turism rural in capitala marginimii sibiului, saliste
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR
Programul de studii: ECONOMIA COMERTULUI,TURISMULUI SI SERVICIILOR
Turism rural în capitala Mărginimii Sibiului,Săliște
Brașov,2012
1
CUPRINS
1.Motivarea alegerii formei de turism și a destinației turistice......................................1
2.Economia Județului Sibiu......................……………………………………............……3
3.Potențialului turistic al orașului Săliște…………………………….…........................…7
4.Infrastructura turistică a orașului Săliște………………………………….......…….......14
5.Propuneri pentru dezvoltare ………………………………..........................................20
Bibliografie
2
1.Motivarea alegerii formei de turism și a temei
Turismul modern vrea și altceva decât să se intre într-un hotel și apoi prin muzee și
magazine.Vrea distracție,dar diferită de una dintr-un oraș,vrea un preț mai scăzut,o cazare
mai apropiată de obiectivele turistice,o relație personalizată cu oamenii locului.Turismul
rural este cel care te poate face cel mai bine să te apropii de spiritul unui loc,este cel care
a păstrat cel mai bine personalitatea turistică a unei țări.
La nivel mondial se observă că turismul rural se dezvoltă mult mai bine decât
turismul internațional în ansamblul său.Deși a fost promovat de țările dezvoltate,România
ar putea să devină un concurent de seamă în acest domeniu.Acest lucru ar putea fi posibil
deoarece este o țara cu un grad scăzut de urbanizare față de cel al țărilor dezvoltate și
totodata este o bună pastrătoare de tradiții.Potențialul în domeniul turismului rural de care
dispune țara noastră a costituit baza alegerii temei proiectului.
Mai mult,în anul 2009 România a primit trei premii ”Mărul de Aur” pentru
Mărginimea Sibiului,Rezervația Biosferei Delta Dunării și Compania Aeriană Blue Aer.
Premiile "Mărul de Aur" răsplătesc eforturile în promovarea şi creşterea nivelului de turism,
la nivel mondial, şi sunt decernate anual de Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi
Scriitorilor de Turism. Primul "Măr de Aur" a fost câştigat de România în 1975 pentru
mănăstirile din Moldova.
În Mărginimea Sibiului,premiul a fost primit datorită eforturilor de dezvoltare a
turismului în doua localități:Săliște și Sibiel.Acest premiu primit de orașul Săliște ne-a atras
atenția spre a urmări în detaliu activitățile turistice ce se desfașoara în zonă,mai ales că
Săliște a reprezentat încă din timpuri străvechi un important centru mesteșugăresc,
comercial și cultural al Mărginimii. Importanța acestei capitale spirituale este marcată și
prin faptul că în 2004 devine oraș.
Pornind de la datele prezentate mai sus, dorim să oferim prin acest proiect o
imagine nu doar de ansamblu asupra orasului Săliște, ci în toată splendoarea lui, tradițiile
și spiritualitatea acestei zone, punând trecutul în slujba viitorului.
Împletirea turismului cultural,agroturismului, turismului montan, respectiv a celui
rural fac din această zonă una dintre vacanțele ideale ale turiștilor.
3
Considerăm că Romănia are un potențial al turismului rural cu mult peste cunoștința
celor ce trăiesc în aceste zone. Astfel că,dacă acestă formă de turism ar fi exploatată în
tocmai cât ar trebui, cu siguranță ar avea loc un impact pozitiv,dacă nu la nivel național, cu
siguranță la cel regional.
4
2.Economia Județului Sibiu
Poziţia geografică, resursele naturale, istoricul şi tradiţia meşteşugărească în
prelucrarea resurselor de care dispune, sunt factori care au avantajat judeţul Sibiu şi au
dus la o dezvoltare armonioasă şi continuă, situându-l între judeţele cele mai dezvoltate
ale ţării în momentul de faţă.
Produsul intern brut (PIB) al judeţului Sibiu, conform Institutului Naţional de
Statistică, pe anul 2008 era de 11141,4 mil. lei. Următorul tabel prezintă situaţia PIB-ului
judeţului Sibiu în comparaţie cu nivelul pe regiune şi ţară:
Tabel 2.1.PIB in preturi curente
PIB(mil.lei) 2005 2006 2007 2008Romania 2889546,6 344650,6 416006,8 514700,0Reg.Centru 33243,2 40291,2 49416,7 57586,8Sibiu 6103,1 7637,5 9026,3 11141,4Alba 4658,2 5974,1 8000,7 8777,8Brasov 9372,6 11261,3 14160,4 16822,9Covasna 2541,8 2779,7 3540,4 3993,2Harghita 3579,5 4464,5 5248,1 6000,7Mures 6888,0 8174,1 9440,8 10850,8
Anuarul Statistic al României 2010
Potrivit tabelului, se observă că Sibiul se situează pe locul doi, având un procent de
19% din totalul contribuţiei PIB-ului Regiunii Centru, în anul 2008. Raportat la nivelul
ţării,Sibiu deţine 2,1%, situându-l pe poziţia a 15-a din totalul judeţelor, o poziţie bună,
raportată la numărul populaţiei. Aceste valori subliniază poziţia solidă a economiei
judeţului la nivel de ţară.
În anul 2007, în Sibiu existau 11.494 întreprinderi/unităţi economice, dintre care
9.991 microîntreprinderi, 1.158 întreprinderi mici, 285 mijlocii şi 60 mari.
Municipiul Sibiu atrage cei mai mulţi investitori, atât datorită infrastructurii şi facilităţilor bine
dezvoltate, cât şi a forţei de muncă disponibile şi a pieţei de desfacere mai mare.
Zona Industriala Vest
Sibiul a revenit în 2003-2004 în competitia orașelor cu o mare dinamică a
dezvoltării economice. Zona Industrială Vest a devenit un magnet pentru firme interesate
în a cumpăra terenuri în scopul construirii unor unități de producție, găzduind în aprilie
2004 nu mai puțin de 15 dintre numele mari ale industriei europene. Valoarea totala a
investitiilor străine pe care Zona Industriala Vest le va aduce Sibiului în urmatorii ani va
5
trece de 70 milioane euro. Numărul locurilor de muncă nou înfiintate în 2004 va fi de
aproape 1000, urmând ca în 2005 să ajungă la 2000.
