8/15/2019 vtbsrtb

1/4

Teoria spirala tăcerii este prezentată pentru prima dată în 1972, la CongresulInternaţional de Psihologie de la Tokio. pirala tă!erii reprezintă un me!anism psiho"so!iologi!, pus în relaţie dire!tă !u opinia pu#li!ă, pri$itor la disponi#ilitateaoamenilor de a"%i e&prima propriile păreri în spaţiul pu#li! sau de a se a#ţine dinteama de a nu ' izolaţi. (eumman susţine !ă într"o primă )ază indi$izii o#ser$ă !u

atenţie modul de g*ndire al ma+orităţii %i !aută să per!eapă !are sunt tendinţele, !eopinii în!ep să domine, i !e se $a impune.-1 /a!ă mediul de opinie îi este)a$ora#il, indi$idul î%i $a e&prima des!his opiniile. 0nsă, da!ă simte !ă se aă înminoritate, tendinţa a!estuia $a ' de a se a#ţine în a"%i e&prima în mod dire!tpropriile opinii. st)el, opiniile e&puse pregnant, inuenţează %i modelează!omportamentele.

Sofsme de argument induse de gândire (S1) utilizarea 3)alselor argumente4sau 3argumentelor aparente4 atun!i !*nd $rei să indu!i o anumită !on!luzie la!ititor.

Sofsme de tehnică de argumentare induse de gândire (S2) 

sofsmul negării

antecedentului /a!ă oamenii sunt !on%tiin!io%i, atun!i î%i plătes! la timp impozitele/ar sporti$ii nu sunt !on%tiin!io%i /e!i5 porti$ii nu î%i plătes! la timp impozitele

sofsmul generalizării pripite argumentare ţine de )aptul !ă 3un !az izolat saue&!epţional este utilizat !a #ază pentru o !on!luzie generală, !eea !e estene+usti'!at

Sofsmul alsei analogii 63)alse analog48 are în atenţie posi#ilităţile de o!olire a!ore!titudinii de !are dispune o argumentare !are utilizează tehni!a analogiei. Cumam su#liniat, raţionamentul #azat pe analogie asigură e&trapolarea unei !on!luziide la o situaţie la alta în #aza asemănărilor !e e&istă între două situaţii, două )apte,două relaţii et!

Sofsmul cauzei alse 63)alse !ause48 are !a origine tehni!ile indu!ti$e deargumentare prin intermediul !ărora se sta#iles! relaţiile de !auzalitate dintre)enomene 6metoda !on!ordanţei, metoda di)erenţei, metoda !om#inată, metoda$ariaţiilor !on!omitente, metoda reziduurilor, studiate toate la !ursul de logi!ă8.o'smul î%i )a!e simţită prezenţa atun!i !*nd, într"o argumentare, luăm drept !auzăreală un )enomen !are, în realitate nu are legătură !u e)e!tul produs

Sofsme de argument determinate de limbaj (S4) /a!ă în !lasa 618 intrauargumentele aparente determinate de )aptul !ă legătura lor logi!ă !u teza nu erareală, în !azul !lasei 68 intră argumentele aparente determinate de )aptul !ămi+lo!ul de transmisie le )a!e să 'e de a%a natură 6în realitate ele put*nd ' !hiar

!ore!te8Sofsmul ambiguităţii este determinat de )aptul !ă interlo!utorul este pus îndi'!ultate de suprasaturaţia de sens a unor termeni sau a unor e&presii utilizate înargumentare. !eastă s!oatere la supra)aţă a mai multor sensuri îl pune peinterlo!utor în situaţia de a )a!e o alegere neinspirată. Ca urmare, el se aă într"oeroare de argumentare datorată lim#a+ului

8/15/2019 vtbsrtb

2/4

Echivocaţia este un so'sm determinat de )aptul !ă unul %i a!ela%i termen î%is!him#ă, pe par!ursul argumentării, sensul !u !are el a )ost in$estit initial.e&. (umaiomul este raţional (i!i o )emeie nu este om /e!i5 (i!i o )emeie nu este raţională

 Amfbolia este un so'sm !e"%i are sursa în lim#a+, dar !are nu ţine de semni'!aţiatermenilor 6!a în !azul am#iguităţii sau e!hi$o!aţiei8, !i de stru!tura gramati!ală în!are este !onstruită o )rază sau un enunţ, !onstru!ţie !e îl pune în di'!ultate pere!eptor.

