Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

Fondul Global de Mediu (GEF)

Agenţia Română pentru Conservarea Energiei

Întărirea capacităţii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră

prin îmbunătăţirea eficienţei energetice

Finanţarea Eficienţei Energetice în România

Manual de instruire şi bună practică

. Din cuprins:

• Îndrumări cu privire la transformarea propunerilor de proiecte de eficienţă energetică

în investiţii reale • Cum să angajaţi consultanţii potriviţi pentru pregătirea studiilor potrivite, cu preţul

potrivit

• Caracteristici tehnice şi economice prezentate pentru un număr de zece proiecte obişnuite de investiţie în domeniul eficienţei energetice

• Consideraţii speciale privind investiţiile autorităţilor locale în domeniul eficienţei

energetice • Instruire în domeniul bancar, financiar şi economic – toate informaţiile cu adevărat

necesare despre finanţare şi analiză economică • 34 de studii de caz – cu exemple concrete de investiţii reuşite în domeniul eficienţei

energetice în România, care vizează iluminatul public, clădirile, sistemul centralizat de încălzire, sistemul de alimentare cu apă şi colectarea apelor uzate, blocurile de apartamente, diferite sectoare industriale, surse regenerabile de energie şi surse de producere combinată a energiei termice şi electrice.

1

Finanţarea Eficienţei Energetice în România

Manual de instruire şi bună practică

Cuprins Prefaţă – Soknan Han Jung – Coordinator Rezident PNUD, Ambasador ONU ......... 3 Cuvânt înainte – Corneliu Rădulescu – Vice–Preşedinte, ARCE ............................... 5 Introducere – Manual de instruire şi bună practică în domeniul eficienţei energetice. 7

De ce un astfel de manual?..................................................................................... 7 Ce cuprinde acest manual....................................................................................... 7 Disclaimer şi referinţe suplimentare ........................................................................ 8

Capitolul 1 – Întărirea capacităţii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră . 10 1.1 Echipa PNUD/GEF pentru finanţarea eficienţei energetice în România ....... 10 1.2 Rezultate cheie.............................................................................................. 12

Capitolul 2 – Creşterea investiţiilor în eficienţa energetică – Mark Velody ............... 13 2.1 Dificultatea de a convinge companiile şi autorităţile locale să facă investiţii . 13 2.2 Douăsprezece “lecţii învăţate” ....................................................................... 13

Capitolul 3 – Cum să angajaţi consultanţii - Raluca Ghineraru şi Mark Velody ....... 19 3.1 Cum să angajaţi consultanţii şi întocmirea termenilor de referinţă ................ 19 3.2 Competiţia are rolul ei!................................................................................... 21

Capitolul 4 – Consideraţii tehnice de bază – Vasile Angheluţă................................. 23 4.1 Documentele necesare pentru susţinerea investiţiilor ................................... 23 4.2 Măsuri pentru zece categorii de investiţii în eficienţa energetică .................. 24

Capitolul 5 – Consideraţii cu privire la investiţiile publice – Laura Rădulescu........... 36 5.1 Necesitatea întăririi capacităţii la nivel local .................................................. 36 5.2 Opt bariere în calea eficienţei energetice la nivel de autoritate locală .......... 37

Capitolul 6 - Solvabilitatea bancară şi condiţiile de creditare - Ştefania Racolţa ...... 39 6.1 Evaluarea solvabilităţii ................................................................................... 40 6.2 Evaluarea financiară...................................................................................... 46

Capitolul 7 – Aspecte financiare şi economice de bază - Ciprian Gheţău ................ 52 7.1 Introducere în domeniul financiar şi economic .............................................. 52 7.2 Diferenţa dintre finanţarea proiectului şi a companiei.................................... 53 7.3 Criterii de bază privind eficienţa din punct de vedere al costurilor ................ 57

Capitolul 8 – Studii de caz......................................................................................... 71 8.1 Propuneri de investiţii care au primit sprijin efectiv din partea PNUD/GEF ... 71 8.2 Estimarea valorilor, a datelor financiare cheie şi a reducerilor de CO2 ......... 74 8.3 Studii de caz – iluminatul public .................................................................... 79 8.4 Studii de caz – clădirile publice ..................................................................... 83 8.5 Studii de caz – sisteme de alimentare centralizată cu energie termică......... 92 8.6 Studii de caz – sisteme de alimentare cu apă ............................................... 99 8.7 Studii de caz – consumatori finali din sectorul rezidenţial ........................... 103 8.8 Studii de caz – sectorul industrial ................................................................ 108 8.9 Studii de caz – energii regenerabile ............................................................ 111 8.10 Studii de caz – centrale de cogenerare ..................................................... 115

Anexe - Plata pentru asistenţă tehnică şi contribuţii directe.................................... 120

2

Prefaţă – Soknan Han Jung – Coordinator Rezident PNUD, Ambasador ONU

Soknan Han Jung

Coordonator Rezident PNUD

Ambasador ONU

Manualul de instruire şi bună practică reuneşte experienţa acumulta în cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi ale Proiectului Fondului Global de Mediu intitulat “Întărirea capacităţii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prin îmbunătăţirea eficienţei energetice în România”. În ultimii trei ani, 68 de autorităţi locale, furnizori de utilităţi şi companii private au beneficiat de asistenţa oferită de proiectul “Întărirea capacităţii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prin îmbunătăţirea eficienţei energetice în România”, demonstrând avantajele economice, sociale şi de protecţia mediului pentru o gamă largă de investiţii în eficienţa energetică. Până în prezent, 34 de proiecte de investiţie cu o valoare combinată de aproximativ 70 milioane USD au

fost implementate în domenii precum: creşterea eficienţei energetice în şcoli şi grădiniţe, înlocuiri de centrale termice, înlocuiri de arzătoare, sisteme de pompare mai eficiente din punct de vedere energetic, iluminatul public eficient, instalarea unor sisteme de măsură şi control, instalaţii de producere combinată a energiei termice şi electrice, centrale termice industriale pe bază de biomasă, preîncălzirea solară a apei pentru sistemul de încălzire centralizat şi multe alte investiţii care vizează protecţia mediului. Dezvoltarea Durabilă constituie tema dominantă a Programului PNUD. Constituind reţeaua globală de dezvoltare a Naţiunilor Unite, PNUD a primit rolul de ”lider” în procesul de dezvoltare durabilă în cadrul Întâlnirii la Vârf de la Rio din anul 1992. PNUD abordează probleme de dezvoltare locală, de îmbunătăţire a protecţiei mediului şi de guvernare locală printr-o serie de proiecte integrate. Protecţia mediului, planificarea şi restaurarea urbană, crearea unor locuri de muncă şi gestionarea resurselor umane, precum şi întărirea capacităţii autorităţilor locale se numără printre ariile în care PNUD este implicat activ. Echipa PNUD/GEF şi partenerul nostru guvernamental, Agenţia Română pentru Conservarea Energiei (ARCE) au demonstrat cu succes că investiţiile bine proiectate din punct de vedere al eficienţei energetice pot aduce beneficii de ordin economic, social şi de protecţia mediului în acelaşi timp. Beneficiile economice apar sub formă de costuri scăzute ale facturilor de energie electrică, de energie termică şi de combustibil. În plus, munca desfăşurată de consultanţi, de finanţişti, de furnizorii echipamentelor şi materialelor şi de ingineri, care au proiectat, au finanţat şi au asigurat implementarea investiţiilor de eficienţă energetică, poate fi descrisă în ansamblu ca un beneficiu economic, reprezentând contribuţia Proiectului la dezvoltarea României ca o economie modernă şi eficientă energetic. Beneficiile sociale apar sub formă unui grad sporit de confort în clădirile publice, precum şcoli, grădiniţe şi primării; servicii mai bune de iluminat public şi sisteme de control asupra consumului de energie termică în locuinţe şi implicit asupra costurilor cu energia termică. Beneficiile privind protecţia mediului apar în primul rând sub forma reducerii emisiilor de CO2, în unele cazuri apărând şi beneficii asociate precum reducerea poluării locale a mediului sub formă de fum şi praf.

3

Am speranţa că acest Raport al “lecţiilor învăţate” va încuraja mai multe autorităţi locale şi companii din România să investească într-un viitor durabil din punct de vedere al protecţiei mediului prin eficienţa energetică. Soknan Han Jung Coordonator Rezident, PNUD România Ambasador ONU în România Octombrie 2006

4

Cuvânt înainte – Corneliu Rădulescu – Vice–Preşedinte, ARCE

Corneliu Rădulescu

Vice–Preşedinte, ARCE

În contextul rolului de extremă importantă pe care Guvernul României îl acordă asigurării bunăstării şi ameliorării continue a condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor săi, Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei, ca instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului, îi revine nobila misiune de a contribui la realizarea acestor obiective. În conformitate cu obiectul său de activitate definit de legislaţia în vigoare, pe întreg parcursul anului 2006, Agenţia Română pentru Conservarea

Energiei a desfăşurat acţiuni şi coordinat măsuri structurate după trei axe majore.

In primul rând, Agenţia Română pentru Conservarea Energiei a iniţiat şi înaintat Ministerului Economiei şi Comerţului propuneri privind politici şi programe având drept scop limitarea creşterii consumului de resurse energetice primare şi înlocuirea treptată a energiei produse pe baza combustibililor fosili cu energia ‘curată’, produsă prin valorificarea resurselor regenerabile.

În al doilea rând, Agenţia Română pentru Conservarea Energiei a acţionat în direcţia amplificării preocupărilor privind ameliorarea eficienţei energetice în majoritatea domeniilor de activitate. Numărul crescând de proiecte iniţiate în domeniul modernizării sistemelor de alimentare cu apă şi energie termică a localităţilor de către autorităţile publice locale şi monitorizate de către Agenţia Română pentru Conservarea Energiei reprezintă o dovadă grăitoare. In al treilea rând, Agenţia Română pentru Conservarea Energiei intervine pentru creşterea confortului consumatorilor casnici, concomitent cu micşorarea facturilor la energie. Proiectul care se încheie astăzi este un exemplu elocvent nu numai a celor menţionate anterior, dar şi al modului în care Agenţia Română poate colabora cu instituţii internaţionale (PNUD) pentru implementarea unor astfel de proiecte. Chiar dacă sumele acordate prin acest proiect au fost de mică anvergura, ele au avut mai ales rolul de a mobiliza autorităţile locale, companiile private şi de a le schimba mentalitatea în ceea ce priveşte eficienţa energetică şi utilizarea surselor de energie alternative. Numărul mare de proiecte demarate, sumele atrase prin co-finanţările acordate, rezultatele finale obţinute, relevă pe de o parte munca asiduă depusă de echipa proiectului, dar şi faptul că încet, încet lucrurile se mişca în direcţia potrivită. Doresc sa închei prin a aduce mulţumirile mele Excelenţei Sale, Doamna Soknan Han Jung, pentru continuul şi preţiosul suport acordat pe întreaga durată a proiectului, dar şi valoroasei echipe PNUD conduse de Domnul Mark Velody, care prin inteligenţa, abnegaţia şi efortul depus au făcut ca acest proiect sa devină realitate. Sper, de asemenea, ca acest raport despre ceea ce am învătat din acest proiect să convingă din ce în ce mai multe autorităti locale, companii, persoane fizice, dar mai

5

ales reprezentanţii Guvernului, că singura soluţie pentru o dezvoltare durabilă şi un mediu curat o constituie investiţia în eficienţa energetică şi utilizarea pe scară largă a surselor regenerabile de energie. Corneliu Rădulescu Vice–Preşedinte ARCE Director de Proiect PNUD/GEF

6

Introducere – Manual de instruire şi bună practică în domeniul eficienţei energetice

De ce un astfel de manual? În anul 2003, PNUD/GEF a înfiinţat Echipa de Finanţare a Eficienţei Energetice în România, cuprinzând experţi în politica eficienţei energetice, inginerie, finanţe, comunicaţii şi administraţie. Misiunea Echipei era de a convinge companiile şi autorităţile locale să ia măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, investind în eficienţa energetică, şi de întărire a capacităţii locale în vederea continuării în viitor a acestui tip de investiţie care vizează lupta împotriva schimbărilor climatice. Până la încheierea proiectului în 2006, s-au desfăşurat 34 de proiecte de investiţie cu o valoare combinată de aproximativ 70 milioane USD, aceasta însemnând că pentru fiecare dintre aceste proiect:

• a fost semnat un contract de execuţie sau un contract de finanţare; sau că • investiţia este în plină desfăşurare; sau că • proiectul de investiţie a fost implementat şi funcţionează.

Scopul acestui raport este să sintetizeze şi să popularizeze experienţa acestei Echipe PNUD/GEF.

Ce cuprinde acest manual Capitolul 1 descrie fondul şi structura organizatorică a Proiectului PNUD/GEF de Finanţare a Eficienţei Energetice în România, punctând asupra obiectivelor, factorilor implicaţi, modalităţii de abordare şi rezultatelor proiectului. Capitolul 2 care conţine “lecţiile învătate” de către Echipa PNUD/GEF pe parcursul derulării Proiectului, furnizează comunităţii internaţionale şi guvernelor consideraţii pentru concepţia viitoarelor proiecte de dezvoltare care urmăresc creşterea investiţiilor în eficienţa energetică. Capitolul 3 vă arată cum să angajaţi, la un preţ rezonabil, consultanţii potriviţi care să elaboreze studiile corespunzătoare pentru investiţiile în proiecte de eficienţă energetică; sau, mai degrabă, cum să evitaţi angajarea unor experţi nepotriviţi, cu preţuri mari, care să elaboreze studii în sprijinul unor investiţii nepotrivite în măsuri de eficienţă energetică. Capitolul 4 se adresează potenţialilor investitori, oferindu-le acestora un rezumat al premizelor tehnice ale proiectelor de investiţie în eficienţa energetică; acest capitol ajută un investitor care nu are cunoştinţele tehnice necesare să înţeleagă ce fel de studii trebuie să solicite şi ce fel de rezultate economice să prevadă în cadrul variatelor categorii de investiţii în eficienţa energetică. Capitolul 5 conţine consideraţii speciale privind proiectele de eficienţă energetică destinate investiţiei în sectorul public. Capitolul 6 prezintă probleme esenţiale legate de solvabilitatea bancară şi condiţiile de creditare – accentuând aspectele pe care ar trebui să le cunoască toţi investitorii pentru a convinge o bancă să le finanţeze propunerea de investiţie. Acest capitol include aspecte care caracterizează majoritatea proiectelor de investiţie din

7

domeniul eficienţei energetice, în care instituţia finanţatoare este interesată mai mult de solvabilitatea celui căruia i se acordă împrumutul. Capitolul 7 intitulat aspecte financiare şi economice de bază continuă tema financiară, luând în considerare atât probleme legate de investiţii simple ce implică acordarea finanţării pe baza situaţiei financiare a investitorului, cât şi investiţii mai complexe, care pot implica finanţarea structurată a proiectului. Capitolul 8 conţine studii de caz, cu exemple reale de investiţii reuşite în proiecte de eficienţă energetică în valoare de aproximativ 70 milioane USD, care au beneficiat de asistenţă tehnică sau contribuţii directe pentru achiziţionarea de echipamente din partea PNUD/GEF, şi care au vizat iluminatul public, clădirile, sistemul centralizat de încălzire, sistemul de alimentare cu apă şi colectarea apelor uzate, blocurile de apartamente, diferite sectoare industriale, surse regenerabile de energie şi surse de producere combinata a energiei termice şi electrice (cogenerare).

Disclaimer şi referinţe suplimentare Autorii sunt conştienţi ca experienţa combinată a celor şase experţi care au lucrat pentru acest proiect în România, timp de trei ani, nu reprezintă cunoştinţele şi experienţa cumulată a PNUD, GEF şi a întregii comunităţi internaţionale în domeniul complex al finanţării eficienţei energetice. Recomandăm următoarele lucrări ca referinţe suplimentare de studiat pe tema finanţării eficienţei energetice şi a eficienţei energetice în România:

• "Financing Energy Efficiency Investment Projects" (Energy Series No. 30) - United Nations Economic Commission for Europe, 2006. ISBN 92-1-101078-0 [“Finanţarea proiectelor de investiţie în eficienţa energetică” – Comisia Economică pentru Europa a Naţiunilor Unite, 2006]

• "Financing Energy Efficiency and Climate Change Mitigation" (Energy Series

no 28) – United Nations Economic Commission For Europe (UNECE), 2005. ISBN 92-1-101076-4 [“Finanţarea eficienţei energetice şi atenuarea schimbărilor climatice” – Comisia Economică pentru Europa a Naţiunilor Unite, 2005].

• "Energy Charter Protocol in Energy Efficiency and Related Environmental

Aspects - Regular Review of Romania". Energy Charter Secretariat, 2006. [Protocolul Cartei Energiei privind eficienţa energetică şi aspecte legate de mediu – Document de poziţie revizuit al României. Secretariatul Cartei Energiei, 2006] – document disponibil la adresa www.encharter.org.

• "Investing in Energy Efficiency – Removing the Barriers". Energy Charter

Secretariat, 2005. ISBN 90-5948-028-7 [“Investiţia în eficienţa energetică – înlăturarea barierelor”. Secretariatul Cartei Energiei, 2005].

• "Coming in from the Cold – Improving District Heating Policy in Transition

Economies". International Energy Agency, 2004 [“Ieşind din frig – ameliorarea strategiei de încălzire centralizată în economiile de tranziţie”. Agenţia Internaţională pentru Energie].

• "Financing Energy Efficiency – Application Manual" – Energy Charter

Secretariat 2004 [“Investiţia în eficienţa energetică – manual de aplicaţie practică”. Secretariatul Cartei Energiei, 2004].

8

• "Energy Reform and Social Protection in Romania". USAID Regional Review

of Social Safety Net Approaches in Support of Energy Sector Reform, 2003. [“Reforma energetică şi protecţia socială în România. Parte a Analizei Regionale USAID cu privire la abordarea sistemelor de siguranţă socială în sprijinul reformei sectorului energetic”, 2003] – disponibil la adresa www.dec.org.

• "In-depth Review of Energy Efficiency Policies and Programmes in Romania",

Energy Charter Secretariat 2002 [“Analiza detaliată a politicilor şi programelor de eficienţă energetică din România, Secretariatul cartei Energiei, 2004]

9

Capitolul 1 – Întărirea capacităţii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră

1.1 Echipa PNUD/GEF pentru finanţarea eficienţei energetice în România Acest proiect desfăşurat de PNUD/GEF a fost conceput pentru a ajuta consumatorii de energie din România să proiecteze, să finanţeze şi să implementeze proiecte de investiţii în eficienţa energetică şi totodată pentru a întări capacitatea de continuare a acestei activităţi dincolo de durata proiectului. Echipa de finanţare a eficienţei energetice, sprijinită de 20 de companii de consultanţă, a realizat următoarele obiective, angajându-se într-un program de lucru dedicat în totalitate acestei activităţi:

• A ajutat entităţi din sectorul public şi privat să identifice oportunităţi de investiţie în eficienţa energetică.

• A pregătit studii tehnice, cu precădere studii de fezabilitate, pentru a susţine implementarea potenţialelor investiţii.

• A asigurat/achiziţionat echipamente cu o valoare totală de 487.212 USD pentru un numar de 19 proiecte din sectorul public, contribuind astfel la scăderea costului total de investiţie.

• A realizat/desfăşurat o gamă largă de activităţi de “întărire a capacităţii”, care au inclus cursuri de instruire, conştientizarea populaţiei, publicaţii şi sprijin acordat desfăşurării unor evenimente, în general activităţi menite să susţină difuzarea în România a mesajului privind eficienţa energetică.

În acest proiect complex a fost implicată o gama largă de entităţi: Beneficiari din sectorul public, incluzând autorităţi locale din Alba Iulia, Bucureşti Sector 1, Carei, Cehu Silvaniei, Comăneşti, Cluj-Napoca, Gheorghieni, Iaşi, Mădăraş (Bihor), Miercurea Ciuc, Medgidia, Orăştie, Oradea, Panaci, Salonta, Satu Mare, Sighişoara, Sînmartin, Soleşti, Târgovişte, Târgu Jiu, Târnăveni, Topoloveni, Tulcea, Valea lui Mihai, Victoria (Braşov), Vlăhita şi Zalău.

Beneficiari din sectorul privat incluzând S.C. Ambro S.A. Suceava, S.C. Ardealu S.A. Carei, S.C. Electroaparataj S.A. Bucureşti, S.C. Colterm S.A. Timişoara, S.C. Foradex S.A., S.C. Goscom S.A. Miercurea Ciuc, S.C. Iridex S.A. Grup, S.C. Expur S.A., S.C. Farmec S.A., S.C. Isovolta S.A., S.C. Metalica S.A., S.C. Metalul Mesa S.A., S.C. Nord Simex S.R.L., S.C. Plastor S.A., S.C. Rominservices Therm S.A., S.C. Rulmenţi S.A. Bârlad, S.C. Samus Mex S.A., S.C. Sicomed S.A., S.C. Smav S.R.L., S.C. Timken S.A., S.C. Transgex S.A., S.C. Sortilemn S.A., S.C. Ulerom S.A., S.C. Viromet S.A. Victoria, S.C. Vrancart S.A. Adjud şi S.C. Zoppas S.A. Unii dintre aceşti beneficiari au implementat măsuri de eficienţă energetică, investind în iluminat, reabilitarea clădirilor, sistemul centralizat de încălzire, sistemul de alimentare cu apă şi de colectare ape uzate, blocuri de apartamente, procese industriale, surse regenerabile de energie şi surse de producere combinată a energiei termice şi electrice. Investiţiile făcute până acum sunt descrise în studiile de caz care apar în Capitolul 8 al acestui Raport.

Guvernul României a fost reprezentat de Ministrul Economiei şi Comerţului, prin Agenţia Română pentru Conservarea Energiei (ARCE). ARCE a jucat un rol activ, supervizând Proiectul împreună cu Biroul Naţional PNUD din România; participând cu echipa PNUD/GEF la diverse evenimente şi cursuri de instruire

10

naţionale şi internaţionale; participând la întâlniri ale Comitetului de Evaluare pentru analiza ofertelor tehnice de realizare a studiilor externe şi pentru determinarea tipului şi valorii echipamentelor care să fie donate beneficiarilor de proiecte din domeniul public, finanţate de GEF. Un Comitet Director, cu 20 de membri şi observatori din diferite ministere, organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, s-a întrunit anual pentru a furniza echipei proiectului strategia necesară. Fondul Global de Mediu (GEF) a asigurat 2 milioane USD pentru derularea acestui proiect, prin echipa PNUD/GEF din Bratislava, care a supervizat proiectul. PNUD România a monitorizat proiectul şi a participat la întâlnirile Comitetului de Evaluare, împreună cu ARCE şi cu Echipa Proiectului; iar UNOPS a executat proiectul, controlând cheltuielile financiare şi numind un Consilier Tehnic Principal (CTA) care să coordoneze Proiectul în Bucureşti. Echipa PNUD/GEF de Finanţare a Eficienţei Energetice (Echipa Proiectului) s-a ocupat de coordonarea zilnică a proiectului. Echipa a fost formată din:

Nume Poziţie Rol Mark Velody Consilier Tehnic Principal Coordonator Proiect Laura Rădulescu Manager Relaţii Externe Identificarea propunerilor de

investiţie Vasile Angheluţă Manager Eficienţă

Energetică Evaluarea propunerilor din punct de vedere al conţinutului tehnic

Ştefania Racolţa Manager Relaţii Bancare Analiza solvabilităţii investitorilor Ciprian Gheţău Manager Financiar Evaluarea investitorilor din punct

de vedere al angajamentului faţă de investiţie

Raluca Ghineraru (Alice Achim) (Roxana Şchiopu)

Manager Birou Angajarea consultanţilor şi achiziţionarea echipamentelor

Emilian Popescu (Victor Tomadini)

Ofiţer Logistică Asigurarea suportului logistic, şofer al autovehiculului destinat derulării proiectului

Consultanţi externi au realizat Studiile de Fezabilitate, Studiile de Soluţie şi Studiile de Impact asupra Mediului, sub supervizarea Echipei Centrale şi în conformitate cu Temele elaborate de Echipa Proiectului prin consultare cu Beneficiarii. Consultanţii proiectului au fost: Amper Proiect, ASA Holding, Asociaţia pentru Politici Energetice din România (APER), Global Energy Services, ICPT Instalaţii, Institutul de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE), Institutul Naţional al Lemnului (INL), Interproiect, Întreprinderea de Studii şi Cercetări Energetice, Marcel Dobrescu, Micronix, OVM-ICCPET, CPA, Energobit, EnergoEco, Energolux, Forenerg, IPROMET, Proiect Târgu Mureş, Trapec, Vest-Energolux şi Wayda & Wayda. Finanţatorii care au semnat Acordurile de Principiu cu Beneficiarii şi cu PNUD/GEF, şi/sau care au urmat să finanţeze proiectele de investiţie, au fost: Banca Transilvania, Piraeus Leasing, Raiffeisen Bank, Banca Comercială Română (BCR), Banca Română pentru Dezvoltare (BRD), Fondul Român pentru Eficienţa Energiei (FREE), Compania Română de Eficienţă Energetică Industrială şi Sanpaolo IMI Bank.

11

1.2 Rezultate cheie Echipa PNUD/GEF a studiat un număr de 300 de propuneri de proiecte de eficienta energetica. Propunerile au fost analizate din punct de vedere al prezenţei celor trei elemente esenţiale pe care trebuie să le conţină o propunere de investiţie, şi anume:

• Să fie bine fundamentată din punct de vedere tehnic; • Să fie realistă din punct de vedere economic; • Să fie viabilă din punct de vedere financiar, ceea ce înseamnă că realizatorul

proiectului deţine fondurile necesare sau că este solvabil şi doreşte să utilizeze surse comerciale de finanţare.

Dintre cererile studiate, 68 au întrunit criteriile tehnice, economice şi financiare şi au primit un sprijin însemnat din partea PNUD/GEF, sub formă de Asistenţă Tehnică şi/sau Contribuţii Directe pentru achiziţionarea de echipamente. Drept rezultat:

• 34 de propuneri de investiţie au devenit investiţii ”definitive” pâna la data întocmirii acestui Raport – aceasta însemnând că pentru fiecare din aceste propuneri a fost semnat un contract final de finanţare sau de execuţie a lucrărilor, sau că implementarea proiectului este încheiată sau în curs de finalizare. Studiile de caz care apar în acest Raport descriu aceste investiţii.

• 23 de propuneri de investiţie au rămas “deschise”, aceasta însemnând că

studiile au fost finalizate sau că se apropie de finalizare, dar că se vor efectua studii sau analize suplimentare înainte de a se putea lua o decizie finală privind investiţia. Unele lucrări din această categorie se vor transforma în investiţii reale, altele nu. Pentru un proiect tipic de investiţie în eficienţa energetică poate fi nevoie de un an pentru a trece de la faza de concept la cea de decizie finală de realizare a investiţiei; de aceea, o mare parte din activitatea desfăşurată de PNUD/GEF în ultima parte a anului 2005 şi ulterior nu s-a soldat cu o rezoluţie financiară (decizie finală de investiţie) până la data intocmirii acestui raport.

• 11 propuneri de investiţie nu vor deveni investiţii reale. Motivele sunt în

majoritatea cazurilor următoarele: Studiul de Fezabilitate a demonstrat că proiectul nu este atractiv din punct de vedere economic pentru investitor; investiţia are o amploare mai mare decât a anticipat investitorul; poziţia financiară sau strategia internă a potenţialului investitor s-a schimbat; a fost schimbat un factor de decizie important din schema organizatorică a investitorului, iar noul factor de decizie nu a considerat că eficienţa energetică este o prioritate de investiţie.

Experţii evaluatori independenţi externi angajaţi de PNUD/GEF să monitorizeze proiectul estimează că cele 34 de propuneri care au primit o rezoluţie financiară până la data întocmirii acestui Raport reprezintă investiţii în valoare de aproximativ 70 milioane USD. Acest rezultat a depăşit cu mult obiectivul de 20 de investiţii cu o valoare combinată de 12,5 milioane USD care a fost convenit de Guvernul României, PNUD şi GEF, la începutul proiectului.

12

Capitolul 2 – Creşterea investiţiilor în eficienţa energetică – Mark Velody Obiectivul acestui capitol este să furnizeze comunităţii internaţionale şi guvernelor informaţii pe care să le ia în considerare atunci când vor elabora viitoare proiecte de dezvoltare care urmăresc creşterea investiţiilor în eficienţa energetică. Este adusată problematica convingerii companiilor şi autorităţilor locale să investească în eficienţa energetică şi sunt prezentate 12 “lecţii învăţate” de către Echipa PNUD/GEF pe parcursul derulării Proiectului de Finanţare a Eficienţei Energetice în România.

2.1 Dificultatea de a convinge companiile şi autorităţile locale să facă investiţii Echipa PăNUD/GEF a constatat că este dificil de identificat propuneri viabile de investiţie în eficienţa energetică. Numai 34 de oferte din cele 300 analizate de PNUD/GEF au devenit investiţii reale până la data întocmirii acestui raport (deşi mai există o serie de proiecte cu probabilitate mare de a se transforma în investiţii reale în timp). Pentru ca proiectele să se transforme în investiţii reale, trebuie să indeplinească următoarele condiţii minime:

Să fie bine fundamentată din punct de vedere tehnic; ŞI – să conţină elemente corespunzătoare economice; ŞI – să fie propusă de o entitate solvabilă din punct de vedere financiar-bancar; ŞI – să se dovedească prioritară faţă de alte necesităţi investiţionale; ŞI – să fie susţinută de factori de decizie înainte de a fi supusă studiului; ŞI – să-şi menţină această susţinere şi după ce trece de faza de studiu.

Unele propuneri de investiţie cad la primul obstacol – altele la ultimul obstacol – şi numai una din nouă devine realitate. Mesajul general este acela că şi atunci când există asistenţă financiară asigurată, demersurile de convingere a companiilor şi autorităţilor locale să devanseze investiţiile în eficienţa energetică faţă de alte necesităţi investiţionale pot fi destul de dificile, deci trebuie acordată o atenţie deosebită concepţiei proiectelor susţinute prin acordare de fonduri. Următoarele “lecţii învăţate” reprezintă ideile acestei echipe PNUD/GEF cu privire la factorii ce trebuie luaţi în considerare când sunt concepute astfel de proiecte.

2.2 Douăsprezece “lecţii învăţate” 1. Elementul cheie care determină succesul îl constituie prezenţa unui factor de decizie entuziast şi cu putere financiară Echipa PNUD/GEF a constatat că:

• Este în general uşor să identifici soluţii de eficienţă energetică bine fondate din punct de vedere tehnic şi cu elemente economice corespunzătoare. Companiile şi autorităţile locale sunt inundate de asemenea oportunităţi de investiţie.

• Este în general uşor de găsit o soluţie corespunzătoare de finanţare, în România, pentru potenţialii investitori care sunt solvabili din punct de vedere financiar-bancar. Între anii 2003 şi 2006 acest lucru a devenit din ce în ce mai uşor deoarece piaţa financiara a cunoscut o dezvoltare rapidă, iar soluţiile

13

financiare neconvenţionale precum creditul acordat de însuşi furnizorul de produse, sistemul BOOT (construieşte-deţine în proprietate-exploatează-transferă) şi leasing-ul au devenit mijloace frecvent întâlnite.

• Este adesea dificil de convins Primarii sau Directorii Generali că oportunităţile de investiţie în eficienţa energetică trebuie să aibă prioritate faţă de alte oportunităţi de investiţie.

S-a constatat că atunci când întâlneam un Primar sau un Director General entuziast cu privire la modalităţile de diminuare a facturilor de energie electrică, încălzire sau combustibil, acesta era cel mai viabil indicator pretimpuriu al succesului sau eşecului unei propuneri de investiţie în eficienţa energetică. 2. Feriţi-vă de mega-proiecte Echipa PNUD/GEF a avut frecvent ocazia să constate că inginerii care lucrează pentru potenţialii investitori propun soluţii tehnice supradimensionate sau necorespunzătoare din alte puncte de vedere, fiind deseori conduşi/influenţaţi de persoane externe care se ocupă de vânzarea echipamentelor. Modul de abordare al echipei s-a axat mai degrabă pe relaţionarea directă cu factorii de decizie economică, decât cu personalul tehnic, facând, de exemplu comparaţie de preţ şi indicatori economici, între un proiect de înlocuire a arzătoarelor şi instalare a unor sisteme moderne de măsură şi control şi unul de înlocuire a întregului sistem de încălzire. Se întâmplă frecvent ca economia soluţiilor simple şi ieftin să fie net superioară soluţiilor complexe care necesită costuri uriaşe. 3. Implicaţi în proiect un finanţator comercial încă din prima zi În cazurile în care potenţialul investitor nu avea fonduri disponibile, PNUD/GEF a insistat ca respectiva companie sau autoritate locală să implice o bancă sau alt tip de finanţator comercial şi să semneze un Acord de Principiu care să specifice că fondurile necesare vor fi disponibile pentru o investiţie, înainte de a oferi Asistenţă Tehnică pe bază de grant. Ideea implicării timpurii a unei bănci este ingeniosă. Una dintre provocările cheie pentru echipa PNUD/GEF a fost alocarea unui buget limitat pentru Asistenţa Tehnică acordată acelor propuneri de investiţie a căror probabilitate de a deveni investiţie reală era foarte mare. Am constatat că, atunci când un potenţial investitor era reticent în a se adresa băncii, acesta constituia un bun indicator că investitorul va ezita şi mai târziu, în momentul în care va trebui să ia o decizie fermă cu privire la investiţie. 4. Acordarea celor mai multe împrumuturi se bazează pe situaţia financiară a investitorului şi nu pe structura economică a proiectului Cu excepţia investiţiilor de dimensiuni foarte mari în eficienţa energetică (investiţiile de multe milioane de dolari), băncile nu sunt prea interesate de (şi nici nu înţeleg neapărat) structura economică a proiectelor de investiţie în eficienţa energetică pe care le finanţează. Majoritatea împrumuturilor se fac pe baza situaţiei financiare a investitorului; în acest caz banca doreşte să ştie dacă investitorul poate restitui creditul chiar dacă economiile de energie prevăzute a rezulta în urma investiţiei nu se materializează. Acesta este motivul pentru care, în majoritatea cazurilor de investiţie, nu este neapărat necesar să se demonstreze băncii că investiţia va fi restituită din economiile de energie, ci doar că cel care împrumută banii este solvabil din punct de vedere financiar-bancar. 5. Realizatorii de proiecte, care prezintă solvabilitate bancară, au de obicei o bancă favorită de la care iau împrumuturi Uneori, organizaţiile internaţionale derulează proiecte care leagă asistenţa tehnică acordată pe baza unui împrumut nerambursabil de utilizarea unei anumite instituţii

14

financiare creditoare sau a unui fond specific de eficienţă energetică. Această modalitate de abordare poate fi funcţională în ţări cu o piaţă bancară slab dezvoltată, unde alte instituţii financiare creditoare ar putea să nu fie interesate de acordarea de credite pentru proiecte de eficienţă energetică, sau ar putea să acorde aceste credite cu dobânzi foarte mari, sau ar putea să ceară garanţii foarte mari. Oricum, pe pieţele bancare dezvoltate, aşa cum este şi România, entităţile solvabile din punct de vedere financiar-bancar care investesc în proiecte de eficienţă energetică ţin să investigheze piaţa, ca să găsească cel mai bun contract financiar sau să utilizeze un creditor preferat. Acesta ar fi un motiv suficient de a oferi asistenţă tehnică în mod necondiţionat – aşa cum a fost şi cazul acestui Proiect PNUD/GEF. 6. O echipă care trebuie sa atraga investiţii are nevoie de abilităţi multiple bancare, financiare şi interrelaţionale Procesul de convingere a investitorilor să aleagă investiţia în eficienţa energetică înaintea altor priorităţi de investiţie, necesită o combinaţie de abilităţi umane şi cunoştinţe locale, împreună cu înalte calificări inginereşti, bancare, financiare şi dincolo de acest domenu. Echipa Proiectului PNUD/GEF a reunit toate aceste abilităţi esenţiale, împreună cu experienţa profesională extinsă în sectoarele publice şi private, şi a beneficiat de membri originari din patru oraşe mari ale ţării. 7. Este dificil de convins autorităţile locale să asocieze/grupeze investiţii multiple Cu toate că echipa PNUD/GEF îşi pusese foarte sus ştacheta în a convinge autorităţile locale să grupeze proiecte ample de investiţii în eficienţa energetică – ca de exemplu toate şcolile dintr-un oraş sau toate spitalele dintr-un judeţ, trebuie să recunoaştem că nu prea am gasit entuziasm la nivel local faţă de această modalitate de abordare. Oraşele şi comunele au avut tendinţa de a selecta doar un grup de clădiri pentru investiţie în cursul unui an fiscal, fiind constrânse de bugetul limitat, precum şi de restricţiile legale impuse împrumuturilor făcute de autorităţile locale, conform cărora valoarea datoriei restituite nu trebuie să depăşească 20% din bugetul anual. Agenţia Română pentru Conservarea Energiei lucrează cu parteneri internaţionali pentru a crea modele de contracte ESCO ce vor permite autorităţilor locale să contracteze proiecte de investiţii multiple utilizănd finanţarea de la o terţă parte; astfel, oportunităţile de a grupa proiecte multiple de eficienţă energetică vor fi mai lesne de abordat în viitor. 8. Credibilitatea PNUD reprezintă un avantaj imens când se oferă asistenţă tehnică Unele programe internaţionale iniţiează proiecte pe care le denumeşte folosind propria identitate – nume, statut legal, siglă etc. Acest proiect PNUD/GEF a utilizat pur şi simplu numele PNUD/GEF şi s-a constatat că acest lucru a constituit o contribuţie majoră la succesul proiectului, din două motive: În primul rând, am constatat că uşa Primarului sau a Directorului General era întotdeauna deschisă pentru PNUD, astfel încât echipa noastră a putut lucra la cel mai înalt nivel de decizie financiară încă din faza iniţială a proiectelor. În al doilea rând, am constatat că beneficiarii, care erau suspicioşi în a accepta asistenţa tehnică gratuită, au înţeles foarte repede că PNUD are un program de dezvoltare şi că nu există nici un “program interes ascuns”. 9. Consultanţii locali pot presta servicii de bună calitate la preţuri scăzute PNUD/GEF a contractat 57 de studii tehnice, organizând selecţii de oferte deschise care au fost publicate în limbile română şi engleză. Oferta câştigătoare trebuia să întrunească standarde tehnice înalte, stabilite de Comitetele de Evaluare care reuneau reprezentanţi ai PNUD Romania, PNUD/GEF, ARCE şi ai beneficiarilor

15

proiectelor. Pentru studiile mai simple, criteriul cheie de evaluare utilizat a fost “oferta acceptabilă din punct de vedere tehnic cu preţul cel mai scăzut”. Pentru studiile mai complexe, s-a aplicat un sistem de evaluare mai complex, în care punctajul acordat reprezenta, de exemplu, 70% pentru oferta tehnică şi 30% pentru oferta financiară. Deşi companiile străine erau eligibile în cadrul acestor competiţii şi în unele cazuri chiar au participat la competiţie, de fiecare dată oferta câştigătoare a fost a unei companii româneşti. Acest lucru ilustrează vivacitatea pieţei româneşti de consultanţă în domeniul eficienţei energetice, şi capabilitatea acesteia de a elabora studii de fezabilitate la standarde internaţionale şi cu preţuri competitive. Motivul pentru care subliniem acest lucru este că unele părţi ale comunităţii de consultanţă au făcut un model din ideea că organizaţiile internaţionale plătesc substanţial mai bine activitatea de consultanţă. Acest lucru a fost înţeles atunci când PNUD/GEF a organizat prima selecţie de oferte pentru realizarea unui studiu extern şi a primit oferte în valoare de aproximativ 10.000 USD, oferte de aproximativ 50.000 USD, oferte de aproximativ 100.000 USD şi chiar oferte de aproximativ 600.000 USD (şase sute de mii USD!) – toate ca răspuns la aceeaşi Cerere de Oferte. Oferta câştigătoare a fost de 8.500 USD, pe baza criteriului de evaluare “oferta acceptabilă tehnic cu preţul cel mai mic”. PNUD/GEF a combătat/eliminat această problemă publicând valoarea ofertelor câştigătoare la adresa www.energie.undp.ro. Companiile de consultanţă s-au orientat repede către cotaţii scăzute pentru a avea şansa de a câştiga. Drept urmare, PNUD/GEF a obţinut o valuare remarcabilă a banilor din partea consultanţilor cu care a lucrat. 57 de studii externe au costat în total 238.749 USD (+ TVA), deci preţul mediu pentru un studiu a fost de numai 4.189 USD (+ TVA). 10. Cuprinderea unei arii geografice cât mai mari este esenţială în atragerea potenţialelor investiţii Deşi PNUD/GEF a publicat anunţuri în presa naţională, a organizat cercetări pe bază de sondaj on-line şi a lansat anunţuri prin poşta electronică pentru a încerca să găsească potenţiale investiţii în eficienţa energetică, multe iniţiative au apărut ca urmare a contactelor personale dezvoltate în timpul misiunilor prin ţară – discursuri ţinute cu ocazia diverselor evenimente, vizitarea autorităţilor locale şi a diferitelor companii. Un mesaj cheie pentru comunitatea de dezvoltare este să prevadă pentru proiecte de acest tip bugete adecvate destinate deplasărilor locale, un autovehicul şi un şofer, deoarece, atunci când cauţi potenţiale proiecte de investiţii în eficienţa energetică, trebuie să fii perseverent şi să continui chiar daca de multe ori baţi la porţi închise. 11. Prezentarea proiectului în cadrul unor evenimente organizate de o gamă largă de terţe părţi Deşi echipa PNUD/GEF a condus, iar în unele cazuri a cofinanţat mai multe evenimente, aceasta s-a dovedit a fi doar o activitate care consumă timp şi bani şi care nu reuşeşte să atraga decât un număr limitat de potenţiali investitori în proiecte de eficienţă energetică. Una din trăsăturile eficienţei energetice este că fiecare din noi consumă energie, deci fiecare din noi poate fi considerat o parte a “comunităţii de eficienţă energetică” - nu există un grup ţintă omogen. Grupurile industriale, grupurile municipale, liderii diverselor afaceri, specialiştii în clădiri, finanţatorii, furnizorii de echipamente şi mulţi alţii pot fi cu toţii implicaţi în investiţii în eficienţa energetică.

