Anul X X I X . BIKÂAF, T i n e r i 2 8 IVoemvrie 1 9 1 9 . Numărul ¡355

¡ONAMENTUL.

an 120 cor. (60 Ici) i 60 , (30 Ici) , m 30 „ (15 lei) ana 10 T ( 5 lei) nr. 50 fii (25 bani)

1 N S E R Ţ 1 U N I Un şir ga rmond:

odată C. 1*50 a doua şi a t r e J 2 oară C. 1*20

Manuscrise sunt a se trimite la Redacţia

„ U N I R I I " B l a i .

Ziar naţional. — Apare în fiecare zi de lucru.

Ipre unire Cine a u rmăr i t cu ateăţ ie scrisul

lirelor româneş t i din t impul din urmă,

• p ti ü N I 8 E A Nr. 255.

Mama bate rufele, când spală. Odată numai seăuneaciu! prinde a vorbi cătră mine, ca diavolul ei t ră Eva, *icându-mi: Aruncă-te în vârtejul apei, tu fetiţă, ca să ajungi mai curând în raiu! Eu i~am răspuns: Dacă mă arunc în apă, mă mancă peştii şi mă bate Dumnezeu cura de mi-am luat eu vieaţa, pe care mi-a dat-o El! După acestea Ei'am deşteptat îngrozită din somn. — Acesta a fost visul fetiţei. In naivitatea ei a venit s» mă întrebe, daca a răspuns bine scâunenciuîui. I am spus: Foarte •ine, draga mea!

Vedeţi, cum sunt în stare sâ aprofundeze adevărurile religioaso pe bâza istorioarelor biblice chiar şi fetiţe nevrâstnice de «epteaai! Plin urmare, mai rar eu istorioarele profane şi cu poveştile poporale, dotaţilor doctori Ma-teiu, Gh'bu şi Lupaş, eâud nu numai practica satiheticâ şi pedagogica, ci şi convingerea marelui păgân modera Goethe e peatru biblie şi îa contra oricărui alt soiu de istorisiri nebibliec.

Tot cu privire îa Învăţământul religios primar ar fi de observat la „Istoria bisericii creştine" îa elsr.a V. CI nu poate fi „Lupta pentru icoane* şi .Deabiairea bisericii apusene de biserica ortodoxă" (aceasta din urmă atât de nimerit criîizaiâ de Sterichoros din punct dc vedere al „Uniunii Latino Universala") partea iiu urmă a istorisi bisericeşti universale. Une*e rămâne reformaţiunea şi mişcările religioase mai nouă? Dar, aşa se vede, că prea au fost grăbiţi domnii doctori din rezortul cuî tdor când au întocmit programa oficială şi Ia fleacuri de acestea n'au avut vreme sâ se cugete.

Nu e mai norocos întocmită Bici programa analitică a şcolilor normale dc învăţători şi învăţătoare.

Mai întâiu trebue să constaţi o lamentabilă «oafasiune na aumai de idei, ci chist şi de Ştiinţe sau discipline întregi. Astfel, programn. nu face deosebire între istoria biblică şi între istoria bisericească, ci le face tot o apă şi un păraâaf. Deşi e mare deosebire între una şi alta. Istoria biblică se întemeiază, cum arată şi numele, pa biblio, adee i pe izvoare divine. Istoria bisericească expun© abia întemeiere-a şi lăţirea eeîor dintâi comunităţi creştine pe baza izvoarelor sacre ale Sfintei Scripturi, adevărata ei deavpltare din cele mai vechi timpuri fi până în zilele noastre o face însă pc bază de documenta umane. O deosebire, va să zieâ, de care ar fi trebuit să ţină seamă program», peutru a evită cosfuaianea dela pagina 114 a programei.

Dar aunî şi greşeli de amănunte De pildă Ia p. 112 îa şirul din urma se vorbeşte despre . întemeierea revelaţiuaii Vechiului Testament şi continuarea ei; Isac şi Iacov.* Iatrebăm, despre ce întemeiere e vorba aici? Despre a revelaţiuaii divine a Vechiului Testament? Imposibil! Reve 'aţiunea aceasta s'a făcut odată cu crearea lumii. Poate vrea să zică despre întemeierea legăturii deosebita încheiate de Dumnezeu cu Avram, părintele poporului evreesc. Ei biae, atuaci de ee au zice aşa pentru evitarea coafuziei?

Aşa se vede Insă, c i şi aici ats fost prea grăbiţi domnii doctori, eâsd au compus programa; iar graba s tr ic t treaba.

