Boxerul român Adrian Diaconu a declarat că în cariera sa, în tim-pul în care se a;la sub contractul cu InterBox, s-a simţit folosit şiimportant doar atunci când a fost momentul să facă bani cu meci-urile sale. Totodată, Diaconu a a;irmat că a fost chiar ameninţat deavocaţi.Vă invităm să citiţi un interviu acordat de pugilistul român, în ex-clusivitate publicaţiei noastre, în care povesteşte amănunte dinviaţa sa de boxer, dar şi opinia lui despre ceilalţi colegi, JoJo Dan şi

Lucian Bute.De asemenea, Diaconu crede că era nevoie de o schimbare în boxulromânesc, care a dispărut de pe harta lumii în ultimii ani datorităconducerii defectuoase de care a bene;iciat.“Sunt ani buni de când boxul românesc a dispărut de pe harta lumiişi era nevoie de o schimbare. “ Interviul complet în PAGINA 19

ANNÉE 3 • NR.60 11 JAN. 2013 • 1ÈRE ÉDITION • PUBLICATION BIMENSUELLE INDÉPENDANTE ET GRATUITE • 6000 COPIES PAR MOIS

Interviu cu judecătorul Cristi Danileţ:“Dacă nu există justiţie, întreaga democraţie se prăbuşeşte instantaneu”

““AAmm ffoosstt aammeenniinnţţaatt ddee aavvooccaaţţii””Interviu cu fostul campion mondial la box, Adrian Diaconu

înPAGINA

3

Sudenţii români din străinătate vor să revină în RomâniaCei mai buni nouă studenţi româniîn străinătate au fost premiaţi laPalatul Parlamentului într-o cere-monie specială, organizată pentrual patrulea an consecutiv de LigaStudenţilor Români în Străinătate(LSRS), la care au participat peste500 de studenţi români care învaţăîn Europa, Asia sau în Nord America ROMANIA p.6

Ne luăm la revedere de la centul canadian. Acesta va ( retras de pe piaţăÎn scurt timp ne vom lua larevedere de la micuţul şi valorosulcent canadian, pentru că aşa cum afost anunţat încă de anul trecut,acesta urmează a ;i scos de pepiaţă. Iată câteva detalii despre ceînseamnă acest lucru şi cum se vorface rotunjirile după eliminareacelei mai mici monede canadiene.

CANADA p.10

Un român de succes din Montreal deschide un al doilea restaurantPentru unii întreprinzători, a cele-bra 35 de ani de existenţă a afa-cerii pe care o conduc nu înseamnădoar să deschidă o sticlă deşampanie sau să organizeze o pe-trecere şi să se bucure de succes, cichiar să îşi extindă afacerea. Iată,pe scurt, povestea lui Valentin Pilat

COMUNITATE P.2

Adrian Năstase a obţinut o reducere apedepsei cu 45 de zile. Iată de ceFostul premier Adrian Năstase,condamnat la doi ani de închisoareîn dosarul Trofeul Calităţii, aobţinut o reducere a pedepsei cu45 de zile după ce a scris o carte înpenitenciar. Lui Năstase i-a luataproximativ o lună şi jumătate săscrie cartea, timp în care a lucratefectiv 30 de zile.

ROMANIA p.12

O casă din România a fost inclusă în “topzece” a celor mai ecologice din lumeLocuin.a a fost construită de arhi-tecta Ileana Mavrodin, în Banat,numai din materale naturale. Înacest top au intrat și construc.ii dinCanada, Marea Britanie, StateleUnite și Africa de Sud. Casa a fostinclusă în topul 10 al celor maireușite locuin.e "cob" din lume.

INEDIT p.18

Foto

: Cris

tina

STA

NC

IU /

Ziar

ul Im

pact

1_Layout 1 1/14/2013 7:25 PM Page 1

Dacă îţi place mâncarea grecească, mai mult casigur trebuie să =ii înnebunit după sosul tzatziki.Restaurantul grecesc Parthenon, situat în inimacartierului Côte-des-Neiges, în Montreal, a fostcatalogat ca având cel mai bun tzatziki dinaceastă zonă, cali=icativul ne=iind acordat depublicaţia noastră, ci de adevaraţii cunoscători şide utilizatorii website-urilor de pro=il, care aducaprecieri sau critici serviciilor pe care restau-rantele le oferă consumatorilor. Nici presacanadiană nu a ocolit acest restaurant, pentru cănu de puţine ori s-a scris despre mâncareaminunată care se poate găsi aici.Restaurantul a fost deschis în anul 1978 degrecul Bobi Makris şi a funcţionat cu reţetetradiţionale greceşti, meniul modi=icându-setreptat în funcţie de dorinţele clienţilor.“Necunoaşterea” limbii, un avantajÎn anul 2002, după patru ani petrecuţi la muncăîn Grecia, Valentin Pilat – actualul proprietar alrestaurantului - a venit în Canada, unde, vrândsă găsească un loc de muncă, RestaurantulParthenon a fost un loc ideal pentru a câştiga opâine, ţinând cont mai ales, că nu cunoştea altelimbi decât româna şi greaca.“Am venit în Canada în anul 2002 şi, ne-cunoscând limba engleză sau franceză, soluţiapentru a găsi un loc de muncă a fost să mă anga-jez într-un restaurant cu pro=il grecesc, iar acestas-a înimerit să =ie Parthenon. Faptul că învăţasemlimba greacă m-a ajutat foarte mult pentru cădupă doar doi ani şi jumătate am reuşit săcumpăr 50 la sută din acţiuni, ca mai apoi, în lunamai 2012, când partenerul meu Bobi a hotărâtcă e timpul să se pensioneze din cauza vârstei,am cumpărat toată afacerea”, a declarat pentrupublicaţia noastră Valentin Pilat.După 35 de ani, a doua locaţiePentru unii întreprinzatori, a celebra succesulafacerii pe care o conduc nu înseamnă doar sădeschizi o sticlă de şampanie sau să organizezi opetrecere şi să te bucuri de succes, ci chiar să îţiextinzi afacerea. Astfel că în această lună, la cele-brarea a 35 de ani de la în=iinţarea restaurantu-lui, Valentin a inaugurat cel de-al doilearestaurant Parthenon.“Acum, la aniversarea a 35 de ani a restaurantu-lui, am decis să mai deschidem unul în zonaQueen Marry, o locaţie foarte bună, unde încurând vom putea organiza şi diferite petreceri,întrucât localul dispune de o mică sală derecepţii” a mai spus Valentin Pilat.Întrebat ce sfat ar da unei persoane care ar dorisă pornească acum o afacere, Valentin a declaratcă “celui care vrea să deschidă o afacere trebuieneapărat să îi placă ceea ce face, să se dedicecomplet, să ia totul în serios, şi mai ales să =ie po-zitiv”.Chiar dacă în ultimii doi ani multe restaurante s-au închis, iată că afacerile nu au mers rău pentrutoată lumea, ci chiar bine. Un business făcut binerezistă şi în vreme de criză, şi pe ploaie, şi pe vânt,şi chiar şi pe timp de iarnă canadiană. Publicaţia noastră se bucură de succesulromânilor din comunitate şi le ureaza celor de larestaurantul Parthenon viaţă lungă, mulţi clienţişi cât mai mult souvlaki. Puteţi vizita noua locaţiea restaurantului la adresa 5405 Queen Marry,Montreal, telefon 514-369-9989.

La Brochetterie Parthenon, restaurant condus deun român, s-a inaugurat ce-a de-a doua locaţieFondée Février 12, 2010

Edité et distribué par leCENTRE ROUMAIN DE MONTRÉAL

ADRESSE POSTALE109 Blvd Lévesque Est, Laval,H7G 4P7,

Quebec, CANADA

TÉLÉPHONE RÉDACTION / PUBLICITÉ:(514) 814-8458

E-mail: office@ziarulimpact.caWebsite: www.ziarulimpact.ca

Dépôt Légal Bibliothèque et Archives Canada:ISSN 1927-8063

EECCHHIIPPAA EEDDIITTOORRIIAALLĂĂMario GRĂMADĂ - COMUNITATE

mario.g@ziarulimpact.ca

Michel GRĂMADĂ - SPORTmichel.m@ziarulimpact.ca

Cezar IANCU - ACTUALITATEcezar.i@ziarulimpact.ca

Sorin ION - SPORTsorin.i@ziarulimpact.ca

Paul SCULLY - STIL DE VIAŢĂpaul.s@ziarulimpact.ca

Mihai TROFIN - R.MOLDOVAmihai.t@ziarulimpact.ca

Mihai MUNTEAN - FOTOmihai.m@ziarulimpact.ca

Armand VELINESCU - POLITICĂarmand.v@ziarulimpact.ca

DIRECTEUREduard IANCU

office@ziarulimpact.ca

MISE EN PAGE ET GRAPHIQUES:E&C Solutions

Ziarul Impact este o publicaţie bilunară indepen-dentă ce nu beneficiază de nicio subvenţie dinpartea statului Român sau Canadian, a vreunuipartid politic din România sau Canada, ori a vre-unei persoane fizice. Articolele şi/sau fotografiile apărute în ziar şi/sauîn website-ul acestuia nu reflectă în mod necesaropinia redacţiei. Ziarul Impact nu este responsabil pentru conţinutularticolelor apărute în ziar, fiecare autor fiind directrăspunzător pentru conţinutul materialului său. Ziarul Impact nu este responsabil pentru conţinutulreclamelor publicitare, pentru veridicitatea aces-tora sau a greşelilor prezente în anunţ.

47 PUNCTE DE DISTRIBUŢIE:(10) CÔTE-DES-NEIGES/NDG: - Plaza Côte-des-Neiges,Centrul Socio-Comunitar CDN, Complex Wilderton;Magazine: Krazy Kris, Krazy Smak, Fruiterie Anka,Euro-Deli; Restaurante: Parthenon; Patiserie Ange-lica; Cabinete medicale: Dr. Cornelia Bota, Biserici:Biserica Înălţarea Domnului;(3) MONTREAL CENTRU: Consulatul României; Char-cuterii: Fairmuont, Biserici: Sfântul Nicolae;(6) MONTREAL EST/NORD: Marché Adonis-Sauvé,Charcuterii: Balkani; Patiserie Romelia; Biserici: BunaVestire, Sf. Ioan Botezătorul; Sf. Dimitrie cel Nou;(4) ST-LAURENT: Magazine: Euro-Nec, Adonis; Com-panii de coletărie: Atlas Remus, World Line Cargo;(6) WEST ISLAND: Mourelatos, Adonis, Charcuterii:M.D, Zagreb, Euromix; Biserici: Acoperământul MaiciiDomnului;(3) ANJOU: Bonanza; Charcuterii: Zytynsky, Biserici:Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul;

(6) LAVAL: Charcuterii: Transilvania, Balkani, MarchéBalkan - bulgăresc), Adonis; Farmacii: Lenuţa TudorDavid, Biserici: Naşterea Maicii Domnului,

(4) RIVE SUD: Charcuterii: Balkani; Cracovia, Maga-zine: Marche Al-Chalal; Biserici: Sfântul Gheorghe;

(1) TORONTO: Compania de coletărie Atlas Remus; (3) QUEBEC CITY: Magazin Chez Vladimir, BisericaNotre Dame de Jaques Cartier, Universitatea Laval;

(1) ROMÂNIA: Ambasada Canadei la Bucureşti.

Următoarea apariţie:Vineri, 25 ianuarie 2013

EECCHHIIPPAA DDEE RREEDDAACCŢŢIIEE

PAG.2 | COMUNITATE 11 IANUARIE • 2013 • EDIŢIA 1www.ziarulimpact.ca

Foto: Valentin alături de soţia sa Mihaela şi o parte din angajaţii restaurantului

1_Layout 1 1/14/2013 7:25 PM Page 2

Cristi Danileţ: Dacă nu există justiţie, întreagademocraţie se prăbuşeşte instantaneu

Domnule Cristi Danileţ, cum este profesia dejudecător? Cât de greu este să iei mereu de-cizia cea dreaptă?Sunt judecător din 1998 şi, cu o întrerupere de 4ani când am îndeplinit funcţii administrative, amfost judecător ce am soluţionat cu precăderedosare penale. Noi intrăm foarte tineri în aceastăprofesie - eu la 24 ani dădeam primele soluţii. Amavut părţi care primeau cu temere hotărârea, alţiimi-au mulţumit cu lacrimi în ochi. În orice caz,am dormit liniştit în ;iecare noapte până acum.Dacă eşti bine pregătit teoretic şi cunoşti binedosarul, şansele să dai o soluţie greşită este ex-trem de mică.Cât de important este rolul unui avocat şi câtla sută in)luenţează acesta decizia pe care unjudecător urmează să o ia într-un proces?Avocatul acordă consultanţă juridică părţilor dinproces şi le asistă ori reprezintă în faţa procuro-rilor şi a judecătorilor. Din păcate, pregătireaunor avocaţi este de;icitară – şi asta e întreţinutăde faptul că rolul judecătorului este unul activ înRomânia. Cu alte cuvinte, indiferent că ai sau nuavocat, indiferent că acesta ştie ce să facă sau nu,judecătorul e obligat să supravegheze apărarea şichiar să intervină, suplinind avocatul, astfel încâtsă se a;le adevărul în cauză. Nu sunt puţinesituaţiile în care avocatul e plătit de parte, iarjudecătorul îi face treaba... Dar sunt şi avocaţifoarte bine pregătiţi, care te provoacă intelectual,şi e mai mare plăcerea să colaborezi cu ei. In-diferent cât de bun sau cât de slab ar ;i un avocat,judecătorul va da soluţia strict conform legii şiprobelor de la dosar.Care sunt problemele actuale majore înJustiţia din România şi ce trebuie făcut pen-tru a îndrepta lucrurile?

La nivel de administraţie, nu avem oamenisu;icienţi în sistem, nu e asigurată ;inanţareaadecvată, sediile sunt insalubre, iar numărul dedosare prea mare. La nivel instituţional, presiu-nile politice. Lipseşte o voinţă politică su;icientde fermă de a sprijini evoluţia justiţiei.Există presiuni politice asupra MagistraturiiRomâne? Este afectată Justiţia de războiulpolitic de la Bucureşti?Justiţia română a fost controlată politic până lareformele din 2004-2005. Atunci s-a creat Con-siliul Superior al Magistraturii ca organism inde-pendent de auto-guvernare a justiţiei, atunciprocurorii au fost luaţi din subordinea ministru-lui justiţiei şi consideraţi magistraţi în adevăratulsens al cuvântului, s-a des;iinţat serviciul secret alMinisterului Justiţiei care supravegheamagistraţi, s-a decis ca avansarea în funcţii să sefacă exclusiv prin concurs. Aceste măsuri au ge-nerat un curaj al magistraţilor procurori şijudecători de a instrumenta dosare cu privire lacomiterea de infracţiuni de către oameniimportanţi în stat – politicieni şi oameni de afa-ceri – consideraţi intangibili până atunci. Aceledosare au ajuns după câţiva ani în instanţe şi re-cent au început să vină condamnările pentru ceigăsiţi vinovaţi . Ceea ce a îngrozit clasa politicăcare a realizat că nu mai poate controla justiţia. Şiau început intimidările, presiunile şiameninţările: cu privire la judecători, laprocurori, la membrii CSM, inclusiv cu privire lamodi;icarea legislaţiei pentru a li se afecta statu-tul. În România procesele sunt dezbătute de părţila televizor, avocaţii îşi fac apărările în public,procurorii sunt consideraţi duşmanii poporului,judecătorii sunt ai Preşedintelui, CSM este al vre-unei puteri politice, premierul critică hotărârijudecătoreşti, iar miniştrii participă la adunăripublice prin care se protestează împotrivaarestării vreunui politician. Cam asta e în Româ-nia, o ţară unde de “rule of law” s-a auzit de abiaîn vara lui 2012, când s-a încercat asedierea prin-cipalelor instituţii ce susţin democraţia şi statul

de drept.Domnule Danileţ, în Canada, când uncetăţean participă la un proces, are convin-gerea că se a)lă acolo pentru a i se face drep-tate. Când va putea cetăţeanulromân-simplu, să aibă aceeaşi încredere înJustiţia din România?Cetăţenii din România au cunoştinţe juridice ex-trem de reduse. Populaţia este uşor de impre-sionat de ceea ce vede la TV. Logic, dacă acolo serepetă că “procurorii fac dosare politice” şi“judecătorii sunt fascişti”, cum s-a spus astă vară,cetăţeanul de rând va crede aceste inepţii. Deunde încredere în atare condiţii? Trebuie să în-cepem o educaţie juridică în masă. Nu neg că suntşi situaţii în care judecătorii sunt incorecţi. Daracestea sunt aspecte izolate şi cel puţin în ultimiidoi ani am reuşit să combatem tot mai fermincompetenţa sau corupţia judiciară.Credeţi că modi)icarea Constituţiei, pe carenoul Guvern de la Bucureşti o are în vedere,va afecta Consiliul Suprem al Magistraturii?Dacă da, în ce fel?Ministrul justiţiei şi-a exprimat opinia de a avea

două CSM-uri, unul pentru judecători şi unulpentru procurori. În paralel, se tinde la extin-derea controlului politic asupra procurorilor.Ceea ce sunt semne ale unor intenţii clare de sto-pare a dosarelor de care vă vorbeam mai sus.Cum vedeţi imaginea României peste cinciani?Cu nimic mai evoluată dacă populaţia nu înţelegecă justiţia e o valoare civică pentru care ea tre-buie să se lupte în primul rând, nu magistraţii.Dacă nu există justiţie, care este coloanavertebrală a oricărei societăţi civilizate, întreagademocraţie se prăbuşeşte instantaneu.Vă mulţumesc pentru interviul acordat şi vărog să transmiteţi un mesaj românilor dinCanada şi Statele Unite.Am avut ocazia să vizitez de două ori StateleUnite. Am rămas impresionat de respectul acor-dat instituţiilor de aplicare a legii. Îi felicit pe ceicare au ales să trăiască în asemenea locuri civi-lizate. Mi-aş dori ca într-o zi să resimtă şi româniiaici, acasă, demnitatea de a ;i cetăţeni cu drepturidepline şi pe deplin ocrotite.

