130886917 tehnologia minciunii vladimir volkoff tratat de dezinformare

CINE A CA$TIGAT RAZBOIUL RECE?Occidentul, ba bine ci nu!

$i daci totu;i au invins corrrunistii?...

Nu este posibili nici o manipulare fhra cunoa-gterea perfecti (intelectuali, psihologicl qi em-patici) a grupului care trebuie subminat gi amembrilor sii. Aceasta, impreuni cu price-perea ;i stipAnirea tehnicilor de manipulare,permite si se asigure credibilttateaa ceea ce sedoreste si se dea de crezut.

Acliunea subversiv[ wm[reEte fiei scopuri:- s[ demo ruhzeze nafiunea vtzatiqi s[ dezintegrezegrup[rile care o constituie;- s[ discrediteze autoritatea, precum qipe aplr[torii,funcfionarii qi notabilit[file sale;-s[ neutralizeze masele pentru a impiedica oriceintervenlie spontanl general[ in favoarea ordinii $abilite,in momentul ales pentru cucerirea non-violent[ aputerii de citre o mici rninnritetp I S E { 9 7 3 - 8 2 0 3 - 4 0 - 6

ililil|liltilililil lllllllll

Discreditati tot ceea ce merge bine in tar[!Implicati conduc6torii in actiuni ilegale!Subminati-le reputatia, supuneti-i dispretului!$[spAnditi discordia intre cetiteni!IntarAtati-i pe tineri contra betrAnilor!Ri dic u hzair traditiil e !

VII\DIMIRTTOLI(.OF'F

ASCUIIAM GIASUT P0P0RIILUI, ATIINCI Cltltl SPIN C[ \'RIM NOl

TOATA ARTA RAZBOIULUI SEBAZEAZA PE 0NSELATORIE

; l-r

VIADIMIRVOLKOFF

TruTIATDEDEZNF'ORMARE

De la CalulTroian la Internet

Traducerea:MIHNEA COLUMBEANU

Cnprrolur- IDEANFORMAREA SI EUL

Mi se intAmpla adesea sa tin conferinfe despre dezinfor-mare.

Am vorbit in nenumirate cluburi filantropice, precum siin fata AsociaFei filosofilor cregtini, la Saint-Cyr gi la Saint-Cyrau Mont-Dore, pentru jandarmi, marinari, zian;tt, politisti,aviatori, oameni politici .si chiar la $coala superioari de razboi(pe care nu mai trebuie s-o numim asffel, pentru ci a fost rebotezalA Colegiul interarme de apirare, ceea ce este deja unsemn complice din ochi al dezinformatorului).

Or; de cum trecem la etapa rispunsurilor la inffebiri, intot-deauna se gisegte cAte un gmecher - profesor sau colonel -care si se ridice si si-mi spuni:

- Foarte bine, domnule, ne.ati convins. Dar cine ne dove-de;te ci nu dezinformati si dumneavoastri?

$Asete.Intrebarea este paradoxali dar legitimi gi, de asti dati,

am impresia ci, ar fi mai bine si rispund inainte de a incepe.Prin uimare, voi povesti chiar deacum ce anume m-a deter-minat si mi interesez de dezinformare.

Comandantul Coignet gi arnn psihologici

in 1958, eram elev ofiter la Scoala Militari de Infanteriedin Cherchell, iar programul nostru de trageri, curilire aarmamentului, marsuri nocturne gi trasee de lupti a fostinferupt de un conferenf,ar care nea ficut si rAdem prezen-tAndu-ni-se asffel:

- Sunt comandantul Coignet, de la Scoala aga-zisi xtpe-rioari de rizboi. (inci se mai numea asffel.)

Ia care, a inceput si ne vorbeasci, pentru patru ore, de-spre arma psihologici.

Eram cam sapte sute si cred ci eu am fost singurul pecare l-a interesat expozeul comandanhrlui. [n ziua ,,liberirii",

'foatA arta razboiului se bazeazi pe inselatorie'SunTi

Toati afta politicii este aceea de a face si se creadd'Machiavelli

Omul e clidit asffel incAtfictiunite.ii lac.o imprgsigmai puternici decit adevdrul'

Erasmus

Sprrnef-le ceea ce vor sd audd'Lenin

VLADIMIR VOLKOFF Tratat de dezinformare

noi, dispirea la primele mugete ale megafoanelor. M-am inte-resat care erau motivele acestei atihrdini. Oamenii mei mi-auexplicat in eufemisme pudice, ci acea muniainstrumentalisurescita femeile intr-un asemenea hal, incAt nu-si mai puteauface treburile. Am transmis mesajul, darfiri succes.

- N-au decAt si asculte, mi-a rispuns locotenentul. Astale deschide spiritul.

IncepAnd din acel moment, am considerat ch nu asffelhebuia si se mAnuiascl arma psihologici, dar in mintea mea9i-a ficut loc ideea ci trebuia si fie posibili manipularea spiri-telor. In aceeagi perioadi, am inventat cuvAntul psihocratiecare, in calitatea sa de neologism, nu spune mai putin decAtceea ce urmireste si spuni.

Roger Mucchielli gi subvercfuna.

Anii au tecut gi, spre l9T2,tnteresandu-mi de lumea invi-Fmantului, am descoperit admirabila brosuri a lui Mucchielli,Subversiunea.

Reluand notiunea de ,,rlzboi al schimbului", dragi luiPierre Nord, Mucchielli, picior-negru*, fost comunist, fostofiler din D.8.2, care si-a pierdut un braf in luptA, demon-sheazi. ci ,,conceptia clasici ticea din subversiune si din riz-boiul psihologic o magini derazboiin perioadele de ostilitatesi se oprea la sfArsitul acestora". In schimb, ,,rizboiul moderneste in primul rAnd psihologic", iar beligeranlii la curent cuultimele noutiti urmiresc sLcreeze in tabira adversi o ,,revo-lutie voluntaristi" :,,Conditiile socioeconomice ale revolufiei(...) nu devin [fort,e] motrice ale revolu$ei decAt daci existi ostare de spirit revolufionari, o vointi de lupti. Aceasti "starede spirit" este cea care face revolutia, in afara cazuluici inter-vine resemnarea, din cavzafricii sau a respechrlui. Prin urma-re, se poate si trebuie si se "lucre ze,,la nivel psihologic, sh seinvingi frica si respectul, si se creeze agresivitatea unora gicornplicitatea altora. "

Observati ci aceasti doctrini, exploatati din abundent^ide catre comunisti timp de trei sferturi de secol, este in curs

* ln orig. piec!-noir = (arg.) francez din Algeria (n. tr.).

acea sdrbitoare cu care se termini stagiile militare si in tim-

aproape infailibile, dar qunt sigur ci nu m[ lngelam presim$nd.l era ,,ceva" la mijloc. Si, la drept vorbind, trebuie sa recu-noastem ci de astida{aarmalzfrancez|nu mai rlmisese inurmi intr-un rlzboici, dimpotrivi, era in avangarda unor cer-cetiri abia schitate, dar care aveau si-i ofere pe viitor nisterezultate de risunet mondial.

Pentru moment, lnci nu ne aflam decAt in faza de creare aBirorrlui 5 gi a Corpului de cadre al tineretului algerian, care

este preferata musulmanilor.tiirout 5, in ceea cel priveste, avea misiunea de a manipula

opinia algerienilor, dar era slab pregi:tit pentru asa ceva, saumai bine zis, opinia armatei era prea putin pregitita ca saprofite. De obicei, erau afectati paragutigti care nu mai puteaq,uri, .uu rezervigfr ale ciror obinii politice pireau indoielniceiechivala cu a lnscrie actiunea lnf-un cerc vicios, din momentce se impiedica obfinerea renitatelor despre care se credeaca n-aveau sa apara.

Mi-l mai amintesc si acum pe acel locotenent cu beretarosie care venea si aduca discuri cu muzicl berbera in satulmeu de regrupare arabb,. Populatia, degi binevoitoare f"!i d"

VLADIMIR VOLKOFF

de a fi reluati de islamisti, din nou,'cu anumite conivenleoccidentale.

,,Importanti nu este realitatea vie!ii", consemneaza Muc-chielli, ,,ci ceea ce cred oamenii", iar,,Glsirea cuvintelor careau efecf e mai importantA decAtmalizarea datelor obiective"'

AcFunea subversivi urmiregte trei scopuri:- si demoralizeze natjuneaiuata si si dezintegreze gru-

perile care o constituie;- si discreditern autontatea, prefllm gi pe aplritorii, fi.mc-

tionarii pi notabilitafile sale;- si neutralizeze masele penh u a lmpiedica orice inter-

venf,e spontani generali in favoarea ordirrii stabilite, in mo-mentul ales pentru cucerirea non-violenti a puterii de citre omici minoritate.

Aceasti neutralizre implici ,,si se impuni ticerea majo-rititii, o ticere care exprimi apatia, mr oprobiul la adresa ele-mentelor turbulente". ,,Nu este vorba in nici wr caz de o ..mGblizare a maselor populare" (...) ci, dimpotrivi, de imobiiiza-rea acestora. Voluntarismul revolufonar nu are nimic dea facecu o rebeliune generali, iar ..recursul la popor" nu este decAto formuli verbali de propagandi, valabili atunci c6nd poporuleste finut la distanfa,"

DemontAnd actiunea agenflor subversivi in cazul cAndacegtia rirnan exteriori grupului izatcaqi celui in care se integreazh, Mucchielli aratA cb,,nu e posibill nici o manipularetiri cunoasterea perfecti (intelectuali, psihologici si empa-tici) a grupului car€ trebuie subminat si a membrilor sii.,A,ceasta] bineinfeles impreuni cu priceperea gi stipAnireatehnicilor de manipulare, permite si se asigure credibilitateaa ceea ce se doreste si se dea de creztJt".

Pe scurl gi intr-un mod dea dreptul genial, Mucchielli de-venise constient de o kansformat'e radicali in arta rlzboiului.

Daci, de la inceputurile timpurilor, arma psihoiogici nu afost decAt un accesoriu rizboinic folosit doar rareori si celmai adesea lisat in magazie, secolul )O( a cunoscut aparifiaunui rilzboi esentialmente psihologic, in care operaliunilemilitare au devenit doar accesorii la care se recurge parci-monios ca la niste anexe ale actiunii principale. Astfel au fclst,

Tratat de dezinformare

de exemplu,rLzboarele de decolonizare, precurn gi rizboaielede gherili care i-au adus pe comunisti la putere in numeroase!{i, grin{e care gi China. Numesc acest}enomen,,paradoxullui Mucchielli".

Nu numai ci Mucchielli mi-a deschis ochii asupra revolu-tiei ruse care, intr-un fel, imi diduse nastere, 9i asupra a ceeace se intAmpla in jurul meu (pe-atunci, mi aflamln Statele

amencan.

.O ocane pierdud, aFdar, insi pe care aveam s-o regisescmutArziu.

Nexandre de Marenches gi duinfomtarea

Succesul unui roman al meu intitulat Reintoarcerea, publi-cat in 1979 si a cirui actiune se destisura in lumea infoimati.ilor, a ticut ca directorui Serviciului de docum"rt"."

""t"iri;si conkaspionaj, alias S.D.E.C.E., sau ,,Sdeke,,, cum il numesccu afecflune unii, si mi cheme pentru a sta de vorbi.

l 0 VLADIMIR VOLKOFF

spunAnd adevirul.Am ezitat.Scriam de la vArsta de gapte ani; de la optsprezece, ince

pusem si le trimit editoriior manuscrise pe care acestia mi lerefuzaucu regularitate; la peste lreizecigi doi de ani, publica-sem cAteva romane destul de pufin citite. Or, acum aveampatruzeci si opt de ani gi iati ci, odati ct Relntoarcerea,eratrrsirbitr:rit, invidiat, tradus, onorat, insultat (ceea ce intotdea-una e migulitor) Si chiar, pentru prima oali in viafa mea, mibucuram de o modesti prosperitate.Eracazul si risc aceastareusiti, cu atAt mai bineveniti cu cdt eratirne, declarAndulerazboicelor care f,neau in mAini continuarea succesului meu,adici oamenilor din pres[? Cici nu-mi ficeam iluzii: nu mi-arfiiertat faptul de a fi primul autor din Franla care dezvaluia in-tro scriere de fictiune practicile dubioase ale unora dintre ei.

Trei motive m-au ficut si accept propunerea lui Alexandrede Marenches: mai intAi, faptul ci-mi didea posibilitatea de ascrie romanul faustic la care visam de multi weme; apoi, numi sinrteam in drept de a-rrefuzatirii mele un serviciu, oricatde neinsemnat, din moment ce imi fusese cerut ca atare (infond, eram produsul a doui familii militare, purtasem epole$,iar notiunea de centurio in aeternum nu mi-era striini); in alkeilea rAnd, eram in 1981, iar sosirea minisfilor comunisti laguvernare pirea si urgenteze anumite misuri de asanareintelectuala.

Si asffel, am scris Monkiti.A fost o perioadi fericiti. Uneori, mi int6lneam - in circum-

stante ,,conspirative", cum spun ruqii - cu mentorul ciruiami incredintase Marenches (sau, daci prefera!, ofilerul meuinstructor, care mi-a devenit un prieten foarte d.ag); alteori,solicikrm si obtineam intAlniri dintre cele mai diverse, pentrua-i corobora sau rafina afirmatiile; uneori, citeam; alteori,scriam de dimineata pAni noaptea, farh sa-rni permil pauze

Tratat de dezinformare l l

decAt pentru a mAnca, a dormi sau a juca o partidi de -Sah cucomputerul, ocupafje secundari care totusi nu era lipsiti delegituri cu cea principali. Toate acestea, poate, pentru caticerea sa se adfuiceasci din nou in jurul meu, ffurh-canimenisA fi putrt sau si fi wut si faci ceva: eftrm ajutat si scriu, atAtaera de ajuns.

Reacf,a nu a fost aceea de care mi temeam.Anumiti oameni de presi, frapafi de ceea ce leam adus la

cuno,stin$, m-au sustinut inci de la inceput. AlFi nu au rezistatfenomenului ca un vArtej care se crease in jurul cirtii mele.A plouat cu insulte, bineinteles, gi sa reallzatchiar gi'o oare.care cabala - am awt satisfactia de a afla maitArnuci fuseseordonad de la Moscova, asa cum sperasem. Sau inregistratmulte_reacfii_ ostile, pe care leam denumit,,tipete ae p[saririnite", un viitor prim-minisfru m-a infierat la iadio si un viitorcust'ode al Sigiliului care mi declarase fascist, firi a'mi fi citit,gi-a auzit fosta soSe citandu-i-l veseli pe Cambronne*. Simpleanecdote. Au avut loc procese, pe care le-am cAstigat in tota-litate, fie ln primi instanfi, fie larecws, o dati ctiiar ta curteade casafie. Unele irNe care mi injurau in termeni scatologiciau refuzat s5-mi publice drephrl la replici. Raymond Aron afost nevoit si-si foloseasci toati puterea de convingere, pen-tru ca unul dintre ele sI se conformeze. Montajul a primitMarele Premiu penlru roman al Academiei FranCeze, L careun academician disfat a scris in Le Figaro c6t de bucuros9ry.c? asemenea povesti nu se puteau destigura ln Franla(adici tocmai unde se petrecea actiunea). Una peste alta, tofuta fost foarte amuzant. in loc de a recidea in anonimat, devenisem un incomod patentat dar recunoscut, ceea ce este ori-cum mai confortabil.

Duinlormare4 amti de rdzboi

-Din qcga epoci dateazd, numeroase conferinfe pe care atrebuit si le tin si cred ci am pus punctul final publicAnd, cuprefati si comentarii, majoritatea Gxtelor care imi folosiseri* comandanhrl vechii Garzi napoleoniene in bitilia cte la waterloo, care lasomatia_,,Bravi francezi, predati-vil" din partea englezilor care-i inconjura-sera in finalul bitiliei, a raspuns cu celebrul: .Merde!" (n. tr.).

T2 VLADIMIR VOLKOFF

pentru Montajul, sub titlul Dezinformarea, armd de rdzboi,volum care a vazut lumina tiparului in 1986, allturAndu-i peSun Ti, Lenin, Ceahotin, Delmer, Nord, Bittman, Mucchielli,Claude Polin, Heller, Barron, [.egris, Koesfler, Borchgrave,Znovrev si Tyson. Desigur, anumite documente confidenfialenu putuseri fi reproduse, dar am avut satisfactia cle a afla pascu pas c5: antologia mea era folositi 4tAt de serviciile de infor-matii, cAt si de scolile de ziaristici. Insusi cuvAntul dezinfor-rnare, necunoscut cu cAflva ani mai deweme, era citat toatizi:ua de mass-media si se aglomerase in vocabularul omuluide pe stradi. imi atinsesem scopul si m-am putut intoarce pen-tru cAtiva ani la ceea ce militarii er fi numit,dragile mele sfir-dii", adici via{a de romancier.

Apoi, spre 1993, cererile de conferinte s-au reluat din plin:municipalititi, organizafii de tineret, scoli militare.

Nimic surprinzltor in toate acestea. Avuseseri loc treievenimente care schimbau complet datele dezinformirii, iarcei care se preocupi de aceste chestiuni observaseri:

- ciderea comunismului priva Occidentul de tapul ispigi.tor ciruia i se putuseri atribui odinioari toate operatiunile dedezinformare, sau cel putin toate reusitele acestora;

- tehnicile de dezinformare erau deacum cunoscute, sci-pau de sub controlul statelor gi erau din ce in ce mai practi-cate de organisme private;

- imaginea, atotputernica imagine, triumfase definitivasupra cuvAntului,ln domeniul comunicafiilor si al informafi-ilor, deschizAndule dezinformatorilor perspective noi gi apa-rent nelimitate.

Aceasti revolulie in dezinformare o observaseri cercurileinteresate. Ea mi.a trezit dorinta de a preciza anumite idei, dea recapitula anumite fapte, de a proiecta anumite ipoteze.

Asffel a luatfiind aceasti mici lucrare, care nu se pretindea fi exhaustivi din nici un punct de vedere, insi ar putea sa leprovoace altor exegeti dorinta de a merge mai departe cu prG'priile lor investigatii.

Cesrour IICE AI{UME NU E DEZINFORMAREA

Avertisnent asupn into rmaliei

Un fapt nu este o informatie.Un fapt nu devine informatie decAt atunci cand un infor-

mator informeazi un informat. ,,Ploui" nu este o informatie,atAta timp cAl de exemplu, nu v-am telefonat pentru a vi infor-ma ci ploui.

Militarii au motive intemeiate si faci deosebirea intreinformatie, care este culeasa in stare bruti, si informafii, caresunt trecute printr-o selecFe cu minimum frei factori: evalua-rea sursei, evaluarea informatiei, coroborarea informatiei.Aceasti tripli selecfie le conferi informatiilor militare unsimulacru de obiectivitate: ofiterul de la Biroul2 m-a auzltcAnd v-am anunfat ci ploua; inci nu i.am dat nici o indicaFefalsi; de alffel, e luna octombrie, deci este firesc si ploui; inplus, vecinul meu declari si el ci ploui. Ofiterul de la Biroul2a conchis, pe buni dreptate, ci existi ipoteze temeinice pen-tru a se putea mizn pe realitatea ploii.

lnsi, chiar presupunAnd ci nu obtin nici un avantaj din ava transmite elemente false asupra condiliilor atmosferice,orice informafe presupune prezenfa a trei variabile in carenu se poate avea absoluti incredere:

- informatorul. Poate ci sunt un pesimist inniscut, caretinde si descopere ci ploui atunci cdnd burniteazi, sau mi separe ca e probabil si ploui si nu m-am deranjat si mi uit pefereastra? Poate ci nu vid foarte bine si am confundat skopiide la un furtun cu ploaia trimisi de bunul Dumnezeu? Poateam gisit ci era mai simplu si vi spun ,ploui", fiindci rni gAn-deam ca,,va ploua", sau constatasem ci,,a plouat"?

- mijlocul de comunicare. Daci v-am telefonat, s-ar puteaca aparatul si fi hArAit, si dumneavoastri sa fi auzit prost euam spus pulovdrsau oui., nu ,,ploui". Daci v-am scris, am o

T4 VLADIMIR VOLKOFF

caligrafie atAt de detestabili incAt s-ar putea ca dumneavoas-trn;n fi citit ,,plou[" in loc de plasd, plani, plind, prund sauchiN glumdonhaina.

- informatul. Poate c[ sunteti atAt de optimist, incAt vetiexclama: ,,Mereu exagereazA; sunt sigur ci se va face frumos"'Sau, dimpotivi, viveti nelinisti pentu mine si.miveti trimite oumbreli, un impermeabil, o canadiani, cAnd eu crezusemdoar c[ ploua flindci eram trist?

Am putea continua asffel la nesfArgit Rusii relateazi povestea acelui tati analfabet al cirui fiu plecase ln armati. Fiul iitrimite o scrisoare: ,,Dra!i tati, o duc deshrl de bine, sper ca

spus unul, ,,e lung si mlidios ca un 9arpe". ,,Nu-i adevirat", aprotestat alhl, ,,e lat si moale ca o foaie de corf'. ,,Ba gregepti",a ficut al treilea, ,,e ascutit gi lucios ca un dinte uria-s". ,,Vabate! joc de noi", s-a supirat al patrulea, ,,e gros qi aspru caun trunchi de copac". ,,Ba e uria; ca un munte",l-a contrazisal cincilea, ,,E subtire si risucit ca un colicel de frAnghie", aincheiat ultimul, care nu-i apucase decAt coada.

Toate acestea ilustreazi trei idei importante:


- informatia nu conFne niciodati adevirul suti la-suti. Petot parcursul se strecoari erori, chiar daci nici un membru allanfului informativ, de la informator la informal nu are intentiirele;

- orice sar crede, nu numai ci in materie de informarenu existi obiectivitate, dar orice pretentie de obiectivitate tre,buie si fie tratati cu suspiciune. Este preferabil si-i ascultimpe de o parte pe guelfi, iar pe de alti parte pe ghibelini, decAtsa timitem lafafa,locului un observator asa-zis impartial, careva simpatiza de la bun inceput cu unii sau va fi plitit mai binede ceilalF;

- este firesc ca fiecare martor sA aibi propria sa impresieasupra evenimentului la care a asistat. Daci irnpresiile sepokivesc prea bine unele cu altele, e ceva suspect la mijloc.Din partea mea, contradicf,ile dinhe cei patru Evanghelistisunt cele care mi fac si cred in veridicitatea lot iar Bisericaare perfecti dreptate sl ne prezinte versiuni par,tial divergentedespre ceea ce estimeazi ea ci ar fi adevirul.

Obiectivitatea nu poate exista - cu at6t mai mult - decAtin informatia de ordin -stiinfific, unde aceeasi experienti reali-zatA de mai multi experimentatori conduce intotdeauna la ace-leasi rezultate. Ipotezele savantrlor sunt obiective in mlsurain care se confirml prin fapte, iar faptele lor sunt indiscutabilein sensul ca oricare observator s-ar putea substiilri cu cel carea cul'es datele perceptibile ce le alcituiesc, date perceptibileconstituite in general prin coincidenfa dintre un metru gi ceeace misoari acesta (admitAnd o marji de eroare).

In tot ceea ce are legituri cu opinia publici, ne aflim inmod clar departe de o asemenea rigoare, iar diversele criteriide obiectivitate pe care ni le propun mijloacele de informare -,$ ziso cutare, care e un om cinstit", ,,Vede! cu proprii ochiimaginea teleiz,atA",,,Este pirerea majorititii" - nu sunt des-tinate si ne asigure.

Nofiuneade duinlormare

Se observi ci informatia este in sine o marfi denahrrati.Nu va lipsi tentatia de a o denafura si mai mult. Ca si nu maivorbim de vanitatea sau de interesele care ne fac. mai mult sau

l s

t 6 VLADIMIR VOLKOFF

mai puFn con.stient, si modificim adevirul in mii de imprejuriri din viata noastri particulari. Si fim congtienfi insi ci,pentru oricine are ocazia de a manipula opinia publica, estefoarte ispititoare alunecarea de la adevirul aproximativ la min-ciuna sfruntati, ftecAnd prin toate stadiile intermediare.

Se prbzinti mai multe canri:- dorinta de a obtine o anumiti atitudine din partea opiniei

publice, pentru a indeplini o anumiti acfune;- dorinfa de a vinde un produs, cand un proverb rus spune:

,Jiri inseliciune, nimic,nu se vinde";- dorinfa de a convinge publicul cu privire la superioritatea

unei anumite cauze, a unui anumit partid, a unui anumit can-didat ln caanl de fa!i, nu mu conleazA ci e o cauz|justi, cipartidul este respectabil, sau candidahrl e cel mai bun; se folosesc toate mijloacele pentru a li se asigura succesul gi, asffel,uneori se ajunge la a pune minciuna in slufta adevirului, dacieste o minciuni la care publicul e mai receptiv, ceea ce furli-zeazh o scuzi comodi pentru constiintele scrupuloase. Inaceasti tiltimi situafle, se intAmpli adesea si se accentuezeintentionat contrastele, de exemplu, pentru ca albul si paricurat ca rApada,negrul e prezentat ca diavolul in persoani.

Sub aceste auspicii, intrem in domeniul unei dezinformiricare nu mai este spontanS, ci deliberati.

Se impun aici cAteva remarci preliminare.* * *

Si observim ci termenul a apirut penku prima oara inlimba rusi. (dezinformatia), dupbal Doilea Rizboi Mondial, curolul de a desemna practicile exclusiv capilaliste care urmareauaservirea maselor populare. E semnificativ faphrl ci, in acestcaz, sovieticii atribuind aceste practici unor adversari care incinu le descoperiseri, cuvAntul insusi slujegte deja cauza.

Apoi, termenul a trecut in limba engleza (disinformation).ChambersTwentieth Century Dictionary, publicat la lnndra,in 1972, il defineste impartial ca: deliberate leakage of mis-Ieading information (,,scurgere deliberati de infornrafii careinduc in eroare').

17Tratat de dezinformare

lnseamni de asemenea o insufcienti de limurire a opiniei pu-blice asupra unor chestiuni importante - Grand, pamarO, nirrerain, Irs Nouveaux Mots dans Ie venfi larousse). Gratie cuvAn-tului desinformation, *a lansat deja o anumiti dezinformare.Cuvanful serveste cauza,la fel ca in Uniunea Sovietici.

Urmatoarea reeditare a dictionarului Grand Robertacon-tinut definitia de mai jos, mai potrivitA: utilisation des tech-

Pe scurt, la ora achralS, cuvAntul ,,dezinformme" adeveniL6p absolut b-anal gi face obiectul unui anumit numir de definitii$ diverse, dar convergente.

t= Imi amintesc un prAnz din 1982 in cursul ciruia, daci nu/- gregesc, regretaful profesor Pierre Debray-Ritzen, domnui

Jean Ferre si cu mine, am elaborat, de la un fel de mAncarela alful, punct cu punct, urmitoarea definitie:

,,Tehnici permitAnd furntzareade informatii generale ero-nate unor terti, determinandu-i si comiti acte colective sau sidifuzezejudeciti dorite de dezinformatori."

Continui si consider corecti definitia, dar voi propunepuf,n mai incolo o alta, care mi se pare ci acoperi mai com-plet aspectele esentiale ale acestei tehnici ce reprezinti cleasemenea si o filosofie.

Se remarci faphrl ci;; desinlorntationeste inexactcompus.

Prefixul de, de, des-, des-indici, in limba francez,A,,,inlitu-rarea, separarea, privarea" (Robert), nu inselitoria. Se ,,dez,bra-c6" , ,dezorganiznazil',,,degresezzi", adici se elimini imbrici-

1 8 VLADIMIR VOLKOFF

mintea organizarea grisimea. Or, a,dezinforma" nu inseam-ni ,,a lipsi de informatii", ci ,,a furniza informafli falsificate".fu fi fost mai potrivit si se vorbeasci despre mdsinformation,ca in "m6sa1fiangs" (,meziliand), "mdsestime" (,insulti'),

"mesfutelWenc:so (,inteligenli nefasti), sau de dysinforma-tion, cain "dyslexie" (,,dislexie') sau "dyspepsie" C,dispefsie'). Din picate, cuvAntul ddsinformation a'rntrat ln limbi sidegeaba am incerca sil mai schimbim.

De asemenea, se ob.".uia*o$un"" cle dezinformare sepreteazA la o anumiti forml de paranoia. Mai ales in perioadacand KG.B.-ul era principalul corifeu in materie, era ugor sise remarce peste tot dezinformatori, la fel cum unii vidoriunde ewei, francmasoni sau iezuif, - pardon, am rimas inurmi: membri u organirafei religioase Opus Dei. Concepteca ,,Urechile dusmane vi asculti" sau ,,Ochiul Moscovei vipriveste" duc cu toati u-surinta la deranjamente psihologice.Ce-ar fi daci ne-am imagina ci inamicul nu se multumestedoar si vadi si si audi, ci -si gusotegte si lmbrobodegte.

