formatio

Seria de cărţi Formatio de la editura InterVarsity Press (preluată de editura Noua Speranţă) urmează tradiţia bogată a Bisericii în domeniul formării spirituale. Aceste cărţi nu se mulţumesc să transmită informaţii, ci scopul lor este trans-formarea cititorilor de către Dumnezeu spre asemănarea cuCristos. Formatio urmărete să integreze Cuvântul lui Dumne-zeu i practicile spirituale i să îi convingă pe cititori să treacă de la schimbările interioare la mărturia exterioară. Simbolul este scoica pentru că ea reprezintă o spirală care simbolizează călătoria spirituală continuă dinspre centru spre exterior. Noi credem că fiecare dintre noi este creat cu o dorinţă profundă de a fi în prezenţa lui Dumnezeu. Cărţile din seria Formatio ne ajută să ne împlinim aspiraţiile cele mai profunde i să devenim cu adevărat noi înine prin harul lui Dumnezeu.

TRADIŢIE. EXPERIENŢĂTRANSFORMARE

Cuprins

Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9Cum să foloseti cât mai bine această carte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 1 Viaţa bună i frumoasă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21 Pregătirea sufletului: Scrie-i o scrisoare lui Dumnezeu

2 Evanghelia pe care mulţi oameni nu au auzit-o niciodată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

Pregătirea sufletului: Jocul

3 Marea chemare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57 Pregătirea sufletului: Ospitalitatea

4 Să învăţăm să trăim fără mânie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77 Pregătirea sufletului: Respectarea Sabatului

5 Să învăţăm să trăim fără poftă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93 Pregătirea sufletului: Post de mass-media

6 Să învăţăm să trăim fără minciună . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111 Pregătirea sufletului: Tăcerea

7 Să învăţăm să trăim binecuvântându-i pe cei care ne blestemă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129

Pregătirea sufletului: Rugăciunea pentru succesul competitorilor

8 Să învăţăm să trăim fără vanitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149 Pregătirea sufletului: Slujire secretă

9 Să învăţăm să trăim fără zgârcenie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167 Pregătirea sufletului: Dezacumularea

10 Să învăţăm să trăim fără îngrijorare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187 Pregătirea sufletului: Rugăciunea

11 Să învăţăm să trăim fără să-i judecăm pe ceilalţi . . . . . . 203 Pregătirea sufletului: O zi fără bârfe

12 Viaţa de zi cu zi în Împărăţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 225 Pregătirea sufletului: O zi devoţională

Anexă: Ghid de discuţie pentru grupe mici . . . . . . . . . . . . . . . . . . 243Note . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 279Mulţumiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 287

Renumitul predicator i întemeietorul metodismului, John Wesley (1703–1791), a fost întrebat cândva de un om măcinat de îndoială. „Totul este întunecos; nu mai pot gândi limpede, i-a spus acesta lui Wesley, dar am auzit că tu predici multor oameni în fiecare dimineaţă i seară. Te rog să-mi spui ce faci cu ei. Unde îi conduci? Ce religie le predici? La ce e bună această religie?“ Răspunsul lui Wesley a fost:

Mă întrebi ce fac cu oamenii cărora le predic? Îi fac virtuoi i fericiţi, experimentează linitea i devin folositori celorlalţi. Unde îi conduc? Spre Cer, spre Dumnezeu, Judecătorul, Cel care-i iubete pe toţi, i spre Isus, Mijlocitorul Legământului Nou. Ce religie predic? Religia dragostei. Legea bunătăţii adusă de lumina evangheliei. La ce e bună religia asta? Să-i facă pe oameni să se bucure de Dumnezeu i de ei înii, să-i facă asemănători cu Dumnezeu, să-i iubească pe toţi, să fie mulţumiţi de vieţile lor i să spună calmi i siguri în faţa

Introducere

10 VIAŢA BUNĂ I FRUMOASĂ

morţii: „Unde îţi este biruinţa, moarte? Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne dă biruinţa prin Domnul nostru Isus Hristos!“

Răspunsul lui reprezintă o descriere frumoasă i succintă a ceea ce înseamnă o viaţă bună i frumoasă.

Cu toate acestea, astăzi este mai dificil să primeti un astfel de răspuns la întrebările tale. Rareori mai vorbim de virtute, însă Wesley tia că virtutea este esenţială pentru dezvoltarea unei vieţi vibrante i pline de bucurie. Cum devin oamenii virtuoi? Wesley a înţeles că evanghelia cretină este piatra de temelie fundamentală pentru viaţa după care tânjim. Dorul nostru mistuitor este să-L cunoatem pe Dumnezeu i să fim cunoscuţi de El. Wesley afirmă că Dumnezeu este Judecătorul, adică Dumnezeu este sfânt, dar, cu toate acestea, Îl mai numete i „Cel care-i iubete pe toţi“. Am fost creaţi pentru comuniunea cu un Dumnezeu iubitor i sfânt i, dei nu merităm să avem parte de această comuniune, Wesley spunea că îi conduce pe ascultătorii săi spre Isus, Mijlocitorul Legământului Nou, un legământ al iertării i regenerării, prin care devenim oameni în care locuiete Cristos i de care Cristos Se bucură.

Ce fel de religie a promovat Wesley? Nu o religie a legilor sau a ceremoniei ori a cunoaterii mistice, ci a dragostei i bunătăţii. Lumea noastră este lipsită de astfel de oameni i este flămândă după oameni care să demonstreze o bunătate autentică. Suntem atât de lipsiţi de bunătate, încât atunci când o întâlnim suntem foarte surprini. Care este scopul acestei religii? Să ne ducă în Cer? Nu, să aducă în noi Cerul. Să ne ajute să descoperim o relaţie cu Dumnezeu prin care să ne bucurăm de Dumnezeu i să fim linitiţi cu privire la noi i la viitorul nostru. Dacă putem găsi o astfel de viaţă, credea Wesley, putem înfrunta moartea cu siguranţă i calm, convini fiind de eternitatea fericită.

Trilogia Ucenicului este o serie de cărţi, acesta fiind volumul al doilea, scrise cu scopul de a ne ajuta să găsim viaţa la care s-a referit Wesley. Această carte, precum i cea anterioară i succesoarea ei, are un singur scop: să atragă oamenii în planul divin al dragostei i

Introducere 11

transformării. Prima carte, intitulată Dumnezeu, Cel bun i frumos, are ca subiect pe Dumnezeul pe care L-a prezentat Wesley: iubitor, sfânt, iertător i plin de bucurie. Această carte ne îndreaptă atenţia spre noi înine, viaţa, inima i caracterul nostru. Cea de-a treia carte, Comunitatea bună i frumoasă, îi propune să-i ajute pe cititori să aplice principiile Împărăţiei în vieţile de zi cu zi, în familie, la locurile de muncă, în comunitate i în lume.

CUM GÂNDETE ISUS?Unul dintre principiile centrale ale Trilogiei Ucenicului este că

trăim după ideile i naraţiunile din minţile noastre. Ceea ce gândim determină modul de viaţă. Dacă credem că Dumnezeu este un fel de contabil mânios care ne judecă tot timpul i care este dispus să ne iubească numai atunci când suntem suficient de buni, atunci această naraţiune se va reflecta în modul nostru de viaţă. Sau, dacă credem că a fi mânios sau a-ţi urî dumanii este ceva bun, atunci i aceste naraţiuni vor fi exprimate în viaţa de zi cu zi. Multe naraţiuni false sunt perpetuate în lumea noastră, despre Dumnezeu i despre viaţa umană, uneori chiar i în bisericile noastre. Soluţia este să vedem cum gândete Isus, înainte chiar de a vedea ce a făcut.

Isus, al doilea membru al Trinităţii, este legat în mod intim de Dumnezeu Tatăl i de Dumnezeu Duhul Sfânt. Isus ne descoperă caracterul i natura lui Dumnezeu, iar mărturia Lui este cea mai demnă de încredere i cea mai verosimilă din toată istoria umană. Aadar, eu sunt convins de un adevăr: cheia începerii unei vieţi bune i frumoase este însuirea naraţiunilor lui Isus. Am descoperit faptul că, pe măsură ce mi-am înlocuit vechile naraţiuni false cu naraţiunile lui Isus, viaţa mea a început să se schimbe sub multe aspecte. M-am îndrăgostit de Dumnezeul pe care L-a cunoscut Isus. Am început să mă consider un om în care locuiete Cristos, sacru i valoros. Am început să-i tratez altfel pe oameni pentru că am intrat în Împărăţie i am învăţat că mă pot ruga sincer pentru dumanii mei i îi pot bine-cuvânta pe cei care mă blestemă. Rezultatul a fost că unii dintre ei au încetat să mă mai blesteme!