La pag. 113 cetim: feRetaoiroa şi complec-tarea revelaţiuaii prin profeţii: Ilie, Isaie, Ero-mia şi Danii!.*

Ciae a studiat eât de cât istoria vechiului Testament şt îsagogia siaguraticolor cărţi afinto, ştie că revolaţiunea divină nu s'a încheiat eu aceşti profeţi. Avem şi cărţi inspirate mai nouă. Astfel sunt „Cartea înţelepciunii" şi .înţelepciunea lui Itsus, fiul iui Sirah* scrise abia in •eculul ai doilea înainta de Hristos. Nu poate fi vorba deci de „complectarea" revelaţiuaii prin profeţi. — O noaă dovadă, că domaii doctori s'au prea grăbit.

Zic deci şi eu, decât o asemenea program!, I mai bine de loc! Sâ se revoce de urgenţă şi să ne lasa să ne facem noi una mat bună.

UN CATIHET ORTODOX. !

Se ştie. că nobilul şi gloriosul popor Francez a făcut să triumfe la alegerii» încheiate zilele acestea, priatr'un puteraic iBitinc du conservare naţionali, partidele cari au rădăcisi adânci î s solul ţsrii ş; cari au să lase călăuzite de idealul roşu aî internaţionalismului anarhic şi al anarhiei iatei naţionale. Doaaau! N. Iorga comentând faptul acesta tatr-nn curaâr ai „Neamului românesc'" după ce sbiciue cu o ironie ascuţită, pe toţi ug>nţii interesaţi ai dc nu. gogi ei »naţionale" scrie:

„Vechea Franţa cumíate, cu clasele ei fundamentale eânltoase, adîne înrădăcinate ia solul patriei, s'a trezit şi in politica interni ca şi îa apărarea moşiei sale. şi încă odată a dovedit neamurilor, că pentru dînsa o foarte netedă deosebirea între « I e mai generoasa idei şi între &ebuanle desmátate oare exagermdu-îe, le contrafac.

Conservatori, liberali, republicani, radicali, îşi menţin s&u îşi cresc locurile In Parlament; singurii cari le pierd — şi în ce proporţii! —-sînt, nu numai socialiştii cei răi. dar, de scîrba lor, şi socialiştii cei buni.

Franţa îndreaptă...*

Sub titlul "Se munceşte puţin..." ziarul „Universul" face în numărul dela 23 1. c. următoarea constatare:

, Ia toate ţările se manifestă mişcări cu caracter primejdios. Casele muncitoreşti, sub motivai scuaipirei traiului — la dese intervale — cer urcare de salarii şi, paralel cu aceasta micşorarea orelor de lucru. La sate, muncitorii agricoli lucrează puţin, aşa câ t t r c B u r t l e culti-vabiie sunt simţitor reduse.

Partea gravă a cheaţiunei este paralelismul îatre urcarea ameţitoare a salariilor şi micşorarea orelor dc lucru — la oraşe; iar Ia sate, dorinţa ţăranilor de a nu-şi cultiva pământul.

Undo poate să conduci această stare de lucruri au este greu de prevăzut. Se înţelege dela sine, fără a recuige la deaaostraţiuni inutile, că aşa nu se pot armoniza interesele claselor sociale.

Vieţuim într'un cerc viţios. Se pare că nimani n u mai vrea să ţină

socoteală de legătura ce există intre interesele unora şi altora, între ceeac» trebue să producă munca şi rostui muncei !a organizarea social* "

Vorbind despre lupta înverşunată de exterminare a vechilor partide din România veche d. profesor ufliiersitar G Tasca sene ssb titlul „JVouile curente faţă. de vechile partide" în ^Avântul" de 1* 27 I, t.:

„Tendinţa însă de a înlătur.* de la conducere, oamenii cu experienţa r n 4 i c politică, coaatitue şi o mar* primejdie penou propăşirea ţărei. Nu ac poate şteige cu p trasaturi de coadei îatreg trecutul ţ rii româneşti şi sâ Începi o viaţă nouă, fără să ţii seama de ceeace a fost îa trecut.

Ţările cele mai puternici- *i popoarele cele mai ferieite sunt acel-, a can, — CUIR e Anglia, — au trecut pe n t - B i m ţ i t . d< la n stare de lucruri la alta, ajfitându-ae totdeauna de experienţa trecutului şi c i â e r d pi IT nu Inie puse do generaţiile precedent?

