-au plsat n centrul paginii (rigiditate, nevoie de a obine un control atent), 12 au ales conlul din stnga sus al paginii (anxietate, tendina de a se feri de experiene noi i de a se ntoarce n trecut sau de a cuta satisfacii imaginare). Restul de 6 subieci au realizat o plasare normal a desenului.

Un alt indice al analizei formale este perprectiva modului de elaborare al desenului. Una din aceste perspective sunt figurile schiate n care s-au nregistrat un numr de 23 subieci din lot, fapt ce sugereaz evaziune probabil bazat pe insecuritate, un singur de desen prezint corpul din profil i capul din fa ceea ce nseamna conflicte privind manifestarea, 3 au desenat figura din profil, nsemnnd o evaziune mai subtil.

De menionat este faptul c majoritatea subiecilor au nceput desenul cu capul, sugernd un indicator al normalittii.

O alta ipotez interpretativ a analizei formale este calitatea liniilor. n aceast dimensiune s-au nregistrat 11 subieci care au desenat folosind linii negre (semn de agresivitate), cu linii vagi au desenat 13 subieci (retragere, incertitudine, slbiciune), 6 subieci linii schiate (anxietate, incertitudine, timiditate), iar restul de 4 subieci au desenat linii groase (bariere fizice fa de mediu).

n 7 dintre desene se poate observa c linia de mijloc este accentuat ( accentuarea nasului, cravatei,nasturilor, prohapuui, sireturilor), ceea ce sugereaz probleme de imagine corporal i chiar frici legate de sfrmare, mprire interioar.

n continuare vom prezenta vor fi prezentate principalele date ale analizei de coninut:

Ca prim ipotez ce st la baza interpretrii se Ia n considerare capul ( sediul concepiei depre vine, relaionndu-se percetiv cu lumea exterioar). Aici se manifest inspiraii si frustrri intelectuale si este acceptat, respins sau ignorat dragostea. Este de obicei prima parte desenat i ultima care se dezintegreaz n siluetele desenate de subiecii cu leziuni organice. Din lotul prezentat 18 au desenat capul la o dimensiune mic ( depresie, anxietate, inadecvare), 10 au avut capul mare ( preocupare asupra identitii). La restul capul a avut proporiile normale. Ochii dau una dintre cele mai importante indicaii clinice ale testului, prin modul n care ei reflect afeciunea i dispoziia, ca i abilitatea de a face fa realitii: omiterea pipilei 10 subieci ( ncercare de retragere din lume), nchii - 5 (egocentrism), ochi nnegrii 8 (agresivitate), larg deschii 12 (cerere de ajutor). Gura exprim strile emoionale ale subiecilor. Rezultatele obinute de cei 35 de subieci sunt: 13 subieci au realizat gura larg deschis , ceea ce poate exprima nevoie de dependen, imaturitate; 8 desene au avut gura nchis ca o linie, fapt ce sugereaz resentiment, opoziionism i furie; 8 au desenat gura nchis rigid (refuz de a se autoreleva); 4 au realizat gura larg cu colurile n sus, fapt ce reprezint o afinitate forat, de a prezenta o faa da acceptabila care ascunde triri mai puin acceptabile; doarntr-unul din desene acest element a fost omis, ceea ce dovedete o respingere sever a nevoii de afeciune i a oralitii. Urechile: neobinuit de mari 7 (atenie la mediu i la ceea ce spui ceilali), foarte mici - 18 (ncercare spre nchidere fa de mediul auditiv). Restul de 10 subieci au omis acest element. Prul este adesea simbolic pentru virilitate: prul foarte haurat indic o sexualitate excesiv sau anxietate sever n legtura cu sexualitatea, controlul mental sau gandirea i imaginaia ( 19 subieci); lipsa prului sugereaz depresie, libidou sczut (8 subieci); 8 subieci s-au remarcat printr-o atenie sporit acordat prului, fiind un indicator al nascisismului i centrrii pe sine. Un alt indicator relevant este gtul. Acesta simbolizeaz controlul fizic, fiind situat ntre cap (ego) i corp (pulsiuni). Un numr de 10 subieci au realizat un gt lung i subire, sugernd contiin puternic de control. Obiectele desenate n jurul gtului, prezente la 7 subieci sugereaz impulsuri puternice i de control. Minile

PAGE 3