16

PNUD/GEF a constatat că prezentările făcute în cadrul unui mare număr de evenimente organizate de terţe părţi au fost de departe mai eficiente din punct de vedere al costurilor şi au fost recepţionate de mult mai mulţi factori interesaţi decât în cazul organizării propriilor evenimente. 12. Investiţiile de dimensiuni mari pentru asociaţiile de bloc necesită atât subvenţii cât şi un demers mai aprofundat Echipa PNUD/GEF a ajuns să fie implicată în mai multe iniţiative de stimulare a investiţiei în ariile deţinute în comun de proprietarii apartamentelor de bloc şi a constatat că există o gamă largă de bariere de trecut, printre care:

• Bariere financiare – costul absolut al lucrărilor; • Bariere de consens – de exemplu, deţinătorii apartamentelor de la etajele

mediane nu doresc să izoleze subsolul şi terasa. • Bariere referitoare la capacitatea de suport a costurilor – familiile cu venituri

mici şi pensionarii nu pot participa la investiţiile comune şi blochează iniţiativele.

• Bariere bancare – Asociaţiile de bloc nu fac în general împumuturi bancare, de aceea băncile nu au produse financiare destinate acestei categorii de clienţi.

• Bariere privind garanţiile – PNUD/GEF a identificat doar un singur produs conceput special pentru asociaţiile de bloc.

Guvernul României a anunţat că subvenţii de până la 67 de procente (34 procente din partea guvernului central şi 33 procente din partea autoritate locală) pot fi pus la dispoziţia asociaţiilor de bloc pentru realizarea investiţiilor în proiecte de reabilitare termică. Aceste subvenţii pot să fie sau pot să nu fie suficiente pentru a transforma proiectele de investiţie în realitate, în funcţie de cât de bine este concepută şi pusă în aplicare schema de subvenţionare. În cazul în care finanţarea este distribuită egal deţinătorilor de apartamente, e posibil ca în continuare cei cu venituri mici sa nu-şi permită participarea la investiţia comună a asociaţiei. Acest aspect este ilustrat în tabelul de mai jos, luând ca exemplu o investiţie comună cu un cost mediu de 5.000 USD pe apartament, plecând de la premiza că blocurile de apartamente conţin un număr egal de familii cu venituri mici, medii şi mari.

Model de acordarea a subvenţiilor care s-ar putea dovedi nefuncţional Investiţia în eficienţa energetică

pe tipuri de familii Sursa de finanţare

Famili cu venituri mari

(subvenţie de 67%) USD

Famili cu venituri medii

(subvenţie de 67%) USD

Famili cu venituri mici

(subvenţie de 67%) USD

Împrumut nerambursabil/Grant (67%)

3.350 3.350 3.350

Fonduri lichide sau împrumuturi bancare (33%)

1.650 1.650 *1.650

Total 5.000 5.000 5.000* Probabil că nu este suportabil pentru familiile cu venit scăzut Un model cu probabilitate mai mare de materializare implică distribuirea subvenţiilor considerând nivelul veniturilor sau necesităţile. În acest exemplu, familiile cu venit mare primesc 60% din subvenţia medie de 1,650 USD; familiile cu venit mediu

17

primesc subvenţie medie; şi familiile cu venit scazut primesc 140% din subvenţia medie.

Model de acordarea a subvenţiilor cu probabilitate mai mare de funcţionare Investiţia în eficienţa energetică

pe tipuri de familii Sursa de finanţare

Famili cu venituri mari

40.2% subvenţie

(Reprezintă 60%

din subvenţia medie de $3,350)

USD

Famili cu venituri medii

67% subvenţie

(Reprezintă

subvenţia medie de $3,350)

USD

Famili cu venituri mici

93.8% subvenţie

(Reprezintă 140%

din subvenţia media de $3,330)

USD

Împrumut nerambursabil/Grant (medi 67%)

2,010 3,350 4,690

Fonduri lichide sau împrumuturi bancare (medi 33%)

2,990 1,650 **310

Total 5.000 5.000 5.000** Suportabil (în timp) pentru famillie cu venit scazut Avantajul cheie al acestui model este că pentru primărie şi guvern costul este acelaşi ca şi pentru celălalt model, doar că acest al doilea model are probabilitate mult mai mare de materializare. Alte avantaje ar fi următoarele:

• Subvenţiile vizează familiile cu venituri mici (cea mai bună practică). • Familiile cu venituri mici trebuie totuşi să plătească o cotă din investiţie (lucru

cunoscut a fi un factor de succes pentru acest tip de subvenţie). • Bariera cu privire la capacitatea de a suporta costurile ar putea fi trecută atât

de familiile cu venituri mici cât şi de cele cu venituri medii.

Acest model are şi dezavantaje, care trebuie luate în considerare când se concepe schema de acordare a subvenţiilor. În particular, criteriile de definire şi selectare a familiilor cu venituri mari, mici şi medii trebuie să fie obiective, transparente, corecte şi bine proporţionate astfel încât familiile care primesc o subvenţie mai mică decât vecinii lor să nu se simtă păcăliţe.

18

Capitolul 3 – Cum să angajaţi consultanţii - Raluca Ghineraru şi Mark Velody Acest capitol arată modalitatea de a angaja consultanţii potriviţi, la un preţ rezonabil, care să elaboreze studiile corespunzătoare pentru investiţiile în proiecte de eficienţă energetică. De asemena echipa PNUD/GEF a fost surprinsă să găsească deseori, în procesul de lucru cu potenţialii investitori, Studii de Fezabilitate elaborate de consultanţi externi la preţuri foarte mari, în care erau propuse soluţii ce nu au prins viaţă şi nici nu se vor tranforma vreodată în investiţii reale. Astfel de studii erau de cele mai multe ori propuneri de investiţie evident neadecvate, conţinând sute de pagini de inginerie susţinută doar de căteva pagini de elemente economice. Morala: cine pune întrebarea greşită obţine răspunsul greşit!

3.1 Cum să angajaţi consultanţii şi întocmirea termenilor de referinţă 3.1.1 Înainte de a angaja consultanţi pentru a realiza un studiu… gandiţi-vă de zece ori! Investiţia în eficienţa energetică este similară oricărui alt tip de investiţie. Înainte de a vă angaja în realizarea unei serii întregi de studii pentru susţinerea propunerii de investiţie, gândiţi-vă bine ce beneficii economice, de protecţia mediului şi/sau sociale doriţi să obţineţi. Discutaţi ideile dumneavoastră iniţiale cu o gamă largă de experţi şi potenţiale părţi interesate, incluzând experţi tehnici, economici şi financiari, şi cu alte companii sau autorităţi locale care au realizat investiţii similare. Aflaţi ce s-a întâmplat cu acele investiţii, ce a mers bine, sau ce a mers rău, ca de exemplu dacă economiile de costuri descrise în respectivele studii tehnice s-au concretizat cu adevărat. Luaţi în considerare şi alte investiţii în eficienţa energetică care s-ar putea amortiza mai rapid sau care ar avea alte beneficii sociale sau de protecţia mediului şi faceţi comparaţie între elementele lor economice şi cele din propunerea dumneavoastră de investiţie. Unul dintre beneficiile majore ale proiectului PNUD/GEF în România a fost faptul că Echipa Proiectului de experţi economici, financiari şi tehnici a fost în poziţia de a asigura consultanţa gratuită şi cu adevărat neutră. Echipa a constatat adesea că potenţialii investitori primiseră consiliere necorespunzătoare în trecut şi că au angajat consultanţi care au întocmit studii necorespunzătoare, susţinând soluţii nepotrivite de investiţie în eficienţa energetică. Iată câteva exemple:

• Propuneri de înlocuire a sistemelor de iluminat public cu ceva similar, fără să se ţină cont că normele tehnice pentru iluminatul public s-au schimbat.

• Propuneri de investiţie în sistemele centralizate de încălzire, în condiţiile în care perspectiva supravieţuirii acestui sistem era sumbră, iar managerii sistemului (care propuneau deseori investiţia) nu abordau problemele de gestionare a sistemului şi nici pe cele economice de bază, cum ar fi îmbunătăţirea sistemului de încasare a banilor de la clienţi sau problema debranşării unor beneficiari.

• Propuneri de proiectare a unui sistem de tip CHP, în condiţiile existenţei unei bariere tehnice evidente (ca de exemplu presiunea insuficientă a gazelor naturale în respectiva parte a reţelei) sau a unei bariere economice evidente (ca de exemplu lipsa unei cereri constante de apă caldă pentru sarcina de bază).

• Propuneri de realizare a unor îmbunătăţiri complexe şi costisitoare de eficienţă energetică, în condiţiile în care o estimare în linii mari a costului de investiţie şi solvabilitatea investitorului sugerează imposibilitatea suportării

19

costurilor şi probabilitatea redusă ca vreun finanţator comercial să acorde împrumutul necesar pentru un asemenea proiect.

Sfaturile Echipei PNUD/GEF pentru potenţialii investitori sunt următoarele:

• Nu vă bazaţi numai pe opinia inginerilor angajaţi interni • Nu vă bazaţi numai pe sfaturile furnizorilor de echipamente, care s-ar putea

să dorească să vă vândă echipamente supra-dimensionate sau necorespunzătoare;

• Nu vă bazaţi numai pe sugestiile consultanţilor, mai ales ale celor cu care intenţionaţi să încheiaţi un contract de realizare a unui studiu;

• Nu vă bazaţi numai pe recomandările consultanţilor care ar putea avea legături/înţelegeri cu furnizorii de echipamente;

• Puneţi-vă întotdeauna întrebarea dacă serviciul energetic pe care doriţi să îl îmbunătăţiţi va avea căutare după ce se va realiza investiţia;

• Trebuie să aveţi în vedere suma de bani pe care vă puteţi permite să o investiţi sau să o luaţi cu împrumut, pentru a evita cheltuirea unor resurse pentru elaborarea unor studii tehnice în sprijinul unor investiţii pe care nu vi le puteţi permite.

• Luaţi legătura cu filiala locală a Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei (ARCE), care are o experienţă extrem de vastă în multe tipuri de investiţii în eficienţa energetică.

• Ca şi în cazul altor tipuri de investiţii, trebuie să discutaţi cu o gamă largă de părţi interesate sau de experţi – beneficiari, investitori, contabili, avocaţi, ingineri, înainte de a lansa primul studiu.

• Dacă aveţi în vedere contractarea unui împrumut pentru realizarea investiţiei, discutaţi şi cu banca înainte de lansarea studiului. Aflaţi dacă propunerea dumneavoastră de investiţie este ceva pentru care banca este dispusă să acorde un împrumut. S-ar putea să aflaţi că banca a mai finanţat investiţii similare pentru alţi clienţi şi că deţine detalii neaşteptate cu privire la costuri şi la evoluţia financiară a proiectului de investiţie în eficienţa energetică pe care îl propuneţi.

• Parcurgeţi capitolul referitor la consideraţiile tehnice de bază pentru a vă forma o imagine cuprinzătoare despre tipurile de studii care vă sunt necesare şi despre posibilul impact economic al investiţiei la care vă gândiţi. S-ar putea să constataţi că există oportunităţi mult mai bune de investiţie pe care le-aţi scăpat din vedere.

3.1.2 Întocmirea Termenilor de Referinta pentru realizarea lucrărilor (ToR) Este foarte important ca potenţialii investitori să identifice un inginer absolut independent, care este specializat în eficienţa energetică, pentru întocmirea ToR pentru lucrările dorite. Acest inginer trebuie să fi elaborat multe asemenea ToR în trecut, pentru o gamă largă de proiecte de investiţie în eficienţa energetică. O greşeală des întâlnită pe care o fac investitorii este să creadă că un inginer care s-a specializat în aplicaţii industriale sau activităţi ale autorităţii locale pentru care se doreşte efectuarea investiţiei va putea fi şi specialist în eficienţa energetică pentru acea aplicaţie/activitate. E foarte puţin probabil să se întîmple aşa. Se cer ingineri specialişti în eficienţa energetică, şi nu specialişti în respectiva aplicaţie sau activitate.

20

Filiala locală a Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei v-ar putea ajuta să identificaţi investiţii similare în eficienţa energetică care s-au realizat chiar în zona dumenavoastră şi să găsiţi experţi locali. Nevoia unui inginer independent care să elaboreze ToR lucrării şi să ajute la evaluarea acesteia este acută. Inginerii care sunt afiliaţi companiilor furnizoare de echipamente sau contractorilor pot avea o experienţă considerabilă în eficienţa energetică şi pot fi foarte convingători, dar motivaţia lor principală este să-şi vândă serviciile sau echipamentele. A te baza pe recomandările unor ingineri care lucrează în domeniul vânzărilor înseamnă în majoritatea covârşitoare a cazurilor a face o investiţie în eficienţa energetică în cel mai bun caz sub nivelul optim şi în cel mai rau caz total necorespunzătoare. La adresa www.energie.undp.ro puteţi găsi ToR pentru 57 de studii, prezentate atât în limba română cât şi în limba engleză, în domeniul iluminatului public, clădirilor, încălzirii centralizate, sistemelor de alimentare cu apă, blocurilor de apartamente, diferitelor sectoare industriale, surselor regenerabile de energie şi surselor combinate de producere a energiei termice şi electrice.

3.2 Competiţia are rolul ei! 3.2.1 Competiţia PNUD/GEF a solicitat consultanţilor să prezinte separat ofertele tehnice şi de cele financiare. S-a constatat o variaţie deosebit de mare în gama calităţii şi a preţului. Adesea, oferta cea mai scumpă a fost de două sau de trei ori mai mare decât oferta câştigătoare. În alte situaţii, oferta cea mai scumpă a fost de zece ori mai mare decât oferta câştigătoare şi, într-o situaţie unică, oferta cea mai scumpă a fost de cincizeci de ori mai mare decât oferta câştigătoare! Beneficiarii proiectelor trebuie să facă uz de specialişti tehnici experimentaţi care să evalueze ofertele competitive, în vederea selectării celui mai potrivit consultant pentru realizarea lucrării. Este foarte important să ai o experienţă tehnică suficient de diversă la masa evaluărilor, pentru a face o alegere documentată a unor oferte care uneori pot fi de domeniul ingineriei complexe. De exemplu, ofertele remise către PNUD/GEF erau în mod tipic analizate de Comitetele de Evaluare formate din doi experţi tehnici din partea PNUD/GEF, un expert tehnic din partea Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei (ARCE), un reprezentant din partea Departamentului de Energie şi Mediu al PNUD Romania şi un reprezentant al beneficiarului. Metodologia de evaluare utilizată varia potrivit fiecărei situaţii în parte. În cazul ofertelor simple de investiţie în eficienţa energetică, criteriul aplicat a fost “oferta acceptabilă din punct de vedere tehnic şi cu preţul cel mai mic”. În cazul proiectelor mai complicate, s-a aplicat un sistem de evaluare care este descris în Cererea de Oferte aferentă. Ofertele Tehnice au fost evaluate cu ajutorul unui sistem de punctaj simplu care lua în considerare modalitatea de abordare şi metodologia folosită, CV-urile echipei de consultanţă, perioada de timp oferită pentru realizarea lucrării şi numărul de proiecte similare realizate de compania respectivă în trecutul apropiat. Ofertele considerate a nu corespunde standardelor tehnice minime au fost respinse. Ofertele financiare au fost evaluate potrivit metodologiei în vigoare. În cazul în care a fost utilizată metodologia “oferta acceptabilă din punct de vedere tehnic şi cu preţul cel mai mic, lucrurile erau foarte simple: oferta cu preţul cel mai scăzut care nu

21

fusese respinsă din motive tehnice se transforma în contract. În cazul aplicării sistemului de evaluare pe bază de punctaj, selectarea ofertei câştigătoare era un proces mai complicat menit să determine care dintre oferte constituie combinaţia optimă între calitate şi preţ. În total, PNUD/GEF a contractat 57 de studii externe realizate de 20 de companii de consultanţă externă, între anii 2003 şi 2006, la preţul total de 238.749 USD (+ TVA), de unde rezultă că preţul mediu pe studiu a fost de numai 4.189 USD (+ TVA). Temele pentru elaborarea studiilor, numele consultanţilor câştigători şi valoarea fiecărui contract sunt disponibile la adresa www.energie.undp.ro. 3.2.2 Nu trebuie să aşteptaţi emiterea unei soluţii corecte din partea consultantului de prima dată Este foarte important să găsiţi experţi total independenţi de compania de consultanţă care elaborează studiul, pentru a asigura realizarea unei analize cât se poate de critice a rapoartelor preliminare şi finale ale studiului. Echipa PNUD/GEF a analizat întreaga documentaţie produsă de consultanţii care au fost angajaţi. Atât PNUD/GEF cât şi beneficiarii (companii/autorităţi locale) au făcut observaţii scrise pe care să le ia în considerare consultantul. Tipurile de observaţii au variat considerabil – de la puncte minore şi nerespectarea temei date, până la corectarea unor greşeli grave. Într-un număr foarte mic de situaţii, primele ediţii ale rapoartelor se situau în mod evident sub standardele acceptate şi au fost revizuite substanţial. Concluzia noastră generală a fost că firmele de inginerie cu care s-a lucrat:

• Au avut capabilitatea de a realiza lucrări remarcabile la standarde internaţionale;

• Au oferit rate foarte competitive pentru realizarea studiilor, ţinând cont de existenţa rivalilor;

• Nu trebuie luat ca regulă generală faptul că prima ediţie a raportului de consultanţă este acceptabil calitativ, de aceea este necesară angajarea unor experţi independenţi, cu experienţă în eficienţa energetică, pentru formularea observaţiilor critice şi respingerea / acceptarea rapoartelor de consultanţă.

22

Capitolul 4 – Consideraţii tehnice de bază – Vasile Angheluţă Acest capitol este destinat potenţialilor investitori în proiecte de eficienţă energetică, oferindu-le un rezumat al premizelor tehnice ale proiectelor de investiţie în eficienţa energetică; informaţiile prezentate ajută un investitor, care s-ar putea să nu aibă cunoştinţele tehnice necesare, să înţeleagă ce fel de studii trebuie să solicite şi ce fel de rezultate economice să aştepte în cadrul diferitelor categorii de investiţii în eficienţa energetică. Capitolul se referă concret la:

• Documente care pot fi solicitate pentru completarea şi susţinerea ofertelor de investiţie în eficienţa energetică – audit energetic, studiu de soluţie, studiu de fezabilitate, proiect tehnic şi detalii de execuţie.

• Măsuri tipice de eficienţă energetică pentru 10 categorii de investiţii –

iluminatul public, clădirile publice sau industriale, sistemul centralizat de încălzire, sistemul de alimentare cu apă şi de canalizare, blocurile de apartamente, diferite sectoare industriale, surse regenerabile de energie, centrale de producere combinată a energiei termice şi electrice, sistemul de colectare, tratarea deşeurilor menajere şi transportul public.

4.1 Documentele necesare pentru susţinerea investiţiilor Intensitatea energetica finală este în România de 1,6 ori mai mare decât media tărilor din UE; deci energia reprezintă un factor semnificativ care contribuie la preţul relativ mare şi calitatea proastă a unor produse fabricate pe plan local şi a unor servicii de pe piaţa românească. Deşi unele companii şi autorităţi din România au început să se concentreze asupra reducerii consumului de energie, în multe cazuri au fost luate doar măsuri parţiale sau incomplete. Deciziile de investiţie în proiecte individuale de economisire a energiei au fost deseori dictate de priorităţile zilnice, fără să se ţină seama de impactul global asupra companiei sau comunităţii respective. Regulile de bună practică pentru realizarea unor investiţii coerente de eficienţă energetică indică necesitatea întocmirii unui număr de până la cinci seturi de studii tehnice şi economice adică: audituri energetice, studii de soluţie (dacă este cazul), studii de fezabilitate, proiecte tehnice şi detalii de execuţie. Auditul Energetic este un instrument modern care ar trebui utilizat de toţi consumatorii de energie, deoarece prezintă sintetic situaţia existentă a eficienţei energetice şi pune în evidenţă locurile în care se produc pierderi de energie. Auditurile energetice:

• Indică procesele prin care se produc pierderi majore de energie şi locurile în care apar acestea;

• Evaluează condiţia tehnică a echipamentelor şi proceselor; • Definesc un set coerent de măsuri pentru reducerea consumului de energie şi

ajută implicit factorii de decizie să aleagă cu prioritate potenţiale investiţii în eficienţa energetică faţă de alte necesităţi investiţionale;

• Pun în evidenţă modalitatea optimă de structurare a investiţiei, luând în considerare elemente tehnice, economice şi financiare;

23

• Fundamentează propunerile de investiţii care se adresează factorilor de decizie financiară ai companiei sau autorităţii respective, precum şi potenţialilor finanţatori.

Studiul de Soluţie (cunoscut şi sub numele de “studiu de pre-fezabilitate”) poate să fie necesar sau nu în faza următoare. În unele cazuri, este posibilă identificarea soluţiei tehnice corespunzătoare doar pe baza Auditului Energetic, dar pentru investiţiile mai complex poate fi necesar un Studiu de Soluţie care să considere şi să compare aspectele tehnice şi economice ale unei game de soluţii alternative. Studiul de Fezabilitate stabileşte dacă soluţia tehnică aleasă este fezabilă, atât din punct de vedere tehnic cât şi din punct de vedere economic. Proiectul Tehnic furnizează soluţiile tehnice aprofundate, planurile cele mai reprezentative ale instalaţiei şi devizul detaliat în cazul soluţiei alese. În fine, Detaliile de Execuţie oferă detalii tehnice pentru diferite laturi ale investiţiei, în conformitate cu cerinţele lucrărilor de construcţii-montaj. Acest set de documente tehnice şi economice seamănă cu un traseu, care, dacă este întocmit cu profesionalism, trebuie să conducă întotdeauna la investiţii eficiente din punct de vedere al costurilor şi sigure din punct de vedere al funcţionării, indiferent dacă sunt destinate companiilor industriale din sectorul privat, celor din sectorul public sau proiectelor ample de investiţie în eficienţa energetică care afectează comunităţi întregi.

Aceste documente pot fi utilizate pentru fundamentarea politicilor de eficienţă energetică pe termen mediu sau lung ale companiilor sau autorităţilor locale, asigurând cadrul pentru implementarea proiectelor de eficienţă energetică.

Investiţiile competitive în eficienţa energetică din sectorul privat sunt în mod tipic ierarhizate în funcţie de rata internă a rentabilităţii astfel încât au prioritate investiţiile care se amortizează cel mai repede din economiile de energie. Investitorii din sectorul public iau însă în considerare factori externi atunci când stabilesc prioritatea deciziilor de investiţie, factori care nu sunt de natură financiară sau economică. De exemplu, evaluarea unei propuneri de investiţie într-o şcoală poate să includă confortul termic al elevilor, căruia i se va acorda prioritate faţă de investiţia în iluminatul public, chiar dacă proiectul de iluminat public poate avea o rata internă a rentabilităţii mai mare.

4.2 Măsuri pentru zece categorii de investiţii în eficienţa energetică Deşi este subliniat faptul că fiecare propunere de investiţie în eficienţa energetică trebuie studiată în conformitate cu particularităţile sale de context, există totuşi un număr de “măsuri tipice” care ar trebui luate în considerare la planificarea investiţiilor. Aceste măsuri sunt prezentate pentru zece categorii de investiţii: 1. iluminatul public; 2. clădiri; 3. sistemul centralizat de încălzire; 4. sistemul de alimentare cu apă şi de canalizare; 5. blocurile de apartamente; 6. diferite sectoare industriale; 7. surse regenerabile de energie; 8. centrale de producere combinată a energiei termice şi electrice; 9. sistemul de transport şi tratare a deşeurilor solide; şi 10. transportul public. 1. Iluminatul public Tipuri de investiţii în eficienţa energetică:

24

• Utilizarea corpurilor de iluminat moderne, cu eficacitate luminoasă mare (peste 100 lm/W), mai ales prin instalarea de lămpi cu vapori de sodiu;

• Reproiectarea sistemelor de iluminat; reducerea înalţimii de montare a corpurilor de iluminat; aplicarea tehnologiilor moderne de reflectorizare;

• Instalarea sistemelor de automatizare şi control pentru corelarea tensiunii cu perioada de zi şi luminozitate şi pentru reducerea intensităţii luminoase în timpul orelor de trafic scăzut.

Tipuri de economie de energie:

• Economie de energie electrică.

Beneficii economice:

• Economii de electricitate (uzual 15-40%).

2. Clădiri (publice, comerciale, industriale) Tipuri de investiţii în eficienţa energetică:

• Izolarea termică a clădirii (costuri ridicate!); • Izolarea termică a conductelor de transport şi distribuţie a agentului termic; • Reproiectarea şi înlocuirea sistemului de distribuţie a energiei termice în

interiorul clădirii; • Spălarea sau înlocuirea caloriferelor; • Instalarea ventilelor de reglare pentru fiecare radiator; • Izolarea termică a subsolului; • Înlocuirea ferestrelor cu unele noi, moderne; • Înlocuirea uşilor de acces în clădire; • Instalarea sistemelor de recuperare a căldurii/aerului uzat, unde este cazul; • Instalarea sistemelor de monizorizare a clădirilor, unde este cazul, sau cel

puţin instalarea unor echipamente moderne de automatizare şi control pentru corelarea temperaturii interioare cu cea exterioară;

• Reproiectarea sistemelor de iluminat; reducerea înalţimii de montare a corpurilor de iluminat; aplicarea unor tehnologii moderne de reflectorizare pentru îmbunătăţirea iluminatului şi reducerea consumului electric;

• Înlocuirea pompelor cu grad mare de uzură cu pompe moderne, unde e cazul • Înlocuirea cazanelor vechi cu unele moderne, cu randament crescut; • Înlocuirea ventilatoarelor vechi cu unele moderne şi eficiente.

Economiile de energie sunt generate de: • Reducerea pierderilor de energie termică; • Reducerea infiltraţiilor de aer rece (generează economii de energie termică); • Creşterea randamentului cazanelor (generează economii de combustibil); • Reducerea pierderilor de apă (generează economii de apă şi de energie

electrică); • Creşterea randamentului pompelor şi ventilatoarelor (generează economii de

energie electrică); • Reducerea consumului de energie electrică utilizată pentru iluminat; • Reducerea consumului de energie termică (care generează economii de

combustibil şi energie electrică).

Beneficii economice: • Economii de combustibil (uzual 10-30%);

25

• Economii de energie termică (uzual 20-40%) – care se reflectă direct în economiile de combustibil;

• Economii de electricitate (uzual 5-20%); • Economii de apă (uzual 5-10%); • Economii de întreţinere şi exploatare (uzual 5-15%).

Unele dintre măsurile de mai sus sunt uşor de finanţat şi de implementat, deoarece au o structură economică bună şi aduc beneficiii financiare imediate. De exemplu, înlocuirea unui cazan vechi şi uzat cu unul nou, cu randament înalt, este o măsură foarte simplă care se poate amortiza în mai puţin de 4 ani. La extrema cealaltă se află, de exemplu, situaţia modernizării unei clădiri prin instalarea izolaţiei termice, care s-ar putea amortiza în 17-20 de ani din economii de energie (la preţurile actuale la gaze şi energie termică din România). 3. Sistemele de încălzire centralizată Realizarea cu prioritate a investiţiilor în sistemele de încălzire centralizată este deosebit de dificilă în România, deoarece aceste sisteme au fost proiectate într-o epocă în care eficienţa energetică nu constituia o prioritate, iar beneficiarii sistemului nu puteau opta pentru debranşarea de la reţea în favoarea unor soluţii alternative de încălzire şi furnizare a apei calde. Într-o perioadă mai recentă, o greşeală tipică de investiţie care s-a făcut, a fost dimensionarea investiţiilor potrivit unor necesităţi teoretice sau istorice mai degrabă, decât în conformitate cu necesarul de energie termică şi apă caldă a potenţialilor clienţi fideli companiei. Această lipsă de orientare către client a condus în cele din urmă la închiderea multor sisteme de încălzire centralizată, debranşarea unui număr important de clienţi însemnând că sistemul nu mai este viabil din punct de vedere economic. Şi pentru ca lucrurile să devină şi mai complicate, sursele, reţelele şi instalaţiile de încălzire din cadrul clădirilor pot avea beneficiari diferiţi. Uneori, cea mai logică măsură de investiţie în eficienţa energetică a sistemului ce ar trebui aplicată în faza imediat următoare este o investiţie într-o porţiune a sistemului al cărei beneficiar nu este pregătit să facă investiţia. Un alt scenariu des întâlnit este investiţia făcută de către un beneficiar din sistem pentru realizarea economiei de energie, dar care aduce beneficii economice mai degrabă unui alt beneficiar din sistem decât investitorului. Astfel, investiţia în sistemul centralizat de încălzire este în mod frecvent determinată de factori care nu reuşesc să optimizeze eficienţa economică sau eficienţa tehnică a sistemului în ansamblu. Există patru categorii de investiţii pentru eficienţa energetică destinată sistemelor de încălzire centralizată:

• A – investiţii în sursele de energie termică (centrale termice sau instalaţii de cogenerare);

• B – investiţii în punctele termice de distribuţie a energiei; • C – investiţii în sistemele de conducte pentru transportul şi distribuţia

agentului termic; • D – investiţii la beneficiar.

Tipurile de investiţii în eficienţa energetică sunt definite mai jos:

A. Investiţii în sursele de energie termică (centrale termice sau instalaţii de cogenerare):

26

• Reparaţii ale echipamentelor pentru a evita pierderile (de apă, de energie termică, electricitate, combustibil);

• Instalarea echipamentelor de cogenerare, unde e cazul; • Instalarea echipamentelor moderne de tratare a apei pentru a evita

coroziunea şi depunerile; • Înlocuirea cazanelor uzate cu unele moderne, cu randament crescut; • Înlocuirea pompelor uzate; • Instalarea unor pompe adecvate, potrivit încărcării reale; • Instalarea variatoarelor de viteză, unde este cazul; • Instalarea sistemelor de măsurare a debitului şi presiunii; • Instalarea sistemelor de automatizare şi control, pentru corelarea sarcinii

termice cu necesarul real; • Instalarea sistemelor de monitorizare a gazelor de ardere; • monitorizarea “on-line” a principalilor parametri (energie termică, debit,

presiune, temperatură).

B. Investiţii în punctele termice de distribuţie a energiei: • Înlocuirea schimbătoarelor de căldură cu ţevi şi manta cu schimbătoare de

căldură cu plăci; • Instalarea unui sistem de control adecvat, pentru corelarea energiei termice

furnizate cu temperatura exterioară; • Instalarea regulatoarelor de debit pe fiecare ieşire; • Înlocuirea pompelor uzate; • Instalarea unor pompe adecvate, potrivit curbei clasate reale; • Instalarea variatoarelor de viteză, unde este cazul; • Instalarea echipamentelor moderne de tratare a apei pentru a evita

coroziunea şi depunerile; • Monitorizarea “on-line” a principalilor parametri (energie termică, debit,

presiune, temperatură); • Înlocuirea punctelor termice cu module termice, amplasate la fiecare scară de

bloc sau bloc (măsură corelată cu înlocuirea vechiului sistem cu patru conducte cu un sistem nou, în soluţie bifilară).

C. Investiţii în sistemele de conducte pentru distribuţia agentului termic: • Reparaţii ale conductelor pentru a evita scurgerile de apă; • Înlocuirea conductelor foarte vechi şi corodate (în acest fel, vor scădea

semnificativ şi pierderile de presiune); instalarea subterană a conductelor pre-izolate;

• Reproiectarea sistemului: înlocuirea vechiului sistem cu patru conducte cu un sistem nou, în soluţie bifilară;

• Reparaţii ale izolaţiei termice a tuturor conductelor exterioare; • Instalarea sistemelor de monitorizare a scurgerilor de apă; • Instalarea ventilelor de reglare pentru toţi beneficiarii din sistem.

D. Investiţii la beneficiar: • Reparaţii ale conductelor de distribuţie din interiorul clădirilor; • Instalarea contoarelor de căldură şi de apă caldă pentru fiecare scară de

bloc; • Instalarea repartitoarelor de costuri pentru energia termică şi a ventilelor de

reglare pentru fiecare calorifer.

27

Beneficii economice: • Economii de combustibil (uzual 10-30%); • Economii de energie termică (uzual 10-30%) – care se reflectă direct în

economiile de combustibil; • Economii de electricitate (uzual 5-20%); • Economii de apă (uzual 5-20%); • Economii de întreţinere şi exploatare (uzual 10-30%); • Diminuarea pierderilor de energie termică (care generează economii de

combustibil); • Creşterea randamentului cazanelor (care generează economii de

combustibil); • Diminuarea pierderilor de apă (care generează economii de apă şi de energie

electrică); • Creşterea randamentului pompelor (care generează economii de energie

electrică); • Diminuarea căderilor de presiune prin instalarea noilor conducte (generează

economii de energie electrică); • Diminuarea consumului de energie termică la beneficiari, care trebuie

săcorespundă nevoilor orare (generează economii de energie termică şi deci, economii de combustibil).

Exemple:

• Un exemplu de soluţie bună pentru sistemul centralizat de încălzire poate fi modernizarea punctelor termice (prin înlocuirea schimbătoarelor de căldură, introducerea pompelor cu viteză reglabilă, a sistemelor de automatizare şi control etc.), care se poate amortiza din economii de energie în circa patru ani.

• Un exemplu de investiţie în eficienţa energetică care este greu de finanţat este înlocuirea sistemelor de distribuţie şi transport al agentului termic prin utilizarea conductelor moderne pre-izolate. Poate fi nevoie de 15-17 ani pentru amortizarea acestui tip de investiţie din economiile de energie. Aceste tipuri de investiţii pot necesita finanţare parţială prin mecanisme de împrumut nerambursabil (granturi) sau prin scheme de protecţia mediului precum mecanismul certificatelor verzi, care reduc perioada de amortizare.

