[v k -îlde fiu de suflet. cu toate acestea făcân-du-ae mare, cam la 40 de ani, a încetat a se...

8
Anul IX. Blaj, la 6 Martie 1927. Preţul unui număr 3 Lei. Nr. 10. I • [V K -îl ABONAMENTUL: Un an 180 Lei Pe jumătate . . . . 90 Lei In America pe m 3 dolari. iese odată la săptămână Adresa: „UNIREA POPORULUI", Blaj, Jud. Târnava-mică Director: ALEXANDRU LUPEANU-MELIN ANUNŢURI ŞI RECLAME se primesc la Administraţie şl se plătesc: un şir mărunt odată 5 Lei a doua şi a treia oră 4 Lei. uii de Moţi la meserii O faptă vrednică de laudă a Părintelui DR. CORIOLAN N. SABĂU din comuna Lupşa, judeţul Turda. — In nr. 49 din 5 Decemvrie 1926 al gazetei noastre am fost publicat un apel către maeştrii români din toată ţara, în care îi îndemnam să ceară ucenici de 'me- serii dela Păr. Dr. Coriolan N. Sabău, preot în Lupşa din Munţii Apuseni, care ne scria că are gata de drum mai mulţi copilaşi de Moţi ce vreau să se facă meş- teşugari. In apelul nostru am arătat starea tristă în care se găsesc Moţii cei bravi şi spuneam, că trebue făcut ceva, ca străne- poţii lui Horia să nu mai umble »cerşind din poartă în poartă«, ci să ajungă şi ei la un trai mai omenesc în România cea nouă şi mare. Şi mai spuneam, că Moţii Înşişi sunt gata să încerce orice, numai să scape de sărăcie şi de necazuri. Părintele Dr. Coriolan N. Sabău, un tinăr preot cu durere adâncă pentru fraţii şi părinţii săi, ne trimitea vorbă, că Moţii vreau să-şi pornească feţii la meserii, din cari să se aleagă, cu vremea, oaste* de cucerire a oraşelor ardeleneşti. Gândul înţelept al Părintelui Sabău a fost cu noroc şi apelul nostru a avut cel mai bun răsunet. Puii de Moţi din Lupşa şi-au găsit stăpâni în curând. Ei şi-au adu- nat hăinuţele şi au plecat spre toate col- ţurile Ardealului. Au venit dintrânşi şi la Blaj. Sunt copii frumuşei, cu umerii închie- gaţi şi cu ochii isteţi. Ii vedem adeseori dimineaţa, trecând pe lângă redacţia noa- stră cu coşurile de pâne în spate. Sunt veseli şi buni la treabă. Stăpânii lor sunt foarte mulţumiţi eu ei şi le prorocese viitor fericit. Intre cei doi copilaşi cari au venit la Blaj, unul este chiar nepotul Părintelui Coriolan şi d. Petru Moga, maestru fran- zelar, care-i are, ne-a declarat însuşi, este foarte îndestulit cu Puii de Moţi, cari 11 ascultă, sunt buni, blânzi, cuvincioşi şi râvnitori la meşteşug. Iată o laudă dintre celea mai frumoase, care se poate spune despre nişte copii cu viitor. Ni-se încălzesc inimile de plăcere când îi vedem porniţi cu nădejdi atât de frumoase pe cărările vieţii. Bucuria noastră a fost însă şi mai mare, când am primit astăzi, două scrisori deodată^ dela maeştri români cari au primit Pui de Moţi în ate- lierele lor. Amândouă acestea scrisori sunt cel mai înălţător certificat despre vrednicia bravilon copilaşi ai Munţilor Apuseni. Mae- ştri sunt deplin mulţumiţi cu ei, spre marea bucurie a părinţilor, a harnicului preot Sabău, şi a noastră a tuturora. lată deci, că Moţii necăjiţi au găsit cărarea cea bună de-a ieşi din impas, şi ei cei de azi, dar mai ales scumpii lor copilaşi, vrednici cu adevărat de-o soartă mai bună. Numai de-ar Înţelege cât mai multe comune din Munţii Apuseni gândul Părintelui Coriolan din Lupşa, care a făcut un început atât de cuminte pentru mân- tuirea Moţilor şi cucerirea oraşelor ardelene. Dar să lăsăm să grăiască şi scrisorile cari ne-au sosit la foaie: Cu onoare vin a Vă ruga să binevoiţi a face loc în mult preţuita DVoastră foaie urmă- toarele rânduri. In urma apelului publicat de DVoastră în Decemvrie anul trecut »în atenţiu- nea meseriaşilor români*, am cerut şi eu dela Părintele Dr. Coriolan Sabău preot român unit în Lupşa jud. Turda, 2 băeţi pentru meserie, pe cari i-am şi primit şi îi voi învăţa la meseria de ferar şi potcovar. Cu puii mei de Moţ sunt foarte mulţumit şi recomand cu sinceritate fiecărui maestru ro- mân asemenea ucenici. Ei sunt sănătoşi, desvol- taţi şi cu deprinderi bune, într'adevăr fiii lui Iancu, disciplinaţi şi bravi, copii ai suferinţei din Munţii Apuseni. Fraţilor meseriaşi români, Vă rog cereţi ucenici din ţara lui Iancu, nu Vă feriţi de fraţii Voştri, să desvoltăm industria română. Scrieţi pe adresa susnumitului Părinte şi adăpostiţi cât de mulţi din copii fraţilor noştri. Beclean jud. Odorhei. Camil Nîcoară, ferar şi potcovar. Cu onoare vin a Vă ruga, să binevoiţi a publica în foaie următoarea notiţă': In anu! trecut într'un număr mai din iarnă, Domnul Dr. Coriolan N. Sabău preot în Lupşa a publicat un apel către meseriaşii români cari au lipsă de ucenici să se adreseze către Dsa, ca să le trimită copiii de-ai Moţilor la meseriile lor. Subscrisul i-am făcut înştiinţarea şi mi-a şi trimis un băiat bun şi sănătos pentru meseria de ferărie, pentru care îi şi aduc mulţumită pu- blică. Viu a atrage şi eu atenţia dlor colegi meseriaşi cari au lipsă de ucenici, să se adre- seze cu toată încrederea către d. Dr. Coriolan Sabău preot în Lupşa şi vor primi copii buni de-ai Moţilor, cari sunt harnici de-a învăţa meserii. Cu toată stima: Miceşti, la 22 Febrarie. Nicolae Anca, mftestrn ferar. Marii bărbaţi ai neamului nostru DOMNUL TUDOR DIN OLTENIA Chipul nostru de azi înfăţişează pe marele erou naţio- nal Tudor Vladimircscv, căreia 1821 s'a răsculat cu pandurii săi împotriva Grecilor ce cutropiseră Mun- tenia. El se aseamănă cu eroul Iancu din Mantii Apuseni. Gazetele reie — cei mai mari duş- mani ai noştri. Mai zilele trecute a fost primit în audienţă de cătră Papa dela Roma un ziarist american. Papa i-s'a plâns, cât de necinstite şi de potrivnice sunt bunei cuviinţe cele mai multe gszete americane. A trecut vremea, a spus sfântul Părinte, când ziariştii americani scriau gazetele aşa încât le puteau da fără frică şi în manile fetelor proprii. Căci în gazetele de astăzi atâtea lucruri netrebnice sunt scrise, încât un tată cinstit nu le poate duce acasj, ci trebue să le ascundă dinaintea copiilor. Tot în legătură cu aceasta cetim, că un preot francez s'a dus zilele trecute într'o librărie, unde se vindeau tot feliul de ziare şi de reviste cu chipuri spurcate. Preotul atunci s'a apu- cat şi a sfârticat toate gazetele şi revistele cari i-s'au părut sunt necinstite. Librarul a chemat un poliţist care 1-a rugat pe părintele să-1 urmeze la poliţie. Preotul a -declarat acolo că este a şasa oră că a sfârticat gazetele şi revistele necinstite, şî că s'ar bucura foarte mult, dacă l-ar duce înaintea judecătoriei pentru fapta sa aceasta, ca acolo să arete pe câţi credincioşi de ai săi i-au stricat gazetele şi revistele rele.

Upload: others

Post on 12-Jan-2020

2 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: [V K -îlde fiu de suflet. Cu toate acestea făcân-du-ae mare, cam la 40 de ani, a încetat a se numi pe sine nepot de împărat, ci a'a numit Jidov şi feciorul unui bărbat jidov

Anul IX. B l a j , la 6 Martie 1927. Preţul unui număr 3 Lei.

Nr. 10.

I • [V K -îl

A B O N A M E N T U L : Un an 180 Lei Pe jumătate . . . . 90 Lei In America pe m 3 dolari.

i e se odată la săptămână Adresa: „UNIREA POPORULUI", B l a j , Jud. Târnava-mică

Director: ALEXANDRU LUPEANU-MELIN

ANUNŢURI ŞI RECLAME se primesc la Administraţie şl se plătesc: un şir mărunt odată 5 Lei

a doua şi a treia oră 4 Lei.

uii de Moţi la meserii O faptă vrednică de laudă a Părintelui DR. CORIOLAN N. SABĂU

din comuna Lupşa, judeţul Turda. — In nr. 49 din 5 Decemvrie 1926 al

gazetei noastre am fost publicat un apel către maeştrii români din toată ţara, în care îi îndemnam să ceară ucenici de 'me­serii dela Păr. Dr. Coriolan N. Sabău, preot în Lupşa din Munţii Apuseni, care ne scria că are gata de drum mai mulţi copilaşi de Moţi ce vreau să se facă meş­teşugari. In apelul nostru am arătat starea tristă în care se găsesc Moţii cei bravi şi spuneam, că trebue făcut ceva, ca străne­poţii lui Horia să nu mai umble »cerşind din poartă în poartă«, ci să ajungă şi ei la un trai mai omenesc în România cea nouă şi mare. Şi mai spuneam, că Moţii Înşişi sunt gata să încerce orice, numai să scape de sărăcie şi de necazuri. Părintele Dr. Coriolan N. Sabău, un tinăr preot cu durere adâncă pentru fraţii şi părinţii săi, ne trimitea vorbă, că Moţii vreau să-şi pornească feţii la meserii, din cari să se aleagă, cu vremea, oaste* de cucerire a oraşelor ardeleneşti.

Gândul înţelept al Părintelui Sabău a fost cu noroc şi apelul nostru a avut cel mai bun răsunet. Puii de Moţi din Lupşa şi-au găsit stăpâni în curând. Ei şi-au adu­nat hăinuţele şi au plecat spre toate col­ţurile Ardealului. Au venit dintrânşi şi la Blaj. Sunt copii frumuşei, cu umerii închie-gaţi şi cu ochii isteţi. Ii vedem adeseori dimineaţa, trecând pe lângă redacţia noa­stră cu coşurile de pâne în spate. Sunt veseli şi buni la treabă. Stăpânii lor sunt foarte mulţumiţi eu ei şi le prorocese viitor fericit.

