Cuprins:

Argument…………………………………………………………………………………...pag.2

TRANSALPINA1.1. Scurt istoric……..…………………………………………………..……….…pag.3

1.1.1. Situaţia actuală………………………………………….…..……….pag.41.1.2. Scandal de mediu……………………………………….……..……..pag.4

1.2. Coordonate geografice…………………………………………………..….....pag.51.2.1. Gradul de asfaltare……………………………………………..……pag.6

TRANSALPINA - Obiective turistice2.1. Lacul Oaşa………………………………………………………………..……pag.72.2. Lacul Tău-Bistra…………………………………………………………..…..pag.82.3. Mânăstirea Oaşa……………………………………………………………....pag.92.4. Peştera Muierii………………………………………………………………...pag.102.5. Vârful Păuşa…………………………………………………………………...pag.11

TRANSALPINA – Schi Resort3.1. Domeniul schiabil Voineasa – Vidra – Transalpina ……………….……….pag.123.2. Domeniul schiabil Şureanu……………………….…………………………..pag.13 3.3. Domeniul schiabil Rânca…………………………………….………………..pag.14

TRANSALPINA – Cazare………………………………………………………………...pag.15

BibliografieAnexe

1

Argument

Transalpina este cel mai înalt drum rutier din România cât şi din întregul lanţ al Munţilor Carpaţi, atât din ţară cât şi din afara ei, atingand altitudinea maximă (2145 metrii) în Pasul Urdele. Transalpina traversează Munţii Parâng de la N la S fiind paralelă cu Valea Oltului şi Valea Jiului, între care se află, şi leaga localitatea Sălişte din Jud. Sibiu de localitatea Novaci din Jud. Gorj.

Drumul şi-a luat numele de la latinescul "Transalpina" (ţara de dincolo de munţi), cum era numită în vechile texte şi hărţi latineşti Ţara Românească, şi e supranumit “Drumul Regelui”, pentru că Regele Carol al II-lea, după ce l-a reconstruit, în anul 1938 l-a inaugurat parcurgându-l el însuşi, împreună cu familia regală. Deşi este mai înalta, mult mai veche şi mai frumoasă decât Transfăgărăşanul, este mai puţin cunoscută pentru  că , Transalpina, cu toate că este catalogat  drum naţional, DN 67C (parţial), nu a fost până în 2009 niciodata asfaltată. Transalpina a fost cosntruită de armatele romane în drumul lor spre Sarmisegetusa, pavată cu piatră de Regele Carol al II-lea dupa 1930 şi reablitată de nemţi în al II-lea război mondial dupa care a fost dată uitării de autorităţile române. Faptul ca a fost uitată şi a devenit un drum greu de parcurs cu maşini normale a  ajutat Transalpina să-şi păstreze  neatinsă salbaticia şi farmecul aparte pe care puţine locuri din ţară îl mai au. Este printre puţinele drumuri din ţară pe care se poata ajunge cu maşina până la nori şi chiar deasupra lor. Mai sunt zone în care nu s-a terminat asfaltarea şi de asemenea multe zone în care nu sunt montaţi parapeţii şi semnele de circulaţie. În consecinţă aceste porţiuni nu sunt deschise oficial traficului auto. Singura porţiune reabilitată integral este porţiunea Novaci-Rânca.. Pe porţiunea Obarşia Lotrului - Rânca e zapadă mai mult de 6 luni pe an.

Mulţi îşi doresc ca Transalpina se fie asfaltata, pentru a putea să o parcurgă,  însă majoritatea după ce parcurg zonele ce se asfaltează regretă că acolo unde a ajuns asfaltul a ajuns şi grătarul, muzica ascultată tare şi pet-ul aruncat la tot pasul. Se gandesc atunci ca ar fi fost mai bine să rămână neasfaltată şi să fie parcursă, cu greu, doar de cei care iubesc muntele cu adevarat.

Când asfaltarea Transalpinei va fi terminată cea mai bună promovare ar fi inaugurarea de către cei de la Top Gear care au fost şi pe Transfăgărăşan. Un titlu gen: "Top Gear on Transalpina highest Romania road" ar face celebră Transalpina mai mult decât orice altă campanie publicitară.