4. Sistemul de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare Tipuri de investiţie în eficienţa energetică:

• Reparaţii ale conductelor pentru a evita scurgerile de apă; • Înlocuirea conductelor foarte vechi şi corodate (în acest fel, vor scădea

semnificativ şi pierderile de presiune); • Înlocuirea pompelor uzate; • Instalarea unor pompe adecvate, potrivit sarcinii reale; • Instalarea variatoarelor de viteză, unde este cazul; • Instalarea generatoarelor de biogaz pentru fiecare sistem de canalizare şi

utilizarea biogazului pentru producerea energiei termice sau chiar producerea combinată a energiei termice şi electrice (în cogenerare) pentru sisteme de dimensiuni mari (măsură aplicabilă în oraşele cu peste 150.000 de locuitori);

• Instalarea sistemelor de măsurare a debitului şi presiunii; • Instalarea sistemelor de automatizare şi control pentru corelarea debitului cu

necesarul real de apă; • Monitorizarea “on-line” a principalilor parametri (debit, presiune).

28

Tipuri de economii de energie: • Diminuarea pierderilor de apă (care generează economii de apă şi de

electricitate); • Creşterea randamentului pompelor (care generează economii de energie

electrică); • Diminuarea căderilor de presiune prin instalarea noilor conducte (care

generează economii de energie electrică); • Diminuarea debitului de apă, care trebuie să corespundă nevoilor orare (care

generează economii de energie electrică).

Beneficii economice:

• Economii de combustibil (uzual 20-40%); • Economii de apă (uzual 5-20%); • Vânzări de energie termică şi electrică sau costuri evitate pentru energia

termică şi electrică; • Economii de întreţinere şi exploatare (uzual 10-30%).

Exemple: • O măsură la îndemână şi cu efect imediat pentru furnizorii de apă se referă la

înlocuirea pompelor (utilizând variatoare de viteză, dacă e cazul), care poate aduce economii substanţiale imediate de energie electrică. Automatizarea debitului de apă prin sistemul de conducte este tot un proiect cu o bună structură economică.

• La extrema cealaltă se găseşte înlocuirea conductelor, care este foarte costisitoare şi care poate necesita o perioadă mare de timp pentru a se amortiza din economii.

5. Blocurile de apartamente Măsurile tehnice pentru blocurile de apartamente sunt similare cu cele pentru clădirile industriale, comerciale sau publice (prezentate mai sus), cu excepţia faptului că:

• Unde este cazul, reţelele verticale de încălzire trebuie înlocuite cu reţele orizontale (costuri ridicate);

• Fiecare apartament trebuie să aibă contorizare şi facturare separată pentru apă rece, apă caldă şi încălzire (repartitoare de costuri pentru energia termică distribuită în reţele verticale şi contoare pentru reţelele orizontale);

• Fiecare apartament trebuie să-şi poată controla consumul de energie termică şi temperatura (ventile de reglaj termostatic).

Exemple: • Instalarea sistemului de contorizare pentru fiecare bloc şi pentru fiecare

apartament aduce rezultate imediate şi se amortizează în mai puţin de 4 ani. • Izolarea exterioară a blocului este foarte scumpă şi greu de finanţat, cu o

perioadă de amortizare între 12 şi 15 ani.

6. Diferite sectoare industriale Tipuri de investiţii în eficienţa energetică:

• Reproiectarea şi optimizarea proceselor; • Înlocuirea conductelor uzate, corelând capacitatea noilor conducte cu sarcina

reală; • Repareai/înlocuirea izolaţiei termice pentru părţile fierbinţi ale echipamentelor

(ţevi, pereţi ai cuptoarelor, etc.); • Instalarea sistemelor de automatizare şi control;

29

• Instalarea sistemelor de recuperare a căldurii reziduale, unde e cazul; • Înlocuirea echipamentelor uzate (cazane, pompe, cuptoare, ventilatoare,

compresoare, ţevi, turnuri de răcire, etc.) cu echipamente moderne care au randament sporit;

• Descentralizarea sistemelor de aer comprimat; • Instalarea sistemelor de cogenerare şi trigenerare, unde este cazul; • Integrarea surselor regenerabile de energie în procesele existente, unde este

posibil; • Instalarea variatoarelor de viteză, unde este cazul; • Instalarea sistemelor de contorizare a energiei electrice, gazelor, apei,

energiei termice etc.; • Instalarea sistemelor de monitorizare a consumurilor (Monitoring and

Targeting).

Tipuri de economii de energie:

• Diminuarea pierderilor de energie termică; • Diminuarea pierderilor de fluid (generează economii de aer, apă, gaze şi

energie electrică); • Creşterea randamentului echipamentelor (generează economii de energie

electrică, termică şi de combustibil).

Beneficii economice: • Economii de combustibil (uzual 10-30%); • Economii de energie termică (uzual 20-40%) – care se reflectă direct în

economiile de combustibil; • Economii de energie electrică (uzual 5-20%); • Economii de apă (uzual 5-10%); • Economii de aer comprimat (uzual 20-40%); • Economii de întreţinere şi exploatare (uzual 5-15%).

Exemple: • În general, unele dintre cele mai bune proiecte de eficienţă energetică pentru

multe sectoare industriale sunt cele legate de recuperarea căldurii reziduale, care poate fi redirijată către un alt proces tehnologic precum utilizarea gazelor de ardere la preîncălzirea aerului de ardere pentru arzătoare. Această modalitate de abordare funcţionează şi în cazul căldurii reziduale care poate fi utilizată pentru încălzire prin schimbătoare de căldură special proiectate.

• O investiţie spectaculoasă care a fost identificată pentru atelierele industriale mari se referă la înlocuirea sistemelor convenţionale de încălzire pe bază de calorifere cu panouri radiante care funcţionează cu gaze naturale. Pentru o asemenea investiţie a fost realizată o perioadă de amortizare de numai 0,45 ani, ceea ce înseamnă un sezon de încălzire !

• Un alt proiect bun pentru toate industriile este descentralizarea sistemului de producere a aerului comprimat, utilizând compresoare de aer noi şi cu randament mărit. Acest tip de investiţie se amortizează de obicei în 2 - 4 ani.

• În industria mobilei, cele mai profitabile proiecte implică înlocuirea cazanelor care funcţionează pe bază de combustibil fosil (pentru producerea aburului şi/sau a apei calde necesare camerelor de uscare a lemnului) cu cazane care funcţionează pe bază rumeguş. Perioada de amortizare a investiţiei poate varia de la 3 la 5 ani, în funcţie de mai mulţi factori. O altă investiţie foarte interesantă în eficienţa energetică pentru industria mobilei este înlocuirea

30

sistemului de încălzire şi ventilaţie cu recuperarea rumeguşului din aerul evacuat.

• Pentru industriile agro-alimentare, înlocuirea cazanelor care ard combustibil convenţional cu cele pe bază de biocombustibili reprezintă o investiţie atractivă. Am contribuit la realizarea unui proiect în care o fabrică de ulei din floarea-soarelui a înlocuit un cazan pe gaze naturale cu unul nou, pe coji de florea soarelui; se anticipează amortizarea acestei investiţii în maxim 4,3 ani.

• În industria celulozei şi hârtiei, modernizarea utilajelor care produc hârtie şi carton, cu scopul de a recupera într-o măsură cât mai mare pierderile de energie termică prin aerul uzat, aduce beneficii financiare imediate (perioada de amortizare este în mod obişnuit mai mică de 3 ani, chiar dacă investiţia este destul de mare şi pot apărea pierderi financiare din cauza opririi utilajelor în perioada modernizării).

• Pentru industria chimică, cele mai bune proiecte de eficienţă energetică sunt cele legate de recuperarea căldurii, unde e cazul. De exemplu, investiţia într-un proiect de recuperare a aburului uzat (4 bar, 200°C, max. 20 t/h) pentru a produce energie electrică printr-o turbină de mare viteză cu condensare, se poate amortiza într-o perioadă de 4 ani.

7. Surse regenerabile de energie Sursele regenerabile de energie captează energia din anumite procese naturale, înlocuind energia convenţională care ar trebui generată de combustibili şi diminuând astfel, în mod substanţial de multe ori, emisiile în atmosferă a gazelor cu efect de seră.

Deşi teoreticienii fac distincţie între eficienţa energetică (EE) şi sursele regenerabile de energie (RE), noi am inclus RE în această publicaţie, deoarece EE şi RE pot merge mână în mână. Investiţiile în surse regenerabile de energie necesită adesea capital masiv, de aceea este logic să se realizeze întâi investiţii în eficienţa energetică pentru a micşora costul capitalului pentru investiţiile în surse regenerabile.

Cele mai obişnuite surse regenerabile de energie sunt:

Energia geotermală

• Utilizată la preîncălzirea apei destinate sistemului de distribuţie a căldurii şi a apei calde menajere; poate fi utilizată şi la producerea energiei electrice, în funcţie de temperatura şi debitul sursei.

Energia eoliană

• Utilizată pentru producerea energiei electrice în turbinele eoliene.

Hidroenergia (energia apelor curgătoare)

• Utilizată pentru producerea energiei electrice în uzinele hidroenergetice.

Energia solară

• Utilizată pentru producerea apei calde menajere; poate fi utilizată şi pentru producerea energiei electrice în panourile fotovoltaice.

Bicombustibilii

• Utilizaţi ca să înlocuiască combustibilii fosili, acestia sunt:

31

Biogazul – metan produs prin digestie anaerobă sau fermentaţie a deşeurilor ce rezultă în mod curent din producerea hârtiei, a zahărului, din sistemul de canalizare, din dejecţiile animale, etc.

Biomasa solidă – de obicei sub formă de substanţe solide combustibile cum sunt: lemnul, porţiunea biogenică a deşeurilor solide menajere sau deşeurile vegetale.

Biocombustibilii lichizi – în mod obişnuit bioalcoolul precum şi etanolul sau biodieselul şi uleiurile vegetale virgine.

8. Surse de producere combinată a energiei termice şi electrice (CHP) Ori de câte ori există o cerere simultană de energie termică şi electrică (în anumite proporţii), este mai eficientă producerea simultană, cu acelaşi echipament, a ambelor forme de energie decât producerea lor separată. De exemplu, cel mai eficient ciclu cu abur transformă maxim 50% (în cazul celor mai eficiente uzine energetice) din energia de intrare, restul fiind evacuat către sursa de răcire. Cogenerarea prin captarea unei părti din căldura evacuată permite o mai bună utilizare a energiei intrate decât în uzinele energetice convenţionale, atingând un randament total de 75% - 85% şi facând din acest proces una dintre cele mai eficace tehnologii de eficienţă energetică.

Cogenerarea poate fi realizată prin intermediul a patru tehnologii:

• Ciclul clasic cu abur (cazanul de abur plus turbina cu abur în contrapresiune sau turbina cu abur şi prize). Aceasta tehnologie este aplicată de mulţi ani, mai ales pentru alimentarea sistemelor de încălzire centralizată de dimensiuni mari. În acest caz, aburul, după ce a circulat parţial în interiorul turbinei, încălzeşte apă în schimbătoare de căldură. Cogenerarea prin ciclul cu abur este uzuală şi în aplicaţiile industriale precum fabricile de zahar, producerea mobilei, producerea celulozei şi hârtiei, etc. În aceste cazuri, produsul turbinei, aburul evacuat din turbină (contrapresiune sau prize), este utilizat direct pentru procese tehnologice.

• Ciclu combinat: turbină cu gaz plus cazan recuperarator – care produce abur, plus turbina cu abur. Aceasta este o soluţie alternativă modernă la ciclul clasic cu abur, pentru puteri instalate începând cu 20-30 MWe.

• Turbina cu gaz plus cazanul recuperator – care produce abur (1 sau 2 nivele de presiune), apă caldă sau ambele. Aceasta constituie o soluţie alternativă modernă la ciclurile clasice cu abur, pentru puteri instalate de 3 - 40 Mwe.

• Motorul cu piston plus sistemele de recuperare a căldurii din gazele arse, uleiul de ungere şi de la blocul motorului. Această tehnologie este concepută să producă de obicei apă caldă cu temperatura de aproximativ 95°C, dar poate fi utilizată şi pentru producerea unei anumite cantităţi de abur de joasă presiune pentru procese tehnologice. Motorul cu piston constituie soluţia alternativă modernă la ciclurile clasice cu abur pentru producţii mai mici de energie electrică (până la 6 MW).

Pentru a lua o decizie investiţională bine fundamentată cu privire la CHP, trebuie să luaţi în considerare următorii factori:

• Valorile absolute ale necesarului de energie termică şi electrică. Ciclul cu abur (indiferent că e vorba despre ciclul clasic sau despre cel combinat) este de obicei utilizat pentru aplicaţii în care sarcina electrică de bază se situează în gama 4 - 100 MWe şi este nevoie de abur de înaltă presiune în cadrul

32

procesului. Turbinele cu gaz sunt potrivite pentru capacităţi electrice variind de la 3 la 40-50 MWe (deşi se pot întâlni uneori şi aplicaţii mai mari sau mai mici) şi dacă este nevoie de abur de presiune medie sau două niveluri de presiune pentru abur şi apă caldă, mai ales peste 140°C. Motoarele cu piston constituie aplicaţii uzuale pentru capacitaţi electrice micro, mini şi medii – de la câţiva kWe până la 3 MWe (deşi se pot întâlni uneori şi motoare mai mari) şi dacă este nevoie de apă caldă (95°C), sau apă caldă şi abur de joasă presiune.

• Raportul între necesarul de energie termică şi electrică. Valorile tipice ale raportului dintre energia termică şi cea electrică (putere termică:putere electrică) sunt:

3 : 8 pentru ciclurile clasice cu abur;

0,4 : 1,6 pentru ciclurile combinate;

1,2 : 1,8 pentru turbinele cu gaz; şi

1,25 : 1,4 pentru motoarele cu piston.

Cu toate acestea, sunt multe instalaţii de cogenerare care utilizează arderea suplimentară a gazelor de evacuare de la turbinele cu abur pentru a mări producţia de energie termică a instalaţiei. Acest proces se numeşte post-combustie şi poate fi utilizat pentru a mări raportul dintre puterea termică şi cea electrică, potrivit cerinţelor clientului.

• Continuitatea procesului şi regimul de lucru. Dacă procesul prezintă discontinuităţi, motoarele cu piston sunt mai adecvate decât turbinele cu gaz sau cu abur.

• Condiţiile de pornire. Turbinele cu abur au nevoie de o perioadă mai mare de pornire, de aceea nu sunt recomandate pentru procesele cu multe întreruperi şi cu o cerere rapidă de energie electrică sau abur.

• Costurile de capital, care se situează de obicei între 500 Euro/kWe pentru instalaţiile mai mari şi peste 1.800 Euro/kWe pentru instalaţiile mai mici. Costul mai depinde şi de tehnologia utilizată.

• Condiţiile de amplasare, precum spaţiul în care sunt amplasate motoarele, cazanele, facilităţile de alimentare cu combustibil şi alte echipamente necesare.

• Costuri de exploatare şi întreţinere, care se situează de obicei între: 3-4 Euro / MWhe pentru ciclul clasic cu abur; Nu este posibilă generalizarea costurilor de exploatare şi

întreţinere în cazul ciclurilor combinate, deoarece variaţia poate fi mare, depinzând de configuraţia instalaţiei;

4,5 şi 10,5 Euro / MWhe pentru turbinele cu gaz; şi 7,5 şi 15 Euro / MWhe pentru motoarele cu piston;

• Combustibilul utilizat: ciclurile cu abur (clasic sau combinat) pot funcţiona cu orice combustibil fosil; motoarele cu piston funcţionează cu gaz şi rareori cu combustibili lichizi; iar turbina cu gaz funcţionează de obicei cu gaze naturale, deşi se pot întâlni cazuri de utilizare a gaz petrolier lichefiat (GPL), benzinei sau uleiurilor reziduale curate.

• Condiţii de mediu.

33

Alegerea celei mai potrivite tehnologii este o problemă de raţionament tehnic, având în vedere factorii de mai sus, susţinut de studii tehnice, analiza cost-beneficiu şi analiza comparativă.

Cogenerarea poate aduce beneficii financiare considerabile, deoarece costurile de producere a energiei termice şi electrice sunt în mod obişnuit inferioare costurilor de achiziţie a acestora de la furnizori externi.

Cogenerarea este viabilă din punct de vedere economic (la preţurile actuale din România) numai dacă cererea simultană de energie termică şi electrică este de minim 6.500 ore/an.

9. Sistemul de transport şi tratare a deşeurilor solide Tipuri de investiţii în eficienţa energetică:

• Pre-tratarea deşeurilor menajere; • Utilizarea unor vehicule şi facilităţi adecvate; • Colectarea corespunzătoare şi utilizarea raţională a gazelor provenite din

gropile ecologice, pentru producerea căldurii; • Incinerarea deşeurilor menajere prin instalaţii de recuperare a căldurii, pentru

producerea căldurii sau a căldurii şi electricităţii, unde e cazul; • Instalarea sistemelor de monitorizare (Monitoring and Targeting).

Tipuri de economii de energie:

• Diminuarea utilizării combustibilului pentru autovehicule; • Colectarea gazelor din gropile ecologice; • Recuperarea energiei termice la incineratoare.

Beneficii economice:

• Economii de combustibil (uzual 10-30%); • Vânzări de energie termică şi electrică sau costuri evitate pentru energia

termică şi electrică. 10. Transportul public Tipuri de investiţii în eficienţa energetică:

• Utilizarea unor vehicule şi facilităţi adecvate; • Crearea de rute speciale pentru transportul public, evitând blocajele de trafic

şi opririle prelungite; • Utilizarea parţială a biocombustibililor; • Instalarea sistemelor de monitorizare (Monitoring and Targeting).

Tipuri de economii de energie:

• Diminuarea utilizării combustibilului şi a electricităţii pentru autovehicule, troleibuze şi tramvaie.

Beneficii economice:

• Economii de combustibil (uzual 10-30%); • Economii de energie electrică (uzual 5-15%); • Economii de întreţinere şi exploatare (uzual 5-15%).

34

35

Capitolul 5 – Consideraţii cu privire la investiţiile publice – Laura Rădulescu Echipa PNUD/GEF de finanţare a eficienţei energetice a studiat un număr de 300 de propuneri de proiecte de eficienţă energetică, dintre care 110 veneau din partea autorităţilor locale. După o primă examinare menită să stabilească dacă aceste propuneri sunt realiste, 80 de autorităţi locale au fost invitate să-şi dezvolte în continuare ideile prezentate, iar 75 dintre acestea au fost vizitate de echipele PNUD/GEF a căror misiune era să definească tipul de proiect de eficienţă energetică ce urma să fie realizat. Modalitatea PNUD/GEF de stimulata investiţiile în eficienţa energetică a fost finanţarea studiilor tehnice pentru 32 de autorităţi locale şi acordarea de mici contribuţii directe pentru achiziţionarea de echipamente (maxim 20% din valoarea unei investiţii, cu condiţia să nu se depăşească plafonul de 50.000 USD) pentru 20 de proiecte de investiţie. Ca rezultat al acestei activităţi, Echipa PNUD/GEF a ajuns la o înţelegere profundă a problemelor şi barierelor cu care se confruntă autorităţile locale din România. O parte a acestor concluzii sa găsesc în acest capitol al Raportului.

5.1 Necesitatea întăririi capacităţii la nivel local În cadrul multor autorităţi locale exista nevoia clară de întărire a capacităţii. Primarii şi alţi lideri civici s-au plâns deseori de lipsa personalului specializat care să fie capabil să identifice şi să ierarhizeze în mod corespunzător propunerile de proiecte de investiţie în eficienţa energetică. PNUD/GEF a abordat problema întăririi capacităţii implicând autorităţile locale într-o măsură cât mai mare la fiecare fază de dezvoltare a propunerii de eficienţă energetică. Proiectele tipice au avut nevoie de o perioadă de până la un an ca să ajungă din faza de idee iniţială în faza de decizie finală de investiţie, timp în care beneficiarii din partea autorităţilor locale:

• Au discutat conceptele iniţiale tehnice şi financiare cu specialiştii PNUD/GEF; • Au discutat posibilitatea finanţării cu o instituţie bancară, în cazul în care era

necesară finanţarea din surse comerciale; • Au semnat Acordul de Principiu, în care se menţiona condiţia ca respectivele

autorităţi locale să investească în eficienţa energetică dacă studiul era finanţat de PNUD/GEF;

• Au făcut observaţii cu privire la redactarea Temelor de Referinţă; • Au participat în cadrul comitetelor de selecţie a consultanţilor pe baza

regulilor PNUD; • Au colaborat cu acestia pe măsură ce consultanţii au elaborat studiile de

fezabilitate sau alte tipuri de studii; • Au făcut observaţii cu privire la rapoartele intermediare şi la cele finale

întocmite de consultanţi; • Au primit observaţii legate de rapoartele de consultanţă, din partea

PNUD/GEF; • Au aprobat studiile finale, împreună cu PNUD/GEF; • În multe cazuri, au solicitat lucrări suplimentare (precum Proiectul Tehnic); • Au prezentat Consiliului Municipal/Local propuneri tehnice şi financiare bine

documentate pentru decizia definitivă de investiţie; • Şi, în multe cazuri, au făcut investiţia.

Această formă directă de întărire a capacităţii a făcut parte dintr-o gamă mai largă de măsuri de întărire a capacităţii desfăşurate de Echipa PNUD/GEF, care a şi

36

prezentat problemele de finanţare a eficienţei energetice în cadrul unei serii de 70 de evenimente; ocazional, a finanţat sau a co-finanţat astfel de evenimente; a participat la întâlniri ale specialiştilor în domeniu; a condus cursuri de instruire pentru o serie de beneficiari; a susţinut participarea părţilor interesate la evenimente internaţionale; şi a finanţat sau a contribuit la realizarea de publicaţii.

5.2 Opt bariere în calea eficienţei energetice la nivel de autoritate locală PNUD/GEF a identificat următoarele bariere în calea eficienţei energetice la nivelul autorităţilor locale: 1. Absenţa capacităţii de identificare a măsurilor evidente de eficienţă energetică PNUD/GEF a întâlnit deseori lideri locali care acordau importanţă unor investiţii ce erau în mod evident necorespunzătoare din punct de vedere tehnic sau economic. De exemplu:

• Planuri necorespunzătoare de modernizare a sistemului de încălzire centralizată în condiţiile în care mai bine de jumătate dintre beneficiarii acestui sistem se debranşaseră – fără să abordeze întâi problema debranşării.

• Planuri necorespunzătoare de construcţie a unei instalaţii municipale de co-generare, în ciuda absenţei unei sarcini termice stabile.

. 2. Absenţa personalului instruit care să întocmească Termenii de Referinţă Personalul autorităţilor locale de dimensiuni medii şi mici nu cunoşteau setul minim de informaţii care trebuie inclus în ToR şi, deseori, era insuficient pregătit tehnic pentru a putea întocmi aceste ToR. Drept urmare, unele autorităţi locale:

• Au emis ToR cărora le lipsea coerenţa; sau • Au emis ToR pentru studii referitoare la investiţii care erau în mod evident

necorespunzătoare. Nu am fost surprinşi să găsim un număr de Studii de Fezabilitate complete, care fuseseră realizate în trecut, finanţate din banii publici, şi care susţineau propuneri de investiţie total nerealiste. Acest punct ilustrează faptul că dacă pui întrebarea greşită, vei primi în mod invariabil răspunsul greşit. Vă rugăm în acest sens să parcurgeţi capitolul 3 al acestui Raport care vă arată cum să angajaţi consultanţii potriviţi evitând să puneţi întrebări nepotrivite. 3. Necunoaşterea optiunilor de finanţare Unii factori locali de decizie, mai ales cei din partea autorităţilor locale de dimensiuni reduse, nu erau conştienţi de probleme cum ar fi: modalitatea de a face apel la fonduri nerambursabile din partea Uniunii Europene, modalitatea de abordare a unei instituţii bancare pentru a solicita un împrumut sau modalitatea de atragere a creditului direct din partea furnizorului de echipamente. 4. Necunoaşterea beneficiilor aduse de eficienţă energetică Mulţi dintre factorii de decizie nu ştiau sau nu credeau că există categorii de investiţii în eficienţa energetică la nivel de autoritate locală precum iluminatul public şi îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă, care se amortizează rapid din economiile de energie. 5. Necunoaşterea regulilor de achiziţie la nivel de autoritate locală

37

Am fost surprinşi să întâlnim unele autorităţi de dimensiuni medii şi mici care nu dispuneau de personal familiarizat cu legislaţia română din domeniul achiziţiilor publice de servicii şi lucrări. 6. Schimbul precar de informaţii între autorităţile locale Am constatat că autorităţile locale care aveau în vedere o investiţie în eficienţa energetică nu aveau cunoştinţă de investiţii similare ce fuseseră realizate în alte oraşe. Deşi există un număr de mijloace ieftine destinate schimbului de informaţii, experienţă şi expertiză tehnică între autorităţile locale, fluxul informaţional rămâne totuşi scăzut. 7. Absenţa unei tradiţii de a grupa investiţii şi de a utiliza finanţare ESCO Prin tradiţie, autorităţile locale române realizează o serie de investiţii similare pe an – investiţii în două sau trei şcoli sau în două puncte termice de distribuţie centralizată a căldurii. Astfel de investiţii sunt dimensionate să se încadreze în bugetul anual, deşi alte autorităţi cu vederi mai largi au început deja să facă împrumuturi. În prezent, nu există nici o tradiţie de a grupa/asocia mai multe proiecte similare de investiţie în eficienţa energetică şi de a invita companiile furnizoare de servicii energetice (ESCOs) să realizeze investiţiile utilizând propriile lor fonduri şi recuperând capitalul investit, dobânda şi profitul din economiile eşalonate pe câţiva ani. Acest model de finanţare ar putea fi o soluţie care să fie aplicată de autorităţile locale fiind avantajoasă pentru toate părţile implicate deoarece, pe de o parte, costurile la energie vor scădea imediat şi pe de alta, investiţia se poate realiza fără să se recurgă la bugetul local sau la alte fonduri publice. PNUD/GEF şi ARCE, impreună cu EnergoEco, o companie privată specializată în promovarea şi implementarea modelului ESCO, au contribuit la editarea unei broşuri, în limba română, ce explica acest model financiar. Broşura poate fi descărcata online la adresa www.energie.undp.ro. De asemenea, ARCE supervizează un proiect internaţional de realizare a unor modele de contracte ESCO ce se vor încadra în legislaţia română astfel încât autorităţile locale din România vor putea să grupeze/asocieze proiecte de investiţie şi să realizeze în viitor şi investiţii de proporţii mai mari prin ESCO. 8. Capacitatea de management financiar Capacitatea de management financiar este reprezentată de:

• Veniturile curente minus cheltuielile curente exprimate ca procent din veniturile totale;

• Venituri operaţionale minus cheltuielile curente exprimate ca procent din veniturile totale;

• Taxe speciale exprimate ca procent din veniturile totale; • Rezerve exprimate ca procent din cheltuielile totale.

Analiştii de credit vor compara valorile înregistrate de aceşti indicatori pentru o anumită autoritate locală fie cu mediile înregistrate pe sector, fie cu valorile înregistrate pentru o serie de autorităţi locale având caracteristici similare. Alternativ se pot analiza evoluţiile înregistrate de indicatorii prezentaţi mai sus în timp.

38

Capitolul 6 - Solvabilitatea bancară şi condiţiile de creditare - Ştefania Racolţa Evaluarea unui proiect de eficienţă energetică (EE) necesită întotdeauna o analiză detaliată care acoperă următoarele elemente:

• Evaluarea solvabilităţii investitorului (analiza de credit); • Evaluarea tehnică; • Evaluarea financiară; • Evaluarea din punct de vedere al protecţiei mediului; şi • Evaluarea juridică.

Din punctul de vedere al instituţiilor financiare, realizarea unei evaluări corecte a companiei care realizează investiţia reprezintă partea cea mai importantă a întregului proces de evaluare a proiectului de EE. Indiferent de soliditatea tehnică şi financiară a proiectului, instituţiile creditoare vor dori întotdeauna să verifice solvabilitatea financiar-bancară a potenţialului client creditat. Deci, estimările legate de profitabilitate şi proiecţiile lichidităţilor vor fi analizate atât pentru proiectul EE cât şi pentru companie în ansamblu. Pentru evaluările tehnice, juridice şi din punct de vedere al protecţiei mediului, instituţiile creditoare se vor baza pe opinia experţilor exprimată în studiile şi analizele de profil. Deşi băncile dispun uneori de expertiză internă corespunzătoare, în majoritatea cazurilor acestea utilizează consultanţi externi pentru analiza documentelor prezentate de solicitantul creditului, iar aceşti consultanţi vor răspunde la întrebări de genul:

• Sunt realiste economiile de energie prevăzute? Baza de calcul este corespunzătoare?

• Ce tehnologie va fi utilizată pentru proiectul de EE? Această tehnologie este deja dovedită sau este inovatoare şi deci mai riscantă?

• Există neajunsuri precum impactul negativ asupra producţiei sau asupra graficelor de producţie pe perioada implementării proiectului?

• Se va diminua sau se va mări nivelul poluării ca urmare a implementării proiectului şi, dacă se va mări, este necesară obţinerea unei noi autorizaţii de mediu?

Înainte de acordarea împrumutului este necesară evaluarea juridică pentru verificarea existenţei tuturor autorizaţiilor, avizelor şi acordurilor şi a conformităţii contractului de împrumut şi a garanţiilor depuse cu procedurile standard de acordare a împrumutului stabilite de bancă. În prima secţiune a acestui capitol ne vom concentra asupra elementelor esenţiale ale analizei de credit, asupra utilităţii şi valorii de predicţie a acesteia, iar în secţiunea ulterioară vom explica principiile de bază ale analizei financiare pentru un proiect de EE.

39

6.1 Evaluarea solvabilităţii 6.1.1 Definiţia analizei de credit şi raţiunea utilizării acestui tip de analiză Definiţie: Analiza de credit este procesul de evaluare a bonităţii unei companii efectuat de către o instituţie finanţatoare în momentul primirii unei solicitări de credit sau de emitere obligaţiuni, pentru a determina probabilitatea ca potenţialul contractant al creditului să-şi onoreze obligaţiile la timp. Cu alte cuvinte, analiştii de credite studiază istoria financiară a solicitantului de credit pentru a determina solvabilitatea acestuia. Un element cheie al analizei de credit este evaluarea probabilităţii ca firma respectivă să se confrunte cu dificultăţi financiare. Cine are nevoie de o astfel de analiză? Analiza de credit este implicată într-o gamă largă de contexte decizionale:

• Orice potenţial furnizor se va întreba: Să-mi vând produsele sau serviciile acestei companii? Creditul asociat se va extinde doar pentru o perioadă scurtă de timp, dar suma este mare şi trebuie să am asigurarea că riscurile de colectare a banilor sunt uşor de administrat.

• Un bancher se va întreba: Putem acorda împrumutul pentru această companie? Dacă da, cum să fie structurat? Ce nivel al dobânzii să aplicăm?

• Dacă împumutul este aprobat, bancherul se va întreba mai târziu dacă respectiva companie poate, în continuare, să respecte condiţiile contractuale de creditare. Dacă nu poate, apare întrebarea: este necesară restructurarea împrumutului (reeşalonarea) şi, dacă da, în ce fel să fie făcută? Este situaţia destul de gravă astfel încât să necesite accelerarea rambursării împrumutului?

Deşi analiza de credit este privită în general din perspectiva finanţatorului, ea este importantă şi pentru cel împrumutat, în egală măsură:

• Directorul unei companii mici se va întreba: Care sunt opţiunile noastre de finanţare prin credit? Compania noastră întruneşte criteriile de clasificare pentru a se putea adresa unei bănci finanţatoare? Dacă da, ce tip de finanţare ar fi posibilă pentru noi? Cât de costisitoare ar fi? Condiţiile finanţării ar constrânge flexibilitatea noastră?

• Directorul unei companii mari se va întreba: Care sunt opţiunile noastre de finanţare prin credit? Compania noastră este destul de puternică să se finanţeze pe piaţa de capital (să emită obligaţiuni)? Dacă da, care va fi ratingul asociat acestei emisiuni? Ce randament va implica acel rating?

6.1.2 Ce elemente va dori să analizeze cel care acordă împrumutul? Cei cinci “C” ai analizei de credit Indiferent unde veţi căuta fonduri, potenţialul creditor va analiza solvabilitatea dumneavoastră. Evaluarea solvabilităţii implică o analiză detaliată a poziţiei financiare a celui care solictă împrumutul şi abilitatea acestuia de a-şi administra obligaţiile de plată, o înţelegere totală a structurii organizatorice a acestuia şi a scopului pentru care face împumutul precum şi o evaluare a angajamentelor de plată

40

colaterale. Componentele de bază ale analizei de credit, cei Cinci “C”, sunt descrise în continuare pentru a vă ajuta să înţelegeţi ce va urmări instituţia creditoare atunci când va evalua cererea dumneavoastră de obţinere a creditului dorit.

Capacitate

Capacitatea se referă la abilitatea companiei (din punct de vedere tehnic, financiar şi managerial) de a conduce afacerea şi de a restitui împrumutul. Capacitatea de rambursare este factorul cel mai critic dintre cei cinci. Potenţialul creditor va dori să ştie exact cum intenţionaţi să restituiţi împrumutul. Potenţialul creditor va lua în considerare fluxul de numerar al afacerii, graficul de restituire şi probabilitatea restituirii cu succes a împrumutului. Istoricul de rambursare a plăţilor în relaţiile de creditare existente este considerat un indicator al performanţei viitoare de plată. Potenţialul creditor va dori de asemenea să cunoască şi surse alternative de rambursare a împrumutului.

Capital

Capitalul se referă la sustenabilitatea companiei şi a surselor sale de finanţare pe termen lung. Capitalul se mai referă şi la banii proprii investiţi în afaceri, constituind o indicaţie a riscurilor pe care şi le-a asumat compania în cazul în care afacerea eşuează. Potenţialii creditori şi investitori se aşteaptă ca, înainte de a le cere să se angajeze în finanţarea proiectului dumneavoastră, compania să-şi fi investit deja propriile fonduri în respectivul proiect.

Colateral

Creditorii vor verifica soliditatea şi siguranţa pachetului de garanţii propus în cazul eşecului de a restitui banii din sursele prevăzute (flux de numerar mai mic decât s-a anticipat). Asigurările colaterale sau garanţiile sunt forme suplimentare de asigurare pe care le solicită creditorii. A da unui creditor o asigurare colaterală înseamnă să pui în gaj bunuri (ipotecă pe teren sau gaj pe utilaje, de exemplu) sub angajamentul că acestea vor putea fi lichidate şi astfel vor constitui o sursă de restituire a împrumutului în caz de imposibilitate de plată. Pe de altă parte, o garanţie poate fi şi atunci când o altă persoană semnează un document de garanţie în care promite că va restitui împrumutul dacă cel creditat nu reuşeşte să-l achite. Unii creditori pot solicita o astfel de garanţie în plus faţă de colateralul agreat.

Condiţii

Condiţiile se referă în principal la scopul împrumutului (pentru capitalul de lucru, pentru echipamente sau pentru stocuri), la piaţa pe care compania îşi desfăşoară activitatea şi la performanţele acesteia pe piaţa respectivă. Creditorii vor lua în considerare climatul şi condiţiile economice locale atât în cadrul industriei în care activează compania cât şi în alte industrii care ar putea afecta afacerea.

Caracter

Creditorii vor analiza integritatea afacerii şi structura organizatorică şi îşi vor forma o opinie subiectivă asupra credibilităţii companiei de a restitui împrumutul sau de a genera un profit din fondurile investite în companie. În cazul unei companii mari, reputaţia şi experienţa în afaceri a acţionarilor şi directorilor vor fi analizate cu atenţie. În cazul unei afaceri de mici dimensiuni, vor fi luate în considerare calitatea referinţelor, structura organizatorică şi experienţa personalului de conducere.

Întrebări cheie O cerere de împrumut completă şi susţinută de documente relevante (inclusiv un plan de afaceri), va ajuta creditorul să înţeleagă proiectul dumneavoastră de investiţie. Desigur că fiecare bancă are propria sa metodologie de evaluare a solvabilităţii. Prezentăm totuşi în continuare, câteva întrebări cheie care vor fi adresate de către orice potenţială instituţie creditoare atunci când analizează statutul financiar al potenţialei companii creditate, precum şi o listă de documente şi

41

informaţii necesare pentru ca dosarul proiectului de investiţie să poată fi luat în considerare de bancă. Analiza strategiei afacerii Cum funcţionează afacerea? De ce este valoroasă? Care este strategia de susţinere sau amplificare a acelei valori? Cât de calificat este managementul pentru a pune efectiv în aplicare acea strategie? În ce măsură depinde viabilitatea afacerii de talentul echipei manageriale existente? Analiza contabilă Cât de bine reflectă raportul financiar al companiei realitatea sa economică? Există motive să credem că performanţele companiei sunt mai mari sau mai mici decât profitabilitatea sugerată de raportul financiar? Există obligaţii de plată cuantificabile care nu sunt cuprinse în bilanţul contabil (de exemplu, un contract de leasing) şi care ar putea afecta capabilitatea companiei creditate de a rambursa împrumutul? Analiza financiară Nivelul profitabilităţii companiei este neobişnuit de mare sau de mic? Care sunt sursele respectivului grad neobişnuit de profitabilitate? Cât de durabile sunt aceste surse? Ce riscuri sunt asociate fluxului profitului operaţional? Cât de îndatorată este compania? Care este situatia fluxului de numerar? Care sunt sursele sale majore de obţinere a fondurilor şi care sunt destinaţiile principale ale fondurilor sale? Sunt necesare fonduri suplimentare pentru finanţarea dezvoltării? Care sunt previziunile fluxului de numerar relativ la serviciul datoriei? Dată fiind posibila volatilitate a acelui flux de numerar, care este probabilitatea ca acesta să scadă până la un nivel insuficient să susţină serviciul datoriei şi să poată fi respectate şi celelalte angajamente de plată? 6.1.3 Ce nu agreează instituţiile care acordă împrumuturi – semne timpurii de avertizare asupra dificultăţilor financiare Bancherii nu vor analiza numai informaţiile pe care le furnizaţi dumneavoastră în planul de afaceri, ci vor întreprinde şi investigaţii cu privire la industria în care activaţi încercând să obţină referinţe despre companie de la partenerii dumneavoastră de afaceri precum şi de la alţi bancheri. Vor verifica baza de date naţională legată de nivelul de îndatorare al companiilor creditate şi de istoricul acestora de rambursare a împrumuturilor (Centrala Riscurilor Bancare), vor verifica de asemenea comportamentul tranzacţional al companiei (Centrala Incidentelor de Plata) şi dacă bunurile companiei sunt puse în garanţie pentru alte datorii (Arhiva Electronică). Cei care examinează cererea de credit vor studia atent raportul financiar şi dinamica în timp a datelor din bilanţului contabil căutând indicatori sau semne ale unei slabe solvabilităţi. Trebuie sa vă pregătiţi pentru explicaţii cuprinzătoare şi răspunsuri bine documentate la întrebările pe care le pune banca. Indicatorii enumeraţi mai jos vă vor ajuta să înţelegeţi ce caută cei care examinează cererea de obţinere a creditului pentru a detecta o problemă iminentă. Lista de mai jos are un caracter pur informativ şi reflectă doar câteva dintre punctele critice care trebuie studiate cu atenţie.