12 VIAŢA BUNĂ I FRUMOASĂ

CELE PATRU COMPONENTE ALE TRANSFORMĂRIIMintea, cu ideile i naraţiunile imprimate în ea, este locul de

unde începe transformarea, dar ea implică i alte trei componente. Este nevoie să practicăm disciplinele spirituale, care au scopul să ne vindece sufletul, nu să ne câtige meritul de a ajunge în Cer. Sunt con-vins că, dei ne putem schimba prin înnoirea minţilor noastre i prin practicarea disciplinelor spirituale singuri, vom descoperi adevărul că transformarea este mai profundă i mai durabilă dacă are loc în cadrul unei comunităţi. Avem nevoie de alţii care să ne vadă aa cum suntem i care să fie grupul nostru de care aparţinem.

Mintea, disciplinele spirituale i comunitatea sunt aspecte funda-mentale ale transformării noastre, dar adevăratul agent al schimbării este Duhul Sfânt. Duhul ne conduce la Cristos, ni-L descoperă pe Tatăl, expune tot ce este fals, corectează i încurajează astfel încât creterea i transformarea să fie posibile. Duhul ne ajută să ne schimbăm naraţiunile călăuzindu-ne în adevăr, luminându-ne atunci când practicăm disciplinele spirituale i ne leagă într-o comunitate unită. Transformarea nu poate avea loc fără Duhul Sfânt. Totui, noi trebuie să participăm din plin la procesul schimbării. Dând dovadă de seriozitate în privinţa citirii, a meditaţiei, a practicării disciplinelor spirituale i a participării la viaţa comunităţii, creăm condiţiile nece-sare în care Duhul Sfânt ne transformă caracterul. Figura 1 ne ajută vizual să înţelegem relaţia dintre cele patru componente. Trilogia Uce-nicului este scrisă pe baza acestui model.

CUM A APĂRUT ACEASTĂ CARTEAceastă carte reprezintă apogeul unei perioade de 25 de ani, timp

în care am învăţat de la aceti doi oameni remarcabili: Richard Foster i Dallas Willard. Richard a fost mentorul meu din vremea studenţiei la colegiu. Apoi l-am întâlnit pe Dallas i am început să lucrez cu el în calitate de profesor asistent timp de zece ani. Ideea acestei cărţi s-a născut în perioada când am început să lucrez cu Dallas. Adesea, el vorbea despre nevoia de a alcătui „un curriculum pentru asemănarea

Introducere 13

cu Cristos“ pentru cretinii individuali i pentru biserici. Schiţa unui astfel de curriculum se găsea în capitolul nouă al excelentei sale cărţi The Divine Conspiracy. În timp ce lucra la acest capitol, eu i-am pus insistent întrebarea: „Dallas, chiar crezi că se poate face acest lucru?“ Răspunsul lui era: „Da, desigur.“ Apoi întrebam: „Atunci, de ce nu-l faci?“ De fiecare dată răspunsul lui era acesta: „Pentru că sunt de părere că tu trebuie să-l faci, Jim.“ Nu a exercitat presiuni asupra mea.

În anul 1998 am început să alcătuiesc un curriculum pe baza schiţei simple a lui Dallas dintr-un curs ţinut de el despre cum ne-a învăţat Isus să trăim. În anul 2003 am cerut permisiunea comitetului bisericii pe care o frecventam (Chapel Hill United Methodist Church, Wichita, Kansas) de a invita pe câţiva dintre membrii bisericii să parcurgă împreună cu mine acest curriculum. Conducătorii bisericii i-au exprimat imediat acordul i în primul an m-am ocupat de 25 de oameni care au urmat acest curs de 39 de săptămâni. Pe la mijlocul anului a început să se confirme tot mai mult părerea că Dallas avu-sese dreptate iniţiind acest proiect. Transformarea autentică pentru a dobândi caracterul lui Cristos este posibilă.

Naraţiunile personale

Duhul Sfânt

Exerciţiile care ne modelează sufletul

Comunitatea

Figura 1. Cele patru componente ale transformării

14 VIAŢA BUNĂ I FRUMOASĂ

De atunci până în prezent am mai predat acest curriculum unui grup de 75 de oameni i rezultatele au fost întotdeauna aceleai: schimbări semnificative în vieţile participanţilor. Soţiile unor membri ai bisericii care participau la curs m-au contactat spunându-mi: „Ce ai făcut cu soţul meu? Este un alt om! Este mai răbdător i mai atent cu toată familia decât a fost înainte. Nu tiu ce se întâmplă, dar poţi fi sigur că mă voi înscrie încă de pe acum la cursul de anul viitor.“ Pe lângă toate acestea, curriculumul a fost utilizat de elevi de liceu, în grupurile de tineri i de studenţi din campus. Când semenii mă întreabă care este grupul de oameni pentru care a fost alcătuit acest curriculum, răspunsul meu este întotdeauna acelai: „Pentru oricine dorete din toată inima să se schimbe, tânăr sau bătrân, cretini maturi sau începători, bărbaţi i femei. Nu contează.“

ASPECTELE ABORDATE ÎN ACEASTĂ CARTEAceastă carte se adresează inimii tale. Inima ta este centrul vieţii

tale, este vizibilă prin acţiunile tale i solidificată în caracterul tău. Formarea spirituală înseamnă formarea caracterului. Această carte începe prin a privi viaţa umană în general i punând întrebarea: Cine trăiete o viaţă bună? Capitolele doi i trei examinează mesa-jul esenţial al lui Isus i cine sunt cei cărora se adresează El. Ambele capitole prezintă Împărăţia lui Dumnezeu, disponibilă i de neclintit, explicând importanţa ei în vieţile noastre.

Celelalte capitole ale cărţii reprezintă o expunere a Predicii de pe Munte i urmează schiţa lui Isus pentru dezvoltarea unei vieţi bune. Capitolul patru dezbate subiectul mâniei, fiind urmat de capitolele care abordează pofta, minciuna, binecuvântarea celor care ne blestemă, vanitatea, zgârcenia, îngrijorarea i judecarea altora. Capitolul doi-sprezece ne indică direcţia i ne încurajează să trăim în Împărăţia lui Dumnezeu zi după zi, astfel încât să fim tot mai aproape de El.

Te încurajez să mergi mai departe plin de speranţă i de siguranţa că eti angajat într-un proces care va aduce mari beneficii vieţii tale. Sunt convins că Dumnezeu, care a început o lucrare bună în tine, o va duce la bun sfârit. Aadar, mergi înainte cu siguranţa că schimbarea

Introducere 15

este posibilă i va avea loc în viaţa ta. De asemenea, ceilalţi vor observa schimbările din viaţa ta i vor fi încurajaţi să se schimbe i ei. Fie ca Dumnezeu să-ţi schimbe mintea, inima i viaţa i să te folosească pen-tru a schimba lumea.

Această carte a fost scrisă pentru a fi folosită în contextul unei comunităţi, un grup mic, o clasă de coală duminicală sau un grup de prieteni care se adună la o cafea sau la cineva acasă. Studierea cărţii împreună cu alţii îi mărete mult impactul. Dacă o parcurgi singur, ţi se aplică numai primele patru sugestii. Indiferent de modul în care o vei folosi, am încrederea că Dumnezeu poate să realizeze o lucrare foarte bună în viaţa ta i sunt convins că o va face.

1. Pregătete-te. Ia-ţi un caiet sau un jurnal.

Vei folosi acest jurnal pentru a răspunde la întrebările pe care le vei găsi în toate capitolele pentru meditaţie i la partea despre pregătirea sufletului de la sfâritul fiecărui capitol.

Cum să foloseti cât mai bine aceasă carte

18 VIAŢA BUNĂ I FRUMOASĂ

2. Citete. Citete cu atenţie toate capitolele. Încearcă să nu citeti în grabă i evită citirea capitolului cu puţin

timp înainte de încheierea săptămânii. Începe citirea de la începutul săptămânii pentru a avea timpul să digeri materialul.

3. Exersează. Fă toate exerciţiile săptămânale.Completarea exerciţiilor legate de conţinutul capitolului pe care

l-ai citit te va ajuta să aprofundezi ideile pe care le-ai învăţat i acestea vor începe să-ţi modeleze i să-ţi vindece sufletul. Unele exerciţii îţi vor lua mai mult timp decât altele. Asigură-te că ai timp suficient pentru a le face înainte de întâlnirea grupului. Ar fi bine să ai timp nu numai pentru exerciţii, ci i pentru a scrie rezultatele meditaţiilor tale.

4. Reflectează. Fă-ţi timp să scrii rezultatele meditaţiilor tale.Treci în jurnal peste întrebările din interiorul i de la sfâritul

capitolului. Acest lucru te va ajuta să-ţi clarifici ideile i să cristalizezi ceea ce te învaţă Dumnezeu. De asemenea, te va ajuta la partea următoare.

5. Interacţionează. Vino la întâlnirea grupului pregătit să asculţi i să împărtăeti.

Acum ai ocazia să asculţi i să înveţi din experienţele i ideile altora. Dacă toţi membrii grupului îi fac timp să scrie în jurnal, conversaţiile vor fi mult mai utile. Membrii grupului vor împărtăi din ideile la care au reflectat, iar întâlnirea va fi cu atât mai valoroasă. Este important să nu uiţi că trebuie să asculţi de două ori mai mult decât vorbeti. Totui, fii pregătit să împărtăeti cu alţii ideile i experienţele tale. Membrii grupului vor învăţa din ele.