Intre cei doi copilaşi cari au venit la Blaj, unul este chiar nepotul Părintelui Coriolan şi d. Petru Moga, maestru fran-zelar, care-i are, ne-a declarat însuşi, că este foarte îndestulit cu Puii de Moţi, cari 11 ascultă, sunt buni, blânzi, cuvincioşi şi râvnitori la meşteşug. Iată o laudă dintre celea mai frumoase, care se poate spune despre nişte copii cu viitor.

Ni-se încălzesc inimile de plăcere când îi vedem porniţi cu nădejdi atât de frumoase pe cărările vieţii. Bucuria noastră a fost însă şi mai mare, când am primit astăzi, două scrisori deodată^ dela maeştri români cari au primit Pui de Moţi în ate­lierele lor. Amândouă acestea scrisori sunt cel mai înălţător certificat despre vrednicia bravilon copilaşi ai Munţilor Apuseni. Mae­

ştri sunt deplin mulţumiţi cu ei, spre marea bucurie a părinţilor, a harnicului preot Sabău, şi a noastră a tuturora.

lată deci, că Moţii necăjiţi au găsit cărarea cea bună de-a ieşi din impas, şi ei cei de azi, dar mai ales scumpii lor copilaşi, vrednici cu adevărat de-o soartă mai bună. Numai de-ar Înţelege cât mai multe comune din Munţii Apuseni gândul Părintelui Coriolan din Lupşa, care a făcut un început atât de cuminte pentru mân­tuirea Moţilor şi cucerirea oraşelor ardelene.

Dar să lăsăm să grăiască şi scrisorile cari ne-au sosit la foaie:

Cu onoare vin a Vă ruga să binevoiţi a face loc în mult preţuita DVoastră foaie urmă­toarele rânduri. In urma apelului publicat de DVoastră în Decemvrie anul trecut »în atenţiu­nea meseriaşilor români*, am cerut şi eu dela Părintele Dr. Coriolan Sabău preot român unit în Lupşa jud. Turda, 2 băeţi pentru meserie, pe cari i-am şi primit şi îi voi învăţa la meseria de ferar şi potcovar.

Cu puii mei de Moţ sunt foarte mulţumit şi recomand cu sinceritate fiecărui maestru ro­mân asemenea ucenici. Ei sunt sănătoşi, desvol-taţi şi cu deprinderi bune, într'adevăr fiii lui Iancu, disciplinaţi şi bravi, copii ai suferinţei din Munţii Apuseni.

Fraţilor meseriaşi români, Vă rog cereţi ucenici din ţara lui Iancu, nu Vă feriţi de fraţii Voştri, să desvoltăm industria română. Scrieţi pe adresa susnumitului Părinte şi adăpostiţi cât de mulţi din copii fraţilor noştri.

Beclean jud. Odorhei. Camil Nîcoară , ferar şi potcovar.

Cu onoare vin a Vă ruga, să binevoiţi a publica în foaie următoarea notiţă':

In anu! trecut într'un număr mai din iarnă, Domnul Dr. Coriolan N. Sabău preot în Lupşa a publicat un apel către meseriaşii români cari au lipsă de ucenici să se adreseze către Dsa, ca să le trimită copiii de-ai Moţilor la meseriile lor.

Subscrisul i-am făcut înştiinţarea şi mi-a şi trimis un băiat bun şi sănătos pentru meseria de ferărie, pentru care îi şi aduc mulţumită pu­blică. Viu a atrage şi eu atenţia dlor colegi meseriaşi cari au lipsă de ucenici, să se adre­seze cu toată încrederea către d. Dr. Coriolan Sabău preot în Lupşa şi vor primi copii buni de-ai Moţilor, cari sunt harnici de-a învăţa meserii. Cu toată stima:

Miceşti, la 22 Febrarie. Nicolae Anca, mftestrn ferar.

Marii bărbaţi ai neamului nostru

DOMNUL TUDOR DIN OLTENIA Chipul nostru de azi înfăţişează pe marele erou naţio­nal Tudor Vladimircscv, căreia 1821 s'a răsculat cu pandurii săi împotriva Grecilor ce cutropiseră Mun­tenia. El se aseamănă cu eroul Iancu din Mantii Apuseni.

G a z e t e l e r e i e — c e i m a i m a r i duş­m a n i a i noştr i . Mai zilele trecute a fost primit în audienţă de cătră Papa dela Roma un ziarist american. Papa i-s'a plâns, cât de necinstite şi de potrivnice sunt bunei cuviinţe cele mai multe gszete americane. A trecut vremea, a spus sfântul Părinte, când ziariştii americani scriau gazetele aşa încât le puteau da fără frică şi în manile fetelor proprii. Căci în gazetele de astăzi atâtea lucruri netrebnice sunt scrise, încât un tată cinstit nu le poate duce acasj, ci trebue să le ascundă dinaintea copiilor.

Tot în legătură cu aceasta cetim, că un preot francez s'a dus zilele trecute într'o librărie, unde se vindeau tot feliul de ziare şi de reviste cu chipuri spurcate. Preotul atunci s'a apu­cat şi a sfârticat toate gazetele şi revistele cari i-s'au părut că sunt necinstite. Librarul a chemat un poliţist care 1-a rugat pe părintele să-1 urmeze la poliţie. Preotul a -declarat acolo că este a şasa oră că a sfârticat gazetele şi revistele necinstite, şî că s'ar bucura foarte mult, dacă l-ar duce înaintea judecătoriei pentru fapta sa aceasta, ca acolo să arete pe câţi credincioşi de ai săi i-au stricat gazetele şi revistele rele.

Page 2: [V K -îlde fiu de suflet. Cu toate acestea făcân-du-ae mare, cam la 40 de ani, a încetat a se numi pe sine nepot de împărat, ci a'a numit Jidov şi feciorul unui bărbat jidov

1

Pag 2. U N I R E A P O P O R U L U I Nf- 10.

Apostolul Duminecii. Dumineca I. din Păresimi (13 3Iartie 1926) — Evrei XI 24-40.

Nici o epistolă a sfântului apostol Favel n'a fost atât de mult trasă Ia îndoială, ca cea scrisă cătră Evrei. Biserica însă, încă dela început, atât în săborul dela Carta-gina cât şi în cel dela Laodicea, între căr­ţile canonice ale sfintei Scripturi a soco­tit-o şi pe aceasta. Pricina pentru care mulţi s'au îndoit că ar fi scrisă de Pavel este aceea, că ea nici nu începe nici nu se sfârşeşte ca celelalte epistole ale sfântului Pavel, şi este scrisă într'o limbă grecească atât de frumoasă cum nici una dintre celelalte.

învăţaţii au şi dovedit, că epistola cătră Evrei în forma cum este astăzi de fapt nu este scrisă de sfântul Pavel, ci de Învăţăcelul său Apollo, şi că Pavel a scris-o mai întâiu în limba evreiască, de unde a tălmăcit-o pe greceşte sfântul Apollo. Acest răspuns îl dă ştiinţa de astăzi celor ce trag la îndoială această epistolă, şi răspun­sul Indestuleşte şi pe unii şi pe alţii. Epis­tola aşadară de Pavel este scrisă, tălmăcită însă pe greceşte de Apollo.

Epistola a fost scrisă din Italia, ceeace se dovedeşte din capul 13 stih 23, unde scrie: »Să ştiţi că fratele Timoteiu este •lobod, cu carele (de va veni mai curând), t& voiu vedea pe voi.« Aceste cuvinte Insă nu i-se potrivesc decât numai sfântu lui Pavel pe când era în Roma.

Intr'această epistolă se arată marea vrednicie a Domnului nostru Isus Hristos, carele este Dumnezeu şi om, şi anume

din mărturisirea sfintei Scripturi. Mai mare vrednicie are El decât toţi prorocii şi de­cât toţi îngerii împreună, drept aceea cu atâta îl întrece pe Moisi, cu cât fiul stăpâ­nului întrece pe rob. Dovedeşte apoi cum/ că Isus Hristos este arhiereul cel adevărat, ales de însuşi Dumnezeu, după făgăduinţa şi rânduiala lui Melchisedec, şi este mai pre sus decât însuşi arhiereul Aaron. Cortul mărturiei, ceremoniile, legea veche au fost numai umbră ale adevărului, numai Isus Histos a fost adevărata jertfă. Arată apoi cu pildele sfinţilor mărimea credinţei, şi mai pe urmă îi mângâie şi-i învaţă obi­ceiuri bune.

In partea ce se ceteşte astăzi sfântul Pavel ne arată puterea credinţei.

Fraţilor,[cu credinţa Moisi, mare făcându-se, a tăgăduit a se numi fiul fetei lui Faraon;

Toată lumea cunoaşte adecă istoria vieţii lui Moisi, care a fost aflat pe râul Nilului şi crescut de cătră fata lui Faraon, îşi poate închipui oricine, ce îngrijire aleasă i-s'a dat şi ce bine i-a mers, cu atât mai vârtos că fata lui Faraon 1-a primit chiar de fiu de suflet. Cu toate acestea făcân-du-ae mare, cam la 40 de ani, a încetat a se numi pe sine nepot de împărat, ci a'a numit Jidov şi feciorul unui bărbat jidov. întrebarea e, că de ce s'a hotărît Moisi aşa de târziu la aceasta? Pentrucă numai atunci a aflat potrivită vremea ca sâ fie de ajutor poporului său. Dar atunci a fâcut-o aceasta, îndemnat de credinţa sa cea mare pe care o avea în Dumnezeu.

şi mai bine a ales a fi chinuit împreună cu poporul lui JDumneaeu, decât a avea dulceaţa păcatului cea trecătoare,

Moisi foarte uşor putea să rămână şi mai departe la curtea Faraonului, cu toate că simţia şi ştia că este ales de Domnul izbăvitor al poporului jidovesc. Dacă o făcea aceasta, era păcat şi el avea dulcea­ţa păcatului cea trecătoare. Dară el n'a

făcut aşa. Credinţa sa vie şi tare l-a

demnat să părăsească bunătăţile pâmâ^ teşti, să se pună în fruntea poporului lui ales şi să sufere împreună cu el t0°e" neajunsurile şi năcazurile unei lungi şi a r J călătorii. Pentruce a fâcut-o aceasta? .'

mai mare bogăţie socotind a fi ocara lui Hristos, decât vistieriile Egiptului; căci se uita la răsplătire

Cum se poate însă ca el să soco-tească mai mare bogăţie ocara lui Hristos când Hristos încă nici nu se născuse şj prin urmare n'avea de unde îl cunoaşte? Aşa că precum a fost batjocorit Hristos de cătră poporul jidovesc, şi Moisi a fost ocărît şi terfelit. La ce răsplătire se uita? La aceea pe care o dă Domnul tuturor celorce îl ascultă pe dânsul, în lumea ceealaltă.

Cu credinţa a lăsat Eghiptu\ netemându-se de urgia împăratului] căci pe cel nevăsut, ca şi cum l-ar fi văsuţ, îl aştepta.

Urgia împăratului, pe cum ştim, s'a şi întors îndată împotriva lui Moisi şi a poporului celui ales, dar i-a apărat Domnul cu trecerea prin Marea Roşie ca pe uscat. Moisi a făcut-o aceasfa din credinţă, pentru­că pe Dumnezeul cel nevăzut aşa de mult il aştepta într'ajutor, ca şi cum l-ar fi văzut.