42

Datorii • Creşterea semnificativă a obligaţiilor de plată angajate pe termen lung care

determină o dependenţă a fluxul de numerar de performanţele operaţionale ale companiei pentru a putea susţine serviciul datoriei pe termen lung.

• Plăţi ale datoriilor la intervale neregulate sau extinderi neobişnuite sau prea frecvente ale termenelor de plată, reînnoiri ale creditelor fără reducerea principalului sau cu diminuarea nesemnificativă a acestuia, reînnoiri ale creditelor cu dobânzi capitalizate, şi credite cu rată mare a dobânzii în comparaţie cu rata practicată pe piaţa împrumuturilor.

Bilanţul contabil şi rapoartele financiare

• Perioade mai lungi de colectare a creanţelor: acest simptom indică faptul că solicitantului de credit intenţionează să relaxeze politica de colectare a creanţelor şi astfel să extindă durata de creditare acordată clienţilor săi, ceea ce poate conduce la probleme ale fluxului de numerar.

• Creşteri importante ale stocurilor, atât în ce priveşte cantitatea cât şi ca procent din activele companiei. În mod normal creşterea stocurilor va fi susţinută de furnizori sporind riscurile dacă cifra de afaceri este în declin. Creşterea nivelurilor stocurilor sau scăderea cifrei de afaceri poate rezulta şi din reticenţa faţă de lichidarea la preţuri reduse a bunurilor învechite sau care sunt în exces deoarece majoritatea celor care conduc afaceri preferă să sacrifice lichidităţile ca să menţină limitele profitului. Astfel de situaţii pot conduce în cele din urmă la probleme ale fluxului de numerar.

• Scăderea vitezei de rotaţie a stocurilor: acest lucru indică o politică de achiziţii dezechilibrată (achiziţii excesiv de mari în comparaţie cu producţia sau vânzările). De multe ori, scăderea vitezei de rotaţie a stocurilor provine dintr-un declin al vânzărilor. Dacă valoarea stocurilor este subevaluată, viteza reală de rotaţie a stocurilor va fi chiar mai mică (rotaţia stocurilor se va face într-o perioadă mai mare) decât arată rezultatele calculate.

• Sarcini care grevează bunurile companiei: spre exemplu existenţa unei a doua sau a treia ipoteci pe bunuri reprezintă un semn de risc mai mare decât ar fi normal iar costurile de finanţare sunt de obicei mari. Majoritatea companiilor creditate sunt reticente faţă de utilizarea acestei surse dacă nu sunt disponibile alte surse la preţ rezonabil. Astfel de afaceri care au la bază o politică de supra-îndatorare nu rezistă prea mult timp la presiunile economice ale recesiunii.

• Grad mare de concentrare a activelor necirculante - altele decât mijloacele fixe: companiile care iau împrumuturi pot utiliza fondurile pentru a investi în companii afiliate sau în sucursale. Pentru acest tip de împrumut, instituţiile financiare ar trebui să aibă informaţii corespunzătoare pentru analiza de credit şi să trateze creditul ca împrumut direct către sucursală. Fondurile bancare împrumutate unor sucursale trebuie să se bazeze pe altfel de garanţii decât cele date de compania-mamă.

• Nivel mare de active necorporale în bilanţul contabil precum fondul de comerţ – valoarea acestor active este nesigură şi se poate diminua mult mai repede decât cea a activelor corporale. Totuşi, unele active necorporale precum brevetele sau mărcile înregistrate au o valoare mare şi trebuie incluse în analiza de risc a creditului.

• Diferenţa semnificativă dintre vânzările brute şi cele nete: asemenea diferenţe indică returnările de produse. Calitatea scăzută a produselor, nemulţumirea clienţilor faţă de produse pot afecta profitabilitatea potenţialei companii creditate datorită vânzărilor mai mici.

• Creşterea costurilor: indică incapacitatea firmei de a recupera creşterea costurilor prin preţurile de vânzare practicate sau incapacitatea de a controla costurile.

43

• Creşterea nivelului de active totale în comparaţie cu vânzările: când companiile creditate îşi extind afacerea, este nevoie de mai multe active circulante sub formă de stocuri, creanţe şi mijloace fixe. Cei care examinează cererea de credit trebuie să fie atenţi la cazul în care creşterea activelor potenţialei companii creditate este mai mare decât creşterea vânzărilor, deoarece în acest caz eficienţa afacerii poate fi în declin.

• Tendinţa de scădere a vânzărilor şi profiturilor, cheltuielile care cresc cu rapiditate, plata dividendelor în dezacord cu performanţele companiei, nivelul crescut al datoriilor faţă de profitul net, creşterea valorii nete a companiei exclusiv din reevaluarea mijloacelor fixe.

Documente privind fluxul de numerar (lichidităţile)

• Fluxul de numerar net negativ sau neconcordanţa fluxului de numerar previzionat cu plăţile scadente pentru credite (principal plus dobânzi), precum şi rapoarte care reflectă intrari de numerar din vânzările mijloacelor fixe sau alte operaţiuni cu caracter extraordinar care nu constituie situaţii tranzacţionale curente, lipsa rapoartelor sau a proiecţiilor privind fluxul de numerar.

6.1.4 Tipuri de garanţii acceptate de bancă şi proporţia în care aceste garanţii sunt acceptate pentru garantarea unui împrumut În afară de analiza afacerii pe termen lung şi de abilitatea companiei de a rambursa împrumutul, instituţiile creditoare vor solicita şi o garanţie pentru asigurarea împrumutului. În cazul în care compania nu reuşeşte să ramburseze împrumutul, banca va recupera sumele datorate lichidând garanţiile depuse. Banca solicită în mod normal o rată de acoperire de 105-120% (aceasta înseamnă că pachetul de garanţii va acoperi în proporţie de 105-120% valoarea plăţilor principale plus dobânda datorată în primele 6-12 luni). Garanţiile pot fi clasificate în funcţie de lichiditatea sau volatilitatea lor. În funcţie de tipul de împrumut banca poate prefera / solicita un tip de garanţie sau altul. După ce trece prin procesul de evaluare, garanţia propusă va fi încadrată într-un grad de risc şi i se va aloca o valoare acceptată. Iată câteva exemple de garanţii/asigurări colaterale solicitate de bănci şi valoarea lor acceptată.

Tipuri de garanţii Lichiditate Grad de risc

Valoare acceptată

Depozit colateral Certificate de depozit Bonuri de Tezaur (în aceeaşi monedă ca şi împrumutul)

0 100%

Garanţii de Stat Scrisori de garanţie emise de o bancă de clasă A

Cel mai mare grad de lichiditate

0 100%

Acreditive (încasările din acreditiv trebuie să fie disponibile la ghişeul băncii creditoare)

Mare 20% 80%

Ipotecă pe teren sau clădire Medie spre mare 50 -0% 50-100% Gaj - cu / fără deposedare – pe bunuri, echipamente, stocuri, acţiuni, documente de transport, etc.

Medie spre scăzută

70-30%

30-70%

Garanţii date de alte companii Scrisoare de garanţie din partea companiei-mamă

În funcţie de compania creditată 50-100%

Cesionarea sumelor de încasat (beneficii din contracte comerciale)

În funcţie de contracte max. 80%

44

Deci, pentru un împrumut de 100.000 USD cu o dobândă de 7% pe an, vi se vor cere garanţii de aproximativ 112.000 USD (105% din principalul creditului plus dobânda plătibilă în primele 12 luni). Trebuie să reţineţi că diferitele tipuri de garanţii au valori acceptate diferite şi că, spre exemplu, o clădire evaluată la 100.000 USD va fi acceptată ca asigurare colaterală a împrumutului pentru suma de 80.000 USD (80% din valoarea evaluata). 6.1.5 Documente şi informaţii tipice, solicitate pentru un dosar de credit Când solicitaţi obţinerea unui credit, va trebui să depuneţi la bancă o cerere oficială din partea companiei în care specificaţi condiţiile de finanţare solicitate (suma, obiectul, valabilitatea, disponibilitatea, perioada de graţie, graficul de rambursare, garanţiile propuse). Cererea va fi însoţită de o întreagă gamă de documente. Fiecare bancă va avea propriile sale cerinţe de aceea, vă rugam sa consideraţi lista de mai jos ca fiind strict informativă. Actele juridice ale companiei

1. Documente privind înregistrarea şi/sau fondarea companiei (act constitutiv, acorduri ale acţionarilor, contracte de parteneriat, etc.)

2. Toate amendamentele aduse documentelor de mai sus şi dovada înregistrării lor oficiale

3. Certificatul de înregistrare la Registrul Comertului, inclusiv numărul unic de înregistrare

4. Aprobarea/licenţa de funcţionare din partea Agenţiei de Protecţia Mediului pentru activitatea companiei, sub formă de document oficial valabil

5. Certificat constatator de la Registrul Comerţului (emis cu câteva zile înainte de depunerea cererii de obţinere a creditului), care să specifice situaţia actuală a companiei (număr de acţiuni, structura acţionariatului, directori, bunurile companiei, etc.)

6. Certificat fiscal de dată recentă (emis cu câteva zile înainte de depunerea cererii de obţinere a creditului)

7. Copii ale documentelor de identitate ale reprezentanţilor legali ai companiei, desemnaţi să acţioneze în numele companiei în relaţiile cu banca

8. Decizia organismelor competente (Consiliul de Administraţie / Adunarea Generală a Acţionarilor / Consiliul Local), prin care se autorizează implementarea proiectului (finanţarea sau garantarea proiectului) şi se desemnează persoanele abilitate să negocieze şi să semneze documentele aferente – acest document va fi furnizat bancii înainte de efectuarea tragerilor din credit.

Informaţii financiare şi structura companiei Informaţii privind:

1. Acţionarii principali (numele, participarea la capitalul social, vârsta, orice alte informaţii relevante) sub forma unui scurt CV.

2. Echipa managerială. Detalii despre Consiliul Director, numărul directorilor, responsabilităţi, calificarea şi experienţa Directorului General şi a celorlalţi directori executivi.

3. Descrierea pieţei pe care activează compania, analiza competitorilor, strategiile de vânzare şi de marketing.

4. Bugetul de venituri şi cheltuieli şi situaţia Fluxului de Numerar pentru întreaga perioadă de valabilitate a împrumutului.

45

5. Raportul financiar – ultima ediţie auditată. În cazul în care proiectul este susţinut printr-o garanţie din partea companiei-mamă, clientul va trebui să prezinte şi raportul financiar auditat al entităţii care furnizează garanţia.

6. Ultimul bilanţ contabil (întocmit la sfârşit de an) şi ultima balanţă de verificare împreună cu balanţa de verificare corespunzătoare din anul anterior (de exemplu septembrie 2006 şi septembrie 2005).

7. Detalii despre conturile de clienţi, furnizori, stocuri, datorii la bugetul de stat, alte facilităţi de creditare, facilităţi de leasing şi împrumuturi ale acţionarilor.

8. Descrierea ciclurilor de exploatare ale companiei – perioada medie de incasare a creanţelor, perioada medie de efectuare a plăţilor, viteza de rotaţie a stocurilor.

9. În cazul în care există datorii către stat reeşalonate, o copie a acordurilor de reeşalonare.

10. În cazul în care există împrumuturi ale acţionarilor, o copie a contractelor de împrumut însoţite de o scrisoare semnată şi parafată în care se menţionează suma datorată la data depunerii cererii de credit şi suma datorată în momentul ultimei raportări financiare (la sfârşit de an sau la jumătatea anului).

11. Rapoartele de evaluare existente pentru garanţia propusă, dacă e cazul. 12. Companiile care fac parte din grup, activitatea desfăşurată şi structura

obligaţiilor şi datoriilor. 13. Detalii ale altor proiecte promovate/implementate de companie într-un anumit

domeniu (pentru ca banca să înţeleagă istoricul execuţiei proiectelor în cadrul companiei).

Documentele aferente investiţiei

1. Studiul de fezabilitate pentru proiectul de investiţie 2. Proiecţia Fluxului de Numerar Actualizat al proiectului de investiţie 3. Copii ale tuturor contractelor, precontractelor, scrisorilor de intenţie din partea

constructorilor, furnizorilor, clienţilor şi a altor părţi implicate în realizarea proiectului

4. Copii ale avizelor şi acordurilor necesare pentru realizarea proiectului

6.2 Evaluarea financiară La o analiză financiară a unui proiect de EE, instituţiile creditoare examinează de obicei costurile estimative ale proiectului, sursele de finanţare propuse, ipotezele de lucru, previziunile financiare şi schema fluxului de numerar, precum şi indicii de profitabilitate prezentaţi în studiul de fezabilitate depus împreună cu documentaţia de obţinere a creditului. Instituţiile creditoare vor face şi o analiză de sensibilitate pentru a verifica dacă proiectul rămâne fezabil în condiţii de evoluţie nefavorabilă a diferiţilor parametri. 6.2.1 Analiza costurilor de proiect Trebuie utilizate estimări realiste cu privire la diferitele componente de cost ale proiectului, astfel încât să se prevină subevaluarea sau supraestimarea investiţiei. Pe lângă costul proiectului propriu-zis, trebuie luate în considerare şi cheltuielile preliminare, costul echipamentului, al terenului şi al clădirilor, diverse costuri anexe, proiectarea, punerea în funcţiune şi probele, precum şi dobânda pe perioada activităţilor de construcţie-montaj.

46

Cheltuieli preliminare Acestea includ în principal costul auditurilor energetice şi costul studiilor de fezabilitate. Cheltuielile preliminare (constând în elementele de mai sus) trebuie capitalizate şi amortizate în perioada de scadenţă a împrumutului. Costuri pentru achiziţia de echipamente Estimările legate de costul echipamentelor trebuie bazate pe oferte / contracte de achiziţie între solicitant şi furnizor. Aceste contracte trebuie finalizate după obţinerea unor oferte competitive de la mai mulţi furnizori. Criteriile de selecţie nu trebuie să se concentreze exclusiv asupra preţului, ci şi asupra calităţii ofertei tehnice, reputaţiei furnizorilor, perioadelor de livrare, condiţiilor de creditare, etc. Estimările de cost trebuie examinate îndeaproape pentru a fi siguri că au fost incluse toate taxele, asigurările, costurile de transport, etc. şi că a fost întocmit un deviz general detaliat. Trebuie de asemenea prevăzute cheltuieli pentru instalare (montaj) şi pentru piese de schimb. Costuri de proiectare şi inginerie Compania creditată trebuie să prezinte o detaliere a costurilor de proiectare şi inginerie, montaj şi punere în funcţiune, costuri care trebuie incluse în devizul proiectului. Dobânda în perioada construcţiei proiectului Dobânda în perioada construcţiei proiectului se referă la o sumă echivalentă cu dobânda plus toate comisioanele pe care compania creditată le plăteşte băncii în perioada de implementare a proiectului (dobânda datorată în perioada de graţie a împrumutului). Dobânda în perioada construcţiei proiectului trebuie capitalizată şi inclusă în costul proiectului de EE. Cheltuieli neprevăzute Acestea sunt diverse cheltuieli neprevăzute sau pierderi care pot mări costul estimat al proiectului. De exemplu, creşterea unor taxe, fluctuaţia ratei de schimb valutar, etc. Deşi este dificilă estimarea corectă a cheltuielilor diverse şi neprevăzute, în general este prudent să avem o marjă de 5-10% pentru aceste cheltuieli. 6.2.2 Mijloace de finanţare Instituţiile creditoare vor analiza sursele de finanţare propuse pentru a constata dacă proiectul este finanţat corespunzător şi dacă structura de capital propusă pentru finanţarea proiectului corespunde cu recomandările şi cu politica băncii. În continuare sunt definite câteva dintre sursele importante de finanţare pentru un proiect de EE. Contribuţia beneficiarilor Un anumit procent din costul investiţiei trebuie asigurat prin contribuţia beneficiarilor proiectului pentru ca miza pe care o deţin în respectiva afacere să fie suficient de mare încât să-i determine să se angajeze în reuşita proiectului. Contribuţia acestora poate fi în numerar sau în natură. În general, băncile agreează o contribuţie a beneficiarilor de minim 20% din costul proiectului (exclusiv TVA). Împrumuturi la termen În cazul în care proiectul este finanţat de un consorţiu de creditori, trebuie asigurată coordonarea tuturor acestor surse de finanţare, deoarece o sincopă în finanţarea proiectului poate avea efecte negative asupra desfăşurării lucrărilor. De aceea, compania creditată va trebui să furnizeze detalii şi despre celelalte potenţiale instituţii creditoare.

47

Alte elemente Pentru anumite proiecte de EE, pot fi disponibile subvenţii / împrumuturi nerambursabile din partea Statului. Deoarece aceste fonduri sunt de obicei obţinute abia către sfârşitul proiectului sau după începerea operaţiunilor, instituţiile creditoare vor stipula probabil condiţia ca beneficiarii proiectului să aducă propriile lor fonduri până sunt primite subvenţiile de la Stat. Tabel sinoptic al surselor de finanţare

Descriere Sume în USD

Contribuţia beneficiarilor Împrumuturi la termen Alte mijloace de finanţare Costul total al proiectului 6.2.3 Estimările de profitabilitate şi fluxul de numerar al proiectului Instituţiile creditoare vor solicita companiei să furnizeze estimări ale profitabilităţii, proiecţii ale fluxuril de numerar, balanţa pro-forma şi contul de profit şi pierdere prognozat pe perioada derulării creditului şi le vor analiza în paralel cu costul proiectului de EE, sursele de finanţare propuse şi cu ipotezele de lucru (prezumţiile) asumate, de genul:

• Graficul de implementare (data punerii în funcţiune); • Utilizarea capacităţii de producţie (factorul de încărcare); • Economiile de energie estimate (energie economistă sau combustibil

economisit, creşterea tarifelor); • Cheltuielile de exploatare, întreţinere şi reparaţii.

Principalele prezumţii pentru calculul profitabilităţii sau pentru prognoza fluxului de numerar al proiectului vor fi atent studiate pentru a evita orice exagerare sau subestimare. După examinarea prezumţiilor de mai sus, vor fi elaborate prognozele legate de fluxul de numerar cel puţin pentru perioada de scadenţă a împrumutului. Vor fi calculaţi parametrii financiari cheie ai proiectului şi va fi realizată analiza de sensibilitate a scenariului de bază. Componentele de bază ale fluxului de numerar

Economii brute totale de energie (inclusiv costuri evitate) (minus) costurile totale = economii nete totale înainte de impozitare (minus) cheltuieli cu dobânda (minus) amortizarea = economii nete impozabile (minus) impozit = economii nete totale după impozit (plus) amortizarea = Flux de numerar (minus) rambursarea împrumutului (principalul) = Flux de numerar liber (după plata datoriilor)

48

Model de prognoză a fluxului de numerar

USD Anul 0 Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 …… Anul N Costul total al proiectului Contribuţia beneficiarului Împrumuturi la termen Împrumuturi nerambursabile Flux de numerar prognozat Economie brută cu consumul de energie

(-) Amortizare (-) Dobândă (-) Cheltuieli de exploatare, întreţinere şi reparaţii

Economii de energie inainte de impozitare

(-) Impozit Economii nete cu consumul de energie

(+) Amortizare Flux de numerar RIR% Rambursare credit(e) Indicele de acoperire a serviciului datoriei

Indicele de acoperire a dobânzii

6.2.4 Indici de profitabilitate Rata internă a rentabilităţii (RIR) RIR este rata de actualizare a fluxului de numerar pentru care valoarea actualizată a economiilor de energie (cash inflow) este egală cu valoarea actualizată a cheltuielilor (cash outflow). Pentru a evalua dacă proiectul este viabil din punct de vedere financiar, banca poate să compare RIR-ul proiectului de EE cu costul mediu ponderat al capitalului (CMPC). În cazul proiectelor de EE, se recomandă ca RIR după impozitare să fie mai mare sau egală cu CMPC după impozitare. În capitolul următor puteţi găsi consideraţii suplimentare cu privire la RIR. Costul mediu ponderat al capitalului (CMPC) este calculat ca un cost mediu ponderat al mixului de fonduri angajate în proiect. Costul capitalului pentru orice investiţie, indiferent dacă este vorba de o întreagă companie sau doar de un proiect, reprezintă rata de rentabilitate aşteptată de investitorii de capital în situaţia în care ar investi acel capital în altă parte (o altă oportunitate de investiţii). Din acest motiv, costul de capital se mai numeşte şi cost de oportunitate.

49

CMPC =

(Datorii / Total Surse de Finanţare) x (Rata dobânzii) x (1- rată impozit) + (Capital propriu investit / Total Surse de Finanţare) x (Costul capitalului propriu investit)

În timp ce costul datoriilor este un element cunoscut (adică rata dobânzii aplicabilă împrumutului), evaluarea costului capitalului propriu investit este o sarcină mai dificilă. Costul capitalului propriu investit este mai mare decât costul datoriilor de plată deoarece implică o primă de risc pentru investitori. O cifră orientativă pentru costul capitalului propriu investit ar fi de 15-18%. Subvenţiile şi împrumuturile nerambursabile vor fi tratate drept având costuri zero.

Descriere Sume

În $ SUA % din finanţarea

totală

Contribuţia beneficiarilor (Capital propriu @ 18%) 4.000.000 40%

Împrumut la termen (Dobânda @ 8%) 5.900.000 59%

Alte surse (împrumut nerambursabil, costuri zero) 100.000 1% Costul total al proiectului 10.000.000 100% Impozit @ 16% CMPC = 59% * 8%*( 1-0,16) + 40% * 18% + 1% * 0 = 3,96%+ 7,2% = 11,16% Indicele de acoperire a serviciului datoriei (Debt Service Coverage Ratio) Acest indice măsoară abilitatea unei afaceri de a putea respecta obligaţiile de plată periodice şi este calculat ca raport dintre fluxul de numerar anual al afacerii, disponibil pentru restituirea datoriilor şi obligaţiile totale de plată. Acest raport indică marja de siguranţă disponibilă dacă profitul şi fluxul de numerar al afacerii vor înregistra un declin temporar. DSCR =

(Economii de energie anuale nete + Amortizare + Dobânda pe obligaţiile de plată la termen) (Rambusarea obligaţiilor de plată la termen + Dobânda pe obligaţiile de plată la termen)

Se recomandă un DSCR mediu mai mare sau egal cu 1,75 şi un DSCR minim în oricare din anii graficului de restituire a împrumutului mai mare sau egal cu 1,25. Un DSCR mediu ar trebui calculat luând totalul valorilor de la numărător şi numitor pentru întreaga perioadă de restituire a creditului începând cu anul punerii în funcţiune a investiţiei, şi nu luând media DSCR pentru fiecare an. Indicele de acoperire a dobânzii (ICR) Indicele de acoperire a dobânzii indică abilitatea de a respecta angajamentele legate de plata dobânzilor şi a ratelor de leasing.

ICR = (Economiile anuale de energie după impozitare + Amortizare + Dobânda pe obligaţiile de plată la termen + rate leasing) (Dobânda pe obligaţiile de plată la termen + rate leasing)

50

Daca indicele de acoperire a dobânzii este de 1,5 sau mai mic, abilitatea companiei de a-şi respecta obligaţiile de plată a dobânzilor este îndoielnică. Un indice de acoperire a dobânzii sub 1 indică faptul că respectiva companie nu poate genera suficiente venituri pentru a satisface cheltuielile legate de dobânzi. Notă: Ratele de referinţă prezentate mai sus pot fi utilizate doar ca valori orientative pentru aprecierea viabilităţii financiare a unui proiect de EE. 6.2.5 Analiza de sensibilitate După calcularea parametrilor financiari precum RIR, DSCR (mediu şi minim), a perioadei de amortizare a investiţiei, a indicelui de acoperire a dobânzii pentru scenariul de bază al proiectului, se poate realiza o analiză de sensibilitate de către instituţia creditoare pentru evaluarea impactului pe care l-ar avea modificarea parametrilor cheie ai proiectului asupra fluxului de numerar. Scenariul de bază prezentat de compania creditată va fi deci modificat pe baza următorilor parametri:

• Economii de energie reduse (între -10% şi -20%) • Costuri mai mari ale investiţiei ca urmare a creşterii preţurilor la echipamente

(între +5 şi +15%) • Întârzieri în implementarea proiectului de 1 sau 2 trimestre • Creşterea cheltuielilor de exploatare, întreţinere şi reparaţii (între +10% şi

+15%) Analiza de sensibilitate va genera mai multe scenarii, iar parametrii viabilităţii financiare aferenţi acestor scenarii vor fi comparaţi cu scenariul de bază. Simulând diferite scenarii posibile, instituţiile creditoare vor verifica de fapt acurateţea prezumţiilor utilizate în prognozele legate de proiect şi vor încerca să testeze rezistenţa proiectului la condiţii stresante (evoluţii nefavorabile ale factorilor cu impact direct asupra beneficiilor sau costurilor proiectului). Benzile de sensibilitate menţionate mai sus sunt pur orientative. Referinţe:

• "Financial Management and Analysis", J. Fabozzi and Pamela P. Peterson, John Wiley & Sons, Inc., 2003, Second Edition.

• "Damodaran on Valuation: Security Analysis for Investment and Corporate

Finance", Aswath Damodaran, Wiley, 2006, Second Edition.

• "Manual To Appraise Energy Efficiency Projects", ICRA Advisory Services, World Bank. UN Foundation, 2004.

• "A Manual for the Economic Evaluation of Energy Efficiency and Renewable

Energy Technologies", Walter Short, Daniel J. Packey and Thomas Holt, 1995.

• "Guide To Energy Efficiency Bankable Proposals", jointly prepared by: The

European Commission (Directorate General for Energy) and The European Bank for Reconstruction and Development, April 1997.

51

Capitolul 7 – Aspecte financiare şi economice de bază - Ciprian Gheţău

7.1 Introducere în domeniul financiar şi economic Ne referim în mod specific la finanţarea proiectelor de eficienţă energetică şi trebuie să spunem că, pe măsură ce acest domeniu se dezvoltă, cresc şi necesităţile investiţionale în mod corespunzător. Strategia Naţională a Guvernului României privind Eficienţa Energetică menţionează economii estimate la 17,6 miliarde EURO, reprezentând costuri evitate pentru achiziţionarea a aproximativ 132 milioane de tone de echivalent petrol până în 2015, şi investiţii suplimentare necesare de aproximativ 2,7 miliarde EURO pentru susţinerea procesului de implementare a programelor de eficienţă energetică în aceeaşi perioadă de timp. În ciuda previziunilor de dezvoltare încurajatoare şi a entuziasmului considerabil, investiţia privată în sectorul eficienţei energetice este de dimensiuni modeste în prezent şi se limitează doar la specialiştii din sectorul energetic. O parte a industriei este încă foarte dependentă de finanţarea din partea guvernului şi a sectorului public, iar politicile favorabile şi condiţiile cadru sunt încă esenţiale pentru comercializarea eficienţei energetice. Deşi companiile existente care oferă servicii energetice (ESCOs) pot fi considerate drept “jucători mici”, sectorul eficienţei energetice se dezvoltă totuşi cu rapiditate, cuprinzând companii de energie nou înfiinţate şi instituţii financiare care au intrat pe această piaţă. Cu toate că implicarea marilor companii îmbunătăţeşte profilul şi măreşte atractivitatea sectorului eficienţei energetice pentru investitorii mai conservatori, sumele investite sunt în continuare mai mici decât cele care se investesc în tehnologiile bazate pe combustibilii fosili, poluante. Companiile şi organizaţiile care investesc în eficienţa energetică în prezent sunt recunoscute pentru intensificarea pieţei autohtone de capital, accederea pe pieţele de capital internaţionale, amplificarea parteneriatelor dintre sectorul public şi cel privat, restructurarea tarifelor, reducerea subvenţiilor şi, nu în ultimul rând, restructurarea industriei energetice. Există doi factori care contribuie la dezvoltarea unei pieţe de eficienţă energetică, pe care îi vom denumi factori “push-pull” (Figura 1).

52

Figura 1. Structura pieţei pentru dezvoltarea eficienţei energetice: factorii “push” şi “pull”

Factori “Pull”

Creşterea preţurilor şi dezvoltarea sectorului

Factori “Push”

Eficienţa Energetică

Voinţa Politică Legislaţia

“PUSH”

Stimulente

“PULL”

Dezvoltarea Eficienţei Energetice

7.2 Diferenţa dintre finanţarea proiectului şi a companiei “Finanţarea proiectului” este utilizată în mod obişnuit de companiile din sectorul privat ca modalitate de asigurare a fondurilor pentru proiecte majore din alte surse decât propriul bilanţ contabil şi a fost iniţial creată în anii 1950 - 1960 ca metodă de finanţare a marilor proiecte de dezvoltare a infrastructurii şi a sectorului minier. Această metodă implică în principal finanţarea unei structuri financiare specifice (“vehicul de investiţii cu destinaţie specială” aferent unui proiect – Special Purpose Vehicle), cu asigurarea împrumutului exclusiv din contribuţia iniţială la capital a sponsorilor şi din fluxul de numerar produs de activele proiectului. Ca atare, se spune că această metodă are un “recurs limitat” asupra finanţatorului. “Contractarea unui împrumut de către o companie investitoare” reprezintă o activitate bancară cheie. Băncile au dezvoltat o întreagă expertiză pentru înţelegerea strategiei companiilor, pentru evaluarea solicitărilor de obţinere a creditelor, pentru tehnicile de control asupra derulării creditelor şi gestionării riscurilor, şi deţin capabilitatea de evaluare competentă a condiţiilor de creditare şi a altor cerinţe financiare ale companiilor potenţial creditate, prezentând soluţii orientate către client. Strategia companiilor şi 'canoanele contractării creditelor' (analiza informaţiilor financiare şi nefinanciare, valoarea garanţiilor, consideraţii cu privire la produs şi la preţ, monitorizarea periodică a informaţiilor legate de management, etc.) constituie baza acordării unui imprumut bancar unei companii investitoare. Aceste principii se aplică tuturor clienţilor unei bănci, incluzând companii, care formează marea masă de

53

clienţi, parteneriate, organizaţii non-profit şi alţi clienţi care nu se încadrează într-o categorie standard. Finaţarea proiectului Finaţarea proiectului se referă la finanţarea infrastructurii pe termen lung, a proiectelor industriale şi a serviciilor publice, pe baza unei structuri financiare fără recurs sau cu recurs limitat, în care datoriile contractate şi capitalul investit pentru finanţarea proiectului se amortizează din fluxul de numerar generat de proiect. Finanţarea proiectului caută să mărească la maxim nivelul datoriilor şi să micşoreze capitalul investit astfel încât costurile de finanţare să fie reduse pentru beneficiarul proiectului. Deşi participarea cu capital comportă un risc mai mare decât contractarea unor datorii pentru finanţarea proiectului, banca preferă în general şi participarea cu capital a investitorilor, pentru ca acţionarii sa fie angajaţi în preluarea unei părţi a eventualelor riscuri. Finanţarea proiectului implică şi costuri considerabile de contractare a creditului, astfel încât taxele bancare pentru gestionarea contractului de credit/finanţarea proiectului pot ajunge chiar la 5% din costul total al capitalului. Sursele de finanţare • Fonduri de investiţii private – capitalul propriu investit • Bănci – împrumuturi, obligaţiuni • Agenţiile de Credite pentru Export (ECA’s) – împrumuturi • Agenţii de împrumut multilateral (MLA’s) – împrumuturi, capitalul propriu investit • Companii de leasing – împrumuturi • Credit furnizor – împrumuturi • Garanţii – împrumuturi • Investitori instituţionali – obligaţiuni, capitalul propriu investit • Investitori individualil cu venitul net mare (HNWI) – obligaţiuni, capitalul propriu

investit • Guvern – obligaţiuni, capitalul propriu investit Creditul asigurat de un consorţiu bancar (credit sindicalizat) Creditul din partea unui consorţiu bancar (sindicalizat), asociat proiectelor de anvergură, reduce riscurile bancherilor. Printre cele mai răspândire tipuri de împrumuturi din partea unui consorţiu bancar se numără: împrumutul tradiţional cu rată fluctuantă, împrumutul cu rată fixă, creditul reînnoit automat, credit în aşteptare (disponibil) şi facilităţi de credit multiopţionale. Finanţarea proiectului cu recurs limitat În cazul finanţării proiectului cu recurs limitat, nu există angajamente suplimentare din partea acţionarilor faţă de bancă, în afară de acordul de subscriere pentru un anumit nivel de participare la capital. Proiectul este finanţat pe bază “stand-alone” (de sine statator), fară a recurge la celelalte active ale companiei pentru a susţine rambursarea datoriei. Rambursarea datoriei este asigurată numai de activele proiectului şi de fluxul de numerar. Acest tip de plan presupune o serie complexă de contracte între bancă şi investitor şi este mai costisitor. Oferind o astfel de finanţare, banca va fi interesată de garantarea plăţilor de către compania creditată şi, de exemplu, în cadrul unui plan de dezvoltare mai amplu în domeniul eficienţei energetice, compania care implementează proiectul îşi poate utiliza obligaţiunile sau creanţele sub formă de garanţie exclusiv pentru garantarea plăţilor aferente acelui proiect. Mijloacele fixe ale proiectului, precum utilajele şi terenul pot fi şi ele utilizate sub formă de garanţie, la fel ca şi conturile bancare, acţiunile sau asigurările de viaţă.

54

Finanţarea proiectului pe baza situaţiei financiare a companiei potenţial creditate În cazul finanţării proiectului pe baza situaţiei financiare a companiei potenţial creditate, instituţia creditoare poate accepta garanţii externe proiectului în sine, pentru asigurarea plăţilor de rambursare a creditului. Aceste garanţii pot fi sub formă de alte fluxuri de numerar din bilanţul contabil, alte active sau garanţii colaterale asupra cărora potenţialul investitor are control deplin. Faptul că se poate recurge la alte active pentru rambursarea creditului reduce riscurile pentru instituţia creditoare. Riscuri Finanţarea proiectului comportă în mod obişnuit patru tipuri de riscuri: riscuri anterioare finalizării proiectului, riscuri ulterioare finalizării proiectului, riscuri financiare şi riscuri politice. Când structurează finanţarea proiectului, banca deţine de obicei controlul asupra unor componente ale fluxului de numerar al proiectului. Aceasta înseamnă că banca poate specifica nivelul rezervelor necesare în contul bancar al proiectului înainte de distribuţia profitului la investitori prin plata dividendelor. Nivelul rezervelor impus de bancă este descris de indicele de acoperie a serviciului datoriei (DSCR). Contractarea unui împrumut bancar de către o companie investitoare Dacă finanţarea proiectului nu se potriveşte profilului companiei (este mai ales cazul companiilor mici), finanţarea prin credit poate fi singura opţiune. În acest caz, beneficiarul proiectului ar trebui să asigure o mare parte din capitalul necesar prin participări directe la capital. Aceste participări la capital ar putea fi de până la 50% (sau chiar mai mult) din totalul costul capitalului. Împrumutul care ar trebui luat de la bancă va fi în cazul acesta garantat cu valoarea afacerii, incluzând valoarea terenului şi a echipamentului achiziţionat pentru proiect. Banca acordă de obicei un credit în valoare de aproximativ 60–90% din valoarea proprietăţii (adică a garanţiei). Poate fi nevoie şi de garanţii personale / suplimentare, prin furnizarea de capital extern, dacă valoare de lichidare a companiei este mai mică decât valoarea necesară a împrumutului de la bancă. Alte posibilităţi de a depune garanţii, în funcţie de aranjamentele individuale cu banca, includ conturile bancare ale companiei, acţiunile, asigurările de viaţă, obligaţiunile şi creanţele. Băncile consideră datoria contractată pe termen lung ca având un risc mai mare şi va solicita termene de restituire pe baza capacităţii de plată. Deci, în cazul finanţării prin credit, băncile care acordă împrumuturi companiilor preferă termene de scadenţă mai scurte. În timp ce gradul de îndatorare (gearing) este utilizat pentru a descrie relaţia dintre datorii şi capitalul propriu investit şi este calculat împărţind datoriile companiei la capitalul comun al acţionarilor (o companie cu un grad mare de îndatorare este o companie care are o sumă considerabilă de datorii), indicele de acoperire a serviciului datoriei (DSCR) este raportul dintre fluxul de numerar anual al afacerii, disponibil pentru restituirea datoriilor (principalul şi dobânda), şi obligaţiile totale de plată. Gradul de îndatorare (gearing) afectează indicele de acoperire, iar cei doi indici sunt strâns înrudiţi.