6. Încurajează. Interacţionează cu ceilalţi i în afara întâlnirilor grupului.

Una dintre marile binecuvântări ale tehnologiei este uurinţa cu care putem păstra contactul cu ceilalţi. Este bine să trimiţi câte un

19

e-mail de încurajare la cel puţin alţi doi membri ai grupului între întâlniri. Astfel, ei tiu că te gândeti la ei i îi poţi întreba pentru ce să te rogi pentru ei. Acest lucru consolidează relaţiile i fac experienţele comune mai semnificative. Consolidarea unor relaţii bune este un factor cheie în transformarea acestei experienţe într-un succes.

Cum să foloseti cât mai bine această carte

Într-una din veri am făcut practică la un centru pentru pensionari, în calitate de capelan. A fost o slujbă destul de uoară. Pensionarii acelui centru se bucurau de o sănătate suficient de bună pentru a nu avea nevoie de îngrijire constantă. Părea că le făcea plăcere să trăiască în comunitate, comportându-se ca nite studenţi cărunţi care locuiau la internat. În plus, aveau mai multe riduri i mai multă înţelepciune ca studenţii. Peste tot întâlneam feţe zâmbitoare. Aveam zilnic servicii de capelă i o femeie numită Gladys cânta un imn, eu le prezentam un scurt material devoţional, mai cântam un imn, se dădea binecuvântarea i plecam. Restul zilei pensionarii o petreceau gândindu-se la copiii i la nepoţii lor, servind câte un ceai sau jucând biliard. Slujba mea a fost foarte plăcută. Nu era deloc rău să petreci vara servind ceaiul cu bunicuţele i jucând biliard cu bunicii.

unu

Viaţa bună i frumoasă

„Semnificaţia existenţei pământeti nu înseamnă, aa cum ne-am obinuit să credem,

să prosperi… ci să-ţi dezvolţi sufletul.“

ALEXANDR SOLJENIŢÎN

22 23

În general petreceam timpul în grup, dar ocazional cineva îmi solicita o discuţie individuală. Într-o zi, efa mea mi-a dat o bucată de hârtie pe care scria: „Ben Jacobs, camera 116, solicită o vizită a cape-lanului.“ efa m-a privit oarecum cu compătimire i mi-a spus: „Jim, îţi urez mult noroc pentru această întrevedere.“ Tonul ei m-a pregătit pentru o după-amiază mai dificilă. Ce poate fi atât de dificil?, m-am întrebat în timp ce mă îndreptam spre camera lui Ben. Am bătut la uă i am auzit o voce groasă răspunzând: „Intră, tinere.“ Ben stătea într-unbalansoar, îmbrăcat cu un cardigan albastru, cu o cămaă încheiată la nasturi până sus i cu picioarele acoperite de o pătură. Era cărunt, avea o barbă bine îngrijită i trăsăturile lui erau destul de aspre: ochi mari, profunzi i un nas lung i subţire. Arbora o mină foarte serioasă i importantă, de om de care ai face bine să ţii seamă.

„Bună ziua, Ben“, i-am spus întinzându-mi mâna ca să o strâng pe a lui.

„Aează-te“, mi-a răspuns Ben direct i fără a-mi strânge mâna.În următoarea jumătate de oră mi-a vorbit despre filozofie i religi-

ile lumii. Nu eram sigur dacă voia să mă testeze să vadă dacă eram sufi-cient de inteligent i de citit sau dacă voia doar să mă impresioneze. În realitate, m-a impresionat. tia multe despre probleme complexe din filozofie i religie. Ne-am angajat într-o dezbatere ca să stabilim cine e mai bun filozof, dar nu am înţeles exact ce urmărea. După un timp, mi-a spus: „Bine, probabil că ai multe alte lucruri de făcut. Te las să pleci acum. O zi bună în continuare.“

De data aceasta mi-a strâns mâna i, când am ieit din cameră, l-am auzit spunând: „Vrei, te rog, să vii i mâine?“

În următoarele ase zile am intrat în camera 116 i am discutat cu Ben, care îi deschide sufletul tot mai mult, povestindu-mi fragmente din viaţa lui. Apoi, la a aptea vizită, am descoperit care era intenţia principală a lui Ben. Dorea să se mărturisească unui om. Nu era vorba despre un păcat anume. Ben voia să mărturisească realitatea că nu a dus o viaţă bună. În mod surprinzător, viaţa lui, conform părerii majorităţii oamenilor, nu fusese tocmai rea. Unii ar putea afirma că a avut o viaţă bună.

VIAŢA BUNĂ I FRUMOASĂ

22 23

„M-am născut în 1910. Până în 1935 făcusem deja primul milion de dolari, la numai 25 de ani. Când am ajuns la 45 de ani, am fost cel mai bogat om din stat. Politicienii voiau să-mi fie prieteni. Am minţit, am înelat i am furat cât am putut de mult i de la cine am putut. Motoul meu era simplu: ia tot ce poţi de la oricine poţi. Am adunat o avere considerabilă i toţi erau impresionaţi de realizările mele. Aveam multă putere i influenţă în vremea aceea. Aveam două mii de angajaţi i toţi mă respectau sau se temeau de mine. Am avut trei soţii, dar toate m-au părăsit, fie din cauză că le-am neglijat, fie din cauză că m-au prins cu multe aventuri extraconjugale. Am o singură fiică, în vârstă acum de 40 de ani, dar refuză să discute cu mine.“

Ben s-a oprit să mă privească pentru a vedea dacă-l judecam sau nu. Nu-l judecam. A fost surprins. Arăta ca un bunicuţ bonom cu cardiganul său i nu semăna deloc cu genul de om pe care-l descrisese, un om ambiţios, egoist, cu o viaţă plină de păcate. Apoi a continuat: „Cred că se poate spune că mi-am distrus viaţa pentru că, astăzi, nu am nimic cu adevărat valoros. Da, încă am mulţi bani, mai mulţi decât pot cheltui, dar ei nu-mi produc nicio bucurie. Stau aici zi după zi, ateptând să mor. Nu am decât amintiri rele. Nu mi-a păsat de nimeni în viaţă i acum nimănui nu-i pasă de mine. Tu, tinere, eti singurul om care mă ascultă.“

TOŢI VOR SĂ FIE FERICIŢIUnii dintre noi sunt introvertiţi, alţii extrovertiţi. Unora le plac

pisicile, altora câinii. Unora le place riscul, alţii preferă siguranţa. Fiecare om este unic, dar există un lucru pe care-l împărtăim cu toţii: fiecare om vrea să fie fericit. Nimeni nu-i dorete o viaţă plictisitoare, banală, fără realizări i semnificaţie. Nu am întâlnit până acum niciun om al cărui scop să fie distrugerea propriei vieţi. Toţi vrem să fim fericiţi i să fim aa tot timpul. Dorim ca i cei pe care-i iubim să fie fericiţi. A fost efectuat recent un sondaj în care s-a pus o întrebare simplă: „Ce vor cel mai mult părinţii pentru tine, succes, bogăţie, să fii un om bun sau să fii fericit?“ Optzeci i cinci la sută dintre

Viaţa bună i f rumoasă

VIAŢA BUNĂ I FRUMOASĂ

participanţii la sondaj au răspuns că fericirea este dorinţa cea mai mare a părinţilor pentru copiii lor.

Ben a vrut să fie fericit. Nu i-a propus să ducă o viaţă tristă i fără bucurii. Ben nu a decis: „Cred că voi lua o serie de decizii egoiste în încercarea de a-mi distruge viaţa.“ El a crezut sincer că urmărea

să ajungă fericit, dar a căutat fericirea, bucuria, satisfacţia i prosperitatea la fel ca majoritatea oamenilor. Problema este că Ben a preluat un set de idei despre succes i fericire i aceste idei au fost greite. A ascultat de o naraţiune falsă despre ce înseamnă viaţa bună i fericită.

Naraţiunea dominantă a vieţii sale, ca toate naraţiunile dominante, i-a dictat comportamentul i i-a justificat realizările. Nimeni nu ajunge din întâmplare într-o stare ca a lui Ben i dintr-odată. Totul începe cu naraţiunile după care ne modelăm viaţa.

Desigur, în vremea noastră există o diferenţă între a fi fericit i a fi bucuros. Fericirea este o stare temporară, bazată pe circumstanţele vieţii. Bucuria este o dispoziţie sufletească neîntemeiată pe circumstanţele exterioare i, de aceea, nesupusă schimbării. Scriitorii devoţionali din trecut, mai ales cei ca John Wesley, au folosit termenul fericire pentru a descrie o viaţă bună i virtuoasă. Fericirea adevărată însemna ca un om să fie bun. Wesley a scris nite cuvinte ajunse celebre: „Nu poţi fi fericit fără a fi sfânt.“ Acesta este sensul în care folosesc eu cuvântul fericit pentru a descrie ce înseamnă o viaţă bună.