Cu credinţă a făcut Pastile şi stropirea sângelui, ca acel ce pierdea pe cei întâi născuţi, să nu se atingă, de dânşii.

A poruncit adecă Moisi ca fiecare cap de familie să jun^hie un miel şi cu sângele aceluia să ungă uşchitorii uşilor, ca Îngerul Domnului, care avea să omoare în noaptea aceea pe cei dintâi născuţi ai Eghiptenilor, de pe sângele mielului să cunoască unde locuesc Jidovii, şi să nu se atingă de dânşii.

Cu credinţa au trecut Marea Roşie ca pe uscat; carea încercăn­au-o Eghiptenii s'au înnecat.

Foiţa „UNIRII POPORULUI". i i i i i i i i i i i i i i ] i i i i i i i i i < i > i i " i " i i » " > > > p ' i | " > " i u i u i " i " , i " " , " i " * " i , , > , i , " , " , i i i " , i i , i < , " , <

D e p e Seeaş. — C â n t e c e şi chiuituri la joc . —

Frunză verde lemn uscat Mult măicuţă te-am rugat : Să ţii zile pentru mine Să mă dai în sat cu tine ! Maică, zile n'ai ţinut Şi pe mine m'ai vândut Peste dealu' cu spinii In satu' cu străinii, Dup'o bală de calvin Şi n'am, maică, ce să c in . . 1

laba mândră mă desmierzi Cu struguri, cu poame verzi, Că pe mine tot mă pierzi, laba, Iele, mă mângăi Cu gutâi Cu alămâi, Că de mine tot rămâi.. 1

Fetele din Roşia Îs 'nalte ca pădurea Şi subţiri ca trestia!

De-ar fi Roşia la cruce In toată ziua m'aş duce,

Da' Roşia-i mai departe Nu pot merge, făr scriu carte.

De-ar fi drumu ca palma M'aş mai duce la maica; De-ar fi drumu' 'nţelenit M'aş duce de unde-am vint. . Dară drumu-i tot arat Coat' să stau unde tn'o dat.

Vai de lin şi de pelin Şi de ficioru' străin, Cari se 'nsoară 'ntraltă ţară Şi-şi ia nevastă marghioală Şi o pune crâşmăriţă Crâşmăriţa buţilor Iubiaţa voinicilor.

Orăşan cu peana mare Dar de stog la şură n'are, Săteanu' cu peana mică Stog la şură îşi ridică.

Săteanu' cu şase boi Tot în slujbă şi 'n nevoi. Orăşan cu două vaci Tot în oizme şi 'n nădragi.

Cit i ţ i : „Unirea P o p o r u l u i " .

Anul 1877 în Ardeal Se împlinesc 50 de ani de când România cea mici

a scuturat jugul turcesc prin luptele dela Plevna, deli Opanez şi Vidin. „Răsboiul pentru neatârnare" d«!f 1 8 7 7 - 7 8 a avut un mare răsunet si în Ardeal. Dorad» şi acestea şire ce urmează, cari au fost scrise de Tifflotei Cipariu, în Calendarul dela Blaj pe 1880.

Anul 1877 a fost an de cei fără părecM an plin de fapte măreţe, an bogat în-evefll* mente. Pe timp înainte a dat materie mănoasa pentru grăit, de ajunge să povestească nepoţii şi să nu li-se urească la strănepoţi

Anul 1877 a fost înălţare pentru cei un"' liţi, şi umilire pentru îngânfaţi. A mai fost«» an fermecător, carele din tineri a făcut barba) şi din moşnegi tineri vânjoşi.

Anul 1877 formează aurora plăcută a ufl"' veniitor plin de glorie. A fost o lecţiune ? ' (

mângâiere pentru popoare. In inimele mul*0' nenorociţi a sămănat mari sperări.

Până şi pruncii anului 1877 încă au e» o istorie mişcătoare de inimă. De câte ori» s'a auzit prin familiile române:

umPff

iles' Tată, tu mi-ai promis, c â - m i c

pălărie nouă şi călţuni n o i . . . , mâ îndestul^ cu aceste vechi, nu da banii pe altele u°" mai bine-i trimite la fraţii noştri. ,,

Dară aceea s'a mai auzit vreod-tă, ca W eopii sub-şase ani, să sară în * j ' l 0 , u l C!. r

din bătălie, chiar şi cu bra ţu l?Eu şi«u Ş1 a t

istorie.

Page 3: [V K -îlde fiu de suflet. Cu toate acestea făcân-du-ae mare, cam la 40 de ani, a încetat a se numi pe sine nepot de împărat, ci a'a numit Jidov şi feciorul unui bărbat jidov

Nr. 10. U N I R E A P O P O R U L U I Pag- 3

Eghiptenii au încercat şi ei să treaeă Marea Roşie ca pe uscat, dar fiindcă ace­asta n'au fâcut-o, asemenea Jidovilor, din credinţă, ci din îndrăzneală, Moisi, la po­runca lui Dumnezeu, a însemnat peste Mare semnul crucii cu toiagul, şi Marea iarăşi s'a împreunat şi pe Eghipteni i-a lnnecat.

Cu credinţa au căzut zidurile Ierihonului, după încunjurarea de şapte Bile.

După moartea lui Moisi conducerea poporului jidovesc a preluat-o Iosue, care, la porunca lui Dumnezeu, şi astfel din credinţă, a poruncit ca să încunjure cu Sicriul Legii şi cu trâmbiţele preoţilor în şapte zile dup'olaltă zidurile cetăţii Ieriho­nului, şi a şaptea zi acelea s-au dărâmat dela sine.

Cu credinţa Rahab curva nu a pierit cu cei necredincioşi, primind iscoadele cu pace.

Când Jidovii erau să cuprindă Ierihonul, toţi locuitorii cetăţii s'au împotrivit Jidovi­lor, numai Rahab, proprietăreasa unei câr-ciume la marginea cetăţii, — care neavând bărbat i-a rugat pe părinţii şi fraţii ei, să nu se Împotrivească Jidovilor, — nu, pentru-că ea a primit iscoadele Jidovilor cu pace. In schimb Dumnezeu a scăpat-o de pierire, dimpreună ca Întreagă familia sa.

Sfântul Pavel o numeşte pe Rahab currâ, pentrucă, fiind conducătoarea unei cârciuma, cu greu va fi putut scăpa de păcatul necurăţiei, cu atât mai vârtos, că Ia păgâni necurăţia nici nu se socotea de păcat. O aduce aici de pilda, pentruca să arete că Dumnezeu şi pe cei mai mari păcătoşi îi iartă, dacă prin credinţă se întorc dela păcatele lor. Mai mult, Dumne­zeu a învrednicit-o pe această curvă, ca din sânguirile ei să se nască chiar Mesia, dupăcum ni-se dovedeşte m evanghelia sfântului Mateiu, unde şi ea este înşirată intre strămoşii Mântuitorului.

Şi încă ce voiu mai zice, căci nu-mi ajunge vremea a spune de

Ghedeon şi de Barac, şi de Samson, şi de Ie/te David şi de Samuil, şi de proroci.

Ghedeon a fost trimis de cătră Domnul să mântuiască pe Izrail din manile lui Ma-dian. Şi atunci el, în vârtutea credinţii sale, a dărâmat jertfelnicul idolului Baal, a tăiat păduricea sfinţită acelui idol şi în acelaş loc a ridicat Dumnezeului celui adevărat un altar. Apoi sprijinit de Dom­nul, care i-a făgăduit biruinţă, cu trei sute de bărbaţi a mers împotriva oştirei Madia-niţilor, birulndu-o şi mântuind poporal jido­vesc din robie.

Barac, având credinţă în cele ce i-le •pusese profeteasa Debora, a sărit ca un tigru asupra oştirei lui Sisara şi a biruit-o.

Iefte, cu toate că era fiul unei curve şi astfel era batjocorit şi nebăgat în seamă de cătră poporul jidovesc, la porunca Domnului s'a ciocnit cu oştirea Amoniţi-lor şi, luând Spirit Sfânt, a nimicit-o de tot.

David a ucis pe uriaşul filistean Go-liat în luptă dreaptă şi a mai făcut şi alte multe şi alese vitejii, având credinţă In Domnul.

Samuil s'a luptat adese ori cu Filis­tenii, tot numai înzestrat fiind cu credinţa In Domnul.

Mai adauge apoi apostolul: >şi de proroci«, pentrucă şi David şi Samuil au fost proroci, iar ceialalţi proroci multe şi mari fapte au făcut, dupăcum dovedeşte sfânta Scriptură a Vechiului Testament, tot numai mânaţi de credinţă, şi anume:

cari prin credinţă au biruit împăraţii, lucrat-au dreptate, dobân-diUau făgăduinţe, astupat-au gurile leilor; stins-au puterea focului, scâ-pat-au de ascuţişul săbiei; întăritu-s'au din slăbiciune, făcutu-s'au tari în războaie, întors-au taberile străi­nilor în fugă; luat-au muierile dintru înviere pe morţii săi.

Muierile cari au luat dintru înviere pe morţii săi sunt Sarepta Sidonului, că­reia prorocul Ilie i-a înviat feciorul şi

Sunamitide, căreia prorocul Eliseu i-a dat feciorul înviat gata. Amândoi aceşti pro­roci numai prin puterea credinţii au putut să Invieze morţii.

Şi unii s'au muncit, neprimind slobozirea, ca să dobândească mai bună înviere.

Sub prorocii munciţi sfântul Pavel Ii Înţelege ori pe cei doi fraţi Macavei, că­rora li-s'a jupuit pielea de pe cap, ori apoi pe Ieremie căruia, dupăce l-au bătut Jidovii cu pietrii, i-au jupuit pielea şi au Intrebuinţat-o la tobă, asemenea pieilor de animal. Nici unul dintre aceşti proroci n'a voit să primească slobozirea, pentrucă le-a fost tare credinţa In învierea cea de apoi.

Iară alţii prin batjocuri şi prin bătăi au luat ispită, încă şi prin legături şi prin temniţă, ucişi au fost cu pietrii (ca Nabot Izraeliteanul şi Zaharie, fiul lui Ioiada, şi kremie), tăiaţi au fost cu fierăstrăul (ca Isaie prorocul), ispitiţi au fost (ca Iov de cătră prietinii săi şi de cătră satana), cu ucidere de sabie au murit (pe preoţii din Nobe i-a ucis Saul; apoi Iezabeh Ma-nasse, regele Ioachim au ucis cu sabia nenumăraţi proroci), umblat-au în co­joace şi în piei de capre (ca Ilie, Elisie şi sfântul Ioan Botezătorul), lipsiţi fiind, năcăjiţi, de rău suparăţi (de cari nu era lumea vrednică); în pustii rătăcind, şi în munţi, şi în peşteri, şi în crepăturile pământului.

»De cari lumea nu e vrednică* adauge apostolul, pentrucă atât de mult au suferit aceşti proroci, şi atâta au fost de sfinţi, încât lumea cea ticăloasă n'a fost vrednică să-i aibă. De nu erau aceşti proroci, Dumne­zeu pedepsea abunăseamă lumea cea tică­loasă cu un nou potop ori cu ardere, cum a făcut pe vremuri cu cetăţile Sodoma şi Gomora. Dupăcum zice şi Scriptura : >Că mai bine este un fiu temător de Dumne­zeu decât o mie fără de Dumnezeu*. (Eclisiastic 16).