INTERVIU | PAG.3EDIŢIA 1 • 11 IANUARIE • 2013 www.ziarulimpact.ca

În urma alegerilor pentru conducerea Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul Oana Schmidt Hăineală a fost desemnată cu zece voturi "pentru" şi opt "împotrivă" preşedinteleConsiliului, potrivit unei comunicări o-ciale. Asociaţia Magistraţilor din România a convocat Consiliul Director al organizaţiei, considerând "un lucru ne-resc şi nelalocul său”alegerea unui procuror, supus controlului ierarhic, în fruntea CSM, organism care garantează independenţa Justiţiei.Judecătorul Cristi Danileţ, membru al Consiliului Suprem al Magistraturii, a avut amabilitatea de a acodra un interviu publicaţiei noastre, legat de situaţiaactuală a Justiţiei Române.

1_Layout 1 1/14/2013 7:25 PM Page 3

The 150th birthday of Confederationis less than 5 years away and Canadi-ans all over the country are preparingto mark the occasion. It seems that thecelebrations will focus less on diver-sity and more on what unites Canadi-ans all over the country regardless ofrace, religion ethnicity or country oforigin.On behalf of all immigrants, it is worthmentioning the following; in 2008, theChinese community marked its 150thyear in the country - Sikhs have a verylong history in Canada and are activethroughout Canada today in Parlia-ment, serving in the armed forces and

in a variety of positions – and peoplesfrom across the whole of Europe, Ro-manians included, have been comingfor ever it seems and continue to doso.Today, the Philippines, China andIndia are Canada’s chief source coun-tries for new immigrants, and the lat-est census data suggests Canadiansspeak more than 200 different lan-guages. One in Kive Canadians speakneither French nor English at homeand by the time the centennial Kire-works go off on July 1, 2017, StatisticsCanada predicts visible minorities willcomprise one-Kifth of the Canadianpopulation.Ethnic communities everywherewant their say. They want their expe-rience to be included in the celebra-tion of what Canada is today, acountry made up of such experiencesand life stories. Some successful and

some not so much, good or bad, weare Canada.In 1967, in the Confederation Centen-nial year, visible minorities were fewand far between compared to todaybut they managed to integrate betterthan they do now without sacriKicingtheir roots. The Romanian commu-nity then was very active in the festiv-ities, showcasing a dance troop andchoir at various venues around thecity and in the actual organized cele-brations at the Centennial’s centre-piece event – EXPO67.And so we call on all Romanians, Ro-manian associations and churches torally together to prepare for the up-coming celebrations in 2017 wherebyit is our chance, with all other immi-grants, to celebrate diversity in ourcountry and maintain our deep rootsat the forefront in our society.

Sesiunea de iarnă 2013 va debuta pedata de 12 ianuarie şi va stimula într-un mod deosebit elevii încă din primazi, deoarece de la ora 13:00 va urma oaltă activitate din seria Întalnire cupersonalitate. Scriitoarea MirunaTarcău, care în prezent intreprindestudii de masterat în cadrul progra-mului Erasmus Mondus, revine dinFranţa pentru a vorbi de începuturilecarierei sale literare şi de etapele carei-au jalonat ascensiunea.De asemenea, sunt prezentate înKiecare sâmbătă între orele 13:00-15:00 – Colocvii de informare psiho-logică pentru părinţi şi adolescenţi.Colocviile organizate de psihologul

Angelica Tiperciuc au loc în urmă-toarele sâmbete: 26 ianuarie, 9 febru-arie, 2 martie, 13 aprilie, 11 mai şi 1iunie.Adina Ungureanu, consultant AC-CESSS, va prezenta pe 19 ianuarie laora 13:00 o sesiune de informare des-pre sistemul de sănătate şi diferiteleasigurări de sănătate din Québec.Sâmbătă 26 ianuarie, ora 13:15, suntorganizate un expozeu şi concurs dedesene pe tema istorică 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Românesub Alexandru Ioan Cuza. Amintim că metodele de lucru ut-ilizate la şcoala Junimea Română auca rol principal să apropie elevii de

lumea cunoaşterii prin jocuri şi prinpregătire personalizată.Activităţile culturale şi sesiunile de in-formare pentru părinţi au loc pe totparcursul anului şcolar, pe lângăorarul obişnuit. Evenimentele suntprezentate în sala AmKiteatru de laColegiul Brébeuf şi sunt deschiseoricui vrea să participe. Înscrieri la: contact@junimeamontreal.org sau lanumerele de telefon : 514 316-7368;514 884-6530. Detalii despre înscrieri la cursuri găsiţipe site-ul şcolii, iar lista completă cuactivităţi se aKla la rubrica “program”pe site: www.junimeamontreal.org

Cenaclul Eminescu, Cenaclul Peniţei,anunţă următoarea întrunire joi 17ianuarie 2013, orele 18, în sala Cen-trului Comunitar ACR şi CMQ din6767 Côte des Neiges et.VI. (vizavi dePlaza Côte des Neiges).Vor vorbi: Ion Datcu despre ziua

Unirii, Vladimir Paschievici despreviaţa lui Eminescu, Leonard Voicudespre cum şi de ce a murit Eminescu,şi vor citi poezii Marian Costache şiDavid Silvian.Cenaclul este deschis tuturor iubito-rilor de literatură, scriitori şi cititori.

Noile talente doritoare de a citi dinproducţiile proprii în cadrul Cenaclu-lui Eminescu, sunt invitate să ialegătura cu organizatoarea cenaclului,poeta şi scriitoarea Livia Nemţeanu.Tel: 514-738 3553, sau prin email la:livianem@videotron.ca

Debut de an la şcoala românească JunimeaRomână din Montreal

Nouă întâlnire la Cenaclul Eminescu

PAG.4 | COMUNITATE 11 IANUARIE • 2013 • EDIŢIA 1www.ziarulimpact.ca

AA cchhaannccee ttoo cceelleebbrraattee ddiivveerrssiittyy iinn oouurr ssoocciieettyy

1_Layout 1 1/14/2013 7:25 PM Page 4

Noul consul general al Românieila Montreal a fost numitMinisterul Afacerilor Externe a numit-o înfuncţia de Consul General al României laMontreal pe doamna Lucia Iatic, procurorîn cadrul Parchetului de pe lângă Curtea deApel Bucureşti.Domnia sa l-a înlocuit în funcţie pe dom-nul Ioan Bogdan Bucur în luna decembrie2012.Alarmă cu bombă la AmbasadaRomâniei în Canada

Ministerul Afacerilor Externe precizeazăcă la Ambasada României în Canada s-aprimit telefonic, la ora locală 00.23, pe datade 31 decembrie 2012, o ameninţare cubombă, Hiind contactate autorităţile com-petente canadiene.Echipele de intervenţie au efectuat de-mersurile necesare şi s-a constatat că nuexistă niciun indiciu sau pericol de atacterorist.Echipajele de poliţie sosite la faţa locului aucercetat clădirea dar nu au găsit nimic sus-pect, a declarat RCMP (Royal CanadianMounted Police) pentru postul de radioCFRA.O tânără de origine română,condamnată în Canada pentruvătămarea şi uciderea mai mul-tor animaleKayla Bourque, în vârstă de 23 de ani,condamnată pentru vătămarea, torturareaşi uciderea mai multor animale, a fosteliberată condiţionat şi supusă unormăsuri stricte, după ce petrecuse şase luniîn regim de arest preventiv în aşteptareaunei sentinţe judecătoreşti.Adoptată la vârsta de 8 luni dintr-un orfe-linat din România, Kayla Bourque a de-venit cetăţean canadian şi a trăit în oraşulPrince George. Ea a urmat cursurile decriminalistică în cadrul Simon Fraser Uni-versity, mărturisind unui coleg că a alescriminalistica pentru ca în viitor "să scape".Totodată, ea i-a spus unui alt coleg că aeviscerat mai multe pisici, relatează CBCNews în pagina electronică.Tânăra a fost ulterior arestată, iar în urmapercheziţiilor s-au găsit ace medicale, sacide plastic, lame de ras şi un cuţit debucătărie, dar şi o înregistrare care sur-prindea torturarea şi uciderea pisicii fam-iliei sale.Mama sa adoptivă a declarat că nu maivrea ca Hiica ei să locuiască în casapărintească.Bourque a recunoscut că uciderea ani-malelor i-a provocat plăcere, precum şifaptul că a avut fantezii cu împuşcarea deoameni ai străzii.

NNEEWWSS | PE SCURT

Chiar dacă anul care a venit poartăîn coadă cifra 13, pentru publicaţianoastră este una cu noroc pentru căîncepând din luna ianuarie a acestuian, ne putem mândri cu un nouwebsite. Mai atractiv, mai modern, mai com-plet, mai relevant, sunt doar câtevaatuuri pe care noua interfaţă a web-site-ului, disponibilă şi pe telefonulmobil dar şi pe tabletă, o are în vari-anta electronică.La noua adresă ziarulimpact.caputeţi interveni asupra articolelornoastre comentându-le, puteţi ve-dea arhiva online şi vă puteţi bucura,destul de des, de articole care nuapar în versiunea imprimată. Online suntem tot timpul, pe hârtiedoar la două săptămâni… asta celpuţin deocamdată.Important este că Ziarul Impact, deaproximativ doi ani, are un news-letter pe care îl trimite la Hiecare

două săptămâni. Tirajul de 3.000 deexemplare în Hiecare ediţie este in-suHicient pentru a acoperi aproxi-mativ 70.000 de români aHlaţi încomunitatea noastră, iar până vomajunge noi la un tiraj de 70.000 deexemplare, probabil că mai avem descris. Şi dumneavoastră vă puteţiînscrie la acest newsletter, gratuit,accesând website-ul, adăugând nu-mele (opţional) şi adresa de email.Veţi Hi la curent cu ce se întâmplă încomunitate, evenimente, spectacoleşi bineînţeles veţi putea citi arti-colele noastre.Numărul de telefon al publicaţiei varămâne acelaşi, 514-814-8458,noua adresă de email este de acum:of ice@ziarulimpact.ca iar web-site-ul www.ziarulimpact.caUn An Nou cu bine, sănătate şi timppentru citit.

Pe 15 decembrie 2012, a avut locZiua Românilor la Mont Saint Bruno,aceasta Hiind cea de-a cincea ediţie aevenimentului, iar bazându-ne penumărul de persoane care au venit,calitatea organizării cât şi dedicăriiinstructorilor de schi, putem spunecu încredere că vom mai participa laacest eveniment şi în anii următori.Cei care nu sunt încă familiari cuacest eveniment, pot vizita site-ulwww.monitoriromani.ca.Această zi care nu face altceva decâtsă adune românii la un loc, într-ofrumoasă atmosferă, a fost iniţiat dedomnul Nicolae Şandru, instructorde schi în staţiunea Saint Bruno.Evenimentul nu constă numai într-o întâlnire a românilor ci şi într-o zisuperbă de schiat, plină de avantaje.Spun avantaje pentru că celor careparticipă la acest eveniment le estepus la dispoziţie „Cardul Avantaje”care le permite să proHite de cursuride schi la preţuri speciale şi reduceride preţuri la serviciile oferite dediverşii sponsori ai evenimentului şichiar reduceri la produsele prezenteîn restaurantul staţiunii.Ce înseamnă practic această Zi aRomânilor şi cum se întâmplătotul? V-aţi hotărât să îi iniţiaţi atât pe ceimici cât şi pe cei mari în schi. În lunaoctombrie sau chiar noiembrie,mergeţi pe site şi vă înscrieţi ur-mând instrucţiunile. La câteva zileveţi primi „Cardul Avantaje” prin

poștă şi o dată venită ziua eveni-mentului, vă ve6i prezenta la MontSaint-Bruno. Ziua este împăr6ită în grupuri de120 de oameni la intervale de o orăşi jumătate. O dată ce startul este dat,ve6i ieși afară unde ve6i Hi împăr6i6iîn grupe de maxim 12 persoaneHiecărui instructor. După ce ve6i ter-mina ora de instruc6ie ve6i putearămâne să vă raHina6i tehnica pepârtie dar nu trebuie să uitaţi deconcertul de colinde de la sfârșitulzilei, acesta având loc pe la orele

17:00. Cei care rămân până la sfârșit,vor avea de asemenea șansa săcâștige premii și reducerisubstan6iale la diverse produse șiservicii, produse de tipul alimentar,servicii cosmetice sau de fotograHie. Anul acesta am avut plăcerea şionoarea să mă aHlu printre sutele deromâni care au participat la acesteveniment şi să le ofer servicii de fo-tograHie. În încheire, aș dori să vă spun cămerită să veni6i cu mic şi maredeoarce evenimentul este un real

succes, bine organizat, o zi reușităplină de distrac6ie și voie bună. Îniarna care urmează, marca6i a douasăptămână din decembrie în calen-dar, înscrie6i-vă din timp și veni6i săîmpărtăși6i bucuria sărbătoriilor deiarnă împreună cu mul6i români dinmai marea regiune a Montreal-ului.Acest eveniment a fost posibil şi cusprijinul staţiunii Ski St. Bruno, com-paniilor româneşti Astra Fenestra-tion, Charcuterie Balkani, LibrăriaPagini Româneşti, Pro Massage , RoCoifurre, AR Creation.Ziarul Impact are un nou website şi noi date de contact