Revoluţia franceză a incerc . it UN moment Că rupă ca trecutul şi sâ facă timţl din nou;

curând însă a văzui Că greşeşte şi a trebuit s i se reîntoarcă să reia firul tradiţiei rup într'un moment de rătăcire.

Iată de ce dispreţul cu care se vorbeşte d< organizaţiile politice din vechiul regat şi uri ce caută să se aţâţe împotriva oamenii»! noştri politici este şi o nedreptate şi o eroare politică.*

o „ Viitorul1, care, cum sa ştie, este orgi-

nul partidului liberal în numărul său de Mier< curi iea atitudine împotriva votului ster di parlament. Confratele bucareştaan crede «i

„In societatea unde se respectă repre* zeatanţii ţârei, nu ec poate concere votu secret, căci acest fel de-a vota este o jiciiri ce Ii se aduce.

Dar în afară de aceetc consideraţiuni, I sigur că votul pe faţă, arc folosul că pune p alegători în măsură de-a cunoaşte precis modtl cum au fost reprezentaţi de raaedatarii lor iii parlament.

Şi într'un negim parlamentar acest contac diatre alegători şi aleşi nu poate fi deci binevenit."

Co&vcnţiunc remâtiopolon.ă piijin transporturi le directe. Ia?re Românii j Poiocia s'a încheiat o eoovenţiunc pron Xorie pen t ru trafica! direc* de măsfuri | pasageri . Convenţ iune» s'a încheiat ia i Noemvr ie 1919 şi poa r t a semnăturile d-!a| F raneo i s Moskv* (Polonia), CEZAR Mereutfi maior Aldea şi Ai. Buescu (România).

T o a t e t r snapor tar i ie vor fi făcute pi bazele convenţiunei internaţiorsaie din Berna din 14 Oc tomvr ie 1890. apiicându-se ditj poztţiuniie convenţiunii privitoare la regn lamentul uniunei c. f. g e r m a n e .

Sunt definite ca punc te de frontieri staţiunile : Nepo loc iu ţ i , Babin-frontitrŞ Zalcszczyki-frontieră şi Woronicnka-froa tieră.

Taxe le d e călătorie şi bagaje aferenţi parcursului Woronienka-rCorosmtzo fi Bl* bin-Ş.efâneşti vor fi pe r cepu te d« caile li ra te poloneze d u p ă tariful român.

In fiecare s ta t se aplică tarifele j dispoziţiuniie in ter ioare .

In t ranspor tu l mărfurilor convenţiune p r evede câ nu se admi t : cesiunea drep tului d e rec lamaţ ic , r a m b u r s e şi debuta

In ce pr iveşte mărfurile expediate I pr imele trei luni după încheierea contat ţ iunei, r â s p a a d c r e a căilor FERIIto e limitai provizor în sensul câ, pen t ru cererile pn zenta te in România , suma maximă învoit de lei 1 50 dk kg. şi In Polonia 1 50 mir poloneze pe kg .

Revixia vamală se va face de citi români In staţiunile Nepclocauţi , KÂI6| MTZO, Cnşciat ie şi B^bin.

Calatorii t r ecând In Polonia nu T< p a t e a avea asupra lor mai mult de 10( co roaee valabile in P o o n i a .

Pen t ru expressul di iect Bucurcşti-Va $ovia controlul paşapoar te lo r pe cât pol bil se va face în vagoane.

In staţiunile de frontieră poloneze I tua te pe teritoriul român Polonia are dre tul sâ-si instaleze controlul politic.

S ta te le con t rac tan te pot organiza ga rdă pen t ru t renuri le de mâfuri, care

http://incerc.it

Nr. 2 5 5 U N I R E A Pag . 3

Hnu treacă dc 10 oameni de f iecare tren, P' militari sau civili, tnsă nu Înarmaţi cu k puşti.

In baza aces te i convenţitsni a p ecac ,|dirj ga ra d c Nord S â m b ă t ă 15 Noemvr ie , 'C primul vagon di rect Bucureşt i -Varşovia

pân* !a o rgan i r s rea expresu lu i .

j Nemţii in Constituanta României. I Poporul nemţesc — înţelegând aci ţi pe s- Saşi — au tn Constituanta României 18 de-j'putaţi ş i 7 senatori, cari, cum am amiatit Io •«numărul nostru de Miercuri, au hotărit s i

formeze un bloc unitar sub numele .Partidul li poporului german din România Mare" ale-xgindu-şl preşedinte pe deputatul Rudolf uBrandscb şl vicepreşedinte pe senatorul Karl ijjvon MOller.