-SNR Roulments din Grupul Renault a construit o fabrică de rulmenti pentru cutii de viteză,
investitie în valoare de 6 milioane euro.
- Corporatia Continental AG a deschis la Sibiu o nouă locatie de producție a
componentelor electronice pentru sisteme de frânare si un centru de cercetare.
În paralel au fost atrase în Zona Industriala Vest firmele Bramac, producator de
sisteme de învelitori pentru acoperis, care planifică o investitie de 6 milioane euro, apoi
Gühring OHG, numărul 2 pe piața europeană a producătorilor de scule așchietoare, cu o
investiție planificată de 5 milioane euro. Acestora li s-au adăugat firma RUD Kettenfabrik
Rieger & Dietz, lider european în productia de lanturi industriale si antiderapante, a cărui
investitie totală se va ridica la 5 milioane euro.
În scurt timp a aparut în Zona si primul investitor român firma sibiană Polisano
Pharmaceuticals,care a cumpărat teren pentru ridicarea unei fabrici de
medicamente.Acestora li s-a alăturat firmele Brandl cu o fabrică de piese auto, TAS -
producatoare de roboți industriali de asamblare, MEWA - producătoare de panouri
prefabricate pentru construcții si Phoenix Mecano Plastic, producătoare de matrite și mase
plastice.
Cifra de afaceri a Sibiului, a atins, în 2007, valoarea de 18.502 mil. lei.
În tabelul următor,conform Direcţiei Judeţene de Statistică Sibiu, este ilustrată CA a
unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii din jud. Sibiu, pentru
perioada 2005-2007:
Tabel 2.2.Cifra de afaceri pe unități active,Sibiu
Denumire 2005 2006 2007Cifra de afaceri din unitățile locale active Sibiu-Industria extractivă-Industria prelucrătoare-Energie electrică și termică,gaze și apa-Contrucții-Comerț-Hoteluri și restaurant-Transport,depozitare și poșta-Tranzacții imobiliare-Învățământ-Sănătate și asistență socială-Alte activitățiCifra de afaceri la nivel naționalCifra de afaceri la nivelul Regiunii Centru
11.0601.5212.959
328743
3.928117
1.002364
32471
541.07053.884
14.1202.0503.765
-1.2165.073
1791.225
4994
2980
625.27566.109
18.5021.9915.256
2341.8026.553
2251.489
7787
52115
772.26281.065
6
Pe lângă evoluţia ascendentă a acesteia, se observă că ponderea cea mai mare
din CA, la nivel judeţean, o deţine domeniul comerţului, cu 35% din total, pentru anul 2007,
fiind urmat de industria prelucrătoare, cu 28% din total. Comparativ cu CA pe ţară, Sibiul
deţine 2,4% din total, ocupând locul şapte, şi 23% din ponderea Regiunii Centru, în 2007,
ocupând locul doi, după Braşov. Aceste valori demonstrează eficienţa economică
existentă la nivelul judeţului şi multitudinea investiţiilor/investitorilor.
În ceea ce privește rata şomajului din Sibiu,valorile îi sunt prezentate în următorul
tabel:
Tabel 2.3.Rata șomajului
Rată șomaj 2005 2006 2007 2008 2009
România 5,9 5,2 4,0 4,4 6,8
Reg.centru 7,3 6,1 4,8 5,2 7,4
Sibiu 6,0 5,1 3,1 3,1 6,3
Alba 8,3 7,1 5,7 7,0 9,0
Brașov 8,7 6,1 5,0 4,3 7,5
Covasna 8,8 7,1 7,0 7,2 8,6
Harghita 8,5 7,2 5,1 6,6 8,0
Mureș 4,6 5,2 4,3 4,7 6,9
Anuarul Statistic al României 2010
Judeţul Sibiu are în aproape fiecare an cea mai mică rată de şomaj, comparativ cu
media pe ţară, precum şi cu celelalte judeţe componente ale Regiunii Centru.
Sibiul este considerat un judeţ cu o forţă de muncă bine pregătită şi calificată. În 2007,
populaţia ce compunea forţa de muncă a judeţului era de 179.700 persoane.
Pentru o dezvoltare completă,atenția s-a îndreptat și spre zonele rurale,urmărindu-
se dezvoltarea acestora pe baza potențialului lor.Astfel,în zona Săliștei s-au dezvoltat
urmatoarele domenii :
-marochinarie
-alimentație publică
-panificație
-creșterea animalelor
-comerț-alimentar,nealimentar,stații peco
-pielarie-tăbăcărie
-prelucrarea lemnului-ateliere tâmplărie,dulgherie,dogărie
7
-fabricarea prelatelor auto și a panorilor publicitare
-ateliere meșteșugărești.
Aceste domenii nu sunt singurele în care s-a dezvoltat orașul Săliște.Deținând un
bogat patrimoniu natural și antropic,în această zonă s-a dezvoltat foarte bine și turismul.
8
3.Potențialul turistic al orașului Săliște
Localizare
Orașul Săliște se află situat la o distanță de 20 de km față de Sibiu,la poalele
Muntilor Cindrel.