A cincea ediţie a Zilei Românilor la Ski SaintBruno s-a încheiat cu succes

COMUNITATE | PAG.5EDIŢIA 1 • 11 IANUARIE • 2013 www.ziarulimpact.ca

Mai multe fotografii pe www.ziarulimpact.ca

1_Layout 1 1/14/2013 7:25 PM Page 5

Cei mai buni nouă studenţi români înstrăinătate au fost premiaţi la Palatul Parla-mentului într-o ceremonie specială,organizată pentru al patrulea an consecutivde Liga Studenţilor Români în Străinătate(LSRS), la care au participat peste 500 destudenţi români care învaţă în Europa, Asiasau pe continentul Nord-american.Tinerii au performanţe remarcabile înmedicină, matematică, informatică sau biolo-gie în cadrul unora dintre cele mai presti-gioase universităţi din lume. Oarecumsurprinzător, dorinţa cea mai mare astudenţilor plecaţi la studii în străinătate estesă se întoarcă în România.Veniţi de la sute de kilometri depărtare,studenţii români au lansat un apel cătreautorităţile de la Bucureşti să-i primeascăacasă şi să pro@ite de experienţa lor."În @iecare an am lansat propunerea cătreautorităţi să ne dea şansa să contribuim la vi-itorul acestei ţări. Cu regret am observat de@iecare dată că entuziasmul şi promisiuniledurau, ca orice minune, cel mult trei zile. Apoise reinstala trista anormalitate a societăţiiromâneşti şi apărea zidul de blazare, cinismşi scepticism de care ne- am lovit cu toţii la unmoment sau altul", a spus Sebastian Burduja,fondatorul LSRS, absolvent al UniversităţilorStanford şi Harvard, iar în prezent consultantla Banca Mondială."De la indiferenţă la teamă sau neîncredere,replicile ne sunt cunoscute: "Oricum nu seschimbă nimic", "Îmi sunteţi dragi, dar sunteţinaivi, măi copii", "Ce să mai căutaţi în Româ-nia?" şi poate cea mai dureroasă reacţie -"N- avem nevoie şi nici loc de voi", a continuatBurduja.Smart Diaspora, strategia tinerilorde reîntoarcere în RomâniaAnul acesta, tinerii au venit cu ceva în plus înafară de apeluri verbale, şi anume cu o strate-gie scrisă - Smart Diaspora, prin care propuntransformarea României într- o destinaţie decarieră pentru studenţii şi absolvenţiiuniversităţilor de top.Înainte să scrie strategia, tinerii au studiatprogramele de "brain regain" din ţări precumBrazilia, China, Malaezia sau Polonia, undereîntoarcerea studenţilor performanţi a fostposibilă.Unul dintre paşii propuşi de Smart Diasporapentru a facilita reîntoarcerea "creierelor" înRomânia este introducerea recrutarii onlinepentru candidaţii a@laţi în străinătate pentruposturile din administraţia publică. De aseme-nea, studenţii propun deduceri @iscale pentruo perioadă determinată pentru cei care alegsă se întoarcă în România, dar şi programe deburse şi intership-uri după modelul modelul

"White House Fellows" din SUA."Scopul Smart Diaspora nu este de a impunerevenirea în ţară ca pe o datorie, ci iniţiativanoastră doreşte să ofere o alegere reală şiavizată prin crearea condiţiilor ca tineriiromâni din străinătate să a@le şi să poată ben-e@icia de oportunităţile de dezvoltareprofesională în România", a explicatSebastian Burduja.Gruia Bădescu: "Bucureştiul nueste iubit"Gala LSRS a premiat cei mai buni studenţi dela categoriile: Europa universitar, Europa postuniversitar, America de Nord- universitar,America de Nord post-universitar, Alte conti-nente, România, Erasmus şi Arte."Anul acesta am introdus un premiu specialpe arte pentru că sunt mulţi studenţi talentaţişi e cumva nedrept şi complicat să compari unstudent care e bun la pictură cu unul carestudiază un leac pentrru cancer", aratăSebastian Burduja. Pentru categoria Arte,studenţii au dedicat premiul regizoruluiSergiu Nicolaescu.Nu toţi cei opt @inalişti au reuşit să ajungă laceremonia de premiere, însă au transmismesaje video pentru participanţii prezenţi însală.Gruia Bădescu, 29 de ani, este unul dintrepuţinii premiaţi care a venit la Bucureşti pen-tru a participa la gală. În prezent doctorand laUniversitatea Cambridge din Marea Britanie,Gruia a fost ales studentul anului la categoria"Europa post-universitar". Studiază reconstrucţia arhitecturală şi recon-cilierea postcon@lict din oraşele distruse derăzboi. Chiar dacă a plecat imediat după ter-minarea liceului "Dimitrie Cantemir" săstudieze în străinătate, Gruia s-a întors înRomânia în urmă cu trei ani şi a în@iinţat oasociaţie prin care voia să pună capăt dis-trugerilor şi dezvoltării haotice şi absurde dinCapitală, dar şi din alte oraşe."În 2009 am simţit nevoia să mă întorc pentrucă vedeam degradarea mediului construit înBucureşti, care pe mine mă deranja foartemult. Bucureştiul este un oraş agresat,traumatizat şi neiubit. Dacă ar @i iubit depopulaţia lui, atunci oamenii ar cere altceva şide la primari şi de la dezvoltatori. În momen-tul în care oamenii ar cere anumite lucruripublic, atunci cred că s-ar schimba ceva", a de-clarat pentru gândul, Gruia.După ce termină programul postoctoral, el seva întoarce în România deoarece vrea să aibăun rol în transformarea ei.Anul acesta LSRS a premiat şi ales un studentşi pentru categoria România. Juriul l-a ales peAlexandru Călin, 23 de ani, student în anul VIla Medicină în Bucureşti, unde studiază în

domeniul neuroştiinţelor. Alexandru spune cădupă terminarea facultăţii va pleca la doctoratîn Anglia, pentru că în România nu există pro-grame în domeniul lui."Din păcate încă lucrurile nu merg aşa cum artrebui, în sensul că performanţa nu este primacare contează. Asta este mare păcat. Sunt pro-fesori universitari în România care nu aulucrări ştiinţi@ice sau le-au scos din burtăatunci când au trebuit să aibă lucrări", a spusAlexandru. Andreea OFITERU

Dorinţa cea mai mare a studenţilor plecaţi la studii înstrăinătate este să se întoarcă în România

PAG.6 | ROMÂNIA 11 IANUARIE • 2013 • EDIŢIA 1www.ziarulimpact.ca

citeşte şi ediţia online a ziarului şi comentează articolelenoastre

www.ziarulimpact.ca

1_Layout 1 1/14/2013 7:25 PM Page 6

Cei peste un milion de români caremuncesc în Italia pot Ci ajutaţi gratuitsă beneCicieze de asigurări sociale,acorduri colective sau pensii, în bazaunui acord încheiat miercuri deConfederaţia Naţională Sindicală "Car-tel Alfa" şi Patronato ACLI din Italia.Preşedintele "Cartel Alfa", BogdanHossu, a declarat la semnarea acordu-lui, că beneCiciarii direcţi ai acesteicolaborări sunt cei aproximativ unmilion de români care muncesc şitrăiesc în Italia şi care, în urma acestuiparteneriat, pot beneCicia, în materiede asigurări sociale, de acorduri colec-tive şi alte surse legale de drepturi,emise de către administraţii şi orga-nisme publice sau de organisme degestionare a fondurilor de pensii.Liderul sindical a mai spus că acordulvizează şi procedura de reinserţie alucrătorilor români care doresc sărevină în România, precum şi aju-toarele de care ei pot beneCicia.Vicepreşedintele Patronato ACLI,Fabrizio Giuseppe Benvignati, a pre-

cizat că, la nivelul UE, există normeprivind drepturile lucrătorilor laasistenţă socială, însă lipseşte coor-donarea. "Suntem conştienţi că Cluxulde români spre Italia s-a stabilizat, dareste o evoluţie pe care şi italienii auavut-o. În viitor, se va vorbi despremobilitate, nu despre emigrare. Tre-buie să ne asigurăm că lucrătorii vorbeneCicia de drepturi indiferent deţara în care se aClă", a mai spusBenvignati.El a mai adăugat că acordul este im-portant în contextul în care seestimează că aproximativ 600.000 deromâni care muncesc în Italia vor ieşila pensie în perioada 2020 - 2050. "Evorba despre o comunitate tânără", amai precizat vicepreşedintelePatronato ACLI.Benvignati a adăugat că principaleleprobleme cu care se confruntălucrătorii români din Italia sunt con-tractele de muncă, cei mai mulţi Ciindnevoiţi să muncească "la negru" sau"la gri".

Românii din Italia, asistaţi gratuit pentru recunoaştereadrepturilor pe care le au ca lucrători

MAE român informează că va menţineîn continuare dialogul cu autorităţilede la Londra şi Comisia Europeanăpentru a se asigura că muncitorii şistudenţii români din Marea Britanienu sunt discriminaţi privind elibe-rarea certiCicatelor de înregistrare decătre agenţia britanică pentru fron-tiere - UKBA.MAE aminteşte că şi în cursul anului2012 a fost făcută pe lângă autorităţilebritanice o serie mai lungă de demer-suri, pe 8 octombrie Ciind exprimatăambasadorului britanic de laBucureşti îngrijorarea faţă de modulîn care este aplicată cetăţenilor români

directiva 2004/38/CE privind dreptulla liberă circulaţie şi şedere pe terito-riul statelor membre pentru cetăţeniiUniunii şi membrii familiilor acestora.De asemenea, MAE a făcut demersurişi pe lângă Comisia Europeană pentrusemnalarea situaţiei în care se aClăcetăţenii români privind emiterea cer-tiCicatelor solicitate în vedereaîncadrării în muncă. Şi miniştriiadministraţiei şi internelor şi muncii,familiei şi protecţiei sociale de laBucureşti au transmis o scrisoarecomună de atenţionarevicepreşedintelui Comisiei Europeneşi Comisarului pentru afaceri sociale.Referitor la situaţia studenţilor români

din Marea Britanie, MAE precizează căaceştia pot desfăşura activităţi lucra-tive în Marea Britanie, în limita a 20 deore săptămânal în timpul semestrelorşcolare şi nelimitat pe duratavacanţelor sub condiţia obţinerii unuicertiCicat de înregistrare (Yellow card)de la UK Border Agency - UKBA.De asemenea, MAE arată că şi înlegătură cu "această tergiversare" careîi priveşte pe studenţii români au fostfăcute demersuri numeroase pe lângăresponsabilii britanici şi europeni."Partea română a evidenţiatimplicaţiile nefavorabile atât pentrulucrătorii români cât şi pentru econo-

mia britanică, privată de impozitele şicontribuţiile sociale pe care le-arantrena liberalizarea accesuluilucrătorilor pe piaţa muncii britanice",se mai arată în poziţia ministeruluiromân.Studenţii români au reclamatsăptămâna trecută, într-un articolpublicat de Euractiv.com, faptul căsunt discriminaţi de autorităţile bri-tanice cu privire la eliberarea certiCi-catului respectiv.Şi Galina Kostadinova, avocat al servi-ciului UE "Europa ta - Consiliere", acondamnat săptămâna trecută

măsurile Marii Britanii cu privire larestricţionarea posibilităţii de a lucrapentru studenţii români şi bulgari,motivând că măsura este ilegală dinpunct de vedere al dreptului euro-pean.Un student străin din orice colţ al lumiiare dreptul de a lucra part-time pe du-rata studiilor şi cu normă întreagă învacanţă, măsură care se aplica întoc-mai studenţilor români şi bulgari,până în 2007, când cele două ţări auaderat la Uniunea Europeană. Ulteriormomentului aderării la UE, studenţiidin cele două ţări s-au confruntat curestricţii dure în ceea ce priveşte drep-tul la muncă.

MAE: Suntem în dialog cu Londra şi Comisia Europeanăprivind situaţia lucrătorilor şi studenţilor români

INTERNATIONAL | PAG.7EDIŢIA 1 • 11 IANUARIE • 2013 www.ziarulimpact.ca

1_Layout 1 1/14/2013 7:25 PM Page 7

Trei ambasade noi ale Republicii Moldovavor Ji deschise în Regatul �ărilor de Jos (cusediul la Haga), în Canada și în Statul Qatar.Hotărârea a fost luată pe data de 3 ia-nuarie 2013, de către Guvern, scrie Ro-manian Global News.Potrivit ministrului de Externe, IurieLeancă, deschiderea unei reprezentan6ediplomatice a Republicii Moldova la Haganu doar va impulsiona rela6iile bilateralecu Olanda, 6ară care dispune de unpoten6ial mare investi6ional, precum șiasisten6ă tehnică și Jinanciară, dar și vapermite intensiJicarea rela6iilor cu maimulte institu6ii interna6ionale care au

sediul la Haga.„Cât privește Canada, deschiderea am-basadei 6ării noastre este pe deplinargumentată, dată Jiind prezen6aimpunătoare a cetă6enilor RepubliciiMoldova în această 6ară, dar și a uneia din-tre cele mai active asocia6ii ale moldove-nilor peste hotare, care a semnalatnecesitatea instituirii Ambasadei RM înCanada”, a declarat Leancă.Leancă a men6ionat că dialogul cu statulQatar de asemenea are perspectivepromi6ătoare atât sub aspect investi6ional,cât și în alte domenii importante.

PE SCURT

LLaa 11 iiaannuuaarriiee aa îînncceeppuutt aa ddoouuaa ffaazzăăddee rreedduucceerrii aa ttaarriiffeelloorr aannggrroo ppeennttrruu tteerrmmiinnaarreeaa aappeelluurriilloorr îînnrreeţţeelleellee ddee tteelleeffoonniieeLa 1 ianuarie 2013, a demarat a doua fază de reduceri a tarifelorangro pentru terminarea apelurilor în reţelele de telefonie mobilăşi Jixă stabilite de Consiliul de Administraţie al Agenţiei Naţionalepentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi TehnologiaInformaţiei (ANRCETI) în hotărârile sale cu privire la impunereaobligaţiilor speciale preventive operatorilor cu puteresemniJicativă pe pieţele de terminare a apelurilor în reţelele in-dividuale de telefonie mobilă şi Jixă. Ele vizează trei operatori dereţele mobile (Orange Moldova, Moldcell, Moldtelecom) şi 15operatori de reţele de telefonie Jixă.Prima fază de reduceri a avut loc în anii 2011 – 2012 (în patruetape a câte 6 luni Jiecare), iar a doua – se va desfăşura în perioada2013 – 2014. Pentru această fază ANRCETI a impus operatoriinominalizaţi să continue reducerea graduală (în alte patru etapea câte 6 luni Jiecare) a tarifelor pentru terminarea apelurilor, ast-fel încât către 1 iulie 2014 aceste tarife să corespundă costurilorLRIC (Long-Run Incremental Cost – costuri incrementale pe ter-men lung).Astfel, de la 1 ianuarie 2013, tariful maxim pentru terminareaapelurilor în reţelele mobile ale companiilor Orange Moldova şiMoldcell va scădea, faţă de nivelul actual, cu 14,4%, iar în reţeauamobilă a Moldtelecom – cu 33,2% şi va atinge acelaşi nivel de 3,08cenţi USD/min. De la 1 iulie 2014 cuantumul acestui tarif va Ji de1,53 cenţi USD/min.ÎÎSS RReeggiissttrruu rreedduuccee ttiimmppuull ddee eelliibb--eerraarree aa aacctteelloorr ddee iiddeennttiittaattee ppaannaallaa 22 oorreeDe la 1 ianuarie 2013 ÎS CRIS „Registru” elibereaza cetăţenilorRepublicii Moldova buletinul de identitate în 2 ore şi paşaportulîn 3 ore. Actele pot Ji ob6inute în termenii men6iona6i la Secţiaevidenţă şi documentare a populaţiei a sectorului Centru, mu-nicipiul Chişinău.Totodată, paşaportul se va elibera în termen de 6 ore de cătretoate sectiile de evidenta si documentare a populatiei din mu-nicipiul Chişinău. ModiJicarile s-au facut in urma analizei efectuate de administra-tia intreprinderiii in ce priveste eJicientizarea timpului de pro-ducere a actelor de identitate, de examinare a solicitarilorcetatenilor, precum si în contextul simpliJicarii procedurilor deevidenta si perfectare a documentelor.Secţia evidenţă şi documentare a populaţiei a sectorului Centru,municipiul Chişinău (inclusiv oJiciul 88) va elibera buletinul deidentitate al cetăţeanului Republicii Moldova în termen de 2 ore,la un preţ de 940 de lei, şi paşaportul cetăţeanului RepubliciiMoldova - în termen de 3 ore, contra taxei de 1600 de lei.