Privitor la feliul cum îşi înţeleg deputaţii diurn)! rostul în parlamentul român aflăm lâ-amuriri interesante în răspunsurile lor date la

întrebarea ziarului sibiian „Deutsche Tages-post". Răspunsurile acestea, ale celor mai autorizaţi rcprezentan)i al poporului nemţesc din

'patria noastră, ne fac se înţelegem, cu toată Irtserva unora, ţintele principale ale politicei • compatrioţilor noştri.

Deputatul Htlnrtch Anwender zice tn răspunsul său: . trebuie să fim conştienţi, că Ta jnoul stat vom fi totdeauna, din punct de

vedere politic, un factor neînsemnat, pe când din punct de vedere economic, dacă

jae vom şti organiza de pe-acum, putem avea iun rol important. De-aceea trebue, ca şi în iparlamcnt şi afară de parlament să dcsvoltăm jeea mai intensivă activitate pentru o o r g a n i - I zaţie, î n cadrele căreia sâ-şi poată desfăşura întreaga sa forţă economică. Astfel ni-se va da şi din punct de vedere politic o importanţă

"mai mare". Deputatul Fritz Connert dupăce constată,

c C ă poporul nemţesc s'a bucurat in toate statele de-o consideraţie politică deosebită, nu în urma forţei sale numerice ci In urma virtuţilor sale

"cetăţeneşti, dovedindu-se totdeauna şi în tot 'locul popor de ordine, zice, că cea mai importantă misiune a deputaţilor germani este să convingă factorii hotărîtori români despre ne

condiţionata loialitate a poporului nemţesc. ,Mă gândesc în rândul p r i m la factorii hotă-

ffltori din România veche, pentrucă cei din | 'Ardeal cunosc deajuns tendinţele noastre po- \ fctice".

Declaraţiile deputatului Aradului nou d r . \losef Gabriel, cuprind destăinuiri interesante privitoare la mentalitatea Şvabilor. Dr. Gabriel \ iccenîuiarâ, că Şvabii «CUM s'au prezentat mii întâi în faţa a l e g « h l o r , ca popor organizat po

liticeşte şi cu un program propriu, stabilit mal înainte. Insă — adauge dânsul — mare parte i a poporului nostru observă şi azi, o atitudine txpectativâ, priveşte passiv desfăşurarea e v e nimentelor şi umblă după cai verzi pe păreţi In loc să se acomodeze împrejurărilor imuta-

B i l e . Astfel alegerile unanime din cercurile nemţeşti se datoresc mai mult acestei pasivi- i lăţi decât u e e i concepţii politice uaitare.

Sâ nădăjduim t n s â , că după semnarea p la i ţi partea aceasta passivâ a poporului nostru, copleşită acum numai de dureri , pa -

priotlce* se va pune pe-un puact de vedere 1 oaţional-german. Atâta Insă nu e de-ajuns va j trebui sâ creiem între n o i o unitate desăvâr-

Elita politici. Aceasta va f i posibilă numai prin ! eliminarea tuturor elementelor primejdioase şi prin extinderea organizaţiei partidului poporâl-«aţional- german asupra fatregului nostru po- : p o r , fâciadu-1 sâ înţeleagă, că se poate s'us- j ţine numai prin unire şi colaborare striasă.

De altfel şi dl Gabriel crede, că organi- ! 1 sarea economică a poporului nemţesc tntr'un I ' organism comun cu ai Saşilor, e mai impor

tantă decât organizarea politică sau culturală i .pentrucă — zice dsa — vieaja naţionali a noastră e numai atunci, dar atunci r.econdi-

; ţienat. asiguraţi daci economiceşte vom conduce fără putinţa unei coacureţe".

Deputatul Sighişoarei dl dr. Hans Otto Rotii crede, că datorinţa reprezentaţ i lor poporului n e m ) e 8 c e să colaboreze cu partidul na-

i ţional ardelean. Crede apoi, e i datoria)* lor j | e desvoitarea unei intensive activităţi paria- j | mentare au numai în chestiunile, cari îi Inte-

resează de-aproape ci în toate chestiunile, de I interes general de stat. Aceentuiazl şi dsa ne-| ceaitatea organizării unitare a tuturor Germ a-f nilor din noua patrie.

Privitor la atitudinea deputaţilor unguri na avem până aeune nici o Informaţie.