Ne impunem sI nu cid.rir in acreasta cursi. Comentariilepe care leam ticut asupra caracterului aleatoriu al informatiei,chiar gi al celei mai bine intenflonate, artrebui si ne fie de aju-tor. Nu trebuie ca, mai ales, cunoasterea dezinformirii si de-vini o dezinformare de gradul doi.

in sfdrgif si remarci* *,,U**" rmarea"se poate inlelege intr-un sens foarte larg sau foarte restrAns. Unii mergpAni la a o echivala cu ,,minciuni" sau cu ,,orice informatiefalsi". Alf,i o limiteazh mai strict. In misura in care ideea de,,influenfare a opiniei" ii este inerenta, ea se apropie de treitehnici de care vom incerca si o diferenf,em, pentru a definidomeniul care ii e specific.

PropWanda

CuvAntul propagandi apare pentru prima oari in 1689.Provine din expresia latini congregatio de propaganda fide,,,congregafie de propagare a credintei".

t9

Termenul presupune, evident, transmiterea unei informa-Fi citre un public, informaf,e care trebuie si fie salulirri pen-tru acesta si care nu e perceputi de informator ca mincinoasi

Motivul este acela ci; iirtre timp, a aparut nofltmea de infor-ma.tie raspandid cu ihtenfa de a manipula opinia publici, ceeace tezeste binuieli in orice minte lucidi.

Aceste banuieli nu sunt neapirat jusfficate. Un candidatcare proclami liri reflnere, de la tribuna sa: ,,Votati-mi pemine, eu sunt omul care vi tebuie", nu este neapirat un min-cinos. Sar putea chiar si fie intr-adevir,,omul care ne tebuie".O doctririi in care credem si pe care ne striduim s.o propa-gim nu e falsi prin definitie. Faptul ci anumite propagandesunt mincinoase nu inseamni ci toate ar fi asffel.

poate spune ceea ce wea si spuni, nu are,,intentii ascunse".Chiar gi cAnd foloseste ca mijloace neadeviruriie, o face inslujba unui scop asupra ciruia nu are nimic de ascuns.

Acest lucru este valabil pentru propagandele de opozif,e,dar gi penftu diversele propagande guvernamentale. A predicaadorarea Fi.ihrerului nu inseamni altceva decAt a predica adorarea Ffihrerului, iar in acest scop nu existi alt mijloc decAtacela de a predica adorarea Fiihrerului. Atunci cdnd, in plinecampanii de epurare si foamete, Stalin declara. tiri rusinedaci nu si fird umor: ,,Viata a devenit mai fericiti, viaia a


z \ t VLADIMIR VOLKOFF

devenit mai veseli", ei voia si dea de crezut, sau si simulezecredinta ci tirania bolsevicilor aducea fericirea.

O drisituri majori a propagandei este aceea ci simuleaziincercarea de a ne convinge inteligenta, dar in realitate, cAndisi atinge eficacitatea maximi, se adreseazi celor mai irationalefacultifi ale noastre. ,J-intiti viscerele", spunea Hitler. Drapelele, fbcliiie, defllirile, saluhrile distinctive gi scandirile ritrniceSieg! Heil! Sieg! Heillale nazismului aveau scopul de a privaindividul de spiritul siu critic gi a-l aduce nu de la doctrini,lacomportament, ci de la comportament la doctrini.

Ceea ce se aplici propagandelor pozitive se aplici gi propagandei negative, cici propaganda are in comun cu calvinismul faptul c6, sebazeazi pe nofunea predestinirii duble, nua celei simple: conform lui Calvin, anumif oameni sunt predestinafi m6ntuirii, iar alFi, damnirii; conform propagandisti-ior, daci o cauzi sau un om sunt eminamente pozitive, celelalte trebuie si fie eminamente negative, iar idolaftia bineluipresupus se rmrltiplici prin respingerea riului poshrlal Acestlucru este arplizatfoarte clar de catre George Orwell, n rcA.Cele,,doui minute de uri" impuse zilnic cetitenilor Oceanieiconsta in a recupera instinctele agresive ale poporului care ilva iubi cu atAt mai mult pe Big Brother, cu cAt il va detestamai tare pe Emmanuel Goldstein.

Orwell filceaalunela propaganda lui Stalin indreptati con-tra lui Trofky, dar procedeul este acelasi si atunci cAnd Con-venlionalii reclama exterminarea Vendeenilor, cdnd sans-culotte*ii lalri ,,,Aristocrafii, la felinar!", cAnd Voltaire propovd-duieste,,Si strivim infarnia", cand Gambetta proclami,,Clerica-lismul, iata dusmanul", cAnd l"enin cheami la nimicirea,,bur-juilor" sau cAnd nazistii ii atAli pe ,,arieni" contra ,jidanilor".

Or, in toate aceste situatii, proiectul e patentat, mirturisit,proclamat. Se ,,anunfi culoarea". In concluzie: propaganda,chiar inselitoare, nu este dezinformare.

ntblicibtEa

[a fel ca propaganda, publicitatea (mai demult, i se spunea,,reclama"; acum se vorbeste despre pub, ad etc.) transmitecife un public pe cAt de numeros posibil un mesaj a cirui

Tratat de dezinformare 2 l

realitate sau falsitate nu constihrie interesul esential si al ciruiscop nu este acela de a informa, ci de a influenta.

Reputafla publicititii o egaleazl,pe aceea a propagandei.Dictionarul Grand Robert o definegte ca: ,Japhrl de a exercita oacliung psihologici asupra publicului, in scopuri comerciale" sictteazd in acest sens termeni; "battage, bourrage (de crLne),tam-tam,, (,,tapaj, pisilogeali, tam-tam') .

,,Cea mai eficace publicitate este aceea americani, caremiz.eazh pe reflexele conditionate", a scris Malraux. Aceastainseamni si recunoagtem ci publicitatea, la fel ca propagan-da, se adreseazi mai mult subconstienhrlui decAt constiintei.,,Persil spali mai alb" poate trece uneori drept un argument,deg!nici agentia de publicitate care a inventat sloganul .si nici,probabil, fabricantii detergenflrlui Persil, ba poate, dupi toateprobabilitif,le, nici chiar cumpiritorii acestui detergent nucred cu adevirat ci produsul va albi complet rufele, iar for-mula nu retine atentia decAt pentru ci e inalizatA si usorinexacti (ar fi hebuit si se spuni ,,spali mai curaf', dar n-arfi armt impacD. [n schimb, un afig reprezentAnd o masini si ofemeie imbricati sumar, una lAngi alta, nu emite nici ceamai mici pretenFe de argumentare, din moment ce fata nu ede vAnzare pe langi ma.sini. Ea nu e prezentA decAt pentru aexcitaconcupiscenfa cumpiritorului masculin sau exhibif,o-nismul cumpiritoarei feminine si pentru a ne determina'siconfundi.m apetenfa pe care ne-o inspiri spontan femeia cucea pe care o vom resimti, prin ricogeu, pentru masind:.

fublicitatea moderni merge si mai departe cu exploata-rea irationalului.

Practic, se poate concepe ci spectacolul simultan cu ma-sina si femeia face ca in spiritul viitorului cumpiritor si senasca o idee vagi, ca aceasta: ,,Daci as avea masina asta, toatefemeile frumoase ar alerga dupi mine". De asemenea, unelesloganuri a ciror formi eliptici le face toati frumusetea - deexemplu, ,,SurAdef Gibbs" - mai pistreazi o minimi semnifi-cafie -,,pasta de dinti Gibbs imi va crea un surAs mai shilu-citor" - dar nu existi practic nimic ratiouAl"it].formule careconfin cuvilte imasinare: ,,Cu Caf,rfffi.ilmd',,sau, gimai mult, ,,E Morgan dupi mine"

22 VLADIMIR VOLKOFF

Acest accent pus intentionat pe irational apropie publici-tatea de propagandi, cu precizarea ci nu este la fel de ,,calvi-nisti": intotdeauna, publicitatea nu face decat elogiul unui produs; abia daci indriznegte si foloseasci unele aluzii negativela produsele concurente, pentru ci in realitate nu are decAtun singur s:op: vArzarea, iar in acest domeniu, spre deosebirede cel politic, atragerea unei atentii chiar gi ostile asupra riva-lilor ar putea provoca o catastroti comerciali.

ln rest, de cAtva timp gi mai ales sub influenfa americani,specializarea comerciali a publicititii tinde si disparl. Un can-didat la pregedintia republicii poate fi lansat ,,ca o pasti dedinti". Se combini dinainte coshrmele, dicliunea, gesticulatia,tiri a mai vorbi de afi9e gi sloganuri, in firnctie de presupuselepreferinfe ale publicului. Propaganda, cel pufin, simula qrten-tia de a convinge; publicitatea nu cauti decAt si: seduci. Infretimp, oricAt de dezinformatoare ar fi atunci cAnd ne face sicredem ci un anume candidat va fi cel mai. bun presedinteposibil pentru ci poarta cravate pe gustul nosfu, ea merge gidrept la Fnta ta fel ca propagandir ,,Cumpira$ X' sau ,,VotaFY', cu toate rafinamentele care s-ar dori introdusp, nu au altasemnificaf,e decAt,Jotafi Y' sau ,,Cumpirati X'. In concluzie:publicitatea, chiar gi mincinoasa, nu este dezinformare.

Intoxicarea

Intoxicarea (nu demult, unora li se pirea foarte smechersi-i spuni "f intoxe") este cunoscuti din dictionanrl Robertmai ales cu sensul de ,,otivire", dar lne si de domeniul neologismelor: ,+{ctiune insidioasi asupra spiritelor, tinzAnd siacrediteze anumite opinii, sa demoralizeze, sL deruteze." ,,In-sidioasi", ,,tinzAnd si", ,,anumite"... Minimum ce se poate spu-rre e ci aceasti definitie nu sclipeste prin limpezime. Avemirnpresia ci autorul ei nu stie prea bine despre ce vorbegte..

Daci nu ne inselim, neologismul semantic ,,intoxicare"este de origine militari. In excelenta lucrare consacrati aces-tui subiect, colonelul Andre Brouillard, alias Pierre Nord,rnaestru in materie, constata (in 1971) cd,,termenul de "intoxi-c-are" face furori in zilele noastre. Sa strecurat peste tot; nunumai in rapoartele militare gi in procesele verbale, ci si in


depesele diplomatice si in manifestele politice. Lam gisitchizrsi intr-un roman de dragoste: infamul seducator o intoxica pefemeie."

Penfu a clarifica ideile si a readuce lucrurile la proporfiicorecte, Brouillard precizeazil:,,Nu ar fi greu sn d-etuinnmcuvAntul "intoxicare" de la sensul siu propriu-zis, pentru a-l

- al tacticii generale, adici al folosirii combinate a arme-lor de citre militarii de pe teren, in lupti;

- al skategiei, al desfiguririi generale a rizboiului;- si al politicii interne si in special externe."Iati o definitie foarte clari. Intoxi carea irzeazS,adversarul.

Consta in a-i furniza informatii eronate, care il vor face si iadeckii dezavantajoase penku el si favorabile pentru noi.

ln achrl patu din Cyrano de Bergerag in timpul asediuluide la Arras, comandantul taberei, Contele de Guiche, ii faceseffire cu esarfa unui ,,om ce fuge", si explic5:

,,Fugaru-i spaniol.Un fals spion. Neaduce servicii mari. Dun solPrin care orice stire ce-as vrea, o pot kansmiteIa inamic... Si modul acesta imi p-ermiteSi intervin in multe decizii ce-arlua."

Cyrano rispunde, indignat:,,Dun ticalos!"

Dar de Guiche nu se jeneazi:,,E foarte comod."

Nici nu s-ar putea defini mai clar intoxicarea,Pierre Nord mai preintAmulte alte exemple despre acest

procedeu ,,necinstif', dar eficient. Cel mai concludent mi separe urmatorul.

Swrtem in 1943, iarAliatii, care au debarcat deja in Afijcade Nord, pregitesc rnvana Siciliei. Trebuie si-i faci pe ger-nrani si creadi ca actiunea se va indrepta spre Sardinia si

/. -'\

VLADIMIR VOLKOFF

Pelopones si si: le creeze aceasti impresie destul de repedepenfu a avea timp si degajeze Sicilia inainte de jumitatealunii iulie.

Un moment, Aliatii au cochetat cu ideea de a-qi instiintaadversarii ci aveau si atace ink-adevir Sicilia, sperAnd caacegtia si ia informatiile drept materiale de intoxicare: ar fifost o intoxicare la patrat. Dar au renunfat la aceasta strata-gemi, considerad prea puf,n realisti: dimpokivi,leau furni-zat germatilor asigurarea ci debarcarea urma si aibi loc inSardinia si Grecia, dar infr-un mod deosebit de subtil.

Cadawul unui englez, preiuat dintro morgi, botezat Mar-tin si avansat la gradul de comandant de puscasi marini, a fostabandonat pe mare, in largul portului Hueiva. De ce Huelva?Penku ca acolo opera trn agentgerman con-stiincios, iar curen-tii marini din partea locului erau favorabili. ,,I-egenda" luiMartin a fost pusi la punct pAni in cele mai mici detalii: aveala el scrisorile unui tata ursuz, ale unei logodnice fandosite,bilete la teatru, note de plati de la bar. In treacit fie zis, amcunoscuto bine pe frantuzouca a carei misiune fusese aceeade a fine in buzunare gi a freca sistematic toate aceste hArtii,pentru a le crea patina pe care era firesc s-o aibi. Martin afost irnbricat de Gieves, croitorul Marinei Regale, si a trebuitsi i se dezghefe picioarele la un radiator electric, pentru a fiinciltat cu pantofii. Credeti cumva ci ofiterul de legituriMartin purta asupra lui planurile secrete ale invaziei? Nicipomeneali. Numai scrisori ale unor comandanli superioricitre alti comandanf, superiori, ceea ce nu avea de ce si sur-prindi, din moment ce fusese detasat temporar pe langi eica expert in debarc[ri. Comandantii superiori discutau nimi-curi, pe un ton familiar, nu ficeau decAt aluzii vagi la planulde opera$uni pe care toti il cunosteau pe de rosf igi impirti-geau grijile, glumeau pe seama americanilor... ,,Printre randu-rile acestor.,broderiio, un german perspicace ffebuie sa intrezlreasch, drama greaci si sardi."

Ceea ce s-a si int^dmplat.Hitler, averfrzal, a ordonat sa se instaleze cAmpuri de mine

si baterii de coasta in Pelopones, a trimis in mare grabi a XI-aPanzerdivision, a fortificat Sardinia si Corsica si a retras din


Sicilia a XI-a flotili de torpiloare pentru a o expedia in l{areaEgee. La, data de 10 iulie, Aliadi au debarcat in Sicilia firi sitraga nici un foc de armi.

Bravo pentru intodcare, dar putem vorbi, in acest context,despre dezinformare?

In sensul larg al cuvAnhrlui, da, firi indoiali, dar daci, dez-informare n-ar insemna altceva decdt intoxicare, de ce neammai complicafolosind un sinonim?

Pentru mine, diferenfa dintre intoxicare si dezinformareconsd in faphrl ci prima \nzeazhun stat-majot un grup restrAnsde factori de decizie, eventual un comandant suprem, cAtiweme dezinformarea se adreseazAopineipublice, E de la sineinteles ci intoxicarea nu e rezervatA domeniului militar: unpartid politic, o banci, un fabricant, poate profita de pe urmaintoxicirii concurenf,lor, dar scopul va fi intotdeauna acela dea determina una sau mai multe persoane, nu o colectivitate,si comiti greseli.

In concluzie: intoxicarea, inselitoare prin definitie, nu estetotusi una gi aceea;i cu dezinformarea.

Prin umrate, ce e duinfotmarea?

Sunt de pirere ci dezinformarea presupune trei elemente:- o rnanipulare a opiniei publice, alffel arfi intoxicare;- mijloace defurnate, alffel ar fi propagandi;- seopuri politice, interne sau externe, alffel ar fi publici.

tate.Propun, deci, urmitoarea definifie, care ne va servi drept

reper pe tot parcursul acestui studiu. Vom vedea ci elemen-tele care o compun ne vor permite si ne resfrAngem si, incontinuare, si ne aprofundim domeniul de cercetare.

Dezinformarea este o manipulare a opiniei publice, in sco-pui politice, folosind informafii tratate cu mijloace deturnate.

25

CepnorulIIIDE I.A. GURA I^4, URECHE

De cand au oamenii gurl si vorbeasci .si urechi ca si audi,alffel spus, de cand schimbi intre ei mesaje, au inteles ci eposibil si profite de pe urma arnbiguitaf,i proprii chiar gi celormai inocente informqtii; ca intrucAt proporfla continufului deadevir nu e nici fixi, nici garantati, nimic nu e mai ugor decAtsi a$auge aproximlrii involuntare inseliciunea deliberati.

ihsusi simbolul operaf,unii de dezinformare conceputi gireahzatA ca atare este totodati si cea mai veche asemeneaactiune pe care o cunoagtem, gi anume:

CahilTroian

Nu ne intereseazi, in cazul de fati, si gtim daci Troia aexistat - conform ultimelor descoperiri, da, degi in epoca scien-tismului lnci mai existau destule lndoieli - nici daci aheii dinsecolul al )ilI-lea inainte de Iisus Christos sau luptat penkufrumo.sii ochi ai Elenei sau, cum este la modi si se afirmeacurn, din motive economice (aceasti hachifi a istoricilor con-temporani), nici daci au introdus lnf-adevir in cetatea asedi-ati un comando ascuns in burta unui cal de lemn. Ceea ce neintereseazi aici este lnsugi sindromul CaluluiTroian, cu con-dilia de a nu fi fost un berbec ceva mai perfecfionaf cum sus-tine Pausanias. Sil credem mai curAnd pe Virgiliu, sursa noa$ile.ea mai completi.

Dupi zece ani de asediu, grecii inci nu reugiserl sa ocupeTroia prin forfi. Sau hotirAt si: recurgi la ceea ce nu este, inprimi instanti, decAt un siretlic de rizboi: au simulat imbar-carea si s-au ascuns intr-un mic goHdin apropierea cetitii. [aplecare, au lisat in urma lor un cal gigantic de lemn, ,,marecAt un munte, cu coastele ticute din brazi impleti$". Firi nicicea mai mici explicatie.

Aceasti absen$ a explicafiilor e foarte importanti, cicitroienii care, inc6ntati si vadi ci asediul incetase, au venit si


intezn tabira grecilor, sau pierdut in supozitii, impirtindu-se,evident, in doui tabere: partizanii gi adversarii prizii de tizboi,adici ai suportului dezinformirii. Thymetes recomandi si fieintrodus in orag, pani in mijlocul citadelei; laocoon, dimpotri-vi, se,,teme de greci, chiar gi afunci cand aduc daruri": arunci,din risputeri, ,,o lance enormi in coasta animalului si pesteburta sa cu scAnduri bombate. Iancea se tmplanti vibrand:asffel loviti, burta risuni, iar din adAncurile sale goale se audeun geamit." Enea, care istoriseste intAmplarea, remarci: ,,Firiorbirea noastri, el [Iaocoon] ne-ar fi impins si infigem fierulin acel ascunzig al grecilor."

Este o observatie foarte importanti. in realitate, intotdea-una existi mijloace de apirare impotriva dezinformirii. Dar,cel mai adesea, se preferl si se cadi pradi orbirii, ceea ce, intermeni tehnici, echivaleazi cu consimtirea fntei. Si retinemaceasta notiune.

Deci, troienientA.Sosegte Sinon, agentul de influenli. Fiene lngiduit aici

un joc de cuvinte care nu e un simplu calambur: in francezi,Sinon este un nume predestinat. TbS agenEi de influenp s-arputea numi monsieur Sinon (in fr. srnon = daci nu): ,Ascultatice vi spun eu - daci nu..." Este formula pe care agentii deinfluenti o repeti continuu, explicit sau implicil

Sinon explici originea calului. Grecii, care se ficuserivinovati in fata protectoarei lor, zeila Pallas Atena, au construitcalul pentru a-i aduce zeitei o ofrandi de ispisire. Calchas,oracolul, a cerut ca lemniria ,,si se inalfe pini la cer, pentrua nu putea si intre pe poarti, nici si fie introdusl inte zidu-rileTroiei", mod in care -iar aici pirisimviclegugul de rizboi,pentru a intra in plini dezinformare - ofranda ar fi pufut,,sireaduci poporul troian sub protectia vechiului siu culf'. ReS-neti: grecii nu vor cu nici un pret si ajungi calul lor in Troia!Iar Sinon insisti: ,,Daci mAinile voastre profaneazh aceastaofrandi adusi lui Pallas, va fi o uriasi nenorocire penh'u im-pirifla lui Pr-iam [...]. Dar daci il duceI, cu propriile voastremAini, in orasul vostru..." - atunci, vrea el si spuni, vi vor fiingiduite toate sperantele. Montajul e cAt se poate de abil.

27

28 VLADIMIR VOLKOFF

In acel moment, fie ci zeii conspiri pierderea Troiei, fiecahazardul e de partea grecilor - ceea ce, de asemenea, esteo idee importanti cici, la fel ca in caz':J gazelor de lupti, nue posibill nici o acfiune de dezinformare tiri un vAnt istoriccare si sufle ln dirtctia potriviti - vin nigte serpi care ii sufocipe laocoon si copiii lui, ceea ce este interpretat imediat ca opedeapsi pentru sacrilegiul pe care l-a sivArgit aruncAndu-silancea asupra calului consacrat lui Pallas Atena. Si zicem cie o manifestare afatalitifi, care sufli adesea in pAnzele dez-informatorilor competenti.

Opinia publici, aflati in plina ezitare, basculeazh completirr tabira optimigtilor gi cere safie adus calul, nu numai tn oraggi in cetate, ci chiar in templul lui Pallas, cici - iar aici se aflinodul intregii operatiuni de dezinformare - si troienii o adoripe Pallas si i-au ini[atun templu.

la care troienii igi sparg singuri zidurile cetitii! Da, ei insisi,nu-i asa ci e jalnic? ,,Toti se apuca de treabi:. Sub picioarele co-losului suntpuse roti alunecoase. Se intind franghii de canepi.Magina fatali trece de zidurile noastre, cu burta plini de oa-meni gi arme." Si - ceea ce este esenFal - ,in jur, tineri biietigi fete cAnti imnuri sacre, bucurogi si atingi odgonul" ...carele va gribi pieirea.

Se vede bine ca nu l,enin i-a inventat pe ,jdiotii folositori",acei simpatizanti naivi ai idealurilor comuniste, care l-au ajutatsi rispandeasci revolu$a in lume. De alffel, fenomenul careconsti in a aplauda, in a favorwapropria distrugere, se intAl-neste frecvent. A;a-nrrmitul sindrom Stockholm, care pecet-luieste complicitatea ostaticilor cu persecutorii lor, in noapteade 4 august, harakiri ai nobilimii frmrceze, entuziasm al bur-gheziei ruse pentru revoluf,a din februarie, participi la aceastiatitudine de ieming care consti, penffu o colectivitate, in a seprecipita intr-un neant crentt salvator.

Urmarea este previzibili. Imediat ce populatia este,,cufun-dati in vin si somn", grecii ies din burta calului, gAtuiesc san-tinelele si deschid portjle orasului in calea intregii armate,revenita in secret. Jaful incepe.

Din punct de vedere ail dezinformirii, aceastd istorie estede-a dreptul exemplari. Se regisesc aproape toate elementele


tehnicilor cu care ne vom famrTiaiza pe parcursul paginilorce vor unna.

Calul de lemn este un suport al dezinformirii.Tema este protecFa lui Pallas, pusi la dispozitia troienilor,Transmisiunea e asigurati de agentul de influenti Sinon,

care acrediteazhtema.Tinerii cnntiret de ambele sexe (uneori, tinerii sunt mai

creduli decAt bitranii) asiguri cutiile de rezonanti indispen-sabile acfiunii.

Rezultat consimtimdntul populafiei este obfinut gi se transformi intr-o adevi.rati psihozi - Enea vorbegte el insugi de,,nebunie" 9i ,,orbire". Incepand din acest moment, intri in jocautodezinformarea, printr-un fenomen care nu se poate si nufie asociat cu vampirismul. Ia fel cum, conform legendei, oriceom caruia i-a supt un vampir sAngele devine el insugi vampir,dezinformatul devine dezinformator, uneori din candoare, daradesea cu un entuziasm morbid, debordan! ca in propagandisi publicitate, pentru iraflonal.

Iati doui exemple ale aberafiilor de acest gen.In timpul proceselor staliniste, un acuzat a mirturisit ci

ascunsese un cui intr-un ou, ceea ce a ajutat la convingereaopiniei publice ci acel om era un monstru.

In anii cinc2eci, un podgorean burgund care produceavinuri de soi ales li asigura pe to$ cei ce binevoiau si-l asculteci, dupi victoria comunismului, vinurile sale aveau si devinisi mai bune.

Asffel, impotriva sfahrlui lui laocoon si al intelepflor ceti-fi, troienii contaminaf, de dezinformarea care, inifal, fusesenumai opera lui Sinon, pi-au contaminat conceti,tenii gi s-aurepent cu totii spre propria lor osAndi.

Profunda semnificatie a Calului Troian nu lea scipat celorcare au reflectat asupra manipulirii opiniei publice. Saint-Marc Girardin scrie: ,,.Asffel inainta Revoluf,a,^era Calul TroianintrAnd in orag, in aclamatiile poporului." In acelapi spirit,Hans Huyn a intitulat ,,Calul Troian" o lucrare consacratiingenioasei idei de mai jos: conform lui, ,,casa comuni socia-listi" predicati de elitele comuniste in timpul Perestroikii ar

30 VLADIMIR VOLKOFF

fi trebuit si fie un mijloc de penetrare si invingere a Occiden-tului.

SUnTI

Calul Troian poate fi considerat un mit al dezinformirii.Generalul chinez Sun Ji a existat in realitate, chiar daci isto-ricii nu stiu cAnd anume: in secolul al Vllea, sau in al lV-leainainte de Christos? Cartea sa, Arta razboiului, a exercitat oinfluenti considerabill asupra tuturor skategilor chinezi s,ijaponen, inclusiv a lui Mao Tsehrng, si a fost studiati in toatescolile militare ale blocului comunist, atAt cele moscovite cAtgi cele din Beijing. Trei sferturi din aceasti lucrare nu ne inte-reseazi in cazul de fati, fiind consacrate unor considerentede ordin sffict militar, dar sferhrl rimas ne preocupi in celmai inalt grad, intrucAt ilusfueazi gandirea esentiali a genera-lului, surprinziltare,la drept vorbind, sub condeiul unui riz-boinic: ,$rta'supremh a rilzboiului consti in a invinge dusmanul tiri lupti".

Or, cum sn-l invingi f^lri lupti? lipsindu-lfie de mijloacele,fie cle dorinta de a lupta. S, i cum si-l lipse-sti de aceasti dorinti?Prin dezinformare.

Ambitiile seniorului ideal al razboiului sunt, conform luiSun Ti, nemi.rginite: ,,Trebuie si avef, scopul de a cuceri intacttot ceea ce se gisegte sub soare". Obsesia lui este protejareabogitiilor adversarului: ,,lnrizboi, cea mai buni politici esteaceea de a ocupa statul intacl ruinarea lui este o politici infe-rioara". Din acest motiv, ,,cei care sunt experti in arta rlzboiu-lui supun armata inamici tiri lupti. Ocupi oragele firri a leasalta gi rastoarni un statfiri operatiuni prelungite". Pe scurlchiar inainte ca seniorul ideal al rizboiului ,,si-si insAngerezespada, tara inamici a capitulat".

Ne aflim departe de grecii care, inainte de a recurge laelegantissima stratagemi a Calului Troian, nu cunoscuseridecAt lancea gi spada. Penhu Sun Ti, ,,toad arta razboiului seintemeiazi pe ingelitorie", iar ,,rafinamenhrl suprem este acelade a ataca planurile inamicului". Asffel, preocupat continuude spionajul si contraspionajul defensiv, Sun Ji distinge cincigenuri de agenti secreti, formAnd laolalti ,,reteaua divinl" a

suveranului. A cincea categorie, numiti ,,lichidabili", este speciahnt| in intoxicare, o intoxicare cel putin la fel de rannitica aceea manuiti de Aliafl cu weo doui mii cinci sute de animu tArziu.Judecati si dumneavoastri.

,,$eful de stat-major a gratiat intro zi un condamnat, l-adeghizat in cilugar, l-a pus si inghiti un cocolos de ceari si l-atrimis la tangufi. Sosind, falsul cllugir a fost inchis. Lea vor-

sky il ffida in favoarea lui Hifler, fapt in urma ciruia Stalin si-adecimat propriul stat-major, fie Stalin, cu scopul de a-si deci-ma statul-major, i-a dat de inteles lui Hitler cI Tuhacevksvavea si thdeze, asffel incdt Uifler l-a capturat, dAndu-i o. dude a face ceea ce dorea.

Dar, in cazul tangu$lor; ne aflim inci ln plini intoxicare.Or, din cartea lui Sun Ji s-au tras invipminte care nu aunimic propriu-zis militar, prefigurand dezinformarea sub ceamai moderna formi a sa.