55

Datorii Gearing = ------------ (gradul de îndatorare) Capitalul propriu investit Indicele de acoperire flux de numerar disponibil pentru serviciul datoriei a serviciului datoriei = ----------------------------------------------- serviciul datoriei preconizat

Foarte adesea, băncile modifică aceşti parametri în cadrul proiecţiilor fluxului de numerar, urmărind scenariile negative, pentru a evalua sensibilitatea indicelui de acoperire a serviciului datoriei faţă de posibilele evenimente ce se pot produce pe parcursul duratei de derulare a creditului. Indicele de acoperire a serviciului datoriei constituie efectiv o metoda de reducere/amortizare a riscului şi de asigurare că instituţia creditoare îsi primeşte banii înapoi, iar acest indice a fost descris în detaliu în capitolul anterior. Băncile evaluează propunerile de afaceri utilizând o gamă largă de tehnici de evaluare, pentru a putea justifica deciziile luate de companii privind relaţiile contractuale bancare; printre aceste tehnici se numără: utilizarea analizei industriei, evaluarea managementului şi a situaţiei financiare a companiei; evaluarea garanţiilor; consideraţii şi condiţii internaţionale ataşate contractelor de împrumut. În plus, băncile analizează şi veniturile implicate în creditele acordate diferitelor tipuri de afaceri; evaluează riscul asociat; aplică metode efective de evaluare, monitorizare, control şi recuperare a creditului; identifică şi analizează problemele practice legate de garanţiile luate pentru a susţine dezvoltarea afacerii, incluzând tipurile de riscuri asociate fiecărei garanţii; identifică oportunităţile şi utilizează servicii şi produse specializate specifice respectivului tip de afacere susţinută prin credit sau situaţie financiară, incluzând rata dobânzii şi riscul valutar, precum şi metodele disponibile de a controla aceste riscuri. Următorul tabel prezintă un exemplu de costuri comparative pentru beneficiarul unei afaceri (un proiect de eficienţă energetică) atât în cazul finanţării proiectului cât şi în cazul contractării unui credit bancar (rata impozitului este considerată 16% şi rata îndatorării constantă de-a lungul duratei de viaţă a proiectului):

Tip de finanţare

Capital propriu

Costul capitalului

propriu

Datorie Rata dobânzii pentru datoria

contractată

Costul datoriei

după impozitare

Costul mediu

ponderat al capitalului

după impozitare

(%) (%) (%) (%) (%) (%)

Creditare companie

50 15% 50 7% 5,88% 10,44%

Finanţare proiect

20 25% 80 9,5% 7,98% 11,38%

În concluzie, în cazul finanţării proiectului, părţile implicate participă la o finanţare integrată şi împart un fond comun de garanţii colaterale, conform unor înţelegeri contractuale, iar robustetea financiară se determină prin indici financiari bazaţi pe fluxul de numerar, mai degrabă decât pe indici proveniţi din contabilitatea companiei, în timp ce în cazul finanţării prin credit bancar, compania întocmeşte un bilanţ contabil complicat, cu diverse contractări independente de credite, iar managementul

56

se aşteaptă la mai multă libertate de acţiune în conducerea afacerii şi în adaptarea la condiţiile schimbătoare. În acest al doilea caz, robustetea financiară se determină prin rapoarte financiare auditate şi indici financiari calculaţi pe baza datelor contabile.

7.3 Criterii de bază privind eficienţa din punct de vedere al costurilor Toate organizaţiile folosesc instrumente simple de analiză financiară pentru a examina valoarea, riscul şi impactul asupra lichidităţii a oportunităţilor de investiţie ce sunt în competiţie pentru resurse limitate de capital. Pentru a conduce în ierarhia altor potenţiale proiecte de investiţie, proiectele de eficienţă energetică trebuie să fie evaluate pe aceeaşi bază. Din fericire, o decizie documentată poate fi facilitată prin înţelegerea câtorva concepte financiare elementare şi prin aplicarea instrumentelor de bază pentru analiza financiară. Costurile de pornire ale unei afaceri/unui proiect, care sunt efectuate înainte ca investiţia să genereze economii, constrâng bilanţul contabil al unei companii şi pot determina respingerea proiectului de investiţie, chiar dacă ar fi profitabil pe termen lung. Deci, înainte de finanţarea unui proiect de eficienţă energetică, va trebui să determinaţi dacă proiectul este eficient din punct de vedere al costurilor. Acest lucru se poate face utilizînd una dintre metodele următoare sau o combinaţie a acestora: Amortizarea simplă Aceasta este perioada de timp necesară pentru recuperarea costurilor iniţiale ale proiectului din economiile de energie sau de alte costuri. De exemplu, dacă aţi avea un proiect de 100.000 USD care produce economii anuale de 25.000 USD, ar fi nevoie de o perioadă de amortizare simplă de 4 ani. Cu cât amortizarea este mai rapidă, cu atât mai atractiv este proiectul. Amortizarea este un indicator de lichiditate, deoarece măsoară viteza cu care o investiţie poate fi convertită în bani lichizi. Amortizarea este de asemenea utilizată ca indicator de risc. În general, evenimentele pe termen scurt pot fi prognozate cu un grad mai mare de precizie decât cele din viitorul îndepărtat; astfel, considerând că restul elementelor sunt constante, proiectele cu o perioadă de amortizare mai scurtă sunt în general considerate mai puţin riscante. Amortizarea simplă este criteriul cel mai des întâlnit de apreciere a eficienţei din punct de vedere al costurilor, deoarece este uşor de folosit şi de înţeles. Dacă amortizarea se face într-un timp scurt relativ la durata de viaţă a proiectului, atunci amortizarea simplă este măsura adecvată de apreciere a eficienţei din punct de vedere al costurilor. Dacă perioada de amortizare a proiectului este lungă, utilizarea unuia sau altuia dintre criterii va determina imaginea mai aproape de realitate a valorii proiectului. Evaluarea investiţiei pentru proiectele de eficienţă energetică implementate pe termen lung necesită metode care să implice atât fluxul de numerar pe durata de viaţă a proiectului cât şi valoarea în timp a banilor. Amortizarea simplă, deşi este frecvent utilizată, nu poate fi folosită ca indicator de profitabilitate, deoarece nu ţine seamă de venituri dincolo de perioada de amortizare şi ignoră valoarea în timp a banilor. Două dintre cele mai solide metode de evaluare a profitabilităţii sunt valoarea netă actualizată (VNA) şi rata internă a rentabilităţii (RIR).

57

Valoarea netă actualizată VNA este fluxul de numerar total net generat de un proiect pe durata sa de viaţă, incluzând investiţia iniţială, cu actualizarea aplicată fluxurilor de numerar care apar în viitor. VNA indică ce valoare are astăzi fluxul de numerar pe durata de viaţă a proiectului. Cu alte cuvinte, valoarea netă actualizată a unui proiect depinde de costurile şi beneficiile sale viitoare, măsurate în banii de astăzi. Costuri precum întreţinerea sau operaţiile de înlocuire a echipamentelor sau a unor părţi componente pot varia de la an la an. Pentru a calcula VNA, costurile şi beneficiile viitoare trebuie actualizate utilizând o rată de actualizare rezonabilă (şi bine justificată). Când se utilizează acest criteriu, metoda empirică este de a selecta proiecte cu VNA mai mare decât zero. VNA este utilă pentru compararea şi ierarhizarea proiectelor competitive.

58

Exemplu simplu de calculare a VNA Etapa1. Înscrieţi fluxurile de numerar (economii nete de energie) pe o linie de timp.

Anul 0 1 2 3 4 5 Flux de numerar/an

-10 2 2 3 4 4

Etapa 2. Calculaţi Valoarea Actuală a fluxului de numerar din fiecare an (prin această operaţie nu faceţi decât să convertiţi fluxurile de numerar într-o monedă “comună”)

1 A B C D E F G 2 3 Anul 0 1 2 3 4 5 4 5 Flux de numerar / an -10 2 2 3 4 4 6 7 Valoarea actualizată - PV

(fluxuri de numerar) ($10,0) $1,7 $1,5 $2,0* $2,3 $2,0

8 9 Rata de actualizare 15%

* Această valoare este calculată ca:

= PV($B$9,E3,,E5)*(-1); funcţiile PV returnează negativul originalului; sau, matematic, 3/((1+ .15)^3) = 2.0

Etapa 3. Însumaţi valorile actualizate ale fluxurilor de numerar; această sumă se numeşte Valoare Netă Actualizată.

1 A B C D E F G 2 3 Anul 0 1 2 3 4 5 4 5 Flux de numerar/an -10 2 2 3 4 4 6 7 Valoarea actualizată – PV

(fluxuri de numerar) ($10,0) $1,7 $1,5 $2,0* $2,3 $2,0

8 9 Rata de actualizare 15%

VNA = ($0,50)**

* Această valoare este calculată ca: = PV($B$9,E3,,E5)*(-1); funcţiile PV returnează negativul originalului; sau, matematic, 3/((1+ .15)^3) = 2.0

** Aceasta este suma sau: = SUM(B7:G7)

59

Rata internă a rentabilităţii Recapitulând, RIR este rata de actualizare a fluxului de numerar, pentru care valoarea actualizată a economiilor (fluxul de numerar anticipat) este egală cu valoarea actualizată a cheltuielilor (costul iniţial al proiectului). Exprimată ca procent, RIR poate fi uşor comparată cu rata minimă a rentabilităţii / rata de prag (“hurdle rate”) pentru a determina profitabilitatea investiţiei. Rata minimă a rentabilităţii constituie criteriul de acceptare/respingere în a determina dacă o investiţie trece testul de profitabilitate. Dacă RIR este mai mare decât rata minimă a rentabilităţii, investiţia este profitabilă. Rata minimă a rentabilităţii este de obicei costul marginal al capitalului, socotit să acopere riscurile proiectului. Cu cât este mai mare costul capitalului şi riscul, cu atât este mai mare rata minimă a rentabilităţii. Programul de eficienţă energetică PNUD/GEF, în cea mai mare parte a proiectelor sale, a utilizat o rată minimă a rentabilităţii de 12% pentru investiţiile în eficienţa energetică pe o perioadă de 10 până la 20 de ani (în funcţie de măsurile de eficienţă energetică luate în considerare). De exemplu, considerând un proiect de izolare a unei clădiri pentru conservarea căldurii (prin implementarea măsurilor de eficienţă energetică), consultantul poate pregăti o schemă a fluxului de numerar pentru fiecare opţiune de modernizare, poate calcula RIR pentru fiecare opţiune şi poate determina profitabilitatea fiecărei opţiuni faţă de rata minimă a rentabilităţii, iar apoi poate compara opţiunile de vârf şi poate ierarhiza pachetele de opţiuni folosind VNA. Consultantul va pune în evidenţă maximum de eficienţă energetică ce se poate obţine prin asocierea/gruparea opţiunilor de modernizare unde e cazul. Metodologie Evaluarea profitabilităţii cu ajutorul RIR şi VNA necesită pregătirea unei analize a fluxului de numerar. O schemă simplă a fluxului de numerar trebuie elaborată pentru fiecare opţiune/măsură potenţială de eficienţă energetică sugerată de un audit energetic. Această analiză trece în revistă costurile şi economiile de la an la an pentru implementare, exploatare, întreţinere, reparaţii şi operaţii de dezafectare ale proiectului, precum şi economiile de energie şi la cerere pe perioada de viaţă a echipamentelor. Investiţia este evaluată, de exemplu, pentru o perioadă de 10 ani. Economiile de energie şi la cerere sunt convertite în câştiguri monetare pe baza preţurilor curente la energie şi a graficelor curente de operare. Dacă se anticipează modificări ale preţului energiei, suma economiilor în anii viitori trebuie ajustată corespunzător. Unele economii şi costuri sunt dificil de cuantificat. De exemplu, printre economiile care opun rezistenţă la încercarea de a fi măsurate se numără şi câştigurile rezultate din productivitatea în muncă, creşterea vânzărilor datorate modernizării sau îmbunătăţirea imaginii companiei. Aceste economii şi costuri omise pot avea o influenţă negativă, neutră sau pozitivă asupra fluxului de numerar anual net. Clasificarea nivelului de risc al proiectului poate fi şi ea dificilă. Din cauza incertitudinii evenimentelor viitoare (de exemplu, preţul electricităţii în anul 2010), proiecţiile fluxului de numerar pot fi greu de realizat. Proiectele de eficienţă energetică sunt îndeobşte recunoscute ca fiind puţin riscante. Dacă nivelurile de risc ale altor investiţii pe care le are în vedere compania nu vă sunt cunoscute, puteţi clasifica riscul investiţiilor în eficienţa energetică drept neutre, ca să fiţi conservatori.

60

Deoarece evenimentele viitoare pot să nu apară în forma în care au fost anticipate în scenariile de lucru, RIR-ul realizat pentru proiect poate varia considerabil faţă de estimarea iniţială. Recunoscută fiind această incertitudine, trebuie să explicitaţi ipotezele care stau la baza proiecţiilor fluxului de numerar şi să ajungeţi la un consens cu beneficiarul proiectului asupra caracterului rezonabil al respectivelor ipoteze. Preţurile energiei în viitor şi condiţiile de bază de exploatare sunt ipotezele minime care trebuie susţinute de documente/informaţii reale. Pentru a calcula RIR direct, puteţi folosi un calculator financiar sau funcţiile Excel; în acest caz, trebuie să aveţi cel puţin o valoare negativă (reprezentând investiţia iniţială). După ce aţi calculat RIR pentru fiecare opţiune a proiectului, comparaţi pur şi simplu RIR-ul fiecărei opţiuni cu rata minimă aleasă a rentabilităţii. Dacă opţiunea depăşeşte rata minimă a rentabilităţii, ea este considerată profitabilă şi poate fi inclusă în pachetul de măsuri ale proiectului de modernizare. În concluzie, RIR este utilizată pentru a decide în cazul fiecărei opţiuni dacă poate fi aleasă sau nu. RIR nu trebuie însă folosită pentru a compara sau ierarhiza opţiunile. Exemplu de calcul (în continuarea exemplului anterior) Un alt tip de întrebare: ce rată a rentabilităţii va avea acest proiect? RIR

1 A B C D E F G 2 3 Anul 0 1 2 3 4 5 4 5 Flux de numerar/an -10 2 2 3 4 4 6 7 PV(fluxuri de

numerar) ($10,0) $1,7 $1,5 $2,0* $2,3 $2,0

8 9 Rata de actualizare 15%

10 11 VNA = ($0,50)** 12 13 RIR = 13,1%***

* Această valoare este calculată ca:

= PV($B$9,E3,,E5)*(-1); funcţiile PV returnează negativul originalului; sau, matematic, 3/((1+ .15)^3) = 2.0

** Aceasta este suma sau: = SUM(B7:G7)

***Ce rată a rentabilităţii face ca VNA să fie egală cu 0? Această valoare se calculează ca:

= RIR(B5:G5) Pentru a compara două opţiuni competitive sau a le ierarhiza, trebuie făcută analiza VNA. VNA actualizează fluxul de numerar total net generat de un proiect pe durata sa de viaţă, calculând ce valoare are astăzi fluxul de numerar pe durata de viaţă a proiectului. Ca şi în privinţa RIR, VNA se calculează cu ajutorul unui calculator financiar sau cu funcţiile Excel, utilizând rata minimă a rentabilităţii deja determinată, pentru viitoarele fluxuri de numerar. Observaţi că RIR şi VNA sunt înrudite; o valoare

61

negativă a VNA indică faptul că respectiva măsură de modernizare generează o rată a rentabilităţii mai mică decât cea stabilită. În mod similar, VNA poate fi utilizată pentru ierarhizarea şi clasificarea valorii măsurilor de eficienţă energetică în cadrul pachetelor de măsuri destinate modernizării. Dacă o măsură de eficienţă energetică este considerată profitabilă marginal, putând totuşi să contribuie la amplificarea maximă a eficienţei energetice a unui proiect, ea poate fi combinată cu alte măsuri conducând la profitabilitatea proiectului. Costurile cu rată mare de creştere nu trebuie să descurajeze beneficiarul în a include respectiva măsură de modernizare care este marginal profitabilă, mai ales dacă acea măsură poate îmbunătăţi substanţial aspectul estetic sau calitatea iluminatului, de exemplu, sau dacă poate aduce alte beneficii necuantificabile, conform celor menţionate anterior. În concluzie, aceste calcule de ordin financiar se bazează pe ipoteze cheie. Dacă una dintre ipoteze se modifică, trebuie să analizaţi din nou toate opţiunile înainte de a merge mai departe cu pachetul propus de măsuri de eficienţă energetică. Aceasta este o parte din analiza de sensibilitate (pe care nu o studiem aici). Un alt factor important care poate afecta decizia de a face o investiţie în eficienţa energetică este maniera de finanţare a proiectului. Opţiunile de finanţare afectează bilanţul contabil în diferite feluri şi poate fi un factor determinant în a accepta sau nu o propunere de investiţie.

62

Exemplu: Este eficientă instalarea unui cazan nou functionând pe bază de brichete de rumeguş? Ipoteze (cazul simplificat): Compania X utilizează în prezent un cazan functionând pe bază de combustibil lichid uşor şi va câştiga 70.000 USD pe an (începând cu anul viitor) din vânzarea aburului către Clientul Y. Daca managementul Companiei X va lucra în continuare eficient, se poate aştepta la o creştere cu 6,0% a acestor câştiguri în fiecare an, pentru încă 24 de ani (când echipamentul se învecheşte). Compania X are oportunitatea să obţină un cazan nou (să îl înlocuiască pe cel vechi), complet automatizat şi care funcţionează pe bază de brichete de rumeguş. Costul este de 35.000 USD/an, crescând cu 6,5% în cel de-al doilea an şi este nevoie exact de doi ani pentru punerea lui în funcţiune. Furnizorul noului cazan spune managementului Companiei X că ar putea să câştige (ca rezultat al vânzării aburului către Clientul Y) 100.000 USD pe an şi că acest câştig ar trebui să crească cu 6,5% în următorii 23 de ani, când şi acest nou cazan va deveni învechit. Observaţii suplimentare: Nu există alte elemente care să complice calculul, iar câştigurile anuale sunt considerate înainte de impozitare. Am luat în considerare rate diferite ale impozitului: 30% când Compania X utilizează cazanul vechi şi 33% pentru situaţia utilizării unui cazan nou. • Etapa 1. Întocmiţi schema fluxului de numerar pe o linie de timp, în cele două

variante – pentru utilizarea unui cazan nou şi pentru menţinerea cazanului vechi. • Etapa 2. Calculaţi Valoarea Actuală a acelor fluxuri de numerar la o rată de

actualizare (aici am utilizat rata de 12%, ca în majoritatea studiilor solicitate de PNUD/GEF). Această rată de actualizare este rata câştigurilor Companiei X din investiţia pe termen lung.

• Etapa 3. Luaţi o decizie pe baza celei mai mari valori a VNA.

63

Exemplu de calcul: Este oportună achiziţionarea unui cazan nou de către Compania X?

Ipoteze de lucru/Date de intrare: Dacă decizia este: Da,

Să achiziţioneze un cazan nou

Nu, Să-l utilizeze în continuare

pe cel vechi Câştiguri iniţiale $100.000 $70.000 Rata creşterii câştigurilor 6,5% 6,0% Rata de actualizare 12,0% 12,0% Rata impozitului 33,0% 30,0% Anul 1 al investiţiei $35.000 Nu e

cazul

VNA (urmăriţi tabelul în “Excel” de mai jos)

$605.160 $610.489

Calculaţii/Rezultate Anul Dacă DA Dacă NU

EBT Fluxuri de numerar

(CF)

PV a CF EBT Fluxuri de numerar

PV a CF

2007 ($35.000) ($31.250) $70.000 $49.000 $43.7502008 ($37.275) ($29.715) $74.200 $51.940 $41.4062009 $100.000 $67.000 $47,.89 $78.652 $55.056 $39.1882010 $106.500 $71.355 $45,.47 $83.371 $58.360 $37.0892011 $113.423 $75.993 $43,.21 $88.373 $61.861 $35.1022012 $120.795 $80.933 $41,.03 $93.676 $65.573 $33.2212013 $128.647 $86.193 $38,.89 $99.296 $69.507 $31.4422014 $137.009 $91.796 $37.075 $105.254 $73.678 $29.7572015 $145.914 $97.763 $35.254 $111.569 $78.099 $28.1632016 $155.399 $104.117 $33.523 $118.264 $82.784 $26.6542017 $165.500 $110.885 $31.877 $125.359 $87.752 $25.2262018 $176.257 $118.092 $30.311 $132.881 $93.017 $23.8752019 $187.714 $125.768 $28.823 $140.854 $98.598 $22.5962020 $199.915 $133.943 $27.407 $149.305 $104.513 $21.3862021 $212.910 $142.649 $26.062 $158.263 $110.784 $20.2402022 $226,749 $151.922 $24.782 $167.759 $117.431 $19.1562023 $241.487 $161.797 $23.565 $177.825 $124.477 $18.1292024 $257.184 $172.313 $22.408 $188.494 $131.946 $17.1582025 $273.901 $183.514 $21.307 $199.804 $139.863 $16.2392026 $291.705 $195.442 $20.261 $211.792 $148.254 $15.3692027 $310.665 $208.146 $19.266 $224.499 $157.150 $14.5462028 $330.859 $221.675 $18.320 $237.969 $166.579 $13.7662029 $352.365 $236.084 $17.420 $252.248 $176.573 $13.0292030 $375.268 $251.430 $16.565 $267.382 $187.168 $12.3312031 $399.661 $267.773 $15.751 $283.425 $198.398 $11.670

VNA prin însumare: VNA: $605.160 Este

valoarea Mai mare sau egală

cu ???

$610.489

VNA prin funcţia Σ din Excel:

VNA: $605.160 $610.489

Deci, în acest caz, răspunsul sugerat de analiză este “utilizaţi în continuare cazanul vechi”, deoarece VNA este mai mare decât în cazul achiziţionării unui cazan nou.

64

Totuşi, ar trebui luat în considerare faptul că valoarea VNA constituie doar una dintre consideraţiile pe baza cărora se iau deciziile de investiţie. Analiza de cost pe întreaga durată de viaţă a proiectului (LCCA) Analiza costurilor pentru întreaga durată de viaţă a proiectului (LCCA) este o metodă economică de evaluare a proiectului în care toate costurile legate de posesiune, exploatare, întreţinere şi, în cele din urmă, dezafactare ale unui proiect sunt considerate importante în luarea unei decizii de investiţie. LCCA se poate aplica oricărei decizii de investiţie de capital prin care sunt acceptate (“negociate”) costuri iniţiale mai mari pentru (în schimbul) viitoarele obligaţii de plată mai mici. Proiectele de conservarea a energiei constituie exemple relevante pentru aplicarea LCCA. Există oportunităţi nebănuite de îmbunătăţire a performanţelor termice ale componentelor izolaţiei în clădirile noi şi în cele existente pentru a reduce pierderile de căldură în timpul iernii şi aportul de căldură în timpul verii. Dar utilizarea LCCA nu se opreşte în momentul identificării unui proiect de conservare a energiei eficient din punct de vedere al costurilor. Există aproape întotdeauna o serie de alternative eficiente pentru orice sistem de clădire. De exemplu, izolaţia termică poate fi instalată pe/în pereţi şi în acoperiş, prezentând o gamă variată de valori de rezistenţă termică. Sistemul de ferestre este şi el disponibil cu o gamă variată de valori de conductanţă termică şi cu o varietate de pelicule cu protecţie împotriva razelor solare. Multe dintre aceste alternative pot fi eficiente din punct de vedere al costurilor, dar de obicei doar una poate fi utilizată şi va fi de fapt utilizată într-o aplicaţie dată. În astfel de cazuri, LCCA poate fi utilizată pentru a identifica cea mai eficientă alternativă din punct de vedere al costurilor pentru respectiva aplicaţie. Aceasta este în general alternativa cu cel mai scăzut cost pe întreaga durată de viaţă a proiectului. LCCA este un instrument important de analiză economică. Ca atare, acesta necesită mai multe informaţii decât celelalte tipuri de analiză care se bazează pe costul iniţial sau pe diverse consideraţii pe termen scurt. Mai necesită şi o înţelegere a conceptelor precum flux de numerar actualizat, monedă/valută constantă vs. monedă/valută curentă sau rata creşterii preţurilor. În momentul alegerii unor alternative pentru a fi evaluate din punct de vedere economic, trebuie să vă concentraţi asupra caracteristicilor tehnice ale căror consecinţe parţiale şi atribute de conservare a energiei şi apei sunt semnificative. Dat fiind faptul că preţul energiei creşte deseori mai repede decât alte costuri, este de dorit să cercetaţi alternativele prin care se economisesc costuri viitoare în schimbul unei investiţii iniţiale mai mari. Perioada de studiu pentru LCCA este aceea în care costurile şi beneficiile legate de o decizie de investiţie de capital sunt de interes pentru investitor. Deoarece investitorii au perspective de timp diferite asupra proiectului de investiţie a capitalului, nu există nici o perioadă de studiu "corectă" pentru un proiect. Dar trebuie utilizată aceeaşi perioadă de studiu în calcularea LCC pentru fiecare alternativă de proiect care intră în comparaţie pentru un scop anume. Perioada de studiu începe cu data de bază şi include perioada de planificare şi de construcţie (dacă e cazul) şi perioada de exploatare. Dacă aveţi estimările de cost pe an pentru două sau mai multe alternative competitive, o rată de actualizare şi o perioada de studiu, puteţi calcula LCC pentru fiecare alternativă. Alternativa cu cel mai mic LCC este cea preferată; adică, cea mai eficientă alternativă din punct de vedere al costurilor studiate.

65

Iată formula generală de calcul a valorii actuale a LCC:

N

LCC = ∑ Ct / (1 + d)t

t=0 unde: LCC = total LCC, în dolari la valoarea actuală, pentru o alternativă dată, Ct = Suma tuturor costurilor, inclusiv cele iniţiale şi viitoare, minus fluxurile de numerar pozitive, care apar

în anul t,

N = Numărul de ani – perioada de studiu, şi d = Rata de actualizare pentru ajustarea fluxurilor de numerar la valoarea actuală.

Această formulă generală LCC presupune ca toate costurile să fie identificate pe an şi sumă şi, deşi pare simplă din punct de vedere teoretic, poate necesita calcule extinse, mai ales când perioada de studiu depăşeşte câţiva ani pentru sumele recurente anual, iar costurile viitoare trebuie calculate întâi astfel încât să includă modificările de preţuri. De exemplu, o formulă simplificată pentru calcularea LCC a unor proiecte de conservare a energiei şi apei în cadrul clădirilor ar putea fi exprimată astfel:

LCC = I + Repl – Res + E + W + OM&R unde: LCC = total LCC, în dolari la valoarea actuală, pentru o alternativă dată, I = Costurile de investiţie la valoarea actuală, Repl = Costurile înlocuirilor majore la valoarea actuală, Res = Valoarea reziduală la valoarea actuală (valoarea de revindere / transformare în fier vechi / recondiţionare) minus costurile pentru distrugere/depozitare, E = Costurile energiei la valoarea actuală, W = Costuri pentru alimentarea cu apă la valoarea actuală OM&R= Costuri pentru exploatare, întreţinere şi reparaţii care nu implică utilizare combustibil.

66

Metoda LCC asigură o modalitate considerabilă de contabilizare a tuturor costurilor legate de un proiect anume, pe o anumită perioadă de studiu. În general, LCCA este necesară pentru a demonstra că suma adiţională de investiţie pentru o alternativă de proiect este mai mult decât compensată prin reducerea corespunzătoare a costurilor de exploatare şi întreţinere (inclusiv costurile cu energia şi apa) relativ la cazul de bază. Cu ajutorul aceluiaşi set de date de intrare şi ipoteze necesare pentru LCCA aferentă a două sau mai multe alternative de proiect, e posibilă calcularea măsurilor suplimentare de performanţă economică pentru aceleaşi alternative, precum: economiile nete (NS), indicele economii/investiţii (SIR), amortizarea actualizată (DPB) şi chiar amortizarea simplă (SPB). Măsurile suplimentare menţionate sunt toate măsuri relative de performanţă economică; adică, aceste măsuri sunt calculate pentru o alternativă de proiect relativă la un caz de bază identificat. Pentru a continua exemplul similar de mai sus, formula NS (economiilor nete) pentru un proiect de investiţie în clădiri calculează valoarea actuală a fiecărei categorii de costuri înainte de a le combina în categorii de costuri legate de exploatare sau de investiţie:

NSA:BC = { ∆E + ∆W + ∆OM&R } - { ∆I0 + ∆Repl - ∆Res } unde: NSA:BC = Economii nete, însemnând economii legate de exploatare minus costuri adiţionale de investiţie pentru alternativa (A) relativ la cazul de bază (BC), ∆E = (EBC - EA), economii de energie atribuibile alternativei luate în calcul, ∆W = (WBC - WA), economii de apă atribuibile alternativei luate în calcul, ∆OM&R= (OM&RBC – OM&RA), economii de exploatare, întreţinere şi reparaţii, ∆I0 = (IA - IBC), Costuri de investiţie adiţionale pentru alternativa luată în calcul relativ la cazul de bază, ∆Repl = (ReplA - ReplBC), Costuri pentru înlocuiri majore, ∆Res = (ResA - ResBC), Valoarea reziduală adiţională, şi unde toate sumele sunt la valoarea actuală.

O investiţie este eficientă din punctul de vedere al costurilor dacă valoarea NS (economiilor nete) este pozitivă; valoarea NS este pozitivă numai dacă valoarea LCC a alternativei luate în calcul este inferioară celei din cazul de bază.

67

Exemplu Cazul de bază (BC) este un sistem HVAC cu volum de aer constant, cu răcitor cu piston, fără sistem de oprire automată pe timp de noapte (setback) şi economizor. Fluxurile de numerar la valoarea actuală, pentru cazul de bază, sunt puse în evidenţă în tabelul de mai jos. În acest exemplu, valoarea LCC a sumei de 516.233 USD pentru proiectul convenţional serveşte ca termen de comparaţie pentru valoarea LCC a sistemului alternativ de economisire a energiei. Proiectul alternativ (A) este un sistem cu volum de aer constant, cu răcitor cu piston, cu sistem de oprire automată pe timp de noapte pentru încălzire şi condiţionare a aerului şi cu economizor. Fluxurile de numerar la valoarea actuală, pentru cazul de bază, sunt puse în evidenţă de asemenea în tabelul de mai jos. Pentru proiectul de economisire a energiei, valoarea NS (economiilor nete) pentru o perioadă de 20 de ani luată în calcul de studiu este de 83.790 USD. Valoarea pozitivă NS arată că acest proiect alternativ este eficient din punctul de vedere al costurilor prin comparaţie cu cazul de bază.

68

Date rezumative pentru Proiectul convenţional de sistem HVAC: Cazul de bază - Exemplu

Elemente de cost Costul la data

de referinţă Anul apariţiei Factor de actualizare Valoarea actuală

Costul iniţial al investiţiei $103.000 Data de referinţă Deja inclus în

valoarea actuală $103.000 Înlocuiri majore (ventilatorul) $12.000 12 0,701 $8.412 Valoarea reziduală -$3.500 20 0,554 -$1.939 Energia electrică $20.000 anual 15,13 $302.600 Exploatare, întreţinere şi reparaţii $7.000 anual 14,88 $104.160 Total LCC $516.233

Date rezumative pentru Proiectul alternativ de sistem HVAC - Exemplu

Elemente de cost Costul la data

de referinţă Anul apariţiei Factor de actualizare Valoarea actuală

Costul iniţial al investiţiei $110.000 Data de referinţă Deja inclus în

valoarea actuală $110.000 Înlocuiri majore (ventilatorul) $12.500 12 0,701 $8.763 Valoarea reziduală -$3.700 20 0,554 -$2.050 Energia electrică $13.000 anual 15,13 $196.690 Exploatare, întreţinere şi reparaţii $8.000 anual 14,88 $119.040 Total LCC $432.443

Calculul Economiilor Nete (NS) pentru sistemul HVAC - Exemplu

Elemente de cost

Cazul de bază valoarea actuală

Proiectul alternativ valoarea actuală

Diferenţa la valoarea actuală

Economii din exploatare (BC-A) Energia electrică $302.600 $196.690 $105.910 Exploatare, întreţinere şi reparaţii $104.160 $119.040 -$14.880 Total economii $91.030 Costuri adiţionale de investiţie (A-BC) Costul iniţial al investiţiei $103.000 $110.000 $7.000 Înlocuiri majore (ventilatorul) $8.412 $8.763 $351 Valoarea reziduală -$1.939 -$2.050 -$111 Total investiţii adiţionale $7.240 Economii nete = $91.030 - $7.240 = $83.790

În concluzie, măsura cea mai comprehensivă şi precisă de evaluare a eficienţei din punct de vedere al costurilor unui proiect este probabil LCC (costul pe întreaga durată de viaţă a proiectului), deoarece acest calcul include toate economiile şi costurile care apar pe durata de viaţă a proiectului. Iată punctele cheie care trebuie identificate când se utilizează metoda de calcul LCC pentru evaluarea unui proiect: alegerea a două sau mai multe alternative care se exclud reciproc pe baza celei mai mici valori LCC; toate alternativele trebuie să întrunească cerinţele minime de performanţă; toate alternativele trebuie evaluate pe baza aceloraşi date de bază, aceleaşi date legate de serviciul respectiv, aceeaşi perioadă de studiu şi aceeaşi rată de actualizare; fluxurile de numerar pozitive (dacă e cazul) trebuie scăzute din costuri; efectele necuantificate în dolari trebuie să apară fie ca nesemnificative, uniforme pe parcursul derulării cazurilor alternative, fie ca fiind socotite altfel.

69

Referinţe:

• Life-cycle Costing Manual for the Federal Energy Management Program / National Institute of Standards and Technology, Sieglinde K. Fuller and Stephen R. Petersen, February 1995, NIST Handbook 135 (Manualul costurilor pe durata de viaţă a proiectelor pentru Programul Federal de Gestionare a Energiei / Institutul Naţional de Standarde şi Tehnologie, Sieglinde K. Fuller şi Stephen R. Petersen, februarie 1995).

• The Basic Finance Paradigm, Session 1 – The VNA of an Investment,

PowerPoint Presentation, Kent L. Womack, The Tuck School of Dartmouth (Paradigma de bază în finanţe, sesiunea 1 – Valoarea netă actualizată a unei investiţii, prezentare PPS, Kent L. Womack, Şcoala din Dartmouth)

• Business Analysis for Energy Efficiency Investments, Energy Star Building

Manual, United States Environmental Protection Agency, EPA-430-B-97-002, June 1998 (Analiză comercială pentru investiţiile în eficienţa energetică, Manualul construcţiei clădirilor cu un grad ridicat de eficienţă energetică, Agenţia Statelor Unite de Protecţia Mediului, EPA-430-B-97-002, iunie 1998)

• How to Finance Public Sector Energy Efficiency Projects, California Energy

Commission, Second Edition, January 2000 (Cum se finanţează proiectele de eficienţă energetică din sectorul public, Comisia de Energie din California, Ediţia a doua, ianuarie 2000)

• Wind Power Development Course Notes (June 8-9, 2006) by Murat Durak,

Advanced Course of Renewable Energies held between June 5 - 14, 2006 by Renewable Energy Research and Development Center (RERDEC), Water Foundation in Istanbul, Turkey (Note de curs despre dezvoltarea energiei eoliene - Curs avansat în domeniul surselor regenerabile de energie ţinut de Murat Durak între 5-14 iunie 2006 la Centrul de Cercetare şi Dezvoltare în domeniul energiei regenerabile – Istanbul, Turcia)

70

Capitolul 8 – Studii de caz Acest capitol final prezintă propunerile de proiect care au primit un sprijin efectiv din partea PNUD/GEF în perioada 2003 - 2006; redă estimari ale valorii investiţiilor şi ale economiilor de CO2, aşa cum au fost verificate de către o echipă de experţi evaluatori independenţi; şi prezintă studii de caz pentru investiţii în: iluminatul public, clădiri, sistemul centralizat de încălzire, sistemul de alimentare cu apă şi colectarea apelor uzate, blocurile de apartamente, diferite sectoare industriale, surse regenerabile de energie şi surse de producere combinată a energiei termice şi electrice.

8.1 Propuneri de investiţii care au primit sprijin efectiv din partea PNUD/GEF PNUD/GEF a acordat un sprijin însemnat unui număr de 66 de propuneri de investiţie sub formă de Asistenţă Tehnică (TA) şi/sau Contribuţii Directe (DC) pentru achiziţionarea de echipamente tehnice legate de eficienţa energetică. Dintre acestea,

• 34 de propuneri de investiţie au devenit investiţii definitive pâna la data întocmirii acestui Raport – aceasta însemnând că pentru fiecare din aceste propuneri a fost semnat un contract final de finanţare sau de execuţie a lucrărilor, sau că implementarea proiectului este încheiată sau în curs de finalizare. Studiile de caz din acest Capitol al Raportului descriu aceste investiţii.

• 23 de propuneri de investiţie sunt “deschise”, aceasta însemnând că se

aşteaptă decizia finală de realizare a investiţiei. Pentru un proiect tipic de investiţie în eficienţa energetică poate fi nevoie de un an pentru a trece de la faza de concept la cea de decizie finală de realizare a investiţiei; de exemplu, în cazul în care PNUD/GEF a finanţat un Studiu de Soluţie, beneficiarul va trebui să finanţeze un Studiu de Fezabilitate şi Proiectul Tehnic înainte de a lua decizia definitivă de realizare a investiţiei. Aşadar, s-ar putea ca o parte din activitatea PNUD/GEF să nu se soldeze cu o decizie investiţională până în 2007.

• 11 propuneri de investiţie probabil că nu vor deveni investiţii reale. Motivele

sunt în majoritatea cazurilor următoarele: Studiul de Fezabilitate a demonstrat că proiectul nu este atractiv din punct de vedere economic pentru investitor; investiţia are o amploare mai mare decât a anticipat investitorul; poziţia financiară sau strategia internă a potenţialului investitor s-a schimbat; a fost schimbat un factor de decizie important din schema organizatorică a investitorului, iar noul factor de decizie nu a considerat că eficienţa energetică este o prioritate de investiţie.

Propunerile de investiţie care au fost studiate de Echipa PNUD/GEF sunt prezentate rezumativ în continuare, împreună cu tipul de asistenţă care a fost acordată, iar studiile de caz pentru proiectele care au condus la o decizie definitivă de realizare a investiţiei sunt de asemenea prezentate în acest Capitol. Iluminatul public PNUD/GEF a acordat asistenţă pentru un număr de şapte proiecte de iluminat public, dintre care trei sunt în plină desfăşurare sau pe cale de a se finaliza.

71

• Investiţii realizate o Bran / iluminatul stradal (DC) o Câmpulung Moldovenec / iluminat (TA/DC) o Salonta / iluminatul stradal (TA/DC)

• Proiecte în lucru (“deschise”) sau care aşteaptă o decizie cu privire la realizarea investiţiei

o Mădăraş / iluminatul stradal (TA) o Zălau / iluminatul în 42 de clădiri şi stradal (TA)

• Propuneri care probabil nu se vor transforma în investiţii reale o Orăştie / iluminatul stradal, iluminatul în şcoală (TA) o Valea lui Mihai / iluminatul stradal (TA)

Clădiri publice PNUD/GEF a acordat asistenţă pentru un număr de 14 propuneri de investiţie în clădiri publice, dintre care opt investiţii sunt sigure, patru sunt nesigure iar două n-au avut succes. • Investiţii realizate

o Alba Iulia / 4 şcoli (TA/DC) o Braşov / Primăria Orasului Victoria / EE (TA/DC) o Maramureş / 4 şcoli (TA/DC) o Mica / şcoală (DC) o Panaci / grădiniţă (DC) o Satu Mare / şcoală (TA/DC) o Sighişoara / 5 şcoli (TA/DC) o Târnăveni / şcoală, primăria (TA/DC)

• Proiecte în lucru (“deschise”) sau care aşteaptă o decizie cu privire la realizarea investiţiei

o Bucureşti / Sectorul 1 / şcoli (TA) o Târgovişte / colegiu (TA) o Târnăveni / 3 clădiri (TA) o Vlahiţa / grădiniţa, centrul de sănătate (TA)

• Propuneri care probabil nu se vor transforma în investiţii reale o Comăneşti / fosta şcoală (TA) o Gheorghieni / spitalul (TA)

Sistemul centralizat de încălzire Toate cele şapte propuneri legate de sistemul încălzirii centralizate pentru care PNUD/GEF a acordat asistenţă au fost urmate de investiţie.