Chişinăul deschide trei noi ambasade: înOlanda, Canada şi Qatar

PPaattrruuzzeeccii ddee mmiilliiooaannee ddee ddoollaarriiSSUUAA ppeennttrruu rreeffoorrmmaa eedduuccaaţţiieeii şşiirreeaabbiilliittaarreeaa şşccoolliilloorrMinisterul Educaţiei a încheiat negocierile cu privire la Acordul deJinanţare cu Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare, în va-loare de 40 de milioane de dolari SUA.Proiectul de Reformă a Educaţiei în Republica Moldova vine săsprijine activităţile Guvernului îndreptate spre consolidareacalităţii educaţiei. Cea mai mare parte a resurselor va Ji investităîn reabilitarea infrastructurii a 94 de şcoli de circumscripţie şi îndotarea lor cu mobilier, echipament, mijloace ale tehnologieiinformaţiei. De asemenea, proiectul va susţine activităţi de for-mare a personalului didactic şi de conducere, modernizarea Sis-temului informaţional de management în educaţie şi consolidareasistemului de testare şi evaluare a reuşitei elevilor.Proiectul va Ji prezentat pentru aprobare Consiliului DirectorilorExecutivi ai Grupului Băncii Mondiale la 24 ianuarie 2013. Ulte-rior, Acordul de Jinan6are va Ji înaintat pentru ratiJicare, Parla-mentului Republicii Moldova, informează Serviciul de presă alMinisterului Educa6iei.

Delegaţia Republicii Moldova în ComisiaUniJicată de Control se declarăneputincioasă în apărarea drepturilorcetă6enilor Republicii Moldova din stângaNistrului. Astfel, reprezentan6ii Chișinăuluiîn CUC nu au reușit să includă în ordineade zi a primei ședin6e din acest an aComisiei chestiunea cu privire la răpireade către structurile de for6ă din stângaNistrului a tânărului Pavel Cimili, nu aufost destul de convingători în cazultânărului împușcat acum un an la postulde paciJicatori nr.9 de la Vadul lui Vodă șinu au fost capabili să ob6ină expllica6ii dela reprezentan6ii Tiraspolului asupra inci-dentulului din 5 decembrie 2012 de lapostul neautorizat de control aadministraţiei de la Tiraspol lângă loc.Kremenciug, soldat cu blocarea deplasării

paciJicatorilor moldoveni, notează BASA–press. Potrivit unui comunicat al Delegaţiei Re-publicii Moldova în Comisia UniJicată deControl, la ședin6a din 03 ianuarie a fostexaminat Raportul ComandamentuluiMilitar UniJicat, care nu a fost semnat dereprezentan6ii Chișinăului, privind situaţiaîn Zona de securitate în perioada 28 de-cembrie 2011-3 ianuarie 2012. Acestavizează și tragicul incident din 01 ianuarie2012 la postul mixt de paciJicatori nr.9,soldat cu decesul cetăţeanului VadimPisari. Delegaţia moldovenească a su-bliniat necesitatea reJlectării tuturorcircumstanţelor incidentului respectiv înscopul examinării obiective şicuprinzătoare a acestuia de către Comisieşi instituţiile competente de drept.

Delegaţia Republicii Moldova în CUC neputincioasăîn apărarea drepturilor cetățenilor RepubliciiMoldova din stânga Nistrului

Prim-ministrul Vlad Filat a prezidat astăzio ședin6ă de lucru în problema situaţieidin agricultură, transmite Biroul comuni-care şi relaţii cu presa al Guvernului. Laședin6ă au participat ministrul Agriculturiiși Industriei Alimentare, Vasile Bumacov,ministrul Finan6elor, Veaceslav Negru�a,șeful Inspectoratului Fiscal Principal deStat, Nicolae Vicol și Președintele „UniA-groProtect”, Alexandru Slusari.Un subiect al discuţiei a ţinut de TVA înagricultură, termenul de restituire alcăreia a fost redus de la 45 la 30 de zile.Premierul Vlad Filat a solicitat Ministeru-lui Finanţelor instituirea unei comisii res-ponsabile de acest proces, care ar asiguratransparenţa, implicarea minimă a fac-torului uman şi respectarea termenuluiprevăzut de legislaţie în acest sens. Vlad Filat a mai solicitat IFPS să deadovadă de maximă atenţie şi corectitudineîn procesul de administrare Jiscală în ge-

neral şi, în mod special, în relaţia cuagricultorii. În cadrul şedinţei, Vasile Bumacov a ra-portat că prima tranşă a ajutorului promisde Guvern la semănatul culturii de grîu (învaloare de 120 lei per ha) a fost achitată. Întotal, au fost semănate 325 mii ha, cu 50mii ha mai mult ca anul trecut. În acelaşitimp, 12 mil. de lei au fost direcţionate deGuvern întru susţinerea sectoruluizootehnic. Aceşti bani au fost distribuiţi ladeţinătorii a 26 mii de capete de vite maricornute mulgătoare, pentru Jiecare animalrevenind 499 lei. Ajutoarele obţinute de laPolonia, Franţa şi Italia au fost distribuitela fermele de prăsilă.Ministrul a spus că a doua tranşă de ajutor,în valoare de 22 mil. de lei, pentrusemănatul grîului de toamnă va Ji achitatăla începutul anului 2013, în dependenţăde gradul de afectare a raioanelor. Iar 90mil. lei vor Ji distribuite după înJiinţareaplantaţiilor de porumb. În cadrul şedinţei, Prim-ministrul a solici-tat Ministerului Agriculturii și IndustrieiAlimentare elaborarea și prezentarea laGuvern a unei strategii care ar vizaproiecte concrete în domeniul irigăriiterenurilor destinate agriculturii.

În Moldova se plani%că introducerea unui impozitunic în agricultură

PAG.8 | R.MOLDOVA 11 IANUARIE • 2013 • EDIŢIA 1www.ziarulimpact.ca

1_Layout 1 1/14/2013 7:25 PM Page 8

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, afăcut un apel la asociaţiile româneşti dinSUA şi Canada, adresând rugămintea capetiţia pentru ridicarea vizelor să 7iesemnată de cât mai mulţi români, arătândcă acest gest ar ajuta foarte mult demer-surile o7iciale făcute pe această temă."Am o rugăminte către asociaţiileromâneşti din SUA şi la fel şi Canada. Amdiscutat la New York un sprijin reciproc,care să includă o petiţie semnată de câtmai mulţi români americani şi respectivcanadieni pentru a acorda un sprijin - şi lor- pe lângă Congresul american, pe lângăDepartamentul de stat pe tema ridicăriivizelor pentru români", a spus Corlăţean,sâmbătă, la Forumul românilor de pre-tutindeni.Corlăţean vrea organizarea Congresului românilor de pre-tutindeniTot sâmbătă, Titus Corlăţean a declarat căîşi propune să acţioneze la nivelul Guver-nului pentru a organiza Congresulromânilor de pretutindeni pe lângă Parla-mentul României, în acord cu prevederileLegii românilor de pretutindeni, adoptatăîncă din 2007."Îmi propun să acţionez la nivelul Guver-nului, mai ales cu implicarea Parlamentu-lui, pentru a organiza acest Congres, forreprezentativ al românilor atât din jurulRomâniei, din comunităţile tradiţionale,dar şi cu reprezentarea românilor plecaţidin ţară din raţiuni politice sau, maiaproape, economice. Este un obiectiv pecare mi-l 7ixez, să putem avea aceastăformă de reprezentare a românilor de pre-tutindeni pe lângă Parlamentul României",

a spus Corlăţean, la Forumul românilor depretutindeni.El a adus în discuţie Legea românilor depretutindeni, adoptată de Parlament în2007, la propunerea sa, lege care prevedecă Ziua românilor de pretutindeni sesărbătoreşte pe 30 noiembrie, de SfântulAndrei, şi că forul reprezentantiv al aces-tora pe lângă Parlamentul României esteCongresul românilor de pretutindeni."Am cam uitat să sărbătorim această zi (30noiembrie, n.r.). Propun să 7im atenţi laaceastă simbolistică. Pe de altă parte, preapuţine din acea lege au fost puse înpractică şi, printre altele, Legea prevedeîn7iinţarea unui Congres al românilor depretutindeni, pe lângă ParlamentulRomâniei, cu reprezentanţi dincomunităţile româneşti din afara ţării, şi aunui Consiliu reprezentativ", a precizatCorlăţean.El a precizat că demersurile o7iciale aleMinisterului de Externe pe această temă arbene7icia, astfel, de un sprijin din parteacomunităţilor de români din SUA şiCanada, 7iind vorba şi despre o formulă deunitate de acţiune a românilor."Comunitatea românească e o comunitateimportantă, mare, în diferite zone ale SUA,ne-ar putea ajuta foarte mult, în paralel cuceea ce întreprindem noi la nivel o7icial -şi vă spun că facem paşi înainte -, dar ne-arajuta foarte mult dacă românii din SUA arda curs acestei formule de sprijin. Ameri-canii sunt foarte atenţi la contribuabilii lor,la cât de importantă e comunitatea, e şi oformulă de unitate de acţiune a românilordin SUA", a spus Corlăţean.

Ministrul român de externe rogăasociaţiile româneşti din StateleUnite şi Canada să semnezepetiţia pentru ridicarea vizelor

ROMÂNIA | PAG.9EDIŢIA 1 • 11 IANUARIE • 2013 www.ziarulimpact.ca

1_Layout 1 1/14/2013 7:25 PM Page 9

Ne luăm la revedere de la centul canadianÎn planul de acțiune economică din 2012, Guvernul Canadian a anunţat ca va sista moneda deun cent de la sistemul monetar

În scurt timp ne vom lua la revedere de la micuţul şivalorosul cent canadian, pentru că aşa cum a fostanunţat încă de anul trecut, acesta urmează a 0i scos depe piaţă. Spun valoros pentru că principala decizie îneliminarea lui s-a datorat costurilor excesive de fabri-care în raport cu valoarea sa nominală dar s-a şi doriteliminarea mărun&ișului din buzunarele canadienilor.Alte considerente ar 0i legate de mediu, sau deeconomie în general.Economiile estimate pentru plătitorii de taxe, în urmaeliminării treptate a centului canadian, sunt de 11 mi-lioane de dolari în 0iecare an.Totuşi, centul nu va dispărea din calculele contabile,întrucât acesta va rămâne cea mai mică unitate de cal-cul a Canadei, care va 0i utilizată pentru stabilireapreţurilor bunurilor și a serviciilor. Foarte important este că acest lucru nu va avea niciunimpact asupra plă&ilor efectuate prin cec sau tranzacţiielectronice, ci doar tranzac&iile în numerar vor 0i afec-tate. Monedele de un cent pot 0i încă folosite în

tranzac&iile în numerar pe termen nelimitat, doar cuîntreprinderile care aleg să accepte acest lucru.Date importanteData până la care centul canadian va mai 0i distribuitpe piaţă a fost stabilită la 4 februarie 2013, aceastămăsură 0iind luată pentru a ajuta consumatorii, între-prinderile și institu&iile 0inanciare să se acomodeze cuschimbarea. După această dată, întreprinderile vor în-cepe opera&iunile de rotunjire.Despre rotunjirea efectivăO dată cu ieşirea centului din circulaţie, preţurile vortrebui rotunjite, 0ie în sus, 0ie în jos, cifra 0inală 0iind ceamai apropiată de rotund, adică rotunjirea se va face0ie spre 0,00 0ie spre 0,5.Toate schimbările cu privire la centul canadian se vorface în baza unui ghid special care a fost folosit cu suc-ces şi în alte &ări unde mo0i0icări similare au avut loc.

Eduard IANCU

PAG.10 | CANADA 11 IANUARIE • 2013 • EDIŢIA 1www.ziarulimpact.ca

1_Layout 1 1/14/2013 7:25 PM Page 10

PUBLICITATE | PAG.11EDIŢIA 1 • 11 IANUARIE • 2013 www.ziarulimpact.ca

1_Layout 1 1/14/2013 7:25 PM Page 11

PAG.12 | ROMÂNIA 11 IANUARIE • 2013 • EDIŢIA 1www.ziarulimpact.ca

Scrieţi cărţi şi veţi ieşi din puşcărieAdrian Năstase a obţinut o reducere a pedepseicu 45 de zile, pentru că a scris o carteFostul premier Adrian Năstase, con-damnat la doi ani de închisoare îndosarul Trofeul Calităţii, a obţinut o re-ducere a pedepsei cu 45 de zile după cea scris o carte în penitenciar, au de-clarat, pentru MEDIAFAX, surse dincadrul Administraţiei Naţionale a Pe-nitenciarelor (ANP).Potrivit surselor citate, iniţial, Năstasea depus o cerere la conducerea Peni-tenciarului Jilava, în care a anunţat cădoreşte să muncească pe durata pe-rioadei de detenţie, mai precis să rea-lizeze "o lucrare ştiinţi:ică".Ulterior, cererea fostului premier a fostaprobată, iar acestuia i s-a pus în vederecă poate lucra între opt şi zece ore pe zi,având obligatoriu două zile libere pesăptămână.Potrivit aceloraşi surse, lui Năstase i-aluat aproximativ o lună şi jumătate săscrie cartea, timp în care a lucrat efectiv30 de zile."Pentru două zile de muncă, un deţinutcâştigă o reducere de pedeapsă de treizile. Ca urmare, pentru 30 de zile lu-crate, un deţinut obţine o reducere depedeapsă de 45 de zile", a precizat, pen-tru MEDIAFAX, purtătorulul de cuvântal ANP, Georgiana Gherman.

Lucrarea ştiinţi:ică a lui Adrian Năstases-a materializat printr-o carte, intitulată"România la UE în contextulreglementărilor interne şi europene",care a fost ulterior publicată de oeditură acreditată pe lângă ConsiliulNaţional al Cercetării Ştiinţi:ice dinÎnvăţământul Superior.Adrian Năstase ar putea :i pus în liber-tate înainte de termen, după ce Comisiade eliberări condiţionate de la Peniten-ciarul Jilava a dat aviz pozitiv, cons-tatând că s-a împlinit termenul la carepoate :i eliberat.Avocatul lui Adrian Năstase, IonCazacu, a declarat că, miercuri, Comisiade eliberări condiţionate de la Peniten-ciarul Jilava a constatat că s-a împlinittermenul de o treime din pedeapsă încare ar putea :i eliberat fostul premier şia dat aviz favorabil.El a precizat că membrii Comisiei auluat în calcul pentru avizul favorabilactivităţile desfăşurate de AdrianNăstase în penitenciar, precum şi fap-tul că acesta a publicat trei cărţi.Cazacu a mai spus că au fost luate înconsiderare în stabilirea perioadei deexecutare a pedepsei şi zilele petrecutede Adrian Năstase în Spitalul Floreasca,scăzute din pedeapsă în urma unei de-

cizii a instanţei.Avocatul a precizat că avizul favorabilpentru eliberarea lui Adrian Năstasedin penitenciar va :i analizat dejudecător, o decizie a instanţei putând :idată spre sfârşitul lunii ianuarie.Cazacu a mai spus că, dacă hotărâreainstanţei nu va :i favorabilă, aceastapoate :i atacată cu recurs, ceea ce arprelungi procedurile cu încă trei zile.Adrian Năstase este încarcerat din iunie2012, după ce a fost condamnat la doiani de închisoare cu executare îndosarul "Trofeul calităţii", în care a fostacuzat în legătură cu strângerea de fon-duri pentru campania electorală din2004, când a candidat pentruPreşedinţie din partea PSD.

1_Layout 1 1/14/2013 7:25 PM Page 12

by Paul SCULLYpaul.s@ziarulimpact.ca

Well it’s that time of year again; atime to look back and take stock ofthe year behind us, and a time tolook forward to what may come. We have a fresh start to a new yearahead of us with the excitement toget things right this time, or at leastbetter. Most of us will make someresolutions this year, whether weshare it with others or not. I wouldsay that most resolutions will re-volve around money and health.That being said, I’d like to sharewith you a method our trainers atCustom Conditioning Health & Fit-ness use to help our clients set andreach their goals. This method canbe used for any goal.The Lirst thing to keep in mind isthat failing to plan is planning to fail.In other words, you start with a goaland then you outline how you will

reach that goal. We like to use theSMART method of goal setting.SMART stands for: SpeciLic, Meas-urable, Action oriented, Realisticand Timed.My expertise lies in the Litness in-dustry and it just so happens thatweight loss is a very common newyear‘s resolution, so I’ll use weightloss as an example.So Lirst you need to be as SpeciLic aspossible in your goal setting; let’ssay you decide to lose 20lbs. Sec-ond, you need a way to Measureyour progress. In this case wewould use a scale. Next you need todetermine the actions required tomeet your goals. The best way tolose weight is through proper nu-trition and activity. If you are not sure what to do, orhow to do it, the services of a per-sonal trainer will be very helpful.An example of Action orientedcould be to eat smaller portions, eat

less sugar, exercise 3 times a weekand get 7-8 hours of sleep everynight. It is also very important to setRealistic goals. You’re setting your-self up for failure if you’re planningto lose those 20lbs in 1 week! Amore realistic goal would be to aimfor 1-2lbs/week. That brings us toTimed; you should have a goal date.In other words, I will accomplishmy goals by such and such a date.Using this example, 4 monthswould be a good timeframe.Using the SMART method of goalsetting can be very helpful in pro-viding structure to your resolutionjourney. I also recommend Lindingsome kind of support system: afriend, family member or personaltrainer can help you stay motivated.So remember to plan and get somesupport so that you have greatestchances of success. Cheers to anew year and another chance for usto get it right.

