traim si gÂndim verde - didactic

“Eu sunt o frunză .

Părcă tu nu ştii ce este ăceeă o frunză ? Tu cunoşti frunzele copăcilor şi prin

ăceăstă le şi stă pă neşti. Î nsuşi timpul cunoăşte frunzele copăcilor şi le

stă pă neşte. Că nd timpul, dinăfără frunzelor, se făce toămnă , ucide frunzele.

Că nd timpul se făce primă vără , le reî nvie. Dăr timpul el î nsuşi ăr trebui să fie

o frunză că să elucideze frunzele.” Nichită Stănescu

DIN ACTIVITATILE NOASTRE...

PRIMA PARTE

TRAIM SI GÂNDIM VERDE

MOTTO:

„Copiilor nu le pasă cât de

mult ştii, până nu află cât de mult îi

iubeşti”

“Eu sunt o frunză .

Părcă tu nu ştii ce este ăceeă o frunză ? Tu cunoşti frunzele copăcilor şi prin

ăceăstă le şi stă pă neşti. Î nsuşi timpul cunoăşte frunzele copăcilor şi le

stă pă neşte. Că nd timpul, dinăfără frunzelor, se făce toămnă , ucide frunzele.

Că nd timpul se făce primă vără , le reî nvie. Dăr timpul el î nsuşi ăr trebui să fie

o frunză că să elucideze frunzele.” Nichită Stănescu

DIN ACTIVITATILE NOASTRE...

PRIMA PARTE

TRAIM SI GÂNDIM VERDE

MOTTO:

„Copiilor nu le pasă cât de

mult ştii, până nu află cât de mult îi

iubeşti”

TRAIM SI GANDIM VERDE

Despre Băuţar

Satul Băuţar din Comuna Băuţar este un sat foarte frumos, cu aer curat.

La extremitatea nord-estică a judeţului Caraş-Severin, pe cursul superi-

or al râului Bistra, este aşezată comuna Băuţar. Această comună se limitează cu

judeţul Hunedoara, se află la 32 km de Caransebeş, 38 km faţă de Haţeg şi 18 km

de Oţelu Roşu. Comuna aceasta cuprinde satele: Băuţar, Bucova, Cornisor, Pre-

vecior (sat care este în curs de dezafectare). De menţionat este că satul Prevecior,

din punct de vedere etnografic este inclus în zona Pădurenilor din judeţul Hune-

doara.

Băuţarul se găseşte pe drumul roman ce duce de la Sarmisegetusa, le-

giuniile romane au mărşăluit pe acest drum spre inima Daciei. În primul război

daco-roman (101-102), Decebal i-a „întâmpinat” la Iapae, identificat la Porţile de

Fier ale Transilvaniei, la ieşire din satul Bucova către Haţeg. De altfel, Nicolae

Sotica de Haţeg, aminteşte că armata romană a trecut pe la „MARMOR” şi astăzi

există acest loc cu acelaşi nume.

Începutul Evului Mediu găsesc această zonă a Văii Bistrei într-o si-

tuaţie aparte. Băuţarul de jos, Băuţarul de sus şi Bucova, din punct de vedere

administrativ făceau parte din ţara Haţegului. Hotarul Apusean a Ţării Haţegului

coboară din munţi de jos şi Voislova, urmând apoi cumpana apelor din masivul

Poiana Rusca.

Satele mai sus amintite sunt atestate la sfârşitul secolului al XIV-lea şi

începutul secolului al XV-lea. Băuţarul de jos şi Băuţarul de sus sunt amintite

încă de la 1390 când Mihai Postovaru fiul lui Benedict, judele Timişorei împreu-

nă cu fratele sau Iacob afirmă că a avut de la regele Ludovic I o diplomă privind

moşiile Kyspala et Noghpala în districtul Hahzag.

În anul 1939 Biserica Ortodoxă Băuţarul de sus a fost construită de

oameni, un om al Biserici mersese din casă în casă iar fiecare familie dădea câte

1 taurs 2 iar din mână în mână s-a construit Biserica Ortodoxă din Băuţarul de

sus.

Actuala Biserică cu hramul Sf Proroc Ilie Tezviteanu ,a fost pictată în

anii 1986-1987 în tehnica frescii iar mobila din lemn de brad datează din 1939.