Sofsmul dezacordului între :a spune; %i :a )a!e; apare la om*niei este #ună 'ind!ă 'e!are +u!ător al ei este #un.

Sofsmul întrebării !omple&e este, în opinia noastră, o eroare de tehni!ăargumentati$ă determinată de lim#a+ul utilizat pentru manipularea unei ast)el de

tehni!i. rta de a pune între#ări este, 're%te, o !hestiune de tehni!ă argumentati$ă.Pe de altă parte, nu e mai puţin ade$ărat !ă între#area poate indu!e în eroareinterlo!utorul prin modul în !are este )ormulată. Calea erorii este, prin urmare,lim#a+ul.

Sofsmul alsei reprezentări 63stra? man48 este denumit de

8/15/2019 vtbsrtb

3/4

a$ansate de a!esta %i nu !eea !e apro&imăm noi !a 'ind pun!te de $edere aleinterlo!utorului. /e multe ori e&istă o dis!repanţă între !redinţa noastră !u pri$ire lapun!tele de $edere a$ansate de interlo!utor %i realitatea a!estora din urmă. 0na!este !azuri suntem în )aţa unei argumentări so'sti!e5 ata!ăm pun!te de $edere'!ti$e ale ad$ersaruluiB

argumentul autoritatii mod de argumentare care consta in invocarea, in sprijinul unei pozitii, afirmatii

etc., a unei instante investite cu autoritate, prestigiu in opinia comuna ; implicit, oponentul recunoaste

aceasta autoritate

Argumentul autoritatii[1] este un argument de confirmare avand urmatoarea forma canonica :P, fiindca A

sustine P, iar A este o autoritate in materie.

Autoritatea reprezinta fie un punct de sprijin, fie un refugiu pentru cel ce argumenteaza. [2]

"rgumente ba#ate pe $apte  !u pre!izarea !ă )aptele tre#uie adaptate în )un!ţiede tipul auditoriului, !ă ele tre#uie să se ae într"o înlănţuire logi!ă, !ă tre#uie să 'erele$ante pentru auditoriu %i !ă ele tre#uie să lase impresia de ma&imăautenti!itateD 2

 "rgumente ba#ate pe e%emple& aate în str*nsă legătură !u !ele !onstituite pe)apte. !eastă Eputere4 a e&emplului este pe !*t de !on$ingătoare, pe at*t demo#ilizatoare %i reprezintă unul dintre tipurile de argumente E)orte4 în dis!ursulpoliti!D

. "rgumente ba#ate pe autoritate este $or#a, în primul r*nd, de apelul la oserie de personalităţi politi!e !e reprezintă o lume ideală, !ara!terizată prin

per)e!ţiune %i măreţie !hiar, mult di)erită de !ea reală 6e&emplul autorităţii unui(apoleon sau Cezar sau Chur!hill et!.8D în al doilea r*nd, apelul la ast)el deargumente este mult mai )re!$ent în te&tele politi!e de!*t în alte tipuri de te&te, %ipentru !ă o anumită stare de )apt din s)era politi!ului re!lamă !omparaţia !u altestări de )apt din alte timpuri istori!e %i alte zone geogra'!e. Ar, Edis!ursul politi!rom*nes! re!urge adesea la argumente ale autorităţii #azate pe situaţii, relaţii,!onse!inţe dintr"o altă realitate politi!ă, din alte tipuri de dis!urs politi!.