Şi aceştia toţi, mărturisiţi fiind

Micul O. cu fratele său F. şi cu sora sa N., şedeau încă la măsuţă după dejunul gus­tat, şi nu-i prindea voia de joc; nu, că copiii de multeori sunt atenţi la ceva, şi atunci stau în linişte prefăcută. Au fost observat adecă aeeşti copilaşi, că tatăl lor a primit ziarele de dimineaţa, si mintea lor acolo le umbla, se audă noutăţi, da îneă noutăţi politice.

Micul O. atâta politică furase,- sau mai bine câştigase pe furiş, de el ştia, cum chiamă pe Murgescu, ştia, că în Dunăre se află nişte peşti, ce se zic torpede; ştia, cum chiamă ba­teriile dela Calafat. Tot aceleaşi numiri le-a pus şi la bateriile lui ridicate pe vârful unui car de arină, de unde făcea mari stricăciuni în başibozucii răpitori de copiii mici, ca el şi ca fraţii lui. O. s'a făcut protector acelor co­pii, a căror tată era dus departe la răsboiu, să apere moşia strămosască. Bateriile lui erau aşezate la Bechet, ca se apere gura Oltului, bine ştiind că marginile ţării sunt apărate Ia Calafat de Români, la Giurgiu de Ruşi. Şi a-ceea ştia el, că unde se varsă Oltul locul este foarte aşezat, şi ca să ajute terenul nefavori-tor a făcut pe tatăl său să-i aducă un car de arină, din care a ridicat un deal măestrit.

Să ne întoarcem la icena dela dejun. Micul O. n'a rămas înşelat în al său calcul. Tatăl rupe făşile, desface ziarele şi dupăce aruncă câte-o privire fugitivă peste toate, se opreşte la rubrica: răsboiu. Se întoarce cătră mama atentă, carea şedea pe un scăunenciu,

scărmănând scame pentru românii răniţi şi priveghiând somnul dulce al mititelului din leagăn. Tatăl ceteşte tare:

— „Românii au trecut Dunărea şi la prima recunoaştere, întreprinsă de o ceată de călăreţi ca la 400, au desfrăşurat o bra­vură de admirat, făcând prinsoneri şi lă­ţind spaima între păgâni—8

• Până aci a ţinut micul O., mai departe nu l'a prins locul. Şi el a trecut Dunărea, vreu să zic pragul odăii vecine, a ochit la ceialalţi fraţi, ca să alerge şi ei Intru ajutor.

Pe când tatăl cetia mai departe, cum întrebau acei 400 călăreţi români după Osman, pe atunci O. cu fraţii era deja angajat în luptă. Freamătul se auzia până la părinţi, puteau distinge cum sună mobilele din odaia vecină sub loviturile necruţătoare ale micilor drăcu-leţi: „Pe ei, daţi pe ei, să nu mai rămână nici unul" comanda vătavul 'de voinici şoi-mani, neastâmpăratul O.

Tatăl era îngrijat pentru supărarea ma­mei de mobilele maltratate. Sunt însă minute, când se iartă şi lucruri neiertate.

— A bună samă acela-i tropotul cava­lerilor români, cari se apropie cu Osman prins, surise mama, şi apoi râseră amândoi cu hohot.

Intr'aceea încetase sgomotul din odaia revoltată, că s'a fost pus mica N. la mijloc:

•— Aşteptaţi, aşteptaţi puţin, să aduc

mătura, ca să mătur pe cei omorâţi în Asia îmblânzia sora pe fraţi.

— Ba pe morţi îi lăsaţi să-şi pausese lin oasele sdrobite în pământul Europei, iar pe cei vii ii lăsaţi să fugă în Asia ne-pefugaţi, şi şedeţi în capul oselor, că uşor se poate întâmpla să capete Turcii ajutor de undeva, şi voi să mâncaţi o bătaie grasă. Aşa i-a sfătuit tatăl, şi copilaşii au înţeles, că zău tatăl bine zice.

Mama a deschis fereştile şi a făcut scă­paţi pe Turcii strâmtoriţi, adecă pulberea ri­dicată, iară pruncii indignaţi pentru conturbare în patrioticul lor zel, se strecoară pe uşă.

An, an plin de ore plăcute, dulce mai e a ta amintire! Tu ai făcut să încolţească să­mânţa gloriei şi a mărirei până şi în inimile fragedei Tu ai strâns şi mai tare baierile iu­birii familiare! Cum îşi sărutau părinţii pe ai lor bujori! Fost-a în 18775vreun părinte, carele să nu fie văzut în fiii săi de cât Jeroi, un gaj al viitorului măreţ? Ştiu că-mi veţi răspunde cu o gură: cine a avut timp să mai cugete şi de aceste?

Bine ziceţi, că aşa a şi fost. Oamenii si-au fost uitat de sine. Ori în cătrău Iţi îndrep­tai pasul, nu întâlniai de cât acelaş tablou. Chiar femeile şi bătrânii participau la mani­festări şi conversări de acele, cari ţi s'ar părea, că nu se ţin de statul lor; şi se vezi minune: la toţi şi la toate le sta bine aşa, ba le sta chiar bine.

Page 4: [V K -îlde fiu de suflet. Cu toate acestea făcân-du-ae mare, cam la 40 de ani, a încetat a se numi pe sine nepot de împărat, ci a'a numit Jidov şi feciorul unui bărbat jidov

-prin credinţă, nu au primit făgă­duinţa.

Prorocii aceştia toţi, despre cari a pomenit în apostolul de astăzi, sunt soco­tiţi drept cei mai mari viteji ai omenimei <le cătrâ sfânta Scriptură, cu toate acestea însă n'au primit făgăduinţa, adecă venirea fi binecuvântările lui Mesia. Binecuvântările lui Isus au rămas pentru noi creştinii, cari am tost împărtăşiţi de acestea peste mă­sură, dupăcum mărturiseşte şi sfântul Ma­tei : >Iară ochii voştri sunt fericiţi, căei văd, şi urechile voastre pentrucă aud. Căci adevăr zic vouă, că mulţi proroci şi drepţi au dorit să vază cele ce vedeţi voi, şi nu au văzut, şi să auză cele ce au­ziţi voi, şi nu au auzit*,

Dumnezeu ceva mai bun pentru noi mai înainte văsând, ca să nu tea fără de noi săvârşirea.

Adecă Dumnezeu de aceea nu le-a dat lor fericirea aceasta, de a vedea adecă pe Mesia, ca şi ei să se bucure împreună cu noi în ceriuri, văzându-L cu noi împre­ună şi deodată, şi astfel să iea dimpreună cu noi săvârşirea adecă fericirea.

Ca şi când le-ar zice Jidovilor : Cu mult mai uşor vă este vouă să aveţi răb­dare, decât drepţilor celor de demult. Pentrucă aceia cu mult mai mult au aştep­tat, şi încă mai aşteaptă şi acuma, pe când voi sunteţi pregătiţi. Nici voi nu trebue să-i aşteptaţi pe ei, pentrucă vine vremea, când Împreună cu ei veţi fi întru împără­ţia lui Dumnezeu.

* Aţi văzut multele şi marile suferinţe

ale vechilor proroci. Cu mult mai multe şi mai mari chinuri au suferit însă creştinii veacurilor prime, ale căror chinuri nu se pot descrie fără de a ne îngrozi şi înfio­ra. Zece mari prigoniri au suferit bieţii creştini numai pe vremea Romanilor, pri­goniri îngrozitoare şi într'adevăr cu ne­putinţă de descris. Unde sunt apoi prigo­nirile de mai târziu, şi cele din vremea noastră în China, Japonia, Mexico, Africa, şi Asia? Şi toate acestea le-au suferit şi le sufere pentrucă au avut şi au credinţă tare şi mare în Regele martirilor, care este .Isus Domnul, care credinţă, nouă creştinilor de astăzi, paremi-se, că ne cam lipseşte.

IULIU MAIOR.

Cum stă lumea şi ţara?

Atunci cugetai, că toţi au fost în câmpul de glorie, că toţi au asaltat Grwifa, aşa ştiau de bine şi uşor povesti; ba-ţi arătau cu de­getul, cum sta cutare poziţiune, reduta inimică; şi-ţi tăiau cu mâna prin aer, ca şi când ar da «u spada în cea carne vie.

Cine a trăit acele timpuri, le va şti pre­ţui însemnătatea, dară a Ie descrie fidel nu va putea niciodată. Omenii umblând pe pământ sburau totodată printre nori, fiind trezi visau, dară visau visuri de aur.

Puterea, care a produs atâta efect, fost-a «a magnetism, fosta ea electricitate, ori a fost un ce, despre carele încă nu ne-au învăţat fizicii? Cine să ştie aceas ta? A bună sama însă orişice a fost, numai lucru bun a trebuit să fie, că bunul, Dumnezeu a lăsat aşa să fiel

Timotei Cipariu.

Gripa o m o a r ă î n B u l g a r i a . In Bulgaria gripa se lăţeşte îngrozitor. Oamenii sunt foarte bolnavi, şi dintre 1 3 0 mii de bolnavi până acuma au murit 2 8 3 4 .

U n n o u a ş e z ă m â n i de c u l t u r ă n a f i o n a l ă : Funda(ia „Regele Ferdinand I" la Iaşi. -

Din prilejul împlinirii a lor 60 de ani de viaţă ai M. S Regelui Ferdinand, ţara recunoscătoare pentru faptele mari ale M. Sale, a hotărit să întemeieze un mare aşezământ cultural care să poarte numele M. Sale. In săptămâna trecută M. S. Regele, printr'o scrisoare, deschisă adresată dlui general Averescu, primul ministru al ţării, a răspuns, că primeşte cu înduioşată bucurie sufletească dra­gostea pe care i-o arată ţara şi poporul român şi hotăreşte ca noul aşezământ cultural care i va purta numele să se înfiinţeze în laşi, capitala de odinioară a Moldovei. O face aceasta ca un semn de pioasă cinstire pentru oraşul unde s'a pecetluit în clipe grele unirea tutu­ror Românilor într'o singură ţară şi sub un singur Domn,

Spune M. S. Regele : „Sunt fericit, că precum Voevozii noştri iăsau aşeză­minte de binefacere, pot astfel şi eu să-mi îndeplinesc una din marile Mele dorinţi prin înfiinţarea uuui Aşezământ asemănător cu Fundaţia Universitară „Regele Carol I" din Bucureşti, urmând prin aceasta şi buna pildă a prea iubi­tului meu Unchiu. Am hotărît ca acea­stă nouă Fundaţiune universitară să se întemeieze în vechiul şi strălucitul cen­tru al Moldovei întregite, în oraşul Iaşi. Oăci aici, după prima Unire a princi­patelor, prin mari jertfe s'a făurit marea Unire cu celelalte ţări surori de sub stăpâniri streine; şi tot în ' Iaşi Ne-am adăpostit, împreună cu Regina, în vre­murile de cumpănă ale răsboiului pentru unitatea naţională. In amintirea acestor zile grele şi mari, în care scumpa mea Soţie Mi-a fost tovarăşa inimoasă a su-ferinţii şi cel mai bun şi mai statornic sprijin întru toate, doresc ca Ea să fie asociată la ocrotirea tuturor asezemin-telor acestei Fundaţiuni".