NARAŢIUNEA FALSĂ: FERICIREA PROVINE DIN RESPECTAREA PRINCIPIILOR ACESTEI LUMI

Dacă urmăreti emisiunile de la televizor de la orele cu audienţă maximă, ţi se vor prezenta în mod subtil valorile lumii. Douăzeci de minute vor fi umplute cu reclame pentru diverse produse, de la cele destinate îngrijirii părului, la lanţuri de hoteluri sau la diverse mărci de cauciucuri. Naraţiunea transmite indirect mesajul: fericirea vine din

24

Eti de acord că toţi oamenii doresc să fie fericiţi?

Viaţa bună i f rumoasă

sex, bani i putere. O femeie în bikini stă lângă un set de cauciucuri, mesajul fiind că femeile sunt atrase de bărbaţii care cumpără acea marcă de cauciucuri. Sau un bărbat chipe arată cât este de satisfăcut de hotelul de cinci stele la care stă. Mesajul este clar: luxul scump te face fericit.

Toate aceste naraţiuni sunt false, adică se bazează pe jumătăţi de adevăruri sau chiar pe minciuni sfruntate. Când le acceptăm, ele ne distrug lent sufletele. Ben a trăit pe baza acestor naraţiuni false. A adunat o mare avere, a avut mare putere i influenţă i a avut multe relaţii sexuale fără semnificaţie sau dragoste. Orice comportament se bazează pe o naraţiune. În mod pozitiv, naraţiunea noastră culturală poate fi afirmată în mai multe feluri: „Caută să fii primul în toate.“ „Nu trăieti decât o dată, aa că stoarce tot ce poţi.“ Aceste idei sunt folosite pentru a justifica un comportament imoral sau lipsit de etică.

În mod negativ, naraţiunile culturale afirmă: „Nu-ţi suprima dorinţele; toate dorinţele tale sunt bune.“ „Regulile există pentru a fi încălcate.“ „Nu te lăsa constrâns de responsabilităţile pe care le ai.“ „Băieţii buni sunt întotdeauna pe ultimul loc.“ Acestea sunt naraţiunile pe baza cărora i-a trăit Ben viaţa i care, spre sfâritul vieţii, l-au lăsat trist i singur, bântuit de amintirile relelor pe care le-a făcut altor oameni în căutarea lui după „fericire“. Ben mi-a spus că a avut un interes faţă de Isus, s-a gândit la El, dar a considerat că era imposibil să trăieti respectând poruncile Lui. Mi-a spus că a presupus că, în cazul în care ar fi ascultat poruncile lui Isus, ar fi avut o viaţă plicticoasă, marcată de constrângeri i neplăcută. A crezut că Isus va face din el un om slab, un ratat.

CUM SĂŢI DISTRUGI VIAŢA FĂRĂ MĂCAR SĂ ÎNCERCIPavel descrie în Romani, 1:18-32, cum viaţa umană este o spirală

care coboară spre distrugere. Evaluarea făcută de Pavel omului, cu 19 secole înainte de apariţia psihologiei moderne, rămâne cea mai strălucită descriere a entropiei din câte cunosc eu. Poate că ar fi bine să citeti textul din Romani, 1:18-32, dar în materialul de faţă eu voi

25

26 VIAŢA BUNĂ I FRUMOASĂ

rezuma ideile pe care le-am organizat sub titlul: „ase pai spre dis-trugere: procesul prin care devii nimic.“

1. Punctul de răscruce: vreau să fiu Dumnezeu. Primul pas spre distrugere este să nu-I permitem lui Dumnezeu să fie Dumnezeu. Ca să fiu mai specific, acest lucru înseamnă a refuza a-I da lui Dumnezeu onoarea i reverenţa ce I se cuvin. Pavel scrie: „cu toate că au cunos-cut pe Dumnezeu, nu L-au proslăvit ca Dumnezeu, nici nu I-au mulţumit“ (Romani, 1:21).

2. Mintea se întunecă (contra realitatea). Dacă există într-adevăr un Dumnezeu, aa cum afirmă cretinii, atunci Dumnezeu a creat tot ce există, este singura fiinţă care există fără a fi creată de o cauză primară, o fiinţă perfectă i puternică. Pe scurt, dacă există un Dumnezeu, trebuie să-L onorăm i să-I mulţumim. Aadar, a refuza să facem acest lucru (pasul 1) înseamnă a ne îndepărta de realitate. Ne opunem adevărului universului. Din această cauză, minţile noastre, care se dezvoltă normal numai în contextul adevărului i al realităţii, devin confuze, neclare i întunecate. Pavel spune: „S-au dedat la gândiri dearte, i inima lor fără pricepere s-a întunecat. S-au fălit că sunt înţelepţi, i au înnebunit“ (Romani, 1:21-22).

3. Idolatria: trebuie să avem un dumnezeu. Dacă Îl respingem pe Dumnezeu, atunci altceva trebuie să-I ia locul. „Natura are oroare de vid.“ Cineva sau ceva trebuie să ia locul lui Dumnezeu. Ne place un dumnezeu care ne face mult bine i, în schimb, ne cere foarte puţin. Soluţia: creăm un idol. Pavel arată care este pasul următor în spirala descendentă spre distrugere: „au schimbat slava Dumnezeului nemuri-tor într-o icoană care seamănă cu omul muritor, păsări, dobitoace cu patru picioare i târâtoare“ (Romani, 1:23). Nu este necesar ca idolii să fie nite imagini impresionante, ci pot fi orice lucru în care ne investim vieţile pentru a găsi plăcere, fericire i un fals sentiment al semnificaţiei i al scopului vieţilor noastre. Aici este cheia: idolul ne slujete lăsându-ne să ne împlinim orice dorinţă, iar noi îl slujim sacri-ficându-ne energia vieţii pe altarul lui.

4. Dumnezeu ne lasă singuri: mânia. Dacă nu ne dăm seama de zădărnicia acestei existenţe i nu ne întoarcem la Dumnezeu, suntem

Viaţa bună i f rumoasă 27

obligaţi să progresăm în idolatria noastră. Fiind respins, Dumnezeu nu are altă opţiune. Pavel scrie un verset pe care eu îl consider unul dintre cele mai înfricoătoare din Scriptură: „De aceea, Dumnezeu i-a lăsat pradă necurăţiei, să urmeze poftele inimilor lor; aa că îi necin-stesc singuri trupurile“ (Romani, 1:24). Dumnezeu ne lasă singuri, să trăim cum ne taie capul. Mânia lui Dumnezeu este poziţia Lui dreaptă i fermă împotriva păcatului, pe care El nu-l poate accepta în nicio condiţie.

5. Plăcerea este căutată cu orice preţ. Deconectaţi de realitate i lăsaţi singuri, trebuie să găsim o cale prin care să fim satisfăcuţi. Cu toate că este doar o soluţie temporară, calea cea mai uoară este cea a trupurilor noastre. Pofta i lăcomia sunt scurtături spre fericire, dar „euforia“ pe care o obţinem prin trupurile noastre (folosind alcoolul, drogurile, hrana, relaţiile sexuale sau pornografia) are întotdeauna tendinţa de a se diminua. De fiecare dată când ne angajăm în astfel de activităţi, plăcerea scade i suntem obligaţi să mărim frecvenţa sau cantitatea pentru a ajunge la nivelul de satisfacţie dorit. Pavel afirmă acest adevăr în următoarele cuvinte: „Din pricina aceasta, Dumnezeu i-a lăsat în voia unor patimi scârboase“ (Romani, 1:26; degradante; în NIV, n.tr.). Astfel, „poftele inimilor“ s-au transformat în „patimi scârboase“.

6. Păcatul domină. Pasul final este concluzia normală i cea mai rea a celorlalţi cinci pai. Păcatul i nelegiuirea au devenit normale, fiind comportamente automate. Când Îl respingem pe Dumnezeu i, în consecinţă, Îl înlocuim cu lucruri care nu pot satisface, vom reflecta tot ceea ce este împotriva lui Dumnezeu, adică păcatul. Pavel ne prezintă o listă care, dei veche, descrie viaţa multor oameni de astăzi:

Fiindcă n-au căutat să păstreze pe Dumnezeu în cunotinţa lor, Dumnezeu i-a lăsat în voia minţii lor blestemate, ca să facă lucruri neîngăduite. Astfel au ajuns plini de ori ce fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de lăcomie, de răutate; plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înelăciune, de porniri răutăcioase; sunt optitori, bârfitori, urâtori de Dumnezeu,

28 VIAŢA BUNĂ I FRUMOASĂ

obraznici, trufai, lăudăroi, născocitori de rele, neascultători de părinţi, fără pricepere, călcători de cuvânt, fără dragoste firească, neînduplecaţi, fără milă (Romani, 1:28-31).

Văd cât de valabile sunt cuvintele lui Pavel astăzi în fiecare zi când deschid un ziar. Lumea modernă se află pe o spirală descendentă: politicieni care folosesc incorect puterea, violuri, crime, incen-dieri, urmăriri ale infractorilor, bande de răufăcători, traficanţi de droguri, prostituţie i aa mai departe.