Preopinentul şi amnezia

de Ion Anton DATCUoffice@ziarulimpact.caÎn luna ianuarie 2008, am fost invitatla una dintre bisericile impozante şide tradiţie din Montreal, să vorbescdespre viaţa unor personalităţi, pre-cum Mihai Eminescu, născut în acealună, în urmă cu 158 de ani, precum şidespre Unirea Principatelor Române,sub un singur domnitor, AlexandruIoan Cuza. Emoţia a fost copleşitoare,deoarece am fost desemnat ca pre-opinent, după mine ţinând discursuride un înalt nivel doi intelectuali demarcă. Câteva zile mai târziu, de la memora-bilul eveniment amintit, mare mi-afost mirarea când am observat într-unimportant ziar, că, la sărbătoarea cupricina, dintre cei care au ţinutcuvântări era omis preopinentul, adicăeu, o persoană cu dimensiuni impor-tante, ca înălţime şi greutate, cel puţin,care, pentru a răspunde invitaţiei, amfăcut degeaba 60 de km. prin frig, în locsă stau cuminte la căldura inegalabilăa propriului cămin. Am început să măacuz singur. Poate a fost o simplăcoincidenţă. Mi-am amintit că esteposibil să Li supărat, totuşi, pe cineva,cu un gest necugetat, ţinând în mână,în faţa întreagii asistenţe, paginile altei

publicaţii, din care am citit câteva de-talii cifrice, scrise tot de vorbitor.Am intrat la idei. Poate că m-a lovitamnezia şi nu am fost acolo!? Poateam visat că am participat undeva,unde nu am ajuns în realitate!? M-aucopleşit întrebările retorice, ca opedeapsă a învăţăturilor de minte,inimă şi literatură. Începuse să măbântuie gândul de a mă adresa unuimedic specialist. Anii au trecut şi inci-dentul a fost dat uitării, agăţat în cuiulincert al dilemei, dacă omisiunea a fostneintenţionată sau premeditată, dacăa fost reală sau am avut un vis trecătorîn pragul dimineţii. La 11 noiembrie 2012, am fost invitatde către două personalităţi ale Golgo-tei scrisului să ţin o cuvântare cuocazia unui eveniment deosebit deimportant. Distinsa scriitoare LiviaNemţeanu-Chiriacescu lansa la „CasaRomână” din Montreal, trei cărţi depoezie şi proză. Emoţia a fost din noula dimensiuni ridicate, deoarece amfost onorat să vorbesc primul dintr-olistă de patru recenzori ai cărţilorprezentate. La fel ca în situaţiaprecedentă, am fost desemnat în rolulde preopinent, adică, persoană careaLirmă ceva înainte celorlalţi. Ammulţumit de invitaţie, am felicitat au-

toarea pentru recentele realizări demarcă şi am făcut o analiză a celor treiperle literare, care au imbogăţitsubstanţial zestrea comunităţiiromâneşti din Canada. Dar, surpriza nu a întârziat să-miproducă feste. În pragul sărbătoririiCraciunului 2012, a apărut numărul 5al revistei Candela din Montreal. Par-curgând pagina 18 m-am convins căsănătatea mea este puternic şubrezită.Am citit că, la măreaţa sărbătoareliterară, din 11 noiembrie, au ţinutcuvântări numai personalităţile careau vorbit după mine. Preopinentul eradin nou omis, adică eu, o persoană dedimensiuni impozante ca înălţime şigreutate, cel care, pentru a răspundeinvitaţiei, am făcut degeaba 60 de km.prin frig, în loc să stau cuminte lacăldura inegalabilă a propriului cămin.Cu alte cuvinte, am fost dat absent, ur-mând să mi se scadă nota la purtare,cu toate că mi-am prezentat tema caun elev silitor.La fel ca în situaţia precedentă, am in-trat la idei. Poate că m-a lovit amneziaşi nu am fost acolo!? Poate am visat căam participat undeva, unde nu amajuns în realitate!? Era clar. Urma sămă programez neapărat, pentru a măconsulta un medic specialist. M-aucopleşit întrebările retorice, ca o

pedeapsă a învăţăturilor de minte,inimă şi literatură. Am repetat câtevafraze, deoarece asemănarea grotescu-lui este de necontestat. Încerc, din nou,să procedez la fel ca la primul incident,să-l dau uitării, să-l agăţ în cuiul incertal dilemei, dacă omisiunea a fostneintenţionată sau premeditată, dacăa fost reală sau am avut un vis trecătorîn pragul dimineţii. În cazul în care,locuinţa mea s-ar Li aLlat în vecinătateaediLiciilor unde m-am deplasat, ar Lifost ideal. Nu mai conta acea omisiune.Dar să faci un efort inutil, să ajungiacolo unde, constaţi, mai târziu că nu aifost de fapt, este de-a dreptul ridicol. Tot la capitolul dilemei bufe, se poateîncadra Lirma agăţată la standul cunumărul 237-A, deschis la Salonul deCarte din Montreal, între 14 şi 19noiembrie 2012. În loc să tronezeidentiLicarea clară şi precisă –Asociaţia Canadiană a ScriitorilorRomâni, pe înaltul frontispiciu scria înmod cu totul eronat – AsociaţiaCanadiană a Editorilor Români, oasociaţie care nu există şi, evident, nua plătit taxele de participare. Ca şicând, în comunitate românească dinQuebec există edituri câtă frunză, câtăiarbă, aşa de multe, încât calci pe ele.Cine şi-a băgat coada şi în ce scop,numai autorii acelor contre nega-

tiviste pot să ştie.Nu vreau să acuz pe nimeni, motivpentru care nu am dat nume. Vinovateste numai preopinentul care a apelatla medicaţii empirice, eronate, cutablete expirate, având parte defenomene ciudate, în formăcontinuată. P.S. Prima obligaţie a unei publicaţii,care se respectă cu adevărat, esteaceea de a prezenta corect realitatea,fără orgolii, fără cosmetizări şi operaţiiestetice, făcute cu bisturiulsubiectivităţii. Altfel, intrăm din nou peterenul realismului socialist, perioadăde tristă amintire, în care trebuiadescrisă numai partea convenabilă aprogresului revoluţionar.Acest pamLlet nu trebuie intrepretatgreşit. Preopinentul nu se aLlă în crizăde personalitate şi nici în criză de pu-blicitate, disperat că nu este cunoscut.Din contră, aceste puseuri le cedeazăcu multă plăcere celor care au marenevoie de ele. Semnatarului acestorrânduri îi este suLicientă plapuma ze-cilor de reviste unde a colaborat, pre-cum şi a celor 36 de cărţi scrise până înprezent, majoritatea publicate pe hâr-tie, restul Liind postate pe site-ul www.getbeget.org.

HEALTH | PAG.13EDIŢIA 1 • 11 IANUARIE • 2013 www.ziarulimpact.ca

AA bbiitt ooff hheeaalltthhyy aaddvviiccee……New Year Resolutions!

După ce am poposit pe pământ canadian am fost dominat, în continuare, de febra scrisului, un morb contagios, de care nu poţi să scapi, după ce ai fost contaminat. Pentru minea reprezentat o mare onoare să �u contactat de două importante publicaţii, în vederea unei colaborări de lungă durată, oferind tiparului subiecte de larg interes şi de intensădezbatere ulterioară cu cititorii.

1_Layout 1 1/14/2013 7:25 PM Page 13

„Iată Anul Nou, s-a apropiat, din ceeer”... Aşa cân-tau cu ceva ani în urmă, copiii străzii veniţi lacerşit în metrou. Într-un fel, aveau dreptatemicuţii în ceea ce spuneau – căci dacă mai prin-dem înca un An Nou, acest lucru ne este dat de laDumnezeu. Cum ziceam deci, Anul Nou 2013 avenit şi deja o parte din el a şi trecut. Dovadă căaşa stau lucrurile sunt brăduţii încă verzi, stufoşişi frumoşi, ce zac aruncaţi pe lângă coşurile degunoi prinse de stâlpii de iluminat care străjuiesctrotuarele. Ce mai tura-vura, s-au dus Crăciunulşi Revelionul, s-a zis cu distracţia, a începutmunca. M-am întors şi eu la muncă, după un concediu dezece zile. Am pornit-o de acasă dis-de-dimineaţă,joi, pe 3 ianuarie, la minus cinci grade. Mai greu,mai cu somnu-n gene, am răzbit până la urmă săajung la staţia de metrou. Aici, linişte, oamenicare la fel ca şi mine îşi reveneau după sărbători.Drumul a fost plăcut aş spune, pentru că aproapereuşisem să aţipesc stând pe scaun, în vagonulcare se legăna relaxant, pe şine. Am ieşit dinmetrou şi m-am oprit la semafor. În faţa mea,aşteptând şi ea culoarea verde, se a@la o duduie.O priveam din spate – păr bogat, roşcat, căzându-i în inele până aproape de şolduri, sacou elegant,de stofă, strâns în cordon pe talia de viespe,poşetă luxoasă, de piele. Urmau o pereche depantaloni scurţi - ce-i drept, groşi, însă doar atâtcât să-i acopere domnişoarei posteriorul, opereche de picioare lungi şi frumoase şi nişte bo-tine din cele mai @ine, cum spunea cândva, cân-tecul. Mută de admiraţie, n-am observat că sefăcuse verde. M-a trezit brusc, un claxon. Pe gea-mul unui BMW oprit la stop, scoseseră capul,unul în dreapta şi celălalt în stânga, doi domni cei se adresau domnişoarei în pantalonaşi:- Hei, păpuşă, striga unul, nu ţi-e frig? Cedezbrăcată eşti!!!- Vrei să te încălzim noi?, a adăugat celălalt. Uiţiimediat de frig.- Hei, n-auzi? Ia uită-te-ncoa! Hai la noi în maşină,să vezi ce bine o să îţi @ie, ce te-ncălzim!Sincer, mi se făcuse ruşine. Mă gândeam că la fel

i-o @i ruşine şi tinerei pe care cei doi o-nghesuiauacum cu vorbele lor. M-am grăbit să traversez.Tinerica a rămas în urmă, tăind strada încet, lapas, sub privirile devoratoare ale şoferului şi alecolegului acestuia, care nu se mai opreau din a-iface invitaţii care de care mai fanteziste, la ei înmaşină. Fără să îi prea pese că pietonii întorceaucapul după ea, „Pantaloni Scurţi”, căci aşa obotezasem deja în gând, şi-a văzut de drum şi lafel au făcut şi cei doi care încercaseră să o agaţe.Mie mi-a fost ruşine, ei probabil că nu i-a fost, lorle-o @i fost măcar o clipă, ruşine? Dar povestea nu se termină aici. Nici n-ajung binela următorul semafor, când lângă trotuar trageun Volkswagen, din care se dă jos tacticos, cumaniere şi @inesuri, o altă fătucă. În blugi şi cu unhanorac, cu părul negru frumos întins cu placa,atârnându-i pe umeri, fardată strident, copila,căci nu cred să @i avut mai mult de 21 de ani, sepropteşte în faţa unui Mega Image, rămânând săaştepte, cu mâinile în buzunare. Volkswagenuldemarează în trombă. Se face roşu şi o dubiţăparchează în dreptul fetei, în aşteptarea culoriiverzi. Din nou, scenariul cunoscut. Pasagerii dindubiţă deschid geamurile şi încep:

- Eşti cu mămica sau cu tăticul, frumoaso?- Ia zi, de ce te-ai oprit aşa devreme la colţ destradă? Fata nu răspunde. Îi priveşte însă, zâmbind cusubînţeles pe cei doi. „S-o @i cunoscând de undevacu ăştia?”, îmi spun şi eu, observând-o cum îi sor-bea din ochi pe craii ce o curtau. - Cu dumnevoastră vorbesc obraznicii ăştia,doamnă?, rosteşte o femeie, lângă mine. Uluită, nevenindu-mi să-mi cred auzului, mai să-mi scape geanta şi punga cu mâncare din mâini,îi răspund înţepat trecătoarei, care sosită preatârziu la faţa locului, nu pricepea în ruptul capu-lui cine cu cine se conversează: - Nu, doamnă, nu cu mine. Eu am o vârstă, nu maitrezesc pasiuni subite!Până să mai apuce însă vreuna dintre noi să maispună ceva, locatarii dubiţei încep cu un reper-toriu pe care hârtia sau mă rog, ecranul com-puterului, nu îl suportă, chiar dacă ştim dinmoşi-strămoşi că papirusul îndură orice. Ciudat,

dar domnişoara către care se îndreaptă tirul dedescrieri luate din @ilmele pentru adulţi, nu parea @i nici impresionată şi nici supărată de cuvin-tele pe care i le trimit cei doi. Poate doar puţinmăgulită...Îi las în urmă şi grăbesc pasul. Mai am de trecutvreo două semafoare până să ajung la serviciu şicine ştie, Doamne fereşte!!! Se vede treaba că o @ilumea cu chef după atâta distracţie, că altfel, cumsă îmi explic asemenea peripeţii? Sau poate căaşa o @i fost la ei la trecerea dintre ani? Ştiţi cumera pe vremuri, prima şi a doua zi de Anul Nou neîntreba televiziunea dacă dorim să revedemselecţiuni din programul de Revelion. Or @i vrut şidomnişoarele şi domnii de care v-am povestit sărevadă câte ceva din ceea ce li s-a întâmplat pânăşi după miezul nopţii de 31 decembrie 2012 spre1 ianuarie 2013! Or @i vrut, n-or @i vrut, e treaba lor. Eu doar v-amistorisit cum s-au petrecut lucrurile. Că doar eiarnă şi e frumos să stai de poveşti la gura sobei.Ştiţi cum zicea George Topârceanu: „Lung prilejde vorbe şi de ipoteze”.

Iată Anul Nou, s-a apropiat, din ceeerPAG.14 | O ZI OBIŞNUITĂ 11 IANUARIE • 2013 • EDIŢIA 1www.ziarulimpact.ca

1_Layout 1 1/14/2013 7:25 PM Page 14

BB��SSrr�������� ������oo uu����tt��tt

Biserica Buna Vestire Adresa: 8070, Blvd. Cristophe Colomb Montreal, QC, H2R 2S9Sf. Liturghie: la orele 10:30 / Utrenie: 9:30Preot - Liviu Alexandrescu

Biserica Înălţarea Domnului Adresa: 5845 Upper Lachine, N.D.GMontreal, QC., H4A 2B6Sf. Liturghie: la orele 10:30 / Utrenie: 9:30Preot - Nicolae Stoleru

Biserica Sfântul NicolaeAdresa: 3044 rue Delisle (colţ cu Atwa-ter, metrou Lionel Groux), Montreal Sf. Liturghie: la orele 10:30.Preot - Cezar Vasiliu

Catedrala Sf. Ioan Botezătorul Adresa:1841 Masson St., Montréal QCH2H 1A1 Sf. Liturghie: la orele 10:00 / Utrenie: 9:00Preot - George Chişcă

Biserica Greco-catolică NaştereaMaicii Domnului Adresa: 2310 Denonville, Montreal,QC., H4E 1M8 Sf. Liturghie: la orele 10:30Preot - Sorin Avram Şuta

Biserica Sf. Ilie Tesviteanul Adresa: 5055, Rue Joffre, Montreal, H1K 2T7 Sf. Liturghie: la orele 10:45Preot - Ioan Cotrigăşanu

Biserica Naşterea Maicii Domnului Adresa: 3544 Blvd. su Souvenir, Laval,QC., H7V 1X2Sf. Liturghie: la orele 11:30Preot - Ioan Iancu

Biserica Sfântul Gheorghe Adresa: 2000 Boulevard Marie,Saint-Hubert, QC., J4T 2B1Sf. Liturghie: la orele 10:30 / Utrenie: 9:00Preot - Daniel Sandu

Acoperământul Maicii DomnuluiAdresa: 12301 rue Colin, Pierrefonds,Quebec, H9A 1C3Sf. Liturghie: la orele 13:00Preot - Gabriel Alexe

Biserica Sfântul Dimitrie cel Nou Adresa:10120, avenue d'Auteuil, Mont-réal, Qc, H3L 2K1Sf. Liturghie: la orele 12:00Preot - Ion Ceauşu

În incinta parohiilor listate mai sus, puteţide asemenea găsi ziarul Impact.