* * *

Diwditali totcrea @ mffgebine InFn advetsa

Stim ia ce manewe de demoralizare de acest gen neau

$ar putea susfine ci, tn acest caz anume, nu existi nici oacFune concertati din partea americanilor. Vom vedea maideparte ci acest lucru nu e sigur, dar prea putin conteazl:oportunistul Sun Ti stie bine ci discreditarea valorilor tradi-tionale distruge identitatea unui popor, chiar si flri intentii

Tratat de dezinformare a 1J I

) z VLADIMIR VOLKOFF

rele din partea unui terl Biserica crestini n-ar fi invins nicio-dati pigAnismul daci nuJ discredita, in diverse moduri, iaractuala dezcregtinare n-ar fi ceea ce este daci Biserica, inmisura in care gi ea este o institufle omeneasc5, nu sar fi discreditatla randul ei, in mai multe moduri.

Impliuftipe reprwbn;;* *"ducitoare ale Friiadvetse si tnfrEvrindi $wi ilWale. gftminalhlercpttatia gi,Ia momenftil potivit suplngti,i diprelaluiconretilmilorlor

O privire aruncad asupra politicii francezn contemporanene.ar putea fuce si credem ci acfoneazi un inamic necunos-cut, cici existi nenumirate ,,ac.tiuni ilegale" la care se dedau,,reprezentanlii claselor conducitoare". Din picate, se pare ciliderii no-sti sunt capabili si se ocupe singwi, firi nici un SunTi care si-i ispiteasci. Dar e sigur ci un inamic potenf,al arputea s6-gi punl mari sperante in ,,dispretul" pe carel meritisi-l obtin escrocii nogtri de la putere.

* * *

Rispenilili disoordia gi gelcevile lnte cetifmiittuiiafuaw

,,Dezbinhgi stipaneqte" este un dicton arhicunoscul Anu-mite tari, prinffe care gi a noastra, au fost lntotdeauna pradafacflunilor, iar refuzul de a practica fair play jocul democratic(in care fiecare ar trebui si prefere binele comun fati de interesul individual) accenfrrcaz| si mai mult tendinla spre schis-me gi frondi a francezilor, Comunigtii, in special, au stiut foartebine sa profite de pe urma acestei racile, pentru a-i instiga pe'francezi unii impotriva altora. Ne putem gandi la muncitoriifabricilor de armament care sabotau grenadele destinatecombatantilor din Indochina, sau la hamalii care, in timpulrizboiului din Algeria, puneau in pericol vietile militarilor siale civililor francen.

* * *


InfrraAp-i p tineri conta bdMnilor.Ndiuliafr Fadifiile advercarilor

Conflictele dintre generafii sunt firegti, dar ele pot fi ate-nuate sau accenfuate. O dramatizare intensi a avut loc in lunamai a anului 1968, si cunoa-stem atAt complicititile externecare au amplificat evenimentele, cAt si slibirea spirihrali, intelecfuali, politici', civici, economici, materiali, care areniltatde aici pentru Franfa. Or, era vorba int-adevir de instigareaunei genera$i impotriva alteia gi de distrugerea temeliei tra-ditiilor care, inainte,le uniseri la un loc.

In Algeria, armatafrancez| crease o miscare de tineretcare contura imaginea unei Algerii indisolubil legati de Fran-F, cao idee mai seducitoare pentu generatiile in ascensiunedecAt o independenfi obfuatoriu regresivi, care urrna si amal-gamezeAlgeria printre firile subdeztoltate din Irrmea aTreia.In joc exista o carte interesanti pe care se putea miza, tn stilullui Sun T. Am precizal tn capitolul intii, ci sistemul de cadreal tineretului algerian fusese sabotat la cel mai inalt nivel.

Se crease un alhrl, care ar fi putut avea cele mai fericiteconsecinfe. Generatiile nu sunt singurele pe care le stribatconflictele. Sexele fwnizeazi si ele opozifi care pot fi exploa-tate. Musulmanii algerieni primeau cu satisfactie misurile cleemancipare luate in favoarea lor si, daci ar fi fost urmiritiaceasti folitici, Occidentul ar fi dispus la ora actuali, in plinMaghreb, de un cap de pod format din femei impermeabilefuti d" islam. E o temi de meditatie.

sun Ji nu se oprega" ,i.i;;ai recomanda, pe deasupra,folosirea cAntecelor gi a muzicilor lascive, folosirea prostifua-telor, cadourile ,,din jad si matase", adici arta de a tncuraja laadversar un hedonism care la inceput moleseste si, in perspec-tivi,, paralizeazl.

Observim c6,,in cani siu, nu e vorba de modificarea furfor-matiei ca atare, ci de manipularea adversarului prin influentecare pAni la urmi il lipsesc de orice posibilitate, de orice velei-tate de rezistenfi. Aceasti actiune nu poate fi exercitati decAt

a aJ -')

34 VLADIMIR VOLKOFF

prin comunicarea ideilor, a modelor, stilurilor, atifudinilor,motiv din care credem ci ea Fne in mod clar de resortul dez-informirii, asffel incAt specialigtii au perfecti dreptate so de'numeasci, tehnic,,,inlluenfa".

O ilustrare tipici: sloganul defetist, de o sonoritate geniali,in germani ca -si in englezi: Besser rot als tot, Better red thandead. (,Mai bine rogu decAt morf'.) Este adevirat ci in fran-cezi suni mai pufln sugestiv, lipsindu-i ima: Plutbt rougeque mort. Asffel, sloganul devine mai inapt si afecteze sensi-bilitatea irationali a auditoriului gi mai pufin propice memGririi instinctive. Totusi, el poarti acelasi mesaj pacifisf decide inspirafe sun-f-iani. Marele chinez scria: ,,O armati vic-torioasi invinge inainte de a porni lupta; o armati sortiti in-frangerii se lupti firi nici o speranfi de a invinge."

In rest, Sun Ji, ca un adevarat profet al dezinformi.rii, alnteles perfect ca nu de dezinformator depinde si-si creeze,de la cap la coadi, o situafie favorabill. Cu siguranfi, Spartan-ar fi preferat si se inrogeascl decAt si moari, cum n-ar fitacuto nici Franta secolului al XVII-lea sau cea a Revoluf;ei.Dezinformatorul hebuie ,,si ia trenul din mers" gi sl-l defur-neze in folosul siu, trebuie si exploateze conflictele dejaexistente -si si le invenineze, trebuie si dezvolte in mod mon-sfuos tendinte deja prezente, ceea ce presupune si-gi fi ficutbine temele si si-si fi invitat lec'File: in terminologia econo-mici, si fi efectuat un shrdiu aprofundat al piefei.

Imaginea pe care o folose.ste Sun Ti pentru a spune acestlucru e seducitoare: ,rA.sfel, kebuie si se profite de pe urmasitua,tiei, la fel ca ahrnci cand trimif, dea rostogolul un bulgirepe o panti abrupti. Fo(a initiali e minimi, iar rezultztele,enorme."

Tbtupi, dupl cum vom vedea mai departe, in capitolul ,,Uncaz de scoali", de la Sun Ti incoace s-au inregistrat progrese.Metodele de dezinformare actuale nu mai necesiti o exploa-tare aIAt de scrupuloasa a pantelor naturale. Cu alte cuvinte,,,revoluf,a voluntarista" a lui Mucchielli poate, la ora achrali,sa fie teleghidata.


E*hin

Exemplele de agitatori pHtiS care-si desfispari activiti-tile in folosul unei cauze sau al unui sef de stat sunt nenumi-rate. Si ne referim la unul, pentru a fixa ideile: Eschin.

Filip al Illea al Macedoniei, care a fiit in secolul al V-leainainte de Iisus Christos, nu auzise niciodati, cu siguranfi,vorbindu-se despre Sun fi, dar era pitruns de o filosofie aseminitoare. ,,Nici un oras in care poate ajunge un catAr indr-cat cu aur," spunea el, ,"nu este de necucerit." Nu se refereanumai la cunoasterea venalititii oamenilor; era vorba de oinlelegere p importanfei opiniei publice gi a necesiti$i de a omanipula. Intreaga carieri a lui Filip, cu alternativele sale depace gi rinboicare urmireau toate acelasi scop, -si recunoagterea lui finaH ca arbitru politic al ligii elenice, ar putea fi con-siderati o ilustrare a doctrinei sun-ti-iene.

In primul rAnd, Filip gi-a atins scopurile, dupi bitilia dela Cheronea, prin manipularea concertati a opiniei. Agenfulsiu la Atena a fost Eschin, rivalul gi dusmanul personal al luiDemostene. Victor Martin gi Guy de Bude spun urmitoarele:,,Calitaf,le sale oratorice trebuia sI-i asigure o puternici influ-enfa asupra unui public popular ca acela din Atena si se infelege de ce regele Macedoniei gi.a folosit toate mijloacele pen-tru a face din acest glas inimitabil instrumentul politicii lui.$ar putea si se fi folosil ca si reuseasci, de argumentelerisunitoare in care credea Demostene, sau si-l fi cucerit peEschin cu ajutorul vanit[$i (...); in oice caz, rezultatul a fostacelasi: Eschin a servit interesele Macedoniei, iar discursulsau nu ne permite in nici un caz si afrmim ci: aceasti atifu-dine i.ar fi fost inspirati de conceptii politice personale gi coerente. Dar, gratie talentelor sale oratorice, a devenit purtitorulde cuvAnt al unei pirti considerabile."

Pe scurt,ln cazul lui Eschin avem cutia ideali de rezonan-gi- Vom analizaaceastifuncte intr-un capitol ulterior.

Tenkliile Bisericii

Ne putem imagina ci, penfu un ateu, tot imensul efortal propoviduirii sivArsite de diferitele religii care s-au succe-dtt pe PimAnt poate fi'asimilat unei actiunide dezinformare.

35

36 VLADIMIR VOLKOFF

Si ne recapifinim criteriile: opinie publici, scopuri politice,mijloace deturnate.

Misionaml se adreseazi opiniei pubtce,lucru de necontes-tat, iar Sfanful Pavel, declarandu-le atenienilor ci venise si predice despre ,geul necunoscut" ciruia acegtia ii consacraserideja un templu poate fi numit, pe buni dreptate, un manipu-lator de opinie. Dar, se va obiecta, scopurile prozelitismuluinu sunt politice. Ramane de vizut. Cele ale lui Pavel nu erau,desigur, dar oare acestea sunt intotdeauna absente din preocu-pi,rile misionarului gi ale reprezentantilor sii? Iar in ceea ceprivegte mijloacele defurnate... $tim ci pigAnii, de exemplu,recurgeau la subterfugl cum ar fi ascunderea unui preot instahria unui zeu, pentru a-l pune si proclame profe$i cu glasputernic gi inteligibil. De asemenea, au mai existat si preotiicare interpretau cuvintele incoerente ale ffiiei de pe trepiedul siu, iar nafura umani nu ar fi cea care este, daci interprefii ar fi renstatintotdeauna tentatiei de a le orienta inh-un sensfavorabil sentimentelor sau intereselor lor. Plasandu-ne in postura ateului care nu crede nici in imaculata concepf,une, niciin reinvierea lui Christos, arn putea spune chiar ci propagareacredintei crestine VLdeazA o mistificare la scari planetari" gichmuztcade cor, orgile, clopotele, toaca, timAia, repetarea tAn-guitoare a litaniilor, insugi simbolul crucii, fin de condilonareasistematica, pavloviani, a reflexelor credinciosului.

Firi indoiali ci asa este, dar predicatorul nu se deghizeazi.pentru a avea efect asupra opiniei, ba chiar dimpotrivi.Refi.rzdndu-gi navigatia sub pavilion fuls, propoviduitorul actioneazh sub uniforma ornamentelor sacerdotale si, deci, nupoate fi asemanat cu un franctiror. Chiar si cAnd folosesteviclesugurile iezuite, nu-gi ascunde scopul esenfial, care estead majorem Dei gloriam. Bitranul preot de IarL al lui Una-muno care, convins de utilitatea cregtinismului pentru popor,il propoviduie;te cu devotament degi el si-a pierdut credinfa,nu e un dezinformator. Ii lipseste masca.

Tofugi, exista doua cazuri aparte de examinat.Mai intAi, cAnd Biserica crestini era ln plini expansiune,

ea si-a anexat tot felul de manifesti.ri politeiste, gisind ci era

3 lTratat de dezinformare

mai util si le boteze decAt si le combati: solstitii, echinoctii,lzvoare, munti celebrati de cifre pagAni din wemuri im6mo-riale, au fost consacrate brusc unor personaje mai edifica-toare: ne putem imagina intAlnirea dinhe nimfa deposedatasi sfAntul ciruia ii este dedicati de-acum fosta ei fAntAni...Da, se poate spune ca s-a profitat de imprejuriri qi s-au ex-ploatat reflexe deja formate, ceea ce nu e lipsit de legituri cutehnicile dezinformdrii.

Apoi, in relatiils dintre ele, diversele Biserici apirute dinschisme si erezii au recurs uneori Ia calomnie gi, cel mai ade-sea, la o ticere care urmirea si le dea credinciosilor convin-gerea ci nu existi nici o alti cale decAt aceea in lumea ci.reias-au niscut ei. Ce gtim, sigur, despre cathari sau nestorieni?Unii ruteni n-au devenit unia! intruc6t credeau ci Papa seconvertise la ortodoxism? Cum se face ci doi elenisti, doi filosofi cregtini, contemporani unul cu celilalt,locuind in acelas,iora,s, consacrAndu'se unor cercetiri paralele, ca Simone Weilgi Serghei Bulgakov, nu s-au intahit niciodati gi nici micarnu si-au cunoscut unul altuia gAndirea? Si aici, in aceasta ten-dinti' de aface si avorteze ipotezele, in acest plan pervers dea ,Suracheia cunoagterii", care nu este monopolul fariseilor,putem recunoaste o lnrudire indepirtati cu dezinformarea.

Dar, una peste alta, nu prea putem asimila operaflunile depropagandi sau de retinere a informaflilor religioase cu dez-informarea propriu-zisi: scopul e mult preavizibil.

In schimb, daca bisericile nu sunt surse de dezinformare,ele ii furnizeazi totusi, uneori, ocazia si terenul. Sistemul deinfiltrare al Bisericii cre.stine a fost intotdeauna unul dintreobiectivele comuniste.

Dincolo de Cortina de fier, conform mirturiei pafriarhuluiAlexei al Il-lea insusi, se pare ci secrefirl anumitor spovedaniia fost incilcat in solda regimului. Este mai mult decAt probabilca unii agenti comunigti si se fi hirotonisit preoti: am relatatdestinul unuia dintre ei in romanul meu LeTr€tre (Calzunburintraductibil, intre pr€te,,,preof', qi traite,,,triditol' - n. f.).Si mai nocivi a fost, la ordinul lui [.enin, crearea asa-ziseiBiserici Vii, care urmirea si submineze Biserica ortodoxa

38 VLADIMIR VOLKOFF

rusl: totusi, Providenta a wut ca ,,poltile iadului si nu o invin-gi", iar ,,Biserica Vie" s-a imprigtiat ca un fum urAt mirositor.

Se poate spune ci ln Occident printr-un paradox, actiuneasubversivi a dat mai multe roade. Consiliul ecumenic al Bise-ricii a fost infiltrat din abundenti. Oameni de bunl-credinfi,indugi in eroare, leau imprimat diverselor Biserici naflonaleo orientare politici deloc conformi cu vocatia proprie Biseri-cii romanocatolice gi nici cu voinfa papilor. Numeroqi preo!si pastori sau lasat deturna! de la principala misiune a cregti-nismului,lu6nd partea inrpirifilor din aceasd lume, si aproape intotdeauna intr-un sens direct sau indirect favorabil comu-nismului.

Un pacifism care nu a condamnat niciodati atrocititilecornuniste, ci numai ofensele americane; o atitudine socialiurmirind sa absolve pe oricine era dezavantajat gi si culpabi-hzer,e pe oricine se bucura de o oarecare bunistare; un sim!absolut marxist al luptei de clasi; pozifi adoptate tiri discer-nimant cu privire la energia nucleari gi economie; transfor-miri ale amvonului in tribuni politici; o delisare stupefiantiin materie de morali; o incapacitate flagranti de a mentinedisciplina in rAndurile clericilor; preluarea de citre unii a uneierezii aberante, numiti,,teologia eliberirii", care il reprezentape Christos, in America de Sud, pe cruce, cu automahrl inbandulieri; insumarea tuturor acestor tresituri lasi prea pu-tine indoieli cu privire la manipulirile cirora leau fost supuseBisericile.

Mlrhrrisim ci, in comentariile de mai sus, arn anticipatunele etape din scurta noasti istorie a dezinformirii. In Bise-rici nu a fi.rnctionat numai rela'fla guri-ureche; o anumiti presi,dupi cum vom vedea, a ficut de asemenea ravagii. In orice caz,acfiunea de la guri la ureche era limitata. Scrisul si mai alestiparul aveau si multiplice posibilitdflle dezinformirii in toatedomeniile.

Capnou_n IVE ADEVARAT, FIINDCAAM CITIT

IntucAt inventarea scrisului, imemoriali de alhninteri, nua modificat prea mult condifile comunicirii de la guri la ureche, se poate spune ci tei fenomene principale ffebuia si ajutekecerea dezinformirii de la o copilirie incoerenti la o tineretelumina6:

- inventarea tiparnitei de citre Gutenberg, in anul 1434,dand posibilitatea de reproducere nelimitati a dezinformirii"Aceasti inventie a antrenat dupi sine:

- lansarea primului periodic 0a Kiiln, in anul 7470), urmatrapid de o multitudine de alte periodice, de unde a apirut posi-bilitatea de a modifica dezinformarea de la o nlaalta. Aceasti.lansare a avut carezultat:

- importanfa crescindi, lncepAnd din secolul al XVIII-lea, aceea ce se numege opinia publici ln viafa politici a Occidentu-lui, urmati de ocazii lnmu$te la nesfArs. it pentu dezinforrrure.

Practic, cartea gi ziarul, intrand in toate ciminele undecel pufln o persoani gtia si citeasci, aveau si priveze rapidputerea regali de monopolul deciziei, iar puterea ecleziastici,de monopolul cunoasterii.

Asffel a luat fiinS cercul vicios contemporan si democratic:cu cAt conteazd. mai mult opinia publici, cu atAt ea cere maimulte informatii; cu cdt primegte mai multe informafii, cu atAtconteazAmai mult Or, aceste informafli suntobligatoriu viciatede doza de dezinformare amestecati in ele.

Se observi,clar ci, timp de cel putin doui secole, autori-latea exercitati de cuvAntul tipirit asupra unui public. de buni-credinti, care nu era intotdeauna foarte avtzat" a rimas necon-testati. Concepfia ,,este adevirat, fiindci am citif' a ajuns sitreaci drept o dovadi de veridicitate pentru multi oameni.

la fel de adevirat e ci, in secolul al XX-lea, existenta pole-micilor dinfre partide opozante a usurat intrucAtva aceasta

40 VLADIMIR VOLKOFF

sufocare de citre hArtia ziaruTui. aceasd otrivire cu cernealide tipar, iar practica permanend a drrelului i-a tacut pe gazetari si devini cAt de cAt mai prudenti in int'ebuintarea calom-niei si a detiimirii. Astizi, intrucAt responsabilitateafincl. aziarishrlui nu mai este angajati gi toate narele,fie ci se declaride dreapta sau de stAnga, spun cam acelagi lucru, cu un voca-bular abia diferit de la un cazla altul, situatia e gi mai nelinistitoare decAt ln trecut.

MaruEnciclopedie ,

Firi a face aici istoria completi a influentei cuvAntuluitipirit asupra opiniei, si amintim cAteva exemple.

Putem cita fie si numai ac$unea ma,'ii Encyclopedr'e dinFranfa, care nu a fost absolut inocenti:. Firi indoiali, asa-zisii,,filosofi" nu doreau decAt sa-si propage pretinsele ,Jumini",dar acestea erau lumini numai dupi pirerea lor gi, in cel maiinsidios mod, au inceput sa disfrugi prejudecitile politice sireligioase ale epocii, pentru a scorni altele, care nu intotdea-una erau mai adevirate.

A fost oare aceasta o dezinformare?Sar putea obiecta ci telul Enciclopediei se etala ln ochii

tuturor. Dar dorinfa de a influenta opinia era cAt se poate deprezentil, atAt spre scopuri politice, cAt gi prin mijloace detur-nate. din moment ce obiectivul marturisit nu era altul decAtacela de a lumina publicul cu privire laarte gi meserii.

Diderot a scris, firi false pudori: ,,Caracterul pe care tre-buie s5-l aibi un bun dictionar consti in a schimba modul co-mun de a gAndi", lec$e care avea si fie aplicati' de multi din-tre succesorii lui, dupi cum vom vedea in curAnd, iar LouisBlanc a inteles perfect ideea: ,,CenzuratA prin edictele Papei,atacata de dec2iile consiliului, expusi furiei Parlamentului,Enciclopedia a rimas in picioare. Un nou Cal lioian intraseintre zidurile cetatii asediate. Vechea societate il vazuse dincapul locului cum, firi sfidare, se infiltra in mijlocul ei; si,curAnd, conduqi de lIlise, filosofii au ie;it inarmati, pentru adevasta Ilionul". Enciclopedia. Cal Troian al Revolutiei Fran-ceze - o iclee vAzuli cu ochi deloc rii.


Volbfue, manipulatofltl

Un caz particular de presiune pe care cuvAntul scris aveas-o exercite asupra opiniei consti in valul mareic de pamflete,fascicule, broguri diverse, care s-a revirsat asupra Frantei insecolul al XVIII-lea, provenind din Provinciile-Unite. Bastional unui protestantism avansal Provinciile-Unite, care nu seintreceau cu simpatia la adresa monarhiei franceze, le-aupermis scriitorilor contrariafl de cenzura regali si se expri-me liber asupra tuturor subiectelor pe care le aveau la suflet,iar opusculele lor, fecAnd clandestin frontiera, ficeau deliciulunui public contestatar in mod firesc. Unul dintre utrlizatot'riacestei filiere a fost Voltaire.

Se gtie ci, spre stAr.sitnl vief,i, Voltaire gi-a descoperit voca-tia de corector al greselilor si si-a consacrat mari eforturi rea-bilitirii sau achitirii multor personaje pe care le consideraacuzate sau condamnate pe nedrept.

Remy Bijaoui, autorul cirAi Voltaire, avocatul, afirmi pebund-dreptate ci Voltaire considera aceasti activitate tJn ,,rhz-boi contra fanatismului si a superstitiei" si nu se poate negafaptul^ci alacerea i-a dat ocazta de asi infiltra ideile in socie-tate. ,,Isi pregiteqte campania ca un adevarat strateg, definindsarcini prioritar, repartizand roluri tuturor agentilor executivi,dAndu-le ordine unora, sugerAnduJe manewe utile altora, co-ordonAnd acfirnile, firi a neglija nici un detaliu." isi hirtuieEte,bineinteles, prietenii, amantele, judecitorii, avocatii, prinliistriini pe care ii cunoaste, pe rege insusi -,,Si urnim mereucerul qi pi:mAntul, acesta e refrenul meu" - dar, in realitate(gi tocmai prin asta ne intereseazi), tinta sa este opinia publici.

O declari limpede, in legituri cu un memoriu pe careprietenii sai n-au wut sl-l inainteze decAt judecatorilor: ,,Mi separe ci trebuie si pistrim pentru noi insine ovatiile publice."Stie bine ca, atunci cAnd moda va ajunge la Calas, la Sirven,la Ia Barre, judecltorii vor fi obligati s[ se supuni, alffel ris-cAnd si treaci drept niste reactionari obscurantisti. Ia dreptvorbind, cite canti se cunosc in care magiskahrra nu a cedatpresiunilor populare? Aproape z,ero, ceea ce inseamni ci Pilatclin Pont nu e singur in situatia lui.

42 VLADIMIR VOLKOFF

Voltaire lnmullegte memoriile, diatribele, faptele: Pieseoriginale despre moartea Sirilor Calas si judecata pronunfatiIaToulouse, Cerere cdte Rege si Sfatulsiu, Scrisoare a Dom-nului de VoL... citre Domnul Dam..., Comentariu despre Delic-te pi Pedepse, Dispretul lui Arras, Relafi despre moartea cava-lerului de la Barre, Cerere de gratiere a servilor din Saint-Claude, Stigdtul sAngelui nevinovatsjzeci de alte scrieri, pAnila Fragmente despre India, pentru c[, nu-i asa, ,,intotdeaunatebuie si fezegti cttrtontateacu ceva nou", ca si nu fii nevoita insira la nesfArsit subiectul nefericitului tally-Tollendal.

Uneori, Voltaire semneazi aceste pledoarii cu propriulsiu nurne, alteori ii di cuvanhrl tnsusi cavalerului de la Barre,sau unui ,,teni.r avocat din Besangon" care rimane anonim,sau unui ,,Domn Cassen, avocat ln Sfatul regelui", care nuexisti. Adevirul faptelor canteazl,prea putin pentru auto4 cucondi$a sd il incAnte cauza. Trigeazi cu v6rsta, cu atitudinilereligioase, cu situafa pecuniari a personajelor pe care leaphri, daci prin aceasta le poate face si pari mai simpatice.

In schimb, Fne o socoteali scrupuloasi a sensibilititii pu-blicului. Cutare memoriu e ,pentru Franfa" si a fost copt,,labain-marie". Alflrl, cu ,,carnea mai cruda", e destinat firilorstr5.ine. Dupi ce l-a modificat de la cap la coadi pe un al frei.lea, se nelinigteqte si afle ,,daci se va permite intrarea in Parisa unei noi edifli conforme cu ceea ce $a tiparit deja 9i foartecircumspecti in ceea ce se va adiuga", circumspectie si con-formitate de puri faladi, bineinteles. Ceea ce il intereseazi e,,frimantarea constiintelor, pregitirea opiniei".,,Cend estimeazi ci spiritele sunt pregitite", se angajeazi pe ,,calea legali".Ciruta inaintea boilor? Existi rezultatele care dovedesc c[nu-gi gre.sise skategia. Jurnalul enciclopedic fi reproduce memoriile jn ertenso. [n afacerea fu[6ftfailli, efecful interventieivoltairiene a fost imediat ,,Consiliul de Stat, compus din toliminigtrii de Stat si consilieri in sutani ai Bisericii, prezidat decancelar, a admis in unanimitate petitia in revizuire. Doui zilemantArnu, regele a casat hotirArea."

De fapt, tribunalele epocii nu erau complet oarbe fati deinfluenta pe care o putea exercita Voltaire: cu corpul cavaleru-

A '+-)Tratat de dezinformare

lui de Ia Barre recunoscut vinovat de sacfilegiu, s-a dat fgc...Dictionarului filosofic.

CAteva cuvinte despre notiunea de transmititor - pe caream vLzut-o deja apirAnd in cazul Calului Troian - aplicatiac$unii voltairiene.

Acauta emo{ionarea opiniei publice asffel incat si se obfnio anumita actiune din partea factorilor de decizie, inseamnideja a folosi un transmititor, configurat in acest caz de citreopinie insiEi. Dar aceasti opinie nu putea fi atinsl decAt prina$ transmititori. Principii europeni, care dideau fondurile,simpatizanf,i care alertau saloanele, pseudonimele, oameniide paie, sfatul regelui gi, uneori, regele insugi, erau transmi.titori ai acSunii lntreprinse de Voltaire pentru protejaf;i sii.

Poate va bebui si mergem si mai departe.De unde ii venise lui Voltaire aceasd pasiune brusci pen-

tru protejarea celor oprimati? I.si descoperise cumva, amintin-du-si de vechile wemuri, o ,,inimi sensibilii" in stilul lui Rous-seau? Sau, poate, protejatii lui ln-si-si nu erau decAt transmifi-tori in riz;boirf personal pe care il purta de mult timp contrauneiWelbnxhauungbazati,pe sacru, pe care el o gisea, bineinteles, ,,gotici" si ,Janatici"? ,,Acest edificiu imens pe care,cu mAinile [sale] mari, 1l slpa lenf', avea si se pribugeasci launsprezece ani dupi moartea lui, luand cu sine pentru totdea-una ,,plicerea de a trii", de care era atAt de atasati ,Jnondeni-tatea''. Din fericire pentru el, nu a apucat si guste din roadelepropriei sale victorii.

Coloniarcaspanioli

Alt exemplu de dezinformare.Un american, Philip W. Powell, a povestit in cartea saTree

of Hate (,Copacul urii') istoria a ceea ce numegte el ,Jegendaneagri", cea a colonizarii Americii de Sud de citre spanioli,colonizare care, fufd de publicul anglo-saxon, trece drept a fifost deosebit de sAngeroasi.

Or, chiar daci nimeni nu se indoieste ci a ficut si curgimult sAnge, ca toate colonizirile, se pare totusi ci spaniolii nuiau hiituit niciodati pe indigeni ca la vAnitoarea cu cA'ini, cum

44 VLADIMIR VOLKOFF

au fAcut englezii in Australia, nici nu au practicat genocidulindienilor, ca americanii din America de Nord - unde se poatespune chiar ci genocidul a continuat in plan cultural, din mo-ment ce au ramas carn un milion de locuitori autohtoni caretraiesc in rezervafli, cu o rati de sinucideri de doui ori maimare decAt media naFonali si o speran$ de viati de patru-zeci gi gase de ani, fati de saptezeci. Spaniolii, dimpokivi, odati incheiati cucerirea, au practicat o integrare progresivia raselor in toate $rile Americii de Sud care depindeau de ei.