Dorinţa M. S. Regelui se va împlini. Ţara va avea un nou şi puternic şi bogat izvor de cultură naţională, care va purta cu mândrie numele M. S. Re­gelui Ferdinand I, întemeietorul Româ­niei mari.

Din Parlament. In urma despărţirii doctorului Lupu

de partidul naţional-ţărănesc, dsa a în­fiinţat cu pretinii personali un nou par­tid ţărănesc sub şefia dsale. In şedinţa din 23 Februarie a Oamerii deputaţilor, doctorul Lupu a cetit programul noului partid ţărănesc.

' Dupăce a sfârşit doctorul Lupu, a cerut cuvântul dl Ion Mihalache, fost ministru, azi vicepreşedinte al partidu­lui naţional-ţărănesc, arătând, că retra­gerea dlui Dr. Nicolao Lupu din mij­locul fuştilor săi tovarăşi şi prietini de luptă este o faptă lăuntrică de partid, care nu schimbă întru nimic situaţia politică. Nici una din organiaaţiile par­tidului şi nici unul din membrii comite­tului de direcţie şi de conducere a par­tidului naţional-ţărănesc nu urmează pe doctorul Lupu.

Declară, că partidul naţional-ţără­

nesc îşi va urma drumul său netulburat, fiindcă nu vrea să facă jocul duşmanilor săi politici, Dl Mihalache declară, câ n u voieşte să se răfuiască cu drul L u p u , fostul său tovarăş de luptă, dar îi aduce aminte, cum acum trei ani a plecat i a n domn Spănişteanu să facă un part id ţărănesc, dar n'a isbândit. A c e e a ş soartă — spune dânsul — o va a r e a şi partidul ţărănesc al doctorului L u p u -

Sfârşind dl Mihalache, îndată a l u a t cuvântul doctorul Lupu ca să răspundă, declaraţiei cetite de dl Mihalache, c e r ­când să atragă în cursă pe fruntaş i i partidului naţional-ţărănesc ca să s e hărţuiască împreună foştii tovarăşi d e luptă. Dar şi dl Mihalache şi c e i l a l ţ i fruntaşi au încunjurat pricinile şi a s t f e l şedinţele parlamentare şi-au urmat c u r ­sul fără hărţuieli

Prinţul Wilhelm, fratele M. S. Regelui a plecat in ţară.

A, S. Regală prinţul Wilhelm d e Hohenzollern, fratele M. S. Regelui a sosit în ţară pentru patru s ă p t ă m â n i . Venirea sa în ţară e în legătură cu s ă ­nătatea M. S. Regelui pe care dor"Ia. să-1 cerceteze. Ştirile mai nouă spun, c ă sănătatea M. S. Regelui merge acum î n spre mai bine şi la primăvară va p l e c a , într'o ţară mai caldă, să-şi caute d e sănătate. Prinţul a şi părăsit ţara.

Din lumea largă. Anglia a trimis o scrisoare g u v e r ­

nului bolfevic dela Moscova prin c a r e atrage luarea aminte a sovietelor, c ă dacă nu-şi vor schimba politica faţă d e Anglia în conflictul anglo-chinez, a t u n c i Anglia va lua cele mai aspre m ă s u r i împotriva sovietelor şi va rupe o r i c e legături cu guvernul bolşevic. P â n ă acum sovietele încă n'au răspuns. C r e ­dem însă, că se vor stampară.

China se frământă. Luptele isb"me­nite de aproape un an de zile, se c o n ­tinuă şi acum cu înverşunare. Mai n o u se spune, că trupele cantoneze au i s b n -tit să cuprindă oraşul &anghai. Ele s u r i t ajutate şi de puteri streine. î m p o t r i v a lor engleaii pregătesc un atac hotărî t o r acum la primăvară. Englezii vor fi a -jutaţi şi de trupe italiene, cărora. î n schimb li-se dă mână slobodă în ţ i n u ­turile turceşti. Aşa se spune, că s'ar* fi încheiat în acest fel o înţelegere d e ­plină între Englezi şi Italieni — p e n t r u a se ajuta împrumutat unii pe alţii.

S â r b i i s e ş t ia a p ă r a , n a ea k t o i Ştefan Rădici, şeful partidului ţ ă r ă n e s c croat, a dat la judecătorie pe ministrul <± e

interne Maximovici, pentrucă a îngăduit să. S e

facă nedreptăţi şi bătăi Ia alegerile din n r m j j Ministrul a spus în parlament, că ţ ă r ă n i ş t i i numai glăsueso, dar nu dovedosc. Atunci d e p u . taţii ţărănişti au adus în cameră un om, l - a u desbrăcat în pielea goală şi i-au arătat r & n i i e

primite la alegeri. Sfatul miniştrilor s'a î n t r u n i t numai decât şi a hotărît pedepsirea j a n d a r m u l u i care 1-a bătut.

La noi aproape toţi aceia cari au f â c u t nedreptăţi la alegeri au fost iertaţi.

Page 5: [V K -îlde fiu de suflet. Cu toate acestea făcân-du-ae mare, cam la 40 de ani, a încetat a se numi pe sine nepot de împărat, ci a'a numit Jidov şi feciorul unui bărbat jidov

Nr. 10. U N I R E A P O P O R U L U I Pag. B

DE PRIN SATE Producţie teatrală in Bazna.

In comuna Bazna jud. Târnava mică, în anul 1926 zelosul învăţător Valeriu Tufescu a înjghebat o societate a tinerimii române cu scopul de a cultiva în tinerime sentimentul naţional şi religios, deprinderea la cinste şi buna cuviinţa, cumpătate şi muncă, cercetarea obligatoare şi regulată a sfintei Biserici în Du­mineci şi sărbători de citră toată tinerimea, pedepsind în bani pe cei cari absentează.

Aceasta tinerime sub conducerea dlui înv. Valeriu Tufescu s'a pregătit pe ziua de 20 Februarie 1927 cu o reprezentaţie teatrală presărată cu cântări, declamlri şi monologuri, pentru poporul nostru, care a avut o seară foarte plăcută şi o mare desfătare.

Producţiunea a avut loc In sala şcoalei primare din loc. S'au predat trei piese de teatru: Ţiganul cătană, Fata bătrână şi Păzi­torul de noapte. Monologuri au fost două: în­surăţelul şi Boboc ăl târziu.

Rolurile din piesele teatrale au fost ju­cate, foarte bine şi toate au succes pe deplin, aşa că atât inteliginţa cât şi poporul au fost

'foarte mulţumiţi de succesul arătat. De data aceasta ne-a onorat cu prezenţa

şi dl notar comunal Siăuble, şi dnii învăţători dela şcoala săsească, dl Plotonier de jandarmi Chibuicutean cu Doamna, Doamna poştăriţă, iar dela societatea de gaz metan toată inteliginţa împreună eu familiile, în frunte cu dl Nariţa. Reuniunea meseriaşilor din Bazna încă au fost reprezentantă prin preşedintele său dl Gtrgely cu Doamna. Tuturor li-se aduce caldă mul-ţămire.

După sfârşitul reprezentaţiei preotul no­stru local Dl Alexandru Bugner a mulţumit publicului prezent, îndemnând tinerimea se ţină strâns laolaltă şi să asculte de sfaturile dlui învăţător făcând mai des astfel de seri plăcute. După acestea sa ţinut o petrecere cu joc până în zorii zilei următoare.

Cu acest prilej s'au produs următorii băieţi şi fete :

Lucreţia Câmpean, Măricica Limbăşian, Ana Draguş, Gheorghe Cioc, Ioan Vera, Du­mitru Hălmaciu, Ioan Popa, Gheorghe Popa, Vasile Popa, ZahariePărău, Dumitru Limbăşian Ioan Tilea, Dabău Nelu, Alimpe Limbăşian, Alimpe Lup, Ioan Popeseu, Ioan Cioc, Vaier Câmpean, Gheorghe Heleria şi Ioan Heleria, toţi tineri şi tinere din Bazna. Laudă se cuvine tinerimei ascultătoare şi însufleţite petru ast­fel de lucruri bune şi frumoase, precum laudă şi părinţilor. Laudă şi recunoştinţa se cuvine telosului şi harnicului înv.-dir. Valeriu Tufescu care de când a venit Ia noi în comună a în­drumat tinerimea şi poporul nostru pe cărări bune, precum şi poporului cuminte din Bazna, care cu mic şi mare, tinăr şi bătrân şi-au ţinut de datorinţă a lua parte şi a sprijini ostenelile învăţătorului şi a fiilor lor.

Unul din cei de faţă.

î n d r ă c i t ă d i n B u c o v i n a , c a n z a nnn i m a r e p r o c e s . Am arătat în gazetă cum con­tesa engleză Vasilcoa dus-o pe Elenora Zugun, îndrăcită din Bocovina, la Londra, unde au vizitat-o mai mulţi medici vestiţi. Unul dintre aceşti medici, doctorul Rosenbusch a scris într'un mare ziar german, că lucrurile cari se întâmplă cu Eleonora Zugun nu se poresplica altfel, decât că fata dinpreună cu contesa fac şarlatanie. Contesa Vasilco 1-a pârît pe doctorul Rosenbusch pentru acest articol, iară procesul se va desbate la tribunalul din Mfinehen (Germania).

Primejdia pocăiţilor. De o vreme încoace atât la noi în Ardeal

mai ales cât şi în Basarabia predicatorii po­căiţi îşi fac de cap. Nu mai puţin decât 909 pre­dicatori pocăiţi, dintre cari 890 ţărani şi mun­citori simpli, fără nici o altă pregătire decât 2—3 clase primare, străbat ţara în lung şi în lat, sămănând pretutindenea sămânţa descom­

punerii şi a vrăjbii. Mai interesant e, că aceşti sămănători de

vrajbă între bunii noştri creştini nu se duc în satele ungureşti, săseşti, ruseşti sau rutene ci numai în cele româneşti. Scopul lor este, ca pe noi pe Români sâ ne strice şi să ne în­vrăjbească. Ei sunt plătiţi anume de cătră duş­manii României, ca să ne învrăjbească pe noi. Aceşti duşmani bine ştiu, că dacă ne vor putea desbina poporul, dacă vor putea să-i facă pe Români, sâ nu mai ia arma in mână, într'un vii­tor râsboiu România este dată gata şi umilită.

Şi pentruca să vedeţi că lucrurile ce Ie spunem nu sunt supte din degete, ci le dăm după arătările oficioase, iată în câte sate s'au răspândit până acuma pocăiţii:

In Ardeal, în 212 sate din judeţul Bihor, 163 din Arad, 129 din Alba, 111 din Severin, 69 din Caras, 60 din Timiş-Torontal, 78 din Hunedoara şi în 55 din judeţul Cluj.

In Basarabia: în 15 sate din judeţul Lă-puşna, în 13 din Tighina, 16 din Cahul, 26 din Ismail, 38 din Cetatea Albă, 19 din Bălţi şi în 18 din Hotin.