Totul începe cu acel fatal prim pas, pasul făcut de Adam i Eva în Grădină: refuzul de a arăta respect i mulţumire

lui Dumnezeu. Acest pas începe îndepărtarea de viaţa bună i frumoasă i duce la o viaţă urâtă, de păcat.

PĂCATUL ESTE URÂT, VIRTUTEA ESTE FRUMOASĂPăcatul are mulţi apărători, dar nicio apărare. Păcatul este urât.

Este opusul frumuseţii. Când văd un bărbat că aruncă priviri pline de poftă unei femei, sunt îngrijorat de ceea ce s-ar putea întâmpla. Mânia poate fi foarte urâtă. Când un om se înfurie, scena poate deveni foarte neplăcută. Îngrijorarea este nepotrivită, iar judecarea altora îmi provoacă repulsie. Când aud pe cineva spunând lucruri îngrozitoare despre altcineva, aproape că mă simt rău. Mândria i prejudecăţile, înelarea i dispreţuirea altor oameni, toate acestea sunt urâte. Când văd aceste păcate la alţii, nu simt nicio atracţie, dimpotrivă. Când, însă, le văd în mine, mă grăbesc să le justific i să le minimalizez importanţa. În ciuda caracterului urât i distructiv al păcatului, el totui reuete să ne ademenească cu iluzia fericirii.

Prin contrast, virtutea, care nu este o realitate vizibilă, ci una interioară, a inimii care iubete bunătatea, este frumoasă. Când văd pe cineva că spune adevărul, chiar dacă este în defavoarea lui, simt o senzaţie plăcută. Când văd că un bărbat o tratează pe o femeie ca pe o

Ai văzut această spirală descendentă în viaţa altora sau ai experimentat-o în propria ta viaţă?

Viaţa bună i f rumoasă 29

persoană valoroasă, nu ca pe un obiect, văd frumuseţea. Când un om face o faptă bună în ascuns, este o minune. Thomas Merton descrie în The Seven Storey Mountain (Muntele cu apte etaje), viaţa lui de păcat i apoi întoarcerea lui la Dumnezeu în tinereţe. El a dispreţuit i a ridiculizat cuvântul virtute, pe care l-a definit drept o „modestie exagerată practicată de ipocriţi“. Merton, însă, a descoperit adevărul că virtutea, puterea care provine din excelenţa morală, este singura cale spre o viaţă bună.

Fără ea [virtutea] nu poate exista fericire, pentru că virtuţile reprezintă chiar puterea prin care putem ajunge la fericire: fără ele nu poate exista bucurie, pentru că ele sunt obiceiurile care coordonează [i oferă calea de manifestare] energiile noastre natu-rale i le îndreaptă spre armonie, perfecţiune i echilibru, spre uni-tatea naturii noastre cu ea însăi i cu Dumnezeu, care constituie, în ultimă instanţă, pacea eternă.Păcatul este întotdeauna urât, iar

virtutea autentică este întotdeauna fru-moasă. Păcatul duce la distrugere, vir-tutea la o putere i mai mare. Acesta este motivul pentru care un om, chiar i un ateu, Îl iubete pe Isus. Isus a reprezen-tat virtutea pură. El a trăit o viaţă bună i frumoasă, la care i-a chemat i pe ucenicii Săi. Un om virtuos este o lumină pentru toţi cei din jurul lui. Am întâlnit un astfel de om acum câţiva ani i impactul lui asupra mea durează i acum.

O VIAŢĂ BINE TRĂITĂÎn vara anului 2006 am avut privilegiul să-l întâlnesc pe unul

dintre eroii mei: legendarul antrenor de baschet al echipei UCLA, John Wooden. Antrenorul John Wooden a stabilit multe recorduri care încă nu au fost depăite. A câtigat zece campionate NCAA,

„Păcatul este întotdeauna urât, iar

virtutea autentică este întotdeauna

frumoasă.“ Dă câteva exemple care să

confirme această afirmaţie.

30

ultimul în 1975. Niciun alt antrenor nu a reuit să câtige mai mult de patru campionate. Într-un sezon, echipa antrenată de el a câtigat 88 de meciuri la rând. Nicio altă echipă nu a reuit mai mult de 42 de victorii la rând. A antrenat pe unii dintre cei mai mari baschetbaliti, cum ar fi Bill Walton sau Kareem Abdul-Jabbar. Este considerat de mulţi specialiti cel mai mare antrenor din toate sporturile i din toate timpurile. i până în ziua de astăzi, fotii lui jucători îi telefonează, unii chiar săptămânal, pentru a-i spune că-l iubesc, că-i mulţumesc pentru influenţa lui asupra vieţilor lor i pentru a-i cere sfaturi în multe domenii ale vieţii.

Cu toate că este onorat pentru succesele sale ca antrenor, nu recordurile sale l-au făcut pe antrenorul Wooden să fie ceea ce este. În timpul după-amiezei pe care am petrecut-o cu el, l-am întrebat care este secretul vieţii sale. Mi-a răspuns: „Jim, m-am decis în 1935 să trăiesc după un set de principii i nu m-am abătut niciodată de la ele. Sunt bazate pe Biblie i pe învăţăturile lui Isus. Mă refer la principii cum ar fi curajul, onestitatea, munca serioasă, caracterul, loialitatea, virtutea i onoarea. Acestea sunt componentele unei vieţi bune.“ Timp de trei ore am scris aproape tot ce a spus. L-am urmărit cum se angaja în conversaţie cu Jacob, fiul meu care avea atunci 14 ani. L-a tratat de parcă era singura persoană din cameră. Ochii lui Jacob s-au făcut mari când a privit pozele lui John, semnate de sportivi remarcabili, cum ar fi Mickey Mantle, Derek Jeter i Joe Torre. Mesajele scrise pe poze erau similare: „Pentru antrenorul Wooden: eti sursa mea de inspiraţie.“

John Wooden a descoperit care era viaţa bună care merită a fi trăită i a trăit-o în fiecare zi. S-a îndrăgostit de tânăr de Nellie i i-a rămas devotat. Au fost căsătoriţi 53 de ani. În prima zi de antrena-ment, el petrecea prima oră învăţându-i pe jucători cum să-i îmbrace corect ciorapii. Dacă nu procedau corect, le spunea John, vor face bătături. Îi învăţa pe jucătorii săi un principiu de viaţă important: fă bine chiar i cele mai mici lucruri. Le spunea jucătorilor care au marcat un co să-i mulţumească jucătorului care îi pasase mingea. Practica de a-l identifica public pe cel care pasase decisiv a început cu

VIAŢA BUNĂ I FRUMOASĂ

Viaţa bună i f rumoasă

echipa UCLA. Wooden le spune jucătorilor săi: „Disciplinează-te, ca să nu fie obligaţi alţii să te disciplineze.“ „Nu fura, nu tria, nu minţi niciodată.“ „Câtigă-ţi dreptul de a fi demn i încrezător.“

John a trăit o viaţă remarcabilă. Dragostea lui pentru iubita lui soţie i pentru Isus părea să umple camera în care se afla. Zâmbetul lui era molipsitor. Râdea uor, natural i avea o smerenie autentică. Era bucuros că mai trăia ca să-i vadă copiii i nepoţii, dar mi-a spus că era gata să treacă în viaţa viitoare, unde va fi alături de Isus i de iubita lui Nellie. John a trăit o viaţă minunată, „mai bună decât am meritat“, a mărturisit el. Dar adevărul este că a trăit viaţa care a fost pregătită pentru fiecare dintre noi, bazată pe adevăr, virtute i inte-gritate, o viaţă care duce la adevărata fericire. John Wooden a trăit o viaţă bună i frumoasă.

Nu tiu dacă tii faptul că John s-a născut în 1910. Este anul în care s-a născut i Ben. Au trecut prin acelai secol împreună, au traversat perioada marii crize, două războaie mondiale i au văzut peste zece preedinţi succedându-se la conducerea ţării. Au trăit în aceeai ţară, dei pe coastele celor două oceane. Niciunul nu a început viaţa cu un avantaj faţă de celălalt, dar vieţile lor sunt total diferite. Ce a făcut diferenţa? Ben i-a trăit viaţa conducându-se după o iluzie, o naraţiune falsă despre viaţă i fericire, fapt ce i-a ruinat viaţa. i-a trăit ultimele zile măcinat de teama de moarte. John i-a organizat viaţa pe baza adevărului, a învăţăturilor lui Isus, o naraţiune corectă despre ceea ce constituie viaţa bună. Respectând această naraţiune, a trăit o viaţă glorioasă, este mulţumit i ateaptă un viitor strălucit cu Cristos. Ben i-a construit viaţa pe nisip. John a construit-o pe stânca durabilă, Cristos.

Vreau să afirm cu tărie adevărul că Dumnezeu nu l-a binecuvântat pe John pentru că a făcut fapte bune. Faptele bune ale lui John l-au dus la o viaţă virtuoasă, care este ea însăi o recompensă. Dumnezeu nu împarte binecuvântări i blesteme doar pe baza comportamentului nostru. Dacă ar fi aa, toţi oamenii „răi“ ar suferi i toţi oamenii „buni“ ar fi binecuvântaţi. Adevărul este că există o viaţă plină de bucurie i de pace pe care o pot trăi numai cei care-L urmează pe Dumnezeu.