• Investiţii realizate o Brad / DH / pompe/automatizare (DC) o Cluj / DH / arzătoare (DC) o Iaşi / DH / module termice (DC) o Mangalia / DH cazane/reţea (TA) o Medgidia / DH cazan/reţea (TA) o Tulcea / DH / conducte preizolate (TA/DC) o Tulcea / DH / puncte termice (TA)

72

Sistemul de alimentare cu apă PNUD/GEF a acordat asistenţă pentru un număr de şase propuneri de investiţie în centre de distribuţie a apei potabile, dintre care trei investiţii sunt sigure, şi trei sunt nesigure.

• Investiţii realizate o Cehu Silvaniei / apă potabilă (TA) o Focşani / pompele de apă (DC) o Vatra Dornei / apă potabilă (TA)

• Proiecte în lucru (“deschise”) sau care aşteaptă o decizie cu privire la realizarea investiţiei

o Satu Mare / staţiile de pompare (TA) o Tulcea / Aquaserv / apă potabilă (TA) o Vaslui Soleşti / sistemul de pompare a apei (TA)

Blocurile de apartamente Factorii principali în realizarea celor patru proiecte de investiţie în eficienţa energetică pentru blocurile de apartamente, susţinute de PNUD/GEF, au fost primarii şi furnizorii locali de utilităţi care au dovedit o implicare activă.

• Investiţii realizate o Cluj / HCA, TRV – pentu cei cu venit scăzut (DC) o Rădăuţi / contoare pentru energia termică (DC)

• Investiţii realizate parţial (ref: studii de caz)

o Târgu Jiu / HCA, TRV (DC) o Topoloveni / 42 blocuri (TA)

Diferite sectoare industriale Deşi până în septembrie 2006 au fost realizate doar două dintre cele 12 proiecte de investiţie în eficienţa energetică, acest lucru reflectă faptul că Echipa PNUD/GEF s-a concentrat în 2003/2004 asupra proiectelor privind autorităţile locale şi în 2005/2006 asupra proiectelor din sectorul privat. Luând deci în considerare faptul că investiţiile tipice în eficienţa energetică au o perioadă de concepţie mai mare, putem spune că în 2007 va fi un număr relativ mare de proiecte de investiţie în sectorul privat care vor prinde viaţă.

Investiţii realizate o Bucureşti / Iridex / sistemul de colectare a deşeurilor de la spital (TA) o Oradea / Metalica / sistemul de încălzire/izolaţie (TA)

Proiecte în lucru (“deschise”) sau care aşteaptă o decizie cu privire la

realizarea investiţiei o Bucureşti / IMGB / prelucrare oţel (TA) o Cluj / Farmec / EE (TA) o Cluj / Hotel Napoca (TA) o Dej / Samus Mex / EE (TA) o Deva / Matex / compresoare, cazane, sisteme de automatizare (TA) o Oradea / Plastor / sistemul de încălzire/izolaţie (TA) o Salonta / Metalul Mesa / compresoare (TA)

73

Propuneri care probabil nu se vor transforma în investiţii reale

o Braşov / Viromet / recuperare abur (TA) o Bucureşti / Electroaparataj / sistemul de încălzire (TA) o Suceava / Ambro / fabrica de hârtie (TA)

Sursele regenerabile de energie PNUD/GEF a susţinut zece propuneri de investiţie în sursele regenerabile de energie, deşi nu toate au fost legate strict de eficienţa energetică, dar s-au bucurat de toată atenţia mai ales dacă potenţialii investitori au propus şi investiţii care să se realizeze simultan pentru a diminua amploarea investiţiei care îşi dovedea oportunitatea prin necesităţile energetice apărute.

• Investiţii realizate o Mangalia / Rominterm /energie solară/puncte termice (TA) o Satu Mare / NordSimex / rumeguş, izolaţie, automatizare (TA) o Vaslui / Ulerom / cazan pe bază de coji de floarea-soarelui (TA)

• Proiecte în lucru (“deschise”) sau care aşteaptă o decizie cu privire la realizarea investiţiei

o Baia Mare / Mobam / utilizarea deşeurilor de la prelucrarea lemnului (TA)

o Constanţa / Big Land / energie eoliană (TA) o Lovrin / energie geotermală (TA) o Oradea / Transgex / energie geotermală (TA) o Oradea / Zoppas / energie geotermală (TA) o Sînmartin / energie geotermală / sistemul de încălzire (TA) o Slobozia / Expur / biomasă (TA)

Surse de producere combinată a energiei termice şi electrice Dintre cele opt propuneri de investiţii de tip CHP care s-au bucurat de susţinere din partea PNUD/GEF, două s-au transformat în contracte de tip BOOT - 'build-own-operate-transfer' (construieşte-deţine în proprietate-exploatează-transferă).

• Investiţii realizate o Bărlad / Rulmenţi / CHP/ lagăre (TA) o Bucureşti / Isovolta / Cogen/cabluri (TA) o Bucureşti / Sicomed / CHP/ medicamente (TA) o Timişoara / CHP/ sistemul centralizat de încălzire (TA)

• Propuneri care probabil nu se vor transforma în investiţii reale

o Adjud / Vrancart / Cogenerare / producerea hârtiei (TA) o Constanţa / Dobrogea Group / CHP/ panificaţie (TA) o Gherla / Sortilemn / CHP/ producerea mobilei (TA) o Miercurea Ciuc / cogenerare / biogaz (TA)

8.2 Estimarea valorilor, a datelor financiare cheie şi a reducerilor de CO2

În perioada verii şi la începutul toamnei 2006, o echipă formată din trei experţi evaluatori independenţi au făcut turul României pentru a estima valorile, datele financiare cheie şi reducerile de CO2 legate de proiectele de investiţie care au

74

beneficiat de Asistenţă Tehnică şi Contribuţii Directe pentru achiziţionarea de echipamente tehnice din partea PNUD/GEF. Experţii evaluatori au conchis că 34 de proiecte urmau să fie implementate sau deveniseră deja investiţii definitive, având o valoare combinată de 69.791.790 USD Acolo unde au fost disponibile datele necesare, evaluările au cuprins şi Termenul de Recuperare Brut (TRB), Valoarea Netă Actualizată (VNA), Rata Internă a Rentabilităţii (RIR), Termenul de Recuperare Actualizat (TRA) şi reducerile de CO2, atât în faza actuală a investiţiei (în cazul investiţiilor care nu erau încă finalizate) cât şi în momentul finalizării investiţiei. Tabelele care urmează prezintă constatările experţilor evaluatori.

75

Tabelul 1: Estimare independentă - valorile investiţiilor realizate cu sprijinul PNUD/GEF

Iluminat public (3 investiţii) USD USD Bran (223) 125.000 Câmpulung (166) 588.430 Salonta (190) 385.000 1.098.430 Clădiri publice (8 investiţii) Alba-Iulia (89) 713.340 Maramureş (278) 186.000 Mica (240) 24.900 Panaci (101) 27.000 Satu Mare (96) 140.000 Sighişoara (14) 371.108 Târnăveni/ (85) 277.676 Victoria (158) 89.000 1.829.024 Sisteme de alimentare centralizată cu energie termică (7 investiţii) Brad (198) 1.025.100 Cluj (108) 580.000 Iaşi (138) 1.337.500 Mangalia (135) 1.089.200 Medgidia (73) 2.281.940 Tulcea (171) 1.122.200 Tulcea (247) 997.960 8.433.900 Sisteme de alimentare cu apă (3 investiţii) Vatra Dornei (53) 3.800.000 Focşani (221) 65.230 Cehu Silvaniei (249) 120.000 3.985.230 Consumatori finali din sectorul rezidenţial (4 investiţii) Cluj (26) 187.818 Rădăuţi (165) 243.560 Târgu Jiu (20) n/a Topoloveni (67) n/a 431.378 Sectorul industrial (2 investiţii) Iridex (140) 1.377.500 Oradea (253) 366.572 1.744.072 Energii regenerabile (3 investiţii) Mangalia (168) 455.600 NordSimex (146) 513.575 Ulerom (137) 560.000 1.529.175 Centrale de cogenerare (4 investiţii) Isovolta (105) 1.740.577 Sicomed (98) 1.500.000 Rulmenţi (200) 17.500.000 Colterm (40) 30.000.000 50.740.577 Investiţii totale (USD) 69.791.788 69.791.786

(În paranteză este numărul proectului în baza de date PNUD/GEF)

76

Tabelul 2: Estimare independentă – indicatori financiari şi reducere CO2

Denumire proiect (ref.)

Investiţie TRB VNA RIR TRA Reducere CO2 după

implemen-tare finală

Reducere CO2 în prezent

USD ani USD

% ani tone tone

Iluminat public 1 Bran (223) 125.000 4,5 12.000 27,7 n/a 50 502 Câmpulung (166) 588.430 n/a 158 03 Salonta (190) 385.000 8,3 9.300 12,4 >20 196 196

404 246 Clădiri publice

4 Alba-Iulia (89) 713.340 15 n/s n/s n/s 650 3575 Maramureş (278) 186.000 n/a n/a n/s >20 154 06 Mica (240) 24.900 15 n/a n/a 11 23 217 Panaci (101) 27.000 n/a n/a n/a n/a 10 108 Satu Mare (96) 140.000 n/a n/a n/a >20 48 419 Sighişoara (14) 371.108 n/a n/a n/a n/a 304 152

10 Târnăveni/ (85) 277.676 29 n/a n/a n/a 71 7111 Victoria (158) 89.000 n/a n/a n/a n/a 30 29

1.290 681 Sisteme de alimentare centralizată cu energie termică 12 Brad (198) 1.025.100 n/a n/a n/a n/a 540 43213 Cluj (108) 580.000 4,2 449.650 23,4 6.2 1.306 1.30614 Iaşi (138) 1.337.500 2,5 2.500.000 39 n/a 2.831 2.83115 Mangalia (135) 1.089.200 2,7 5.630.000 50 2,8 1.100 11016 Medgidia (73) 2.281.940 3,3 2.855.240 23,4 4,5 4.700 017 Tulcea (171) 1.122.200 6 1.943.000 27 6,5 1.224 80018 Tulcea (247) 997.960 4 3.200.000 38 4,2 346 0

12.047 5.479

Sisteme de alimentare cu apa 19 Vatra Dornei (53) 3.800.000 5,4 25.700 16,7 n/a 243 020 Focşani (221) 65.230 4,8 48.800 25,7 n/a 20 2021 Cehu Silvaniei (249) 120.000 5,73 44.840 21,5 n/a 194 0

457 20 Consumatori finali din sectorul rezidenţial 22 Cluj (26) 187.818 n/a n/a n/a n/a 403 40323 Rădauţi (165) 243.560 n/a n/a n/a n/a 280 28024 Târgu Jiu (20) n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a25 Topoloveni (67) n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a

683 683

cont...

77

...cont.

Denumire proiect (ref.)

Investiţie TRB VNA

RIR TRA Reducere CO2 după

implemen-tare finală

Reducere CO2 în prezent

USD ani USD

% ani tone

Sectorul industrial 26 Iridex (140) 1.377.500 4,5 916.948 25 6 1.033 25827 Oradea (253) 366.572 2,54 679.878 39,25 3,2 636 95

1.669 353Energii regenerabile 28 Mangalia (168) 455.600 4,8 1.130.000 32,5% 5,04 622 43529 NordSimex (146) 513.575 4 447.280 24% 5,8 640 22430 Ulerom (137) 560.000 4,2 2.000.000 35% 4,4 3.900 3.315

5.162 3.974 Centrale de cogenerare 31 Isovolta (105) 1.740.577 2,9 2.804.248 34,9% 3,7 2.200 032 Sicomed (98) 1.500.000 1,7 5.019.021 58,2% 3 3.200 3.20033 Rulmenţi (200) 17.500.000 7 21.000.000 20% 7,5 39.414 39.41434 Colterm (40) 30.000.000 3,16 40.973.445 31,54% 4,2 65,000 0

109.814 42.614 TOTAL 69.791.786 131.526 54.050

Raportarea financiară Modalităţile standard de raportare a valorilor investiţiilor pentru eficienţa energetică, a Asistenţei Tehnice (AT) şi a Contribuţiilor Directe (CD), sunt următoarele: Valorile investiţiei sunt cele estimate de echipa de evaluatori independenţi. În mod tipic, dacă investiţiile au fost finalizate, sursa datelor a fost invesitorul iar pentru cele încă în derulare, sursa datelor a fost Studiul de Fezabilitate. Pentru AT, Ofertele Financiare în USD au fost în mod tipic contractate în RON, iar plătile s-au facut în 2 tranşe, la cursul de schimb al lunii în care s-a efectuat plata. De aceea, valorile plătilor diferă cu câteva procente de ofertele originale. În acest caz, pentru scopul raportării s-a folosit valoarea în USD a ofertei câştigătoare Pentru CD, echipa PNUD/GEF a achiziţionat echipamente pe care le-a donat beneficiarilor din sectorul public, în trei moduri: 1). Achiziţie directă cu respectarea regulilor de achiziţie ale PNUD; 2). Contribuţii directe în contracte de achiziţii publice, caz în care echipa PNUD/GEF sau ARCE a participat la procesul de licitaţie ca observatori şi au confirmat acurateţea procesului; si 3). Într-un singur caz, acordarea unui grant direct. Costul final pentru proiectul UNDP/GEF este dat în USD deşi au fost folosite diverse monede şi tipuri de contracte.

78

8.3 Studii de caz – iluminatul public Îmbunătăţirea iluminatului public constituie una dintre cele mai “luminoase” investiţii în eficienţa energetică!

"Se dublează puterea iluminatului şi se reduce la jumătate factura de energie

electrică!"

PNUD/GEF a sprijinit propuneri de investiţie în eficienţa energetică pentru Bran, Salonta, Câmpulung Moldovenesc, Mădăraş, Zalău, Orăştie şi Valea lui Mihai.

79

Iluminatul public în Oraşul Bran

eficient din punct de vedere al consumului de

energie electrică

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Fondul Global de Mediu Agenţia Română pentru Conservarea Energiei Oraşul Bran, Transilvania, a solicitat de la PNUD/GEF şi de la proiectul “FREE" (Fondul Român pentru Eficienţa Energiei), înrudit cu noi, sprijin pentru finanţarea unui proiect legat de iluminatul stradal, estimat la 125.000 USD. Proiectul “FREE”, apărut din iniţiativa comună a Guvernului României, GEF şi Banca Mondială, gestionează un fond de împrumut de opt milioane USD din care poate acorda până la un milion USD pentru fiecare investiţie, numai pentru proiecte în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie. Pentru mai multe detalii, vizitaţi pagina www.free.org.ro Consiliul Local al Oraşului Bran a aprobat investiţia, care se va amortiza din economiile de energie în 4,5 ani.

Iluminatul stradal eficient din punct de vedere al consumului de energie reprezintă una dintre cele mai simple

modaliăţi de ameliorare economică, socială şi de protecţie a mediului pentru un oraş. .

Finanţarea prin grant a fost asigurată de PNUD/GEF sub forma unei Contribuţii Directe nerambursabile pentru achiziţionarea echipamentului de iluminat în valoare de 11.624 USD. Donaţia a fost aprobată de Comisia de Evaluare reunind reprezentanţi ai Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei, PNUD Romania, UNOPS şi PNUD/GEF. Finanţarea din surse comerciale a fost asigurată de FREE sub forma unui împrumut rambursabil de 100.000 USD care va fi restituit în termen de trei ani. Acest proiect are un grad mare de reproductibilitate, întrucât îmbunătăţirile substanţiale din ultimii ani aduse tehnologiilor de iluminat permit oraşelor şi satelor să beneficieze atât de o calitate mai bună a sistemului de iluminat public cât şi de facturi mai mici la consumul de energie electrică, prin schimbarea sistemului de iluminat.

• Finanţare proprie - bugetul local (13%) $13.376• Împrumut - FREE (74%) $100.000• Grant - PNUD/GEF (13%) $11.624

Schema de finanţare (USD)

Total investiţii $125.000

• Economii de energie 110 MWh/anBeneficii estimate • Reducerea emisiilor de CO2 50 tone/an

80

Iluminatul stradal în Câmpulung Moldovenesceficient din punct de vedere

al consumului de energie electrică

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Fondul Global de Mediu Agenţia Română pentru Conservarea Energiei

Primarul Municipiului Câmpulung Moldovenesc a încheiat un Acord de Principiu cu PNUD/GEF pentru a încerca să găsească o soluţie de îmbunătăţire a iluminatului public din oraş.

Asistenţa tehnică a fost asigurată de PNUD/GEF sub forma unui Studiu de Fezabilitate realizat de consultanţi ai SC EnergoEco SRL la preţul de 3.650 USD. Pe baza rezultatelor acestui studiu, consiliul local a convenit să investească peste o jumătate de milion USD.

Un sistem nou de iluminat public pentru Câmpulung Moldovenesc

Efectele principale ale investiţiei (care tocmai începea în momentul pregătirii acestui studiu de caz) vor fi: străzi mai bine iluminate şi mai sigure, precum şi facturi semnificativ mai mici pentru consumul de energie electrică.

Finanţarea din surse comerciale a fost necesară pentru realizarea acestei lucrări. Întâi, Primarul s-a gândit să facă un împrumut bancar pentru finanţarea investiţiei, dar, după discuţiile care au urmat pe tema opţiunilor de finanţare, municipalitatea a organizat o selecţie de oferte pentru alegerea companiilor care să furnizeze echipamentele cu plata în rate (credit furnizor).

S-a acordat un grant pentru achiziţionarea echipamentelor, în valoare de 29.670 USD, din partea GEF, gestionat de PNUD şi aprobat de Comisia de Evaluare reunind reprezentanţi ai Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei, PNUD Romania şi PNUD/GEF.

Reproductibilitate. Acest tip de investiţie în eficienţa energetică este uşor de reprodus, întrucât, dupa cum a constatat Echipa PNUD/GEF, chiar şi autorităţile locale care ezită să facă împrumuturi pot manifesta disponibilitate faţă de utilizarea finanţării din surse comerciale sub formă de credit de la furnizorul de echipamente, pentru a realiza investiţii atractive din punct de vedere economic precum îmbunătăţirea iluminatului public.

• Credit furnizor - EnergoBit şi Elba Timişoara (95%) $558.760• Grant - PNUD/GEF (5%) $29,670

Schema de finanţare (USD)

Total investiţii $588.430

• Economii de energie 326 MWh/anBeneficii estimate • Reducerea emisiilor de CO2 158 tone/an

81

Iluminatul public în Municipiul Salonta

eficient din punct de vedere al consumului de

energie electrică

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Fondul Global de Mediu Agenţia Română pentru Conservarea Energiei

Cu ocazia aniversării celui de-al patrulea centenar de la înfiinţare, autorităţile locale din Municipiul Salonta au inaugurat un nou sistem de iluminat public, care este eficient din punct de vedere al consumului de energie electrică şi care a fost realizat cu Asistenţă Tehnică şi sprijin financiar din partea PNUD/GEF. Ceremonia desfăşurată pe data de 2 iunie 2006 a beneficiat de prezenţa Ambasadorului ONU, E.S. D-na Soknan Han Jung, care, împreună cu Dl. Török László, Primar al Municipiului Salonta, au apăsat comutatorul care a aprins luminile oraşului.

Primarul Török, D-na Jung şi Viceprimarul Illyes pregătindu-se să apese pe comutator

Pornind noul sistem de iluminat, D-na Jung a spus: "Această iniţiativă legată de iluminatul public în Salonta reprezintă un exemplu excelent pentru felul în care investiţiile bine concepute în eficienţa energetică pot aduce beneficii economice, sociale şi de protecţia mediului în acelaşi timp: beneficii economice sub forma facturilor mai mici la energia electrică; beneficii sociale sub forma serviciilor îmbunătăţite de iluminat pentru locuitorii Municipiului Salonta şi beneficii de protecţia mediului sub forma reducerii emisiilor în atmosferă a gazelor cu efect de seră."

Asistenţa Tehnică şi finanţarea prin grant au fost asigurate de PNUD/GEF sub forma unui Studiu de Fezabilitate, realizat de consultanţi ai SC EnergoEco la preţul de 3.150 USD, şi sub forma achiziţionării echipamentelor pe bază de grant la preţul de 37.528 USD.

Finanţarea din surse comerciale a fost realizată prin împrumut de la Banca Comercială Română.

Replicabilitatea acestui proiect este posibilă în multe oraşe din România. Progresele făcute în ultimii ani în tehnologia ilumnatului arată că este posibilă adesea îmbunătăţirea calităţii iluminatului public şi reducerea facturilor pentru consumul de electricitate în acelaşi timp.

• Împrumut - BCR (90%) $347.500• Grant - PNUD/GEF (10%) $37.500

Schema de finanţare (USD)

Total investiţii $385.000

• Economii de energie 405 MWh/anBeneficii estimate • Reducerea emisiilor de CO2 196 tone/an

82

8.4 Studii de caz – clădirile publice PNUD/GEF a sprijinit iniţiativele mai multor autorităţi locale pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice în şcoli, spitale şi alte clădiri publice

Autorităţile locale care investesc în eficienţa energetică din şcoli şi grădiniţe pot conta pe facturi de energie mai mici

PNUD/GEF a asigurat realizarea studiilor tehnice sau furnizarea echipamentelor sau, în unele cazuri, pe amândouă, pentru a susţine propunerile de investiţii în diverse clădiri publice din Alba Iulia, Bucureşti, Comăneşti, Maramureş, Mica, Panaci, Sighişoara, Târgovişte, Târnăveni, Victoria şi Vlăhiţa.

83

Şcoli eficiente din punct de vedere al consumului

de energie termică în Municipiul Alba-Iulia

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Fondul Global de Mediu Agenţia Română pentru Conservarea Energiei Titlul proiectului. Reabilitarea instalaţiilor de încălzire şi izolarea termică parţială la patru unităţi şcolare din Municipiul Alba-Iulia. Prezentarea situaţiei de fond: Primarul Municipiului Alba-Iulia, Directorul filialei locale a unei bănci internaţionale şi PNUD/GEF au semnat un Acord de Principiu, conform căruia, în funcţie de rezultatele Studiului de Fezabilitate, autoritatea locală va investi în înlocuirea sistemelor de încălzire şi reabilitarea termică pentru patru unităţi şcolare.

Cazan vechi Cazan nou Beneficiile economice, sociale şi de protecţia mediului sunt toate rezultate ale acestei investiţii, sub forma facturilor mai mici de energie termică, a confortului termic mai mare în şcoli şi a emisiilor reduse de gaze cu efect de seră. Asistenţa Tehnică: PNUD/GEF a asigurat Asistenţă Tehnică sub forma unui Studiu de Fezabilitate (ref: 2004/01) realizat de consultanţii Wayda şi Wayda la preţul de 6.807 USD. Grant pentru echipamente: În plus faţă de realizarea Studiului de Fezabilitate, Comitetul de Evaluare format din reprezentanţi ai PNUD/GEF, ARCE, UNOPS şi PNUD Romania a aprobata Contribuţie Directă pentru achiziţia echipamentelor pentru eficienţa energetică, în valoare de 43,365 USD.

• Finanţare proprie – autoritatea locală (73%) $519.975• Grant guvernamental - ARCE (21%) $150.000• Grant - PNUD/GEF – (6%) $43.365

Schema de finanţare (USD)

Total investiţii $713.340

• Economii de energie 285 toe/anBeneficii estimate • Reducerea emisiilor de CO2 650 tone/an

84

Eficienţă energetică pentru şcolile din mediul rural din

Parcul Natural Munţii Maramureşului

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Fondul Global de Mediu Agenţia Română pentru Conservarea Energiei PNUD Romania este sponsorul proiectului intitulat “Soluţii energetice durabile pentru patru unităţi şcolare din ariile rurale defavorizate din Parcul Natural Munţii Maramureşului" şi a solicitat Echipei de Finanţare PNUD/GEF să contribuie cu expertiza şi resursele necesare la demararea acestui proiect. Nivelul de confort termic în cele patru şcoli situate în arii rurale defavorizate - Valea Vişeului, Poienile de sub Munte, Crasna şi Repedea – a fost ridicat la standarde acceptabile, iar eficienţa energetică a fost utilizată pentru reducerea la minim a impactului acestei investiţii asupra mediului. Asistenţa tehnică a fost asigurată de PNUD/GEF sub forma unui studiu tehnic cuprinzător (ref: 8/2006) realizat de consultanţii Wayda şi Wayda la preţul de 13.330 USD. Studiul a avut drept rezultat un pachet complet de documentaţie tehnică necesară realizării investiţiei pentru cele patru şcoli selectate, incluzând Studii de Fezabilitate, Proiecte Tehnice, documentaţii pentru obţinerea avizelor şi caiete de sarcini pentru achiziţionarea lucrărilor. Instruirea specializată a fost asigurată părţilor implicate din Maramureş, pe tema eficienţei energetice a clădirilor. Instructorii au fost reprezentanţi ai PNUD/GEF – Manager Eficienţă Energetică şi Manager Relaţii Bancare, care au prezentat aspectele tehnice şi economice ale investiţiilor în eficienţa energetică.

Şcoala din Crasna

• Autorităţile locale, PNUD România, Administraţia Parcului Munţii Maramureşului (14%)

$26.039

• PNUD - Thematic Trust Fund (TTF) (54%) $100.000• Ministerul Educaţiei şi Cercetării (27%) $50.000• Grant – PNUD/GEF (5%) $9,961

Schema de finanţare (USD)

Total investiţii $186.000

• Economii de energie 39 tep/anBeneficii estimate • Reducerea emisiilor de CO2 154 tone/an

85

Eficienţă energetică pentru o şcoală din

Comuna Mica

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Fondul Global de Mediu Agenţia Română pentru Conservarea Energiei Primarul Comunei Mica, Judeţul Mureş, a solicitat sprijin financiar din partea PNUD/GEF pentru realizarea unei serii de investiţii destinate reducerii costurilor de pe facturile de combustibil şi îmbunătăţirii nivelului de confort termic la Şcoala “Belle Jozsef” din satul Ceauaş. Studiul de Fezabilitate, finanţat de către Primărie, recomanda înlocuirea sistemului de încălzire şi realizarea izolaţiei termice parţiale a clădirilor. Comuna Mica a investit 61.589,64 RON (aproximativ 23.175 USD) în şcoală, înlocuind cazanul şi sistemul intern de încălzire şi instalând izolaţia termică a acoperişului. Montarea unor uşi noi de acces în şcoală – etanşe, tip termopan a fost identificată de Studiul de Fezabilitate drept “următoarea investiţie logică”.

Clasele friguroase sunt de domeniul trecutului la

Contribuţia Directă acordată de PNUD/GEF aEvaluare reunind reprezentanţi ai Agenţiei RomâPNUD Romania şi Echipa PNUD/GEF. Au fost inprezinte ofertele de livrare şi instalare a uşilor de de vedere tehnic şi cu preţul cel mai mic a fost de RAR Prods, care a încheiat contractul cu PNUD uşi.

• Finanţare proprie - bugetul lo• Grant - PNUD/GEF (7%)

Schema de finanţare (USD)

• Economii de energie Beneficii

estimate • Reducerea emisiilor de CO2

Şcoala din satul Ceauas

fost aprobată de Comitetul de ne pentru Conservarea Energiei, vitate nouă companii locale să-şi acces. Oferta acceptată din punct 5.000 RON fiind prezentată de SC pentru livrarea şi montarea noilor

cal (93%) $23.175$1.728

Total investiţii $24.900

6 tep/an 23 tone/an

86

Reabilitarea grădiniţei din Satul Panaci

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Fondul Global de Mediu Agenţia Română pentru Conservarea Energiei Primarul Satului Panaci a luat iniţial legătura cu PNUD/GEF pentru a obţine asistenţă în vederea identificării unei surse comerciale de finanţare pentru reabilitarea câtorva clădiri din sat, dar, analiza internă a demonstrat că scara proiectului depăşea capacitatea de restituire a împrumutului. Am încurajat Primarul să caute surse financiare alternative, la care PNUD/GEF ar putea adăuga o contribuţie. În scurt timp, Primarul a obţinut un împrumut de la Fondul Român pentru Dezvoltare Socială care, împreună cu finanţarea de la bugetul local şi cu un grant din partea PNUD/GEF, au alcătuit finanţarea proiectului de reabilitare a grădiniţei din sat. Reabilitarea a însemnat înlocuirea sobelor vechi cu un sistem de încălzire centrală pe bază de ardere a lemnului, montarea de ferestre şi uşi tip termopan, reabilitarea sistemului de iluminat interior, reabilitarea podelelor şi reconsolidarea parţială a pereţilor.

Ferestre noi

Calorifere noi

Beneficii asupra mediului. Biomasa (lemnul), când este utilizată pentru încălzire, este considerat a fi neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon şi, deci, în ciuda dimensiunii relativ mici a investiţiei, proiectul a îndeplinit criteriile de conformitate cu normele de protecţia mediului, conform cerinţelor PNUD/GEF.

Beneficiile sociale legate de investiţia în confortul termic pentru copii şi profesori sunt evidente.

Urmare. Reabilitarea a început în toamna anului 2004, iar evenimentul oficial de inaugurare a avut loc în februarie 2005. Satul a obţinut de atunci finanţare suplimentară şi este hotărât să obţină mai mult pentru a extinde grădiniţa creând un spaţiu multifuncţional comunitar în cadrul aceleiaşi clădiri.

PNUD/GEF a acordat un grant de 4.200 USD pentru ferestre şi uşi.

• Panaci – bugetul local (10%) $2.800• Fondul Român de Dezvoltare Socială (74%) $20.000• PNUD/GEF grant (16%) $4.200

Schema de finanţare (USD)

Total investiţii $27.000

• Economii de energie (25% lemn economisit) 2,6 tep/anBeneficii estimate • Reducerea emisiilor de CO2 10 tone/an

87

Eficienţă energetică pentru şcolile din

Satu Mare Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Fondul Global de Mediu Agenţia Română pentru Conservarea Energiei Primăria Municipiului Satu Mare a solicitat sprijin din partea PNUD/GEF pentru creşterea eficienţei energetice la două unităţi şcolare. Prezentarea situaţiei de fond. Primăria Municipiului Satu Mare a convenit să investească în înlocuirea sistemelor de încălzire şi creşterea performanţelor termice ale celor două şcoli, în condiţiile în care rezultatele Studiului de Fezabilitate aveau să fie pozitive. Una dintre şcoli a fost ulterior retrasă din proiect, deoarece clădirea, care fusese expropriată în perioada comunistă, a fost retrocedată descendenţilor fostului proprietar. Investiţia a fost însă continuată pentru cealaltă şcoală. Beneficiile cheie se referă la un grad ridicat de confort termic pentru elevi, costuri mai mici pe facturile de combustibil şi un impact redus asupra mediului.

Costuri mai mici pe facturile de combustibil – confort termic ridicat în clase – copii fericiţi

fost asigurată de PNUD/GEF sub forma unui Studiu de 6) realizat de consultanţii Wayda şi Wayda la preţul de 4.614

prin grant a fost asigurată de PNUD/GEF sub forma eficienţa energetică în valoare de 29.815 USD. Donaţia a fost tet de Evaluare reunind reprezentanţi ai Agenţiei Române ergiei, PNUD/GEF, UNOPS şi PNUD Romania.

Asistenţa tehnică a Fezabilitate (ref: 2004/0USD. Finanţarea parţială echipamentelor pentru aprobată de un Comipentru Conservarea En

• Finanţare de la bugetul local (79%) $110.185• Grant - PNUD/GEF (21%) $29.815

Schema de finanţare (USD)

Total investiţii $140.000

• Economii de energie 21 tep/an Beneficii estimate • Reducerea emisiilor de CO2 48 tone/an

88

Eficienţă energetică pentru cinci şcoli din

Sighişoara Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Fondul Global de Mediu Agenţia Română pentru Conservarea Energiei Titlul proiectului. Reabilitarea instalaţiilor de încălzire, modernizarea sistemului interior de iluminat şi izolarea termică parţială la cinci unităţi şcolare din Municipiul Sighişoara. Acest proiect de investiţie de 676.000 USD a fost demarat în 2004 cu o investiţie iniţială de 278.875 USD, dar investiţii suplimentare se fac în fiecare an. Asistenţa tehnică a fost asigurată de PNUD/GEF sub forma unui Studiu de Fezabilitate (ref: 03/2004) realizat de consultanţii Wayda şi Wayda la preţul de 8.650 USD. Au fost acordate de către PNUD/GEF şi Contribuţii Directe - grant pentru cazane şi uşi de acces, în valoare de 28.875 USD . Imaginile în infraroşu (de mai jos) pun în evidenţă pierderile de căldură prin vechile ferestre.

• Finanţare proprie – autoritatea municipală (92%) $342.233• Grant - PNUD/GEF (8%) $28.875

Schema de finanţare (USD)

Total investiţii $371.108

• Economii de energie 132 tep/anBeneficii estimate • Reducerea emisiilor de CO2 304 tone/an

Ferestre noi

Uşi şi ferestre eficiente din

punct de veedere al consumului de energie

termică, instalate cu ajutorul PNUD/GEF*

Ferestre vechi

(vor fi înlocuite în faza a 2-a)

89

90

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Fondul Global de Mediu Agenţia Română pentru Conservarea Energiei Primăria Municipiului Târnăveni a înlocuit sistemele de încălzire şi a realizat izolarea parţială a clădirilor Primăriei şi Şcolii de Chimie Industrială. Asistenţa tehnică a fost asigurată de PNUD/GEF sub forma unui Studiu de Fezabilitate (ref: 07/2004) realizat de consultanţi ai SC Proiect SA la preţul de 3.773 USD. Studiul, care recomanda o investiţie de 275.000 USD, a fost aprobat de o Comisie de specialişti ai Consiliului Municipal.

- Înainte -

Funcţionarea acestei sobe vechi şi ineficiente era costisitoare şi dificil de controlat; în plus,

soba ocupa un preţios spaţiu vital.

- După -

Acest cazan modern şi eficient este ieftin de întreţinut, facil de operat şi stă ascuns în

camera centralei termice.

Finanţarea din surse comerciale, sub formă de împrumut de la Banca Comercială Română (BCR), a fost aprobată de Consiliul Municipal, iar PNUD/GEF a asigurat finanţarea parţială prin grant pentru cazane şi echipamentele aferente celor cinci clădiri. Beneficii: Studiul de Fezabilitate precizează o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în proporţie de 40% la Primărie şi de 23% la şcoală. Beneficiile sociale se referă la confortul termic ridicat pentru elevi, profesori şi funcţionarii Primăriei. Beneficiile economice se vor manifesta sub forma costurilor scăzute pe facturile de energie.

Reproductibilitate: Primarul a luat în considerare alte 21 de şcoli potrivite pentru investiţii similare.

• Finanţare proprie (13%) $34.824• Împrumut BCR (74%) $206.500• Grant - PNUD/GEF (13%) $36.352

Schema de finanţare (USD)

Total investiţii $277.676

• Economii de energie 36 tep/anBeneficii estimate • Reducerea emisiilor de CO2 71 tone/an

Eficienţă energetică pentru clădirile Primăriei şi

Liceului din Târnăveni

90

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Fondul Global de Mediu Agenţia Română pentru Conservarea Energiei Oraşul Victoria, Judeţul Braşov, a solictat asistenţă din partea PNUD/GEF pentru

Eca

creşterea eficienţei energetice la Primăria oraşului şi la clădirile publice adiacente. S-a semnat un Acord de Principiu între Primarul oraşului, PNUD/G F şi Banca

omercială Română (BCR), prin care Oraşul va face un împrumut bancar, iar banCimplicată va acorda acest împrumut pentru implementarea recomandărilor din Studiul de Fezabilitate, în condiţiile în care acest Studiu de Fezabilitate va fi finanţat de PNUD/GEF.

Eficienţă energetică pentru Primăria

Oraşului Victoria

Camerele Consiliului Clădirea Primăriei

ului Victoria, avâ p opul exem entru a tiza facturile mai m consumul de energie, pentru a menţine stan espunzătoare de confort

UD/G zat de

ţile Oraş rogresis ă, conduc în t pnd o gândire

ici pentru t plelor, investind acum

darde corîn clădirile publice şi pentru a contribui la lupta îm

ţa tehnică a fost asigurată de PN

potriva schimbăril atice.

EF sub forma unui Studiu reali

or clim

permanen

Asisten

Autorită

consultanţi ai IPCT In ţul de 5.079 USD. şti a

GEF – s cazane şi

stalaţii la pre Comisia de specialiPrimăriei şi a Consiliului Local a aprobat investiţia în urma recomandărilor Studiului.