În urma vizitei pe Transfăgărăşan a celor de la Top Gear, Transfăgărăşanul a fost clasat în primele 13 cele mai spectaculoase drumuri ale lumii, iar Nicholas Chage a venit sa  filmeze o parte din filmul Ghost Ride II pe Transfăgărşan.

2

TRANSALPINA

1.1. Scurt istoric

Începuturile acestui drum sunt neclare. Unele surse susţin că a fost construit prima dată de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărţile de istorie este trecut sub denumirea de „coridorul IV strategic roman”.

Există şi o legendă locală, care spune că, la sfârşitul secolului XVIII şi la începutul secolului XIX, fiecare familie a participat la construirea unei porţiuni din acest drum, în funcţie de posibilităţile fizice şi financiare ale sale.

Potrivit altor surse, şoseaua a fost construită şi pietruită de germani în timpul Primului Război Mondial, din raţiuni militare, însă a fost foarte puţin folosită.Cert este că drumul, cunoscut ca "Poteca Dracului", a fost iniţial o potecă de munte, folosită de către păstorii din Mărginimea Sibiului pentru a traversa munţii cu turmele de oi în Ţara Românească.

În lucrarea sa Istoria Olteniei supt austriaci (1718-1739), istoricul Constantin C. Giurescu arată că încă din anul 1731 autorităţile austriece propuneau construirea unui drum transcarpatic pe traseul vechiului drum de transhumanţă ce lega Transilvania de Oltenia.

Având în vedere învăţămintele din Primul Război Mondial, regele Carol al II-lea a dorit să aibă la dispoziţie un drum strategic, pentru artiliera montană, trasă de cai, care să poată fi parcurs de trupele care se mişcau între Valahia şi Transalpina. Pentru stabilirea traseului drumului, primul-ministru Gheorghe Tătărescu a plecat pe munte de la Novaci la Lotru însoţit de douăzeci (20) de călăreţi din Novaci, conduşi de învăţătorul Ion D. Giurgiulan. În urma acestei acţiuni, Gheorghe Tătărescu a inaugurat lucrările de construcţie a drumului pe platoului Novaciului.

Lucrările de refacere decise de rege au avut loc în perioada 1934-1939. La inaugurarea drumului, în 1939, a participat şi regele Carol al II-lea, însoţit de viitorul rege Mihai I, precum şi primul-ministru Gheorghe Tătărescu împreună cu soţia sa Arthenia. Aceştia au parcurs întregul traseu al drumului la bordul unei maşini de teren, la volan aflându-se chiar regele Carol al II-lea. După inaugurare, drumul a fost cunoscut sub denumirea de ”Drumul Regal” sau ”Drumul Regelui”, denumire ce a înlocuit denumirea populară de ”Poteca Dracului”.

Drumul a mai fost reabilitat în timpul celui de-al II-lea Război Mondial, când germanii aveau nevoie de aceasta cale de acces din motive militare. De atunci a fost foarte puţin întreţinut.

După revoluţia din 1989 drumul nu a mai fost întreţinut, o parte a zidurilor de sprijin au fost desfiinţate, piatra fiind sustrasă şi utilizată în realizarea fundaţiilor unor vile ce au fost construite la Rânca.

3

1.1.1. Situaţia actuală

Aceasta a fost şi ultima lucrare importantă a drumului până în 2008, când ministrul de atunci al Transporturilor, Ludovic Orban a decis ca reabilitarea DN 67C – Transalpina să fie scoasă la licitaţie.

Lucrările au început doi ani mai târziu. La începerea acestora, DN 67C – Transalpina era asfaltat doar până la Rânca, porţiunea până la Sebeş fiind asfaltată odată cu reabilitarea.

Investiţia pentru reabilitarea acestui drum a costat aproximativ 1,3 miliarde de lei, lucrările executându-se fără un acord de mediu din partea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. Circulaţia pe DN 67C – Transalpina a fost dată în folosinţă în anul 2010.