31

32 VIAŢA BUNĂ I FRUMOASĂ

Nici John, nici Ben nu au fost mediocri în realizările lor. Amândoi au cunoscut succesul i au avut realizări remarcabile. Totui, i tu i eu suntem la fel de remarcabili. În fiecare zi luăm decizii care ne apropie sau ne înde-părtează de o viaţă virtuoasă. Suntem confruntaţi cu alegerea de a fi lacomi sau generoi, egoiti sau dispui la

sacrificii personale, critici sau iertători, să răspândim binecuvântarea sau blestemul. Chiar dacă John i Ben au fost oameni cu calităţi excep-ţionale, sufletele lor nu au fost diferite de sufletele noastre. Indiferent cine suntem, trebuie să alegem pe care naraţiune o aplicăm zilnic.

NARAŢIUNEA LUI ISUS

John Wooden a devenit cretin de tânăr, iar viaţa i-a construit-o pe baza învăţăturilor lui Isus. Naraţiunea lui Isus este următoarea: „Viaţa bună i frumoasă se bazează pe împlinirea poruncilor Mele, care nu trebuie considerate nite legi sau reguli, ci un mod nou de viaţă.“ Isus i-a prezentat naraţiunea la sfâritul Predicii de pe Munte. Mai târziu vom examina atent această predică, dar acum îmi propun să începem prin a vedea cum Îi încheie Isus învăţătura. După ce a rostit cea mai profundă predică pe care a auzit-o lumea, Isus a spus:

De aceea, pe oriicine aude aceste cuvinte ale Mele, i le face, îl voi asemăna cu un om cu judecată, care i-a zidit casa pe stâncă. A dat ploaia, au venit uvoaiele, au suflat vânturile i au bătut în casa aceea, dar ea nu s-a prăbuit, pentru că avea temelia zidită pe stâncă. Însă ori i cine aude aceste cuvinte ale Mele, i nu le face, va fi asemănat cu un om nechibzuit, care i-a zidit casa pe nisip. A dat ploaia, au venit uvoaiele, au suflat vânturile, i au izbit în casa aceea: ea s-a prăbuit, i prăbuirea i-a fost mare (Matei, 7:24-27).

Ai întâlnit pe cineva ca John Wooden? Dacă da, ce impact a avut asupra vieţii tale?

Viaţa bună i f rumoasă 33

Toţi cei care-i pun pe inimă cuvintele lui Isus i îi organizează viaţa pe baza lor vor fi asemenea oamenilor care clădesc o casă pe stâncă, care nu se va clătina niciodată, nici în cazul celor mai puternice furtuni i ploi.

Spre deosebire de aceti oameni, cei care refuză să ia aminte la cuvintele Lui i să le împlinească îi construiesc casa pe nisip. Când vin furtunile vieţii, este sigur că se li se va prăbui casa. La ce cuvinte Se referă Isus prin expresia: „oriicine aude aceste cuvinte ale Mele“? La Predica de pe Munte. Isus S-a referit la poruncile Sale de a nu ne clădi vieţile pe mânie, pe poftă sau pe înelăciune. Pe răzbunare, pe îngrijorare sau pe judecarea altor oameni. Ciudat este faptul că mulţi cretini pur i simplu ignoră aceste învăţături, considerându-le prea grele sau, probabil, neobligatorii pentru omul de rând.

Această carte este scrisă pe baza Predicii de pe Munte. Scopul ei este să-i ajute pe cretini să înţeleagă i să aplice învăţăturile lui Isus despre aspecte cum ar fi mânia, pofta, minciuna, îngrijorarea, mândria i judecarea altora. Isus ne învaţă adevăruri simple despre aceste aspecte. A trăi conform învăţăturilor Lui înseamnă a avea o viaţă bună, o viaţă care va rezista în toate furtunile i încercările prin care vom trece. Neascultarea poruncilor Lui duce la o viaţă distrusă. Isus nu ne face viaţa mai grea prin aceste porunci, ci ne arată care este calea spre o viaţă bună i frumoasă: ascultarea de învăţăturile Sale. Nu există altă cale. Fie trăim conform învăţăturilor Sale, fie nu vom avea o viaţă bună i frumoasă.

HĂRŢI I FARURICu mai mulţi ani în urmă, Gordon Livingston era un tânăr loco-

tenent în Airborne Division numărul 82. Încerca să se orienteze în teren în timpul unui exerciţiu de la Fort Bragg din North Carolina. Iată ce scrie: „În timp ce studiam harta, un sergent, un soldat veteran, s-a apropiat i m-a întrebat: «Domnule locotenent, v-aţi dat seama unde suntem?» «Păi, harta spune că acolo ar trebui să fie un deal, dar nu-l văd», am răspuns eu. «Domnule, a spus sergentul, dacă harta nu

34 VIAŢA BUNĂ I FRUMOASĂ

corespunde cu terenul, atunci harta este greită.» Mi-am dat seama atunci că am auzit un adevăr profund.“

Hărţile încearcă să ne spună cum este realitatea. Cu cât o hartă este mai aproape de realitate, cu atât este mai bună. Acelai lucru este valabil cu privire la naraţiunile noastre. Unele sunt greite. Alte naraţiuni, mai ales cele ale lui Isus, sunt extraordinar de corecte, per-fecte chiar. Putem aprecia uor corectitudinea unei hărţi comparând-o cu realitatea. Locotenentul Gordon a învăţat un adevăr important: dacă harta nu corespunde cu terenul, atunci harta este greită. Terenul nu este niciodată greit.

Naraţiunile au acelai scop: să ne călăuzească, să ne ajute să ne orientăm, să ne spună încotro să mergem. Dar, în cazul în care naraţiunea nu corespunde cu viaţa reală, naraţiunea este greită. Naraţiunea falsă după care a trăit Ben s-a dovedit incorectă. Ea l-a învăţat: „Aceasta este calea spre viaţa bună“, dar l-a dus la o viaţă distrusă. Aadar, problema nu o reprezintă viaţa, ci naraţiunea. Spre deosebire de această naraţiune, cea a lui Isus este conform realităţii. Niciunul din cei ce au urmat învăţăturile lui Isus nu a fost dezamăgit i nu a ajuns la concluzia că sunt false. Instrucţiunile Lui coincid per-fect cu realitatea. Nu vom găsi o viaţă bună în alt mod decât ascultând de Isus. Trebuie să ne conformăm căilor Sale.

Într-o seară întunecată i în plină furtună, un vapor condus de un căpitan mândru se îndrepta direct spre un alt vapor. Celălalt vapor a semnalizat: „Viraţi“, dar căpitanul mândru a refuzat. A trimis celui-lalt vapor mesajul să plece din calea lui pentru că, în fond, el era un căpitan faimos, iar vaporul lui era faimos. Celălalt căpitan i-a transmis din nou mesajul: „Viraţi.“ Răspunsul a fost acelai: „Nu, voi trebuie să viraţi. Noi suntem nava SS Poseidon, iar eu sunt căpitanul Franklin Moran!“ În cele din urmă celălalt „vapor“ a transmis mesajul: „Viraţi acum, eu sunt farul, iar voi vă îndreptaţi spre stânci.“ Desigur, suntem liberi să ne trăim viaţa cum vrem. La fel de liber a fost i căpitanul să nege realitatea că lumina provenea nu de la alt vapor, ci de la far i să facă aa cum dorea. Totui, nu a avut libertate faţă de stânci. Realitatea este lovitura pe care o primim atunci când suntem greiţi, dar refuzăm să „virăm“.

Viaţa bună i f rumoasă 35

Aa trebuie să citim Predica de pe Munte. Isus nu ne cere să trăim acest mod de viaţă pentru a primi binecuvântările Lui sau pentru a intra în Cer atunci când murim, ci El ne spune adevărul despre realitate. El ne avertizează împotriva poftei, nu din cauza unei moralităţi exagerate, ci pentru că tie că pofta necontrolată distruge vieţile umane. El ne spune să nu ne îngrijorăm nu pentru că ne putem îmbolnăvi de ulcer, ci pentru că oamenii care trăiesc alături de El în Împărăţia lui Dumnezeu nu trebuie să se îngrijoreze de nimic; îngri-jorarea este doar o pierdere de timp. Pofta i îngrijorarea, răzbunarea i mândria nu sunt niciodată bune sau frumoase i nu duc niciodată la libertate. De fapt, ele ne îndepărtează de realitate.