Situaţia îf\ £tabro£ea. La o întruni te j a partidului marghiiomanist , d e Dr. Pilescu, I senatorul Constanţei , a făcut o largă expu

nere a situaţiei dobrogeni lor , ca re e din j celea msi triste. D. Pilescu a spus câ

zeci da sa te din Dobrogea au fost rase de pe suprafaţa solului prin barbari i le bulgarilor. Iar locuitorii — miile de locuitori zac ac tua l imente pe c â m p , iară un aco periş, care sâ-i a d ă p o s t e a s c ă de In temperiile şi frigul iernei.

Din această cauză popula ţ ia au toh tonă din Dobrogea a început se emigreze şi tn loc ca s ta tu l sâ intervină p e n t r u ajutorar ea aces te i populaţi i ioi , din cont ră , o lasă Ia bunul plac al vremurilor v i t reg* ce trăim.

Sa t e întregi din D o b r c g s a — a spus d. Dr. Pilescu — vor ierna sub t roisneie d a zăpadă şi la bătaia crivăţului, iar morta l i tatea în anul aces ta va a t inge o cifră fantastică.

Fondul „Septimiu Albini". In 10 Novembre am îngropat în comuna

Cut pe unul dintre purtătorii Memorandului, îmi tremură peana când scriu numele Septimiu Albini. Nu descriu, nu cutez să descriu vieaţa acestui martir pentrucă apreţiarea ei cade în competinţa istoriei.

Am vorbit de câteva ori cu El, de când a venit la Cut şi-mi părea fiecare vorbă a lui o schintee şi tot sufletul lui o văpaie.

A venit suferind la Cut cu nădejdea, că'n scurtă vreme să face bine şi-apoi să cutreere tot Ardealul, Ardealul, pentru care a ars atâta însufleţire tn sufletul său. Nu voiu uita în

i veci duioşia cu care-mi spunea: .Nu mi-am văzut — Părinte —, 25 de ani nu mi-am văzut satul, — aşa a plăcut Ungurilor — şi-acum după 25 de ani viu bolnav acasă*. Un tremur uşor i-se simţea în glas, care a fost biruit de glasul însufleţirei cu care continua „dar se vezi Dta, dacă mă fac bine, o să facem începutul uaui puternic fond pentru clădirea unei biserici în Cut" şi însufleţirea ce-i tremura, în glas s'a rostogolit Intr'un strop de lacrimă caldă pe perină. Am tresărit în faţa unui suflet mare. Când am fost să-i dau deslegarea mi-am zis: n'a avut Cutul noroc. A răbdat cu tărie de martir suferinţele sfârşitului. Pomenirea soţiei sale uneori, . iar am avut clipe senine, am stat de vorbă cu Bianu, cu lorga . . . o să se desfacă lucrurile, să va face lumină şi bine". Ultimul cuvânt — dupăce dictase halucinând

un discurs însufleţit — a fost: ,în sfârşit face-)i cum vreţi un luern însă să-i ştie toţi, c'am fost totdeauna bun Român şi vreau să mor Român".

Ziua înmormântării a fost zi senină cu soare — între atâtea zile de ceaţă şi întunerec — cum senin şi luminos a fost sufletul lui, ca un soare. Nici un Român —afară de doi ofiţeri din Sebeş veniţi, ca doi feţi frumoşi pe cai de spumă n'a putut depune o floare şi o lacrimă pe mormântul lui. Comunicaţia greoie, imposibilă chiar, ia reţinut.

L'a parentat protopopul Sebeşului loan Simu, care a fost asistat de preoţii din jur; l'a plâns cu plâns de frate poporul din Cut, la care a ţinut cu atâta dragoste şi care'l venera ca pe-un martir al neamului, care a petrecut atâta vreme în temniţele Ungureşti. Faptele şi vieaţa Lui rămăn în puterea Istoriei.

Famiiia respectând dorinja lui ferbinte de-a pune bază unui fond pentru zidirea unei biserici In Cut, a început acest fond cu 500 cor. puse la dispoziţia curatoratulul. Familia Bcşa din Zlatna a adaus acestui început 200 cor. Suma de 700 cor. s'a depus la institutul „Sebeşana" sub numirea „Fondul Septimiu Albini pentru zidirea bisericii din Cut."