1.1.2. Scandal de mediu

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (A.N.P.M.) a confirmat că lucrările pentru şoseaua Transalpina s-au derulat până în prezent în lipsa unui acord de mediu din partea A.N.P.M.

Deşi a fost solicitat un acord de mediu, solicitarea a fost respinsă, întrucât la acea dată lucrarile au fost efectuate în proporţie de până la 80% şi avizul nu mai poate fi emis, deoarece ar fi încălcate prevederile Directivei Consiliului Uniunii Europene nr. 85/337/CEE.

Respingerea cererii privind eliberarea retroactivă a acordului de mediu în octombrie 2011 a fost motivată de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului prin faptul că avizul ar fi trebuit obţinut înainte de începerea lucrărilor de modernizare a şoselei, demarete în anul 2008, din cauză că şoseua Transalpina traversează cinci arii protejate.

Prin obţinerea acestui acord, trebuia efectuat anterior studiul de impact asupra mediului.

4

1.2. Coordonate geografice

Transalpina este cel mai înalt drum rutier din România, cât şi din întregul lanţ al Munţilor Carpaţi, atât din ţară cât şi din afara ei, atingând altitudinea maximă de 2145 metrii în Pasul Urdele.

Transalpina traversează Munţii Parâng de la Nord la Sud fiind paralelă cu Valea Oltului şi Valea Jiului, între care se află şi leagă localitatea Sălişte din judeţul Sibiu de localitatea Novaci din judeţul Gorj.

Traseul Transalpinei are o lungime de 141 de kilometrii la de Novaci la Sălişte, respectiv 155 de kilometrii de la Bengeşti (locul unde se desprinde traseul Transalpinei din DN67 Târgu Jiu – Râmnicu Vâlcea) la Sălişte (intersecţia cu DN1 Sibiu - Sebeş), 137 de kilometrii de la Novaci la Sebeş, respectiv 148 de kilometrii de la Bengeşti la Sebeş (DN 67C) pentru cei care aleg această rută.

Din cauza zăpezii, pe timpul sezonului rece, Transalpina este impracticabilă între Rânca şi Obârşa Lotrului precum şi între Obârşa Lotrului şi Lacul Oasa. Aceste tronsoane din traseul Transalpinei nu sunt deszăpezite iarna de catre autoritati.

5

1.2.1. Grad de asfaltare

În decembrie 2013 lucrările pe Transalpina se prezentau astfel: 1. Novaci - Rânca: 18 Km - integral asfaltaţi şi reabilitaţi;2. Ranca - Obârşia Lotrului: 30 Km - integral asfaltaţi, dar înca fără indicatoare,

parapeţi şi marcaje;3. Obarşia Lotrului - Lacul Oasa: asfaltaţi 25 din 26 Km (-1), însă sunt zone unde

lipseşte stratul final de asfalt, fără indicatoare parapeţi şi marcaje, de asemenea mai este un podeţ în lucru la Obârşia Lotrului;

4. Lacul Oasa - Dobra: 34 Km - integral asfaltati, dar încă fără indicatoare, parapeţi şi marcaje. Intre Lacul Oasa şi Lacul Tau drumul e brăzdat de peste 30 de şanţuri pentru canalele de scurgere a apelor de pe versanţi;

5. Dobra - Sălişte: asfaltaţi şi reabilitaţi toţi 34 Km.

Gradul de asfaltare a drumurilor de legatură cu Transalpina:1. Sugag - Sebeş: asfaltaţi integral 25 Km;2. Obarşia Lotrului - Brezoi: 80 Km;3. Obarşia Lotrului - Lacul Vidra: 17 Km în mare parte asfalt nou. Drumul este încă

în lucru (se lucrează la scurgerile de ape);   4. Lacul Vidra - Voineasa: 24 Km asfalt vechi cu denivelări şi gropi pe alocuri,

practicabil cu orice maşină dar cu viteză redusă;5. Voineasa - Brezoi: 39 Km asfalt bun;6. Petroşani - Obarşia Lotrului: 30 Km asfaltat, mai puţin în zona Groapa Seaca (nu

se recomandă maşinilor cu garda foarte joasă, în zona neasfaltată se merge foarte încet - 10 km/h, pierzandu-se mult timp);