Finanţarea din surse comerciale – sub forma unui împrumut de maximum 60.000 USD d tă de Consiliu.

inan rtea PNUD/Fechipa ficienţa energetică, î SD, a fost aproba valuare reunind re i Române pentru NUD/GEF, UNOPS ş

Benefemisiilaceste

Schemfinanţa

Benefiestima

e la BCR – a fost aprobaţarea prin grant din pamente auxiliare pentru etă de un Comitet de E

Conservarea Energiei, P

de gaze cu efect de seră cu 30,7 tone/a

• Finanţare proprie - bugetul locrcialD)

• Economii de energie O2

iciile – potrivit concluziilor Studiului de Fezaor i investiţii sunt evidente. a de

• Finanţare din surse come• Grant - PNUD/GEF (12%)

re (US

cii te • Reducerea emisiilor de C

ub forma donaţiei den valoare de 10.510 Uprezentanţi ai Agenţiei PNUD Romania.

n. În plus, beneficiile soci

al (34%) $e - BCR (54%)

Total investiţii 74,42

30

bilitate – se referă la red

$$$

1 M.7 t

ale ale

30.000

ucerea

48.49010.51089.000Wh/anone/an

91

8.5 Studii de caz – sisteme de alimentare centralizată cu energie termică

Sistemele de încălzire centra proiectate într-o epocă

acee ntralizat la o ec

ori d şec, deoarece managerii nu

i nu doresc să se deb

în caconstituia o prioritate; deplanificată cedrum abrupt. Mulţi furnizede piaţă şi au pierdut un numă

Cele mai bune companii deenergiei termice utilizează eficface clienţii fericiţi, deoarec

cturile şfa

Managerii sistemului centralizat de încăpentru a inversa cercul

PNUD/GEF a de încălzire pentru companii

poca, I

sprijinit investiţi

Cluj-Na aşi, Mangalia, M

Veniturile companiilor

de utilităţi scadvertiginos

Clienţii nefericiţi

se debranşează

Cosutilităapartament

cr

Sc

turile ţilor pe

eşte

"Cercul vicios" al

istemului centralizat de încălzire are nu are la bază o dezvoltare

durabilă

Declinul serviciilor de

utilităţi

lizată din România au foste eficienţa energetică nu

a tranziţia de la o economieonomie de piaţă a fost une utilităţi au înregistrat un

r

s-au adaptat la noile condiţii

ranşeze.

r important de clienţi.

distribuţie centralizată a ienţa energetică pentru a-şi e clienţii fericiţi îşi plătesc

lzire utilizează eficienţa energetică vicios al declinului

centra bine administrate din Brad,

gidia, Rădăuţi

ile în sistemele lizate

ed şi Tulcea.

Clienţii fericiţi plătesc

de utilităţi

Veniturile companiilor

cresc

Furnizorii deutilităţi

investesc în îmbunătăţirea

serviciilor

"Cercul virtuos"

Mai multe apartamente

conectate

al Sistemului centralizat de

încălzire care are la bază o dezvoltare durabilă

92

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Fondul Global de Mediu Agenţia Română pentru Conservarea Energiei

unicipiul Brad a realizat un proiect de investiţie în eficienţa energeticM ă de un

st încheiat un Acord de rincipiu între PNUD/GEF, Primăria Municipiului Brad şi SC Acvacalor Brad, prin

care se stabileşte realizarea acestei investiţii suplimentare.

milion de dolari pentru SC Acvacalor, care a fost finanţat în principal de administraţia centrală. Înlocuirea a trei pompe vechi şi ineficiente, care nu fusese prevăzută iniţial în proiectul de investiţie, a devenit următoarea prioritate. Întrucât înlocuirea pompelor conduce la o economisire substanţială de energie, a fo

Pompe de recirculare pentru sistemul

centralizat de distribuţie a energiei termice

din Municipiul Brad

P

- Înainte -

Aceste pompe vechi, ineficiente, supradimensionate menţineau la un nivel ridicat facturile de energie

electrică ale Acvacalor.

- După -

Aceste pompe moderne, eficiente şi automatizate aduc economii de cost substanţiale.

O Contribuţie Directă, nerambursabilă, a fost aprobată pentru realizarea acestui proiect de către o Comisie de Evaluare formată din reprezentanţi ai PNUD/GEF, PNUD Romania şi ARCE şi, drept urmare, au fost achiziţionate pompe electrice, eficiente din punct de vedere al consumului energetic, în valoare de 25.094 USD.

• Bugetul local şi bu etul de stat (98%) - aprox. $1.000.0000

Schema de fin

prox. $1.025.100

• Economii de energie 1.121 MWh/aneneficii

g• Grant - PNUD/GEF (aproximativ) (2%) - aprox. $25.10anţare (USD)

Total investiţii - a Bestimate • Reducerea emisiilor de CO2 540 tone/an

93

rogram Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

onservarea Energiei

AT Cluj – furnizorul de distribuţie centralizată a căldurii din Municipiul Cluj Napoca

cest proiect de investiţie în furnizarea energiei termice a fost urmarea unei alte

ccesibile clienţilor RAT şi de a reduce în acelaşi timp emisiile de gaze cu efect de seră ale către companiei furnizoare de energie termică.

P ul

ondul Global de Mediu F

genţia Română pentru CA R– a solicitat asistenţă din partea PNUD/GEF pentru finanţarea noilor arzătoare şi sisteme moderne de automatizare la 12 dintre punctele sale termice. Ainvestiţii reuşite, pentru consumatorii energiei termice, care a fost realizat cu sprijinul PNUD/GEF (proiectul #26). Obiectivul acestei noi investiţii a fost utilizarea unei cantităţi mai mici de combustibil la punctele termice cu scopul de a produce apă caldă şi căldură la preţuri mai a

Arzătoare eficiente energetic pentru

sistemul centralizat de încălzire din

Municipiul Cluj-Napoca

cÎnlocuirea arză hi cu unele moderne, e valente, constituie unul ele cele mai

simpl re rapidă şi eficientă a costurilor de pe facturile d bil. Fi ub fo e echipamente de Primărie prin organizarea unei licitaţii pe baza

i de competitivitate, pentru achiz ionarea echipamentelor cu plata în rate

prin gran b area apro

valua â onservarea Energiei, PNUD/GEF, UNOPS şi PN

ipamente (92%) e

Total investiţii $580.000

• Economii de energie 580 tep/anestimate • Reducerea emisiilor de CO2 1.306 tone/an

toarelor vece de duce

hi din mijloace combustire

nanţarea din surse comerciale, s, a fost asigurată

rmă de credit de la furnizorul d

criteriulu iţeşalonate pe doi ani. Condiţiile comerciale au fost: achitarea a 10% în 60 de zile şi 90% în 8 rate trimestriale egale, timp de 2 ani. Drept urmare, arzătoarele sunt pur şi simplu gratuite, deoarece economiile de energie în doi ani de zile valorează cam tot atât cât plăţile. Finanţarea pentru achiziţionComitet de E

t a fost asigurată de PNUD/GEF, sub forma Contri echipamentelor în valoare de 47.500 USD,

uţiei Directebat

re format din reprezentaă de un

nţi ai Agenţiei RomUD Romania.

ne pentruC Schema d

nanţare (USD)• Credit de la furnizorul de ech• Grant - PNUD/GEF (8%)

$532.500$47.500fi

Beneficii

94

rogram Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

onservarea Energiei

istemul centralizat de distribuţie a căldurii fără o bază de dezvoltare durabilă.

furnizoare de

t într-un cerc vicios al costurilor crescânde urmate de eclinul serviciului de furnizare a energiei termice, apoi de debranşarea clienţilor şi

şte în punctele termice pentru a menţine calitatea serviciilor şi costurile mici. Această companie orientată către clienţi înţelege relaţia dintre serviciile de încălzire de înaltă calitate, la preţ scăzut, şi clienţii fericiţi şi loiali care plătesc facturile, fapt care conduce la crearea unui “cerc virtuos” al sistemului de distribuţie centralizată a energiei termice.

P ul

ondul Global de Mediu F

genţia Română pentru CA SReţelele de distribuţie centralizată a energiei termice din România au fost construite în era comunistă fără să se ţină cont de eficienţa energetică, eficienţa economică sau de o proiectare corespunzătoare. În ultima perioadă, companiile energie termică au fost puse în situaţia de a se scufunda sau a supravieţui în faţa competiţiei cu sistemul de încălzire pe bază de gaze naturale, a costurilor de exploatare crescânde şi a clienţilor rău platnici. Multe astfel de sisteme învechite de distribuţie a căldurii au eşuadde veniturile descrescânde.

Sistemul centralizat de distribuţie a căldurii bazat pe dezvoltarea durabilă.

rnizorul de energie termică din Municipiul Iaşi investeFu

Eficienţă energetică şi durabilitate pentru

sistemul centralizat de încălzire din

Municipiul Iaşi

Investiţia în conductele preizolate, în staţii de distribuţie secundare de dimensiuni mici şi dotate cu sisteme de comandă sofisticate – toate arată că sistemul centralizat de distribuţie a căldurii din Municipiul Iaşi se află pe un drum

al dezvoltării durabile.

Finanţarea din surse comerciale – împrumut - a fost asigurată de un alt proiect înrudit al PNUD/GEF, Fondul Român pentru Eficienţa Energiei (FREE). Va rugăm să vizitaţi pagina www.free.org.ro pentru mai multe detalii.

PNUD/GEF a asigurat achiziţionarea echipamentelor printr-un grant în valoare de

$314.805) D)

$

1.305 tep/an

42,695 USD.

Proiectul este reproductibil, deoarece necesităţile investiţionale ale acestui furnizor se ridică la zeci de milioane de dolari.

• Finanţare proprie (24%) chema de • Finanţare din surse comerciale – “FREE" (73% $980.000• PNUD/GEF grant (3%) $42.695

Sfinanţare (US

Total investiţii 1.337.500

• Economii de energie Beneficii estimate • Reducerea emisiilor de CO2 2.831 tone/an

95

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Fondul Global de Mediu Agenţia Română pentru Conservarea Energiei Primarul Municipiului Medgidia a solicitat sprijin din partea PNUD Romania în octombrie 2005, pentru îmbunătăţirea sistemului centralizat de încălzire. În noiembrie, o echipă a PNUD/GEF s-a întâlnit cu reprezentanţii autorităţii municipale şi a ajutat la identificarea unui număr de modalităţi de realizare la costuri mici a unei eficienţe energetice considerabile, prin reconfigurarea reţelei şi valorificarea resurselor existente. Ulterior, a fost semnat un Acord de Principiu tripartit de către Primar, PNUD/GEF şi o importantă instituţie bancară, în vederea proiectării şi finanţării unei serii de investiţii în eficienţa energetică la costuri competitive. Asistenţa tehnică a fost asigurată de PNUD/GEF la preţul de 11.640 USD, sub orma unui Studiu de Fezabilf itate şi a unui Proiect Tehnic (ref: 5/2006) care au fost

realizate de consultanţi ai Trapec, sub titlul "Creşterea eficienţei energetice în Municipiul Medgidia prin modernizarea a două centrale termice şi reabilitarea reţelelor secundare aferente”.

Sistem centralizat de încălzire eficient din punct de vedere al

consumului de energie în Municipiul Medgidia

Reconfigurarea reţelelor, izolarea conductelor şi instalarea sistemelor moderne de comandă pot genera îmbunătăţiri substanţiale ale eficienţei energetice la costuri modeste.

• Finanţare proprie - bugetul local (5%) $1Schema de finanţare (USD • Împrumut BCR (95%) $2.1)

1.14.7

Total investiţii $2.2

• Economii de energie 44Beneficii estimate • Reducerea emisiilor de CO2 00

10.00071.94081.940

tep/an toe/an

96

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Fondul Global de Mediu Agenţia Română pentru Conservarea Energiei

Rominservices Therm ("Rominterm") esteacţionari pe S.C. Rominserv S.A. Bucureşti –Municipal Mangalia. PNUD/GEF a colaboracentralizată a căldurii, care a investit într-uenergiei solare pentru preîncălzirea apei. Csuplimentară pentru a continua să-şi micşorez

Asistenţa tehnică a fost finanţată de PNUD/Fezabilitate intitulat "Creşterea eficienţei en

.A., Mangalia, prin modernizarea a trei cenS

ceastă compacălzire de înaltă calitate la preţ scăzut şi clie

fapt care conduce la crearea unui “cerccentralizată a energiei termice.

distribuţie secundară aferente" (ref: 6/2006),Services la preţul de 3.240 USD.

Rominterm reprezintă un exemplu de ceatrebuie să investească o companiei orientatăserviciilor la preţuri scăzute. Aîn

Veniturile companiilor

de utilităţi scadvertiginos

Clienţii nefericiţi

se debranşează

Schema d • Finanţare proprie (10%

• Finanţare din surse coe

inanţare (USD)

• Economii de energie Beneficii estimate • Reducerea emisiilor d

f

c

Costurile utilităţilor pe apartament

creşte

ul vicios" al

Sistemului centralizat dcare nu are la bază o dezvoltare

durabilă

Declinul serviciilor de

utilităţi

"Cerc

e încălzire

Eficienţă energetică pentru sistemul

entralizat de încălzire din

Municipiul Mangalia

o companie publică având ca principali parte a Grupului Rompetrol, şi Consiliul t deja cu acest furnizor de distribuţie n proiect inovator ce implica utilizarea ompania a solicitat Asistenţă Tehnică e costurile sale de exploatare.

GEF sub forma realizării unui Studiu de ergetice la S.C. Rominservices Therm trale termice şi reabilitarea reţelelor de

nie a inţeles relaţia dintre serviciile de nţii fericiţi şi loiali care plătesc facturile,

virtuos” al sistemului de distribuţie

care a fost realizat de Global Energy

mai bună practică, demonstrând cum către clienţi pentru a menţine calitatea

Clienţii fericiţi plătesc

Veniturile companiilor de utilităţi

) 108.920merciale - Împrumut (90%) $980.280

Total investiţii $1.089.200376 tep/an

e CO2 1.100 tone/an

cresc

Furnizorii de utilităţi

investesc în ătăţirea

erviciilor îmbun

s

"Cercul virtuos" al

Sistemului centralizat dca de

durabilă

Mai multe apartamente

conectate

e încălzire re are la bază o zvoltare

97

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Fondul Global de Mediu Agenţia Română pentru Conservarea Energiei

Eficienţă energetică pentru sistemul

centralizat de încălzire din

Municipiul Tulcea

Municipiul Tulcea a recunoscut necesitatea urgentă de a îmbunătăţi performanţa sistemului său centralizat de distribuţie a energiei termice, în vederea asigurării unor servicii mai bune pentru clienţi, diminuării costurilor de exploatare şi îmbunătăţirii protecţiei mediului.

Au fost semnate Două Acorduri de Principiu între PNUD/GEF şi Primăria

asigurată sub forma unei combinaţii de fonduri uvernamentale, fonduri din partea administraţiei locale şi un grant pentru

echipamente din partea PNUD/GEF.

Municipiului Tulcea. Primul a fost semnat în octombrie 2004 pentru un proiect de investiţie ce implica achiziţionarea şi instalarea unor pompe noi. În momentul realizării cu succes a acestui proiect, a fost semnat şi cel de-al doilea Acord de Principiu, care se referea de această dată la reabilitarea punctelor termice.

Asistenţa tehnică a fost asigurată de PNUD/GEF sub forma unui Studiu de Fezabilitate (ref: 2006/19), realizat de către consultanţi ai TRAPEC la preţul de 3.220 USD, şi a unui al doilea Studiu de Fezabilitate (ref: 2006/13), realizat de Institutul de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE) la preţul de 7.500 USD.

Finanţarea proiectului a fost g

Pompa Veche Pompa Nouă

Investiţiile înţelepte de astăzi pot aduce sisteme de încălzire mai puţin costisitoare şi care nu afectează clima în viitor.

Implementare: Prima parte a investiţiei (pompe şi reţea de distribuţie) a fost realizată de Energomontaj şi este deja pusă în funcţiune; cea de a doua parte (reabilitarea punctelor termice) este încă în faza de proiectare în momentul publicării acestui raport.

• Pompe - finanţare proprie (0.5%) $11.100• Pompe - budget national (50.6%) $1.072.960

t (1.8%)

Schema de nanţare (USD)

lectrice 1.640

2

fi• Pompe - PNUD/GEF gran $38.140• Puncte termice (sursă nedeclarată) (47.1%)

T$997.960

otal investiţii $2.210.160

• Economii de energie - e 30 MWh/an3• Economii de energie - gaz natural

• Reducerea emisiilor de CO 7.000 Nm /an1.138 tone/an

Beneficii estimate

98

8.6 Studii de caz – sisteme de alimentare cu apă Creşterea eficienţei energetice este o problemă simplă şi clară entru o ompanie are distribuie apă potabilă. Sunt

estiţii în eficienţa energetică:

r; facturarea potrivit consumului ăsurat; colectarea plăţilor.

ă sofisticate.

p c ctrei tipuri principale de inv

• Instalarea contoarelode apă m

• Înlocuirea pompelor vechi cu pompe moderne şi

sisteme de comand

• Eliminarea scurgerilor (înlocuirea conductelor).

Contorizarea sistemului de alimentare cu apă şi facturarea consumului real de apă

crează consumatorilor stimulentul economic de a repara robinetele şi ţevile care prezintă scurger e a găsi şi alte

uriaşe de energie pentru furnizorul

i şi dmodalităţi de a economisi apa,

economisind în consecinţă cantităţi

acestei utilităţi.

PNUD/GContribuţii

EF a nţă Tehnică Di c achiziţionarea de

echipamente) p făcute de companiile de alimentare cu apă S

i, Tulc ui şi Vatra Dornei.

sprijinit prin Asiste saure te (granturi pentru

ropunerile de investiţii din Cehu ilvaniei,

Focşan

ea, Satu Mare, Vasl

99

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Fondul Global de Mediu Agenţia Română pentru Conservarea Energiei Titlul p pare a apei aparţinând

utorităţii Municipale din Focşani.

CUreabilita Primele 44 de staţii au fost

odern le proprii, un grant din partea genţiei Române pentru Conservarea Energiei şi un împrumut de la Banca

Eur Finalizarea investiţiei: Autoritatea municipală a solicitat sprijin din partea

NUD/GEF pentru extinderea programului de investiţii şi asupra staţiilor de pompare rămase nemodernizate.

roiectului: Modernizarea celor trei staţii de pomA

P Focşani, compania furnizoare de apă potabilă, a lansat un program ambiţios de re a tuturor staţiilor sale de pompare a apei. izate prin utilizarea unei combinaţii între fondurim

Aopeană pentru Investiţii.

P

alat pompe moderne şi eficiente, precum şi sisteme de comandpentru a reduce la minim atât costurile cât şi impactul asupra m

grant: Un Comitet de Evaluare format din reConservarea Energiei, PNUD/GEF, UNOPS

Directă nerambursabilă în valoaamentelor.

otrivit Studiului de

CUP Focşani a inst ă computerizată sofisticată, ediului.

Finanţarea prin prezentanţi ai Agenţiei Române pentru şi PNUD Romania au acordat o Contribuţie re de 18.069 USD pentru achiziţionarea echip Beneficii asupra mediului. P Fezabilitate, proiectul va conduce la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20 tone/an.

• Finanţare proprie (72%) $47.164chema de

a luat îin consideraţie şi investiţia in celelalte 44 de staţii de pompare.

• Grant - PNUD/GEF (28%)* $18.069finanţare (USD) Total investiţii $65.230

• Economii de energie 42 MWh/anBeneficii estimate • Reducerea emisiilor de CO

S

2 20 tone/an * Acest procent nu depăşeşte de fapt valoarea de max. 20% acordată în mod tipic, deoarece Comitetul de Evaluare

Alimentare cu apă eficientă din punct de

vedere al consumului de energie pentru

Municipiul Focşani

100

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Fondul Global de Mediu Agenţia Română pentru Conservarea Energiei Publiserv, furnizorul de apă potabilă din OTehnică din partea PNUD/GEF pentru dimdouă dintre staţiile sale de pompare. Acorinvestiţii a fost semnat de companie, PNUD

Eliminarea scurgerilor – înlocuirea pompelor – instala

consumurilor înregis

Sectorul alimentării cu apă din România este in Asistenţa tehnică a fost finanţată de Fezabilitate (ref: 1/2006) intitulat "Modpompare a apei Sălsig şi Ulciug prin energetică." Studiul a fost realizat de consUSD. Măsurile de eficienţă energetică includpompare cu unele moderne, cu turatie vprincipală intre staţia de captare şi staţia ddistribuţie a apei în oraş.

• Combinaţie de fond

Programul europeainfrastructurii

Schema de finanţare (USD)

• Economii de energiBeneficii estimate • Reducerea emisiilo

Sistemul de alimentare cu apă eficient din punct de vedere al

consumului de energie din Oraşul

Cehu Silvaniei

101

raşul Cehu Silvaniei, a solicitat Asistenţă inuarea consumului de energie electrică la dul de principiu încheiat în sprijinul acestei /GEF şi Primarul oraşului.

rea sistemelor sofisticate de comandă – contorizarea trate de beneficiari.

undat de oportunităţi de economisire a energiei!

PNUD/GEF sub forma unui Studiu de ernizarea staţiilor de captare, tratare şi implementarea unor măsuri de eficienţă ultanţi ai SC EnergoEco la preţul de 2.950

înlocuirea vechilor pompe din staţia de ariabilă, înlocuirea a 4.5 km de conductă e pompare precum şi înlocuirea reţelei de

uri proprii, bugetul de stat şi n SAMTID de dezvoltare a

Total investiţii $120.000

e 400 MWh/anr de CO2 194 tone/an

rogram Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

onservarea Energiei

nct de vedere al consumului energetic la staţia de ompare a apei Roşu.

un stimulent economic pentru a consuma mai puţin.

e captare – tratare a apei potabile a Roşu, Municipiul Vatra ornei " (ref: 12/2004), realizat de consultanţi ai EnergoBit la preţul de 2.940 USD.

P ul

ondul Global de Mediu F

genţia Română pentru CA Municipiul Vatra Dornei a solicitat Asistenţă Tehnică din partea PNUD/GEF pentru a proiecta un sistem eficient din pu

Sistemul de alimentare cu apă eficient din punct de vedere al

consumului de energie din Municipiul Vatra Dornei

p

Sectorul apei potabile reprezintă unul dintre cele mai captivante sectoare din România din punct de vedere al oportunităţilor de economisire a energiei care sunt uşor de identificat şi atractive economic. Multe sisteme prezintă conducte cu scurgeri, pompe vechi, sisteme de comandă nesofisticate şi consumatori necontorizaţi, care nu au nici

Asistenţa tehnică pentru acest proiect a fost finanţată de PNUD/GEF sub forma unui Studiu de Fezabilitate intitulat "Înlocuirea echipamentelor (pompe şi turbosuflante) în staţia dD

Imagine din timpul lucrărilor de reabilitare a reţelei de apă potabilă din municipiul Vatra Dornei

Beneficiile vor fi mult mai mari decât s-a anticipat iniţial în studiul finanţat de PNUD/GEF pentru o investiţie specifică de aproximativ 250.000 USD, la staţia de pompare. Autoritatea municipală a utilizat studiul pentru a-şi susţine solicitarea făcută u succes Programului European SAMTID de Dezvoltare a Infrastructurii şi, drept

• Finanţare guvernamentală (12.5%) $475.000an SAMTID de

7.5%) $1

• Împrumut - BEI (50%). $1

D)

Total investiţii $3.800.000

52

crezultat, întregul sistem de alimentare cu apă potabilă este acum în curs de modernizare.

S• Grant - Programul Europe

dezvoltare a infrastructurii (3.425.000

.900.000

chema de finanţare (US

Beneficii estimate

• Economii de energie • Reducerea emisiilor de CO

00 MWh/an2 43 tone/an

102

8.7 Studii de caz – consumatori finali

PNUD/GEF nu a reuşit Proprietari să investească spaţiile comune din cadrul blucrat împreună cu parteguvernamentali în încercarmultele bariere ce stau în ca

Campania finanţată de PNUDprezentând imagini în infraroş

importante de căldură la blocuriltehnice de red

O Camera de Termografiere a fosşi transferată Agenţiei Româan

închiderea proiectulu

În 2006, Guvernul Românieacordare a subvenţiilor – în(34% din partea guveradministraţiei locale), astfel vor trebui să mai găsească costurile de investiţie.

Deoarece Asociaţiile de PrPNUD/GEF a colaborat proiecte de îmbunătăţire a ede apartamente din Cluj-NTopoloveni.

din sectorul rezidenţial

să convingă Asociaţiile de în eficienţa energetică pentru locurilor de apartamente – am neri guvernamentali şi non-

103

ea de a depăşi unele dintre lea acestor investiţii.

/GEF de răspândire a posterelor u a demonstrat ca există pierderi e de apartamente şi a propus soluţii ucere a acestora.

t achizitionată cu fonduri PNUD/GEF e pentru Conservarea Energiei la i în toamna anului 2006

i a lansat o nouă iniţiativă de tr-o proporţie masivă de 67% nului şi 33% din partea încât Asociaţiile de Proprietari sau să împrumute o treime din

oprietari nu au făcut investiţii, cu Autorităţile locale pentru ficienţei energetice în blocurile apoca, Rădăuţi, Târgu Jiu şi

103

rogramul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

ondul Global de Mediu

genţia Română pentru Conservarea Energiei

istemul de contorizare şi reglare a consumului de energie termică permite acum consumatorilor să decidă câtă căldură cumpără; astfel, aceştia pot să-şi diminueze costurile pentru energia termică cu 30% - sau chiar mai mult, în cazul apartamentelor care fac economie drastică (reducerea temperaturii sau chiar închiderea ventilelor de reglare în camerele nelocuite, etanşarea ferestrelor şi uşilor sau izolarea termică a pereţilor).

Tehnologiile utilizate se referă la repartitoare de costuri pentru energia termică şi ventile de reglare pentru calorifere; echipam ntele au fost m tate în timp util pentrua-şi putea dovedi eficienţa în iarna 2004/2005.

Beneficii pentru apartame nsumul de energie termică aferent

, ca până acum.

Reproductibilitate. La scurt timp după succesul proiectului, România a adoptat gislaţia prin care se va ajunge în timp la contorizarea individuală universală a

din si e, utilizându-se entate s

PNUD/GEF a acoperit, printr-un grant, o parte din cos ; gra t irijat către locuitorii cu venituri mici, care au fost identificaţi pe baza unei liste

e primărie operit costul unui număr de 1.462 din seturi de v re de costuri.

• Furnizorii de utilităţi şi Primăria (22%) $40.680• Credit furnizor - Viterra (60%) $113.735• Grant - PNUD/GEF (18%) $33.403

anţare (USD)

Total investiţii $187.818

• Economii de energie 177 toe/anBeneficii estimate • Reducerea emisiilor de CO2 403 tone/an

P F A

Sistem de contorizare şi reglare a consumului de energie termică pentru

familiile cu venituri mici din Municipiul Cluj-Napoca

Primăria Municipiului Cluj-Napoca a făcut o investiţie în sectorul consumatorilor prin intermediul furnizorului local de energie termică în sistem centralizat, instalând repartitoare de costuri pentru energia termică şi ventile termostatice pentru fiecare calorifer în 878 de apartamente racordate la sistemul centralizat de încălzire din artierul Mănăştur. c

S

e on

nte: Facturi mai mici pentru coapartamentelor care utilizează aceste echipamente.

Alte beneficii: Încurajarea disciplinei de plată, reducerea debranşării de la sistemul de distribuţie a căldurii, dispariţia obiceiului de a încălzi spaţiile nelocuite, creşterea confortului termic pentru clădirile supraîncălzite, asigurarea stimulentelor economice de investiţie pentru aceste sisteme, reducerea investiţiilor făcute de companiile de distribuţie a energiei termice în concordanţă cu nivelul real al cererii şi nu cu cel

oreticte

Finanţarea din surse comerciale a fost utilizată sub forma creditului de la furnizorul de echipamente Viterra Energy Services SRL, reprezentând 60,5% din valoarea totală a investiţiilor.

leconsumatorilor tehnologiile prez

stemul centralizat de distribuţie a energiei termicau unele similare.

turile investiţiei ntul a fosdfurnizate dcele 3.790

. Grantul PNUD/GEF a acten ile termostatice şi repartitoa

Schema de fin

104

rogramul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

ondul Global de Mediu

genţia Română pentru Conservarea Energiei

de

250 calorimetre pentru clădirile racordate la

sistemul centralizat de încălzire din

Municipiul Rădăuţi

P F A S.C. Servicii Comunale S.A., Rădăuţi, furnizorul energiei termice în sistem centralizat, a lansat un program ambiţios de contorizare a tuturor consumatorilor racordaţi la sistem. Motivul investiţiei: Montarea calorimetrelor la fiecare scară de bloc reprezintă o acţiune cheie pe drumul către realizarea unui sistem durabil de distribuţie a energiei termice. Deşi contoarele în sine nu economisesc energia, ele reprezintă fundamentul tehnic pe care se construiesc viitoarele stimulente economice ale consumatorilor de a economisi energia. Clădirile contorizate pot fi compatibile cu diverse sisteme repartizare a costurilor pentru consumul de energie termică, asigurând stimulentele economice al consumatorilor de a economisi energia.

Deşi relaţia dintre eficienţa energetică şi costurile scăzute pe facturile de energie este înţeleasă pe deplin, este uitat adesea faptul că sistemul de contorizare instalat constituie soluţia tehnică ce face ca această relaţie să funcţioneze.

Finanţarea din surse comerciale: În urma semnării Acordului de Principiu dintre Primar, Directorul General al SC Servicii Comunale SA Rădăuţi, filiala locală a Băncii Comerciale Române (BCR) şi PNUD/GEF, autoritatea municipală a obţinut un

prumut pentru acest proiect pe data de 7 septembrie 2004.

ţarea prin grant: Un Comitet de Evaluare format din reprezentanţi ai

nă (88%)

tal investiţii $243.560

5.2Beneficii stimate • Reducerea emisiilor de CO2

îmFinanPNUD/GEF, Agenţia Română pentru Conservarea Energiei, UNOPS şi PNUD Romania a acordat o Contribuţie Directă nerambursabilă Municipiului Rădăuţi, pentru achiziţionarea echipamentelor de contorizare, în valoare de 30.417 USD.

Calorimetrele au fost achiziţionate de la S.C. Elsaco Electronic S.A., Botoşani, pe baza procedurilor de achiziţie ale PNUD.

• Împrumut - Banca Comercială Româ $213.143• Grant - PNUD/GEF (12%)

To$30.417

Schema de finanţare (USD)

• Economii de energie 00 Gcal/an280 tone/ane

105

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Fondul Global de Mediu Agenţia Română pentru Conservarea Energiei

Primăria Municipiului Târgu Jiu a reabilitat un bloc de apartamente so

004 la preţul de 143.300 USD, la care PNUD/GEF a adăugat 3.307 USD pentru

Demonstraţie HCA/TRV În

Municipiul Târgu Jiu

ciale în anul

sigurarea sistemului de contorizare individuală prin repartitoare de costuri pentru ă (HCA) şi ventile de reglare pentru fiecare calorifer (TRV). În 2005

însă, Consiliul Municipal a decis să schimbe sistemul de încălzire al acestor clădiri, deoarece vechiul sistem de încălzire centralizată era supradimensionat şi prea costisitor de întreţinut. Această acţiune a făcut ca echipamentele asigurate de PNUD/GEF să fie redundante, de aceea HCA/TRV vor fi montate în alte apartamente din oraş.

Chiar dacă respectivele echipamente şi-au găsit utilitatea fiind reamplasate, trebuie învăţate câteva lecţii importante din această experienţă.

2aenergia termic

nţial să fie luate în calcul atât oportunităţile din sfera cererii cât şi cele din sfera furnizării energieisţinute de criterii tehnice) pentru a determina următorul pas logic în

Este ese , utilizând criterii economice (su efectuarea investiţiei.

cest proiect a demonstrat nevoia unei abordări integrate pentru a găsi soluţii de ficienţă energetică care să armonizeze sectorul cererii cu cel al furnizării energiei

anelor; 6). Modernizarea punctelor termice, posibil

• Economii de energie n/a• Reducerea emisiilor de CO2 n/a

Aetermice. Ordinea logică a acţiunilor variează de la un sistem la altul, dar este în general următoarea: 1). Instalaţie CHP, dacă este posibil, dimensionarea instalaţiei pentru 365 de zile cerere de apă caldă; 2). Calorimetre şi dispozitive de reglare a energiei termice pentru clădiri; 3). Sisteme de contorizare şi control individual al energiei termice pe apartamente; 4). Măsuri de diminuare a costurilor în sectorul consumatorilor – consiliere cu privire la tehnicile de economisire a energiei, izolaţia termică a acoperişului şi subsolului, modificarea sistemului de ferestre şi uşi, îmbunătăţirea reţelelor interioare; 5.) Dacă nu este posibilă o instalaţie CHP, înlocuirea arzătoarelor sau a cazprin reconfigurarea şi utilizarea unor instalaţii mai mici; 7). Înlocuirea reţelei externe prin utilizarea conductelor preizolate; 8). Măsuri în sectorul consumatorilor cu costuri mari – izolarea exterioară a clădirii.

• Parteneri din Târgu Jiu şi din Elveţia (98%) $143.300• Grant - PNUD/GEF (2%) $3.307

Schema de finanţare (USD)

Total investiţii $146.607

Beneficii estimate

106

rogramul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

ondul Global de Mediu

genţia Română pentru Conservarea Energiei

a fost asigurată de PNUD/GEF sub forma unui Studiu de

ctuarea investiţiei, s-a pus întrebarea: “este legal să

Eficienţă energetică pentru apartamentele conectate la sistemul

centralizat de încălzire din Oraşul Topoloveni

P F A Primarul Oraşului Topoloveni a solicitat sprijin din partea PNUD/GEF pentru îmbunătăţirea investiţiilor în eficienţa energetică din sectorul consumatorilor conectaţi la sistemul centralizat de distribuţie a energiei termice.

Asistenţa tehnică Fezabilitate (primul realizat cu sprijinul PNUD/GEF) (ref: 01/2003), elaborat de consultanţi ai Trapec la preţul de 8.850 USD. Studiul a luat în calcul toate cele 42 de blocuri de apartamente din oraş.

În 2004, planurile de investiţie au fost blocate. Consiliul a acceptat rezultatele Studiului şi a votat pentru realizarea unui proiect major de investiţie în eficienţa energetică. Totuşi, înainte de efeinvesteşti fonduri publice în locuinţe private?" Legislaţia română era neclară, aşa că planurile de investiţie au fost puse în sertar.

Imaginea în infraroşu demonstrează pierderile de căldură la unul dintre cele 42 de blocuri de apartamente din Topoloveni.

În 2006, Guvernul a anunţat planuri de finanţare a reabilitării blocurilor de apartamente prin utilizarea unei combinaţii de fonduri acordate de guvernarea centrală şi de administraţia locală şi de fonduri private. Această iniţiativă stabileşte clar principiul că fondurile publice pot fi utilizate în sprijinul investiţiilor în blocurile de apartamente private. Autoritatea locală din Topoloveni a redeschis dosarul său de

i guvernamentale. stiţii nu s iilor realizate cu sprijinul

nţate a ece ele reprezintă doar un mic procent din potenţialul energetică identificate de studii. Oricum, perspect fel, pe scară largă, este acum încu

investiţie.

Faţă de micile investiţii planificate în 2004 pentru cele 42 de blocuri, abordarea din 2006 se referă la realizarea unor investiţii demonstrative la un număr mic de blocuri, pentru a încuraja Asociaţiile de Proprietari să solicite granturAceste inveEchipei de Fina

unt incluse în calculul total al investiţEficienţei Energetice, deoarinvestiţiilor în eficienţa

iva investiţiilor de acest rajatoare.

107

8.8 Studii de caz – sectorul industrial Industriile eficiente din punct de vedere al consumului

rizează schimbările climatice au o ă pentru succesul României în calitate

ru al Uniunii Europene.

energetic şi care nu favoimportanţă crucialde cel mai nou stat memb

Prin întărirea capacităţii industriilor româneşti de a investi în eficienţa energetică, PNUD/GEF şi ARCE au colaborat pentru a

găsi solu

ţii locale la problemele globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă.

PNUD/GEF a finanţat o serie de studii tehnice, pentru a sprijini propunerile de eficienţă energetică făcute de:

spitale); );

etalul Mesa (produse metalice); Samus Mex (mobilă); de ( ; şi V

Victoria (produse chimice).

Ambro Suceava (fabrica de hârtie); Electroaparataj (inginerie); Farmec Cluj (cosmetice); IMGB (produse din oţel); Iridex (incinerarea reziduurilor produse de Matex Deva (textile); Metalica Oradea (bunuri "albe"MPlastor Ora a produse din material plastic) iromet

108

rogramul Naţiunilor UniP te pentru Dezvoltare

EF formată din specialişti în ficienţa energetică şi finanţe-bănci, pentru a sprijini planul companiei Iridex de a

găsi finanţare din surse comerciale. Demararea investiţiei: PNUD/GEF a facilitat dialogul dintre Iridex şi finanţatorii comerciali, prezentând aspectele economice ale proiectului. S-au primit mai multe oferte, din care Iridex a selectat oferta venită din partea Piraeus Leasing Romania. Contractul de leasing a fost semnat, iar proiectul este în curs de desfăşurare. Beneficii ale eficienţei energetice: Cuptoarele care erau utilizate pentru incinerarea deşeurilor spitaliceşti foloseau o gamă lar de combustibili lichizi; noile c

m

energie 455 toe/an1.03

Sistem eficient de incinerare a reziduurilor provenite de la spitale

ondul Global de Mediu F

Agenţia Română pentru Conservarea Energiei Iridex Group a solicitat Asistenţă Tehnică din partea PNUD/GEF pentru a alege un cuptor de incinerare a reziduurilor provenind de la spitale în condiţii de siguranţă şi eficienţă şi pentru a obţine finanţarea necesară din surse comerciale. Prezentarea situaţiei existente: Un număr de spitale din Bucureşti incinerau reziduurile folosind incineratoare de dimensiuni mici şi ineficiente. Un studiu independent, incluzând o analiză tehnică şi economică a propunerii de investiţie, a fost realizat de Echipa Proiectului a PNUD/Ge

găuptoare care funcţionează pe bază de GPL şi sunt foarte eficiente, vor reduce

isiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 20%. e Beneficii suplimentare asupra mediului: A fost eradicată poluarea locală provenind de la incineratoarele mici şi ineficiente utilizate în Bucureşti.

Alte beneficii: Beneficii legate de sănătate şi siguranţa în activitatea de colectare şi distrugere a deşeurilor spitaliceşti.

Acest proiect este reproductibil, întrucât toate oraşele României cu peste 80.000 de locuitori trebuie să-şi creeze facilităţi de colectare, transport şi incinerare a reziduurilor de la spitale (conform regulilor impuse de Uniunea Europeană).