Se găsesc 4 şcoli 2 5-8 şi 2 1-4 şi 4 grădiniţe. Are o bibliotecă comunală care se

găseşte în căminul din Băuţarul Inferior.

TRAIM SI GANDIM VERDEPage 2

Despre Băuţar

Satul Băuţar din Comuna Băuţar este un sat foarte frumos, cu aer curat.

La extremitatea nord-estică a judeţului Caraş-Severin, pe cursul superi-

or al râului Bistra, este aşezată comuna Băuţar. Această comună se limitează cu

judeţul Hunedoara, se află la 32 km de Caransebeş, 38 km faţă de Haţeg şi 18 km

de Oţelu Roşu. Comuna aceasta cuprinde satele: Băuţar, Bucova, Cornisor, Pre-

vecior (sat care este în curs de dezafectare). De menţionat este că satul Prevecior,

din punct de vedere etnografic este inclus în zona Pădurenilor din judeţul Hune-

doara.

Băuţarul se găseşte pe drumul roman ce duce de la Sarmisegetusa, le-

giuniile romane au mărşăluit pe acest drum spre inima Daciei. În primul război

daco-roman (101-102), Decebal i-a „întâmpinat” la Iapae, identificat la Porţile de

Fier ale Transilvaniei, la ieşire din satul Bucova către Haţeg. De altfel, Nicolae

Sotica de Haţeg, aminteşte că armata romană a trecut pe la „MARMOR” şi astăzi

există acest loc cu acelaşi nume.

Începutul Evului Mediu găsesc această zonă a Văii Bistrei într-o si-

tuaţie aparte. Băuţarul de jos, Băuţarul de sus şi Bucova, din punct de vedere

administrativ făceau parte din ţara Haţegului. Hotarul Apusean a Ţării Haţegului

coboară din munţi de jos şi Voislova, urmând apoi cumpana apelor din masivul

Poiana Rusca.

Satele mai sus amintite sunt atestate la sfârşitul secolului al XIV-lea şi

începutul secolului al XV-lea. Băuţarul de jos şi Băuţarul de sus sunt amintite

încă de la 1390 când Mihai Postovaru fiul lui Benedict, judele Timişorei împreu-

nă cu fratele sau Iacob afirmă că a avut de la regele Ludovic I o diplomă privind

moşiile Kyspala et Noghpala în districtul Hahzag.

În anul 1939 Biserica Ortodoxă Băuţarul de sus a fost construită de

oameni, un om al Biserici mersese din casă în casă iar fiecare familie dădea câte

1 taurs 2 iar din mână în mână s-a construit Biserica Ortodoxă din Băuţarul de

sus.

Actuala Biserică cu hramul Sf Proroc Ilie Tezviteanu ,a fost pictată în

anii 1986-1987 în tehnica frescii iar mobila din lemn de brad datează din 1939.

Se găsesc 4 şcoli 2 5-8 şi 2 1-4 şi 4 grădiniţe. Are o bibliotecă comunală care se

găseşte în căminul din Băuţarul Inferior.

DIN ACTIVITATILE NOASTRE

Găină Romolus – 93 ani

În 1941 primavara a început al doi-

lea razboi mondial. Domnul Romo-

lus a participat la al doilea razboi

mondial timp de 3 ani

si jumatate.

Domnul Romolus a venit acasă

timp de o săptămână, iar după o săptămână a fost chemat înapoi în război

cu Ungaria până ce acesta s-a terminat ,în 1945.

Pentru el a fost greu, deoarece soldatii erau maltrataţi de către

unguri. Domnul Romolus a fost bine păzit de Dumnezeu.

El a fost unul dintre oamenii care nu a primit niciun glonţ. A

avut un mare noroc deoarece a venit acasă sănătos.

Mulţi au murit şi multi au fost răniţi grav. Spitalele de pe atunci

erau arhipline.

Marea Neagră era roşie şi malul ei era plin de sângele oamenilor

răniţi de gloanţe sau care curgea din gâtul lor care le era tăiat cu lopata.

Erau făcute şanturi, iar acolo lucrau muncitorii; acolo aflându-se

şi domnul Romolus. Morţii erau aliniaţi în şanturile lucrate.

Capetele străinilor erau tăiate cu lopata.

Domnul Găină Romolus a indurat multă suferinţă în al doilea

război mondial. Pentru ei aviaţiile erau foarte periculoase. Ei aveau un

lider căruia i se făcea frică de luptele cu ungarii.