7. Pasul Tartarau - Paltiniş - Sibiu: 70 Km:7.1.  Pasul Tartarau - Paltiniş: 40 Km neasfaltat nerecomandat decât maşinilor 4x4;7.2.  Paltiniş - Sibiu: 30 Km asfaltat - practicabil de orice maşină;

8. Pasul Tartarau - Râul Sadului - Sadu - Cisnadie - Sibiu :75 Km:8.1. Pasul Tartarau - Râul Sadului: 45 Km neasfaltat nerecomandat decât

maşinilor 4x4;8.2. Râul Sadului - Sadu: 14 Km asfalt foarte bun;8.3. Sadu - Cisnadie - Sibiu: 16 Km - asfalt foarte bun.  

6

OBIECTIVE TURISTICE

2.1. Lacul Oaşa

Adresa: DN 67COraş: Obiective turisticeJudeţ: AlbaŢara: România

Lacul Oaşa este un lac de acumulare pe râul Sebeş în defileul Oaşei. Barajul este construit din anrocamente (gneise, micacee, şistoase) cu mască din beton armat.

Barajul este cel mai mare dintre lacurile de acumulare amenajate pe cursul râului Sebeş. În anul 1980 este pusă în funcţiune centrala hidroelectrică subterană (de tip cavernă) Gâlceag, care are potenţialul energetic înmagazinat în lacul Oaşa.

Hidrocentrala Gâlceag are aducţiunea principală construită dintr-o galerie lungă de 8,2 km. fiind echipată cu două grupuri de tip Francis de 75 MW fiecare. Totodată, staţia de pompare Gâlceag cu două hidropompe cu puterea de 10 MW fiecare, asigură suplimentar în lacul Oaşa şi apele râului Cugirul Mare.

Se preconizează ca în viitorul apropiat lacul de la Canciu să fie alimentat şi de apele râului Cugirul Mic prin intermediul adicţiunii (o galerie subterană de aproximativ 3.400 metrii) secundare Râul Mic – Sipcea.

Date tehnice: Barajul Oaşa este situat la o altitudine de 1.255 metrii, având o suprafaţă de 441 hectare,

fiind cel mai mare din lacurile de acumulare amenajate pe cursul râului Sebeş.

Barajul:Înălţime la coronament: 91 m.;Lăţime la coronament: 10 m.;Lăţimea maximă la bază: 250 m.;

Lacul de acumulare:Volum util: 136 mil. m3;Lungime: 6 km.;Suprafaţă maximă: 460 ha.

Localizare:Lacul Oaşa este un lac de acumulare construit pe râul Sebeş, fiind situat la graniţa dintre

judeţele Alba şi Sibiu.

7

2.2. Lacul Tău – Bistra

Adresa: DN 67COraş: Obiective turisticeŢara: România

Lacul Tău-Bistra a fost dat în exploatare în anul 1984 şi permite reţinerea unui volum de apă de circa 21 milioane m3.

Date tehnice:Barajul a fost dat în exploatare în anul 1984, fiind în acest moment exploatat de

Hidroelectrica.

Înălţime: 78 m.Lungimea la cooronament: 178 m.Suprafaţă: 81 ha.

Localizare:Lacul Tău – Bistra este un lac de acumulare construit în confluenţa râului Sebeş cu râul

Bistra.

8

2.3. Mânăstirea Oaşa

Adresa: DN 67C – TransalpinaOraş: Obiective turisticeJudeţ: AlbaŢara: România

Biserica centrală a Mânăstirii Oaşa este închinată Adormirii Maicii Domnului, hram prăznuit în ziua de 15 august, şi Sfântul Mare Mucenic Pantelimon, hram prăznuit în ziua de 27 iulie.

Scurt istoric:În anul 1943, scriitorul Ioan Pop împreună cu Povestitorul Mihail Sadoveanu au ridicat în

acest loc o biserică din lemn.În anul 1983, prin grija episcopului Emilian Bărdaş, din Alba Iulia, a preotului Faur şi a

protopopului Viorel Porcaru, o veche biserică a fost reparată şi îmbunătăţită, după care a fost adusă în acest loc.