Nu putem găsi fericirea sau bucuria fără o viaţă de ascultare de învăţăturile lui Isus. C.S. Lewis a scris: „Dumnezeu nu ne poate da fericire i pace fără El pentru că ele nu există fără El.“ Dumnezeu nu este capricios sau egoist, refuzându-ne bucuria dacă nu ascultăm de El, ci, pur i simplu, nu există bucurie fără o viaţă trăită cu Dumnezeu. „Dumnezeule, dă-mi, Te rog, fericire i pace, este cererea noastră, dar lasă-mă să-mi trăiesc viaţa cum vreau.“ Iar răspunsul lui Dumnezeu este: „Nu-ţi pot da ceea ce-mi ceri. Îmi ceri ceea ce nu există.“

COSTUL REFUZĂRII VIEŢII DE UCENICDezvoltarea spirituală i formarea de ucenici îi face pe unii oameni

să creadă că preţul pentru a avea o viaţă profundă cu Dumnezeu este prea mare. Vor fi obligaţi să renunţe la o viaţă de plăceri, plină de bună dispoziţie i distracţie. Nu vor mai avea voie să se simtă bine, să vadă un film, să mănânce o mâncare gustoasă, să navigheze pe Internet, să se joace cu prietenii lor. Toate acestea vor dispărea din vieţile lor. Nimic nu poate fi mai departe de adevăr. Cei care-L urmează pe Isus nu sunt obligaţi să ducă vieţi austere i triste. De fapt, chiar opusul este adevărat. Urmaii lui Cristos vor experimenta cele mai mari plăceri, vor râde i se vor bucura de toate bunătăţile pe care le poate oferi viaţa. Membrii Împărăţiei lui Dumnezeu au un discernământ mai mare atunci când caută relaxarea i plăcerea. Ei au încredere

36 VIAŢA BUNĂ I FRUMOASĂ

într-un Dumnezeu bun i frumos care nu Îi propune să le fure bucu-ria, ci, dimpotrivă, să le dăruiască bucuria reală i durabilă, cea care poate fi găsită atunci când respectăm moderaţia i limitele.

Ideea că respectarea învăţăturilor lui Isus va duce la o viaţă plictisi-toare este una dintre cele mai eficiente naraţiuni folosite de dumanul sufletelor noastre. Satan i agenţii săi tiu foarte bine că bucuria reală poate fi găsită numai prin ascultarea de poruncile lui Isus, dar, denaturând puţin câte puţin adevărul i cu ajutorul unor oameni religioi bine intenţionaţi, dar indui în eroare, poate prezenta viaţa cretină ca o sfântă plictiseală. Diavolul vrea ca oamenii să se teamă de preţul prea mare pe care-l cere Isus unui ucenic. În realitate, însă, preţul refuzării vieţii de ucenic este mult mai mare. Dallas Willard explică:

Refuzul de a deveni ucenic te va costa pacea durabilă, viaţa trăită numai în dragoste, credinţa care vede totul prin prisma conducerii lui Dumnezeu care are numai planuri bune pentru noi, speranţa care rămâne în picioare în cele mai descurajante circumstanţe, puterea de a face ceea ce este bine i de a rezista în faţa forţelor răului. Pe scurt, te costă exact belugul vieţii pe care Isus a spus că a venit să o aducă (Ioan, 10:10).Întrebarea nu este: „La ce trebuie să renunţ pentru a-L urma pe

Isus?“, ci, dimpotrivă: „Ce experienţe îmi vor lipsi dacă decid să nu-L urmez pe Isus?“ Răspunsul este clar: vom pierde ocazia de a trăi o viaţă bună i frumoasă.

ÎNTOTDEAUNA PUTEM ÎNCEPE DIN NOU: BEN TRANSFORMAT

Înainte de încheierea verii, într-una din multele noastre conversaţii, am ajuns să-i spun lui Ben că singura cale de a trăi cu adevărat este urmarea lui Isus. Ben nu s-a opus prea mult afirmaţiei mele. Isus, a spus el, a fost un om extraordinar, dar, a continuat el, acum era prea târziu pentru el; i-a distrus viaţa i la vârsta de 75 de ani nu mai putea răscumpăra nimic. I-am explicat că răscumpărarea

Viaţa bună i f rumoasă 37

este activitatea favorită a lui Dumnezeu, indiferent de vârsta benefici-arilor umani. În timpul acelei veri ne-am întâlnit zilnic i Ben deve-nea tot mai plin de bucurie cu fiecare întâlnire. Am citit împreună Evangheliile i am discutat despre îndurare i iertare, cât i despre posi-bilitatea schimbării omului. La sfâritul verii, înainte de a pleca, Ben mi-a făcut un cadou deosebit, o copie rară a unei cărţi vechi care tia că îmi plăcea foarte mult. Tot atunci mi-a spus că decisese să-L urmeze pe Isus, I-a cerut iertare i, într-un mod ciudat pentru el, simţea că Dumnezeu l-a iertat. Mi-a arătat o scrisoare pe care o scrisese fiicei lui, în care îi cerea iertare. Cartea a fost un dar extraordinar pentru mine, dar schimbarea pe care am văzut-o în Ben în acea vară a fost cel mai mare dar dintre toate.

Ultima oară când am auzit despre Ben a fost când fiica lui mi-a scris, spunându-mi că Ben a murit la vârsta de 88 de ani. Mi-a spus că s-au împăcat i că Ben a avut o credinţă mântuitoare în Isus. Mi-a mai spus că în ultimii ani de viaţă a fost un om schimbat. Ben probabil că îi povestise despre întâlnirile noastre din acea vară i a rugat-o să-mi mulţumească. Ben nu a trăit o viaţă radiind de fericire i bucurie în primii 75 de ani ai vieţii lui, dar a fost transformat i a experimentat peste un deceniu de viaţă devotată total lui Dumnezeu. Conform fiicei lui, Ben a murit radiind de bucurie că-L va întâlni pe Domnul.

Când mă gândesc la Ben, mă gândesc că schimbarea este nu numai posibilă, ci i obligatorie. În fiecare zi avem parte de un nou început. Cu toate că trecutul este neschimbabil, fiind scris în piatra anilor care au trecut, viitorul este pre-cum cimentul încă neîntărit, care poate fi nivelat i folosit conform acţiunilor noastre. Nimeni nu este de nerăscum-părat. Toţi avem ocazia, indiferent ce am făcut sau cine am fost, să ne schimbăm mintea, inima i comportamentul,

Când ai crezut în trecutul tău că te

poţi schimba? Ce adevăruri

poţi deduce din acest capitol care

să te inspire că schimbarea este

posibilă?

38 VIAŢA BUNĂ I FRUMOASĂ

urmând pe cel mai înţelept i mai iubitor învăţător din toţi cei care au păit pe pământul acesta. Isus ne spune tuturor în fiecare zi: „Vino, urmează-Mă.“ Dacă spunem da, putem fi siguri că ne ateaptă o viaţă bună i frumoasă. Când adunăm multe zile de acest fel i le transformăm în luni, ani i decenii, înseamnă că vom fi trăit o viaţă bună i frumoasă. Viaţa aceasta este doar un ecou al binecuvântărilor dragostei de care vom avea parte în eternitate.

Doresc să-I scrii o scrisoare lui Dumnezeu care să înceapă cu cuvintele: „Dragă Dumnezeule, viaţa pe care o doresc este…“ Restul scrisorii să completeze această afirmaţie (sau rugăciune) iniţială. Îţi poţi recunoate greelile, dar încearcă să-ţi descrii în scrisoare felul de viaţă pe care vrei să o duci. Va fi necesară o schimbare esenţială? Va fi necesar să-ţi schimbi prietenii? Va fi necesară înlocuirea naraţiunilor i obiceiurilor vechi? Visează fără să-ţi limitezi dorinţele. Spune-I lui Dumnezeu care sunt cele mai mari speranţe ale tale.

Asigură-te că scrisoarea aceasta este pusă bine, în siguranţă. Ar fi bine să o citeti o dată pe an, ca să-ţi aminteti de viziunea pe care tu i Dumnezeu o aveţi pentru viaţa ta. Scrisoarea să fie ghidul i sursata de inspiraţie. Dacă este potrivit i ai încredere, împărtăete-o cu cineva apropiat. Dacă parcurgi această carte cu un grup, poţi împărtăi scrisoarea cu membrii grupului, dar nu ţi se va cere lucrul acesta. Experienţa mea este că scrisori de acest fel sunt întotdeauna încurajatoare pentru ceilalţi.

PREGĂTIREA SUFLETULUI

Scrie-I o scrisoare lui Dumnezeu

40 VIAŢA BUNĂ I FRUMOASĂ

DE MEDITAT Următoarele întrebări îţi poţi fi utile atunci când meditezi la

experienţele tale, indiferent dacă parcurgi materialul singur sau împreună cu alţii.

Este bine să răspunzi la aceste întrebări în jurnalul tău. Dacă par-ticipi la un grup, adu cu tine jurnalul ca să îţi aduci aminte de ideile i experienţele tale.

1. Descrie pe scurt conţinutul scrisorii i ce sentimente te-au încercat când ai scris-o.2. Ai învăţat ceva despre Dumnezeu sau despre tine însuţi prin acest exerciţiu?3. Dacă eti suficient de încrezător, poţi citi scrisoarea la întâlnirea de grup.