Atunci, de unde provine proasta reputafie a latinilor catolici? Din necesitatea de a-i dezvinoviti pe anglosaxonii protestanti care, prin influenta Statelor Unite, dispuneau de mrj-loace universitare superioare. Firi a ni-i imagina pe puritaniicu palirii ascufte manipuland agenf,i de influenti penfru adefirrna atenf,a dinspre propriile lor nelegiuiri, trebuie si recunoastem ci lnfeaga comunitate intelectuali a lumii s-a aso-ciat mult timp contra padre*lor din Castilia, uitand ci nici pastorii evanghelisti nu fuseseri niste lngeri.

Satelelui Pofunkin

Exemplul satelor lui Potemkin este interesant din maimulte puncte de vedere.

Multe car,ti de istorie, alkninteri respectabile, ne asiguri ciinL787, cend Ecaterina cea Mare a cilitorit in Crimeea pentruaizlta noile teritorii rusegti cucerite de la Imperiul Otoman,favorihrl ei, prin!.rl Potemkin, a ordonat ca pe taseul impiritesei si se dispunidecoruri de teatru care erau deplasate pe mi-suri ce se deplasa gi ea, pentru a o face si creadi ci tara ar fifost mai populati decat in realitate. Prin urmare, ar fi avut loc omanewA cel pufn de intoxicare - daca nu de dezinformare, dinmoment ce nu urma sa fie inselati decAt suverana si invitatii ei.

in realitate, ,,satele lui potenrkin" nu au existat niciodati,sau mai bine zis era vorba de sate ade.virate, care fuseserizugrivite proaspitpenfu acea ocane. Prinful de Ugne, martorocular care a insotit-o pe impiriteasi, denunti si vestejestedeja aceasti legendi, a cirei sursi e cunoscuti. Un ziaristmonden gennan, numit G.AW. von Helbig, un soi de diplo-


mat de cancan care se invArtea pe la curtea din Sankt_Peters-burg, ofensat ci nu fusese invitat gi el in voiajul din Crimeea,s-a hotirAt si-l ridiculizeze p''in toate mijloacele gi a publicatfabula satelor din carton intro revisti din Hamburg numitiMinela, sub titlul Potemkin inTaurida (1797-1800). Grotesca fabulatie lea plicut firhrror gi, in ciuda dezninf,rilor lansatede prinfirl de Ugne, a fost publicati iarisi in germani (1804),ln olandezi (1806), lnfrancezi, (1808), de doul ori in englezi(1812 gi 1813) gi chiar in rusi (1811). De atunci, s-a impusexpresia de ,,sat al lui Potemkin" (sau ,potemkiniad#), cu sen-sul de ,fafadh mincinoasi, mistificare, escrocherie". Este omare arti, aceea de a in.sela atribuind victimei o inselitorie.Oriunde sar afla acum, Herr von Helbig mai rAde inci, celpufln daci nu s-a pociit tardiv pentru ipocrizia sa.

Dezinlomarearevolulioaari

Revolufla francez|, a dat nagtere mai multor manewe demanipulare a opiniei publice. Revolutionarii erau pe deplinconstienti de importanta ei: ii consacraseri chiar si o sirbi-toare, una dintre zilele numite sanculottides. Fenomenul me-riti sifie malizat.

ln napornt pentu Convenfia nationald in gedinla din 3 aIunii a doua din al doilea an aI Republicii franceze, Fabred'Eglantine a scris urmitoarele, ln legituri cu calendarul revolu$onar pe care urma si-l propuni membrilor convenfiei:

,,Regenerarea poporului francnz, instaurarea republicii, auanhenat cu necesitate reforma erei vulgare. Un indelungatobicei al calendarului gregorian a umplut memoria poporuluicu un numir considerabil de imagini pe care acesta lea venerat mult timp gi care astizi inci mai constituie sursa erorilorsale religioase; prin urrnare, este necesar ca acestor viziuniale ignoranfei si li se substituie realitiflle raf,unii, iar presti-giului sacerdotal, adevirul naturii. Astfel, incepAnd de la intAide Germinal, se va mgrhvi firi efort in imaginaf;e, prin ter-minafia cuvAntului, faptul ci incepe primavara, prin construc-tia cuvAntului si imaginea pe care o prezintacuvAnful, ca ger-menii se dezvolti.

46 VLADIMIR VOLKOFF

Ne rimAne si vivorbim despre zilele numite inainte epa-gomene. Neam gandit ci aceste cinci zile aveau nevoie de odenumire colectiva. Ni sa pirutposibil, gi mai cu seama drept,si se consacre printr-un cuvAnt nou expresia de sans-culotte,care reprezinta etimologia lor. Din perioada de glorie a Anti-chitifi, galii, sfi.rnogii nogtri, igi licuseri cinste cu aceastidenumire. Istoria ne invad ci o parte din Galia, numiti maiapoi Lyornarse (patria lyonezilor) se numea Galia cu nidragi,Gallia braccat4 in consecinfi, reshrl galilor; pini pe malurileRinului, formau Galia tiri nidragi; prin urmare, pirintii nos-tri au fost inci deaftihci san*culottes. Indiferent care esteoriginea acestei denumiri antice sau moderne, ilustrati delibertate, ea trebuie si ne fie scumpi, ceea ce este de ajunspentru a o consacra solemn. Prin urmare, vom numi celecinci zile la un loc ,,sanculottidele". Quintidi, a cincea si ulti-ma dinte sanculottide, se va numi Sirbitoarea Opiniei.

Aici se inalta un tribunal de soi nou, in acelasi timp vesel;i cumplit (...).'in ziua unici .si solemni de Sirbitoare a Opi-niei, legea deschide gura futuror cetitenilor asupra moralei,personalului si actiunilor fincEonarilor publici; legea deschi.de cariera imaginatiei glumele si vesele afuancenlor. Cantecele, aluziile, caricaturile, sarea ironiei, sarcasmele nebuna-tice vor fi ln nua aceea leafa aceluia dinffe alesii poporuluicare il va fi inselat sau se va fi ticut dispreluit ori detestat deacesta. Animozitatea particularh, razbunilnle private, nu suntdeloc de temut; opinia insigi li va face dreptate temeraruluidefactor aI unui magistrat stimabil. Tribunalele potfi corupte,dar opinia, nu. Cea mai cumpliti si cea mai profundi dintrearmele francern contra francezilor este ridicolul; cel mai poli.tic foibunal e acela al opiniei. Aceasti sirbitoare a opiniei estenumai ea pavlza cea mai eficace contra abuzurilor si a uzur-pirilor de tot felul."

Sj, o suti de ani ma;.tArziu, gravul domn Thiers supralici-teazh:,,Opiniei ii revine rolul de a face dreptate, opiniei insigisi tuturor magistratilor nu le rimane decAt si se apere prin vir-tutile lor contra adevirurilor gi a calomniilor din aceastA zi."

Este o naivitate delicioasi, cu conditia si nu fie ipociae.Ei nu ca asta-i buni, ,,tribunalele pot fi corupte, opinia nu"!

A -+ tTratat de dezinformare

Dar, dragi domnule Fabre d'Eglantine, dacl nu ciutaf, si,,corupef" opinia c! cupoane, nu v-ati striduit so manipulaticu ideile dumneavoasffi, care nu valorau nici ele mai mult?Oare cu inocenli aS eliminat din calendar numele sfin$lorpentru a le inlocui cu nume care vi erau mai simpatice, cum arft Copaie, Teasc, Poloboc, GAscd, Cartof, TdrtAcufA, Pdpddiesau Noduroasd, Ciupercd, Zorea gi Ldcrdmioaril Ne putemimagina cu cAti spontaneitate aveau sl-si dea intAlnire agricultorii din Basse Bretagne, ca si vi facl plicere, la ,,Ciuperciviitof', sau si ceari trei gologani cu imprumut p6ni ,,ln zece,cAnd cade Licrimioara"! Iar Bardre nu v-a divulgat planul,cand a declarat ,,suprimarea numelor mistice din calendarulgregorian le va pricinui mai mult riu preotilor decAt confis-carea averilor lor", inainte de a adiuga pe fati: ,,sfintii suntultir^nii emigranF ai Revolufei"?

In acelasi spirit de manipulare a opiniei, noul regim a in-cercat sa modifice gi toponimia.

Cuvintele,,ofzl$",,,burg",,,sfAnf',,,castel",,f€g€",,,conte",,,cruce" au fost interzise. Astffel, Bucy-le-Roi a devenit Bucy-la-Republique, iar ArgentonJeChAteau, Argenton-lePeuple.l"a Fontaine nu se mai niscuse la ChAteau-Thierry, ci laEgalite-sur-Marne. Saint-Trope z a fost r ebotezat H6raclee,iar Monaco, Fort d'Hercule, Rocroy a devenit Roc-Ubre, iarGrelibre nu era altceva decdt localitatea Grenoble rebotezati.Pentrti Saint-Dd, care nu are nimic acvatic, s-a gisit o soluFesi mai buni: i sa dat numele de Ceint-d'eau. Sau inversunatchiar si impotriva numelor care nu aveau nimic tipic aristo-cratic sau religios: Toulon enla daci, si se numeasci Ville-Plate sau Portla-Montagne; prin efectul unui fericit joc decuvinte, Montrnartre s-a bansformat in Mont-Marat; Vaureala devenit, cu umilinti, Lieux.

A iesit o asemenea confuzie incAt, la 10 messidor anul II,Comitetul Salvirii Publice a emis urmitoarea doleanti: ,,lntru-cAt numeroase comune gi-au schimbat numele qi nu se gasesc,cu aceste noi denumiri, in dictionarele geografice si nici pehirti, iar alte comune poarti nume aseminitoare, Comitetulse intAmpla uneori sa nu stie nici de unde i se scrie, nici undesi rispundi, drept pentru care rezult| obstructii regretabile

48 VLADIMIR VOLKOFF

in guvernare. Pentru a face si inceteze aceste inconveniente,Comitetul inviti toate administrafiile, societitile populare,funcf;onarii publici si, in general, tof cetifenii care ii vor scrie,si adarrge pe lAngi numele actual al comunei gi pe acela pecarel purtase inainte."

Dupi cum se vede, denntormarea risci uneori s[-pi depi-geasca propriile obiective.

Dincolo de lahrra anecdotici, rimAn urmitoarele.Revoluti4 care ffiumfase grale agitatiei inffetinute de cafe

nele, cluburi, societilile de gandire gi o aristocra$e ocupati-foc si-gi taie singuri creanga de sub picioare, adici gratie uneiopinii publice prelucrati savant, a avut inteligenla de a trageconcluziile care se impuneau: aceasti opinie care o adusese laputere nu trebuia lisati in nici un caz #,fie dezarmatA. ci trebuia si fie hriniti cotidian cu sentimente de uri gi angoasi,si si fie convinsi, ln pofida sAngelui care curgea prin rigoleleParisului, ci avea dreptate, ci avusese intotdeauna dreptate.De unde gi culhrl zeifei Ra$trne - ce conteazi ci rolul era jucatde o diva de operi - pi, de asemenea, ciutarea neobositi (siniciodati zadNnch) a tapilor ispisitori buni de infierat, pen-ku a-i ghilotina ca si fie inferati si mai bine.

C'enociduldiaVadde

Ar trebui si se realizeze vn studiu asupra metodelor destipAnire a opiniei in timpul Revolutiei.

Mcrnarhia, tn cel mai rilu caz, nu urmirea decAt si inter-zici anumite moduri de a gandi - o atitudine de un autorita-rism deplorabil, recunoastem. Revolutia, din partea ei, s-astriduit si impuni anumite moduri de a gAndi: ale sale, ceeace reprezinti o atitudine totalitari. Numai ea singuri deflneaadevarul: prin urmare, avea toate drephrrile. In acest sens,bebuie s#i aducem omagiul de afi practicat o coerenti abso-luti. Din moment ce stipAnea monopolul adevirului, datora,isi datora gi era datoare Frantei si-i impuni acest adevir, scopin care urma si ia toate misurile necesare, prinfe altele siaceea de a truca istoria, ceea ce se observi deosebit de clarin tratamentul aplicat populatiei din departamentul Vend6e.

49f ratat de dezinformare

Acest trucaj avea sa se constate abia peste doui secole, inpreajma Bicentenarului din 1989, mai ales gratie lucririlorlui Pierre Chaunu, ale lui Xavier Martin, Reynald Secher siJean de Viguerie, care s-au striduit si denunte, fiecare in felullui, ,,genocidul franco-fraficez" din timpul insurecFei vend6e-ne, care a costat Franla peste o jumitate de milion de mortisi pe care, timp de doui sute de ani, istoricii au reugit si-lescamoteze.

Nu inh:i in preocupirile subiechrlrri noshu si determinimmotivui pentru care Revolulafuancezh a simfit nevoia de aanihila populatia vend6eani. ,,Nu vom lisa nici un corp eterogen in republic#', a scris Garnier de Saintes. ,,striviti completaceasti oribili Vend6e", ordona Comitehrl Salvirii Publice.,,Vendee nu trebuie si fie altceva decAt un cimitir uriag", de.clara Turreau. ,,Trebuie ca provincia Vend6e si fie anihilad,pentru ci a indrianit si se indoiasci de binefacerile liberti-tii", proclamau reprezentan$i ln misiune. ,,N-am luat nici unpnzonier. Soldalii libertiFi erau prea indignati de aceastihoardi de sclavi care au indrdznit si-i deranje-ze de la cin5",raporta generalul Mieskowski, in timp ce Babeuf chema peIatj,la,,populicid". Ceea ce ne intereseazi aici este modalita-tea pe care a gisito Revolu$a pentru a jusffica a priori si a poeteriori aceasti exterminare, cici e o modalitate care face siapari doui elemente importante ale tehnicilor de dezinforma-re:tema si logomachia, asupra ciroravom reveni mai incolo.

Tema campaniei contra vend6enilor este simpli, la fel catoate temele adecvate ale dezinformirii, simpli si scutili toto-dati de orice veridicitate si logicA, lucru foarte important,cici o temi veridici sau logici prilejuieste contestiri, ceea cehebuie evitat in primui rAnd. In cazul vendeean, tema e urmi-toarea: ,,Vend6enii nu sunt oameni la fel ca to! ceilalfi.'l

I-ogomachia,la care Ia Harpe licea deja aluzie numind-o,,limba inversi", permite exprimarea acestei teme in public.

Iati cAteva dintre amabilitilile proferate sau scrise deadministratorii si militarii revolutionari la adresa vendeeni-lor: ,,tirani feroci, bandifi, fanatici, scelerati, tigri insetati de

VLADIMIR VOLKOFF50

sAngele francezilor, hoardi de sclavi, bandi scelerati, armatAmizerabl| de tAlhari, drojdie feroce qi far[ minte, barbari, rasirebeli, rasi de hof, rasi,abominabili, mongtri, mongtri fana-frzap.de sAnge 9i carnagiu".

I-a drept vorbind, ,,sceleraf' nu este decAt o injurie, darfolosirea cuvAnhrlui ,firani" e deja multmai gravi inffo perioa-di cand Voltaire ii numea pe agricultori ,,necioplif, care tri-iesc in colibe cu femelele lor gi cAteva animale", sau Buffon iigisea pe ,,oamenii de la fari (..) mai urAti decAt cei de la orag",iar la Bruyere li descria ca ,,animale silbatice, masculi gifemele, rispandi$ prin [ari, negn, livizi si complet argi de soa-re". CuvAntul ,Janatici" trimite la gAndirea aceluiasi Voltaire:,Astid., prin fanatism se lntelege o credin$ religioasi sum-bri si crudi." Epitetul ,,tAlhari" e aplicat de Bardre unor,,oameni nedemni sa se numeasca francezi". lntrim ln esentasubiechrlui cu cuvAntul ,,barbari", care lnseamni cd vendeeniinu fac parte din natiune (Saint-Just urma si spuni desprekdovic al XVI-lea: ,,a combitut poporul, e un barbar, un stri-in'). Termenul de ,,monsfi" i anfule pe vendeeni in afaraspeciei umane. ,,Tigd" ii asimileazi explicit animalelor. Iar,,rasi", acest termen care revine atAt de des, confrmi ci nusunt, la un nivel colectiv, congenital, asemenea noua, celor-lati.

Conf;nutul rasist al acestei logomachii ne poate surprinde,dar adevirul este ci sensibilitatea noasffi e diferiti de aceeaa secolului al XW[-lea, oricAt de luminat se pretindea acesta.

Jean de Viguerie aminteste pe buni dreptate ci Buffon licalifica pe laponi drept un ,,popor abject gi wednic de dispre!(...) ai cirui indivizi nu sunt altceva decAt nigte avortoni, cutofii", ca Rousseau gisea ,,organizarea creierului mai putinperfecti" la ,,negri", ci Voltaire le reprosa ,,insisi misurainteligentei lor [care infoduce] intre ei qi celelalte genuri deoameni diferente prodigioase", iar blAndul abate Pr6vostnota,in legituri cu o revolti a sclavilor negri: ,,O turmi de mizera-bili care nu au decAt infitisarea de oameni nu ar merita si i sedea mai multi atentie decAt deranjului broastelor si al muste-lor, daca forta si ura lor, mai redutabile decat le sunt spiriful si

Tratat de dezinformare 51

rafurea, nu near obliga si luim mai multe misuri de p4evedere pentru a ne apAra'.

Pe scurt, in Secolul Luminilor, era perfect posibil ca unpgup de oameni si fie exclus din restul omenirii si, odata ex-clus, nimic nu impiedica exterminarea acestuia. Instructivaconcluzie.

Se observi ci retorica revolufonari nu le reproqeazivendeenilor opiniile regaliste sau credinfa catolici - ci rasa'Ceea ce va permite sI fie anihilaS,fbrlaface deosebirea lntepar(waniivechiului regim gi aceia ai celui nou: ,,Comitetul aluat misuri care tind si extermine aceasti rasi rebeli a ven-ddenilor", spune Barere. Iar la data de 15 brumar anut II (5noiembrie L793), declarl cu satiSaqtie ,,ci departamentul carea purtat prea mult timp infricositorul gi perfidul nume deVend6e nu mai este ln acest moment decAt un maldir de ce-nusi si un pustiu intins". Aceasta, cu con,stiinp absolut impi-cati. De asemenea,locuitorii din Angers, eliberat de marea ar-mati catolici si regali, ,,au ars tim€ia pafiei pentru a purfficazidurile de pAngirirea regali;tilor". Cu aceasta, satanaareavend6enilor ca atare era consumati definitiv. Asupra acesfuitermenvom mai reveni.

E interesant de consemnat, in treacit, aceasti aluzle lanumele departamentului Vendee (care, dupi cum se stie, afost inlocuit temporar cu Venge : Rizbunat): irnportanfa acor-dati unui ftrme propriu calificat in mod bizar drept Infricoga-tor gi perfid arati foarte clar cd ne afli.m in plin rhzboi al cuvin-telor.

Timp de doui secole, dezinformarea asupra genociduluivend6ean a fost inkefinuti de invitimantul Republicii, nu atAtprin calomnie cAt prin subinformare. in g.olile primare aleRepublicii a III-a gi cele secundare din Republica a fV-a, undemi-am licut gi eu studiile, abia daci se menf,ona acest micincident care risca s[ prejudjcieze buna reputaFe a Revoluleipentru Drepturile Omului. intreaga atentie a profesorului 9ia elevului erau dirijate sistematic fie spre pericolul pe care ilreprezentau coaliliile striine pentru cuceririle S.evoluliei, fiespre instaurarea eminamente simpatici a sistemului metric.

52 VLADIMIR VOLKOFF

Malet;ilsaac

in acest sens, mi-a venit ideea de a lua din nou manualulde istorie scris de Malet 9i Isaac, care mi iritase deja in tre-cere cAnd aveam vArsta sfudierii lui. Am constatat c|intareamea de adolescent nu fusese nejustificati. Manualele pot fiexcelente relee ale dezinformirii; in continuare, vom intAlnipi alte exemple. Deocamdad, si observim cum este descrisiexecuFa lui Ludovic aI XVI-lea.

Autorii nogti vorbesc despre ,,procesul" gi ,,rnoartea' regelui, termeni deshrl db neuki, care servesc la a descrie un prGces pseudojuridic in care Convenfa a fost atAt judecitor cAtsi parte in fitigiu 9i care a permis si se taie inpublic capulunui tati de familie in vArsti de treizeci si noui de ani. Acest,,proces" .si aceasti,,moarte" au fost cauzate de,descoperireaintr-un dulap de fief' a unor documente care dovedeau ,,cArdh-gia intre Curte gi suveranii striini". Ceea ce e interesant aicieste, pe de o parte, cuvAnful,,Curte" - nu se spune ci regeleera complice cu suveranii striini, ci se di de infeles, ceea ceechivaleazi cu a-i vota moartea - gi, pe de alti parte, caracte-rele italice ale ,dulapului de fier".}ar crede ci documentelear fi fost mai puFn compromititoare, daci Ludovic al XVI-leale tinea lntr-un dulap de lemn. Orice are efect asupra imagi-natiei cititorului e de folos. Un dulap de fier, ia gAnditi-vi! Eracum nu se poate mai drept ca un suvern atAt de tiranic incAtfolosea dulapurile de fier si piari pe esafod. Nu m-ar mira caaici sA se fi dorit o reamintire a dulapurilor in care Ludovic alXl-lea igi lnchidea dusmanii, se pare, asffel incAt si nu poatiface nici o migcare.

Montagnarzii nu rimAn nici ei necriticati de Malet gi Isaac,din punct de vedere criptomarxisL dupi cum era si de asteptat ,,nu doreau si existe presiuni din partea poporului asupraAdunirii", le,,repugna interventia Stahrlui ln viafa economici",pe scurt, ,,erau niste burghezi". Totugi, printre ei se giseau gi,,aparitori sinceri ai claselor si^race, ca Robespierre si Saint-Jusf'.

Pericolul pe care il reprezentau pentru Franta coalitiileprovocate de Conventie este, evident, scos in evidenti. El va


permite,la nevoie, si se scuze atrocititile comise in Vendee.De alffel, modul in care sunt povestite evenimentele din Ven-dee meriti si fie examinat mai indeaproape.

,,Conventia a ordonat o recrutare de trei sute de mii devoluntari. Aceasti misuri a fost semnalul riscoalei din Ven-d6e: vend6enii, inci dinainte foarte ostili Constitufei civile aclerului si misurilor luate contra preoflor refractari, au refu-zat sb, se lnroleze." (Atunci, de ce se mai vorbeste despre,yolurttari"?)

,,lnke 10 gi 15 martie 1793, s-au risculat sub conducereaunui paanic de vAnitoare, Stofflet, si a urui vizitiu, Cathelineau."(Nici o vorbi despre printul de Talmont.)

,,I;rpta dintre vend6eni, sau ..albi,, si revolu$onari, sau

"albaQti", a dobAndit inci de la inceput un caracter de o cru-zime atroce." (Dar nu se menfioneazi nici ci Albagtrii erauaceia care invadaseri departamenful Vend6e, nici ci Albii nuau ucis niciodad altceva decAt soldaf, inamici, in timp ce Albagtii exterminau populatiile civile.) ,,Absenta trupelor regulate,aflate atunci la frontiere, gi mediocritatea comandanflor repu-blicani, au facilitat tnaintarea insurectiei. Vendeenii au cuceritlocalititile Cholet gi Saumur, ameninfand oragul Nantes (iunie,1793)." (Nimic despre calitif,le militare ale vend6enilor, caresunt considerafi ,,risculafi", cAnd putem considera la fel debine ci si Conventia s-a ,,rdsculaf' contra puterii regale, consi-derati legitimi de mii de ani.)

Tiflurile paragrafelor sunt la fel de instructive: ,,Primelemdsuri ale salvirii publice", ,,Revolutia in pericol": se capteazasimpatia cititorului. Acum, acesta va fi ficut si se teami detot ce poate fi mai riu, in acelagi timp vendeenii fiind discredi-taf, ca niste aliati ai sfiinititii: uToate frontierele erau forfate:englezii... austriecii... prusacii... In interior, riscoala vend6eaniavansa: unii nobili, Charette, la Rochejacquelein, ii preluasericonducerea si o transformau intro mare revolti regalisti sicatolici. Regaligtii ac$onau gi in alte pirti: au ridicat la luptioragul Lyon, apoi Marsilia, gi in curAnd aveau si predea porhrlTotrlon fl otei engleze." @xplo atarea pabiotismului prezumtival cititorului.)

,,1-a Paris, Marat a fost asasinat de o tAniri regalista, Char-lotte Corday." (Fals: Charlotbe Corday era republicani.)

54 VLADIMIR VOLKOFF

,,in Adunare, contrarevolufionarii sideau suspiciuni, iiirnpingeau pe deputa$ si ia misuri extreme, pentru a deveninepopulari." @e scurt, contrarevolutionarii sunt cei vinovatideTeroare. Ce frumos.)

Fragmentul se termini printr-o interogatie demni de unroman de aventuri: ,,Aveau si reuseasc[ montagnarzii si sal-veze Franta si Revoluf,a?"

Continuarea, in numarul viitor.Iar restul, mai vedem noi.

Isbria^&rsietVa trebui si se scde intr-o buni zi istoria dezinformirii

sistematice cd,reia Rusia i-afost $i, inho anumiti misuri, inciii mai este victimi,filrhapune la socoteali qi mitul satelor luiPotemkin.

Primele inexactitiF sivArgite de francezi in legituri cuistoria rusa i-au apar,tinut lui Voltaire, in lucrarea consacratilui Petru cel Mare, dar ignoranfa gi reaua voinfi au inceput sise alieze, dedinfirite, din primii ani ai secohlui alXD(-lea: prin-fl qe Ligne se plAngea deja de acest lucru.

In rAndul htei al dezinformatorilor, ii gisim pe Marchizulde Custine, care nu-i iertase Rusiei faptul de a fi fost rugat sipiriseasci fara din carza moravurilor lui mai speciale, gi peAlexandre Dumas, care pretindea ci biuse vodki dintr-unsamovar, la umbra unei cliuvce sfidoase, ceea ce lea dat rugi-lor prilejul si dea un sens nou cuvAnhrlw kliuvka: ,,Balivernetndrugate de striini despre Rusia".

Dar nici rugii nu sunt curaf, ca lacrima: de la contesa deS6gur, niscuti Rostopcin, care a creat personajul bufon algeneralului Durakin, al cirui nume deriveazi de 7a durak,,'tlail', pana la Alexandre Herrnn care, ambuscat in Occident,a ficut toate eforturile si denigreze Rusia ln general si taris-mul ln special, trecAnd pe laTurgheniev care, ffiind pe piciormare in Franta pe seama iobagilor sii, nu se sfia si criticeiobigia.

Este oare cazul si vedem in aceasti complicitate a rusi-lor cu prejudecltile alimentate de altii impotriva lor un simtal dreptitii extrem? Sau un anumit masochism?


Inffebarea nu este lipsiti de interes din punctul de ve-derecare ne intereseaza. Am pus deja accentul pe consimtamAn-il firi de care dezinJormarea nu e posibili, $ar era vorba deconsimfamantul publicului, nu al victimei. In cazul rugilor,este vorba de consimtimAntul victimei. Ei reprezintA atittobiectul, cAt gi subiectul operafiunii. Autodezinformati siautodezinformatori pe propria lor socoteali. Afi victima uneidezinformari e una; a te complace ln ea, cu o placere morbidi,e cu tohtl altceva.

in anii douizeci, elevii francezi invifau pe de rost ci,,Ru-sia este o cAmpie intinsi, bogati in grAu,locuiti de un poporbarbar", slq dar rusii emigrafi, cAnd li se cerea si arate cumm6ncau ei lumaniri, curn li se dusese vestea, rispundeau ci,le pisteazi ,,penfu deserf', iar marele pianist de reputatieinterna$onali Uninslry, excedat de suficienta francenlor ca-re-l luau drept un silbatic cumsecade, a ajuns si simuleze cinu mai vizuse un pian in viafa lui, lnainte de a incepe s[ ,,im-proitzeze" ca un mare maestru ce era.

Gsand la o parte posibila responsabilitate a anumitor rugi;cui i s-ar putea atribui genul de toxicitate care inconjoari Ru-sia, mai ales in spiritul intelectualilor occidentali? Distanfeigeografce, diferenfelor religioase, impirtirii Poloniei, incen-dierii Moscovei, ranchiunei tenace a rentierilor francezi carenu i-au iertat niciodati imperiului farist celebrul

"imprumutrusesc"? Nimic din toate acestea nu pare si explice mu$umitor vointa lor tnciLpi{Anati de a fi maltratati.