După revoluţia din 1990, construcţia a fost resfinţită, iar în jurul ei s-a construit o mănăstire de măicuţe.

Cu sprijinul Hidrotehnica, au fost ridicate mai multe corpuri de chili. Datorită condiţiilor meteo vitrege şi a lipsei unei căi de acces viaile, în anul 1998,

măicuţele au părăsit mânăstirea.În anul 2000 pe 1 iulie, în locaţia vechii mânăstiri de maici s-a construit o comunitate de

călugări.

Localizare:Mânăstirea Oaşa este o mănăstire ortodoză aflată în localitatea Sugag, judeţul Alba. Aflată la o distanţă de 70 de kilometrii mai spre sud de Sebeş şi la 57 de kilometrii nord-

est faţă de Petroşani, la poalele Munţilor Şureanu.Mânăstirea Oaşa este o oază de linişte, înconjurată de păduri, cu văi şi lacuri.Cel mai apropiat sat se află la o distanţă de peste 40 de kilometrii de mănăstire.

9

2.4. Peştera muierii

Oraş: Obiective turisticeJudeţ: GorjŢara: România

Peştera muierii are o istorie foarte bogată, fiind încă folosită din timpuri străvechi, ca adăpost în timpul războaielor.

Astfel, când bărbaţii plecau la lupte, foarte mulţi copii şi femei se adăposteau aici şi de aici şi denumirea de ”Peştera muierilor”. Este şi prima peşteră electrificată din România.

Scurtă descriere:Peştera muierii are o lungime de aproximativ 3.600 de metrii, fiind dispusă pe 4 niveluri.La nivelul interior se află rezervaţia speologicăcare este separată în două sectoare :

sectorul de nord (1.500 m.) şi sectorul de sud (800 m.).La 40 de metrii înălţime se află etajul superior amenajat pentru publicul larg şi are o

lungime de 53 metrii. Acest nivel ajunge până la o lungime de 1.228 de metrii cu o reţea de diverticule foarte greu accesibilă.

Una din atracţiile peşterii este Domnul Mic, asemănător unei cupole gotice format prin precipitarea milenară a calcitei. Celălalte încăperi sunt: Sala Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare şi imaginea Stâncii însângerate denumită datorită scurgerilor oxidului de fier.

În cupola înaltă de 1 metrii, întâlnim o colonie de lilieci.Alte atriacţii sunt: Vălul Muierii, Bazinele Mari, Cascadele Împietrite, Dantela de Piatră,

Poarta, Sala cu Guano, Sala Turcului.În Galeria Urşilor a fost găsit un adevărat cimitir de resturi scheletice de urşi, lei, hiene,

vulpi, lupi, capre sălbatice şi mistreţi.În Sala Musteriană au fost descopeite foarte multe obiecte aparţinând culturilor cu mult

înaintea erei noastre. De asemenea, în 1952 au fost descoperite şi fragmente de oase provenind, foarte probabil, de la trei indivizi diferiţi; unele fragmente de craniu aparţinând unui individ ce sex feminin. Acestea au fost recent datate de către cercetători ca având o vechime de aprozimativ 30.000 de ani.

Localizare:Peştera Muierilor este situată în imediata apropiere a Transalpinei, în localitatea Baia de

Fier, judeţul Gorj.

10

2.5. Vârful Păpuşa

Adresa: DN 67C – TransalpinaOraş: Obiective turisticeJudeţ: GorjŢara: România

Vârful Păpuşa este situat la 2135 metrii altitudine, fiind localizat în judeţul Gorj, la 18 kilometrii de oraşul Novaci, pe DN 67C, în apropierea limitei cu Judeţul Vâlcea, acesul făcându-se numai cu autovehicule.

La o altitudine de 1650 metriii şi situată pe versantul sudic al Munţilor Parâng, staţiunea dispune de un potenţial turistic şi sportiv deosebit,fiind considerată centrul drumeţiilor din Parâng: drumeţii montane, recreere şi odihnă, practicarea sporturilor de iarnăîncepând cu luna septembrie şi până în luna mai.