Resurse naturale
Relieful.Orașul Săliște se află poziționat în depresiunea cu același nume.La poalele
munților Cindrelului,eroziunea si acumulările de pietrișuri au individualizat un larg tăpșan
premontan,cu terase întinse formate de-a lungul râurilor și cu șesul aluvial mai
coborât,alcătuind vatra depresiunii.Zona premontană a depresiunilor Sibiului și Săliștei,cu
înălțimi ce ating 800-900 m oferă,pe tăpșanele și treptele netede,adăpost și condiții
favorabile pentru fixarea așezărilor chiar în imediatul contact cu muntele.Aici se înșiră
prosperele sate ale Mărginimii Sibiului.1
Săliștea și satele înconjuratoare sunt dominate de masivul Cindrelului,alcătuit din
șisturi cristaline,desfășurat într-o succesiune de culmi.Vârfurile masivului ating valori de
peste 2000 m(Cindrel,2244 m;Șerbota,2006 m).Din aceste vîrfuri e desprind plaiuri
întinse,prelugi,ce coboara pană în depresiune.Acestea au fost de-a lungul secolelor
despărțite pentru a crea locuri de pașunat.Astăzi cosntituie pășuni întinse ce permit
desfășurarea unei vieți pastorale intense,caracteristice satelor Mărginimii.
Depresiunea Săliștei este drenată de apele Pârâului Negru,afluent al rîului Cibin.
Flora și fauna.Vegetația din zona Săliștei,ca și fauna se încadrează în regiunea mai
mare a Depresiunii Sibiului.Ea este repartizată în cele patru mari etaje,începâand cu
pajiștile alpine până la stejăretele de la poalele munților.Paleta floristică a zonei este foarte
bogată,cuprinzând sepcii mult căutate pentru a fi admirate de către drumeți.Printre
acestea se numară floarea de colț și albumița,ce poate fi întâlnită printre stâncăriile de la
altitudini mai înalte.
1 Dumitru,Titu,Moga,Vacanțe la Săliște,ed.Sport-Turism,București,1982,p.21.
9
Dintre animalele ocrotite în zonă,pot fi menționate:capra neagră,ursul brun,rîsul și
unele păsări:acvila țipătoare mică,acvila de munte,gaia roșie,gaia neagra,cocoșul de
munte și șoimul calător.
Suprafețe agricole
Suprafaţa agricolă a oraşului Sălişte şi a satelor aparţinătoare este de 11739 ha
(teren arabil), ceea ce reprezintă 53% din extravilanul localităţilor, care însumează 22075
ha. După categoria de folosinţă a terenurilor, acestea sunt: 2675 ha – arabil, 5617 ha –
păşune, 3048 ha – fâneţe, 399 ha – vii. Varietatea şi tipul reliefului zonei face ca o mare
suprafaţă a terenului să fie ocupată de păşuni şi fâneţe – 40%, la care se adaugă
pădurile, cu peste 37% din suprafaţa totală.
Aceste suprafeţe sunt lucrate, în majoritate, individual, în special ca urmare a
reconstituirii dreptului la proprietate asupra terenurilor agricole, conform Legii nr.18/1991
şi a Legii nr. 169/1997 şi Legii nr.1/2000, care a condus şi mai mult la fărâmiţarea
suprafeţelor agricole la care se adaugă faptul că nu sunt condiţii pentru aplicarea unor
tehnologii avansate.
Culturile sunt specifice zonei, care permite cultura, pe suprafeţe restrânse, a
cerealelor (grâu, orz, orzoaică, ovăz), la care se adaugă culturile prăşitoare (porumb,
cartofi). Cea mai mare suprafaţă o reprezintă cea ocupată de păşuni şi fâneţe, dat fiind
faptul că în satele aparţinătoare, creşterea animalelor este o ocupaţie de bază a
populaţiei.
Resurse antropice
Oraşul Sălişte cu cele 10 sate ale sale sunt încărcate de istorie şi tradiţii, având
acel aer medieval şi impunător, locuite de oameni harnici şi avuţi. Până în anul 2003,
Săliştea Sibiului era cea mai mare şi mai organizată localitate din Mărginimea Sibiului,
recunoscută centru economic, cultural şi spiritual al tuturor mărginenilor.
Atestată documentar încă din 1354 ca „Magna Villa Valachicalis“ (Marele Sat al
Românilor), are în componenţă 10 localităţi, aşezări vechi: Sălişte, Aciliu, Amnaj, Mag,
Săcel, Fântânele, Sibiel, Crinţ, Vale, Tilişca şi Galeş.
Urme ale locuirii acestor zone sunt încă din paleolitic. În elementele portului popular
al acestor oameni se păstrează 90% din portul dacilor.
10
Izvoarele scrise datează din 1322, când Săliştea aparţinea Cetăţii Salgo şi mai apoi
Ducatului Almaşului, stăpânit de Vlaicu Vodă şi Mircea cel Bătrân. Statutul Săliştei de oraş
nu va distruge frumuseţile satului care, încă de la 1900, avea utilităţi urbane şi forme
solide de exprimare economică şi juridică, aici fiind concentrată activitatea agricolă,
comercială şi industrială în zona de vest a judeţului Sibiu.
Fiecare localitate conține elemente arhitectonice ce prezintă turiștilor istoria,viața
spirituală,tradițiile si obiceiurile locuitorilor.Printre acestea se numără:
Săliște
Biserica ortodoxă „Înălţarea Domnului”
Construită între 1761-1785, cu hramul Înălţarea Domnului şi Sf. Oprea (Biserica
Mare). Are planul compus din absidă, naos cu „hore” laterale, pronaos, turn în vest.
Faţadele laterale sunt decorate cu casete oarbe, frize de cărămizi zimţate şi ocniţe.
Pictura murală exterioară apare în sud, în interiorul ocnitelor, iar în nord şi în casete. În
interior, vechea pictură din anii 1784-1791 se mai păstrează în cupolă pronaosului. La
realizarea decorului pictural au contribuit meşterii zugrăvi Ioan Popă şi Florin Munteanu
din Sălişte şi Ioan din Aciliu. Biserica a fost restaurată în anii 1974-1976.
Biserica ortodoxă ”Naşterea Sf. Ioan Botezatorul’’
Biserica ortodoxă din Grui, cu hramul Sf. Ioan Botezătorul din Grui este ctitorită de
familia Cîndea (1742), căreia îi aparţine doar ridicarea navei şi a absidei. Turnul,
disproporţionat faţă de corpul bisericii, a fost ridicat în 1816. Pictura murală interioară
realizată între 1787-1790 este acoperită cu un strat de var, în schimb cea exterioară se
păstrează mai bine, atât în nişele duble cât şi sub cornişă, deasupra celor două rânduri
de cărămizi aşezate pe colţ. Pe absidă, în nord, se află inscripţia ce atesta numele
pictorilor: „Vasile Munteanu zugrav, Florian Muntean şi paroh – 1812”.