In judeţele cu locuitori unguri pocăiţii nu se prea lăţesc. Astfel în judeţul Ciuc ei n'au cuprins decât 2 sate româneşti, Bicazuî şi Ciurleştii. In judeţul Trei-Scaune n'au decât 10 sate, în Odorheiu numai 21 de sate.

Iar dacă cetim arătarea oficioasă, vedem că pocăiţii se răspândesc mai ales în satele neunite, foarte puţini în satele unite.

Primejdia pocăiţilor aşadară este mare, nu numai pentrucă pocăiţii îşi primejduesc mântuirea sufletelor, ci şi pentrucă ei nu mai sunt Români, ci oameni cărora nu Ie pasă de neamul şi ţara lor. Iar naţia noastră, în cursul veacurilor de obidă n'au ţinut-o pocăiţii, ci sfintele noastre bisericuţe strămoşeşti pe lângă cari ne sunt îngropaţi moşii şi părinţii.

Bine să bigam deci de seamă, lăpădându-ne de sfintele noastre sioane străbune, ne lapi­dăm şi de părinţi, de ceeace să ne ferească Dumnezeu si Maica Preacurată..!

0 ispravă frumoasă la Blaj. Duminecă în 27 Februarie s'a ţinut la

Blaj adunarea generală a Cooperativei „ Ajutorul". La această adunare au luat parte foerte mulţi membri, cari au constatat cu multă bucurie si înJestulire sufletească, cumcă prăvălia Coope­rativei „Ajutorul" a făcut în cei doi ani din urmă o ispravă foarte frumoasă pe piaţa Blajului. Anume de când şi-a deschis Cooperativa „Ajutorul" prăvălia sa, mărfurile Ia noi nu se mai scumpesc pentrucă „Ajutorul" vinde mai ieftin şi cu preţuri cinstite.

Şi cu toate acestea Cooperativa „Ajutorul" a avut şi un câştig foarte frumos, semn învederat că se pot vinde mărfurile şi ieftin, şi negustorii câştigă şi atunci.

Adunarea generală de Duminecă a votat mulţămită atât preşedintelui, dl. director Caliani, şi casarului, dl.înv.Iozon, cât şi conducătorului prăvăliei, dl. Draja, cari toţi trei au mare vrednicie de a fi ieftinit piaţa de mărfuri a Blajului.

Citiţ i „ U n i r e a P o p o r u l u i "

Daruri pentru orfani. - Darul copiilor de şcoală din Tohanul vechiu

pentru Orfelinatul din Blaj. —

Părintele Mircea Tomas. vrednicul preot din comuna Tohan de lângă Braşov, a trimis Ia adresa „Unirii Poporului" suma de 345"— lei, bani colectaţi dela credincioşii săi pentru Casa orfanilor de răsboi din Blaj. In această sumă se cuprind şi 100 lei, pe cari i-au dăruit copiii de şcoală din Tohan, din bănişorii pe cari i-au adunat ei umblând cu „Irozii" la Crăciun.

Suma dăruită de copilaşii dela şcoala primară din Tohanul vechiu este foarte grăitoare. Ea dovedeşte, că aceşti copilaşi au o adevărată creştere, atât din şcoală, cât şi din casele părinteşti. Fericiţi părinţii cari au asemenea copii şi fericiţi conducătorii sufle­teşti ai unui asemenea sat!

Dumnezeu să le răsplătească tuturora!

Producţiune de binefacere. In ajutorul elevilor dela şcolile din Blaj

O seamă de intelectuali, comercianţi şi meseriaşi (domni şi domnişoare) cu atragere de inimă faţă de elevii noştri, vor representa Sâmbătă în 5 Martie a. c. seara la ora 8Va, pe scena din sala de gimnastică opereta comică a Iui Alexandri „Milo directorul" cu musica de Iacob Mureşan. Muzica va fi susţinută de orhestra Liceului de băieţi sub conducerea prof. Heinz Heltmann.

Venitul curat este destinat pentru aju­torarea elevilor săraci în caz de boală. Având în vedere, că în anul acesta nu s'a ţinut vestitul „bal al studenţilor" din a cărui venit se acopereau cheltuielile şcoalelor cu elevi bol­navi, credem că dela reprezentarea de Sâmbătă seara nu va lipsi nimenea. Biletele se vor pune în vânzare Vineri, în 4 Martie a. c. la Tipografia Seminarială.

Săptămâni Pentru luminarea poporului. Dl Ioan Costea.

cerealist tn Blaj şi-a răscumpărat abonamentul Ia gazeta noastră pe 1927 cu suma de 500 lei, pentru care îi adu-cemcele mai călduroase mulţumiri.

Tio m a i e s t e b a c ş i ş ? S'a dat mai nou o ordinaţiune, ca în restaurantele (cârciumele domneşti) dela gări, precum şi în vagoanele de mâncare de pe trenurile accelerate şi exprese chelnerii (ceice servesc la masă) să nu mai primească bacşişe. Foarte bine. Dar celoralalţi mulţi din ţara întreagă când li-se va da această ordinaţiune?

R e g e l e S u e d i e i Ia P a p a . In ziua de 22 Februarie sfântul Părinte dela Roma a primit în audienţă palticulară pe regele Suediei. Cu toatecă Suedezii sunt aproape toţi prote­stanţi, regele Suediei a ţinut să-i facă vizita sfântului Părinte.

F a t a r a n i ţ ă Ia o n u n t ă . Se însurase tânărul Ciprian A. Ivanov din Tulcea şi la nuntă l-a chemat şi pe prietinul său Gavrilă N. M hai Iov, care, şezând la masă, a lovit cu un cuţit în coapsa piciorului pe fata Paraschiva Al. Nicolae, şi apoi a luat-o la sănătoasa. Biata fată a fost dusă la spital, unde va trebui să stea mai multă vreme.

Cu a v i a t o r f r a n c e z c a d e d i n a e r o * p l a n ş i m o a r e t n b r a ţ e l e m a m e i s a l e . Aviatorul rez^rvist francez Jean Didier a fost concentrai pentru două săptămâni. Es te poruncă aspră în aviaţia franceză, că aviatorii rezervişti

Page 6: [V K -îlde fiu de suflet. Cu toate acestea făcân-du-ae mare, cam la 40 de ani, a încetat a se numi pe sine nepot de împărat, ci a'a numit Jidov şi feciorul unui bărbat jidov

să. nu sboare, el totuşi a încercat şi a sburat tocmai deasupra oraşului în care locuia şi mamâ-sa. Atât mamâ-sa cât şi alţi cetăţeni din oraş veniră să vadă vitejiile băiatului. Dară deodată, făcând o bravură prea mare, aero­planul s'a prăbuşit iar bietul Jean a căzut dela o înălţime de vreo 800 de metri la pământ. A alergat iute la locul nefericirii şi mamă-şa, dar pe când a ajuns acolo, feciorul ei era pe moarte. A avut barămi mângâierea, ca şi-a putut da sufletul în braţele mamei sale.

Din s u f e r i n ţ e l e c r e ş t i n i l o r d i n M e x i c o ce t i r e . Am arătat anul trecut ce prigo­niri trebue să sufere creştinii din Mexico (America de mijloc), cum li-s'au închis bise­ricile, cum le-au întemniţat ori izgonit preo;ii, şi cum pedepsesc pe toţi acei catolici cari îndrăznesc să asculte undeva sfânta îiturgie ori să primească sfintele taine.

Un preot din Mexico descrie într'o seri-, soare a sa, cum a păcălit cu toate acestea poliţia. îmbrăcat în haine nepreoţeşti, lăsându-şi barbă şi musteţe, căci preoţii jromano-catolici se poartă raşi, el se înţelege cu credincioşii, in care casă să spovedească, să cuminece sau să slujească sfânta Îiturgie. Şi astfel sute de credincioşi ascultă zilnic sfânta Îiturgie, se spovedesc şi se cuminecă.

într'o zi tocmai spovedea şi cumineca vreo 200 de credincioşi, când deodată servi­toarea aduce ştirea îngrozitoare, că soseşte politia. Preotul iute a dat poruncă, ca credin­cioşii să se împrăştie in celelalte camere, iar el a luat sfânta cuminecătură, & vârât-o la sân, şi-a luat un palton pe sine, şi-a aprins o ţiga­retă şi a mers întru întâmpinarea poliţiştilor, cari l-au întrebat, nu cumva este aici un preot, care spovedeşte şi cuminecă pe ascuns credin­cioşii? El a răspuns că n'a văzut nici un preot aici, pe cum de fapt nici n'a văzut alt preot, şi cu aceasta s'a dus. Poliţiştii s'au aşezat apoi la poartă, păzând-o două zile şi două nopţi. Preotul s'a aşezat pe un tren şi s'a dus în alt oraş, unde a început să spovedească şi cuminece pe alţi credincioşi. Poliţia însă îl urmăreşte şi el îndeamnă credincioşi să se roage lui Du­mnezeu pentru dânsul.

f V l ă d i c a T e o d o s i e A t a n a s i n . Zilele trecute a murit retras la mănăstirea Neamţului fostul vlădică ortodox al Romanului Dr. Teodosie Atanasiu. Dupăce a fost mai multă vreme protopop, a ajuns vicarul Mitropoliei dela Bucureşti şi apoi episcopul Romanului. A fost om milos şi a făcut mult bine, mai ales studenţilor. Facă-i Dumnezeu parte cu drepţii!

f I n l i a n a V e r o n i c a B r a d , elevă cl. III lic. în Blaj, fica părintelui loniţă Brad din Pănade după scurte dar grele suferinţe, împăr­tăşită cu ss. Taine ale muribunzilor a adormit în Domnul Luni în 28 Februarie 1927 la ora 5 d. m. în anul al 13-lea al vieţii. înmormântarea i-s'a făcut dela casa părintească, Miercuri în 2 Martie, după amiazi, fiind petrecută la groapă de satul întreg, mulţi intelectuali din Blaj şi jur şi de câţiva dintre profesorii săi dela Blaj. Dormi în pace suflet blând!

Vindecarea bubelor din gură şi de pe buze. Dacă i-se fac cuiva bube în gură sau pe buze, foarte uşor se pot vindeca, ungându-se bubele cu lapte de var. Se mai pot unge şi cu un amestec de miere, oţet ş i piatră acră.

Lipiturile arată s tarea vremii. Pentru a cunoaşte totdeauna cum umblă vremea, este un instrument numit barometru. Acesta arată schimbarea vremii: frumoasă, ploioasă, vânt, senin. In loc de acest instrument foarte bine se pot întrebuinţa şi lipitorile. Anume lipitoarea se ţine Intr'un vas mare de sticlă plin cu apă proaspeţi. Dacă lipitoarea petrece liniştită pe

fundul vasului, vremea se arată frumoasă. Dacă lipitoarea se ridică în-sus prin apă, vremea va fi ploioasă şi cu cât lipitoarea se va ridica mai sus în apă cu atât ploaia va fi mai mare. Dacă lipitoarea umblă şi se svârcoîe In toate părţile prin apă, va fi vreme furtunoasă şi vânt mare.