De cAte ori a trebuit si explic ci Alexandru al ll-lea a fostcel ce a suprimat iobigia tn Rusia, dinfo tisituri de condei,in anul 1861, inci inainte ca sclavia si' fi dispirut ln StateleUnite cu pretul unui rizboi civil, numit gi Razboiul de Sece-siune, care a costat aproape sapte sute de mii de morti! DecAte ori n-a trebuit si reamintesc ci nu Nicolae al Il-lea ci,dimpotrivi, bolsevicii au semnat pacea separati de la Brest-Litovsk, abandonAndu-i pe Aliafi in plini frimAntare, pe cAndNicolae al ll-lea riscase si.si pierduse tronul, pentru a le rimA-ne fidel! Ce satisfactie morbidi amvbaftpe fetele multor occi-dentali de fiecare dati cAnd asupra Rusiei se abitea inci onenorocirel Si pe ce ton superior ii atzeam vorbind pe toti


cei ce se refereau la seful staflrlui rus, care tohrs,i si-a eliberatpoporul de tirania comunisti cu ajutorul primei revolutii ne-sAngeroase a tuturor timpurilor!

Tbate acestea ar febui si fie elucidate odati pentru tot-deauna: cici se vede bine de ce Bisericile rivale au interessa-si atace reciproc popularitatea, de ce comunistii si compli-cii lor considerau ca era avantajos si desconsidere regimulimperial, dar existi ceva straniu ln aceasd unanimitate a ani-rnoziti$i, in acest refuz incipitAnat de a se informa despre omare tari. E o temi de,rneditatie. Am putea include si o ana-lizi a obisnuitelor scorneli despre sufletul slav, farmecul slav,fatalismul slav qi butada nu prea inteligenti a lui Churchilldespre o Rusieghicitoare ascunsa lntr-un plic invlluit in mister. Aceasta e o rea-voinfi flagranti a Occidenfirlui, pe care arfi interesant so demontim piesi cu piesi.

DepepadinEms

Un alt exemplu despre aptitudinile dezinformatoare alecuvAntului scris: celebra depegi din Ems.

Situaf,a este destul de tulbure. Si incercim so clarificim.Suntem in anul 1870. Tronul Spaniei e vacant Spania i-l

propune lui lcopold de Hohenzollern, '/ar al regelui Wilhelrn Ial Prusiei. Ieopold este de acord, Bismarck e enhrziasmat,Wilhelm nu are nici el nimic tmpotivi. Franfa se agiti si pro-testeazi. Ambasadorul Benedetti il cauti pe Wilhelm la Ems,unde se afla la bii, inke doui chiogcuri de far'fari,. Franfadoregte si obfini o declaratie a regelui, dezavuAnd candida-hrra si angajandu-l pe leopold si se retragi. Wilhelm e imp5-ciuitor: rispunde ci este o problemi de familie si, daci l,eo-pold i,si retrage candidatura, isi va da si el asentimentul.

Afacerea sar fi putut opri aici.Dar Franta insisti, inlr-un mod destul de gJrosolan. Ducele

de Gramonf Ministrul Afacerilor Externe al lui Napoleon alIII-lea, il trimite pe Benedetti pentru a-i cere regelui sil sti-tuiasci pe l,eopold sa renunte la tronul Spaniei. Wilhelmconsiderh ci s-a mers prea departe. Totuqi, intrucAt stie dejaca printul Carol-Anton, talil lui Leopold, accepta si relragi

5 , 1Tratat de dezinformare

candidatura fiului siu, promite si dea un rispuns in douizecisi patru de ore.

Inci o dati, afacerea ar fi puhrt si se suspende.Or, Gramont nu e satisticut nici de data asta. Benedetti,

intAlnindu-se cu regele intr-un parc, in sunetele vesele ale or-cheskei de la cazinou, ii cere acum si aprobe renuntarea inscris qi si se angajeze ch niciodati nu va mai susfine candi-datura unui Hohenzollern la tronul Spaniei.

Aceasta este intr-adevar o exagerare. La umbra ulmilorclin Ems, regele ii rispunde ambasadorului: ,,Spunefi-i clarimpiratului ci imi consider verii oameni de onoare. Daci aureffas o candidaflrri pe care o acceptaseri, n-au ficuLo in nicitn caz cu g6ndul ascuns ca mai tltrnu so ia de la inceput (...).\r-am dat cuvAnfirl meu gi nu mai am nimic de adiugat. Per-rnitefi-mi si mi indepirtez."

Dupi care, ii ordoni aghiotantului siu Abeken si-l punila curent pe cancelarul Bismarck, care, la rAndul siu, se aflatot la bii, in Karlsbad.

Iati textul depesei din Ems, semnata de Abeken:

Maiestatea Sa mi-a scris: ,,Contele Benedetti m-a oprit intimpul unei plimbdri, cerAndu-mi, cu o insisten,ti deplasafi,sd-l autorizez sd telegrafieze numaidrcAt ci pe viitor md anga-jez sd nu-mi mai dau niciodati acordul, in cazul cd membrii{amiliei Hcihenzollern ar reveni asupra candidaturii lor. in celedin urmd,l-am concediat cu sevefitate, cici nu se poate gi nicinu are drepful sd ceard asemenea angajamente penfuu totdea-una (..,)." Maiestatea Sa (..) a hotirAt sa nuJ mai primeascdpe ambasadorul Franfei, ci si-i transmitd prin intermediulaghiotantului sdu cd Maiesktea Sa a primit Intre tinp de Iaprint confirmarea acestei stiri anun{ati deja de Ia Paris luiBenedetti si nu mai are nimic sa-i comunice. Maiestatea Sa iicere Excelentei Voastre sa judece dacd aceasti noui interuen-tie a lui Benedetti si refuzul siu ar trebui sd fie comunicateimediat, atAt ambasadorilor nosffi, cAt gi presei.

Este data de 13 iulie. Bismarck primegte scrisoarea, intimp ce se alli la dejun, cu doi militari gata de lupti - genera-lii Moltke si Roon, care fac niste mutre uite-atAt de lungi:


situatia pare sa se calmeze, nu vor mai avea ocaziasi-si prac-tice meseria. Dar, din fericire penfu ei, pornind de la depesaaminuntiti a lui Abeken, cancelarul redacteazi urmitorultext lapidar:

Vestea reffagerii printului mostenitor de Hohenzollern afost comunicati oficial gtvemului regal spaniol de cdte guver-nul francez. (De ce se amesteci guvernul kancez?) Intretimp, atnbasadorul fiancez La adresat regelui, la Ems, cerereade a-i aproba sa telegrafieze Ia Paris cd regele se angajeazi sdnu mai permiti niciodati gi cu nici un chip reluarea candida-fum. (Evident" aceasti cerere e jignitoare.) Ia aceast4 M.S.regele a refitzat sdJ mai primeasci pe ambasador 9i i-a tans-mis prin aghiokntul siu de serviciu cd nu mai are nimic sd-icomunice. (Aici intervine o rupturi, din momentce se di sen-zafa ch ambasadorul a fost alungat in special formula ,,aghiotant de serviciu", cand h original se spunea doar,,aghiotanfreprenntA o mici inspiraf,e de geniu, care accentueaz| afron-tul.)

Firi indoiali, actualii nogtri gefi de stat sunt obignuiti sideguste alte afronturi, dar in secolul al XX-lea, de indati cedepesa a fost remisi, sub aceasti noui formi, ambasadorilorstriini gi presei, Franfa nu a mai avut de a]es: a fost obligatisi declare rizboi,ceea ce a s,i fi:cut, la data de 19 iulie 1870, curezultatele care se cunosc.

Pe cine intoxicase, dezinformase, manipulase Bismarck?Pe toati lumea.Guvernul fuancez, pe care l-a consbAns si intre inrazboi;

pe propriul siu rege, obhgendu-l de asemenea; si populatiagermana, mai ales cea din sudul tirii, in rAndurile cireia per-spectiva unui rizboi nu dezlantuia enfiziasmul, dar care n-aveade gand sh se lase insultat'i in persoana regelui siu, chiar dacaacesta era de origine nordic6.

Frumoasa operaFune de dezinformare. Suport incidentulneinsemnat relativ la succesiunea Spaniei, care a dat nagteremanipularii depesei. Transmitetori (magnific alesi in tabiraadversi): Ducele de Gramont si consilierii lui Napoleon alIII-lea.


Protrcoalele InSetepyilor SioruluiUnul dintre procedeele de dezinformare consti in a-i afri-

bui adversarului afirmatii pe care acesta nu lea ficut.Un altul consti in a-i atribui lucruri pe care nu lea spus,

dar care se pot exfage din declaraliile lui cu ajutorul decupa-jelor, al aproximirilor, al retrgurilor: este ceea ce se numegte2rnalgamare.

Un al treilea, pe cAt de pervers, pe atAta de naiv, are scopulde a-i atibui ceea ce s-ar putea crede ci ar fi spus daci erasincer.

in 1905, Qerghei Nilus a publicat la Moscova, sub titlulProtocoalele InlelepfiIor Sionului, un text prezentatca gi cumar fi constituit concluziile secrete ale Primului Congres Sionistde la BAle. Autenticitatea acesfiria este mai mult decdt lndoiel-nici, atAt de mult ii pune autorul pe sionisti si spuni ceea cecrede el ci ar fi spus in mod firesc. Este oare acest autor Nilusinsugi, sau ,,protocoalele" sunt rodul unei colabori.ri intre maimulte presonaje nelinistite de progresul sionismului? Firiindoiali, no vom gti niciodati. Dar risunetul acestui fals fa-dus in germani cu incepere din 1919, ln polonezi, englezi gifrancezh din 1920, a fost imens qi l-a inspirat, printe alfl, peAdo$Hitler.

ln eseqti, consti tn a le atribui unor,,intelepf;" ipotetici am-bitia de a domni asupra intregii lumi, scop in care urmiresc:

- si atAfe popoarele la discordie;- si-i e:<termine pe nobili gi pe marii proprietari de piman-

turi;- si provoace fulburiri printe muncitori;- si urmareasci o acSune de dezagregare prin interme.

diul presei;- si rispandeasci in rAndurile opiniei publice confuna;- si depraveze tinereful;- si submineze justitia;- si lupte contra religiei.Se observi in ce misuri se apropie aceste porunci, reale

sau imaginare, de doctrina lui Sun Ti, si nu a fost nevoie demai mult penku ca eweii si fie binuiS de a fi vinovaf de acestepractici.

Tratat de dezinformare 6 l

Vagoutlplumbuit

Una dinke cele mai mari operatiuni de dezinformare -

sau, mai bine zis, de influenli - a fost desfigurati de germaniin 1917.

Cand monarhia rusl a fost inlocuiti, in luna februarie aacelui an, de un guvern provizoriu inept dar hotirAt si conti-nue rizboiul alifuri de Aliaf,, statul-major german a decis sa-ltrimiti in Rusia pe l,enin, care in ceea cel privepte era hoti-

calitate.Bineinleles, Lenin, stiindu-le numai pe ale lui 9i fiind

finantai de germani, nu lucra pentru ei, ci pentru el insusi sipenfu partidul siu: rezultatul rimAne neschimbat 9i se poatespune ci existi o supremi eleganli in a infebuinla un agentde influenti cu propriul siu acord, pentru o cauz| care nu liapattine.

De alffel,la fel de valabil e gi contrarir-rl folosit de germani,

busit si asffel s-a deschis era totalitarismelor, cu toate consecintele cunoscute. Desigur, nu acestea erau rezultatele pe carecontaseri generalii germani.

VLADIMIR VOLKOFF

Autenticitatea documentului a fost intens discutati. Sur-sele sale par sa se revendice dn Dialog in Infen inte Machia-velli gi Montesquieu, scris de Maurice Joly in 1864. Publicarea,autentificati imperfect in mai multe tiri, pare sd dateze din1901, in Rusia. Tribunalele din Berna au declarat documentulun fals, in 1935; in 1937, au revenit asupra deciziei.

Dar; la drept vorbind, trecAnd peste cercetarea turor falsuriautentice sau a unor originale false, ceea ce ne intereseazaaici este fapfirl ca un text, probabil apocn{ a putut avea efectecu consecinle incalculabile, ci nigte oameni de buni-credinfis-au putut llsa influenfaf qi ci in acea epoci se putea duce laindeplinire o operatiune de dezinformare reugiti doar cu unminimum de verosimilitate.

Este indiscutabil c5. o atumifd acfiune subversivi, intre.prinsi in decursul secolului al XX-lea, a folosit, intre alti afili-a!, gi anumiti ewei: e vorba de revolufa rus[. Iar aici ajun-gem la unul dintre cele mai eficiente resorturi ale dezinfor-mirii: generalizarea. Nl.ste sionisti au putut intreprinde acf,unisubversive: imediat, se va trage concluzia ci. eweii reprezintiun element subversiv. Aceasti tendinfi pe care o avem de asimplifica lucrurile va fi exploabti din abundenti in continua-re, permitAnd lnzesfarea fufitor par[zantlor Vietramului sauai Vietninhutui, a tuturor afiltallor EL.N. sau OAS., a fiilurorehricilor Tutsi sau a tufuror etnicilor Hutu, a htturor azeilorsau a tuturorarmenilor, a tuturor sArbilor bosniaci sau a tuhrorbosniacilor musulmani, cu toate virtuFle sau cu toate viciile.

Publicarea Protocoalelor Infelepflor Sionului a cauzat unefect de bumerang, care nu este nici el lipsit de interes, dinmoment ce unii au acuzrt Ohrana, polifla pottici a monarhieiruse, de a fi cautionat aceasti publicare. Pentru moment, oasemenea asertiune pare lipsita de temei: un fals contra altuifals; documentul a emanat mai degrabi din cercurile antise.mite private care ar fi incercat si for.teze m6na guvernului taristpentru a provoca misuri care, din fericire, nu s-au pus in apli-czre niciodati. Intre altele, se pot reciti pe aceasti tema scrie-rile lui Babel si se poate revedea Crucigdtorul Potemkin deEisenstein, care demonsfreazh ci regimul tarist, contrar unuizvon larg rispAndit, se impotrivea pogromurilor antisernite.

62 VLADIMIR VOLKOFF

hopryanda de rdzboi

Si menfionim, pentru a se retine - gi pentru a le deosebide dezinformarea propriu-zisi - propagandele de razboi alehrturor tirilor, pe parcursul acestor doui conflicte mondiale.

Nu prezinti mult interes pentru specialisti, ln pofida min-ciunilor grosolane la care au recurs, pentu ci niciodati nusi.au dat osteneala de a se masca serios. Era firesc ca brita-nicii gi francezii si tipireasci aberatii ci germanii spintecausugari, era la fel de firesc ca germanii antisemif, si publicenelegiuirile eweului Su$s. Singurul aspect care poate fi demnde re$nut al acestor propagande consti lntr-o modificire afilosofiei rizboiului in sensibilitatea Occidentului.

Timp de secole, motiwl de rizboi considerat ca fiind celmai onorabil fusese cucerirea, alffel spus, pofta de a jefui veci-nii gi a le acapara teritoriile. Pe plan moral, nimeni nu giseanimic de comentat, nici micar in epoca ebraicl sau cregtini,chiar daci aceste victorii antrenau exterminarea unor popoareinbegi, cum ar putea depune mirturie filistinii sau indienii,daci inci ar mai exista intr-un numir suficient de mare.

incepand din Evut Mediu, unele masacre au fost jusffi-cate de o anume motivatie morali: fidelitatea fati de suveran.

fiind cu atAt mai meritorii: ifl injunghiai fratele cregtin ca si-linveF cum si triiasci. Sub RevolutiaFrancezh, s-au declangatrazboue ofensive pentru a elibera celelalte popoare de tiraniasuveranilor^lor, de care oamenii erau, in ansamblu, destul demultumiti. In secolul al XX-lea, sensibilitatea s-a modificat:meseria militari rimAnea cea mai nobili, cea mai admirati,dar vocatia ei consta in apirarea propriei paffii, nu in cucerireapatriei altora (cu o exceptie confortabili in cazul colonizirii,chipurile destinati si rispAndeasci lumina si progresul prin-tre ryqte popoare fericite in inapoierea lor).

In Primul Razboi Mondial apare o noui schimbare, bogatiin consecinte.


Rizboiul in sine se releva acum ca un riu si nu se maiius-tifici decAt daci adversarul este prezentat ca un riutlcitor,idee complet noui si conffa cireia sar fi raliat Moise, Sofocle,Socrate, Alexandru, Caesar, Shakespeare, Molidre, Corneille,Goethe si, practic, toate marile spirite occidentale (firi a-i maipune la socoteali gi pe chinezi), dinte care nici unul nu a con-damnat razboiul ca atare.

Ar trebui si distingem aici o influenti a moralei puritanesi de tip cowboy, white hats (,pilnrii albe'), confa black hatsC,pilirii negre'), ca in westernuri? Sau mai degrabi ar fi cazulsi considerim ci tipul de rizboi medieval, considerat ca unsport de citre cei care il practicau, nu depigea pragul de toleranti a populafilor, cAti weme recrutarea de tip revolutionar-si napoleonian, impusi unor popoare in esenfi pagnice, n-aputut fi susfinuti de acestea pe termen lung decit cu sprijinulunor motivaFi satisficitoare din punct de vedere moral? Secuvine si recunoagtem doar ci, ponderea opiniei publice de-venind determinanti in desfigurarea acfunilor politice, aceastiopinie trebuia doar si fie convinsi, iar morala furniza temepropagandistice ugor de dezvoltat? Ori vom spune, mult maisimplu, c|ipocinaomeneasci progreseazi din generatie ingeneratie?

Nu vom spune absolut nimic, fiindci ar insemna si neabatem de la subiecl

Totus,i, si remarcim in treacit ci informarea.si dezinfor-rnarea, imediat ce incepe si li se faci simf,ti importanfa, cautasi creeze un maniheism fundamental in care cei buni suntcomplet buni, iar cei rii, iremediabil de rii. Informarea nupoate exista firi deformare - si, intotdeauna, in sensul uneisi mplffi ciri mor alizato ar e.

Din pAcate.

63

CepnolwVZILEIN MDIOULUI

Inventarea radioului nu a adus cu sine noi procedee de dez-informare, dar a servit mult in perioada marcati de ascensiu-nea national-socialismului si de al Doilea Razboi Mondial: defapt, radioul - sau telefonul firi fif, cum i se spunea pe atunci -reuneste avantajele relatiei guri-ureche cu cele ale tiparului.

Aceasti epoci a fost dominati de doui personaje care, dealffel, au sfArgit prin a purta un adevirat duel, prin intercala-rea dezinformirii.

C,oebbels

Goebbels, mare tribun al viului grai -si abil utilizator alra-dioului, nu a fost un dezinformator in sensul exact al cuvAnfu-lui, ci un propagandist care folosea minciuna inf-un mod atAtde constant pi de cinic, incAt ne permitem si ni-l insusim aici.

,,Micul doctor", ciruia i se akibuie expresia,,O minciunarepetati de o mie de ori rimAne minciuni, o minciuni repe-tati de un milion de ori devine adevir", a mai spus: ,,Propa-ganda nu are nimic in comun cu adevirul" gi pretindea ciputea ,,sa se joace cu sufletul poporului la fel cum se cAnti lapian". Programul siu consta in ,,a dezlinfui pasiuni vulcanice,a provoca explozii de furie, a pune in miscare masele omenesti, a organizaura gi disperarea cu un calcul rece", iar pen-tru a-gi defini doctrina, nu-si menaja cuvintele: ,,Propagandabuni este aceea care duce la succes, iar propaganda rea eaceea care-gi rateazh scopul, oricAt ar fi de inteligenti, cicipropaganda nu are misiunea de a fi inteligenti, ci de a asigurasuccesul (...). nin urmare, nimeni nu poate spune: propagan-da dumneavoastri este prea brutali, prea vulgari (...). Dacicineva zice "Propaganda dumneavoastri nu are tinuti morali",e inutil si mai discut serios cu el." Este foarte posibil caGoebbels insusi si nu 1i crezutin nici una dintre ideile natio-


nal-socialiste pe care le profesa. Pufin conta pentru el continu-tul teoriei pe care leo transmitea maselor, nu-l interesa debAtadeziunea acestora: ,,Esenta propagandei consta in a cAgtigafiinfele pentru o idee, intr-un mod atAt de intim, de viu, incAtsi sfArgeasci prin a i se dirui complet s,i a nu mai putea sarenunte la ea".

hri Goebbels nu-i lipsea nici simlul umorului: a ajuns sadetermine un subprefect de politie si-si dea demisia, dupi ce,in toate discursurile sale, ii atribuise prenumele ridicol de,.lsidor", iar cAnd s-a hotirAt si impiedice premiera filmuluiNimic nou pe Frontul de Vest, in loc de a organtza. o manifes-tatie politici, s-a multumit si introduci in sali goareci ginipArci. De alffel, igi semna de buni-voie textele cu formula,,Goebbels, cipetenia bandif;lor", penffu ci un adversar politicil insultase cu aceste cuvinte.

Bineinleles, Ministrul Reichului pentru luminarea popo-rului si propagandi - acesta fiind titlul siu cand nazistii aupreluat puterea - nu se multumea numai si lni discursuri,radiodifuzate sau nu. Defilirile, drapelele, ficliile gi tobele,saluhrl hiflerist, strigitele de Sieg-Heil scandate sonor, toatimizanscena de la Ntirnberg, ii servea s[ ,,dezrIdilcineze"individul (in sensul weilian al termenului) qi si faci din el unautomat care nu se mai putea lipsi de partid -si devenea capa-bil ca, in numele lui, si sivArseasci toate actele de eroism sitoate atrocititile.

la apogeul nazismului, Goebbels dispunea de trei sute deofiteri si cinci sute de angajaf, care munceau douizeci si paffude ore pe nlamanipularea informafei, iar in timpul rizboiuluia creat,,companii de propagandi" in care corespondentii derbzboi isi satisficeau stagii de opt zile.

Nu trebuie si uitimii, desia inventat si.si-a asumat,,riz-boiul total", Goebbels fusese ostil rizboiului in sine, conside-rAnd, in maniera lui Sun Ti, .5 spada nu trebuie si fie scoasidin teaci decAt in ultimi instanti: nu obtinuse el rezultatemiraculoase,filrhase fage nici un foc de armi, cu reocupareaRenaniei, restabilirea serviciului militar, revenirea bazinuluiSarre, Anschlussul cu Austria, anexarea teritoriului Sudetilorsi Memelului, stabilirea unui protectorat in Cehoslovacia?

65

66 VLADIMIR VOLKOFF

Daca-l asculta, Hifler ar fi putut obtine coridorul din Dantzigpe cale pa-snici, rezolvAnd la fel si problema coloniilor. Darzeidauwut alffel.

Cand a sosit Giitterddmmerung-ul din final, propagandalui Goebbels a atins niveluri fantastice. A mers pani la a punesi se intocmeasci manuscrise false ale lui Nostradamus, scrisepe pergament gi legate cu piele din secolul al XVI-lea, in care

acest apelativ biiefilor tineri care aveau si actioneze inspatele liniilor inamice.

*fronDelnsin timpul celui deal Doilea Razboi Mondial, britanicii au

adus intoxicarea la un lnalt grad de perfectionare, cre6nd unbirou intihrlat Doublecross (,Cruce dubli"; inselitorie, pici-leali) cu specialitatea de a camufla escadrile de false avioane.si regimente de false tancuri, penfu a ingela inamicul asupralocurilor de debarcare. Dar au ficut mult mai mult decAt aiAtcu Sefton Delmer si al siu ,fadio negru", englezii au practicatcu succes dezinformarea propriu-zisd-

plare sau neglijenfi". Si isi rezuma tehnica asffel: ,,Cea maisimpla si mai eficace operatiune ,.neagri.,r" (cum numea elactiunile de dezinformare) ,,este aceea de a scuipa ln supacuiva, strigand "Heil Hitler"."

Delmer emitea in limbile germani sau italiani si, departede a face propagandi antinaz-istivulgari, transrnitea, de exem-plu, dAndu-se drept un post de radio al armatei germane care


mas la discretia comandantilor nazisti, daci soldaf,i mureaupe cAmpul de onoare. Alteori, Delmer se prezenta ca un-postde radio republican fascist gi bansmitea gtiri menite s#i perfir-be pe italieni: afirma ci lira avea si fie devalorizati .si ca se declan-sase goana dupi bani; cu alti ocazie,Aliafi au promis o,,zonh de gratie" din nordul Italiei pe care aveau si se abtinide a o bombarda gi, nu peste mult, Mussolini a inceput sa-iactrze pe italienii firi congtiinfi caregi abandonau munca pen-tru a alerga si se refugieze acolo - la care, Delmer a difuzat dinabundenti declaratia lui Mussolini.

intrufAt Goebbels decliarase ci avea si le distribuie pro'vizii muncitorilor din uirne, postul de radio al lui Delmer aanuntat ci aceste alimente urmau si confni Pervitin, pentrua le miri productivitatea Cand copiii familiilor bombardatela Hamburg erau evacuati spre esl Delmer a lansat zvonul citn lagirele unde aveau si fie primiti ficeau ravagii epidemiile,sub forma urmitorului anunf; ,,Doctorul Conti, ministrul Si-nititii Reichului, ii feliciti pe mediciiofileri din lagirele decopii (...) pentru devotamentul exemplar cu care au tratat epi.demia de difterie care s-a declarat printre copiii din grija lor.Miniskul igi exprimi speranta de a-i vedea triumfand asupratragicei penurii de medicamente, putAnd reduce asffel ratamortalitisi la o medie de gaizeci de mor,ti pe siptimAni."

Delmer a transmis muzici interpretati de Marlene Dietrich(care era antinazisti) la postul siu de radio pretins nazisf precum gi insulte la adresa Papei, din partea unor aga-zisi fascigti.Efectul de bumerang a fost atAt de puternic incdt, dupi riz-boi, Delmer a fost nevoit si publice o carte penfru a dezmtn!anumite neadeviruri care emanau de la el gi cirora li se acor-dase prea multi incredere. Unele nu fuseseri rispandite de,Jadioul negru", ci prin alte procedee de dezinfoffnare, gi maivicioase.

Asffel, Delmer a aruncat din avioane porumbei voiajorimorF, avAnd legate de picioare chestionare aleAliafiloa chipu-rile completate de unii germani influenti care ar fi avut de gandsi trideze, ,,astfel incAt Gestapoul a primit ordin si-i arestezepe cAtiva dintre cei mai importanti membri ai partidului nazisf'.

l4ff l, 'rf-

6968 VLADIMIR VOLKOFF

A aranjat ca niste polonezi, asasinAnd un german, si laseunne care indicau ci acesta fusese omorAt de o miscare ger-mani de rezistenti.

A ticut ca in Germania si ajungi o broguri referitoare la,,problema cresterii numirului de dezertori", care ii ,,invitape ofiteri sa-si mireasci vigilen.ta".

Cu ajutorul organizatiilor norvegiene de rezistenti, a apli-cat la Oslo afige care reprezentau un soldat gerrnan greu de recunoscuf despre care se afirma ci era ciutat penku un omor.'fextul preciza ca omul era periculos, deghizat n chpltNr lttft-waffe s;rlrin bndertiihrer al partidului nazist si ci trebuia sifie preda! ,yiu sau morf', politiei militare. ,,tn i.{orvegia", afir-mi el, ,,am a'urt rezultate excelente, gratie acestui procedeu".

A pus la punct o eticheti cu instructiuni asupra modaliti-tii de a sabota submarinele. Aceste etichete au fost lipite deluptitorii norvegieni din Rezistenfi pe submarinele germane.,,Scopul opera$unii nu era atAt acela de a incita echipajele sul>marinelor si-si saboteze propriile nave (...) cAt de a nelinistiserviciile germane de informatii."

A redactat un manual de insfuctiuni medicale penfu ob!i-nerea concediilor. Scopul urmirit era dublu: s5-i incurajezepe simulanti si si-i incite pe medicii germani spre a gisi chiu-langii chiar si acolo unde nu eracazri,. Germanii au gisit acestmanual atAt de abil, incAt l-au tradus pentru a-l rispAndi ln ar-matele aliate. Efect bumerang.

A publicat o revisti de astrologie intitulati Zenit, care con-tinea horoscoape negative pentru principalii conducitori aiReichului si previziuni lipsite de optimism pentru operafiu-nile ce implicau submarine. Unele numere, antedatate, anun-tau infrAngerile de la El-Alamein si Stalingrad.

Cu ajutorul complicilor polonezi, a ficut si aparl in presagermana articole aparent patriotice, in care fuseseri shecu-rate expresii pesimiste. De e'xemplu, unu-l dintre acestea cele-bra a cincwecea aniversare a Amiralului Doenitz in cei rnairespechrogi termeni. Tbtusi, textul preciza. ci,, ,,din cauza uneipierderi de circa treizec\ de submarine pe luni, amiralul lsi-alpierdut o parte din energia si prospetimea sa tinereasci."


Nu e de mirare ci intre Delmer si Goebbels sa declansatun adevirat duel. Este vorba de bonurile germane de raflonali-zare aalimentelor. Delmer tipirise bonuri false, cu care RA-Einunda Germania, parasutAndu-le. Germanii au observat stra-tagema, evident, gi au publicat o circulari in care semnalaucele cAteva diferente dintre cupoanele autentice 9i cele false.