Muzeul Culturii Săliştene
Înfiinţat în 1978, oferă posibilitatea de a face cunoştinţă cu o multitudine de
personalităţi din cultură sălişteană, este unul locurile cele mai relevante pentru substratul
cultural al oraşului.
Muzeul Parohial Sălişte
Muzeul Parohial Sălişte este un izvor de cultură, credinţă, spiritualitate şi tradiţie
românească; conţine cărţi şi documente referitoare la istoria protopopiatului precum şi
miniaturi ale lui Picu Pătruţ.
11
Ansamblul rural ,,Centrul istoric al localităţii’’ – Sălişte
Casa Memorială ,, IOAN LUPAS ’’ – str. Memorandistilor, Sălişte
Casa Memorială ,, D. D. ROSCA’’- str. Brata, Sălişte
Casa Memorială ,,O. GHIBU ’’- str. Vale, Sălişte
Bustul lui ,, NICOLAE HENTIU’’ – în Gradina Publica (1934), Sălişte
Troița nr. 142 ( sec. XIX ) – Sălişte
Sibiel
Situl rural Sibiel, sat Sibiel, întreaga localitate ( sec. XVIII – XIX )
Troiţa 166 ( 1803 )
Troiţa nr. 288, în faţa casei (1814)
Casa de lemn nr. 31 ( sf. sec. XVIII )
Casa de lemn nr. 151 ( sf. sec. XIX )
Casa de lemn nr. 322 ( sec. XIX )
Biserica ortodoxă „Sfânta Treime’’ cu turnul clopotniţă
Biserica este construită din anul 1765, se află în grija credincioşilor români
ortodoxi, este o construcţie cu o sintexa de elemente bizantine cu influenţe de stil roman
şi gotic, iar în anul 1924 a fost declarată monument istoric.
Schitul Sibiel
Schitul este situat la 6 km de Sibiel spre Crint, la 22 km vest de Sibiu. În 1716 aici
a fost o mânăstire de călugări având în incintă sa o biserică din piatră din 1714.
Mănăstirea a fost desfiinţată după 1800 iar Schitul îşi reia activitatea după în 1991 la
iniţiativa Episcopului Serafim.
Ruinele Cetăţii Feudale Salgo
Ruinele Cetăţii Feudale Salgo din Sibiel sunt situate pe dealul Cetate la 1099 m
altitudine, fiind menţionată documentar din 1383.
Muzeul de Icoane Pe Sticlă „Zosim Oancea’’
Muzeul de icoane pe sticlă ,,ZOSIM OANCEA” fost realizat de Preotul Zosim
Oancea în anul 1971, fiind expuse peste 700 de tablouri cu teme biblice creştine
specifice secolelor XVIII-XIX, donaţii din partea sătenilor precum: icoane vechi, obiecte
de uz casnic vechi, cărţi şi tipărituri vechi. Menţionam frumoasa colecţie de icoane pe
sticlă şi lemn, tipărituri vechi dintre care unele preţioase, manuscrise slavone ( sec. XVI ),
Noul testament de la Bolgrad (1648).
12
Galeș
Muzeul din Galeş ( sat aparţinător oraşului Sălişte), are o expoziţie de etnografie şi
artă populară din zonă precum şi un sector în aer liber în care sunt expuse o casă cu un
interior specific local şi o stâna din sec. XIX.
În pavilion se păstrează materiale care ilustrează agricultura, păstoritul şi
albinăritul, culesul în natură , pomicultură şi meşteşugurile, ateliere de olărit, pălărier şi
cojocar-curelar.
Biserica ortodoxă ,, INTRAREA IN BISERICA’’ -1700, pictată in 1810
Cacova
Muzeul Etnografic şi Artă Bisericească „Dr. Ioan Stoica’’
A căpătat destinaţia de muzeu din 1994, cuprinde colecţii de artă bisericească
( icoane, prapori, obiecte de cult, icoane pe lemn, cărţi de cult ), etnografie, istorie
memorială.
Sat Vale
Biserica ortodoxă ,, SFANTA TREIME ’’ – 1763, pictată in 1783
Ansamblul rural ,, Centrul istoric al localitatii ’’ , sat Vale sec. XVII – XIX
Parcul de sculptură
Integrand tradiţiile locale în domeniile culturale moderne s-a amenjat Parcul de
sculptură în lemn din Poiana Soarelui situat pe drumul spre Crint , fiind expuse în aer
liber opere de artă contemporană realizate din 1981, în şapte ediţii ale Taberei naţionale
de sculptură în lemn.
Resursele antropice ale zonei sunt constituite și din tradițiile locale foarte bine
păstrate,si anume:
Chilipii
Are loc în 15 noiembrie, fiind numită şi ziua lupului. Ca toate celelalte este o
sărbătoare la care se leagă foarfecele de tuns oi, ca să fie legată gura lupului.
Macovei
Are loc în 1 august , numită şi ziua ursului, zi de post, pentru ca şi ursul să ţină
post.
13
Sf. Ilie
La 20 iulie are loc tunsul mieilor.
Sânzienele
La 24 iunie când are loc primul control al laptelui la oi.
Maialui
În luna Mai se sărbătoreşte ,,Maialui” - festival de recreere şi interpretare a cântului
popular.
Ispas
La Ispas după 15 mai se formează cardurile de oi.
Sângeorzul
Sărbătoare are loc în 23 aprilie marchează explozia vegetaţiei în natură. La această
sărbătoare se tocmesc ciobanii pentru vărat.