Congresul de agricultură dela Roma. In luna Mai se va ţinea la Roma o mare adunare a agricultorilor din toata lumea. Ca trimişi ai ţării noastre, vor lua parte la aceasta adunare domnii Gh. Ionescu-Sisesti, care va vorbi la adunare despre cultivarea grâului în România, Gh. Ionescu—Brăila, care va vorbi despre pro­ducţia de carne, brânză şi lapte la noi în tară şi Ion Cămărăşescu, care e însărcinat să vor­bească despre orânduirea muncii agricole dela noi.

Călătoria pe tren a muncitorilor agricoli. Ministerul agriculturii a cerut dela Ministerul comunicaţiilor, ca muncitorii agricoli cari că­lătoresc cu trenul în grupuri mai mari, în cursul verii să nu plătească decât a patra parte din preţul biletului. Ministerul comuni­caţiilor s'a învoit şi astfel toţi acei muacitori, cari peste vară merg în grupuri Ia lucrul câm­pului, pot să călătorească cu mai putină chel­tuială.

Din cauza boalei numită gripă un mut îşi recapătă voacea. In iarna anului acestuia, boala numit* gripă s'a lăţit aproape prin toate ţările din lume. In multe părţi oamenii au şi murit din c uza acestei boale. Nime nu şi-ar putea însă închipui, că aceasta boală să facă pe un mut s l vorbească. Şi totuşi s'a întâmplat cu un ţăran din Germania, cu numele George Langs-dorf. Acest om în vremea râsboiuluj, prin Septemvrie 1916,- cu prilejul unui atac cu tu­nurile şi-a pierdut cu totul voacea. De atunci şi până acum n'a putut se mai grăiască nici un cuvânt.

In zilele trecute îmbolnăvindu-se de gripă, a zăcut în pat. într'o noapte s'a trezit din somn cuprins de o tusă sdravănă. Când să-i înceteze tusa, dă un ţipăt îngrozitor, pe urma căruia i-s'a deschis voacea şi a început să vorbească ca si mai înainte.

CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE

Apărarea semănăturilor în contra asprimei vremii.

Din cauza iernii, semănăturile de toamnă adeseori au să sufere mult. Dacă iarna e cu zăpadă multă, semănăturile sunt bine adăpostite. Dacă însă zăpadă nu prea este, semănăturile pier. Mai ales semănăturila târzii şi neîmputerni­cite şe prăpădesc de bună seamă. Cauza este, că vântul tare împrăştie ţărâna de pe lângă rădăcini. Rădăcinile des-golite degeră şi semănătura piere.

De aceea e bine ca semănăturile de toamnă să se facă cât mai de vreme, să se poată bine împuternici până în vremea îngheţului.

Când pământul peste zi se des-gheaţă şi rădăcinile semănăturilor rămân desgolite, pot îngheţa şi se prăpădesc.

Aceasta se întâmplă mai ales în pământurile mai umede.

In contra acestei asprimi a vremei, putem apăra semănăturile astfel, că în-datăce pământul s'a svântat, se trece peste ele cu un tăvălug. Rădăcinile se­mănăturilor apăsate de tăvălug, se lipesc de pământ şi pot să crească mai de­parte.

îngrijirea stupilor în luna Martie In aceasta lună încep lucrările

stupi. Dacă vremea este bună, s t *' cari au iernat în adăposturi, s e s '̂' afară şi se aşează îu stupină,' flecar? locul pe care 1-a avut în anul trecu?

îndată ce stupii au fost scoai afara li-se deschide urdinişul. Se înlătură al' binele moarte dela urdiniş, să nu J împiedece ieşirea. Albinele 'simţind cal-dura de afară, ies ca să se cureţe.

Toţi stupii se scot în aceeas a altfel albinele cari au fost scoase 'mal înainte pot năvăli asupra albinelor scoaBe mai târziu şi le fură mierea.

Dacă băgăm de seamă, că la unii stupi albinele nu ies sau sunt multe moarte pe fundul stupului, cercetam stupul. Cercetarea o facem foarte re­pede, să nu răcească. Dacă vom vedea, că nu au miere, le vom pune o ramă sau două cu miere. Dacă nu avem fa. guri cu miere, le putem da şi sirop gros de miere sau de zahăr, pe care .11 punem pe faguri. Fagurii murdari sau mucegăiţi, îi scoatem din coşniţă şi îi înlocuim cu alţi faguri.

Dacă vre-un stup e prea mic şi fa­guri are mulţi, scoatem din faguri.

Stupii scoşi afară, îi învălim bine. Vremea fiind încă schimbăcioasă şi mai ales nopţile fiind răcoroase, se împiedecă ouatul şi răceşte puietul. Se ţin acope­riţi până la începutul lunei Aprilie, când vremea nu mai e aşa răcoroasă.

Albinele au trebuinţă de multă apă şi polen. Ca să nu ducă lipsă, vom pune aproape de stupină o adăpătoare. E. bine, dacă se pot pune adăpătoarile în-tr'un loc ferit de vânt şi la soare. 0a albinele să nu se înece In apă se pun paie, spetează sau beţişoare. Fiindcl polen nu eete, căci încă n'au răsărit florile, se pun în apropierea adăpătoarei vase cu fărinâ de grâu, de secară sau de porumb. Fărina o amestecăm cu puţin zahăr sdrobit mărunt. Pentruca albinele să se înveţe la fărinâ, picurăm peste ea şi câteva picături de miere. Gând albinele încep să adune polen din flori, fărina nu mai e trebuincioasă şi se poate lua.

Plantarea golurilor din vie. Ori cât de bine va fi plantată Şf

îngrijită via, totuşi se întâmplă, că ră­mân în ea goluri, Golurile se formează sau din cauza, că nu toate viţele ce s'au plantat au fost sănătoase şi Pu" ternice, sau din oauza că pe vreme 3

săpatului a fost atinsă cu sapa rădă­cina viţei şi în locul acela formându-se o rană, viţa s'a prăpădit.

Golurile din vie trebue plantate din nou. Spre scopul acesta încă din toamnă, după culesul viei şi înainte de îngropa; tul ei, se înseamnă cu pari mari, văruit'; toate golurile. Apoi se fac gropi adânci de o jumătate de metru şi largi aproape de un metru.

Pământul de deasupra gropii s e

pune de o parte, iar cel dela fund de ceealaltă parte a gropii. Gropile se lasă goale până primăvara.

Prin Februarie, dacă timpul este frumos, se astupă gropile, punând î° fiecare parul văruit.

Page 7: [V K -îlde fiu de suflet. Cu toate acestea făcân-du-ae mare, cam la 40 de ani, a încetat a se numi pe sine nepot de împărat, ci a'a numit Jidov şi feciorul unui bărbat jidov

Nr. 10. U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 7.

Pe la începutul lui Martie, când •pământul s'a desgheţat bine, gropile se sapă din nou, însă mai mici, cât trebue pentru plantatul viţelor. In gropi se plantează viţele.

Viţele pe cari le plantăm în goluri, trebue să fie de calitatea cea mai bună, să fie puternice şi bine prinse la punctul altoirii.

Viţele se plantează încă la înce­putul lui Martie, pentruca se poată în­colţi deodată cu celelalte viţe.

Pământul în jurul viţei trebue să fie bine mărunţit, pentruca apa să poată pătrunde uşor la rădăcină.

Oând crenguţa de vie a crescut de 10—15 cm. trebue stropită cu zeamă de peatră vânătă.

Dacă vremea este ploioasă, după 10—15 zile se face al doilea stropit, apoi se retează rădăcinile ce dau din altoi.

Săpatul viţelor plantate în goluri se face înaintea săpatului celoralalte viţe. Muşuroiul în jurul viţei se face ceva mai mic şi punctul altoirei trebue să fio acoperit, ca peste vară caidurile cele mari să nu-1 vateme. Desvelirea punctului altoirei se face numai cătră toamnă.

Buruienile din jurul viţei e bine să fie smulse din rădăcină.

Prin Iunie se stropeşte a treiaoră şi se taie din nou rădăcinile ce au dat din punctul de altoire.

Toamna după cules, se îngroapă, •fără să se scoată parii.

In anul al doilea şi al treilea se îngrijesc ca şi celelalte viţe. Iar in anul al patrălea, acestea viţe produc roadă <;a si celea bătrâne.

P R E Ţ U L B A N I L O R :

1 franc francez se plăteşte cu 7 Lei — B 1 lira sterlină , „ 1 dolar „

77 Î5 1 franc elveţian „ „ 1 liră italiană „ „ 1 franc belgian „ „ 1 coroană cehoslovacă se plăteşte 5 1 ziot polonez se plăteşte cu 21 1 dinar se plăteşte cu •1 leva „ 1 marcă aur se plăteşte l zlot unguresc

845 175 34

7 26

3 1

41 33

70

20

25 66

Poşta gazetei. Vasi le Crişan, cantor. Am primit 160 lei plata

abonamentului pe 1927. Poeziile vechi, dacă sunt culese âin popor, te rugăm să ni-le trimiteţi şi dacă n'au mai fost tipărite, Ie publicăm cu plăcere.

Pauti l ie Vacarescn, econom. Ne vom sili să aveţi n gazeta noastră tot lucuri folositoare, mai cu seamă Jcntru cetitorii dela sate. Din când în când vom arăta Pi apostolia pe care o fac vestitorii credinţei printre >ăgâni.

loan Radu, oficiant. Am primit Lei 160. Foaia > trimitem de azi Începând pe numele D-voastre. Vă ugăm tnsă să ne trimiteţi suma de 90 Lei rămasă din 924. Pe 1 9 2 6 şi 1 9 2 7 solvit

Victor ftlateş. Am primit Lei 160 ab. pe 1 9 2 7 . Selegean Vasile. Am primit Lei 320 din cari am

reçut şi pentru Logigan Teofil Lei 160 pe 1927. D-voastră nai restaţi tncă Lei 150 pe 1926.

Deşteptarea „Tirimia". Am primit Lei 160. Alexandru Moldovan. Aw primit pe 1 9 2 7 Lei 160. Vasile Pop I. Timorie. Am primit Lei 170 din

» r i Lei 5 am trecut în restanţa de pe 1024, Lei 120 pe 926 iar 45 Lei pe 19/7.

Ieronin» Coatan Aiud. Am primit 46 Lei plata Donamentuiui pe S luni 1927. Dacă ne mai trimiteţi W Lei, foaia e plătită până la 30 Iunie 1927. Publi­

carea tn ţară străină unde vreţi s'o faceţi I In gazeta noastră? Scrieţi-ne mai de aproape despre ce publi­care e vorbă?

Dumitru Moldovan. Am primit Lei 270 din cari am trecut pe 1926 rest. Lei 113 iar pe 1927 Lei 157.

I. G. îuv. Articolul despre >Producţiunile şcolare" nu este, nici ca subiect nici ca limbă, pentru popor. Nu-1 putem publica.

Ioan Gavriş, Cluj. Numărul din 20 Februarie Vi l-am mai trimis odată. Dela noi foaia pleacă regulat în fiecare Joi. Să nădăjduim că de aci Înainte veţi primi-o la timp.