Localizare:Vârful Păpuşa este situat în Munţii Parâng, fiind localizat în apropierea drumului DN 67C

– Transalpina.

11

TRANSALPINA – Schi Resort

3.1. Domeniul schiabil Voineasa – Vidra – Transalpina

În septembrie 2011 a început construcţia noului domeniu schiabil VIDRA - TRANSALPINA, domeniu ce se doreşte a fi unul dintre cele mai mari şi frumoase din ţară, în proiect fiind peste 80 de kilometrii de părţi ce ajung până la 2100 metrii altitudine, majoritatea în goluri alpine.

În martie 2012 a fost inaugurată prima pârtie de ski, Pârtia de ski Mioarele, iar în 22 decembrie 2012 s-a deschis oficial acest domeniu schiabil. 

Pe timpul iernii, la Vidra se poate ajunge la ski dinspre Valea Oltului pe DN7A (Brezoi - Malaia - Voineasa - Vidra - Obârşia Lotrului). Porţiunile din Transalpina: Obârşia Lotrului - Rânca şi Obârşia Lotrului, Lacul Oaşa nu sunt deszăpezite. Aşadar de la Sebeş nu se poate ajunge la pârtia Mioarele pe traseul Transalpinei (Sebeş - Sugag - Lacul Tău - Lacul Oaşa - Pasul Tărtărău - Obârşia Lotrului - Vidra).

În condiţii de vreme nu foarte rea se poate ajunge şi dinspre Petroţani, dar înainte de a aborda această rută, este recomandat să sunaţi la CNADNR pentru a afla dacă drumul este deszapezit.

De la Sibiu la pârtia de schi Mioarele, cum mai este numită partia deja inaugurată din domeniul schiabil Vidra - Transalpina, sunt 140 km (3 ore), iar de la Vâlcea la pârtie 110 km (2.5 ore).

Între Brezoi şi pârtia de ski Vidra drumul este asfaltat şi bun în mare parte, mai puţin porţiunea dintre Voineasa şi Lacul Vidra (24 km ) unde asfaltul mai are denivelări şi gropi mici pe alocuri.

12

3.2. Domeniul schiabil Şureanu

Domeniul schiabil Şureanu este unul dintre cele mai noi domenii de ski din România, fiind inaugurat în 2009, însa este locul unde se poate schia în zăpadă în momente în care în multe locuri din ţară zăpada lipseşte cu desăvârşire datorită altitudii mari la care se afla.

Domeniul se află la o distanţă de 82 de kilometrii de Sebeş traseul de urmat pentru a ajunge fiind : Sebeş - Şugag (30km) - Lacul Oaşa (35 km). Aici se părăseşte traseul Transalpinei, mergând spre dreapta, pe un drum neasfaltat de 18 kilometrii ce trece pe lângă Mânăstirea Oaşa, prin Luncile Prigoanei şi prin zona numită Poarta Raiului, aflată la 2 kilometrii de pârtii. 

Domeniul are mai multe părtii de ski deservite de două instalaţii de teleski şi un telescaun inaugurat în ianuarie 2012.

Pe timpul iernii, la Şureanu se poate ajunge la ski doar din partea de nord a ţării de la Sibiu pe traseul: Sibiu - Sălişte - Poiana - Jina - Dobra - Lacul Oaşa - Luncile Prigoanei - Poarta Raiului – Şureanu; sau de la Sebeş pe traseul: Sebeş - Şugag - Lacul Oaşa - Luncile Prigoanei - Poarta Raiului - Şureanu.

Nu se poate ajunge dinspre Obarşia Lotrului deoarece porţiunea Obarşia Lotrului - Lacul Oaşa nu este deszăpezită.

De asemenea, nici drumul ce urcă din Cugir spre pârtiile Şureanu nu este deszăpezit iarna.

13

Pârtia C1 C2 C3 C4 S1Lungime 1700 m. 650 m. 650 m. 800 m. 600 m.