Prinsul verilor şi văruţelor
Prinsul verilor şi văruţelor este un obicei de primăvară , ce marchează trecerea de la
o categorie de vârstă la altă , practicandu-se în fiecare an în ziua de Santoader. În
această zi , fetele se strâng la casa uneia dintre ele ducându-şi câte o farfurie de grâu
fiert gustându-se din farfuria fiecăreia.
“Întâlnirea Junilor”
Potrivit datinei, a patra zi de Crăciun (28 decembrie) în Piaţa Junilor din Sălişte are
loc întâlnirea tradiţională a cetelor de juni din Mărginimea Sibiului intitulată "Întâlnirea
Junilor". Aici judele din Sălişte alături de alţi reprezentanţi ai junilor se îndreaptă spre
cetele de juni invitate , întâmpinându-i cu urarea "Bine aţi venit fraţilor!” după care
închină cu ploştile de vin. Sărbătoarea se continuă cu urcarea pe podium a judelui din
Sălişte însoţit de judeasă ca acesta să mulţumească junilor din satele Mărginimii care au
răspuns invitaţiei de a participa la întâlnirea din Sălişte, iar ca drept de mulţumire iau
cuvântul şi ceilalţi juzi ai cetelor prezente contribuindu-se astfel la perpetuarea frumoasei
tradiţii locale. Se încheie cu prinderea junilor într-o horă mare la care se alătura
oficialităţile oraşului.
În Piaţa Junilor din Sălişte la trecerea de la anul vechi la anul nou se înscenează
de către junii o adevărată înmormântare cu sicriu pe care se gravează anul ce se
14
încheie semnificând îngroparea anului.
Sărbătorile de iarnă
Sărbătorile de iarnă durează 12 zile, începând din ajunul Crăciunului şi terminând
cu sărbătoarea de Sf. Ion pe 7 ianuarie. Colindul începe cu copii, se continuă cu flăcăii
organizaţi în cete de juni, care reprezintă craii în toate zilele de Crăciun. În plus, mai
există un colind ce poartă denumirea de plugusorul nou şi pe care îl spun copii. Junii sunt
cei care conduc toate sărbătorile, care organizează baluri şi jocuri în aceste zile, mai
puţin în ziua de Bobotează (6 ianuarie). Aceştia colindă în mod special pe primar şi preot,
pentru care rostesc urări şi colinde dedicate acestora, dar au versuri speciale şi pentru
fete, feciori, şi pentru restul gazdelor. A patra zi de Crăciun se face întrunirea jocurilor,
când junii din toate satele Săliştei, din comunele învecinate sau chiar din judeţe
apropiate: Alba, Braşov, Gorj, Vâlcea, se întâlnesc îmbrăcaţi în port popular, în piaţa din
Sălişte.
Lăsatul secului sau intrarea în postul paştelui este marcată prin aşa zise Hodaite.
Acestea sunt focuri aprinse pe dealurile din jurul satelor, în jurul cărora se fac anumite
anunţuri şi se satirizează anumite persoane.
4.Infrastructura turistică a orașului Săliște
15
4.1.Unități de cazare
În satul Săliște, numărul caselor ce aparțin sătenilor este de 117, iar numărul
pensiunilor turistice este de 8. De asemenea, mai există și două tabere de copii, Tabăra
Săliște I și Tabăra Săliște II.
Tabel 4.1.Elemente de odihna
Unități de cazare Categoria de clasificare Număr locuri de cazare
Pensiunea La Taifas 4 stele 16 locuri
Pensiunea Domnescu 3 stele 26 locuri
Pensiunea Fulea 2 margarete 12 locuri
Pensiunea Morariu - 8 locuri
Pensiunea Nu mă uita 2 stele 9 locuri
Pensiunea Sălișteanca - 6 locuri
Pensiunea Casa cu Livadă 3 margarete 10 locuri
Pensiunea Casa Rudi&Ella - 14 locuri
Tabăra Săliște I 180 locuri/serie
Tabăra Săliște II 180 locuri/serie
Total 461 locuri
Sursa.Turistinfo
Pensiunile existente oferă clienților o gamă variată de facilități precum-baie în
cameră,încălzire centrală,Tv în cameră,uscător de păr,acces la bucătărie,parcare
gradină/curte.
Pe langă cazare,pensiunile din Săliște oferă și servicii complementare precum:
-închiriere biciclete,contra cost
-plimbări cu căruța trasă de cai
-camping cu baie și acces la bucătărie,contra cost
-jucării pentru copii
Tabăra Săliște I
16
Amplasare
Tabăra este situată la 2 km de localitatea Săliste și 21 km vest de municipiul Sibiu,
pe drumul DN E68 – E81 Sibiu – Deva, într-o largă împrejmuire de verdeață și copaci.
Tipul de construcție:
Cazarea se face în cabane din lemn cu 6-20 locuri/cameră, fiind folosită numai în
sezonul de vară, neexistând posibilități de încălzire;
Are în dotare o cantină unde pot servi masa 100 elevi/serie, grupuri sociale proprii,
un club unde se pot desfășura activități cultural-sportive, teren de sport, aparatură
audio-vidio, materiale sportive.
Mijloace de tranport:
· Accesul în tabară se poate face cu trenul până în gara CFR Săliște .și apoi încă 2
km până în tabără, sau cu mijloace auto proprii pe drumul DN E68 – E81 Sibiu – Deva.
Tabăra Săliște II
Amplasare:
Tabara este situată la 2 km de localitatea Săliște si 23 km vest de municipiul Sibiu,
pe drumul nemodernizat ce duce spre satul Amnaș, la 1 km de DN E68 – E81 Sibiu – Dev.
Tipul de construcție:
Cazarea se face într-o cabană etajată, de construcție mixtă, cu 4 -10 locuri/cameră,
fiind folosită numai în sezonul de vară
Are în dotare o cantină unde pot servi masa 100 elevi/serie, grupuri sociale proprii,
un club unde se pot desfășura activități cultural-sportive, două terenuri de sport,
unde în fiecare an au loc fazele județene și naționale ale concursului de
aeromodele și rachetomodele, aparatură audio-vidio, materiale sportive.