Ghid de di s cuţ i i în grupuri mic i 245

Capitolul 1: Viaţa bună i frumoasă

DESCHIDEŢI SUFLETUL ÎNAINTEA LUI DUMNEZEU 5 MINUTE

Începeţi cu cinci minute de tăcere, urmate de o rugăciune prin care să-L chemaţi pe Dumnezeu să vă călăuzească discuţiile. De ce cinci minute de tăcere? Trăim într-o lume plină de zgomote i de lucruri care ne distrag atenţia. Este uor să intrăm în discuţii gândin-du-ne încă la ultimele problemele i discuţii pe care le-am avut. Este dificil să auzim oapta lui Dumnezeu în mijlocul unui program încărcat. Când ne strângem cu prietenii pentru a merge împreună pe drumul spiritual, ceea ce dorim să auzim este vocea lui Dumnezeu în vieţile celor din jurul nostru. Începând cu o perioadă de tăcere, vom fi pregătiţi să ascultăm, aa că una din opţiunile începerii întâlnirii este să stăm în tăcere.

PREGĂTIREA SUFLETULUI 510 MINUTEDacă eti într-un grup de ase sau mai mulţi oameni, împarte-i

în grupuri mici de trei sau patru. Cere celor care se simt suficient de siguri pe ei să-i citească scrisorile. După citirea lor, discutaţi pe marginea următoarelor întrebări:1. Ce ţi-a atras mai mult atenţia din ceea ce au împărtăit ceilalţi

membri ai grupului din scrisorile lor?2. Ce lucruri noi ai învăţat sau ce ai înţeles mai bine când ţi-ai scris

scrisoarea?3. Ce ai învăţat despre Dumnezeu i despre tine însuţi prin acest

exerciţiu?

STUDIEREA CAPITOLULUI 3045 MINUTETema centrală a acestui capitol este fericirea, pe care o caută toţi

oamenii, dar realitatea este că nu toate naraţiunile duc la fericire.

246 VIAŢA BUNĂ I FRUMOASĂ

Naraţiunile lui Isus reprezintă ghidul cel mai potrivit pentru a duce o viaţă bună i frumoasă.

[Notă: În fiecare săptămână citete întrebările înainte de a începe discuţiile. Notează întrebările pe care doreti să le discuţi în mod deosebit. În funcţie de dimensiunea grupului i de modul în care se desfăoară discuţia, s-ar putea să nu aveţi timp să discutaţi toate întrebările.]1. Am aflat în acest capitol povestea lui Ben (paginile 22–23), un

bărbat care a trăit o viaţă egoistă, plină de ambiţii personale i chiar păcătoasă, dar care a găsit calea spre răscumpărare i fericire înainte de a muri. Ai cunoscut oameni în vârstă care au secerat ceea ce au semănat în viaţă prin naraţiunile lor (bune sau greite)? Ce poţi învăţa din exemplele lor?

2. Autorul prezintă mai multe naraţiuni false despre obţinerea fericirii la paginile 25–28. Recitete aceste paragrafe i discutaţi despre naraţiunea pe care o credeţi cea mai răspândită în lume, iar cei care nu se simt stânjeniţi de acest lucru, să vorbească despre naraţiunile prevalente din vieţile lor.

3. „Păcatul este întotdeauna urât, iar virtutea autentică este întot-deauna frumoasă. Păcatul duce la distrugere, virtutea la o putere i mai mare. Acesta este motivul pentru care un om, chiar i un ateu, Îl iubete pe Isus. Isus a reprezentat virtutea pură. El a trăit o viaţă bună i frumoasă, la care i-a chemat i pe ucenicii Săi“ (pagina 29). Spune în propriile tale cuvinte ce înseamnă viaţa virtuoasă trăită de Isus.

4. „Naraţiunile au acelai scop: să ne călăuzească, să ne ajute să ne orientăm, să ne spună încotro să mergem“ (pagina 34). Îţi aminteti de un timp în viaţa ta când una dintre naraţiunile tale s-au dovedit greite? Cum ai reuit să o schimbi? Cât de diferită este viaţa ta acum? Cum se compară naraţiunile tale cu naraţiunile lui Isus?

5. Autorul afirmă că nu trebuie să punem întrebarea: „«La ce trebuie să renunţ pentru a-L urma pe Isus?», ci, dimpotrivă: «Ce

Ghid de di s cuţ i i în grupuri mic i 247

experienţe îmi vor lipsi dacă decid să nu-L urmez pe Isus?»“ (pagina 36). Cum răspunzi la a doua întrebare? Împărtăete răspunsul grupului.

STUDIEREA CUVÂNTULUI 1015 MINUTEUn voluntar să citească tare Matei, 7:24-27 i apoi folosiţi

următoarele întrebări pentru a discuta despre acest pasaj:1. Prezentaţi ca grup care sunt diferitele surse care au alcătuit temelia

vieţilor voastre i v-au învăţat despre fericire.2. Cum a rezistat această temelie în furtunile vieţii?3. Ce împotrivire ai avut faţă de învăţăturile lui Isus: sunt prea grele,

prea restrictive sau demodate?4. Rugaţi-vă în grup i cereţi-I lui Cristos să fie singura temelie a

vieţilor voastre.

DUTE ÎN PACE 5 MINUTEÎncheiaţi întâlnirea prin citirea cu voce tare de către un membru

al grupului a următorului citat din primul capitol:Isus ne spune tuturor în fiecare zi: „Vino, urmează-Mă.“

Dacă spunem da, putem fi siguri că ne ateaptă o viaţă bună i frumoasă. Când adunăm multe zile de acest fel i le transformăm în luni, ani i decenii, înseamnă că vom fi trăit o viaţă bună i frumoasă. Viaţa aceasta este doar un ecou al binecuvântărilor dragostei de care vom avea parte în eterni-tate. (pagina 38)Mergeţi acasă de la întâlnire cu aceste cuvinte răsunându-vă în

urechi. Amin.

SĂPTĂMÂNA URMĂTOAREVom examina în capitolul doi mesajul principal al lui Isus

despre Împărăţie. Exerciţiul de pregătire a sufletului pentru această săptămână este jocul.

pentru viaţa unui ucenic„Trilogia ucenicului este ceea ce am văzut mai bun în domeniul formării spirituale cretine.“DALLAS WILLARD

Trilogia ucenicului este o abordare nouă a formării spirituale individuale i a călăuzirii spirituale a unui grup. Fiecare carte poate fi folosită individual sau pot fi combinate toate trei pentru a crea un pro-gram unic pentru grupuri mici de ucenicie.

www.nouasperanta.ro/ t r i logiaucenicului

pentru viaţa unui ucenic

www.nouasperanta.ro/dumnezeucelbunsifrumos

Dumnezeu, Cel bun i frumos este, pe bună dreptate, prima carte a Trilogiei Ucenicului, pentru că primul pas pe calea transformării autentice i durabile în asemănare cu Cristos este cunoaterea Dumnezeului pe care Îl cunoate Isus.

pentru viaţa unui ucenic

www.nouasperanta.ro/comunitateabunasifrumoasa

Comunitatea bună i frumoasă include alt element necesar, dar de multe ori neglijat, al formării spirituale: comunitatea. Mulţi cretini vor să se dezvolte spiritual, dar pe cont propriu. Autorul ne cere să ieim din izolare i să căutăm intenţionat interacţiunea cu ceilalţi ucenici, pentru a forma comunitatea demnă de Cristos.

pentru viaţa unui ucenic

www.nouasperanta.ro/viatata

Cărţile nu fac ucenici, doar ucenicii fac alţi ucenici. Cărţile din acest ciclu de lecţii pentru grupe mici, însă, sunt un instrument util ce-lui care are pasiunea i viziunea de a face ucenici care să facă ucenici.

Viaţa ta în Cristos de Greg Ogden

www.nouasperanta.ro/formareadeucenici

„Criza principală a bisericii este o criză a produsului“ (Bill Hull). Produsul bisericii îl reprezintă ucenicii lui Isus, total devotaţi Domnului lor, cu spirit de iniţiativă i capabili să se multiplice, ducând, astfel, la existenţa unui lanţ intergeneraţional al formării de ucenici. Greg Ogden ne prezintă cu o claritate dezarmantă un proces biblic, simplu i efi cient de transfer al vieţii lui Cris-tos de la un urma al Său la altul.

pentru viaţa unui ucenicÎncepe fiecare zi folosind Pâinea... gândurile tale vor fi mai aproape de Dumnezeu

„Această publicaţie nu este nici mare, nici atât de dichisită încât să atragă privirile. Dar este plină de substanţă pentru că ne îndreaptă toată atenţia spre Cuvântul lui Dumnezeu, spre Pâinea spirituală cea de toate zilele. Şi ne învaţă cum să ne hrănim sănătos din punct de vedere spiritual.“

Pâinea noastră cea de toate zilele... este un periodic devoţional.

Citiţi pagina de azi, aflaţi detalii suplimentare (şi de ce nu, abonaţi-vă!) aici:

w w w . n o u a s p e r a n t a . r o / p a i n e a

l plan de citire a Bibliei într-un an l un text de citit din Biblie l un articol scurt şi consistent l un verset din Biblie l o cugetare