Dotări Teleski Teleski Teleski Teleski Teleski

Nocturnă Nu Nu Nu Nu NuDificultate Medie Medie Medie Medie Medie

S2 S3 A1 A21200 m. 1300 m. 1600 m. 1400m

Teleski Teleski Telescaun Telescaun

Nu Nu Nu NuMedie Medie Medie Medie

3.3. Domeniul schiabil Rânca

Domeniul schiabil Rânca sa află în staţiunea montană Rânca de pe traseul Transalpinei şi are în prezent patru pârtii de ski, trei dintre ele fiind deservite de instalaţii de teleschi iar cea de-a patra inaugurată în ianuarie 2012, de o instalaţie de telescaun.

Pe timpul iernii, la Rânca se poate ajunge la ski doar din partea de Sud a ţării deoarece porţiunea de drum din Transalpina: Obarşia Lotrului - Rânca nu este deszăpezită.

Pârtia M1 M2 M3 M4 Rânca 1 Lungimea 610 m. 510 m. 350 m. 710 m. 860 m.Diferenţa de nivel 92 m. 116 m. 39 m. 128 m. 242 m.Dotări Teleski Teleski Teleski Teleski TelescaunNocturnă Da Nu Nu Nu NuDificultate Începători Medie/ Avansaţi Începători Începători Medie

14

TRANSALPINA – Cazare

Transalpina este un drum care a devenit practicabil în totalitate doar în 2011, când asfaltul a început să fie turnat şi în zonele mai înalte dintre Lacul Oaşa - Obarşia Lotrului - Rânca.

Până în 2011 asfaltul exista din Nord până la Barajul Oaşa iar din Sud până la Rânca. În consecinţă şi locaţiile de cazare s-au dezvoltat doar în aceste zone. Aşadar, de-a lungul, traseul Transalpinei locaţii de cazare veţi găsii în general la extremităţiile sale.

Pentru cei care vin din partea de Nord a ţării, cele mai multe locaţii sunt în Mărginimea Sibiului, iar pentru cei care vin din Sud pe Transalpina, cazare veţi găsii la Rânca sau în localităţiile aflate pe drumul de legătură cu Transalpina (Horezu – Polovragi - Baia de fier - Novaci).

Alte câteva pensiuni se află şi de-a lungul drumului ce lega Valea Oltului de Transalpina: ( DN 7A Brezoi – Voineasa – Vidra - Obarsia Lotrului ).

Cele mai multe locaţii de cazare de pe traseul Transalpinei se găsesc însă la Rânca, staţiunea aflată la cea mai mare altitudine din România 1650 metrii, localitate datată încă din 1930.

Rânca beneficia de peste 500 de locuri de cazare încă din 2007 iar în 2009 după începerea asfaltării Transalpinei numărul lor a crescut simţitor.

Cu toate acestea în perioada de schi, iarna şi în weekend-urile frumoase din anotimpurile calde veţi găsii cu greu un loc de cazare până şi aici.

Casa Grysly – Rânca:

Vă aşteptăm la munte, la aer curat împreună cu familia sau prietenii dumneavoastră! Vă punem la dipoziţie 10 camere cu un total de 24 de locuri de cazare; în cazul în care este necesar, se pot adăuga paturi pliante în majotitatea camerelor.

În cursul săptâmanii: 70 lei / camera dublă în weekend: 70 lei / camera dublă

Pensiunea Maria – Novaci:

Pensiunea Maria este situată în oraşul Novaci ce este străbătut de Transalpina (DN 67C Drumul Regelui) care face legătura între Novaci - Rânca - Sebeş (judeţul Alba). Pensiunea Maria dispune de : internet wireless, expresor, încălzire centrală.

În cursul saptamani: 60 lei / camera dublă în weekend:

70 lei / camera dublă

15

Bibliografie

http://xml.agerpres.ro/flux-documentare/2014/02/26/totul-despre-transalpina-14-32-44

http://ro.wikipedia.org/wiki/Transalpina

http://www.rancaonline.ro/istoric_transalpina.php

http://filedelumina.ro/2013/06/13/transalpina-drumul-regelui/

16