Mijloace de tranport:
· Accesul în tabără se poate face cu trenul până în gara CFR Săliște și apoi înca 2
km până în tabără, sau cu mijloace auto proprii pe drumul DN E68 – E81 Sibiu – Deva.
Cazarea în locuințele sătenilor
17
În general oamenii de aici îsi construiesc case mai mari, cu un numar de camere
peste nevoile personale în scopul de a le închiria, acest lucru fiind valabil mai ales pentru
familiile tinere. Numărul de camere disponibile este în general de 3-4 camere cu 1-2
paturi. Sunt oferite conditii medii, adică baie cu dus, WC, uneori chiar latrină, în curte cu
cismea, dar acest lucru este din ce în ce mai puțin prezent. De asemenea, oamenii au
televizor, radio, unii dețin și mașină de spălat, iar în majoritatea cazurilor încalzirea se face
cu lemne.
Acest tip de cazare reflectă mult mai bine tradițiile si obiceiurile locului.Casele
păstreaza înca arhitectura locală,decorul din interior este si el în cele mai multe dintre
cazuri autentic,gazdele îmbracă portul popular în zile de sărbatoare.
4.2.Alimentația
În Săliște,masa se poate servi în două feluri,la una din cele opt pensiuni existente
sau în casele localnicilor.Turiștii pot gusta din specialitățile zonei,precum:
--vestitele feluri de brânzeturi pregătite în Mărginimea Sibiului-telemeua,urda,brânza
dulce sau cea frământată,cașul,cașcavalul(uneori afumat) și brânza de burduf învechită în
coajă de brad.
-plăcintele cu ceapă sau cu varză,”pită”unsă cu pastă de jumări de porc sau untură și
presărată apoi cu ceapă.
-gustări-balmoșul,bulzul,pastramă la grătar cu mujdei și mămăligă,cârnați
feluriți(uscați,afumați)
-supele săsești de chimen,ceapă sau de mere sau ciorbă de salată dreasă cu smântână
și zdrențe de ou sau de omletă.
Pentru felul doi turștii pot alege între -sarmale drese cu smântână,papricaș de
pui,porc sau vită.
Specificul zonei este dat de combinații de ingrediente și condimente
neasteptate:mâncărurile din carne se iuțesc cu hrean în oțet sau se însoțesc cu sos de
vișine,mere sau rozinchine(cocăze roșii)ori cu murături.
În ceea ce privește desertul,acesta poate fi compus din-străvechea mămăligă cu
magiun de prune,cozonacul cu mac,găluștele cu prune,hencleșul-o tartă de aluat cu un
amestec de branza dulce ,stafide și ouă.,tăițeii dulci cu mac sau clătitele cu urdă și zahăr.
Dintre băuturi se poate alege între-țuica sau rachiul dublu distillate.
18
4.3.Agrement
Zona Săliște se bucură de o bogată varietate de resurse turistice,atât natural,cât și
antropice,oferind astfel posibilitatea turiștilor de a alege din o gamă variată de activități,și
anume:
vizitarea obiectivelor turistice locale-bisericile orașului:Biserica ortodoxă ”Înalțarea
Domnului”,biserica ortodoxă ”Nașterea Sf.Ioan Botezătorul”;
-muzee:Muzeul Culturii Săliștene,Muzeul Parohial Săliște;
-casele memoriale:Casa Memorială ”IOAN LUPAȘ”,Casa Memoriala
”D.D.ROȘCA”,Casa Memoriala ”O.GHIBU”;
-Bustul lui Nicolae Hențiu din Grădiana Publică;
-Troița nr.142(sec.XIX);
-ansamblul rural ”Centrul istoric al localității”.
excursii în satele din apropiere pentru vizitarea celorlalte obiective de interes:
-satul Sibiel-Situl rural Sibiel,Troița nr.166,Troița nr.288,Cassa de lemn nr.31,Casa
de lemn nr.151,Casa de lemn nr.322,Casa de lemn nr.152,Biserica ortodoxă ”Sfânta
Treime” cu turnul clopotniță,Schitul Sibiel,Ruinele Cetății Feudale Salgo,Muzeul de Icoane
pe sticlă ”Zosim Oancea”;
-satul Cacova-Muzeul Etnografic și artă bisericească ”Dr.Ioan Stoica”;
-satul Galeș-Muzeul de Etnografie ”Maria Costăchescu”;
-satul Vale-Anasamblul rural ”Centrul istoric al localității”;
-Stațiunea Crint;
-Poiana Soarelui-Parcul de sculptură în lemn.
parcurgerea traseelor montane-Trasee din Săliște spre Munții Cîndrel:
-spre SV – Dealul Satului (860 m alt) –S- Dealul Fântâna Mărului (1095 m alt)
-SV – vf. Crint (1279 m alt) – Crint (sat) –S- vf. Pripoane (1400 m alt) –SV-
Cabana La Duşi – vf. Rudarilor (1648 m alt) – Drumul Pietros – vf . Strâmba (1830
m alt ) – vf . Foltea (1963 m alt ) – Iezerul Mic –vf. Frumoasa (2163 m alt ) –E-
Platoul Diavolului - Iezerul Mare - vf. Cindrel (2244 m alt ) – S- Stâna Stefleşti -
Obârşia Lotrului
19
participarea la festivalurile locale:”Festivalul Mărginenilor” în luna iulie ce constă
într-o parada a portului popular,manifestări folclorice susținute de formațiile si
ansamblurile de dansuri populare locale.