SuHt rugaţi toţi acei Români, cari ar fi dorit să pună o floare pe mormântul lui Septimiu Albini, să sporească acest fond, trimiţând cât Ie dă mâna pe adresa institutului .Sebe-şana" din Sebeşul-săsesc. Contribuirile se vor publică în ziare*). De atâta pomenire e vrednic ziaristul, care ca puţin: alţii a fost pe vremuri fala ziariştilor.

Dormi în pace suflet mare! Cine ştie din lacrima ce-ai scăpat pe perina ta de bolnav nu va răsări o mândră biserică în Cut, cum din stăruinţa fratelui tău, cu care dormi alături înaintea bisericii umile din Cut — a răsărit o mândră şcoală.

A u r e l M a r c u , preotul Cutului.

Aniversarea Unirii naţionale. Nr. 5001 1919.

In scopul aniversării Unirii naţionale dela Aiba Iulia tn conformi ta te cu ordinul No 2 0 4 3 3 — 1 9 1 9 al Consiliului Dirigent R o m â n . Resor tu l cultelor şi al instrucţiunii publice, d i spunem ca în t o a t e scoale le d e sub iunsdic ţ iunea noas t ră siva de z De-cftmvii să fie sArbdtomre şcolară. Elevii !& frunte cu Învăţătorii vor lua par te la serviciul divin î» biserica. D u p ă aces t serviciu in şcoala deco ra t ă amăsur&t însemnătăţii aiiei, inrâ ţă torul , ori lipsind aces ta , preotul ca d i rec tor şcolar va ţ inea cuvântare festivă, a ră tând măre ţ ia actului de la Alba-Iuita día 1 Decemvrie 1918. D e o da tă va ap r r ţ i a «• unirea Basarabiei şi Bucovinei cu ţara mamă, şi îsnpîksirea cu ajutorui T a t i ' u i ceresc a visuiui poporului românesc de a ri unit şi a trăi tn R o m â nia-Mare. Pen t ru inâlţarca se ibâr i i se vor recita p

Informaţiuni. — S o e l e t a t e a d e l e c t u r ă a e l e v i l o r

d e l a Hceul de s t a t „T im. C i p a r i u " din Ibaşfalău s'A constituit pe «nul şcolar 1919—20 în chipul următor: Conducător: Prof. Aurel Gajia; prezident: Octavian Câmpeaau cl. VIII; secretar: Victor Muntean cl. VIII; bibliotecar: Gavtilă Bozoşan cl. VII; caesar: Sever Holdei cl. VII; notar: Ironii» Buzca cl. VII; controlor: Ioan Buzea cl. VI; vicebibhotecar: Romul Şerban cl. VI. Membrii în comisia literară: din cl. VIII: Ironia» Centea, Teoftl Piaza, Virgil Grecu; din cl. VII: Virgil Floca, Victor Stoica, lronim Pop.

— P r o v e e a r e . In urma decisului senatului scolastic din aomtîaa mai jos însâmnată Dl învăţător Alexiu Rus, este invitat aş ocupa nostul în termin de treizeci zile, la din contră să va coazidera, ea şi când de bunS voie şi-a părăsit oficiul — pentru care se va publica concurs nou. Urişial de jos la 10 Nov. 1019. Iuliu Crainic, paroh gr.-cal. şi directorul şcolii.

— T r i s t a s i t u a ţ i e a Aus tr i e i . La şedinţa de Vineri a Adunării naţionale din Viena, secretarul de stat Reaner, descrie situaţi-a gro-aavă, relevând numărul crescând al mortalităţii, invitând deputaţii în numele guvernului de a face un apel desperat cătră conştiinţa popoarelor vecine, conştiinţa marilor puteri cătră eonştiinţa lumei întregi. Prin tratatul de pace-Ii este imposibil Austriei de a trăi independast.

Toate cererile de ajutor îndreptate spre Paris, care după cum spune cancelarul de stat, sunt peste 30 adresate telegrafic consiliului suprem, au rămas neascultate.

Acum însă trebue să strige lumei întregi, au permiteţi nimicirea acestui popor nenorocit nevinovat. Faceţi-vă datoria frăţească cătră noi, ca na popor pentru alt popor.

— A n g l i a ş i b o l ş e v i s m u l . După o statistică oficiala, Anglia a cheltuit dela înche-erea armistiţiului şi până la 30 Octomvrie, pentru lupta întreprinsă contra bolşevicilor, •anat de 95 milioane lire engleze, sau 2 miliarde şt 375 milioana franci.