El are vârsta de 93 de ani şi are probleme de sănătate.

Acest domn, Găină Romolus, a luptat in acel război pentru ca

Hitler sa nu poata cuceri Europa.

Elevele: Găina Sorina

Codea Ermioni

DIN ACTIVITATILE NOASTRE Page 3

Găină Romolus – 93 ani

În 1941 primavara a început al doi-

lea razboi mondial. Domnul Romo-

lus a participat la al doilea razboi

mondial timp de 3 ani

si jumatate.

Domnul Romolus a venit acasă

timp de o săptămână, iar după o săptămână a fost chemat înapoi în război

cu Ungaria până ce acesta s-a terminat ,în 1945.

Pentru el a fost greu, deoarece soldatii erau maltrataţi de către

unguri. Domnul Romolus a fost bine păzit de Dumnezeu.

El a fost unul dintre oamenii care nu a primit niciun glonţ. A

avut un mare noroc deoarece a venit acasă sănătos.

Mulţi au murit şi multi au fost răniţi grav. Spitalele de pe atunci

erau arhipline.

Marea Neagră era roşie şi malul ei era plin de sângele oamenilor

răniţi de gloanţe sau care curgea din gâtul lor care le era tăiat cu lopata.

Erau făcute şanturi, iar acolo lucrau muncitorii; acolo aflându-se

şi domnul Romolus. Morţii erau aliniaţi în şanturile lucrate.

Capetele străinilor erau tăiate cu lopata.

Domnul Găină Romolus a indurat multă suferinţă în al doilea

război mondial. Pentru ei aviaţiile erau foarte periculoase. Ei aveau un

lider căruia i se făcea frică de luptele cu ungarii.

El are vârsta de 93 de ani şi are probleme de sănătate.

Acest domn, Găină Romolus, a luptat in acel război pentru ca

Hitler sa nu poata cuceri Europa.

Elevele: Găina Sorina

Codea Ermioni


Omul sfinţeşte locul

În educaţia elevilor este necesar să ne preocupe în permanenţă idee de a trece de la achiziţionarea unor cunoştinţe la formarea unor convingeri în

spiritul ataşamentului şi dragostei faţă de ţară.


În educaţia elevilor este necesar să ne preocupe în permanenţă idee de a

trece de la achiziţionarea unor cunoştinţe la formarea unor convingeri în spiritul

ataşamentului şi dragostei faţă de ţară.

Creşterea interesului de a ne cunoaşte frumuseţile şi locurile ademeni-

toare din ţara noastră s-a datorat excursiilor şi vizitelor, activităţilor practice dar

şi prin formarea convingerii că păstrând nealterat mediul înconjurător, contribu-

ind prin activitatea proprie la dezvoltarea economiei, fiecare elev, tânăr cetăţean

îşi aduce în acest fel şi o contribuţie importantă la asigurarea unui cadru de viaţă

corespunzător generaţiilor viitoare, În cadrul acestor excursii noi elevii am înţeles

că o problemă deosebit de actuală în condiţiile societăţii contemporane ar consta

în formarea şi educarea noastră pentru dezvoltarea abilitatilor si responsabili-

tăţilor umane.Astfel noi ne-am fixat ca obiective: -înţelegerea elementelor com-

ponente mediului înconjurător şi caracterul său de unicat pe planeta noastră

-cunoaşterea fenomenelor ce caracterizează mediul înconjurator

-formarea convingerilor de ocrotire şi protecţie

a mediului

-Înţelegerea necesităţi conversării şi utilizării

raţionale a resurselor naturale.

-problema relaţiilor dintre resurse-om-

economie

Dintre toate genurile de excursii efectuate cele de durată sunt ceel mai

benefice, deoarece într-un interval mai mare de timp se pot vedea mai multe re-

giuni, un relief mai variat.

Noi am organizat astfel de excursii în timpul vacanţelor şi le-am pregă-

tit cu mult timp înainte. Trebuie avut în vedere în permanenţă că numai o excur-

sie bine organizată poate da rezultate optime.

Drumeţiile, excursiile ne oferă posibilitatea de a îmbina placutul cu

utilul îmbogaţirea cunoştinţelor cu bucuriile spirituale, dorinţa de a fi prieteni şi

ocrotitori ai naturii.