în satul Gales încă mai funcționează o moară pe apă.Turiștii pot merge acolo cu o
pungă de porumb sau un sac de porumb și morarul le pregătește o făină fină
specială pentru mămăligă;
turiștilor le sunt oferite plimbări cu caruța sau,în funcție de anotimp,cu sania cu cai;
se poate vizita un sat tradițional de oieri (Jina);
se pot vizita stânile din împrejurimi si se pot degusta produsele specifice;
participarea la activitățile vieții rurale în gospodăriile localnicilor(cosit, strânsul
fânului, muls);
plimbări cu bicicleta închiriată de la pensiuni,în oraș sau în satele învecinate
Vizitarea orașului oferă turiștilor posibilitatea de a intra în contact cu tradițiile si
obiceiurile locale prin:
-vizitarea-atelierului de pictură pe sticlă-Adriana Olteanu pictează icoane pe sticlă de
peste 20 de ani . Pictura pe sticlă în stil nativ reprezintă o tradiţie în rândul ţăranilor din
regiunea Sibielului și este transmisă tinerei generaţii ale familiei , făcând posibilă
dăinuirea acestei arte pentru admiraţia vizitatorilor pentru mulţi ani .
Tot o pasiune pentru pictură pe sticlă o deţine şi d-na prof. Irimie Lucia.
-Atelier de prelucrare a pieilor -Cojocăritul s-a dezvoltat ca meşteşug artistic în special în
a doua jumătate a sec. al XIX -lea , în Sălişte funcţionând cel mai renumit centru de
cojocărit din Mărginime . Curelăritul a fost o altă specialitate meşteşugărească în care au
excelat meşteşugarii sălişteni producând chimire , hamuri.
-Atelier de fierărit-Din numărul de 26 de fierari care au lucrat în Sălişte în prima parte a
sec. XX în 1958 mai existau doar şapte. Acestea produceau părţile metalice componente
ale căruţelor , grape, cuie pentru potcovit , grilaje , porţi, piedici de cai, ţinte pentru ornat
porţi , etc.În prezent la comandă se execută orice piesă din fier forjat în atelierul lui
Streulea Dumitru.
-Atelier de sculptură şi tâmplărie-Atelierul este orientat pe producţia de mobilier , binale şi
lemn lemnos pentru construcţii şi alte produse la comandă.
-Atelier de pălărier-Atelierul lui Radu Ilies s-a dezvoltat în în timp producând o gamă tot
mai largă de pălării , de la cea tradiţional românească la cea de cowboy , inclusuv pălării
de damă.
Căi de acces
20
Oraşul Sălişte este situat în Depresiunea Săliştei, în sud-vestul judeţului Sibiu, la 21
Km vest distanţă de Sibiu şi la 30 de km de oraşul Sebeş din judeţul Alba, în zona
dealurilor submontane ale Munţilor Cibin.
Accesul în zonă se face prin DN 1(E 15A) Sibiu - Sebeş Alba, pe traseul CFR Sibiu
- Vinţul de Jos cu gara la Sălişte şi halte în Sibiel, Săcel, Aciliu, sau pe vechiul drum ce
trece prin Cristian, Orlat, Sibiel, Vale - Sălişte - Tilişca.
Centre de informare turistică
În Săliște nu există decât un centru de informare turistică,în centrul orașului.Informații cu
privire la zonă și la activitățile turistice ce se practică aici se mai pot obține din centrele de
informare turistică din Sibiu.
21
5.Propuneri pentru dezvoltare
Deși a fost recunoscută pe plan ineternațional ca punct de mare atractivitate în domeniul turismului rural,orașul Săliște nu este înca suficient de dezvoltat pentru a-și mări numărul de turiști.Pentru aceasta ar trebui realizate mai multe acțiuni de promovare și de dezvoltare din punct de vedere al infrastructurii.
Promovarea
Zona nu este suficient promovată.Există un site oficial al primariei orașului,însă acesta nu ofera suficiente informații din domeniul turistic.Pentru aceasta ar trebui:-realizat un site oficial care să cuprindă strict informații legate numai de turismul local,și anume:-căi de acces;
-prezentarea obiectivelor locale;
-prezentarea posibilităților de cazare;
-prezentarea tipurilor de activități ce pot desfașura în zonă;
-prezentarea timpului necesar vizitării obiectivelor turistice;
-prezentarea condițiilor meteo locale și a tipului de echipament cu care turiștii trebuie să se prezinte la destinația turistică.
O altă măsură ar constitui-o înființarea unei agenții de turism care să poată oferi pachete turistice complete celor interesați în vizitarea locurilor.
De asemenea zona ar trebui promovată prin realizarea unor filmulețe-tip documentar care să prezinte bogăția naturală și culturală a locurilor,portul popular al zonei,tradițiile și obiceiurile locale.Aceste filmulețe ar trebui prezentate în cadrul târgurilor de turism în țară și în străinătate,și pe site-urile oficiale ale agențiilor naționale de promovare a turismului rural.Spiritul local este unul viu.Surprinderea lui într-un film ar avea un impact mult mai mare decât au simplele imortalizări în fotografii.
Evenimentele ce au loc în oraș și în satele învecinate ar trebui promovate prin toate mijloacele mass-media,prin:-mijloace publicitare;
-eleborarea de materiale de promovare a instituțiilor de cultură-pliante,broșuri,monografii,albume.
Infrastructura locală
În primul rând diversificarea mijloacelor de transport până la destinația turistică.În prezent singurele mijloace de transport în zonă sunt trenul,mașinile personale sau microbuze care fac legătura între orașele din împrejurimi și sate.Pentru o îmbunătățire în acest sens ar trebui să se introducă microbuze speciale care să preia turiștii din punctele
22
de legătură și să îi transporte până la locul de cazare sau să le asigure deplasare de la locul de cazare la celelalte puncte de atractivitate turistică aflate în satele învecinate.Aceste microbuze ar trebui să fie destinate doar transportării turiștilor și să prezinte câteva dotări:-șofer capabil să ofere informații corecte turiștilor despre atracțiile zonei,care să îi poată îndruma corect;
-în buzunarele scaunelor ar trebui să existe hărți și pliante informative.