,,Dar aceste deosebiri erau atAt de subtile, incAt nu se puteauremarca decAt cu instrumente speciale si, bineinteles, comer-cianlii nu distingeau nimic." Tipografii germani au schimbatmodelul bonurilor. Britanicii leau copiat la perfectie. Atunci,pentru a dovedi ci falsurile engleze erau stAngace 9i ugor dedetectat, ,,puL'indu-i biga in inchisoare pe cei care le foloseau",Goebbels a pus si se imprime falsuri ale falsurilor, ,,intr-unmod atAt de grosolan, incAt contrafacerea devenea vinbrlitimediaf'.

in toate aceste trucuri, se remarci folosirea striltlcita akansmititorilor in materie de dezinformare. Delmer iiv'wanuatAt pe chiulangiii medicali, cAt pe medici ingisi, nu atAt sub-marinele, cAt serviciile de informatii, il ticea pe Mussolini silucreze pentru el si nu enta sL foloseasci insugi Gestapo-ulsau politia militari german5, pentru a-gi realiza carambola-jele.

De mare arta.

Tratat de dezinfornare

el o a doua naturi qi nu febuie si ne mirim daci a reugit incel mai glorios mod.

Lffiingi dezintomtarea

l,enin a practicat mult s-i propaganda, gi dezinformarea,intre altele, sub forma unor sloganuri mai mult sau mai putininritate dupi Marii Inaintasi si epigonii acestora: ,,Bolsevis-mul este puterea sovietelor plus electrifcare", ,,Rizboi palatelor, pace bordeielor", ,,la cu forla ceea ce ti sa luat cu fo[a"gi alte expresii la fel de primare l-au ajutat sA-gi instaurezeputerea in Rusia, dar aici nu era vorba decAt de o propagandainterni, in care nu a dattot ce avea mai bun in el.

Mai cu seami, l,enin afostgenial in modul de a trata Occi-dentul capitalist ci.ruia li visa piekea. Aceasti atihrdine se poaterez.tmain patru formule esenEale:

- ,,Spune!-le ceea ce vor si audi" este insigi deviza orici-rui soi de dezinformare;

- ,,1€ vom vinde franghia cu care si se spAnzure" demon-streazl importanta pe care o acorda, pe buni dreptate, matu-ritifli politice a inamicilor sii gi avantajelor pe care le puteaobtine de pe urma ei;

- ,,Idiofli utili" era denumirea sa favoriti pentru cei careau fost numif,, mai migulitor, ,,tovaragii de drum";

- ,,[-ada de gunoi a Istoriei", pe care le.o rezerva cu amabi-litate inamicilor si rivalilor sii, reaminteste ci denigrarea ad-versarului este unul dintre procedeele favorite ale lui Sun Ti.

Nu ne putem abf;ne sl citim aici exffase ample din memo-randumul adresat de Lenin in 1921lui Cicerin, comisarul siude afaceri externe:

,,fn urma observaf,ilor directe pe care le-am putut realizapersonal in timpul anilor de emigtare, trebuie si marturisescci asa-numitele cercuri cultivate din Europa de Vest si Ame-rica sunt incapabile si infeleag:a at?fi, situatia actuali, cAt siraportul real de forte. Aceste cercuri trebuie si fie consideratesurdo-mute (...).

llnand sealna de marele decalaj de timp necesitat de dez,-voltarea revolutiei socialiste mondiale, trebuie si se recurgi

1 1

Ceprror-ur-\rlDEZINFORMAREA SE ORGA}.I IZEAZL

Inventia lui Marconi adiugAndu-se celei a lui Gutenberg,care la rAndul ei se adiugase relatiei guri-ureche, dezinfor-marea a atins vArsta majoratului intr-un moment care coinci-dea aproape perfect cu apogeul comunismului - la scurt timpdupa incheierea celui deal Doilea Razboi Mondial. Coincidenfanu este intAmplitoare, doctrina aga-zisi marxist-leninistifiind in sine o metodl de dezinformare, din moment ce nuv'aloreaz| nimic firi agitafia politica. in acest caz, trebuie sine reamintim clar paradoxul lui Mucchielli: nu agitafia poli.tici a fost pusi in slujba unei teorii de economie politici ci,dimpotrivi, o teoria de economie politici a fost folositi pen-tru aface o revolutie.

O marhrisire in trecere. |Iegtiinfa mea despre ExtremulOrient mi determini si-mi recunosc impasul cu privire la dez-informarea comunista din China. Inteleg clar ca Mao Tsehrng,cititor al lui Sun Ti, i-a folosit cu succes invititurile: formulecum ar fi,,cele O Suti de Flori", ,,Marele Salt inainte" si, maiales, ,,Revolutia Culturali" (196G1969) sunt destinate, evident,si manipuleze opinia nationali gi internaflonal5. De alffel, candne gandim la succesul in cercurile intelectuale fuanceze a ceeace s-a numit,"rnaoism" -si consta, mai ales, in a purta cimisi cuguler ,,Mao", nu putem decAt si ne inclinim in fafa genialititiiautortrlui Cdrticelei rosii. Dar subiectul este prea vast si totodata prea specific pentru a putea face aici mai mult decAt si-lsemnalim.

Trebuie si fim constienti de faptul ci partidul social-de-mocrat rus, care avea sa preia ulterior numele de paftid comu-nist (b) - ffi h) de la ,,bolsevic" - se dezvoltase pe parcursulanilor in doui traditii esentiale: clandestinitatea si propagan-cla. Manipularea opiniei pu6tce in mod clandestin

".u p"nt u


la manewe speciale care pot accelera victoria noastra asupratirilor capitaliste.

a) Sa se antmte, pentru a-i linisti pe surdo-muti, despirtireaflctiva a guvernului si a organelor noastre guvernamentale departid si de Politburo, gi mai ales, de Komintern. Acesta dinurmi trebuie si fie calificat ca o grupare politici indepen-denti, tolerati pe teritoriul Uniunii Sovietice. Surdo-mu$i nevor crede.

b) Si ne exprimim dorinta de a stabili imediat relatii diplomatice cu tarile capitaliste, pebaza unei totale neingerinte inafacerile lor interne. Surdomutii ne vor crede si de aceastadata. Vor fi chiar incAntati si ne vor deschide larg portile; prinaceste por,ti, vor intra rapid emisarii Kominternului gi ai ser-viciilor de informatii ale tarii noasfe, sub camuflajul reprezen-tantilor diplomatici, culturali si comerciali... Capitalistii dinlumea intreagi gi guvernele lor vor inchide ochii asupra genuri-lor de activititi despre care arn vorbit, iar acegti surdomuti vordeveni orbi de-a binelea. Ne vor trimite credite, care ne vorajuta szi sustinem p;rddele comuniste din lirile lor. Ne vorfur-niza materialele gi tehnologle care ne lipsesc si ne vor recon-stiftri industria militari de care avem nevoie pentru alansa apoiatacuri victorioase asupra furnizorilor nogtri. Cu alte cuvinte,vor actiona spre a-si pregati propria sinucidere."

Lucririle lui Thierry Wolton ne demonstreaz,h cu ce suc-ces s-a realizat programul profetic al lui Lenin, autorul unormaxime paralele, in plan geografic si ideologic, cu cele ale luiGoebbels (pe care leau precedat in timp). Si nu uitim ci ine-fabilul tovaris I-enin este cel care a scris, cu litere deo schioa-pi: ,,A spune adevirul este o prejudecati burghezimeschini".

Ravda

Apropo de ,,adevir", nu firi umor, desigur, Lenin aboLezatasffel ziarul partidului cornunist, fondat in 1912.

la drept vorbind, pravda nu este decAt unul dintre celedoua cuvinte rusesti care inseamna ,,adevar", celilalt fiindistina. Istina e adevarul, considerat contrar minciunii; pravdae adevirul cu sens de dreptate. Prima culegere de legi ruse,

lratat de dezinformare

1;romulgate de Iaroslav cel Intelept in secolul al Xl-lea, se nu-rtea,,pravdarusi". Prin urmare, ziNri oficial de partid pretih:rlea atAt ci spunea adevirul, cAt si ci fundamenta dreptatea.

Observatorii occidentali, mai exact cei noncomuniqti, aufost indignaf sa vadi chun nar care se numea Adevirul apiNa,ia interval de numai cAteva nle, teze opuse, isi schimba punc-tul de vedere ca pe o cirnasi si modifica istoda dupi bunulsiu plac. Unii au gisit ci era chiar spiritual si-l ia in rAs. Aceas-ta insemna o tntelegere gresiti a modului in care vedeau lucru-rile l,enin gi succesorii sli.

Pentru Lenin, singurul adevir era absenfa oricirui adevir.Iar singura justi$e era vointa partidului.

Din moment ce oamenii se ataseaza cu naivitate de acestecuvinte giunoase, ca ,,adevirul" si ,,dreptatea", le vom folosipentru a le face plicere, dar in realitate rolul perfect adecvatal narului a constat in a decreta adevirul si dreptatea ,,zIIe\"care, spre deosebire de ,,specialititile zilei" din restaurante,numai rareori sunt aceleasi cu cele de ieri sau de mAine. .Em-pirismul dezorganizaforal lui I-enin consla in a adapta la nece*sitatea cotidiani principii prezentate ca imuabile, de unde gifluiditatea constanti a comunismului, care ia lisat atAt de per-plecsi pe adversarii acesfuia. Comunismul presupune la fel deusor colectivizarea phm?nturilor, cAt si necolectivizarea lor,revolufla mondiaii ca si revolul'ile locale, internaSonalismulca si nationalismul exacerbat gi, intrucAt trebuie totusi ca mi-litantul debazb, si se orienteze, aceslz are nevoie de o gazeticare sili precizeze zilnic unde se afli.

Asffel se explica, in parantezi fie zis, tirajele enorme alezirelor Pnvda (unsprezece milioane si Komsomolskaia Prav-da (Pravdatineretului comunist, cu douazeci si doui de mili-oane), cel putin in perioada de glorie a comunismului. Dupicaderea regirnului, Pravda, interzisi o weme, a cizrst Ia un tirajde o suti cincizeci de mii de exemplare, iar KomsomolskaiaPravda, deveniti de alffel foarte puFn comunisti, la un miliontrei sute de mii de exernplare.

Am ficut acesle precizAipenfu a demonska in ce misuristatea dezinformarea in insAsi natura conrunismului, sau maidegraba - clin tror"r parad<lxul lui Mucchielli - in ce masura

7514 VLADIMIR VOLKOFF Tratat de dezinformare

comunisrxul nu era, una peste alta, decAt o formi de dezin-formare deosebit de nocivi. Nu poate fi o intAmplare ci cei

Soljenitin? Acesta afirma urmitoarele: ar fi de ajuns ca rusiisi lnceteze a mai minti si comunismul se va pribugi dintr-odati.

S/zlin gi dezinlonnarea ,tn cazul lui Stalin, dezinformarea dobandeste dimensiuni

de-a drepful metafizice.Nu numai ci Stalin si-a faficat propria biografie - pAni la

data nasterii sale, care e falsa, ;i identitatea tatilui, care nu secunoagte sigur - dar gisea o voluptate maligni in a lncurca

ria revoluFei: era preocupat si-gi acorde un rol eroic, asffelincAt a mers pAna la a inventa comitete inexistente cirora afir-ma ci le fusese gef - 9i toti istoricii sovietici si-au pofrivit pasul,cu respect, aupi at tui.

un discurs agitatoric multimii si, in Marea enciclopedie sovie-tici, paginile care ii fuseseri lnainte consacrate acum au fostlipite laolalti: unii oameni le puteau dezlipi, dar in acestfel sestergea cerneala, iar textul devenea ihzibll. Am incercat si eu.Publicul sovietic folosea exemplare mutilate asffel si nu pireasi se mire: era adevirul,.de moment".

Aceea;i insolenti - cel putin daci nu e vorba de o marenaivitate - se regisegte gi in faimoasa declaraf,e a lui Stalin:,,Viata a devenit mai lbriciti,viata a devenit mai veseli", ficutain timp ce prizonierii din gulag se numirau cu milioanele, iartiranii dezchiabuiza$ ajunseseri in situafla de a muri de foa-me sau de pe urma actelor de canibalism.

Un alt exernplu de dezinformare metafizici: notoriile prcFcese. Nu e nici locul si nici momentul de a face istoria lor,sau de a schita un epilog pentru a afla ce motive (tortura,drogurile, teama pentru ai lol speranfa gratierii, credinfa inpartid, vanitatea de a accepta moartea in loc de a le fl irnpusdr)i-au determinatpe autzal s[ mlrturiseasci tot felul de crimeimaginare, uneori chiar sfriduindu-se si le prezinte si maiverosimil decAt figurau in achrl de acuzare, dar trebuie saremarcim ci dezinformarea a ajuns aici si fie impinsi la cul-me, as spune chiar la un anumit nivel de nebunie, din momentce sprijinitorii lnselStoriei erau atAt complici de buni-voie, cAtsi victime ale acesteia.

Inci un exemplu de manipulare stalinisti. Acest fost se-minarist care vAnase cregtinismul cu o uri la fel de feroce caaceea a lui knin, cAnd invazia germani l-a obligat sa-i oferepoporului rus motive pentru alupta, nu a ezitat si redeschidibisericile 9i un seminar, si instaleze un nou patiarh si, in pro-priile sale discursuri, si inlocuiasci virilul apelativ ,,tovaraqi"cu un onctuos,,fraF $i surori".

Asffel, Dumnezeu insugi a devenit fansmifitorul lui Stalinln noua operafune de manipulare. Se poate ajunge mai depar-te de atAt?

Towti;ii de dntm

De cand s-a prlbusit comunismul, s-a pierdut socotealacirtilor scrise de fosti ,,tovarisi de drum" care rareori se batin piept ticAnd ,,mea culpa", ci isi explici laborios grepelile,inci legitime si de inteles in ochii lor, indiferent la ce conse-cinte au putut duce.

Nu adoptim aici nici un punct de vedere politic, nici unulmoral, ci privim problema sub aspect tehnic. Dezinformareanu este o magie; dezinformatorul nu e niciodati singurul

'7116 VLADIMIR VOLKOFF

responsabil; dezinformatul nu se lasi nicicAnd inselat firi aconsimti in mai mici sau mai mare misuri, iar aceasti con-simfire este cea pe care tovarisii de drum ne vor ajuta s-oconturim.

Dupi articolele apirute in L'[]lustratio n la inceputul anilordouizeci, Occidentul ar fi putut si stie, daci dorea, ci atroci-titile comuniste din Rusia depiseau, in cantitate gi oroare,tot ceea ce se intAmplase pe lume de la inceputul istoriei. (StiucA aceasta afirrnatie va surprinde, dar desfid pe cineva si-mictteze alte caznn mai ingrozitoare, atAt cantitativ cAt gi calita-tiv.) Mirhrriile emigrantilor abundau deja; nu peste mult, auurmat gi cele ale kansfugilor. Andre Gide nu a mintit descriindceea ce vAzuse. A venit apoi procesul Kravcenko, au avut locevenimentele din Polonia, Germania, Ungaria, Congresul al)X-lea al partidului comunist, unde Hrusciov a denuntat elinsusi excesele stalinismului. Dar tovarisii de drum nu au fasnici o concluzie din toate acestea, numai o condamnare vagia lui Stalin si a,,culh-rlui personalititii", pentru a absolvi si a glorifica si mai mult comunismul caatare.

Aceasti orbire sistematici, lungi de peste o jumitate desecol - si care, pentru unii, lnci mai dureazi - fi:ebuie si aibimotivele ei. Interesul material a trebuit si joace un rol impor-tant e de la sine inteles ci scriitorii care acceptau lucrativelepreturi oferite de Gnin si Stalin, sau nu erau iecAt tradusi inU.RS.S., tari unde tirajele de o suti de mii de exemplare erauconsiderate modeste, nu puteau si nu cAnte imnuri de slaviregimului. Sj la fel de usor se infelege ci membrii partidelorcomuniste striine erAu obliga[i, sub pedeapsa cu excluderea,si vegheze nu atAt la reputatia patriei mume, cAt la a partidu-lui titAne. Dar, in pofida tuturor argumentelor, faptul ch aIAtde multi intelectuali au impins asa de departe bunivointa sireaua-credinti depisegte orice ratiune. Totugi, si incercimsa ne lamurim.

Desigur, revolutia rusi desteptase o uriasa speranti uto-picA si cAnd, pentru a relua cuvintele lui Michel Heller, ,.uto-pia" afost adusi ,,la putere", majoritatea celor care crezuseriin ea nu au avut curajul de a constata ci implinirea utopieicufunda omenirea intr-o nenorocire cum niciodati nu mai

cunoscuse. Nu am nici un dram de compasiune pentru aceastalagitate intelectuali: cAnd omul s-a ingelat, cAnd a caulionat,prin adeziunea lui, erori gi crime, nu exista decAt un singurremediu: confesiunea publici, din moment ce publicul e celcare a fost influenlat pe cii necurate. Oa pufini tovar[si dedrun au dat dovadi de o asemenea loialitate, mai ales atAtatimp cAt dividendele sovietice au continuat si curga. Dar toc-mai in aceasti magmi a motivelor mai ugor sau mai gr:eu demirturisit, degi unele au fost etalate an emfarA,trebuie si ciu-1im secretul consirntimantului tiri de care dezirrformarea arf, fost imposibil5. Putini credulitate, pu$ni cupiditate, puSnconformism, pufin snobism pi gatb treaba!

Realisnul socialist

Stalin a licut dezinformarea si intre in domeniul q'tiinfeitrecute gi prezente. Iablocikin inventase becul electric. Usenkogaranta ereditatea caracteristicilor dobandite, dincolo de cer-

joare de creatori: Gorki, Solohov, Sostakovici. La proteiat in-lrucAtva pe Mihail Bulgakov. A incurajat mvzica, atunci cAndpovestea ziua de munci a unui stahanovist, pictura, cilnd zu-grivea propriile lui portrete, si rnai ales literatura care, de-parte de a se consacra artei pentru arti, prop5gea dictaturaproletariatului.

Realismul socialisteste o doctrini literari al cirei princi-pal criteriu e cAt se poate de simplu: tot ceea ce ajuta revo-lutia si avanseze, e bun; tot ce o incetineste, e riu'

T ratat d e d ezi nfo rm tt re


De aici decurge o tntreagi serie de precepte care presu-pun sa existe:

- un ,,erou", personaj agreabil gi neapirat conrunist;- o ,,carJzh" pe care o servegte eroul, fie cercetarea pen-

1ru un nou produs chimic, fie simpla exploatare a pimanhrluidestelenit;

- o ,,eroini" care ii va sta alituri in toate eforhrrile;- dusmani de clasi, care pot fi aristocrati, chiaburi sau

agenti striini - la alegere;- un deznodemant fericit, care si promita un ,,viitor lumi-

r-ros".Se observi prin ce se deosebeste realismul socialist de

realismul pur gi simplu, ca si de arta penfu arti: este, de fap!apoteoza romanului antezA, se poate spune chiar a romanuluicare construiegte, cu conditia ca doctrina propagati si fie re.volufonari. Fadeev scria: ,,Realismul socialist nu este o sim-pli copie a realitifli, ci contine un nemaivizut potential deimaginatie, dupi pirereamea, presupune forme mai sinteticedecAt cele pe care le intrebuintim", iar Radek a spus: ,,Realis-mul socialist nu semnifici numai cunoasterea realititii asacum e ea, ci a realititii in miscare".

Exista o intreagi estetici, pe care Kulik, presedinteleUniunii Scriitorilor Ucraineni, a exprimat-o in urmitorii ter-meni: ,,Daci un scriitor reflecti fidel realitatea in operele lui,atunci el este in esenti un realist, iar metoda sa e realismul.Daci e vorba de un scriitor care sustine programul regimu-lui sovietic, aceasta inseamni ci e un scriitoirevolutioiar sici metoda lui este revolutionarh. Dach acest scriitor se stri-duieste sa participe la conshuirea socialismului, si creeze oliteraturi socialisti, atunci metoda lui va fi socialisti. Iati dece, tovarisi, metoda care ar trebui si ne ciliuzeasci pe totinu se poate numi alffel decAt realism revolutionar socialist".Tbate acesta erau destinate si rispundi asteptdrilor publicu-lui, care trebuia si fie manipulat invdtAndu-l si-si doreasciceea ce se voia si i se ofere: artistul era dator si satisfacl,,aspiratia maselor care li cer artistului sinceritatea si adevi-rul unei descrieri realiste socialist-revolutionare a Revolutieiproletare" (Literaturnaia Gazet a) .


De aici a derivat o scolastici inffeagi, cu codurile gi alego-riile sale, cu pedagogia, militantismul, congresele gi ipocriziaei, asupra ci.reia ne di o idee Stejarul Fi vifelul de Soljenitln.Se poate observa pAni la ce grad de didacticism fbsilizantajunsese aceasti scolastici, cu ajutorul unui esantion de ex-presii culese de la teoreticienii ei.

Si mai intAi, a contario:,,Realismul socialist nu este, nucere, nu stie, nu poate si adopte, nu are cum si accepte, nuse mulfirmeste cu..."

Ce anume respinge atAt de energic realismul socialist?,,Punchi de vedere d,luiZola, care isi propunea sa descrie

realitatea a$a cum e, principiulluiT.ola,conform ciruia imagl-na$a nu mai are nici tur rol, simpla fotografere a miscirii, descderea pur -si simplu a ceea ce existi,lirismul antirealist, indi-vidualismul, oglinda foruti in fata omenirii, infrumusetarea rea-lita{i."

ln schimb, ,,plaseazh in centrul preocupirilor sale, cere,dator eazi., pr oie cteazh, colab or eazi activ la, reven d ic i repre-zentarea, arati, propune, implici, exprimi, pune problema..."

Si ce cauti el cu atAtaosdrdie?,,Edificarea socialismului, lupta proletariatului, omul nou,

toate relatiile si medierile complexe ale procesului istoric,punctul de vedere al victoriei proletare, tendintele de dez,vol-tare reali, luptele din viitor, eroismul, implinirea viitorului,realitatea in migcare, o alegere a punctului de vedere, uniuneadintre reprezentarea veridica si transformarea ideologici aindivizilor. educarea muncitorilor in sensul socialismului."

in ce scop toate acestea? Pentru ,,a participa ia migcare,la lupta pentru o noui renaqtere a omenirii".

Numarul lucririlor literare pe care unii scriitori, nu intot-deauna lipsiti de talent, leau stors pornind de la acest gablon,firi a mai pune la socoteali imitatiile cinematografice care auu.rrnat, depigegte orice imaginatie. Reteta nu pare si fi produsnici micar o singurl mare operi, iar ruqii pe care ii intAlnimacum ne mirturisesc ci preferau si-l citeasci in infernul biblio-tecilor, clandestin, pe emigranhrl Bunin, decAt aceasti pseudoliteraturi industriall etalati pe toate tarabele. la fel de adeva-rat este ci aceasti actiune de dezinformare prin literaturi

illu

rlilI

lilr


rimAne una dintre cele mai elegante care au fost incercateweodati: nu era vorba nurnai de a manipula opinia publici aunei tiri date, la un moment dat, asupra unui subiect dat,ceea ce rimAne la un nivel rudimentar, ci de a urmiri posteri-tatea si absolutul, de a pregiti o dezinformare pe scari istori-ci si mondiala.

Cu alte cuvinte, nu-si ficeau deloc complex.Slavi Domnului ci n-au reusit.

Limbadelemn

la Harpe vorbea despre ,,limba inversati". FranEoiseThom a ficut o analizh pertinend a ,,limbii de lemn" din co-munism.

Se poate spune ci limba de lemn este capodopera dezin-formarii, din moment ce e imposibii sa fie folositi firi ca vor-bitorul si devini, prin efectul vampirismului despre care vor-beam mai sus, dezinformat si dezinformator in acelasi timp:'Ia fel cum Biserica Vie creati de bolsevici serveste la anihi-larea religiei, falsele alegeri folosesc la dezamorsarea veleiti-flor democratice, falsa legalitate la impiedicarea nasterii unuidrept autentic, limba falsf blocheazi cbmunicareu qi ingheatiformarea unei societati civile care ar pune in pericol putereacomunisti, atrage gandirea pe linii moarte, anchilozeazi dez.-voltarea unui subiect in interiorullui homo sovieticus. Printretoti zombii pusi in migcare de ideologie,limba r.ombiprezintAcel mai mare pericol", scrie l-rangoise Thom.

Iar comunismul, efectiv, nu s-a multumit cu a pretinde sise actioneze asa cum trebuia si si se gAndeasci asa cum trebuia: a dorit si se gi vorbeasci a-sa cum trebuia, stiind bine cigAndirea este neputincioasi firi cuvant si ci un anumit voca-bular condamni nu numai la minciuni exprimati, ci si la ratio-nare deformata.

Iimba de lemn suprimi, atAtcdt se poate, propozitiile sub-ordonate circumstantiale, inlocuindule cu substantive prec€>date de o prepozitie: ,,Prin decizia gi clarificarea situatiilorpolitice anterioare" @arbusse), ,,Prin dezvollarea rrnei largiactivitati in rAndurile maselor" (L'HumanitQ. PreferA pere-chile verb-substantiv in krcul verbelor corespondente: ,,a-si


gasi expresia, a-gi gasi reflectarea, a lua decaia, a acorda 4ju-torul", in loc de ,,a se exprima, a se reflecta, a decide, a ajuta".Face si dispari pronumele ,,eu", in favoarea lui ,,noi", careeste mai ugor de opus prenumelui,,ei". Acest punct e cu atAtmai interesant, cici cititorul, sau ascultitorul, nu indriznestesa se asimileze ,,eului", cAti weme in ,,noi" este inglobat, prinrespingerea ,Jor" (a celorlalfi).

Limba de lemn preferi intorsiturile defuazi, pasive gi im-personale: ,sA, inregistrat un bun avans constructiv, relatia reci-proca s-a strAns, s-au exprimat uriri, s-a acordat o atenfe deo-sebit de mare": chipul omenesc se gterge din ce in ce mai mult.

Gradele de comparatie permit si se sublinieze aspectulnedesivArsit al lumii: ,,Politica puterii monopolurilor nu poateda nastere decAt unor contradictii mai profunde, mai intinse,acest aspect al analizei doctrinei marxist-lenininste ocupi unloc mereu mai important, legitura dintre progresul economiei.si progresul social-politic si spiritual devine tot mai skAnsi",citeazd Frangoise Thom. De asemenea, se preferi si se vor-beasci despre coacere si descompunere, despre germeni, de-spre tinere mlidite, seminte, teren, despre deja si despre nuinca, despre etape, paliere, stadii, salturi gigantice, inflorire, ac-celerare, consolidare, inmultire, dezvoltare, intirire, aprofun-dare, cregtere , zbor, imbogitire, lSrgire, depisire si desfrsurar e.

Se foloseste tot arsenalul mijloacelor lingvistice care ser-vesc la semnificarea obligatiei: a lrebui, a fi dator, a avea cle,a fi invitat si, cu necesitate, negresit, obligatoriu, fatal.

,,Imageria razboinica se intinde pAni la domeniile cele maibucolice prin traditie, fie ci e vorba de rnulgerea vacilor saude culesul cartofilor; nu se mai aude vorbindu-se decAt de-spre fronturi,lupte, atacuri, rezistenfi, luiri cu asalt (...). Dealffel, aceasti predilectie se giseste (...) si in vocabularul lim-bii naziste, unde cuvintele Kampf, kl;mpferisch, marschierenreveneau firi incetare."

Functia adjectiwlui de lemn consti in a inscrie substan-tivul de lemn ink-o obedienta dezinformatoare stricta: ,Joteprogresiste, abundenti colhoznica, legalitate revolutionara".Iipitetele decolorate servesc la rnarcarea numelor cu un sciffin

82 VLADIMIR VOLKOFF

pozitiv sau negativ, asffel incAt indlfat, larg, apropia6 devinsinonirne simpatice, cAd weme jos, strArnt, indepdrht suntpercepute ca tot adtea sinonime antipatice.

Verbele servesc mult la a descrie parliciparea comunis-mului la mersul Istoriei; ,,a i1lrta, a juca un rol, a orienta, a faci-lita, a crea conditii pentru, afuAna, a perfectiona, a accelera, astimula, a dezvolta, a intiri, aapbra, a dirija energia maselor".

OricAt de abstracti este limba de lemn, ea reflrrge uneorila metafore stereotipe: ,,Comunistii sunt carnea cirnii, sAngele sangelui clasei muncitoare. l€nin este inkuchiparea idealia revolutionarului. Structura economici trebuie si incarnezeidealurile noii societiti. "

Totusi,limba rusi e siriciti in mod sistematic. Dictiona-rul fundamental al lui Dahl confine douazeci si doui de miide cuvinte; scriitorii sovietici foloseau o mie cinci sute.

Stilul de lemn recurge energic la alegorie, la personificare,la metonimie, dar acestea nu sunt niciodati inocente. Daci sedoregte si se desemneze Uniunea Sovietici, se spune: ,,Par-tidul gi guvernul"; cAnd e vorba de Statele Unite, se spune,,Wall Streef'sau,Bentagonul". Metalepsia permite si se presupuni ca fiind demonsfat un lucru care nu este, ca in ,justeteaternlor leniniste", pe care nimeni nu ar indrizni s-o aduciin discutie.