În educaţia elevilor este necesar să ne preocupe în permanenţă idee de a trece de la achiziţionarea unor cunoştinţe la formarea unor convingeri în

spiritul ataşamentului şi dragostei faţă de ţară.


În educaţia elevilor este necesar să ne preocupe în permanenţă idee de a

trece de la achiziţionarea unor cunoştinţe la formarea unor convingeri în spiritul

ataşamentului şi dragostei faţă de ţară.

Creşterea interesului de a ne cunoaşte frumuseţile şi locurile ademeni-

toare din ţara noastră s-a datorat excursiilor şi vizitelor, activităţilor practice dar

şi prin formarea convingerii că păstrând nealterat mediul înconjurător, contribu-

ind prin activitatea proprie la dezvoltarea economiei, fiecare elev, tânăr cetăţean

îşi aduce în acest fel şi o contribuţie importantă la asigurarea unui cadru de viaţă

corespunzător generaţiilor viitoare, În cadrul acestor excursii noi elevii am înţeles

că o problemă deosebit de actuală în condiţiile societăţii contemporane ar consta

în formarea şi educarea noastră pentru dezvoltarea abilitatilor si responsabili-

tăţilor umane.Astfel noi ne-am fixat ca obiective: -înţelegerea elementelor com-

ponente mediului înconjurător şi caracterul său de unicat pe planeta noastră

-cunoaşterea fenomenelor ce caracterizează mediul înconjurator

-formarea convingerilor de ocrotire şi protecţie

a mediului

-Înţelegerea necesităţi conversării şi utilizării

raţionale a resurselor naturale.

-problema relaţiilor dintre resurse-om-

economie

Dintre toate genurile de excursii efectuate cele de durată sunt ceel mai

benefice, deoarece într-un interval mai mare de timp se pot vedea mai multe re-

giuni, un relief mai variat.

Noi am organizat astfel de excursii în timpul vacanţelor şi le-am pregă-

tit cu mult timp înainte. Trebuie avut în vedere în permanenţă că numai o excur-

sie bine organizată poate da rezultate optime.

Drumeţiile, excursiile ne oferă posibilitatea de a îmbina placutul cu

utilul îmbogaţirea cunoştinţelor cu bucuriile spirituale, dorinţa de a fi prieteni şi

ocrotitori ai naturii.


Volutariat pentru energie

,,SUFLETE CURATE ÎNTR-O LUME NEPOLUATĂ’’

eVoluntariatul este componenţa de bază a societăţii civile care reflectă

pacea, siguranţa, libertatea pentru toate persoanele cu aspiraţii profunde.

Prin intermediul voluntariatului avem ocazia şi puterea de a schimba

lumea, să găsim soluţii la provocările pe care le întâlnim, cu alte cuvinte

să conturăm destinul nostru comun.

Natura are nevoie de noi la fel de mult precum şi noi avem nevoie de natură. În raportul său

cu mediul, omul a trecut în primul plan, ignorând astfel nevoile naturii în care el a apărut şi a progresat.

Tocmai de aceea el trebuie să o ocrotească, aşa cum natura l-a protejat de-a lungul milenii-

lor. Pădurea are o influenţă reglatoare asupra fiecărui fenomen, element şi proces din natură, determi-

nând păstrarea şi ameliorarea calităţii mediului, la diminuarea unor efecte negative, la formarea unui

mediu de viaţă prielnic societăţii omeneşti.

Totodată pădurile sunt adevărate „fabrici de oxigen”. Modificarea elementelor meteorologi-

ce în apropierea şi în interiorul suprafeţelor forestiere determină ca pădurea să aibă o funcţie antipoluantă

care se manifestă prin consumul dioxidului de carbon şi eliberarea oxigenului.

Principala influenţă a societăţii omeneşti asupra pădurii o prezină reducerea suprafeţelor

forestiere din lume. Abia în ultimul timp, observându-se dezechilibrele produse prin tăierile neraţionale

şi reducerea resurselor forestiere, s-a ajuns la concluzia că pădurea este un bun de mare preţ, că nu este

inepuizabilă şi joacă un rol foarte important în cadrul mediului inconjurător.

Amenajarea pădurilor semnifică tocmai realizarea unui echilibru între exploatarea masei

lemnoase şi capacitatea de creştere a pădurii şi sporirea funcţiilor de protecţie pe care le exercită pădurea

asupra mediului.