Această sumă se repartizează astfel: •6.320.000 lire alimente şi armament pentru armatele ruseşti: 17.385.000 ajutor lui Coiceag ti Iudenici; 15.170.000 ajutor lui Denikin ai 17.125.000 pentru operaţiunile navale şi militare.

— P r o p a g a n d a p e n t r u î n t r o n a r e a Mafeabitrgilur In U n g a r i a . Dia Budapesta

anunţă, eă oamenii lui Friedrich şi ofiţerii lui Horthy desvoaită o vie propagandă în rândariic arătatei şi populaţiei pentru reîntronarca mo-narhicri cu Habsburgii în frunte.

Ziarul vienez »Der Morgen« denunţă uneltirile monarhiste aie lui Friedrich şi Horthy ce-râad intervenţia aliaţilor pentru combaterea lor.

— CA ud ae v a r e t r a g e g u v e r n u l • a l t e i an u ? Se crede că guvernul Văitoianu, TA rămânea !a cârma ţării încă cel puţin trei săptămâni.

In acest timp Suveranul va consulta personalităţile politice cu privire la formarea noului gttvera. După unele informaţii, noul guvern va A format de Maniu sau Vaida, în care caa noul preşedinte al consiliului va apela ia sprijinul şi şirlfiborarea partidului ţărănesc şi a grupării naţionaliste.

— D a r e a t a j u d e c a t ă a K a i a e r u i a i . Ştiri sosite din Londra afirmă, că actul de acu-fare contra ex-kaueruiui e-ste acam definitiv redactat şi că aliaţii nu aşteaptă decât ratificarea tratatului de pacn pentru a începe procedura. Se crede că Olanda va căuta să trăgănească şi Că va mai trec* câtva timp până ce va consimţi LA eatradarea Iui Wilhslm II. Se sprreaza totuşi ca procesul va putea să aibă loc la primăvară.

— Ce i n t e n ţ i o n e a z ă loş t i i uoş i r f i pro te ja ţ i . Colegul Aug. Ossian cand. dc profesor mi-a povestit ieri, că la o petrecere a cenzorilor în Pesta, fostul subset a etnzurei militare române din Budapesta Victor Aradi, s'a declarat de anarhist şi luând în considerare, cunoscând tendinţele anarhistice a gazetei franc-tnazonilor din Pesta »Vi!âg« la care a colaborat şi amintitul philo-român de genere judaică n'a-vtm să tragem la îndoială, că amintitul a constatat aumai adevărul, despre sine. Inter pocula s'a avântat evreul la înălţimi profetice, declarând că peste câteva luni o să isbucnească revoluţia socială pe întreg cuprinsul Rotnâniei-Mari.

Marele profet are de gând să plece încu-rând la Bucureşti împreuna cu fratele său şi cu alţi mici profeţi evrei spre a propovădui evan-gelia mântuirii sociale, având în gând să înfiinţeze In Cluj şi în Bucureşti o asociaţitme pentru studiul şi reforma socială, Să vorbeşte că Aradi are legături şi cu anumiţi politician» români, candidaţi de înalţi dignitari în viitorul soviet român.

(» Patria») Grama. — S i t u a ţ i a d i a U;>guria. Din Buda

pesta ne vine ştirea că in sfârşit Friedrich a abdicat deîa preşedinţia cabinetului şi în locul iui a ajuns Mussar Kâroly unul din şefii socialiştilor creştini. Se speră că deodată cu căderea lui Friedrich vor înceta agitaţiile monarhiste şi tei oare» albă, cari după retragerea armatei io-mâne lusserà proporţii mari Ia Budapesta.

Friedrich a abdicat numai in urma ameninţărilor lui G. Gerk de a bloca Lngsiia. In întreagă ţara s'a declarat starea de asediu.

Cu abdicarea iui Friedrich insa nu s'a pus capăt nemulţumirilor. La conferinţa partidelor s'a iscat o neînţelegere şi Apponyi, Ar.drâssy, Horthy şi Bethlen au părăsit sala de şedinţe. Garanti şi Bârczy s'au declarat pentru o conlucrare cu Iluszur Kiroiy.

Extras dh. ordonanţa Nr. 21 şi 25 (modif icată) .

1. Vor fi consideraţi ca infractori; a) Acei cari fără rea crtdinţ» prin localuri

publice gări, trenuri, pe străzi, e tc , vor comunica, colporta, comenta tn orice chip, ştiri fie adevărate, fie imaginare, sau păreri relative la operaţiunile de răsboiu, situaţia şi dislocarea trupelor, dispoziţiunile autorităţilor militate, sau orice chestiune privitoare ia armata română.