Vlaicu Teodor a Lupului. Cei 150 lei pe 1926 i-am primit în 15 D e c 1926 şi pe acel an sunteţi în rând cu plata. Foaia Vă merge regulat; rugăm să ne trimiteţi eeva bani şi pe 1927.

Antoniu Bălibanu. Am primit Lei 320 din carj pentru Of. parohial Lei 160 pe 1927 iar 160 pentru 1. L. Dunca pe 1927. Vă rugăm însă a ne trimite restanţa de 150 Lei pentru I. L. Dnnca pe 1926 care sumă noi nu ştim să o fi primit.

George Negru. Am primit Lei 160 ab. pe 1297 Vă rugăm a trimite 120 Lei restanţa de pe 1926.

Romul Sas. Am primit Lei 50. Mai aveţi de plătit încă pe 1926 Lei 100.

Vasi lo Manole. Am primit Lei 200 din cari 120 Lei am trecut p3 1926 iar 80 Lei pe 1927

Dumitra Rus . Am primit Lei 160 abonamentul pe 1927

Dumitra Helgiu. Am primit Lei 310. Pe 1926 Lei 150 iar pe 1927 Lei 160.

Marioara Iclozan. Am primit Lei 160 din cari Lei 99 am trecut pe 1926 iar 6 1 Lei pe 1927.

Redactor responsabil: IULIU MAIOR.

No. 1565 execuţional 1926.

Publicaţiune de licitaţie Subsemnatul Portărel aduc la cunoştinţa

publică în senzul legii articlul LX din 1881 § 102 respective XLI din 1908 § 19, cumcă lucru­rile următoare: 2 Bufete, 2 Scrinuri, 2 garde-roabe, scaune, lăzi şi alt. care în urma decisului No. 952/2 1925 din anul 1926 al judecătoriei de ocol din Mediaşi s'au execvat în favorul execvatorilor Dr. F. Ipsen şi soţul repr. prin advocaţii Dr. F. Ipsen şi soţul împotriva exec­raţilor locuitori din comuna Prostea mică pen­tru încasarea capitalului de 7200 Lei — b., şi acces, prin execuţie de acoperire şi cari s'au preţuit în 19500 Lei — b. se vor vinde prin licitaţie publică.

Pentru efeptuirea acestei licitaţiuni, pe baza decisului No. G. 2360—1926 al judecă­toriei de ocol din Blaj se fixează terminul pe 9 Martie anul 1927 la orele 4 p. m. în comuna Prostea-mică şi toţi cari au voie de a cumpăra, sunt invitaţi prin acest edict cu observarea acea, că lucrurile susamintite vor fi vândute în senzul legii XL din 1881 § 107 şi 108 celor cari dau mai mult, pe lângă solvirea în bani gata şi în caz necesar şi sub preţul de strigare.

Pretenziunea care e de încasat face 7200 Lei —bani capital, dobânzile cu 10% socotind din 17 Februarie 1926 iar spesele până acum staverite de 2750 Lei — bani.

Întrucât mobilele cari ajung la licitaţie ar fi fost execvate şi de alţii şi aceştia şi-ar fi câştigat dreptul de acoperire, licitaţia prezentă este ordonată şi în favorul acestora în senzul articulului XLI din 1908 § 20.

Dat In Dumbrăveni la 15 Februarie 1927. (263) 1—1 NICOLAE BACIU, portărel.

Maşina de treerat. B a t o z a „ U m r a t h " de 800 ş i motor A s e r - B a u e r de 8 H . P . , în s tarea cea m a i b u n ă , se

a f l ă de vânzare la

V A S I L E B Â R N A (256) 3 3 B L A J . , str. S A N T U L L V N L C A N .

i S i K S I S Ţ E l t l A

Arpad Deri Depozit de seminţe, ofere seminţele ei de provenienţă germană: garantate de rasă pură şi cu rod, fie seminţe pentru moşii, pentru grădini de le­

gume, fie seminţe de flori. Trimitem preţuri curente gratis şi franco ARPAD DERI, Cluj, Str. Regina Măria 1 0

[235] 1 0 - 1 6 .

A l t o i d e v i e cei m a i b u n i şi d in cele m a i a l e s e so* iuri se g ă s e s c în

toată v r e m e a l a

Curtea mitropolitană din Blaj.

Nimenia să nu~şi facă vie până nu vede pipinierelc Curţii mitropolitane din Blaj!

(265) 1 — 5

O casă potr iv i tă pentru p r ă v ă l i e , se a f lă de - v â n z a r e în c o m u n a B u c e r d e a g r â n o a s ă . A d r e s a la A d m i n i s t r a ţ i a gazetei noas tre . ( 2 5 8 , 1 — 2

L > <A

S A L O N D E M O D A P A U L V E S Z ' E L Y

' Calea Avram Iancu, Blaj Efeptuieşte în mod estetic şi cu material puţin tot felul de lucrări în branşa croi­

toriei de dame.

Pardisie pentru eleve dela 300 - 5 0 0 Lei „ „ dame „ 500—1000 „

Transformări din vechiu 25% majorare de preţ.

Rog nimeni să nu-şi comande din alt Ioc până nu sa va convinge de preţurile mele

S E găsesc T O T A I E I 2 C A M E R E , B N C Ă T Ă R I E Ş I C A M A R A D E Î N C H I R I A T .

(270) 1 — 1 2

„ U N I R E A P O P O R U L U I " este cea m a i bună ş i m a i p l ă ­

cută f o a i e pentru p o p o r .

Page 8: [V K -îlde fiu de suflet. Cu toate acestea făcân-du-ae mare, cam la 40 de ani, a încetat a se numi pe sine nepot de împărat, ci a'a numit Jidov şi feciorul unui bărbat jidov

I

Pag. 8 U N I R E A P O P O R U L U I Nr 10.

Activ .

F E D E R A L A „ Z O R I L E " L U D U Ş - T U R D A Bi lanţu l î n c h e i a t Ia 3 1 D e c e m v r i e 1 9 2 6 . P a siv.

Cassa, numerar împrumuturi simple împrumut special pământ împrumut special inundaţii împrumut special diverse Conturi curente debitoare Diverşi debitori Capital C. B. P. . Firma M. Câprucianu Mărfuri inventar Imprimate inventar .

, Cereale inventar Inventar (mobilier, Bibliotecă) Dobânzi reportate efecte plată

Total

Conturi d e o r d i n e .

Efecte primite în gar. C. C. S. efecte garanţie C. B. P. „ " „

Total activ

D e b i t .

373.315,57 Capital social vărsat . . . . 10.397.000- Depuneri spre fructificare 3.478.615 — * Diverşi creditori . . . . 2.865.000 — C B. P. cont curent simplu

333 000— C. P. B. ct. crt. special pământ 335.382 — C. B. P. ct. crt. special inundaţii . 1 2 4 0 7 7 - 17.533.074,— C. B. P. efecte de plată . ' .

10.600,— C. B. P. cont registre şi imprimate 38 379,— C. B. P. cont cereale . . . .

149.226- C. C. S. cont curent . . . . 62.484,40 Avansuri pentru lemne . . . . 3 . 5 0 0 - 215.210,40 Conturi curente creditoare

95.086,— Şcoala de contabili . . . . 6.065,— Fond de rezervă . . 6.065,—

, auto-control „ prevedere „ cultural „ pensiuni „ imobil „ amort isment inventar „ monument Haret . . „ filantropic . . . . . „ asigurare mutuală

Dobânxi reportate . . . . Profit şi Perdere, beneficiu net . 18.271.729,97

Dobânxi reportate . . . . Profit şi Perdere, beneficiu net . 18.271.729,97

Total 1 C o n t u r i de o r d i n e .

2.014.000 — Efecte direcţionale depuse gar. 420.000,— Deponenţi de efecte garantei .

15.790.000,— 18.224.000 — Deponenţi de efecte garantei .

36.495.729,97 Total pasiv .

8.746.695,50 2.191.991,— 3.167.646 — 1.750.000 —

1.480 — 133.091,—

3.235,15

182 891,50 46 800 — 18.700,— 18700,— 40.000 — 16.058,—

1.000 — 1.000 —

400,—

874.700,^ 5285,^

21.290.-

15-856.332,50 24864,50

667,-27.410,-

137.806,15. 31.840,-

325.549,50 564265,-401.72032

18.271.729,97

1.110.000,-17.114.000,-

18.224.000,-

36.495.729,97

P R O F I T şi P E R D E R E î n c h e i a t Ia 3 1 D e c e m v r i e 1 0 2 6 . Credit. Cheltuieli generale 60.275,92 Dividend capital C. B. P. 600,-Salarii • • 102.045 — Mărfuri . . . . 32.578,8 Dobândă fond auto-control » . . . 13.661 — Imprimate . • . 7.826,2!

ti rezervă 2.355 — Dobânzi . . . . 527.474,31 » prevedere . . . . 3.500,— Cereale 2.914,5!

» cultural • 1.400,— Comision . . . . 45.279,5! Ti pensiuni 1.400 —

imobil • « 2.865,20 Impozite 12.968,73 Chirie . . . . 4.500 — Amortisment • 9.982,30

Total cheltuieli lei 214.953,15 Profit curat pe 1926 • 401.720,32

Total lei . . 616.673,47 Total lei 6I6.673Ì

Salon de pălării

Aduc la cunoştinţă Onoratului public din Ioc şi jur, că îmi so ­seşte un mare asor­timent de pălării mo­derne pentru dame

Pălării de paie, mâtasă lş\ cordeluţe I Forme frumoase cu tlori, panglici şilmătasă. Primesc

lucruşi din materie proprie,'cu[preţuri moderate. I Onor. public este rugat să-şi aducă la timp pălă-I riile de paie spre transformare, ori la vopsit în ] orice culori. Se află şi gamene de'pânză în toate

culorile. Curăţim pălării şi le|modernizăm.

i Berete uniforme pentru e leve cu semnul şcoalei. Lucru bun, trainic şi ieftin.

ANA FlliIP»°tnagazin de mode 1—12 Blaj str. MicujMoIdovan nr. 91.

Concurs . Antreprenorii, cari doresc a executa

lucrările împreunate cu edificarea bisericii greco-cat. din Alecuş posta Fărău, sunt invitaţi a-şi înainta ofertul în scris, în­soţit de 60/0 vadiu, adecă 8 2 , 5 0 0 Lei, bani sau hârtii de valoare, curatoratului bisericii amintite, cel mai târziu până la 20 Martie a. c . ora 12 din zi, când se va şi da în intreprindere biserica.

Planul şi preliminarul bisericii se pot studia .zilnic în cancelaria parohială Alecuş.

Alecuş la 16 Februar 1927.

IOAN GLIGOR ALEXA LUP paroh. curator primar.

(267) 1 - 1

Se caută

2 F U N C Ţ I O N A R I

l a „ P a t r i a " , b a n c ă p e n t r u Cre$ C o m e r ţ şi Industr ie , B l a j . Refl e C

tanţ i i v o r a v e a să producă c e f

t i f icat despre a b s o l v i r e a tJfl' s c o a l e super ioare de Comerţ ffl

c u m şi certif icat de pract ică. Retr ibuţ i i l e d u p ă învoia lă

DIRECŢIUNE*' (268) 1—3

Tipografia Seminarului Teologic greco-catolic — Blaj,