Tehnici de dezinformare: Negarea faptelor  nu am facut/ Inversarea faptuitorilor de fapt b a

facutAmestec intre adevar si minciuna a si facut si n-a facut!odificarea motivului a facut pt un

motiv intemeiat.!odificarea circumstantelor b defapt a influentat sa faca a"stomparea inlocuireadiscutiei cu un lucru bun ce la fac incriminatul/ #amuflaj povestirae actiunii sarint peste momentele

incriminatorii/ Imterpretarea singurul mod in care putea actiona/ $eneralizarea nu este singurul /

Ilustrarea de la exemple generale la particulare/ Parti inegale acordarea importantei, mai mult lui a

fata de b/ Parti egale scoaterea in evidenta a ce-I mai rau de la incriminator(egaland sansele intre

incriminant si incriminator) %ariatiuni pe aceeasi tema exp:cainele a mancat friptura,dar adduce

ziaru e cuminte(face altele)

http://www.scrigroup.com/management/cominicare/TIPOLOGIA-ARGUMENTELOR82857.php#_edn1http://www.scrigroup.com/management/cominicare/TIPOLOGIA-ARGUMENTELOR82857.php#_edn2http://www.scrigroup.com/management/cominicare/TIPOLOGIA-ARGUMENTELOR82857.php#_edn2http://www.scrigroup.com/management/cominicare/TIPOLOGIA-ARGUMENTELOR82857.php#_edn1

8/15/2019 vtbsrtb

4/4

"genda setting se re)eră la )aptul !ă e&istă o !orelaFie puterni!ă între a!!entul pe!are îl apli!ă mass media asupra di$erselor tipuri de pro#leme i importanFaatri#uită a!estora de !ătre marea masă. e$ectul 'riming, a!esta are lo! atun!i!*nd in)ormaFiile )urnizate de mass media sugerează audienFei )aptul !ă unele tiri

sunt mai importante de!*t altele, prin pri$ilegierea lor de !ătre mass media, 'indadesea $ăzut !a o e&tensie a e)e!tului genda setting. !est lu!ru are la #ază )aptul!ă am#ele modele au !a e)e!t )aptul !ă atun!i !*nd iau de!izii, indi$izii îi )ormeazăatitudinile în )un!Fie de in)ormaFiile !ele mai a!!esi#ile. /e asemenea, prin )aptul !ăunele in)ormaFii sunt mai a!!esi#ile 6genda etting8, mass media !ontureazăaspe!tele pe !are le iau în !al!ul indi$izii atun!i !*nd a!etia iau de!izii în materiede politi!ă 6Priming8. $ectul raming se re)eră la )aptul !ă modul în !are oin)ormaFie este des!risă de !ătre media are inuenFă asupra modului în !area!easta este înFeleasă de !ătre pu#li!. Cu alte !u$inte, !on!eptul de Graming estepus în legătură !u anumite modele utilizate de +urnaliti în $ederea prezentăriiin)ormaFiilor, !are !reează anumite E!adre4 în mintea !onsumatorilor de media.

 Spectacolul politic este un medium de transfer intre &societatea civila& si &societatea politica&. "l impiedica

 puterea politica sa se reproduca prin ea insasi 'adica sa se transforme intr(un uzaj administrativ al unei

 puteri deja constituite). *e cele mai multe ori prin spectacol politic se intelege fie un soi de circ care sa

atraga electori 'macar sa participe la vot), fie un mijloc de a face de ras  pe cineva 'a(i &uza imaginea&) ca

sa nu mai indrazneasca &sa scoata capul&. In mod parado+al insa, desi acest spectacol este tesut din

limajul ordinar, el se ucura de avantajele institutionalizarii juridice la fel ca oricare alta procedura de

formare pulica a opiniei si vointei care se ispraveste in decizii relative la proiecte politice si legi. Aceasta

institutionalizare, in masura in care se savarseste cu mijloace comunicationale concurente,

valorizeaza principiul discutiei.

Conceptul de sferă publică treuie -n eles ca fiind o indica ie ideologic i simolic i desemneaz totț ț ș ș

ceea ce este e+pus, accesiil, desc/is, comun i reglementat printr(un contract social. #u alte cuvinte,șsfera pulic este un cadru comun i normat, -n limitele cruia sunt -mprt ite lucruri i valori comune.ș ș ș

0 alt caracteristic a sferei pulice este reprezentativita(tea.

Opinia publică este e+presia unui acord colectiv, prin care se o ine recunoa terea i promovareaț ș

ac iunilor i a faptelor de interes comun. "a este rezultatul unui proces de dezatere pulic, -n finalulț ș

cruia se o ine o recunoa tere a proelor aflate -n dezatereț ș  .