2. Această infracţiune se va judeca şi condamna de pretori în prima şi ultima instanţă, cu închisoare până la un an şi cu amendă până la 2000 Lei.

Când faptele de mai sus s e vor fi săvârşit in scopul de a spiona, sau trăda, se aplică pedepsele prevăzute de legile penale în vigoare în timp de răsboiu.

Regalul România i Consiliul Diligent Resortul Finanţelor.

I Nr. 253/1919 Gaj, Ia 24 Noemvrie 1919. Secţia I-Res.

i Aviz pentru publicul, oare cere serviciile noastre şi otdtn de serviciu pentru toţi ftmeţio-

| nani secţiei I. (datoria pabtică) din Resortul Finaaţ*lor Consiliului Dirigent.

Noi, Şeful secţiei datori* pubiieă (1) Re-| sortul finanţelor Consiliului Diligent.

Având in vedere adevăratul înţeles al Art. 90 din legea despre constatarea şi percepţiunea impozitelor directe.

Cunoscând incorectitatea şi anomalia financiară, care resultă din faptul, că DE prezent

singur statul mai este acela, care face servicii gratuite în daena tezaurului public, deoarece la preitaţiunile aerviciilor cerute pe teama publicului nu controlează Îndreptăţirea financiari i singuraticilor pettsnţi ia obţinerea de servicii şţ beneficii de ori-ce natură, în timp ce funcţionarilor li se răpeşte timpul cel mai preţios pentru reculegerea funcţiunilor de stat în vederea consolidării şi restaurării financiare a statului, pentru care scop este de cea mai mare urgentă: urmărirea, secvestrarea şi pedepsirea tuturor re-stsnţierilor de dare.

Ordonăm: 1. Se interzice strict tuturor funcţionarilor

a c e s t e i secţii dc a face o r ice servicii pe seama particularilor, fie indivizi singuratici, fie icpre-tentacţi de-ai persoanelor colective, cari nu p i o b e a z ă c u livretul (cărticica) dc d a r e că şi-au a c h i t a t toate dările până la sfârşitul trimestrului curent.

2. Sunt obligaţi funcţionarii acestei secţii, să pretindă dela toţi particularii, cu cari vin in contact de serviciu :

Si arete cărticica de dare înainte de a începe ori-ce serviciu ori clarificare, apoi în oon-secinţă să-i îndrume la achitarea urgenta a tut u r o r restanţelor d e inpozite până indusive trimestrul eurent, arătându-le, că de astăzi intime statul nu mai poate face servicii gratuite.

3. Toţi funcţionarii, cari n u vor respecta a c e s t ordin elementar de morală financiară, care se cuprinde şi in Art. 90 d i n legea despre constatarea şi perceperea dărilor directe şi vor continua a face servicii pe seama astorfel de persoane neoficiale d i n public, nu dovedesc ca cărticica de dare achitarea dărilor p â n ă îa sfârşitul trimestrului curent, v o r fl traşi In cercetare disciplinară ( d a c ă sunt definitiv»), sau vor & imediat dimişi din serviciu ( d a c ă sunt urovizori).

4. La resolvarea t u t u r o r acteior în legătură cu servicii şi beneficii de acordat publicului se v o r invita toate autorităţile Statului, Judeţelor Comunelor să aibă tn v e d e r e acestea înăsttri, procedând in conformitate.

Consiliul Dil igent , Resortul Finanţelor (111) 1 5. Şeful secţ ie i DATORIA TOBUCĂ

V. Vlaicu.

Doi băieţi din familie bună, ca învăţăcei să • • primesc în prăvălia • •

(110) 3 - 5.

Ş T E F A N N Y E R G E Ş . Blaj.

.".f* ' - ̂ MtttW*" " T i T a »

losif Saho, Blaj str. gării Nr . 179. Execută tot feliul dc lucrări

mecanice şi de pleierit, nouă şi reparaturi .

(105) 5 - 6

Anunţ. Ghete de bărbaţi, f linei copii, şi boconti

- - marfă solidă, lucrat* eu mâna în fabrica dela penitenciarul din Aiud; se vând en grof cu preţuri moderate la

„GORONVIL" iaatitut d« credit şi economii AM,

(96) 6 - 4

Reăector respenzabil: Dr. Zenovie Pâclifamt,

Numărul cenaarat de: V. Saciu.

Tip»js*rân stema, teol. gr .-cat dm Blaj.