• Finanţare proprie (40%) $544.629• Finanţare din surse comerciale - Piraeus

Leasing (60%) $832.871

Schema de finanţare (USD)

Total investiţii $1.377.500

• Economii deBeneficii estimate

• Reducerea emisiilor de CO2 3 tone/an

109

Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

onservarea Energiei

.C. METALICA S.A., Oradea, fabricant de aparate de uz casnic, şi-a exprimat

.C. METALICA S.A., Oradea,

Programul

Economii de energie pentru un fabricant de aparate de uz casnic

Fondul Global de Mediu Agenţia Română pentru C Sinteresul de a reduce costurile la energia consumată. Asistenţa tehnică a fost asigurată de PNUD/GEF sub forma unui Studiu de Fezabilitate intitulat "Creşterea eficienţei energetice la Sprin instalarea unui nou sistem de încălzire" (ref: 15/2005). Câştigătorul lucrării a fost un expert – persoană fizică autorizată, Marcel Dobrescu, în consorţiu cu Global Energy Services, care au prezentat o ofertă în valoare de 3.014 USD. Soluţiile tehnice recomandate de Studiu se refereau la o serie de măsuri, printre care utilizarea energiei geotermale şi a gazelor naturale în locul combustibilului lichid uşor şi al electricităţii, menite să conducă la reducerea substanţială a emisiilor de CO2 provenind din procesul de fabricaţie.

Producerea aparatelor de uz casnic în condiţii de eficienţă energetică

Investiţia de 287.000 EURO (aprox. 366.572 USD) a fost lansată în 2006, utilizând fonduri proprii.

• Fonduri proprii (100%) $366.572Schema de finanţare (USD) Total investiţii $366.572

• Economii de energie 181 toe/anBeneficii estimate • Reducerea emisiilor de CO2 636 tone/an

110

e iniţiative legate de RE, maomponentă EE.

8.9 Studii de caz – energii regenerabile Deşi, în termeni foarte stricţi nu intră în categoria Eficienţe acestea conduce la reducere de seră; de aceea, PNUD/GEdc

rsele regenerabile de energSulegate de un combustibil alte

alimentării şi utilizării en

PNUD/GEF a finanţat stpropunerilor de investiţie p(energie eoliană); Expur (arLovrin (energie geotermală);lemnoase); Nordsimex (ardRominservices Therm, MTransgex Oradea (energie gedin seminţe de floarea geotermală).

n număr

, Energia Regenerabilă (RE)i Energetice (EE), fiecare dina emisiilor de gaze cu efectF s-a implicat într-u

i ales acolo unde exista şi o

ie, fiind eficiente energetic şi rnativ, pot diminua impactul ergiei asupra mediului.

udiile tehnice în sprijinul entru Big Land Constanţa derea deşeurilor lemnoase); Mobam (arderea deşeurilor erea deşeurilor lemnoase); angalia (energie solară); otermală); Ulerom (reziduuri

soarelui); Zoppas (energie

111

rogram Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

onservarea Energiei

ominservices Therm ("Rominterm") – furnizorul energiei termice în sistem entralizat din Mangalia - este un parteneriat având ca principali acţionari pe S.C.

P ul

ondul Global de Mediu F

genţia Română pentru CA

Energia solară utilizată pentru încălzirea apei destinate sistemului

centralizat de încălzire din Municipiul Mangalia

RcRominserv S.A., Bucureşti – parte a Grupului Rompetrol şi Consiliul Municipal Mangalia. Un proiect inovator de eficienţă energetică şi utilizare a energiilor regenerabile, implicând reabilitarea unui punct termic şi utilizarea energiei solare pentru

limentarea acestuia cu apă caldă, a fost realizat pe baza unui Studiu de Fezabilitate afinanţat de PNUD/GEF şi elaborat de consultanţi ai IPROMET SA la preţul de 3.580 USD.

Stocuri de apă preîncălzită de panourile solare pentru punctul termic renovat de curând

şi care alimentează blocurile de apartamente.

Beneficiile asupra mediului sunt substanţiale, deoarece proiectul conduce la reducerea emisiilor de CO2 în două feluri – prin creşterea eficienţei energetice la

ngalia – are are 26 de centrale termice – ci şi în multe oraşe din România. Ca urmare a

cestui pr t Asistenţa Tehnică pentrude ac .

Investiţia va fi de aproxi USD, din care 4 fosvestiţi, iar pentru restul de 422.000 USD lucrările sunt făşu

(77%) • Bugetul Primăria Municipiului Mangalia (23%) $106.000

e nanţare (USD)

Total investiţii $455.600

• Economii de energie 188 toe/anBeneficii estimate • Reducerea emisiilor de CO2 622 tone/an

punctul termic şi prin înlocuirea combustibilului lichid cu energia regenerabilă. În plus, poluarea locală a mediului a fost redusă. Potenţialul de replicabilitate al proiectului este mare, nu numai în Macsuccesului ainvestiţie făcută

oiect, PNUD/GEF a asigura o a doua est furnizor de energie termică (ref: #135)

mativ 877.600 55.600 USD au în curs de des

t deja rare. in

Schema d

• Finanţare proprie - Rominterm $349.600

fi

112

Deşeuri lemnoase pentru producerea

energiei şi creşterea eficienţei energetice la o

fabrică de mobilă

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Fondul Global de Mediu Agenţia Română pentru Conservarea Energiei

Nord Simex din Satu Mare, o companie privată producătoare de mobilă, a solicitat sprijin din partea PNUD/GEF pentru a concepe o serie de investiţii în eficienţa energetică şi în energia regenerabilă care implică utilizarea deşeurilor lemnoase pentru încălzirea halei de producţie şi pentru uscarea lemnului, creşterea eficienţei energetice a echipamentelor de producţie şi izolarea clădirilor.

Deşeurile lemnoase provenite de la producerea mobilei pot fi utilizate în procesul de fabricaţie şi pentru furnizarea încălzirii şi a apei calde.

Asistenţa tehnică a fost asigurată de PNUD/GEF sub forma unui Studiu de Fezabilitate (ref: 16/2004) realizat de Institutul Naţional al Lemnului (INL) la preţul de 3.990 USD.

Beneficiile globale asupra mediului generate de acest proiect se referă la utilizarea deşeurilor lemnoase, care sunt considerate o formă de combustibil neutrădin punct de vede

sunt semnificative, având în vedere faptul că

în curs de desfăşurare, utilizându-se fondurile proprii ale companiei i finanţarea din surse comerciale - sub formă de împrumut de la Banca Română entru Dezvoltare (BRD). Valoarea totală a investiţiilor este de aproximativ 1 milion

care 51 7 eficienţa energetică. replicabilitate al proiectului există, a imex

în general, naţională puternică pentru producerea

• Finanţare proprie (77%) $393.575• Împrumut BRD (23%) $120.000

Schema de finanţare (USD)

Total investiţii $513.575

• Economii de energie 307 toe/anBeneficii estimate • Reducerea emisiilor de CO2 640 tone/an

re al emisiilor de carbon.

Beneficiile locale asupra mediuluirumeguşul care polua mediul este acum filtrat, colectat şi utilizat drept combustibil.

nvestiţia este Işpde dolari, din

otenţialul de 3.5 5 USD sunt legaţi de

P tât în cadrul S , cât şi înRomânia mobilei.

deoarece există o tradiţie

113

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Fondul Global de Mediu Agenţia Română pentru Conservarea Energiei

Ulerom Reziduuri de seminţe

de floarea soarelui utilizate pentru

producerea energiei

Ulerom din Vaslui prelucrează seminţe de floarea soarelui, soia şi rapiţă, rafinează şi îmbuteliează uleiurile alimentare. În fiecare lună, compania prelucrează aproximativ 8.000 tone de seminţe de floarea soarelui, producând în jur de 1.200 tone de reziduuri – mai ales coji de seminţe de floarea soarelui. Compania avea nevoie de aproximativ 2.500 GCal abur pe lună pentru fabrica de rafinare şi îmbuteliere şi utiliza patru cazane, dintre care trei utilizau aprox. 363.000 m3 de gaze naturale, iar al patrulea fusese modificat să ardă 450 tone/lună de coji de seminţe de floarea soarelui. Deoarece erau aproximativ 750 tone de reziduuri disponibile, compania a solicitat sprijinul PNUD/GEF pentru a-şi utiliza potenţialul economic şi de protecţie a mediului.

Ulerom – un exemplu de producere a energiei durabile, neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon

• Finanţare proprie (20%) $112.000• Finanţare din surse comerciale – FREE (80%) $448.000

chema de ţare (USD)

Total investiţii $560.000

• Economii de energie 1.762 toe/anBeneficii estimate • Reducerea emisiilor de CO2 3.900 tone/an

Beneficii asupra mediului. Cojile seminţelor de floarea soarelui sunt o formă de energie regenerabilă neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon, deoarece dioxidul de carbon care este emis în atmosferă când sunt arse cojile se absoarbe când creşte nouă recoltă în anul următor.

Asistenţa tehnică a fost asigurată de PNUD/GEF sub forma unui Studiu de Fezabilitate realizat de consultanţi ai ISCE la preţul de 3.228 USD.

Finanţarea din surse comerciale a fost asigurată de proiectul înrudit al PNUD/GEF – FREE – un fond de împrumut specializat pentru eficienţa energetică, înfiinţat de Guvernul României, Banca Mondială şi GEF. FREE poate acorda până la un milion USD pentru fiecare investiţie, numai pentru proiecte în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie. Pentru mai multe detalii, vizitaţi pagina www.free.org.ro.

Sfinan

114

ntrale de cogenerare

Dintre cele patru investiţii CHP care s-au realizat cu ţă Tehnică din partea PNUD/GEF, două au fost

odelului de finanţare “BOOT” deţine în proprietate-exploatează-transferă).

anie specializată în servicii

ază capitalul investit, dobânda şi profitul prin ânzarea energiei termice şi electrice către clientul său

s).

Built-Own-Operate-Transfer

(Construieşte- Deţine în proprietate-Exploatează-Transferă) “BOOT” reprezintă un model de câştig reciproc, prin care avantajul este atât de partea companiei de servicii energetice cât şi de partea companiei consumatoare, dar şi în favoarea mediului, astfel:

• Compania specializată în servicii energetice câştigă – facând profit din afacerile sale cu energie;

• C te

energia termică tiţie;

8.10 Studii de caz – ce

Asistenfinanţate pe baza m(construieşte-

“BOOT” presupune o compenergetice, care instalează un sistem CHP pe cheltuiala proprie, la locaţia clientului. Această companie îşi recuperevde-a lungul unui număr de ani. După aceea, instalaţia CHP – care împlineşte probabil 8 ani – este vândută clientului la costul modice (poate fi considerat ca transferat grati

ompania consumatoare de energie câştigă – deoarece primeşşi electrică mai ieftin, fără să facă vreo inves

• Mediul câştigă – deoarece emisiile de gaze cu efect de seră sunt

diminuate prin utilizarea tehnologiilor CHP caracterizate prin eficienţă energetică.

PNUD/GEF a finanţat studii pentru a sprijini propunerile de investiţii legate de CHP, venite din partea beneficiarilor din

nţi, gie

şi co lor. Beneficiarii udii Do

roup, Goscom Miercurea Ciuc, , Rulmen i , Sicome .

sectoarele private şi publice – producători de rulmeă, hârtie, medicamente, furnizori de enercabluri, mobil

termică acestor st

lectare/tratare a deşeuri au fost: Colterm Timişoara, brogea

G Isovolta ţBârlad d şi Sortilemn Gherla

115

rogramul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

ondul Global de Mediu

genţia Română pentru Conservarea Energiei

sa centrală termică şi umpăra electricitate din reţeaua naţională. Compania îşi va diminua considerabil

de pe facturile de energie termică şi electrică, deoarece în prezent îşi montează o instalaţie nouă de producere combinată a energiei termice şi electrice având capacitatea de 2 x 6 MWe, pe baza Studiului de fezabilitate finanţat de PNUD/GEF.

P F

CHP pentru un producător de

rulmenţi (Rulmenţi Bârlad)

A Titlul proiectului: Creşterea eficienţei energetice la S.C. Rulmenţi S.A., Bârlad, prin construirea unei Centrale de Cogenerare.

S.C. Rulmenţi S.A., Bârlad, un producător privat de rulmenţi şi echipamente nrudite, genera abur pentru procesul de fabricaţie de la propriaî

ccosturile

Sosirea şi instalarea centralei de cogenerare care economiseşte deja peste de 2 milioane USD pe an pentru companie – cifră care va creşte până la 2,9 milioane USD pe an când centrala va funcţiona în totalitate din excesul

de căldură.

Beneficii economice: Compania îşi va micşora costurile de pe facturile de energie electrică şi termică cu 2,9 milioane USD pe an ca rezultat al acestei investiţii.

Beneficii asupra mediului: Potrivit Studiului de Fezabilitate, proiectul va reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 46% la centrala termică.

Asistenţa tehnică a fost asigurată de PNUD/GEF sub forma unui Studiu de ezabilitaF te realizat de consultanţi ai TRAPEC la preţul de 3.665 USD. inanţarea din surse comerciale a fost asigurată sub forma unui împrumut de

URO de Comerciale Române (BCR

.000 EURO) (34%) ~

) (66%) ~ e USD)

e EURO)

• Economii de energie $2.175.000/anBeneficii estimate • Reducerea emisiilor de CO2 39.414 tone/an

F9.850.000 E

la filiala din Bârlad a Băncii ).

• Finanţare proprie (5.150 $6.000.000• Împrumut BCR (9.850.000 EURO

Total investiţii (15 milioan$11.500.000$17.500.000

Schema dfinanţare (

116

Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

onservarea Energiei

.C. Isovolta S.A., Bucureşti, producător de material electroizolant şi laminate gide, a solicitat Asistenţă Tehnică din partea PNUD/GEF în anul 2004 pentru prijinirea ideii de a converti centrala termică într-o centrală de cogenerare.

Modelul de finanţare "Build-Own-Operate Transfer" (construieşte-deţine în proprietate-exploatează-transferă)

Isovolta pune la

dispoziţia SE-GES o

suprafaţă de teren.

SE-GES finanţează,

construieşte, deţine în

proprietate şi exploatează o

instalaţ CHP pe

Isovolta cumpără energie

termică şi electrică de la SE-GES

timp de x ani.

Apoi, SE-GES vinde

această instalaţie CHP către Isovolta pentru o sumă

modică

"CHP cu OPM": investitorii deştepţi instalează sisteme de producere combinată a energiei termice şi electrice

olta câştigă, deoarece primeşte energia

nanţare şi profitul

• Investiţie de tip “BOOT” - fonduri SE-GES $1.740.577nanţare (USD) Total investiţii $1.740.577

1.4estimate • Reducerea emisiilor de CO2 2.20

Programul Fondul Global de Mediu Agenţia Română pentru C Sris A fost semnat un Acord de Principiu între Isovolta, PNUD/GEF şi SE-GES – o companie a Fondului Româno-American pentru Investiţii (RAEF). RAEF utilizează un împrumut major de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (EBRD) pentru a oferi echipamente de cogenerare pe baza modelului BOOT. Asistenţa tehnică a fost finanţată de PNUD/GEF sub forma unui Studiu de Prefezabilitate (ref: 11/2004) realizat de consultanţi ai Forenerg la preţul de 2.960 USD, iar doi ani mai târziu, după încheierea unui şir de studii tehnice şi economice, a fost încheiat un acord BOOT între cele două companii.

Sistem de cogenerare pentru o fabrică de

cabluri, utilizând modelul de finanţare

"BOOT"

ieterenul respectiv.

(Combined Heat and Power) cu banii altora (Other People's Money)! Modelul BOOT reprezintă un exemplu excelent de câştig reciproc dintr-o soluţie

ţare a eficienţei energetice. Isovde finantermică şi electrică mai ieftin, fără să facă vreo investiţie sau să conducă nouă instalaţie. SE-GES îşi recuperează capitalul investit, costurile de fiîn perioada derulării contractului. Şi mediul câştigă, deoarece cazanele ineficiente care produceau doar energie termică şi reţeaua de energie electrică vor fi înlocuite de o centrală de cogenerare, pe bază de gaze naturale, eficientă din punct de vedere energetic. Schema de fi Beneficii • Economii de energie 84 toe/an

0 tone/an

117

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Fondul Global de Mediu

CHP cu finanţare “BOOT”

Agenţia Română pentru Conservarea Energiei S.C. Sicomed S.A., Bucureşti, este cel mai mare producător de medicamente din România*. Compania dorea reducerea cheltuielilor sale la energie fără să-şi investească banii sau să se împrumute. În consecinţă, compania a negociat o înţelegere de tip BOOT cu Societatea pentru Energie - Generare şi Servicii SA (SE-GES), o companie a Fondului Româno-American pentru Investiţii (RAEF), care a instalat cu propriul capital o centrală de producere combinată a energiei termice şi electrice şi care îşi va recupera fondurile investite, dobânda şi profitul din vânzarea energiei termice şi electrice către Sicomed.

(construieşte-deţine în

proprietate-exploatează-transferă)

Inst ia .

Beneficii asupra mediului: uce la reducerea emisiilor de gaze cu efect d s Asistenţa tehnic as pr D. Reprodu rece demonstreaz ţare BOOT poate fi aplicat cu succes în proiectele

e nvestiţii pentru realizarea centralelor CHP în baza legislaţiei române şi a normelor

alaţ CHP – constând din motoare pe bază de ardere gaze naturale 2 x 0.6 MWe este acum funcţională

Proiectul va conde eră cu cel puţin 20%, şi la îmbunătăţirea calităţii aerului.

ă a fost asigurată de PNUD/GEF sub forma unui Studiu de Impactu a Mediului realizat de consultanţi ai OVM-ICCPET la preţul de 2.250 US

ctibilitatea: Acesta este un proiect important pentru România, deoaă că modelul de finan

d ide reglementare.

Totalul investiţiilor a fost de aproximativ 1,3 milioane EURO (aprox. 1,5 milioane USD)

• Finanţare prin participare la capital - RAEF (20%) $300.000• Împrumut - BERD (80%) $1.200.000

Schema de finanţare (USD)

Total investiţii $1.500.000

• Economii de energie 2.135 toe/anBeneficii estimate • Reducerea emisiilor de CO2 3.200 tone/an * Acum parte a Grupului Farmaceutic Zentiva N.V.

118

te pentru Dezvoltare

genţia Română pentru Conservarea Energiei

termică în sistem centralizat, a decis să staleze o centrală de cogenerare de ultimă generaţie la CET Centru, pentru a

ediu necesară pentru obţinerea Acordului de Mediu (capacitate nouă), entru proiectul “Echiparea CET Timişoara Centru cu utilităţi de cogenerare în

vederea creşterii capacităţii de producere a energiei în cogenerare ". Studiul a fost contractat de consultanţii ISPE la preţul de 2.200 USD Studiul a fost utilizat de Colterm pentru a îndeplini cerinţele de protecţia mediului şi de obţinere a unui împrumut de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) - în calitate de finanţator principal al proiectului.

Programul Naţiunilor Uni Fondul Global de Mediu A Colterm Timisoara, furnizorul de energie inreduce substanţial costurile de alimentare a consumatorilor rezidenţiali şi a altor clienţi. PNUD/GEF a sprijinit această propunere de investiţie prin finanţarea unui Studiu (ref: 9/2006) intitulat "Analiza de impact asupra mediului, audit de mediu, sănătate şi securitatea muncii (EHS), plan de acţiune pentru protecţia mediului, documentaţie tehnica de mp

lui

00.000 Avans pentru implementare mixtă (7%) 00• Bugetul Primăria Municipiului Timişoara (9%) $2.700.000

ţii $

• Economii de 2eneficii O2

CHP pentru sistemul

centralizat de încălzire din

Municipiul Timişoara

1924 1936 2006

Nouă centrala de cogenerare va reprezenta un pas important în evolutia sistemelor tehnice ale oraşu Finanţarea din surse comerciale a fost asigurată de BERD, Contractul de Împrumut fiind încheiat în August 2006.

• Finanţare proprie – Colterm (18%) $5.300.000• Împrumut – BERD (66%) $20.0• $2.000.0

Schema de finanţare (USD)

Total investi 30.000.000

energie 2.960 toe/anBestimate

• Reducerea emisiilor de C 65.000 tone/an

119

Anexe - Plata pentru asistenţă tehnică şi contribuţii directe

ţă tehnică

NUD EF a contractat 57 de studii tehnice, care au fost realizate de consultanţi itate, studii de soluţie, studii de impact asupra

ediului, proiecte tehnice şi o campanie de postere cu imagini termografice. Costul ii a fost de 246.050 USD (+ TVA), deci preţul mediu pentru un

TVA).

Asisten P /Gexterni, incluzând studii de fezabilmtotal al acestor studstudiu a fost de numai 4.317 USD (+ Consultanţii au intrat într-o competiţie strânsă pentru a câştiga lucrările propuse de PNUD/GEF, răspunzând la Cererile de Oferte pe care le puteţi studia la adresa www.energie.undp.ro. Ofertele au fost în mod tipic evaluate de o echipă formată din cinci evaluatori, dintre care doi din partea Echipei Centrale PNUD/GEF, unul din

r sunt

Preţ USD

1 Reabilitarea lzire de pe raza localităţilor Sînmartin, Băile Felix şi B ile 1 Mai (Studiu de F

Global Energy

2.900

2 Creşterea eficienţei en ca ţie) - (Ref: 23/2006)

Interproiect 3.820

3 ştere a e v GB S ti (Audituri e ef: 22/200

4.940

4 enţei ener m S.A. Baia Mare prin instalarea unui nou care util uş şi alte reziduuri de lemn (Studiu de Fezabilitate) - ( )

SASucursala

2.490

5 Creşterea eficienmodernizarea a 18 staţii hidrofor (Studiu de Fezabilitate) - (Ref:

EnergoEco 2.930

6 2.610

7

energetice simple) - (Ref: 18/2006)

11.210

8 Creşterea eficienţei energetice la S.C. PLASTOR S.A., Oradea, area term

unui nou sistem de încălzire (Studiu deate) - (Ref:

Global Ene

erv

3.000

9 area sistem din Comuna , judetul Bihor, ăsuri de

eficienţă energetică (Studiu de Fezabilitate) - (Ref: 16/2006)

AmProiect

1.000

partea Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei, unul din partea PNUD România şi unul din partea companiei sau autorităţii locale în calitate de beneficiar al proiectului.

enumirile studiilor, numele consultanţilor câştigători şi valoarea oferteloDprezentate mai jos:

Denumire studiu Consultant

şi extinderea sistemului centralizat de încăă

ezabilitate) - (Ref: 24/2006) Services ergetice la Hotel Napoca din Cluj-Napo

(Studiu de SoluModalităti de cre

A. Bucureşficienţei energetice la Knergetice)- (R

getice la S.C. Mobacazan de abur

aerner IM6)

izează rumegRef: 21/2006

.

Creşterea efici

GlobEnergy Services Institutul Naţional al Lemnului

–

al

Braşov ţei energetice la SC Apaserv Satu Mare prin

20/2006) Creşterea eficienţei energetice la S.C. APASERV Satu Mare prin modernizarea şi reamplasarea utilităţilor într-o nouă locaţie şi reabilitarea termică parţială a clădirilor (Studiu de Fezabilitate) - (Ref: 19/2006)

EnergoEco

Creşterea eficienţei energetice în 16 unităţi din învăţământul de stat situate în sectorul 1 – Bucureşti, prin încheierea unui acord cu o firmă privată prestatoare de servicii energetice – ESCO (audituri

Trapec

prin reabilitimplementarea

ică a două hale de producţie şi S

rgy ices

FezabilitModernizMădăraş

17/2006) luu i de iluminat public stradal

prin implementarea unor mper

120

10 Creşterea eficienţei energetice în două instituţii publice din oraşul Vlăhiţa prin reabilitarea instalaţiilor de încălzire şi izolarea termică parţială (Studii de fezabilitate) - (Ref: 15/2006)

Institutul Naţional al Lemnului SA, Sucursala Brasov

4.695

11 Creş ea eficienţei energetice la S.C. Metalul Mesa S.A., relor şi implementarea unei noi

instalaţii de încalzire a pieselor, prin inducţie cu curenţi de medie e Fezabilitate) - (Ref: 14/2006)

Global Energy Services

2.500

12 cea (Studii de Fezabilitate) - (Ref: 13/2006)

Institutul de Studii şi Proiectări

7.500

13 2.240

14 2.755

15 Soluţii pentru creşterea eficienţei energetice la SC EXPUR SA România (Studiu de Solutie) - (Ref: 10/2006)

Global Energy Services

2.600

16 Analiza de impact asupra mediului, audit de mediu, sănătate şi securitatea muncii (EHS), plan de acţiune pentru protecţia mediului, documentaţie tehnica de mediu necesară pentru obţinerea Acordului de Mediu (capacitate nouă), pentru proiectul “Echiparea CET Timişoara Centru cu utilităţi de cogenerare în vederea creşterii capacităţii de producere a energiei în cogenerare - (Ref: 9/2006)

ISPE 2.200

17 Creşterea eficienţei energetice la patru şcoli din Judeţul Maramureş (Studii de Fezabilitate, Documentaţiile în vederea obpatru şcoli) - (Ref: 8/2006)

Wayda şi Wayda

13.330

18

de Fezabilitate) - (Ref: 7/2006) ea de Studii şi Cercetări

3.210

19 Mangalia, prin modernizarea a trei centrale termice şi reabilitarea Energy

3.240

20 ouă centrale termice şi reabilitarea reţelelor

11.640

21 Cre ţei en/mod a clă ir e) - (Ref: 4/2006)

22 Crearea de postere de eficienţă energetică pentru aparolosind ima 006) -

onforAPMicronix

9.750

terSalonta, prin înlocuirea compresoa

frecvenţă (Studiu dMăsuri de eficienţă energetică la S.C. Energoterm S.A., Tul

Energetice Creşterea eficienţei energetice la SC ZOPPAS Industries SRL Romania, prin utilizarea apei geotermale în centrala termică (Studiu de Fezabilitate) - (Ref: 12/2006)

Global Energy Services

Creşterea eficienţei energetice la sistemul de alimentare centralizată cu căldura a comunei Lovrin, prin reabilitarea instalaţiilor existente şi prin utilizarea energiei geotermale (Studiu de Fezabilitate) - (Ref: 11/2006)

Wayda şi Wayda

ţinerii avizelor, Proiecte Tehnice şi Caiete de Sarcini pentru

Creşterea eficienţei energetice la S.C. Transgex S.A., Oradea, prin producerea de energie electrică din sursa geotermală (Studiu

Întreprinder

Energetice Creşterea eficienţei energetice la S.C. Rominservices Therm S.A., Global

reţelelor de distribuţie secundară aferente (Studii de Fezabilitate - (Ref: 6/2006)

Services

Creşterea eficienţei energetice în Municipiul Medgidia prin modernizarea a d

Trapec

secundare aferente (Studiu de Fezabilitate şi Proiect Tehnic)- (Ref: 5/2006) -

şterea eficienprin reabilitareatermică parţială

ergetice la Colegiul „Constantin Carabella” ernizarea instalaţiei de încălzire şi izolarea

Trapec 2.560

d ilor (Studiu de fezabilitattamentele C sorţiul

de bloc f gini în infraroşu - (Ref: 3/2 mat din ER şi

121

23 Creşterea eficienţei energetice în trei instituţii publice din Muncipiul Târnăveni prin reabilitarea instalaţiilor de încălzire şi izolarea termică parţială a clădirilor (Studii de fezabilitate) – (Ref: 2/2006)

SC Proiect SA, Târgu Mureş

4.450

24 Modernizarea staţiilor de captare, tratare şi pompare a apei Sălsig şi Ulciug prin implementarea unor măsuri de eficienţă energetică (Studiu de Fezabilitate) - (Ref: 1/2006)

EnergoEco 2.950

25 t public stradal, a iluminatului săli de sport din Municipiul

entarea unor măsuri de eficienţă energetică abilitate) - (Ref: 19/2005)

Energolux 2.600

26 Creşterea eficienţei energetice la S.C. SORTILEMN S.A. Gherla, prin introducerea unei centrale de cogenerare pe abur, utilizând

Institutul de Studii şi

4.645

27 rea eficienţei energetice la S.C. METALICA S.A., Oradea, prin instalarea unui nou sistem de incălzire (Studiu de

Consortiul format din

3.015

28 suri de

eficienţă energetică (Studiu de Fezabilitate) - (Ref: 14/2005)

3.650

29

Fezabilitate) - (Ref: 13/2005)

2.400

30 Creşterea eficienţei energetice la S.C. Big Land S.R.L., Constanţa, prin instalarea unui generator electric acţionat de o turbină eoliană (Studiu de Fezabilitate) - (Ref: 12/2005)

3.300

31 Creşterea eficienţei energetice la S.C. Dobrogea Grup S.A., Constanţa, prin construirea unei Centrale de Cogenerare (Studiu de Prefezabilitate) - (Ref: 11/2005)

32 Modernizarea sistemului de iluminat public stradal din Oraşul Valea lui Mihai, judeţul Bihor (Studiu de fezabilitate) - (Ref:

EnergoEco 3.350

33 Măsde Fezabilit

5.414

34 3.150

35 CreMangalia, prin reabilitarea unei centrale termice ce urmează a fi

entată din umul de lor (S 7/2005)

IPROMET 3.580

36 Creşterea eficienţei ene udiu de Fezabilitate) - (R

IPCTInsta

3.660

37 Modernizarea staţiei de pompare a apei brute din sursVaslui prin înlocuirea echipamentelor actuale (pompe) (Studiu de

ate) - (Ref:

aWayda

2.944

Modernizarea sistemului de iluminaîn 29 unităţi de învăţământ şi în 13 Zalău prin implemsau prin concesionare (Studii de fez

deşeu lemnos (Studiu de Fezabilitate) - (Ref: 18/2005) Proiectări Energetice (ISPE)

Creşte

Fezabilitate) - (Ref: 15/2005) Marcel Dobrescu şi Global Energy Services

Modernizarea sistemului de iluminat public stradal din Municipiul Câmpulung Moldovenesc prin implementarea unor mă

EnergoEco

Creşterea eficienţei energetice la SC Aquaserv SA, Tulcea, prin înlocuirea unor pompe, compensarea energiei reactive şi teletransmisia datelor în vederea dispecerizării (Studiu de

SC CPA

Consorţiul format din ENERO şi EnergoEco Trapec 4.385

10/2005) uri de eficienţă energetică la S.C. MATEX S.A., Deva (Studiu

ate) - (Ref: 9/2005) Wayda şi Wayda

Modernizarea sistemului de iluminat public stradal din Municipiul Salonta (Studiu de fezabilitate) - (Ref: 8/2005)

EnergoEco

şterea eficienţei energetice la S.C. Rominservices Therm S.A.,

parţial alimcombustibil Ca

sursa solară, pentru a reduce constudiu de Fezabilitate) - (Ref:

rgetice la S.C. SAMUS MEX S.A. (Stef: 5/2005)

laţii

a Soleşti – W yda şi

Fezabilit 4/2005)

122

38 in utilizarea energetică a aburului uzat rezultat din procesul

cerea de energie electrică (Studiu de

Global Energy Services

3.690

39 2.250

40 3.665

41 Cre ă cu Trapec 3.220

42 3.990

43 Victoria, judeţul Braşov (Studiu de fezabilitate) – (Ref: 15/2004) - Instalaţii

4.290

44

fezabilitate) – (Ref: 14/2004) Consultanţă

3.228

12/2004)

it

)

47 2.950

48 Creşterea eficienţei energetice la S.C. ELECTROAPARATAJ S.A., Bucureşti, prin reabilitarea sistemului de încălzire şi condiţionare la Hala Prelucrări Metalice (Studiu de fezabilitate) –

obit 3.300

,

51 Wayda şi 4.614

52 ASA Holding

3.495

04)

şi

54 CT), a instalaţiei de încălzire şi ICPT 6.250

Creşterea eficienţei energetice la S.C. Viromet S.A., Victoria, pr

tehnologic la produfezabilitate)– (Ref: 3/2005) Studiu de impact asupra mediului pentru o centrală de cogenerare la S.C. Sicomed S.A., Bucuresti – (Ref: 2/2005)

OVM-ICCPET

Creşterea eficienţei energetice la S.C. Rulmenţi S.A., Bârlad, prin construirea unei Centrale de Cogenerare (Studiu de fezabilitate) - (Ref: 1/2005)

Trapec

şterea eficienţei energetice la alimentarea centralizatcăldura a Municipiului Tulcea (Studiu de fezabilitate) – (Ref: 19/2004) Creşterea eficienţei energetice la SC NordSimex SRL Satu Mare - (Studiu de fezabilitate) – (Ref: 16/2004)

Institutul Naţional al Lemnului (INL)

Măsuri de eficienţă energetică pentru clădirea Primăriei Oraşului IPCT

Un nou cazan de abur care utilizează reziduuri de seminţe de floarea soarelui pentru S.C. Ulerom S.A. Vaslui (Studiu de

Institutul de Studii şi

Energetică (ISCE)

45 Înlocuirea echipamentelor (pompe şi turbosuflante) în staţia de captare – tratare a apei potabile Roşu, Municipiul Vatra Dornei (Studiu de fezabilitate) – (Ref:

Energob 2.940

46 Creşterea eficienţei energetice la S.C. ISOVOLTA S.A., Bucureşti, prin transformarea Centralei Termice în Centrală de Cogenerare şi prin incinerarea deşeurilor industriale (Studiu de prefezabilitate- (Ref: 11/2004) Modernizarea sistemului de iluminat public stradal din Municipiul

Forenerg 2.960

Orăştie şi a sistemului de iluminat interior, inclusiv refacerea circuitelor de iluminat şi forţă, la şcoala „Dr.Aurel Vlad” (Studii de fezabilitate) – (Ref: 10/2004)

Enrgolux

(Ref: 09/2004) Creşterea eficienţei energetice la S.C. GOSCOM Miercurea Ciucprin montarea unui echipament de cogenerare (Studiu de

Energ

49

fezabilitate)- (Ref: 08/2004) Creşterea eficienţei energetice în două instituţii publice din Muncipiul Târnăveni (Studii de fezabilitate) – (Ref: 07/2004) Creşterea eficienţei energetice în două unităţi şcolare din

Trapec 3.230

50 SC Proiect 3.773

Municipiul Satu Mare (Studii de fezabilitate) – (Ref: 06/2004) Creşterea eficienţei energetice la S.C. VRANCART S.A. Adjud prin montarea unui echipament de cogenerare (Studiu de Prefezabilitate) – (Ref: 04/2004)

Wayda

53 Reabilitare instalaţii de încălzire, modernizare sistem interior de iluminat şi izolare termică parţială la cinci unităţi şcolare din Municipiul Sighişoara (Studii de fezabilitate)- (Ref: 03/20Reabilitarea centralei termice (

Wayda Wayda

8.650

izolarea termică parţială la spitalul de boli contagioase Gheorghieni (Studiu de fezabilitate) – (Ref: 02/2004)

Instalaţii

123

55 Reabilitarea instalaţiilor de încălzire şi izolarea termică parţială la patru unităţi şcolare din Municipiul Alba-Iulia (Studii de fezabilitate) – (Ref: 01/2004)

Wayda şi Wayda

Trap

6.807

56 Audit energetic de detaliu, termic şi electric, pe componente şi pe ansamblul societăţii, exceptând auditul energetic al clădirilor, pentru SC AMBRO, Suceava, România – (Ref: 02/2003)

ec 7.285

USD) 246.050

57 Reabilitarea termică parţială a 48 de blocuri din Oraşul Topoloveni, judeţul Argeş, România (Audit Energetic, Certificat Energetic şi Studiu de Fezabilitate) - (Ref: 2003/01) Total cheltuieli pentru studii externe (fără TVA) (

Trapec 8.850

124

C 1 o 12 U ţii nerambursabile a – maximum 20 %, deseori chiar mai puţin – d

Cost (USD

1 rta 3.307

2 101 Îmbunătăţirea eficienţei energetice pentru gradiniţa din Pan 4.2003 165 Contoare de caldură pentru toate blocurile din orasul Rădău 30.417

ulaiul Cluj-Napo

33.4

5 ului de alimentare cu căldură din munIaşi

42.695

6 108 Îmbunătăţirea eficienţei energetice pentru sistemul de alimentare cu caldură din Municipiul Cluj-Napoca

47.471

7 221 Staţii de pompare eficiente energetic la CUP Focsani 18.069ra 11.6

9 cvacalor S.A., 25.094

1.711 ică parţială

43.365

istem interio din

28.8

13 olare din M 28.469

n M 42.547

ei Ora 10.5

16 alizată cu căldură 38.141

ni 37.5

d29.670

19 aramureş 9.961 (fără TVA) (USD) 487.212

ontribuţii directe

9 granturi pentru echipamente de eficienţă energetică, în valoare tSD au fost acordate entităţilor din sectorul public. Aceste contribu

tală de 487.2

u reprezentat întotdeauna o mică parte in întreaga valoare a investiţilor în eficienţa energetică.

Ref. Titlu )

20 Alocatoare de costuri şi robinete termostatice pentru apasociale din oraşul Târgu Jiu

mentele

aci ţi

4 26 Alocatoare de costuri şi robinete termostatice pentru pop ţia cu ca icipiul

venituri reduse din cartierul Mănăştur, municip138 Modernizări ale sistem

03

8 223 Modernizarea sistemului de iluminat public din comuna B198 Achiziţionarea de pompe şi automatizări pentru S.C. A

n 24

Brad 240 Imbunătăţirea eficienţei energetice la şcoala din Mica 89 Reabilitarea instalaţiilor de încălzire şi izolarea term

pentru patru unităţi şcolare din Municipiul Alba-Iulia

10 86

12 14 Reabilitare instalaţii de încălzire, modernizare siluminat şi izolare termică parţială la cinci unităţi şcolareMunicipiul Sighişoara

96 Creşterea eficienţei energetice în două unităţi şc

r de

unicipiul

76

Satu Mare 85 Creşterea eficienţei energetice în două instituţii publice di

Târnăveni 14 uncipiul

15 158 Măsuri de eficienţă energetică pentru clădirea PrimăriVictoria, judeţul Brasov

171 Creşterea eficienţei energetice la alimentarea centr

şului 89

a Municipiului Tulcea 190 Modernizarea sistemului de iluminat public stradal din Mu17 cipiul

Salonta 166 Modernizarea sistemului de iluminat public stradal din Municipiul

28

18 Câmpulung Moldovenesc prin implementarea unor măsuri eficienţă energetică

278 Creşterea eficienţei energetice la patru şcoli din Judeţul M Total cheltuieli cu granturi pentru echipamente

e

125

accesând adresa:

www.energie.undp.ro

Puteţi descărca acest

raport în versiunea Română şi Engleză,

şi

www.arceonline.ro

UNOPS

Your Partner for Management Services

Worldwide

126