Astfel în exploatarea masei lemnoase şi masurile de creştere a arborilor se urmăreşte reali-

zarea unei producţii continue de lemn,o productivitate sporită a suprafeţelor forestiere, o valorificare

integrală a lemnului şi în paralel, sporirea rolului de protecţie.

La Şcoala cu clasele I-VIII Băuţar, din Judeţul Caraş-Severin, eu şi elevii am desfăşurat un

proiect ce a avut ca punct de plecare ideea implicării noastre în activităţi locale ecologice: plantarea de

flori şi arbuşti în grădina şcolii, colectare de hârtie, reciclare, curăţenie, dar şi plantarea de puieţi de brad.

Noi am pornit de la întrebarea: „Cum să trăim într-o lume curată, fără deşeuri şi ce trebuie

să facem pentru a avea un mediu curat”

Pe această cale am întocmit un parteneriat „Suflete curate într-o lume nepoluată” cu Ocolul

Silvic Băuţar.

În cadrul acestor activităţi cu caracter ecologic, am urmărit insuflarea respectului pentru

natură, formarea unor deprinderi de protejare a mediului înconjurător, alături de dezvoltarea spiritului

eco-civic şi a capacităţii elevilor de a lua decizii, deoarece viitorul Terrei este în mâinile noastre, iar

„Verdele este un mod de viaţă”

Adevărata educaţie ecologică îşi va atinge scopul atunci când elevii de astăzi, cetăţenii de

mâine, vor fi convinşi de necesitatea ocrotirii naturii.

Ei vor găsi soluţii prin care să lege prezentul de viitorul planetei şi să-şi asigure un trai mai

bun în concordanţă cu necesităţile naturii.

:


Volutariat pentru energie

,,SUFLETE CURATE ÎNTR-O LUME NEPOLUATĂ’’

eVoluntariatul este componenţa de bază a societăţii civile care reflectă

pacea, siguranţa, libertatea pentru toate persoanele cu aspiraţii profunde.

Prin intermediul voluntariatului avem ocazia şi puterea de a schimba

lumea, să găsim soluţii la provocările pe care le întâlnim, cu alte cuvinte

să conturăm destinul nostru comun.

Natura are nevoie de noi la fel de mult precum şi noi avem nevoie de natură. În raportul său

cu mediul, omul a trecut în primul plan, ignorând astfel nevoile naturii în care el a apărut şi a progresat.

Tocmai de aceea el trebuie să o ocrotească, aşa cum natura l-a protejat de-a lungul milenii-

lor. Pădurea are o influenţă reglatoare asupra fiecărui fenomen, element şi proces din natură, determi-

nând păstrarea şi ameliorarea calităţii mediului, la diminuarea unor efecte negative, la formarea unui

mediu de viaţă prielnic societăţii omeneşti.

Totodată pădurile sunt adevărate „fabrici de oxigen”. Modificarea elementelor meteorologi-

ce în apropierea şi în interiorul suprafeţelor forestiere determină ca pădurea să aibă o funcţie antipoluantă

care se manifestă prin consumul dioxidului de carbon şi eliberarea oxigenului.

Principala influenţă a societăţii omeneşti asupra pădurii o prezină reducerea suprafeţelor

forestiere din lume. Abia în ultimul timp, observându-se dezechilibrele produse prin tăierile neraţionale

şi reducerea resurselor forestiere, s-a ajuns la concluzia că pădurea este un bun de mare preţ, că nu este

inepuizabilă şi joacă un rol foarte important în cadrul mediului inconjurător.

Amenajarea pădurilor semnifică tocmai realizarea unui echilibru între exploatarea masei

lemnoase şi capacitatea de creştere a pădurii şi sporirea funcţiilor de protecţie pe care le exercită pădurea

asupra mediului.

Astfel în exploatarea masei lemnoase şi masurile de creştere a arborilor se urmăreşte reali-

zarea unei producţii continue de lemn,o productivitate sporită a suprafeţelor forestiere, o valorificare

integrală a lemnului şi în paralel, sporirea rolului de protecţie.

La Şcoala cu clasele I-VIII Băuţar, din Judeţul Caraş-Severin, eu şi elevii am desfăşurat un

proiect ce a avut ca punct de plecare ideea implicării noastre în activităţi locale ecologice: plantarea de

flori şi arbuşti în grădina şcolii, colectare de hârtie, reciclare, curăţenie, dar şi plantarea de puieţi de brad.