În ceea ce privește unitățile de cazare,la nivelul orașului Săliște nu există decât trei tipuri cazare:fie în pensiuni agroturistice,fie direct în casele localnicilor sau campare în curțile acestora.Există însă și turiști mai pretențioși care ar putea evita să viziteze aceată zonă tocmai din lipsa diversității spațiilor de cazare.Pentru aceasta ar trebui:-să se construiască în oraș un hotel pentru cei care dorect sa dispună de servicii mai diversificate,dar care să păstreze specificul rural în arhitectură,decor,mâncarea servită,îmbrăcămintea personalului;
-să se construiască un loc special amenajat pentru campare,care să ofere turiștilor satisfacerea nevoilor minime de igienă;
Alimentația constituie și un element imporant în atragerea turiștilor.Nu toți oamenii sunt prea deschiși când vine vorba de mancare.În această privință ar trebui sa se dechidă în oraș un restaurant,care pe lângă produsele locale să poată oferi o gamă mai largă de alimente turiștilor.
Înființarea unui magazin din care turiștii să își poată achizițion:-suveniruri
-costume populare
-produse alimentare locale
-CD-uri sau DVD-uri cu prezentarea localității si a obiectivelor turistice sau cu lecții de gătit produse locale,lecții de meșteșugărit.
Centre de informare turistică.În Săliște nu există decât un singur centru den informare,în centrul orașului.Pentru a evita o pierdere de timp pentru cei care nu se afla în apropiere centrului,ar trebui să se amplaseze în zonele de interes ale satelor panouri electronice cu informații pentru turiști disponibile în limbile de circulație internațională.
Pe lângă aceasta,ponourile de informare turistică existente nu se încadrează în peisajul local.Pentru îmbunătățirea imaginii satelor acestea ar trebui înlocuite cu unele fabricate din material transparent care ar avea un impact mult mai slab în modificarea imaginii peisajului local.
O acțiune importantă la nivelul regiunii este și aceea de conservare a arhitecturii deja existente.Pentru aceasta sunt necesare lucrări de restaurare și consoliadre a cladirilor ce prezintă interes turistic,mai ales a celor cu o vechime destul de mare care riscă să se piardă în urma unor calamități naturale și sub influența factorilor externi.
23
Priveliștea oferită turiștilor joacă un rol important în atragerea lor.Frumusețea locurilor,ca un fenomen general la nivelul țării noastre,este stricată de cele mai multe ori de existența unui număr prea mare de deșeuri aruncate în spații necorespunzătoare.Pentru înlăturarea fenomenului în zonă,consiliile locale ar trebui să dezvolte programe de conștientizare a localnicilor cu privire la arucarea deșeurilor menajere.Introducerea unor amenzi pentru aruncarea deșurilor în locuri necorespunzătoare ar reprezenta măsura cea mai sigură în stoparea fenomenului.Un impact negativ asupra mediului o au și zonele neamenajate în care oamenii merg la picnic și gratar,locuri pe care le lasă de obicei murdare la plecare.În această privință ar trebui amenajate locuri speciale pentru picnic dotate cu panouri de conștientizare a oamenilor cu privire la păstrarea curățeniei naturii și spații amenajate de aruncare a deșeurilor.
Promovarea tradițiilor și obiceiurilor locale
Acest lucru se poate face prin diversificarea activităților la care pot lua parte turiștii,și anume:
-organizarea unor târguri de promovare a produselor culinare locale si a produselor meșteșugareștiș
-organizarea unor festivaluri prin care să se promoveze muzica și portul popular local;
-organizarea unor expoziții pentru promovarea costumelor populare,a produselor artizanale locale;
-realizarea de către agențiile de turism a unor pachete turistice care să includă vacanțe tematice,spre exemplu:-o vacanță în care turiștii să învețe mersul unei gospodării de la țară participând la activitățile zilnice desfășurate în gospodăriile localnicilor;
-o vacanță în care turiștii să depindă meșteșuguri locale luând lecții de la un meșter local;
-o vacanță în care turiștii să deprindă artele locale-țesut,brodat,pictură pe sticlă;
-o vacanță în care turiștii să învețe secretele bucătăriei locale.
Însă,pentru toate acestea este nevoie de un anumit nivel de pregătire al localnicilor capabili să promoveze aceste tradiții.Asta ar însemna organizarea către consiliile locale a unor cursuri de formare a locuitorilor satelor dispuși să se implice în activitatea de turism.Aceste cursuri trebuie să îi învețe pe oamenii de la țară cum să își transmită cât mai ușor cunoștințele,dar trebuie să îi învețe și cum să comunice într-o limbă de circulație internațională,pentru cazurile în care au de-a face cu turiști străini.
Promovarea se poate face și prin intermediul ghizilor.Pe lângă cunoștințele vaste pe care ar trebui să le dețină despre locurile și cultura pe o care le prezintă,aceștia ar trebui să poarte și poartul popular,pe cât posibil,la locul unde își desfășoară activitatea.
24
Locuințele localnicilor
-ar trebui pe cât posibil să fie decorate după stilul local;
-locuitorii casei ar trebui să poarte pe durata găzduirii turiștilor cât mai mult posibil portul popular;
-mâncărurile oferite ar trebui să fie strict tradiționale;
-proprietarii ar trebui să încurajeze turiștii în a se implica în treburile gospodărești pentru un contact cât mai bun cu tradiția locala;
-fiecare gospodărie ar trebui să ofere turiștilor posibilitatea de a încerca un costum popular;
- urmând modelul celor din Elveția,pentru a le o oferi o experiența unică turiștilor,proprietarii caselor ar trebui să își amenajeze podurile caselor astfel încât turiștii să poată încerca dormitul în paie.
Diversificarea avtivităților ce pot fi practicate în zonă
-amenajarea unor trasee pe versanții munților din jur pentru mountain-biking;
-amenajarea unor iazuri pentru pescuit;
-contruirea unei herghelii și antrenarea unor instructuri care să poată oferi cursuri de echitație.
-contruirea unor capacități de cazare în apropierea stânelor pentru a putea facilita înnoptarea la stână.
Îmbunătățirea promovării,a infrastructurii turistice,a posibilităților de a practica activități diverse va duce în timp la dezvoltarea turismului local,a întregii zone turistice,dar și la o urcare a României în topul destinațiilor turistice internaționale alese de turiști.
25