Limba de lemn este in primul rand maniheisti: formi giconfinut, abstract gi concret, obiectiv si subiectiv, tot si parte,naturi si aparen$ - toate se opun firi nuante, ca nigte ,Jilciale ideologiei", cum inspirat se exprimi Frangoise Thom, iaraceste categorii de gata permit si se gAndeasci firi a se maiasuma niciodati riscul originalititii.

Limba de lemn isi lnsuseste mirturisirea lui Goebbels:,,Nu vorbim pentru a spune ceva, ci pentru a obtine un anu-mit efecl" Avantajul limbii de lemn este acela de a fi codificati.,rAnumite sunete, ca "revizionist", "dugman al poporului",dau semnalul de atac; altele, ca <eroare>, "lipsi de vigilenta",servesc drept avertisment sau amenintare; aceleasi pot marcaSUpunL'fea."

Fnlnqoise Thonr consemneazi ci ,functia limbii de lemneste dubli":

recunoastem, e foarte economic din punct de vedere lingvistic;- pe de alti parte,limba de lemn permite si se participe

momentan la putere -si si se demonskeze wednicia de a par-lctna;imai mult in misura,,in care se mAnuiegte ireprogabillimba de lemn, adici in misura in care se proclaml propriafldelitate fati de ideologie".

Intrucat in cercurile conducitoare nu este admisi nici oaltn fimbi in afara limbii de lemn. iar limba de lemn nu autori-zeaz|nicio divergenfi individuall, oricine face jocul limbii delemn este silit si-l joace gi pe cel al ideologiei de guvernare si,in consecinti, al oamenilor de la putere.

Ar fi interesant in acest sens si se studieze aminuntit

,,Discutsul de lemn", continui Frangoise Thom, ,,este undiscurs cu sens unic; nu admite repliii. Singurul rispunsposibil pentru un discurs de lemn este un alt discurs de lemn;omul poate, in caz de nevoie, si se apere tn limba de lemn (...)dar nu poate in nici un cazshse exprime."

ilor verbale ale dezinformirii). Limba de lemn este logoma-chia deveniti ea insisi limbi.

E absolut rem;Lrcabili Ntaliza unei limbi de lemn imagi-nare, Newspeak (Noua limbi), rea\za{a de George Orwell inmemorabilul shu roman 1984:


ti4 VLADIMIR VALKOFF

Ne amintim ca, in Oceania, domnegte tiranul Big Brother,bazAndu-se pe o doctrina totalitare, Ingsoc (,socialism engled).,Vewspeak-ul, pe care partidul de la putere il impune tot maistrict populaf,ei, face ca ,,o gAndire eretici, adici o gandiredivergenta fafi de principiile Ingsocului, si devina literal-mente de neconceput, cel putin ln misura in care gAndireadepinde de cuvinte", imediat ce Oldspeak,limba actuali, va fiuitad. Acest rezrfitat se obtine ,,partialmente prin inventareade cuvinte noi, dar mai ales prin eliminarea cuvintelor indezi-rabile, spoliind cuvintele rimase de orice semnificatie heterodoxi si, pe cAt posibil, de orice semnificatie secundari, oricarear fi aceea." De alffel, ,Sari. a vorbi despre suprimarea cuvin-telor categoric eretice, reducerea vocabularului era conside-rata un scop in sine si nu se lisa si supraviefuiasci nici unc.uvAnt care putea fi economisit." ,,Fiecare reducere reprezentaun cAgtig, din moment ce, cu cAt se avea mai pufln de ales, cuatAt se reducea tentatia de a gdndi."

Nu mai existi excepfii gramaticale: toate se conjugl gi sedeclini la fel. Neam crede tn Franta, cAnd ne ameninti cAteo noui reformi ortografici.) Vocabularul este specializat,asfel incAt nici un tehnician si nu poati lntelege un altul. SetncurajeazA crearea cuvintelor pornind de la silabe trunchiate,al ciror sens e uitat (in stilul Gesfapo, de la Geheime StaatsPolizei, sau Komintern, de la Kommunisticeskii InternafionaD.,,Se inten.tiona ca discursul, gi mai ales discursul referitor la unsubiect lipsit de neufalitate ideologici, si devini pe cAt posibilindependent de constiind. Penffu necesitifle vief;i cotidiene,era firi indoizrli necesar - sau uneori necesar - si se reflecteze inainte de a vorbi, dar un membru de partid care urma sipronunte o judecata politici sau etica trebuia sa poati aruncaopiniile pozitive cu acelasi automatism cu care o mifalieri isiscuipi gloanfele."

Marii autori, Shakespeare, Milton, Dickens, sunt in cursde a fi tradusi ln Newspeak iar cAnd traducerile se vor termi-na, <lriginalele vor fi distruse. O idee de geniu. Vedem aiciunul dintre principalele obiective ale dezinformirii, si anume,aceia de a se substitui informatiei veritabile: din acest motiv.sursele de inJormare care se prezinta ca,,obiective" sau ,,mo-


derate" sunt cele mai periculoase, cici avem tendinta de a nurecurge decAt la ele.

Iimba de lemn nu reprezinti monopolul comunistilor si alsemenilor lor.

To! specialigtii au lirnba lor, de neinleles pentru ulfli ;i fatide care simt o afectiune deosebiti. in care se simt instalaticomod: oamenii legii, rnedicii, preof,i, filosofii, mililarii fran-cezi cu nenumiratele lor insemne compuse din iniflale, saucei rusi, cu cuvintele lor ticute din cioturi de cuvinte: komdiv,de la ,,comandant de diuzie", Diferenta este aceea ca respec-tivele jargoane specializate inseamni ceva, cel putin pentruiniliafi, si deci nu sunt dezinformatoare nici pentru cei carele in,teleg, nici penfru cei care nu le inteleg.

Dimpotrivi,limba de lemn nu inseamni nimic- Pentru ceicarei inleleg sensul codificat, ea semnalizeazi; pentru cei careincearci s-o descifreze ad literan, mistifici. ,,E clar", scrieOrwell, ,,ci, unele persoane capabile sl foloseasci aserneneaexpresii au uitat ci vorbele au o semnificafie." Si asffel, wandsi spuni un lucru pentru unii si altul penku altii, limba delemn reprenntAo mare reusiti adeznformhii. Cine spuneacd Frangois Mitterrand nu a devenit niciodati socialist, dar ainvifat si vorbeasci asemenea unui socialist?

Koesfler nu se ingelase, evident, asupra importantei iirnbiide lemn. in Timpwi broice, autorul'parodi azL tvcajuimarxistal vocabularului, dAnd cAteva definili dupi gushrl zlei. Asffel,,democratia" febuie si fie definiti ca ,,expresia unanimi a voin-fei umanime apoporului unanim"; ,,libertatea", ca,,dreptul de avota pentru lista unanimi a poporului unanim"; ,,adevirul", ca,,libera relatie dialectici intre cuvinte gi fapte"; ,,cucerirea Bas-tiliei" ca,,act de barrditism anarhofascisf'; iar,,istorie", ca,,trecutul elastic _si fluid, determinat de necesitatea prezentului".

Iimba de lemn rcluiastici

Clerul, mai ales daci e la curent cu ultimele noutif,, are giel limba sa de lemn, iar istoricul protestant Frangois Bluche siabatele catolic Philippe Sulmont, cu un umor infistat, au inven-tat un joc inspirat din literatura ecleziastici progresista con-temporani. Ne propun o suti saizeci de mii de exemple de

85

86 VLADIMIR VOLKOFF

vorbire confuzi. O suti saizeci de mii?! Da. Tabelul de maijos permite si se formeze o suti saizeci de mii de e>ipresiicare nu inseamni mare lucru, dar care imiti perfect tonulunei anumite tartuferii moderniste. Este de ajuns sa se ia unverb din coloana A, si i se alihrre un complement exkas dincoloana B, si se adauge un adjectiv din coloana C gi sa seincheie cu un complement determinativ din coloana D. Rezul-tatele sunt sutprinzatoare.

Tratat de dezinfornare

Ecleziasticii nu sunt singurii in aceasti sihraFe. Daci jar-gonul medicilor lui Moliere gi cel al avocaFlor lui Beaumar-chais are adesea scopul de a dezinforma avAnd aerul de ainforma, limbajul modern care se denolta prin proliferareagtiinlelor pseudoumane si pe care un om de spirit l-a botezat,,hexagonalul" nu ipi mai acordi mijloacele de a dezinforma .in masura in, care nu mai are pretentia de a informa. Judecatisi dumneavobstri, folosind acest exemplu din cAteva milioa-ne, pe care il citez aproape la intAmplare dinfro carte, de alt-fel, nu lipsiti de merite:

,,Relafiile dintre actanti tin de faptul reflectat, de faptulsimetric, de faphrl tranzitiv. In fafa antisubiectului, ele Sn defaphrl antisimetric, dar nu se va gisi niciodati fapt asimehic(vasalizare intre actanti devotaf, unei aceleiasi cauze)..."

Se vede clar ci pe-aici au trecut structuralistii, iar maideparte vom vedea ci acest mod de a ,,lmbrobodi" opiniapublici nu e lipsit lntotdeauna de intentii politice.

87

B

a reactualiza transparenta

a atesta dimensiunea

a anima impirJireaaregisi angajareaa fi atent la apelulafaceprezent(i) urgenla

a prograrrn atifudineaa promova responsabilitatea

a congtientiza prioritatea

a se insircina cu riscula asuma probabilitatea

a fi interpelat de ambivalentaasepreocupade complema elibera contexhrl

aconcepe schemaa aprofunda dialectica

a manifesta schimbula spune solidaritatea

a alimenta proiechrla se identifica cu :lncorarea

c

esengal(i)

pastoral(i)

ecumenic(i)sociologic(i)ecleziastic(i)kerygamatic(i)

colegial(i)non-securizant(i)

comunitar(i)

extrem de bogat(i)plural(i)

etic(i)distins(i)strict(i)

fundamental(i)radiant(i)

caritabil(i)festiv(i)

imperativ(i)aprotundat(l)

D

a(1) diferenlelornoasrea0) problemeitineretuluia(l) catehezeia0) echipeia0) ceea ce trliestea0 realiti|iomenestla0) structurii localea0) ascultirii noasffe

aQ) analizelor noa*trea(l) misiunii noastreaQ) celulelor de ba-AaQ lumiia$ zilei de azia0) mass-mediacrestinea 0)

' concelebririlor

a(l) rispunsurilornoastrea0) militantismuluia0) adeviratelorrnesajea0) unitiliiaQ) cercetirilornoastre

l)in Le Grenier;i s-e/ (,Podul cu sare"), lJd. de Fallois, 1991


relu of Investigation - Biroul Federal de Investigatii. Conffa-spionajul ofensiv consd ln a penefra, a ,,inf,ltra", cum se spunein jargon franco-englez (sau, mai bine zis, francoameriCan),serviciile speciale adverse.

Or, filosofia dezinformirii se inrudeste foarte stAns cu filosofia contraspionajului ofensiv, din moment ce urmiresc ace-

fiction care povestesc invazii ale planetei de citre larve carese grefeazi pe creierul oamenilor si reusesc si gAndeasci inlocul lor, deci si le determine actiunile: acesta e sensul pro-fund al actiunii de contraspionaj, ta si al actiunii de dezinfor-mare.

D epathmentul A din K G. B.

Prin urmare, nu trebuie si ne mirlm ci, in U.RS.S., dezin-formarea a fost incredinfatn serviciului special care era bratulinarmat al partidului comunist. Acest serviciu a purtat, succe.siv, denumirile de Ceka, G.PU., O.G.PU., G,U.G.B./N.KV.D.,N.KG.B., M.G.B., iar din 13 martie 1954 sa numit KG.B., Kamitet Gosudarstvennoi Beznopasnosti, - Comitetul pentruSecuritatea Statului.

K.G.B.-ul era constituit in esenti din trei servicii. nunrite,,directii principale": prima se ocupa de alacerile exlerne, adoua de securitatea interni, iar a keia pizea frontierele. Pri-ma direcfle principal5 continea un anumit numir de ,,depar-tamente", dinffe care cel care se ocupa cu ,,mlsuril"

"atirr"" -

aktivnye meropriatiya- anu se confunda cu,,treburile umede",mokrye dela

,,Treburile umede", cele pe care serviciile frNtceze le nu-mesc actions homo (adici, pentru a nu incipea nici o confuzie,asasinatele la ordin), depindeau de departamentul 13 al pri-mei direcfii principale care, in anii gaizeci, a devenit Departa-mentul V, mostenitor al O.O., Osobyy Otdel,,,DepartamentulParticular", si al faimoasei Smere combinatie a grandilocven-teior cuvinte Smert spionam,,,Moarte spionilor!". In schilnb,

B9

CepnourVIIPERIOADA CI.ASICA

Dezinlormarca pi rewiciile speciale

Secolele precedente nu au cunoscut concepfia noastriorganici asupra,,serviciilor speciale", pe care omul de pestradi le numegte, intr-un mod mai potrivit poate, ,,serviciisecrete", si care rispund unei nevoi a epocii noastre.

Desigur, spionajul sa practicat dintotdeauna, intotdeaunaau existat acfiuni clandestine ai ciror adevarati autori negauorice responsabilitate, iar notiunea de agent dublu nu dateaziade ieri, de azi.In Franfa, Richelieu avea relelele pirinteluiJoseph, iar Ludovic al XV-lea a creat Secretul Regelui, daracestea erau mai degrabi mijloace de a practica o diplomafleparaleli, decAt servicii speciale. Ohrana laristi stia si pens-treze perfect organizatiile teroriste gi nu avea mijloacele nece-sare pentru a se debarasa de ele!Austriecii se ocupau in pri-rnul rAnd de deschiderea clandestini a scrisorilor particulare,in vestitul lor ,,cabinet negru". Iar in ceea cei priveste pe americani, ei si-au suprimat in 1929 biroul de decriptare, pentl'uci Secretarul de Stat Stimson considera ci ,,un gentleman nuciteste corespondenfa altora" .

Majoritatea natiunilor moderne nu au adoptat decAt peparcursul secolului )0( docfina RAP; Renseignement Action,Protection- Informatii, Actiune, Protecfle.

Renseignemenf este un termen pudic pentru a desemnaspionajul. Action,un termen modest cu sensul de ingerinta violenli dar discreti in afacerile altora. Protection, o sintagmidelicati pentru a denota activitatea secreti prin excelentl:contraspionajul ofensiv. Contraspionajul ofensiv nu are nimicde-a face cu apirarea prietenilor secreti, care este o actiune apolitiei si tine de resortul securitifii (in Franta, al D.S.T -Direction de la Sunreillance du Territoire - f)irectia de Supraveghere aTbritoriului; in Statele Unite, al IiB.l. - Federal Bu

VLADIMIR VOLKOFF Tratat de dezinformare 9 l

,,masurile active", in aparenfi mai inocente, mai pufin sAnge-ioase irr oice caz,eraumisuri de dezinformare si, tot in cadruiprimei directii generale, tineau de Departamentul D, care inigOg u devenit--Departamentul A, denumire sub care e maicunoscut.

GenenlulAsayants

principale ale M o ntaj ului.- Agayants a fost ,,reirdent' (adici, sef de post) al KG.B.-ului

in Iran, pare sh fi prezidat destinul asociatiei Franta-U.R.S.S',

a inspectat cu regularitate serviciile de dezinformare ale !ari-lor-sateliti, av{,zltat Suedia in 1962, iar in 1965, Pakistanul siIndonezia, unde a dirijat o importanti campanie de dezinfor-mare. Sa nelinistit de puterea crescAndi a Chinei. Aconceputoperatiunea Svastika, pe care o vom relata in continuare. Vor-bea o limbi rusi a vechiului regim gi era un mare admiratoral picturii gi al literaturii ruse tradiFonale: ii plicea realismullor funciar. In schimb, pictorii suprarealigti nu erau pe gustullui si, in 1965, a fost alarmat de evolufia Cehoslovaciei, undese puteau vedea deja spectacole de cabaret cu fete imbricatesumar. Agayants se temea ca aceasti influenti occidentali sinu marcheze inceputul sfirsitului comunismului.

Agayants a avut cAflva adjuncf,: Kondragev, care s-a depla-satla Bonn pentru aorgainzao campanie de defiimare lil adresa conducitorilor Germaniei de Vest Ijudin, alias Modin, carea petrecut zece luni in New Delhi, unde a pregitit falsuri des-tinate si influenteze alegerile din 1967 in India; Ciuciukin,care avea camuflajul de prim-secretar la New York. Si, binein-feles, a delegat multe misiuni departamentelor omoloage dinfirile,satelif,, mai ales la Departamentul D al S.TB. cehoslo-v ace, Statni Bespecno s4 Securitatea Statului.

Personalul folosit de Departamentul A era cuprins intrezece si cincisprezece mii de persoane. Fondurile distribuiteatingeau. douieeci si cinci de mii de dolari pe an. Beneficiariificeau parte din nouizeci si opt de organizatii, repartizate inoptzeci de !iri.Metoda

in majoritate a cantnlor, metoda Departamentului A eracam aceeasl:

- culegerea de elemente permitAnd acreditarea unei anu-mite dezinformiri: de exemplu, prelevarea de semnituri alediplomatilor americani de pe felicitirile de Anul Nou, pentru aautentifica suportul operafjunii;

- recrutarea unui transmiFtor sau a mai multora;- alegerea unei teme de dezinformare;- actiunea, cu ajutorul unei serii de cutii de rezonanti,

unele manipulate direct, contra plati sau sub diverse presiuni,


altele repetAnd din credulitate informatiile false puse in circu-'..lat-ie;

- psihoza doriti, frnahzataprin dezinformare.

Apen;tiunipacifistc

Aplicand principiile lui Sun Ti, K.G.B.-u1 a incurajat totlimpul pacifismul adversarului,^ degi propaganda oficiali dinU.RS.S. era adesea belicoasi. in arrii cincizeci, sloganul ,,siluptim pentru pace" era insotit, pe afisele occidentale, deporumbelul lui Picasso; in U.RS.S., il ilustra un soldat inarmatcu un pistol-mitralierl. ,

Apelul de la Stockholm, lansat in ziua de 18 martie 1950,care avea si primeasci doui sute saptezeci gi trei de milioanede semnituri, avea scopul de a crea, in opinia publici mondi-al[, o miscare ostili la adresa bombei atomice, pentru cA Sta-tele Unite o aveau, iar Uniunea Sovietici inci mai lucra la con-strucfia ei - din risputeri, ce-i drept.

De asemenea, influenta KG.B.-ului nu a fost striini demajoritatea manifestatiilor antinucl eare, iar Departamentul Aeste cel care a orchestrat campania pacifisti din 1979, incer-cAnd si impiedice desfisurarea rachetelor de croazieri siPershing 2 de citre N.ATO. Si vis bellum, para pacem Qaadversar).

Openfiunea von Auen (19 56)

Doctorul Lofuman von Auen era purtatorul de cuvAnt al<rrganizaflei germanilor din Sudetj, Die SudetendeutscheIandsmannschaft.

Serviciile cehoslovace, pe care le deranja,le-au trimis unorpersonalitif, antigermane scrisori purtAnd semnitura lui; inaceste scrisori, doctorul tndgman von Auen le multumea pen-tru sprijinul acordat carzei Sudetilor. Destinatarii, furiosi, aurlspuns cu insulte sau, in cel mai b:un caz, cerAnd explicatii.Penfru a complica si mai mult lucrurile, cardinalul Spellman,personaj de marci al catolicismului american, a expediat oscrisoare de sustinere (fictivi, bineinteles). Bietul doctor vonAuen n-a gisit alti solulie decAt s-o transmita presei. Nupeste mulf serviciile cehoslovace au demonstrat ci scrisoareacardinalului era falsi.


Pentru toati lumea, a reiegit clar ci farsorii erau doctorulvon Auen si ceilalti conducitori ai migcirii din Sudeti.-

'

Open,tiunea Svastika (1957-19ffi)

Daci Statele Unite erau ,,inamicul numirul 1" al UniuniiSovietice, Germania de Vest era cu siguranfi inamicul num5-rul 2, si putem in.telege ci rugii, care fuseseri nevoiti si luptecu Germania de doui ori tntr-un sfert de secol, s-au slriduitsi incetineasci la maximum posibil reinvierea inarniculuiereditar.

Operatiunea Svastika nu a fost la inceput decAt o ,,Feabiumedi", degi cam complexi: era vorba de asasinarea luiAndreMarie Tr6meaud, prefecfirl Rinului de Jos, nu atAt pen-tru a-l face si dispari, cAt ca s5, acuze de disparitia lui misc#rile neonaziste gi, in special, ,,liga Combatant| pentm lnde.pendenfa Germaniei". Afacerea a deraiat. Coletul care conf,-nea trabuce-capcani nu a fost deschis de domnul Tr6rneaud,ci de sof,a lui, care cu acel prilej si-a pierdut viata: in fond,pentru K.G.B. prea puf,n conta; se obtinuse dovada existen-tei unei miqciti neonaziste capabile de orice. Toate acestea seintApplau in anul 1957.

In 1958, in Germania s-a stArnit o mare agitaf,e, penft'u ciun profesor de liceu ficuse declaratii antisemite, fuseseri profanate morminte ale eweilor, iar unele familii de ewei primi.sera scrisori de amenintare. Totul ar fi rimas firi urmfui, dacigeneralul Agayants n-ar fi preluat personal ideea. ConstatAndemofia pe care o provoca in lume exprimarea sentimentelorantisemite, Agayants a decis sd expioateze aceastAforrni desensibilitate aparte. Observ5, aici aptiflrdinea unui mare dez-informator de ,,a lua trenul din mers".

Mai intAi, cu titlu de incercare sau de studiu al pietei, Aga-yants a pus sa se profaneze un cimitir eweiesc, la o suti dekilometri distanti de Moscova: pietrele funerare au fost ris-turnate, iar pe peref s-au inscris cruci gamate si sloganuriantisemite. Reactiile sitenilor au fost impirfte: unii s-au ener-vatvhzindemblernele inamicului in tara lot, it* antisemitismullatent al celorlalti s-a desteptat. tui Agayants nu-i mai ramAneadecAt si-si lanseze operatiunea in Germania.


pe cet le incepuse, ln Germania de Vest s-au inregistrat optsute ffeizeci si fei de manifestari antisemite. Primii doi'respon-sabili au fost arestaf,: au e^xprimat sentimentele naziste carese agteptau din partea lor. In total, au fost retinuti si interogatidoui sute treizeci si patru de vinovaf,, iar polifla germani apublicat urmitoarea Jtuti.dci, nu lipsiti de interes sociologic:

- 24% sentimente naziste subconstiente- 8% exkemisti de dreapta sau de stAnga- A9o6beflvi sau vagabonzi- 15% copii- 5% instabili mintal.Nu vom sti niciodata, desigur, in care categorie se ascun-

deau agenfi KG.B. care declangaseri epidemia, sau daci, agacum e mai verosimil, majoritatea dintre ei nu s-au lasat captura$.

In aceasti eleganti operaf,une, cea mai interesarrti estedin nou folosirea tehnicii transmititorilor.

Tinta e alianta nord-atlantici.

Transmititorul 1: manifestiri antisemite compuse integralde KG.B.

Transmitatorsl 2: manifestari antisemite spontane, izbuc-nite ca imitaf,i ale primelor.

Transmititorul 3: presa mondiall, americani in special,sensibili in mod firesc fafi de riscurile renasterii nazismuluiin Germania.

Transmifitorul 4: opinia publici.

RezultaL Alianta nord-atlantici a fost sllbiti.

Opnfiunea Tanz,nia (1901)Ladatade 10 noiembrie 1964, domnul Kambona, minisfi-u

al afacerilor externe zrlTanzaniei si secretar general al Uniu-nii Africane Tanzaniene, a dezvaluit un plan occidental de ris-turnare a guvernului tanzanian. Ziarele locale Dar es-Salaantsi Nafibnal'sf au reprodus aceasti declara,tie, iar Nationalisl.apublicat o dovadi a conspiratiei, sub forma a trei documente.

Primul document era o scrisoare a ambasadei americanedin l,eopoldville, care incuraja Portugalia si bornbardezepozitiile chineze strategice din Tauuania. A doua, scrisoarea


Mai intAi, au fost redactate amenintiri antisemite in rusA,fiind apoi traduse in germani, de citre un anume Rupert Sigl(care, mai tirnu, avea si fugi in Apus, mirturisind masinatia).Doi tineri din Germania de Esl; comunisti bineinfeles 9i lucrandpentru Departamentul A" au fctst trimigi in Vest, unde au ade'ratla un partid neo-nazist. Unul dintre ei a comis gre-seala dea pisffa, ascunsi sub reverul pardesiului, o insigni a parti-dului comunist, dar in acea perioadi nimeni nu i-a dat mareatentie. in noaptea de Criciun a anului 1959, acegti tineri audesenat zvastici pe zidurile sinagogei din Kdln, adiugAnd

rizbunitoare la Melbourne, Manchester, Athdnes si Perth. [adata de 6 ianuarie, orasele Bogota, Buenos Aires, Milano siViena au cunoscut acelasi soi de manifesiri. Au apirut grafitti-uri naziste pani gi pe zidurile regedinpei de vari a regelui Danemarcei. $a folosit si telefonul un membru eweu al CamereiComunelor a primit amenintiri cu moartea si a trebuit si i seasigure o gardi de corp. Ameninlirile proveneau de la un mem-bru anonim al unui misterios ,,partid nazist britanic".

Reactia din lumea infeagi a fost violenti. Diplomalii vest-germani au inceput si fie boicotafi, s-au concediat salariafvest-germani, produsele vest-germane au fost retrase de pepiati. Poetul american Carl Sandburg a cerut pedeapsa cumoartea pentru oricine desena crucea gramati. Ziatul NewYork Herald Tribune a titraf ,,Orasul Bonn nu poate eliminaoffava nazis6". Pravdanu s-a llsat mai prejos, evident ,$cestescandaloase provociri naziste si aparili ale crucii gamate suntdestinate si incurajeze Rizboiul Rece si sa instige popoareleunele conffa altora", declara un articol, adiugand toate comen-tariile comuniste obisnuite.

intre Criciunul anului 1959 si jumltatea lunii {ebruauie din1960. cAnd neo-nazismul si-a incetat activilitile la fel de brusc

VLADIMIR VOLKOFF

unui ofiter congolez adresati ambasadei americane, conflneadovezi ale preparativelor americane destinate si ristoarneguvernul Tanz.anei.Ateia, presupusi a proveni de la ambasa-da americanh,prezenta oragul Dar esSalaam ca pe un loc destocare a materialelor militare destinate scopurilor subversive.

Documentele incriminate au fost puse la dispozitia ameri-canilor, care au atestat ci erau nigte falsuri. Dar falsurile aufost subtilizate de agenSi cehoslovaci si transmise domnuluiKambona, care s-a gr[bit si le autentifice. Concluzia presei afost urmitoarea: ,,Republica Uniti [a Tanzaniei] a reunit sufi-ciente dovezi pentru a coflfirma existenfa unui comploturzttde anumite puteri europene spre a rishrrna guvernul tanza-

contra Tanzaniei. Nationalista considerat ci scrisorile publi-cate nu erau decAt ,,partea vizibilA a aisbergului" gi ci acestcomplot reprezenta o prelungire a activititilor N.A.TO. inAfrica. Vigilance AAica a anunfat ci,,neocolonialismul, maiales cel de origine angloamericanl, folosegte noi tehnici pen-tru a intrerupe progresul care tinde spre creerea unei uniunicontinentale si pentru a asigura continuarea exploatirii eco-nomice a bogitiilor Africii", trigand concluzia:,,Departamen-flrl de Stat, Pentegonul gi mai ales C.l.A intreprind continuuactivitifl subversive in Africa."

Ceea ce, tn sine, nu era obligatoriu eronat, dar nu fusesedezviluit decAt prin acfiunea mincinoasi cu buni gtiinti aserviciilor cehoslovace, autoarele falsurilor care declansaseraacest scandal.

John Malecela, reprezentantul tanz'aruart la Natiunile Unite,a ao,szatStatele Unite de conspiraf,e pentru rasfirnarea guver-nului. Ben Bella, presedintele algerian, a condamnat inkigileimperialiste din Congo. Ambasadorul siu inTanzania a con-firmal ,+{cest complot nu este decAt rrna dintre verigile unuilant de intrigi mult mai vaste, urmirind destabilizarea Africii".Presa din Ghana, din India si din Egipt a protestat de aseme-


nea. Ipoteza unui fals nu era nici micar pomeniti. Operatiuneade dezinformare reusise din plin, de vreme ce provocase opsihozi colectivi.

Sj, de alffel, aceasta nu era decAt prima etapi.O scrisoare falsi, atribuiti ambasadorului Statelor Unite la

Leopoldville si adresati domnului Moi'se Tchomb6, presedin-tele din IGtanga, garantadorinta americanilor de ,,a lua misuricontra tirilor vecine care se gisesc sub influenta comunisti".Era vorba de organizarea, recrutarea si crearea unor unititispeciale, de fonduri destinate acestui scop, de echipamente necesare, cadre tehnice si sinistre ,,misuri contra regimurilorvecine". Pe scurt, tot tacAmul.