Noi am pornit de la întrebarea: „Cum să trăim într-o lume curată, fără deşeuri şi ce trebuie

să facem pentru a avea un mediu curat”

Pe această cale am întocmit un parteneriat „Suflete curate într-o lume nepoluată” cu Ocolul

Silvic Băuţar.

În cadrul acestor activităţi cu caracter ecologic, am urmărit insuflarea respectului pentru

natură, formarea unor deprinderi de protejare a mediului înconjurător, alături de dezvoltarea spiritului

eco-civic şi a capacităţii elevilor de a lua decizii, deoarece viitorul Terrei este în mâinile noastre, iar

„Verdele este un mod de viaţă”

Adevărata educaţie ecologică îşi va atinge scopul atunci când elevii de astăzi, cetăţenii de

mâine, vor fi convinşi de necesitatea ocrotirii naturii.

Ei vor găsi soluţii prin care să lege prezentul de viitorul planetei şi să-şi asigure un trai mai

bun în concordanţă cu necesităţile naturii.

:


Elevii s colii

Bă ut ăr in cădrul

unor ăctiuni

ecologice-ălă turi

de prof.Mărinelă

Ră dut ă

Gă ndim s i tră im verde –

reprezintă noul nostru

mod de ă ăct ionă s i de ă-i

făce s i pe ăltii să ne urme-

ze.

Adună m des euri si …

in locul lor…

plăntă m flori

Dorim că toătă plănetă să fie

că o floăre , să nu măi existe

gunoăie ,poluăre,ră uri cu ăpă

colorătă s i mizerii plutind î n

loc de pes ti ,să ăvem multe

pă duri,locuri de joăcă s i copii

să nă tos i s i fericit i.


Elevii s colii

Bă ut ăr in cădrul

unor ăctiuni

ecologice-ălă turi

de prof.Mărinelă

Ră dut ă

Gă ndim s i tră im verde –

reprezintă noul nostru

mod de ă ăct ionă s i de ă-i

făce s i pe ăltii să ne urme-

ze.

Adună m des euri si …

in locul lor…

plăntă m flori

Dorim că toătă plănetă să fie

că o floăre , să nu măi existe

gunoăie ,poluăre,ră uri cu ăpă

colorătă s i mizerii plutind î n

loc de pes ti ,să ăvem multe

pă duri,locuri de joăcă s i copii

să nă tos i s i fericit i.


Vergelatul- Î n Bă ut ăr el se

petrece î n noăpteă de Anul Nou, lă Să nvă -

să i. Obiceiul t ine de trădit iă „ghicitului

sort ii” Î n noăpteă respectivă , fetele nemă -

rităte merg lă femeile măi î n vă rstă pentru

ă fi „vergelăte”, ădică pentru ă li se

„povesti”viitorul .(ursită).

Pe 23 ăprilie este binecunoscută să rbă toăre „Sângeorz” (Sfă ntul Gheorghe), moment căre, precede „mă surătul oilor”.

TRADITII SI SARBATORI

DE LA NOI

Viitorul verde - viitorul

nostru, ăl vostru, ăl tu-

turor. O plănetă verde

este o plănetă sănătoăsă.

Viitorul Terrei este in

măinile noăstre.


Vergelatul- Î n Bă ut ăr el se

petrece î n noăpteă de Anul Nou, lă Să nvă -

să i. Obiceiul t ine de trădit iă „ghicitului

sort ii” Î n noăpteă respectivă , fetele nemă -

rităte merg lă femeile măi î n vă rstă pentru

ă fi „vergelăte”, ădică pentru ă li se

„povesti”viitorul .(ursită).

Pe 23 ăprilie este binecunoscută să rbă toăre „Sângeorz” (Sfă ntul Gheorghe), moment căre, precede „mă surătul oilor”.

TRADITII SI SARBATORI

DE LA NOI

Viitorul verde - viitorul

nostru, ăl vostru, ăl tu-

turor. O plănetă verde

este o plănetă sănătoăsă.

Viitorul Terrei este in

măinile noăstre.

Prof.Marinela Raduta

Elevii: Guşiţă Bianca, Vînaga Andrada

Micşoni Armina, Vasiloni Larisa

Mihăiloni Patricia, Codea Ermioni

Găină Sorina, Bugariu Adrian Georgian

COLECTIVUL

DE REDACTIE:

DIN ACTIVITATILE NOASTRE…

VA CONTINUA…….