MONTREAL:

ANJOU:LAVAL:RIVE SUD:WEST ISLAND:AUTEUIL:

Ce se întâmplă cu su�etul după moarteBiserica Ortodoxă învaţă că moartea este "despăr-ţirea suCletului de trup"; odată această despărţiresăvârşită, trupul este dat pământului şi putrezeşte.Aşadar, ultima menire a omului pe pământ estemoartea, despre care Sfânta Scriptură mărturiseşteastfel: "Şi se va întoarce ţărâna în pământ, de undes-a luat, şi duhul se va întoarce la Dumnezeu, la Celce l-a dat pe el" (Eccl.12,7). Moartea îl răpeşte pe om când a ajuns la termenulpredestinat de judecata lui Dumnezeu pentru în-deplinirea rostului ce-i este impus. Acest termenacordat omului conţine - prin prevederea dum-nezeiască - tot ce este folositor omului; deci moarteaeste de folos omului. Sfântul Antonie cel Mare, vrând să pătrundă adân-curile scopurilor providenţei, adresa într-o zi luiDumnezeu următoarea rugăciune: "Doamne, pen-tru ce unii mor de tineri, pe când alţii ajung la ceamai adâncă bătrâneţe?". Şi Dumnezeu îi răspunse:"Antonie, vezi numai de tine! Aceasta este judecatalui Dumnezeu, ce nu ţi se cade ţie a cunoaşte.". Dumnezeu a hărăzit suCletul să treacă prin trei stăridiferite, care constituie viaţa sa veşnică: viaţa în pân-tecele mamei, viaţa pe pământ şi viaţa de dincolo demormânt. SuCletul, la ieşirea sa din trup, trece în împărăţiaCiinţelor asemenea lui, adică în împărăţia spiritualăa îngerilor. După faptele sale bune sau rele, suCletulse uneşte cu îngerii cei buni în rai sau cu îngeriicăzuţi în iad. Acest adevăr ni se descoperă nouă decătre Iisus Hristos, în parabola bogatului şi a luiLazăr, ne învaţă că suCletele, după ce s-au despărţitde trup, intră în aceeaşi zi în rai sau în iad. "Adevărzic ţie că astăzi vei Ci cu Mine în rai." (Lc. 23, 43), a zisHristos tâlharului celui bun. Astfel Ciecare suClet despărţit de trupul său va Ci înrai sau în iad. Când? Astăzi, a zis Mântuitorul. Ceînţelegem prin cuvântul astăzi şi cum împăcămaceastă expresie cu învăţătura Bisericii despre vămişi despre a treia, a noua şi a patruzecea zi dupămoarte? Pe pământ sunt zile, nopţi, şi ani; dincolo de mor-mânt nu este decât veşnicie, luminoasă sauîntunecată. Deci, cuvântul astăzi desemnează tim-pul de după moarte, adică veşnicia. A treia, a noua şia patruzecea zi nu sunt decât pe pământ, căci din-colo de mormânt împărăţia timpului nu există; acolonu sunt alte zile decât cea de astăzi. Misterul morţiieste poarta prin care suCletul, despărţindu-se detrup, intră în veşnicie. Noi ştim şi vedem ce devine trupul; cât despre suClet,noi nu-l putem vedea, dar ştim cu desăvârşire ce ise întâmplă prin mărturisirea SCintei Biserici -stâlpul şi conCirmarea adevărului - care nu a căzutniciodată din învăţătura sa şi nici nu poate cădea,pentru că este învăţată de Duhul Sfânt.

Astfel descriu SCinţii Părinţi ce se întâmplă în mo-mentul în care suCletul se desparte de trup: "Îngerii- buni şi răi - se vor înfăţişa înaintea suCletului. Ve-derea acestora din urmă va pricinui suCletului onesfârşită tulburare, dar va găsi o mângaiere la ve-derea şi protiecţia îngerilor celor buni. Faptele buneale omului şi conştiinţa curată sunt în acel momentde un mare ajutor şi reprezintă o mare bucurie pen-tru dânsul. Ascultarea, umilinţa, faptele bune şirăbdarea sunt sprijin suCletului, care urcă spreDomnul într-o mare bucurie şi însoţit de îngerii ceibuni; în acest timp suCletul plin de pasiuni şi păcateeste condus de demoni în iad unde va suferi veşnic."(Sfântul Teodor Studitul). Mântuitorul, vorbind de moartea dreptului şi de ceaa păcătosului, a formulat câteva linii generale pentruaceeaşi idee, spunând că moartea păcătosului estecumplită, pe când cea a dreptului este frumoasă."Nebune, întru această noapte ţi se va cere suCletultău." (Lc.12, 20), a zis El despre cel dintâi, în timp ceal doilea va Ci dus de îngeri în sânul lui Avraam.(Lc.16, 22). Aşadar, de noi înşine şi cu ajutorul ne-mijlocit al lui Dumnezeu atârnă felul morţii noastre,noi putând să o facem frumoasă sau cumplită, dupăcum vom Ci îndeplinit poruncile lui Hristos: "Fiţi gataîn tot ceasul de moarte, pocăiţi-vă şi credeţi înEvanghelie.". Ca urmare, ocontinuă căinţa şi o cre-dinţă vie în Domnul nostru Iisus Hristos ne va în-lesni o moarte dulce şi paşnică. Nu numai cei săraci ca Lazăr se fac vrednici de unsfârşit fericit, ci şi cei bogaţi, dar smeriţi cu duhul. Nunumai cei bogaţi, ca acel îmbelşugat din Evanghelie,merg în iad şi mor cumplit, dar şi cei săraci, dacă nu-şi poartă crucea lor cu răbdare şi mărime de suClet. SuCletul dreptului, după ce s-a despărţit de trup, este

primit de îngeri, care-l păzesc şi-l poartă spretărâmuri pline de lumină şi fericire. Şi este Ciresc săCie aşa, căci suCletele drepţilor se aClă împreună cuîngerii chiar de pe pământ. Iată ce scrie SfântulEfrem Sirul despre moartea dreptului: "Drepţii şiasceţii se bucură în clipa morţii, având înainteaochilor faptele nevoinţei lor, privegherile, posturile,rugăciunile, lacrimile; suCletele lor simt o mare bu-curie când sunt chemate să iasă din trup şi să rein-tre în repausul lor veşnic.". "Moartea păcătosului este cumplită." (Ps. 33, 21) -este însăşi marturisirea Cuvantului lui Dumnezeu.Si pentru ce? Cugetaţi bine la ce vrea să zică păcătos.Păcătosul este acela ce calcă Legea lui Dumnezeu şidispreţuieşte poruncile Sale. După cum virtutea, re-Clectându-se în conştiinţă, produce în aceasta o bu-curie cerească, tot aşa şi păcatul face a naşte în suCletfrica răspunderii. Moartea suCletului păcătos estetragică, pentru că, în chiar momentul ieşirii sale dintrup, este luat de îngerii răului, pe care i-a servit Ciindpe pământ şi cu care, împreună cu ceilalţi păcătoşi,el va trebui, din acel moment, să se unească înveşnicie. Iată ce spune Sfântul Macarie Alexandrinuldespre moartea păcătosului: "Când suCletulpăcătosului părăseşte trupul, se produce un maremister. O haită de demoni şi de puteri întunecateînconjoară suCletul şi-l duc în teritoriul lor. Şi nu tre-buie să ne mirăm de aceasta. Dacă omul, Ciind încăpe pământ, le-a dat ascultare şi s-a făcut sclavul lor,el cade când părăseşte această lume. Texte extrase din lucrarea Părintelui Mitrofan(călugăr rus din secolul trecut), “Viaţa repausaţilor noştri şi viaţa noastră dupămoarte”

SPIRITUALITATE | PAG.15EDIŢIA 1 • 11 IANUARIE • 2013 www.ziarulimpact.ca

1_Layout 1 1/14/2013 7:25 PM Page 15

An nou bun dragilor mei cititori atât noi cât șicelor de mai dinainte. Sărbătorile s-au terminat,zăpada a0i întors-o de pe-o parte pe alta pânăcând va-0i lăsat copleșiţi de troienele și năme0iibiruitori. Întorcându-vă în casă, pu0in surprinșide faptul că zăpada a învins v-a0i uitat pe masădoar ca să vede0i aparatul foto. Amintirile vă trecprin cap și vre0i deîndată să trece0i în revistăpozele făcute cu ocazia sBintelor sărbători. Sunte0ipoate mai satisfăcu0i de unele decât de altele,unele sunt pu0in neclare și gălbui iar cele făcutecu Blash nu redau deloc sentimentul scontat desărbătoare, de moment feeric. În acestă lec0ievom reveni la bază și vom avea o discu0ie despreexpunere. De asemenea vom vorbi puţin și des-pre culoare. Înainte să încep vreau să vă încura-jez, încă odată, să întreprinde0i niște lucruri noi șinebănuite în acest an nou. Aș doir să vă rea-mintesc despre grupul 365 de pe Blickr.com, grupcare încurajează oamenii să facă o poză în Biecarezi din an. Sau pur și simplu să vă propune0i, odatăpe săptămână să petrece0i niște timp cu aparatul,chiar dacă o faceţi numai prin casă, ști0i bine cumse spune că pofta vine mâncând. Totodată să nuvă gândi0i imediat la achizi0ionarea unei noilentile sau unui Blash, gândi0i-vă dacă a0i încercattot ce se poate cu echipamentul pe care-l ave0iacum, vocea vostra din interior va știi singurărăspunsul, asculta0i-o.Așadar în acest număr vom revenii la bazăvorbind despre expunere. Deoarce arta este ono0iune relativ abstractă care este deschisă lamultiple interpretări, expunerea este una dinno0iunile pe care omul le folesește pentru a dara0iune unui concept ira0ional mai precis crea0ieifotograBice. Din punct de vedere tehnic aparatul vostrumăsoară lumina reBlectată în scena văzută prinobiectiv. Evident sunt mai multe setări cum ar Bisetarea expunerii matriceală, expunerea central-evaluativă sau modul punctual (spot). Dacă văaduce0i aminte de la lec0ia despre contrast și la-titudinea de expunere, vorbeam de negrul celmai negru, albul cel mai alb și în mijloc griul. Ex-punerea aşa-zisă corectă se poate ob0ine folosindun card gri cu relBlexie 18%, acestea se potcumpăra la magazinele de specialitate și nu esteneobișnuit ca un fotograf să aibă un astfel card îngeanta sa fotograBică. Astfel lua0i cardul gri, îlintegra0i în scena dorită și apasă0i pe jumătatedeclanșatorul camerei voastre de tip DSLR, dupăcare scoate0i cardul din fa0a obiectivului, conti-nuând să 0ine0i butonul pe jumătate apăsat iarapoi îl apăsa0i de tot ca să capta0i scena. Rezul-tatele ob0inute vor Bi plăcute dar nu uita0i, ex-punerea poate Bi folosită pentru a se juca cuperspectiva pozei în același fel în care poate Bifolosită focalizarea într-o scenă. Uita0i-vă la scenacu lacul și pădurea capturată la Mont Tremblantîn parcul La Diable, vede0i cum subexpunerearedă norii în eviden0ă iar cea supra expusă lejer

scoate pădurea în eviden0a dar pierde detaliiledin nori. Astfel se poate folosii expunerea pentrua schimba perspectiva uni cadru. �ine0i mintecăci cu toate că ea vă este dată de aparat, nu esteîntotdeauna necesar să vă baza0i pe spusele aces-tuia. Acest fapt este mai ales valabil în cadrulpeisajelor cât și în cazul portretelor. Uita0i-vă la peisaj și încerca0i să vă imagina0i cear avea un impact mai puternic: norii, cerul sauvegeta0ia pădurea.În cazul portretelor, cea mai importantă ex-punere este de departe aceea a ochiilor. O tehnicăbună este să ”zooma0i” pe ochi, dacă dispune0i deun teleobiectiv bineîn0eles, să apăsa0ideclanșatorul pe jumătate și să reveni0i cu”zoom-ul” la portretul întreg ulterior declanșândatunci captura.Să vorbim un pic despre culoare și strânsa salegătură, în cadrul compozi0iei, cu expunerea. Cu-loarea are deasemenea o inBluen0ă importantă

asupra percep0iei noastre. Culoarea și-a făcutapar0ia târziu pe scena fotograBică, după mai binede 70 de ani de fotograBie alb negru în anii 1950un fotograf pe nume de Ernst Haas a fost cel carea introdus culoarea în suBletele fotograBilor ama-tori și profesioniști de pretutindeni. El a făcutpoze celui de-al doilea război mondial redând cu-loare și speran0ă păcii de după.Culoarea are câ0iva parametri foarte binecunoscu0i de to0i în acest secol al informa0iei și alprogramelor de editare digitală: luminozitatea,satura0ia sau nuan0a. Nuan0a este, în mare, cu-loarea în mod tradi0ional cum ar Bi roşu, verdesau albastru. Satura0ia și luminozitatea suntfunc0ii sau schimbări aduse Biecărei nuan0e.Nu voi intra în detaliu când vine vorba despre cu-loare dar re0ine0i faptul că Biecare culoare are olegătură pshilogică cu un fenomen natural, spreexmplu galben cu soarele iar albastrul cu calmulcerului.

Folosi0i aceste no0iuni atunci când încadra0i, cândcrea0i o imagine. Dacă ave0i o clădire să spunemfăcută din sticlă care reBlectează cerul albastru laapus aștepta0i un autobuz galben să treacă pelângă pentru a declanșa poza deoarce impactulva Bi mult mai pronun0at.Folosi0i expunerea ca și o unealtă și nu vă Bie fricăsă nu asculta0i de aparatul vostru când vinevorba de expunerea ideală. Nu numai că acestase poate înșela dar el nu știe pe ce anume dori0ivoi să pune0i accentul în poză, dându-vă o ex-punere matematică și nu neaparat creativă.Vă încurajez așadar să vă juca0i cu modul manual,să încerca0i măcar 2 poze la o singură scenă, ex-puse diferit bineîn0eles. Juca0i-vă cu culorile înpoze, aștepta0i momentul potrivit pentru adeclanșa aparatul astfel încât crea0ia voastra vaavea mai mult impact.Până la edi0ia viitoare vă urez o săptămânăplăcută și să începe0i acest an pe un picior bun.

Lecţia 18r Despre expunere şi culoare

PAG.16 | ARTĂ ŞI CREAŢIE 11 IANUARIE • 2013 • EDIŢIA 1www.ziarulimpact.ca

1_Layout 1 1/14/2013 7:25 PM Page 16

BERBEC - 21 Martie - 19 AprilieVa fi o saptamana rela0v linis0ta pentru0ne, vei avea posibilitatea sa te recuperezidupa toate nop0le pierdute pe care le‐aiavut sau pur si simplu sa incepi sa‐0 faci noiplanuri pentru anul care abia a inceput.