SCOALA CU CLASELE I-VIII,

COM.BAUTAR

Din activităţile şcolare

În şcoala noastră au fost realizate activităţi privind educaţia pentru însuşirea

sistemului de valori ale culturii, democraţiei şi civismului.

La orele de istorie noi elevii am înţeles că suntem urmaşii unui neam care a

ştiut să lupte şi să apere cu atâtea sacrificii pământul sfânt al ţării.

Dintre principalele evenimente istorice sărbatorite anual pe şcoală sunt: Ziua

Naţională a României, Ziua unirii Principatelor.

În cadrul acestor activităţi, noi prezentăm referate, recităm poezii, aducem

desene inspirate din aceste momente istorice.

Au participat şi colegii mai mici din clasele primare, părinţii lor dar şi reprezen-

tanţi ai primăriei, dar de acolo nu au lipsit nici cadrele didactice. Cu toţii am cântat Imnul

ţării, cântece patriotice şi am jucat cu toţii Hora Unirii.

Este important să cunoaştem că şi comuna noastră se poate mândri cu oameni

de cinste care au participat la războaiele mondiale precum şi la Marea Unire.

În anul şcolar 2010-2011, cu ocazia zilei de 24 IANUARIE, pe şcoala noastră s-a

desfăşurat un concurs pe grupe, O pagină de glorie a istoriei României. Am fost încântaţi

de atmosfera în care a avut loc această acţiune, fiind o experienţă plăcută.

Scopul acestor acţiuni este conoaşterea semnificaţiei zilelor din istoria neamu-

lui românesc precum şi definirea idealului naţional.

De altfel, ne-am obişnuit să lucrăm în echipă, să manifestam încredere, să do-

vedim gândirea critică, să reacţionăm corect la exemplele semenilor, să devenim mai

responsabili.

Elevii claselor a IV-a, a V-a, a VI-a, a VII-a, a

VII-a de la Şc. cu cls I-VIII Băuţar (Bucova)

Prof.Marinela Raduta

Elevii: Guşiţă Bianca, Vînaga Andrada

Micşoni Armina, Vasiloni Larisa

Mihăiloni Patricia, Codea Ermioni

Găină Sorina, Bugariu Adrian Georgian

COLECTIVUL

DE REDACTIE:

DIN ACTIVITATILE NOASTRE…

VA CONTINUA…….

SCOALA CU CLASELE I-VIII,

COM.BAUTAR

Din activităţile şcolare

În şcoala noastră au fost realizate activităţi privind educaţia pentru însuşirea

sistemului de valori ale culturii, democraţiei şi civismului.

La orele de istorie noi elevii am înţeles că suntem urmaşii unui neam care a

ştiut să lupte şi să apere cu atâtea sacrificii pământul sfânt al ţării.

Dintre principalele evenimente istorice sărbatorite anual pe şcoală sunt: Ziua

Naţională a României, Ziua unirii Principatelor.

În cadrul acestor activităţi, noi prezentăm referate, recităm poezii, aducem

desene inspirate din aceste momente istorice.

Au participat şi colegii mai mici din clasele primare, părinţii lor dar şi reprezen-

tanţi ai primăriei, dar de acolo nu au lipsit nici cadrele didactice. Cu toţii am cântat Imnul

ţării, cântece patriotice şi am jucat cu toţii Hora Unirii.

Este important să cunoaştem că şi comuna noastră se poate mândri cu oameni

de cinste care au participat la războaiele mondiale precum şi la Marea Unire.

În anul şcolar 2010-2011, cu ocazia zilei de 24 IANUARIE, pe şcoala noastră s-a

desfăşurat un concurs pe grupe, O pagină de glorie a istoriei României. Am fost încântaţi

de atmosfera în care a avut loc această acţiune, fiind o experienţă plăcută.

Scopul acestor acţiuni este conoaşterea semnificaţiei zilelor din istoria neamu-

lui românesc precum şi definirea idealului naţional.

De altfel, ne-am obişnuit să lucrăm în echipă, să manifestam încredere, să do-

vedim gândirea critică, să reacţionăm corect la exemplele semenilor, să devenim mai

responsabili.

Elevii claselor a IV-a, a V-a, a VI-a, a VII-a, a

VII-a de la Şc. cu cls I-VIII Băuţar (Bucova)

traim si gÂndim verde - didactic

Documents