Indiferent ce ai alege sa faci, ai grija sa 0i cont si de sen0‐mentele sau de parerile persoanelor apropiate din viata ta.ZILE NOROCOASE: 7 şi 8

TAUR - 20 Aprilie - 20 MaiDesi incapatanarea ta nu va cunoaste lim‐ite pe parcursul acestei perioade de 0mp,ar fi cazul sa incepi sa lasi garda jos. Poateasa vei observa bunele inten0i ale unor per‐soane din jurul tau. In privinta muncii nu vei

avea mo0ve pentru care sa‐0 faci griji. Va fi o saptamana rel‐a0v lejera pentru 0ne, 0mp in care vei putea sa te ocupi si dealte lucruri, pe langa cele care sunt obigatorii. ZILE NOROCOASE: 10 şi 11

GEMENI - 21 Mai - 21 IunieBanii nu vor fi o problema pentru 0ne inaceasta perioada de 0mp, se pare ca veimosteni o suma frumusica si nu vei s0 ce safaci mai repede cu ea. Cel mai bine ar fi sa in‐cerci sa notezi pe o har0e toate acele lucruri

care i0 trebuie in momentul de fata. Pune accent pe necesita0, nu pe mo uri. Vei avea 0mp su‐ficient pe viitor sa‐0 vezi si de toate acele lucruri minore, darscumpe, care te fac fericit(a).ZILE NOROCOASE: 10 şi 13

RAC - 22 Iunie - 22 IulieEste posibil ca pe parcursul acestei sapta‐mani sa te pricopses0 cu o raceala, insa nuva fi nimic grav. Daca te vei feri de frig si veiavea o alimenta0e sanatoasa, in mod sigurvei reusi sa fii in cea mai buna forma in cel

mai scurt 0mp posibil. La munca va fi necesar sa fii maiatent(a) la unele proiecte, s‐ar putea ca sefii sa‐0 sufle in ceafaiar acest lucru nu va fi deloc pe placul tau. ZILE NOROCOASE: 9 şi 29

LEU - 22 Iulie - 23 AugustNu trebuie sa amani deciziile importantedoar pe mo0v ca nu ai starea necesara. Ar ficazul ca pe parcursul acestei perioade de0mp sa incepi sa te pui la punct cu maimulte lucruri, in primul rand cu situa0a fi‐

nanciara. Cateva persoane din anturaj se vor oferi sa‐0 deaniste sfaturi, ar trebui sa incerci macar sa ascul0 la ceea cevor avea de spus.ZILE NOROCOASE: 12 şi 14

FECIOARĂ - 23 August - 22 SeptembrieVa fi o perioada foarte buna pentru 0ne,po0 primi bani sau favoruri substan0ale,trebuie doar sa s0i cum sa te descurci cutoate aceste lucruri. La un moment dat veiavea tendinta sa cheltui bani pe tot felul de

lucruri de care nu ai cu adevarat nevoie. Mai bine incearcasa‐0 faci ordine in viata, gandeste‐te bine la ceea ce vrei sa facisi foloseste‐te de toate resursele pentru a reusi.ZILE NOROCOASE: 7 şi 10

BALANŢĂ - 23 Septembrie - 22 OctombrieDesi in primele zile ale acestei saptamani vafi necesar sa‐0 faci pu0na ordine in viata,acest lucru nu te va impiedica sa te sim0bine. Ai grija insa la situa0a financiara, va finecesar sa incerci sa ajungi la zi cu plata

unor facturi. In ceea ce priveste viata de cuplu nu vei aveaparte de nimic neobisnuit, insa si ru0na va fi un mo0v destulde bun pentru a isca o cearta.ZILE NOROCOASE: 7 şi 9

SCORPION - 23 Octombrie - 21 NoiembrieRu0na din viata de cuplu va fi un punct deplecare decisiv pentru luarea unor decizii,insa gandeste‐te bine la ceea ce i0 dores0.Inainte sa renun0 la ceea ce ai, incearca savorbes0 cu persoana iubita si sa incerca0 sa

schimba0 unele lucruri la voi. In privinta familiei va fi necesarsa incepi sa te implici mai mult, mai ales pentru ca unele per‐soane mai in varsta s‐ar putea sa‐0 reproseze unele lucruri. ZILE NOROCOASE: 14 şi 23

SĂGETĂTOR 22 Noiembrie - 21 DecembrieInca din primele zile ale acestei saptamaniva fi necesar sa te pui la punct cu mai multelucruri care 0n de locul de munca, chiardaca pana acum ai tot amanat, in momen‐tul acesta nu vei mai avea nicio scuza.

Discuta cu sefii si cu colegii de munca si propune‐le ca oriceac0vitate legata de locul de munca sa se bazeze pe mai multepersoane. As/el totul se va desfasura mult mai usor.ZILE NOROCOASE: 12 şi 15

CAPRICORN - 22 Decembrie - 19 IanuarieIn aceasta perioada de 0mp este posibil saprimes0 sarcini noi de munca, pe care artrebui sa le duci la bun sfarsit cu ajutorulunor colegi noi. Acest lucru nu ar trebui sate sperie, din contra, ai putea vedea totul

ca pe o provocare. Asuma‐0 responsabilita0le, pune sufletin ceea ce faci si incearca sa fii o persoana intelegatoare, as/eltotul va iesi cum trebuie.ZILE NOROCOASE: 17 şi 5

VĂRSĂTOR - 20 Ianuarie - 18 FebruarieAstrele i0 vor influenta foarte mult viataprofesionala. Va fi necesar ca pe parcursulacestei perioade de 0mp sa‐0 dozezi efor‐turile, vei avea foarte multe lucruri de facutsi tocmai de aceea este bine sa nu te ex‐

tenuezi. Spre sfarsitul saptamnii vei avea ceva 0mp la dispozi0e pen‐tru a te relaxa in compania prietenilor sau a persoanei iubite.ZILE NOROCOASE: 2 şi 28

PEŞTI - 19 Februarie - 20 MartieSe pare ca in aceasta perioada de 0mp tevei ocupa pe indelete de toate, te vei im‐plica in rela0ile sen0mentale si in cele cu fa‐milia. Cu toate acestea, rela0ile cupersoanele nascute in zodia Leu sau Taur ar

putea fi destul de problema0ce. Cheful de aventuri sau dedistrac0i va fi la cote inalte spre sfarsitul saptamanaii, asadar,nu ezita sa iei parte la toate evenimentele din agenda.ZILE NOROCOASE: 25 şi 2

SUDOKU

REGULI:Grila jocului este un pătrat de nouă pe nouă căsuţe, subdivizat în tot atâtea pătrate iden0ce, numite regiuni. Regula jocu‐lui este simplă: fiecare rând, coloană sau regiune nu trebuie să conţină decât o dată cifrele de la unu la nouă. Formulat al/el,fiecare ansamblu trebuie să conţină cifrele de la unu la nouă o singură dată.

ORIZONTAL: 1) În0nde coarda ‐ Se opune celui drept. 2) Îsi împroascăvic0ma cu venin (fem.). 3) Dată dintr‐o parte‐n alta ca săfie mai clară. 4) Provoacă uitarea ‐ Vorbire de bine pe lapor0. 5) Suport de lemă. 6) Nimic nu‐l miscă. 7) Î0 iaurma iarna ‐ Indicator plu0tor al bunăstării ‐ Proverbialaciucă a bătăii. 8) Abia începe! ‐ Trece prin aer, lung siînalt. 9) Loc de sprijin pentru pat ‐ Unde se despart si re‐unesc trenurile. 10) Paralele către întelegere ‐ Cap denisetru! 11) Natură de fier (masc.) ‐ Sculptor în lemn fărănici un fan.

VERTICAL: 1) O înghi0 la început ca în final sa te linistes0 ‐ Ul0melereprezentante ale neamului! 2) Nu se prea întâlnesc(fem. sg.) ‐ Se fac de râs la curte (rar; fem.). 3) Menită sădezvăluie defectele la operă ‐ Victorie a unui sah. 4)Dosar personal ‐ Cadru de expozi0e. 5) La intrarea mul‐tor orase din Brazilia! ‐ Literă grecească recunoscută peplan mental ‐ Pătrundere temporară în altă viată. 6) Numai e la înăl0me ca altădată ‐ Merge la Gigi la două ori!7) A avea cunos0nte bine asezate ‐ Cu referire la o boalăsexuală. 8) Folosite ca recunoastere, pe lângă nume. 9)Un fel de casă lângă casă ‐ Râuri de pânză. 10) Indicăoferta ‐ Început de amnezie! ‐ Loc miori0c. 11) A fi înopozi0e cu cei in permanentă defensivă ‐ Hranăapreciată de cei de la băile de nămol.

Doi copii la grădiniţă: ‐ Mama mea este mai bună decât a ta. ‐ Asta spune şi tatăl meu.

‐ Există vreo diferenţă între un mort care a fumat şiunul care n‐a fumat?‐ Există! Mortul care n‐a fumat e mai sănătos!

Soţul către soţie:‐ Iubito, vreau să‐mi petrec acest concediu ca acum20 ani. ‐ Dar noi suntem căsătoriţi numai de 19 ani!‐ Păi asta vroiam să spun!

‐ La un muzeu, în China, am fotografiat 10.000 decranii. Ghidul ne‐a explicat că au mâncat ciuperciotrăvite şi au murit. ‐ Dar de ce unele cranii au găuri?‐ Unii nu au vrut să mănânce!!

Soţul se întoarce mai devreme acasă şi‐şi găseştesoţia în pat cu un 0p necunoscut:‐ Faceţi cunoş0nţă, el este soţul meu iar acesta esteVasile. Şi până când voi o să vă cunoaşteţi mai bine,eu voi merge să chem salvarea.

‐ Felicitările mele, ‐ spune unchiul mirelui, ‐ suntsigur, că ziua de astăzi îţi va rămâne în memorie cacea mai fericită zi din viaţa ta.‐ Dar nunta e mâine, ‐ spune mirele.‐ Ş0u, tocmai de‐aia.

Soţul îşi aşteaptă soţia lângă un salon deînfrumuseţare. Aceasta iese şi întreabă cochet:‐Deci, ce spui?Soţul, privind‐o, îi răspunde:‐Măcar ai încercat!

Concurs pentru ocuparea unui post de secretară lao mare companie. În final a câş0gt o blonda. Invidioasă, o altă pretendentă îi spune:‐ Cum de ai reuşit tu să ocupi postu‘ ăsta?!... Ehe,degeaba mi‐am tocit eu coatele pe bancilefacultăţii!... La care blonda: ‐ Tu vorbeş0?... Ia uita‐te un pic la coatele mele!...casă nu mai vorbim de genunchi!!

Un medic veterinar din Scoţia, făcând respiraţie gurăla gură unei oi bolnave, a inventat cimpoiul !

La închisoare: ‐ Tu cum ai ajuns aici?‐ Tinereţe fără experienţă.‐ Cum 0nereţe, când ai peste 60 de ani?‐ Da, dar avocatul meu avea doar 25.

‐ Ce‐aş mai vrea la Paris!‐Ai mai fost?‐Nu, dar am mai vrut...

Studenta la examenul de Economie. Subiectul: teo‐ria economică a lui Adam Smith. Profesorul observăcă studenta nu are idee şi dorind, totuşi, s‐o pro‐moveze o întreabă: ‐ Dar care este prenumele lui Smith? Fata se uită în sală – poate vre‐un coleg îi va şop0,dar în zadar. ‐ Hai amin0ţi‐va, este atât de simplu! Fără rezultat. Profului i se face milă de studentă şi părinteşte oîntreabă: ‐ Atunci, spune‐mi: cum îl chema pe primul bărbat?Fata roşind şi evident ruşinată răspunde: ‐ Petrică…

Profesoara a îndreptat liniarul spre mine şi a zis: ‐ La capătul acestui liniar se află un idiot! Iar eu am fost pedepsit pentru că am întrebat la carecapăt.

La fabrica de prezerva0ve soseşte o delegaţiestrăină. După un tur prin secţiile de producţie, şefuldelegaţiei îl întreabă pe director:‐ De ce pe teritoriul fabricii există şi o grădiniţă decopii?‐ Acolo se adună reclamaţiile!

Doi stăteau de vorbă.‐ Salut ! Am auzit că te‐ai însurat ! Cum e nevastă‐ta?‐ Frumoasă şi proastă!‐ Hai mă...cum dracu...‐ Păi dacă era urâtă, n‐o luam eu pe ea, iar dacă eradeşteaptă, nu mă lua ea pe mine.

Ea: E de prisos, domnule, inima mea nu e liberă!El: Dar, duduie, pretenţiile mele nu se urcă atât desus.

Un invitat către vecina sa:‐ Şampania vă face frumoasă.‐ Dar n‐am băut nici o cupă!‐ Se poate, dar eu sunt la a 12‐a.

‐ Bărbate, cum eş0 tu cam urâţel, dacă ăsta micu arsemăna cu 0ne mi‐ar părea cam rău, sincer!‐ Şi să vezi ce rău o să‐ţi pară dacă n‐o să‐mi semene!

DIVERTISMENT | PAG.17EDIŢIA 1 • 11 IANUARIE • 2013 www.ziarulimpact.ca

1_Layout 1 1/14/2013 7:25 PM Page 17

ŞOFER CLASA 1• Caut şofer clasa 1 pentru U.S.A incorporat sauînregistrat. Telefon: 514-246-2840 sau e-mail:radu.oana@sympatico.ca

• Pizza Lion (West Island) - angajează pizzer cusau fără experienţă, la timp plin. Informaţii latelefon: 514-553-3573 sau direct la restaurantulnostru.

• Căutăm persoană pentru îngrijirea a douăfetiţe gemene de patru ani, două zile pesăptămână, în weekend, (sâmbăta şi du-minica), program 10-18, plata numai cu cec,aproape de staţia de metrou St-Michel. Info su-plimentare: 514-382-1984, Luminiţa sau Sorin.

• Angajez bonă pentru supraveghere copil 6ani, în zona Ille des Soeurs (Nuns Island).Pentru mai multe informaţii sunaţi la: 514-638-7570 sau la 1-203-241-0283 sau trimiteţi emailla claudiamosteanu@hotmail.com

• Apartamente de Inchiriat în C.D.N. 11/2, 21/2,31/2, 41/2, 51/2. Aproape de toate serviciile şi deUniversité de Montréal, la preturi rezonabile.Vorbim romaneste. Info: 514-737-7554.

• Nouă administraţie, apartamente complet ren-ovate. Suntem situaţi în Laval, la 5 minute deCentre de la nature. Puteti suna la 450-661-5066.

• Oferim spaţiu de locuit la casă (vilă) în Laval.Dormitor mare mobilat, sală de baie mare,salon, bucătărie (cu toate dotările). Preţ avan-tajos. preferăm cuplu, eventual nou veniţi, saupersoană singură (bărbat). Relaţii la telefon:514-466-7786 sau 514-466-9770 (proprietar).

• Vând televizor marca Sony de culoare argin-tie cu tot cu consolă. 250$ negociabil. 450-688-5796, Anca

• Filme româneşti. Cea mai mare colecţie dinMontreal, peste 400 de titluri. Filme istorice,piese de teatru, documentare, comedii, filme deacţiune, pentru copii, meciuri de fotbal etc. Tele-fon: 514-944-1418.

• De vânzare bicicletă pentru exerciţii fiziceaproape nouă. 160$. Telefon: 514-333-9851

• Pot avea grijă de unul sau doi copii de pestedoi ani fiecare, sâmbăta şi/sau duminica ladomiciliul meu în Ste-Dorothee - Laval ( locui-esc la casă). Apelaţi 450-689-3156

• Profesoară de muzică, ofer servicii de babysit-ter şi predau copiilor ore de muzică la nivelîncepător. Tel: 438-937-3548• Coafeză cu mulţi ani de experienţă, ofer ser-

vicii de tuns, pentru femei, bărbaţi şi copii, lapreţuri avantajoase. Sunaţi la 514-326-0091.În St-Leonard, Jarry cu Lacordaire.

• RIVE-SUD: Diplomee en enseignement desmaths et en genie mecanique, j’enseigne encours prive les maths de tout niveau. Avecpassion et patience j’accompagne votre enfantdans ses demarches vers une belle reussitescolaire. Mes eleves en temoignent. Mari: 514-757-7704, ROSELA@SYMPATICO.CA

• Ofer servicii în domeniul construcţiilor lapreţuri fără concurenţă. Ceramică, parchet,vopsit apartamente, etc. Experienţă canadianăşi profesionalism. Apelaţi Dănuţ: 450-627-3899

• Vând bijuterii unicat din pietre semipreţioaseşi/sau alte materiale din stoc sau la comandă.Vând macrame-uri diverse forme şi mărimi, sauset. Tel: 514-633-6594

• Reparatii computere, Web design, Bloguri, in-stalare peste 100 programe TV româneşti on-line şi vânzări DVD filme româneşti.www.vicserv.co.cc Tel: 450-687-7298 - Victor

• Domn prezentabil, 40 ani, 1,88m, cultivat,sportiv, iubitor de cultură, spectacole şi natură şicare crede în valorile prieteniei şi ale familiei,doresc cunoştinţă cu doamnă din regiuneaMontréal pentru prietenie şi eventuală căsătoriee-mail la: voiculescu.andrei@yahoo.ca

FORMULAR - ANUNŢURI MICA PUBLICITATEDoresc să plasez un anunţ de mica publicitate pentru o perioadă de:

1 lună 2 luni 3 luni 4 luni 5 luni 6 luni

ANUNŢ:________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________

Faceţi cecul pe numele CENTRE ROUMAIN DE MONTREAL şi trimiteţi-l împreunăcu formularul pe adresa: 109 Blvd. Levesque Est, Laval, QC, H7G 4P7

Doresc să mă abonez gratuit la newsletterul Ziarului Impact din Montreal

Adresa e-mail: _________________________________________________________________________

$5,00 $10,00 $15,00 $20,00 $25,00 $30,00 (preţurile conţin taxe)

DE

CU

PAŢI

AC

ES

T C

HE

NA

R

• Electrician cu licenţă. Instalaţii electrice şireparaţii. Service 24 de ore din 24 şi estimare

gratuită .Apelaţi Cristian la telefon 514-713-2747

ÎNCHIRIERI

VÂNZĂRI

CERERI LOCURI DE MUNCĂ

OFERTE DE MUNCĂ

OFERTE SERVICII

MATRIMONIALE

CUPON DE ABONAMENTMarcaţi cu “X” căsuţele corespunzătoare

Doresc să mă abonez la Ziarul Impact din Montreal pentru o perioadă de:

3 luni 6 luni 12 luni

Numele şi prenumele: ____________________________________________

Adresa: ______________________________ Oraş: ____________________

Provincia: ____________________________ Cod Poştal: ________-_______

Telefon: __________________ E-mail: _______________________________

Alte menţiuni:

3 apariţii - $17,25 6 apariţii - $28.74 12 Apariţii - $51.74

Faceţi cecul pe numele CENTRE ROUMAIN DE MONTREAL şi trimiteţi-l împreunăcu formularul pe adresa: 109 Blvd. Levesque Est, Laval, QC, H7G 4P7

GRATUITAnunturi pentru gasirea

locurilor de munca pe toata

durata anului 2013

Preţurile conţin taxe

PAG.18 | MICA PUBLICITATE 11 IANUARIE • 2013 • EDIŢIA 1www.ziarulimpact.ca

O casă din România a fost inclusă în “topzece” al celor mai ecologice din lume

Casa a fost inclusă în topul 10 al celor mai reușitelocuin)e "cob" (material de constructie similarpaiantei, compus din lut, nisip, apă și paie, n.r.)din lume, informează naturalhomes.org.Locuin)a a fost construită în Banat, de arhitectaIleana Mavrodin, membră în proiectul "CasaVerde". Acesta a folosit materiale naturale dinRomânia, pentru a-i ajuta pe oameni să re-descopere meșteșugurile locale şi spiritul de co-muniune cu natura.Acest proiect ecologic promoveaza "o arhitec-tură prietenoasă, mai blândă şi, totodată, ecolo-gică şi într-un mod de viaţă sănătos, apropiat denatură şi cu respect faţă de mediul înconjurător",scrie site-ul casa-verde.ro, citat de Mediafax. Casaeste amplasată pe malul drept al Nerei, în

apropiere de satul Sasca Romana. Deşi esteasemănător cu paianta din punct de vedere alcompoziţiei, "cob-ul" se deosebeşte de aceastaprin faptul că se frământă până ajunge laconsistenţa aluatului de pâine; nu se folosesccofraje pentru realizarea construcţiei; formeleorganice îi conferă o rezistenţă de excepţie laseisme sau socuri de altă natură; se modeleazăcu mâna, 3iecare construcţie 3iind unică şiirepetabilă, re3lectând personalitatea şi dispoziţiade moment a modelatorului. În topul 10 al celor mai reuşite case "cob" dinlume au mai fost incluse construcţii din Canada,Marea Britanie, Statele Unite, Ucraina, şi Africade Sud. Andreea CIULAC

Locuința a fost construită de arhitecta Ileana Mavrodin, în Banat, numai din mat-erale naturale. În acest top au intrat și construcții din Canada, Marea Britanie,Statele Unite și Africa de Sud.

1_Layout 1 1/14/2013 7:25 PM Page 18

SPORT | PAG.19EDIŢIA 1 • 11 IANUARIE • 2013 www.ziarulimpact.ca

Bistriţa - Oţelul DuminicăS1. Steaua Bucureşti2. Astra Giurgiu3. FC Vaslui4. Pandurii Tg. Jiu5. CFR Cluj6. Petrolul Ploieşti7. Dinamo8. FC Braşov9. Rapid

10. Concordia Chiajna11. Viitorul Constanţa12. Gaz Metan Mediaş13. Oţelul Galaţi14. Ceahlăul P.N.15. CS Municipal Iaşi16. U. Cluj17. CS Turnu Severin18. Gloria Bistriţa

CLASAMENT - FOTBAL - LIGA I

Echipe Golaveraj Pct.

46 - 1540 - 2130 - 1830 - 2537 - 2427 - 1730 - 2326 - 2721 - 2218 - 2822 - 2519 - 2723 - 2723 - 3518 - 2518 - 3418 - 3013 - 36

473735353231302626242121201918171212

Meciul Ungaria-România se vadisputa fără spectatori, a decisComisia de Disciplină a FIFAComisia de Disciplină a FIFA a decis săsancţioneze federaţia ungară, dupămanifestările de rasism şi antisemitism de lameciul amical cu Israel din august 2012, ast-fel că partida Ungaria-România, din prelimi-nariile CM-2014, programată în martie, se vajuca fără spectatori.Meciul Ungaria - România este progra-mat la 22 martieDe asemenea, Comisia de Disciplină a FIFA adecis sancţionarea federaţiei bulgare (BFU),după ce la meciul cu Danemarca, din 12 oc-tombrie, jucătorul danezilor, Patrick Mtiliga, afost victima injuriilor rasiste din partea fanilorbulgari. Astfel, partida Bulgaria - Malta, dinpreliminariile CM-2014, programată în 22 mar-tie, se va juca tot fără spectatori. BFU a fostamendată de FIFA cu 35.000 de francielveţieni."MLZS şi BFU au fost avertizate în privinţacomportamentului pe viitor, iar dacă astfel deincidente vor mai avea loc, Comisia deDisciplină a FIFA nu va avea altă soluţie decâtsă impună sancţiuni mai dure, putând mergepână la pierderea unui meci, retragerea depuncte sau descalificarea dintr-o competiţie".

Lionel Messi a primit pentru apatra oară Balonul de AurMijlocaşul argentinian al echipei FC Barcelona,Lionel Messi, a câştigat, luni seară, pentru apatra oară consecutiv Balonul de Aur, trofeudecernat în cadrul unei gale desfăşurate laZurich, fiind primul fotbalist care reuşeşteaceastă performanţă.Messi, câştigător şi în 2009, 2010 şi 2011, i-aînvins în lupta pentru trofeul FIFA Balonul deAur 2011 pe coechipierul său de la FCBarcelona, Andres Iniesta, şi pe fotbalistulechipei Real Madrid, Cristiano Ronaldo. Trofeula fost înmânat de fostul internaţional italianFabio Cannavaro şi de preşedintele FIFA,Joseph Blatter.Argentinianul a devenit primul fotbalist care acâştigat de patru ori Balonul de Aur,depăşindu-i pe olandezii Johan Cruyff (1971,1973, 1974) şi Marco van Basten (1988, 1989,1992) şi pe francezul Michel Platini (1983,1984, 1985).

AAddrriiaann DDiiaaccoonnuu:: ““AAmm ffoossttaammeenniinnţţaatt ddee aavvooccaaţţii””

Adi îţi lipseşte boxul, competiţia,lipsesc luptele pentru medalii saupentru centuri mondiale?Adrian Diaconu: Mult, chiar foartemult. M-am născut a doua oară prinbox. După ce am decis să renunţ, şinu am făcut-o din cauză că nu aş maiCi putut să continui, pentru căsuCleteşte aş Ci vrut şi chiar şi acumîmi doresc asta, dar nu mă mai ajutăorganismul. Mâinile sunt terminate,am avut nenumărate operaţii,inCiltraţii. Nu are rost să rişti şi săpierzi tot ce ai făcut în întreagacarieră... şi asta pentru că nu ai cu ce.Ai 12 reprize de făcut, şi ştii cum e,scapă cine poate. La box îţi trebuiemâini.Regreţi ceva din viaţa de boxer,este ceva care te-a marcat în totacest timp?A.D.: Ar Ci ceva, în ceea ce priveşte In-terboxul. Cu siguranţă nu am beneCi-ciat de sprijinul şi suportul pe care arCi trebuit să-l primesc. Am terminatcariera puţin mâhnit, dar asta este,trec peste, sănătoşi să Cim. Cred căam fost important pentru ei doaratunci când a fost vorba să facă bani.Când nu s-au mai făcut, mi-au dat cupiciorul. M-am simţit folosit multtimp. Din 2003, când am plecat înGermania cu Mihai Leu şi am încer-cat ceva acolo, la “UNIVERSUM”, şiunde mi-au plăcut toate condiţiile, afost Ok. A fost o mică neînţelegere,dar trec şi peste asta. În 2005 m-amîntors în ţară. Din 2005 până în 2009am avut suportul lui Cristi Gănescude la Gankor Promotions, am fostliber de contract, am avut doar orelaţie de prietenie, am fost în Româ-nia, am câştigat titlul WBC în 2008 şiîn 2009, după un an de stat, timp încare un campion mondial ar Ci tre-buit să aibă 3-4 meciuri, a trebuit săsemnez cu Interbox. A fost un boomde făcut bani cu Jean Pascal, a fost şiun rematch, şi pe urmă… pa pa. Sănu mai zic că în toate negocierile pecare le-am avut cu ei, am ajuns să Ciuameninţat şi de avocaţi. Am păstrathârtia ca probă, ţi-o pot arăta dacăvrei.

Dacă Eric, -iul tău, ar urca în ringacum, ce ai simţi atunci când l-aivedea cu mănuşile în mână? Ai -ide acord să facă o carieră în box?A.D.: El îşi va alege singur ce vrea.Dacă îi va plăcea boxul, îl voi susţine.Dacă îi va plăcea fotbalul, va face asta,dar ştiu sigur că va face un sport, odisciplină care să îl ţină departe delucrurile rele şi care să îi dea şi oeducaţie. Probabil că voi trăi alăturide el dacă îl voi vedea în ring. Cred căe normal, ca părinte, să Cii alături decopilul tău. Îl voi susţine cu toatebagajele mele de cunoştinţe.

Erai mult mai tânăr când boxai înRomânia. Poţi face o diferenţăîntre vremurile de atunci şi celede acum?A.D.: Este total diferit. În Româniaam făcut box la amatori, iar atuncicând am trecut la profesionişti, înCanada, a fost total diferit. E odiferenţă mult prea mare.Mai poate Bute să îşi recâştige ti-tlul? Crezi că s-a comportat bineîn meciul cu Grachev, aceasta-iind o revenire după meciul pier-dut cu Carl Froch?A.D.: A venit după o înfrângere grea.Multă lume s-ar Ci aşteptat să câştigemeciul în câteva reprize, gata meciul,Gata Grachev, dar eu ştiu ceînseamnă să vii după o înfrângere. Elşi-a făcut treaba, a demonstrat căpoate reveni, iar în viitor am înţelescă va avea rematch-ul cu Froch. Credcă îşi va putea recâştiga centura.Când îl vezi pe JoJo Dan ridicând o

centură deasupra capului? Crezică îi lipseşte ceva în acest mo-ment?A.D.: Ştiu că a semnat un nou con-tract, cu Lou DiBella, un om greu înboxul profesionist. Cred că are totsprijinul, dar va depinde numai de el.Chiar dacă a revenit după o înfrân-gere, după probleme, cred că meciulcâştigat pe 19 decembrie l-a ajutat săreintre în atmosfera unei gale debox, iar după asta sunt sigur că vaavea suport, dar ţi-am zis, depindenumai de el. Are talent, are tot ce îitrebuie.

Ce român ţi se pare de perspec-tivă la această oră în box? Cinecrezi că ar putea să continue ceeace aţi început voi?A.D.: Boxeri care vin din urmă ar CiViorel Simion – campion WBC Inter-national, Bogdan Dinu – un greu caretind să cred că e de perspectivă, dartrebuie ajutat, trebuie lucrat, pentrucă e încă fraged, dar e tânar şi are tottimpul înainte.Cum comentezi faptul că RudelObreja nu mai este preşedinte alFRB, locul acestuia -iind luat deLeonard Doroftei? A.D.: Sunt ani buni de când boxulromânesc a dispărut de pe hartalumii şi era nevoie de o schimbare.Nu ştiu dacă Doroftei sau altcinevavor face ceva, dar Dorin are oamenibuni alături de el, iar atunci când aisprijin, totul merge bine. Crezi că poziţia de preşedinte ar-i trebuit acordată altcuiva?

A.D.: Sunt mai mulţi oameni din box,Vasile Câtea, Feri Vaştag, Titi Tudor,sunt mulţi. Dar ai nevoie de echipă.De unul singur nu poţi să reuşeşti, efoarte greu, e imposibil, iar Dorofteiare tot sprijinul, are oameni bunialături de el. Oricum, o să dureze,pentru că boxul este la pământ. Tre-buie totul reclădit şi cel mai impor-tant lucru este că e nevoie de bani.Ce îţi lipseşte din România? Ai învedere o revenire, şi dacă da,când?A.D.: Din ţară îmi lipseşte absolut tot,îar de întors mă voi întoarce la anul.Nu ştiu dacă voi reveni pentru tot-deauna sau temporar. Oricum, amde dat masterul la Facultatea de Vestdin Timişoara.Te vezi peste câţiva ani într-unmeci amical, de retragere?A.D.: Nu, eu nu am nevoie de me-ciuri de retragere. Mi-am făcut re-tragerea la Montreal, în gala luiLucian şi este de ajuns. Poate doarun meci demonstrativ, un show, saumai ales un meci cu scop caritabil. Aşface un show cu Mircea Badea pen-tru că sunt fanul lui.Ce faci în timpul liber, cum îţi pe-treci timpul?A.D.: Ce am făcut în totdeauna, pes-cuiesc, ies cu familia în oraş la restau-rant, ies la un spectacol, la unconcert.Pescuitul este cea mai mare pasi-une a ta. Care este cea mai mareminciună pescărească pe care aiauzit-o? Dar pe care ai spus-o?A.D.: Da, fără doar şi poate, pescuituleste cea mai mare pasiune a mea.Minciunile pescăreşti nu se regăsescla mine, dar în general, cel mai marepeşte a fost scăpat. Asta e o regulă lamulţi pescari.Transmite, te rog, un mesaj citito-rilor noştri.A.D.: Le mulţumesc că mi-au fostaproape atunci când m-am aClat înring, că m-au susţinut mereu şi ledoresc să aibă parte de un An Noumai bun şi multă multă sănătate, casă le poată duce şi pe cele bune, darşi pe cele mai grele.

Boxerul român a declarat că s-asimţit folosit şi că a fost importantdoar atunci când a fost rost defăcut bani

Adi Diaconu cu soţia sa Adina şi cei doi copii ai lor, Sarah şi Eric

1_Layout 1 1/14/2013 7:25 PM Page 19

PAG.20 | PUBLICITATE 11 IANUARIE • 2013 • EDIŢIA 1www.ziarulimpact.ca

1_Layout 1 1/14/2013 7:25 PM Page 20