Periodicele L'Essor, Spark, Evening News, Advance *audezlintuit impotriva Statelor Unite: ,,Nici U.RS.S. si nici o altifari socialisti nu a combitut weodati unitatea stahrlui Congo(...). Activititile rusilor in Congo au fost intotdeauna strictumanitare." {gentia France Presse a anuntat ci miniskul algerian al afacerilor externe, Abdelaaz Bouteflika, declarase cidef,nea o scrisoare a ambasadorului Statelor Unite care ii promitea domnului Tchombe sprijinul american. Alger republicaina publicat pornind de aici un articol intitulal ,,Washington-ul,complice al unui complot contra stahrlui Congo".

la reuniunea O.U.A - Organtzafa Unitifi Africane, de laNairobi, delegafa din CongeB razzarttlle a acuzat Statele Uniteci erau ,responsabile pentru toate dificultiflle cirora Africatrebuie si le faci faIA", acuzatte reluati imediat de agenFa depresi din Ghana.

Doui s[ptimAni mai IArziu,presedintele Ghanei, domnulNkrumah, a anuntat wbi et orbi ci guvernul siu avea ,dovadaindiscutabili ci era in curs de desfisurare o operali, une penffua rasturna guvernul progresist delaBrazzaville, precum si alteguverne africane socialiste".

Dezinformatorul cehoslovac ladislav BitJman, care eraimplicat in mai multe dintre aceste intrigi, a scris: ,,Faptul ciau fost acceptate niste falsuri, in ciuda greselilor lingvistice,krgice si administrative, demonsteazA clar hotarArea tinerelorguverne africane de stAnga de a nu lua in considerare decAtceea ce mergea in sensul convingerilor lor politice. In ceea ce

97


diat ce infrAngerea devenise siguri. Descoperirea acestei cGmori naziste a costat viata unui tanir scufunditor vest-geruran.

9pinia publici mondiali cuno-stea toate aceste evenimente.In luna mai a anului 1964, serviciile speciale cehoslovace,

supervizate de un ,,consilier tehnic" sovietic, au aruncat patruli.zi gudronate mari ln apele lacului Negru din Boemia. Sepresupunea ci aceste lizi contineau celebra listi a colaborationistilor cehi dispiruti la Stechovice. Obiectivul urmarit eratriplu: si se ingreuneze prescrierea crimelor de rdzboi naziste,previzuti penku 1965; si se relnvie amintirile neplicute gi sise declanseze o carnpanie anti-germani in Europa de Vest; sise stAnjeneasci activititile serviciilor occidentale de informaf,idin Cehoslovacia. I-acul Negru fusese ales pentru ci se afli peitinerariul care uneste Berlinul cu fortireata alpini a lui Hitler,iar accesul era asigurat pe o gosea usor practicabili.

Informaf,ile continute inlhnfuseseri misluite cu griji deDepartamentul D, pornindu-se de la arhil'ele cehoslovace ne'cunoscute publicului. infucat Cehoslovacia nu detinea deshrledocumente naziste, sovieticii i-atfisrrizat un sortiment intreg.A trebuit si se excludi toate acelea care erau deia adnotatede rusi, in aHabetul chirilic.

Stratagema era urmitoarea.Televiziunea cehoslovaci febuia si turneze un film sub

apele lacului Negru gi avea si descopere intAmplitor llzrle,care ulterior urmau sl fie pescuite de scufunditori ai Ministerului de Interne gi fransportate la Praga, unde continutullor avea si fie adus la cunogtinta publicului.

Era foarte important caliztle si nu fie aruncate prea departe de margine, pentru a putea fi regisite cu ugurinfi, darintr-un loc unde si nu se scufunde in mAl. Se reperase un asemenea loc. I azile au fost abandonate la o adAncime de circagase meffi gi acoperite cu un sffat subtire de mAaga pentru ada impresia ci se aflau acolo de mai multi weme.

Echipa de televiziune a sosit in luna iunie si, intAmplitor,a inceput prin a descoperi niste explozivi cAt se poate de reali,care au ticut senzatie imediat, pregitind terenul psihologic.Apoi, lizile au fost gisite la rAndul lor. Maiorul Klika, partici-

prive-ste blocul sovietic, nu numai ci acesta 1ie.s]t basma cura-ie ain toati avent'ra, dar pe deasupra a mai cules gi laurii in-vingitorului, trecAnd drept partenerul ideologic si prietenulprivilegiat al tinerei Africi."'

Citr;torul are de-acum suficienti experienth in domeniupentru a demonta singur mecanismul cutiilor de rezonantasi al releelor.

OpenfruneaNePtun Qn4)Ia sfAr.situl celui deal Doilea Razboi Moniial,.nazigtii ascun-

seseri vatori gi documente in diverse teritorii, printre care s,i inBoemia. Uneie dintre aceste ascunzltori au fost gi:site de so-vietici sau de cehi; altele au rimas nedescoperite.

Un anumit GfintherAschenbach' prizonier al armateifran-

tici mai multi americani. statele unite gi-au prezentat scuzelesi au predat livile,dar se pare ci nu cu tot ceea ce contineau'Cehoilovacii au binuit ci documentele fusesera fotografiatede americani si ci nu li se predase lista cu numele cehoslova-cilor care colaboraseri cu ocupantii germani, ce febuia si se

pentru a perturba economia englez|' 9i aruncate in apa ime-

l 0 r100 VLADIMIR VOLKOFF Tratat de dezinformare

pant la sculundarea lor, a interzis s[ fie atinse, sub pretexfulci puteau contine explozivi. S, i a inceput bAlciul!

Ia data de 4 iulie, agenfa de presi cehoslovaca a publicatun comunicat al Ministerului de Interne, pregitit, evident,prin grija Departamentului D. A fost interzis accesul publicu-iui t" tui, iar lizile au fost recuperate. in 16 iulie, un nou comu-nicat a anunfat c|lazrle con.dneau cutii metalice sigilate, ininteriorul cirora se gisiser[ hArtii naziste care fusesera predate experfilor. lacul Negru a fost redeschis penfu publicin nua de 18 iulie.

Ministrul Strugal zi'tinut o conferinti de presi. Ziarigtilor Iis-a predat un document de specialitate despre deschiderea ldzi-lor, plin cu izotopi de cobalt si diverse deflectoscopii, pentu apirea cAt mai qtiinfific. Strugal sa folosit de documente pentrua-iatacape criminalii de rizboi aflati inci in libertate si ale denunta complicitatea cu serviciile occidentale de informatii. In-tre altele, sa referit la jurnalul prinfesei de Hohenlohe, fiica luiMax de Hohenlohe , acnz,at de a fi fost nazisl ,,Cred ci publica-rea acesfiri jurnal in Occident va avea de ce si nelini-steascianumite personaje importante ..." a preirzat ministrul, pe unton amenin{itor. ih legituri cu fiecare document a folosit camacelasi limbaj. Presa cehoslovaci mai intAi, apoi gi presa mon-diali, s-au repezitasupra afacerii. In lumea intreagi, dar maiales in Germania, muls fogti nazigti care reugiseri si se faci

slovacilor incl un document: cancelarul austriac Kurt vonSchuschnigg ii tiglduia fidelitate absoluti Fiihrerului, celuide-al treilea Reich gi poporului german. Aceasta declaratiepurta data de 11 iunie 1938, cAnd von Schuschnigg era captivla germani. Trebuia si serveasci pentru a discredita Oster-reichische Volkspartei, care urma si se prezinte la alegeriledin luna martie a anului 1966. Din nefericire pentru dezinfor-matori, acest proiect nu a reusit, penku ci cehoslovacii auintfuziat cu publicarea documentului. Acesta nu a fost dat

publicitatii decAt in 1968, iar Schuschnigg a afirmatci textuldeclaratiei sale nu era conform cu originalul.

-

Cehoslovacii au luat atunci legitura cu o organizalie con-sacrati urmiririi criminalilor de rizboi in Germania, die Nazi-vertofuten. Rezultahrl o promisiune de colaborare intre Bonn,PrlSa 9i Vargovia. Bonn-ul gi-a exprimat dorinfa ca acestel?c$uni si i se alifirre gi alte f.iri ;i a amAnat prescrierea crimelor.de razboi pAni la data de 31 decembrie 1969. Erau vizatitreisprezece mii de suspecf. Un rezultat in plus.

Anumite documente se refereau la represiunea impotrivaRezistentei frNrcnza Evident, acestea ii pasionau pe francezi.Presa italiani se interesa de fascistii italieni mentionati in do-cumente, dornici si afle daci nu iumua anumiti igen$ nazigtilucrau acum pentru serviciile de informafii vesi-germane. Noisi ngi rezultate.

OpnfiuneaTtan#erul UnOOperafiunea Transferul a fost, in realitate, mai degrabi o

operatiune de intoxicare decAt de dezinformare, dar este atAtde eleganta incAt nu-mi pot refuza plicerea de a o povesti.


inainte de al Doilea Razboi Mondial, in Cehoslovacia locu-

care nu cereau decAt si plece, ceea ce iarigi este de inteles:saptezeci de mii depuseseri cereri.

I-ocotenentcolonelului Mihal din S.TB' (Stahi Bespecnost,

du-le de la activititi mai profitabile'impotriva serviciilor germane se intorcea tocmai propria

lor vigilenti si competenfi. O gtiau, si totusi erau constrAnsesi facd,jocul.

Superb.

Opraf;weaE.M. (19ffi)

Senatorul turc Haydar Tunckanat intrase in posesia unordocumente care dovedeau ci Statele Unite complotau penfrua face si dispari ofiteri turci liberali si si fortifice PartidulDreptitii, allat la putere. Aceste documente contineau 9i oscriioare redactati de un spion infiltrat in partid 9i adresataunui anumit E.M., precum 9i o scrisoare a aceluiasi E'M'

adresati atasatului militar american, colonelul Donald D.Dickson.

Ziarele firrce au denuntat ingerinfa americani, iari si ezitedecAt asupra identidf,i lui E.M.: acesta putea fi Edwin Martin,consilier al ambasadei, sau cipitanul de navi E.M. Morgan.Ce importanfi avea? Era american,iar in Turcia s-a declansato explozie de sentimente anti-americane. Scrisorile, se pare,erau false.si emanau de la DepartamentulA al K.G.B.-ulii.

Senatorul Haydar Tunckanat servise drept transmititorpentru a influenfa opinia publici turci.Openliunea rizboiul biolosic QooA1

ma ci americanii nu stocau cu nici un fel de intentii rele armebacteriologice in Vietnam Si Thailanda. I)ar stocaseri sau nu?Nu conteazi. Ceea ce conteazi e ca domnul Goldstein nu scri-sese niciodata acea epistoli, ci trimisese cuiva pe o coali cuantet, in urmi cu un an, o invitatie la un simpo2iom stiinfficinternational.

Peste cAtevanle, ziarulTimes din I.ondra (al doilea trans-mifitor) a reprodus scrisoarea publicati la Bornbay.

Al treilea transmifitor: Radio-Moscova, care atALa astepta,a prelual subiectul si a citat scrisoarea ca dovadi a vinovitieiarnericane penlru o epidemie de boli contagioase in Viehram.


Al patrulea transmititor: s[ptimanalul indian Blitz a frAat:,,Rdzboi biologic 9i nuclear - Statele Unite mirturisesc".

Faptul cl Statele Unite nu mirturisiseri nici un momenta9a ceva nu avea importanti: lumea lnheagi le binuia ci pregiteau un,,rLzboi murdar" (de parc6 ar exista si rizboaie cu-rate).

Operaliunea tuUenifn (1981)Ar fi necesar un volum intreg pentru a relata campania

intreprinsi de K.G.B. conka luiAlexandr Soljenifn, mai alescu ajutorul primei sale sotii. Dar ceea ce seamini mult cu ooperaFune de dezinformare este publicarea, in 1981, a douivolume intitulate In jurul lui Soljenifn, sub semnitura uiruianume A. Flegon. Cele doui tomuri, prezentate destul deagreabil.si, de alffel, foarte scumpe, au fost publicate ln limbarusi, la lnndra, de un editor a cirui identitate sociali esteFlegon Press, 30 Baker Street, lnndon W 1. Nu am avut curiontrtea de a verifica daci strada lui Sherlock Holmes adipos-te.ste lntr-adevir aceasti edihrr6, de care din alte surse n-amauzit, desi propune un catalog surprinzitor - Biblia,,4rta ero-tici rusd, Prostituatele noaste in Occidenf - dar cartea nu elipsiti de un anumit interes.

Se gisesc in paginile ei, de.a valma, o polemici lmpokivalui Soljeni$n, invective contra lui Soljenitin, caricaturi ale luiSoljenifln (ca ofiter farist, ca prostituati, ca Iisus Christos, inSnuti sumari qi obsceni), plus o harababuri de critici la adresa vechiului regim, fotografii trucate, satire pe seama Biseri-cii, ilustratii cu scene de tcirturi, diatribe conffa C.LA. si con-ha editorului de la Ymca Press, anecdote pornografice, versuriporcoase atibuite (poate pe buni dreptate) unor mari poetirusi si o mare cantitate de istorioare eweiegti. Teza recunos-cuti de domnul Flegon este ci Soljenitin ar fi antisemit, darintrucAt domnul Flegon, nu Soljenitin, in-siri cu dirnicie toateaceste povesti, ne aflim in plini confuzie. ̂

Nu m-ag hazardasi atribui detiimarea In jurul luisoljenittnDepartamentului A, care ln general era mai subtil. Si remar-cim numai ci serviciile K.G.B.-ului au ficut tot ce le stitea inputinti pentru al discredita pe Soljenitin, iar domnul Flegona actionat in acelasi sens.

Tratat de dezinformare 1 0 5

Openliunea Boeing (1983)Avionul Boeing coreean doborAt de U.RS.S. la data de I

OpenfuaeaslDA 1gercBD

gafilate.In 1987, sovieticii au recunoscut ci eravorba de o opera-

tiune de dezinformare, dar mirhrrisile lor sunt departe de afi convins pe toati lumea, mai ales in Africa si Asia. poate ci,de allfel nici no doreau...

OpenfitneaKKK UgA)Sportivii din anumite tiri africane au primit amenintiri

semnate de Ku Klux Klan, cu scopul de a-i descuraja si par_

r06 VLADIMIR VOLKOFF

ticipe la Jocurile Olimpice. Presupunem ci gi aceasta era ooperatiune a KG.B.-ului, intrucAt Ku Klux Klanul nu se ames-teci niciodati in relatiile internationale.

'Ahcetea hthe

Afacerea Path6, pe care am lisato pow Ia borute bouche,desi e pu$n anterioari celor precedente, este singura pe careo cunoastem de la un capat la alhrl, pentru ci Pierre-CharlesPathe este singurul agent de influenti care a fost weodatiprins asupra fapfului, arestaf judecat, condamnat 9i... graf,at.

SimpatizAnd de mult timp cu Uniunea Sovietici, domnulPathe descria teroarea stalinisti ca pe,,durerile facerii" paradi-sului terestru gi se cisitorise cu o rusoaici. Nu deflnea secretede Stat, dar cunogtea multa lume gi fusese recrutat de K.G.B.pentru a lucra ca inJormator ,,de ambianti' - adici, stabilea,profllul" persoanelor importante pe care le intAlnea si pe careK.G.B.-ul intentiona si le recruteze. Nu peste mult, K.G.B.-ulsi-a dat sealna ci, in calitate de informator, domnul Path6 nuvalora mare lucru, dar putea fi util ca agent de influenti, asaci l-a luat in primire Departamentul A

Domnul Path6 acreat un buletin intitulat C.I.S.E.P (Cen-trul de Informatii Stiintifice, Economice si Politice) si, subpseudonimul de Charles Mo.rand, a scris articole in France-Observateur, Liberation, L'Evdnement, Le Nouvel Observa-teur, Realite, Option, Ia Rewe des Cadres C.G.T., We Ouwi-ere. A finantat o scrisoare conf dentiali de informaFi, intitulatiSynthesr's, a K.G.B.-ului. Synflresis numara cam cinci sute deabonati: pa!.wec, si unu de ziaristi, doui sute nouizeci si nouide deputafi, o suta treizeci si noul de serratori, paisprezeceambasadori si sapte persoane particulare. Spre d-eosebire decelelalte publicafli la care colabora, domnul Pathe nu liudape fata Uniunea Sovietici, dar denunla sistematic amenintirilechineze si americane.

Manipulat mai intAi de Kondraciov, adjunchrl lui Agayants,domnul Path6 a trecut apoi in mdinile ofiterilor KG.ts. Gremia-kin, Borisov si Kuznetov. Domnul Path6, care avea o adevbr-alaavere personala, nu s-a codit si incaseze si micile bacsisuriale KG.B.-ului - in total, o suti de mii de franci in douazeci de


ani, se pare, sumi in care se recunoaste usor labaKG.B.-ului:plif mici penffu a nu risfita agenhrl, pliti suficiente pentrua-l compromite. Banii ii erau predati lui Pathe cash, in plic sauin interiorul cate unui ziar schimbat discret cu un alhil, pe par-cursul unor intahiri clandestine prin cafenele de la periferie.

Arestat de D.S.T in 1979, cu prilejul unui contact cu ofife-rul sau de legituri, asupra lui au fost gisite exemplare dinSynfrlesls, proiecte de articole pe care le supunea aprobiriiKG.B.-ului gi lista de abonafi.

Evident, ofiterul de legituri a fost expulzat, \ar procesullui Pathe, avAnd loc in luna mai a anului 1980, a fost exemplardin mai multe puncte de vedere.

Acuzatta tindea si demonstreze c5, Pathe nu fusese unspion propriu-zis, ci un ,,scrib al K.G.B.-ului" gi ca, intr-unconflict atAt de profund ca acela dintre U.RS.S. si lumea libera,faptul de a-i transmite informafii reale inamicului putea fi maiputin grav, in ultirnS. instanti, decAt furnizarea de informatiifalse liderilor de opinie din Franta, Curtea pentru SiguranfaStafului a dat curs astzAni, cel pufln pani la un anumit punct:relaFile informative cu o tari striini fuseseri dovedite, iarlegea autonza o pedeapsi de douizeci de ani. Pathe a primitcinci.

in presa scrisi, s-a manifestat o migcare de protest gene-.rd,. Ziaristd s-au indignat, penfu ci domnul Pathe (in vdrstide saptezeci de ani), era prea bitran ca si mai fie conclamnat:s-ar fi scandalizat oricum, si daci era prea tanar, prea bolnagprea sarac, prea simpatic sau prea marginal.

Fie presa nu irrtelegea, sincer, in ce sens un agent de influ-enti e mai periculos decAt un spion, fie se simlea vrzatA deaceasti condamnare.

,,Tot ceea ce i se reproseazi, e ci a fost "agent de influen-1i", o marioneti care practica intoxicarea la cel mai inalt nivel,in contul Uniunii Sovietice..." a scris Ie Figaro, recunoscAndci era ,,agentul perfect al noii politici practicad de K.G.B.,care consti in a raspAndi .dezinformarea>."

Le Mondel-a prezentat ca pe ,,un rusofil convins" (ceeace era o mare ipocrizie: ,,sovietic retribuif' ar fi fost mai exact),induios6ndu-se penlru cei ,,douizeci de ani de eforturi pentru

t01

1 0 8 VLADIMIR VOLKOFF

a face si existe gi si supravietuiasci niste buletine confiden-Fde", dar uitAnd ci unul dintre acestea, cel pu$n, fusese sub-ventionat de un serviciu extern striin. CAnd ministerul adeclarat public ci nu era vorba de ,,crearea unui nou mac-carthysm, o noui vAnitoare de vrdjitoare", Le Monde a scris,sententios gi suspicios: ,,,{ceasti asigurare nu face nici douiparale."

militare sau diplomatice a Frarrtei sau intereselor ei esentialeo.Cine a diunat, in cazul de fafi,'intereselor esentiale ale Fran-tei? Domnul Pierre Path6, bunul analist (sjc) redus deacumla ticere? Sau cei care vor si-i inchidi gura?" Sa ajuns la limitaabsurdului.

"Bunul analist redus de.acum la ticere" actionacontra plati in beneficiul unei puteri stri.ine care nu-si ascun-dea intenFa de a rispAndi in lumea intreagi dictatura prole-tariatului. In rest, pe parcursul procesului se dovedise dinabundenti ci intervenFile domnului Path6 urmireau si per-turbe relatiile Frantei cu aliatii ei si, in consecin$, ,,si diunezesituaf, ei [ei] diplomatice".

In acelasi numar, stiind bine ci trebuia si puni punctul pei, Le Monde a reprodus opinia U.N.S.J. ([Jniunea Nationali aSindicatelor Jurnali,stilor) care estima ci domnul Pathe nufusese condamnat,,ln calitate de spion, ci ca agent de influ-enti ;i "dezinformare"". (Observati indispensabilele ghilimele,ace-sti ghimpi de care Le Monde nu poate si se lipseasci.) incontinuare, uniunea sindicali protesta confa unei decizii careii permitea urei jurisdicli de exceptie si hotirasci, ,,in arbitra-rul cel mai total, ce este -si ce nu este activitate informativi", sianume, ,,sa inchidi un om in numele ratiunii de stat, numaipentru nafura convingerilor lui". Iatlne din nou in plini abera-tie: de cAnd este,,o jurisdictie de exceptie" o curte oficiali a sta-hrlui, cu sediu permanent, de cand reprezind ea,,arbilrarul celmai total"? Iar cAnd un om e inchis nu ,,numai penku naturaconvingerilor lui", ci pentru ci a jucat, pe bani sunitori si stilu-


citori, rolul unui ,,agent de influend si dezinformare", cum sepoate interpreta revolta U.N.SJ.?

Protestele presei au avut un prim efect imediat.In27 mar-tie 1981, Le Monde a publicat o petiFe semnati de gaizeci ginoui de ziarigti,,gi alte personalitifl" care, in sfArqit, igi dideauarama pe futi: ,,Domnul Path6," scriau ei, ,,nu a fost judecatpenfru a fi transmis sovieticilor documente confidenflale, cipentru conf;nuhrl scrierilor lui, care ar fi ficut din el un agentde influenti si dezinformare! Care ziarist, care scriitor, ahrncicand i;i prezintA publicului analizele sau cugetirile, nu este,de buni-voie sau involuntar, un agent de influenfi?" Sic, sic,src. Sofismul e amuzant, dar -si revelator. Cei gaizeci si nouide gazetari ,,si alte personalititi" se simt cu musca pe ciciulS,pe tem sa nu fie luati drept,,agenti de influenti". Dar de ce?Isi insemnau ei cumva in agende cruciulile misterioase gi seduceau sl-si avanseze regulat proiectele de articole agentilorde legituri din KG.B., prin triraU micilor cafenele din Rion-dismenhrl )X sau din Courbevoie? Sau simteau intr-un modconfuz ca, repetAnd te miri ce, mereu in acelagi sens, deve.niseri realmente agenS de inlluenti... ,de bunS-voie sau in-voluntar"?

Un al doilea efect s-a manifestat pufin mai titrziu.La datade 4 iulie 1981, I-e Figaro anunfa gratierea unui agent de influ-enta, in acela,si timp cu eliberarea unui militant corsican de[-nut pentru un atentat cu exploziv si aceea a unui militant gua-dalupean suspectat ci participase la mai multe atentate si lasechestrarea unei ziariste.

Mic usor si mi-i imaglnez pe ofiterii din Departamenhrl Aizbucnind intr-un rAs feroce, in birourile lor din CasaAlbastri.

Superioribtca sovietici In matcrie de dezinfomnre

Dupi cum vom vedea in capitolul urmltor, alte liri au in-cercat si ele operatiuni de dezinformare dar, in perioada cla-sici, situati lntre sfArqihrl celui deal Doilea Razboi Mondial sidesfimarea Uniunii Sovietice, suprematia rusi in acest dome.niu a rimas incontestabili.

Aceasta se jusffici, pe de o parte, prin avantajele pe carele avusese din pornire U.RS.S., iar pe de alti parte, prin han-dicapurile Occidentului democratic.

109


In plan istoric, dupir cum am vazut, partidul comunist aveaatAt experienta clandestinititii, cAt si pe aceea a manipulariiopiniei.

Pe plan filosofic, oportunismul comunist permitea ca adevirul si fie adaptat cu mare usurinti dupi gusturile de momenl

Si' insistim asupra acestui punct. knin avea o viziunearistocratici asupra societitii. Jos era poporul; mai sus parti-dul. Dzn partidul insusi era descompus in subalterni, facut:.pentru a crede si a se supune, putind fi sacrificati dupi bunulplac, si superiori,croiti penku a comanda, deci pentru a spuneadevirul absolut al momentului. De unde gi posibilitatea de alansa teme de dezinformare perfect concertate, pe care nimenin-ar fi venit si le conteste.

Comunismul dispunea de un criteriu fundamental care iltmpiedica si se dezinforsreze pe el lnsugi: ceea ce-i foloseacomunismului era bun, frumos si adevirat; ceea ceJ prejudi-cia, era riu, urAt si fals.

Comunismul nu avea decAt un singur obiectiv, vizibil clarpentru oricine nu incerca si se orbeasca singur: dictatura proietariafirlui in lumea intreagi. in aceasta se giseau doui avan-taje considerabile:

- unul se baza pe unitatea gi pe concertarea futuror ac{iu-nilor intreprinse tn slujba unui singur plan;

- celilalt, pe insisi lipsa lui de misurh: nu se pot ,denn-forma" cAteva persoane: nu se dezinformeaza decAtmasele. Cucat e mai extins cdmpul dezinformirii, cu atAtfocul se aprindemai usor. Cu cAt e mai generalizata psihoza ob$nuta, cu atAt emai profundi. Cu cAt e mai lungi pArghia, cu atAt este mai pu-ternici.

Si mai adiugim c6, in dezinformare, continuitatea intenlieirepre'anta nu numai un avantaj determinarrt, ci aproape o colt-ditie sine qua non, pentru ci o dezinformare bine conceputanu se poate exercita decAt pe o durata relativ lungi. Or, direc-tia pzrtidului comunist a putut adesea si tragi linie si chiar sdfaci stAnga-mprejur in repetate rAnduri, firi a deranja cu nimiccontinuitatea de intenfe, pentru ci planul debazanu constaseniciodati in altceva decAt in triumful mondial al comunismului,


care se putea implini, dupi cum nu vom obosi niciqdata so re.petim, atAt prin alianta cu Hitler, cat Si prin r:azboiul contra luiHitler, atAt prin colectivizarea pimanturilor cAt si printr-un si-mulacru de economie liberali, atAt prin revolufa tntro singuritari, cAt si printro rdnneitia proletarilor de pe tot globul.

Aceasti continuitate subiacenti si invariabili a fost servitiprin menf,nerea aceloragi ;efi la putere, pe parcursul unorperioade prelungite.

De la Revolutia din octombrie 1917 pAni la pribugirea sis-temului comunisl in 1991, Uniunea Sovietici a fost condusi del€nin, Stalin, Malenkov, Hru-sciov, Brejnev, Andropov, Cernen-ko, Gorbaciov, opt oameni timp de gaptezeci si patru de ani,ceea ce revine la aproape zece anipentru fiecare personaj, optoameni a ci.ror intentie principali rimAnea aceeasi, neabituti.In acea perioadi, cAti presedinfi de Consiliu si prim-ministriawsese Franta? Cincizeci. Sub doi ani de persoan5. CAti pre-sedinF awseseri Statele Unite? Doisprezece.

Ceea ce reprenntA, in medie, urmitorii ani de exercitirral puterii:

UniuneaSovietici: 9,2IStatele Unite: 6,25Fianta: 1,28

Din 1953 gi pAni in 1991, C.I.A a avut paisprezece direc-tori, sau directori interimari; dirr 1954 pani in 1991, KG.B.-ula avut opt si, daci ii numirim predecesorii, Ceka, G.P.U.,0.G.PU., G.Ii.G.B./N.KV.D., N.KG.B., M.G.B., vedem ci din1917 pAna in 1991, ,,organele rusesti" au fost comandate desaisprezece oameni. Din 1944, data creirii lor, si pani in 1991,serviciile speciale francez.e (S.D.E.C.E., apoi D.G.S.E.), au avutlreisprezecc directori.

Ceea ce in medie tnseamni, ca ani de exercitiu la comandi:Uniunea Sovietici: 4.62Stat-ele ljnite:Fianta:

1 1 tt l I

4 , 1 L

3,61S[ adaugi.m la aceasta ca toti secretarii generzrli ai PC.U.S.,

deci toti prirn-ministrii Uniunii Sovietice, erau prin de.trnitiecomunigti si ci, bineinteles, toti sefii serviciilor lor speciale sitoti membrii acestor servicii erau si ei comunisti. In Statele

VLADIMIR VOLKOFF1t2

menul.Un orag deschis, contra unei citadele invincibile'

CeprrorulVIIITENTATNTE OCCIDENTALE

in ti*p ce dezinformarea sovietici $i frcea de cap ln lume,serviciile speciale ale Occidentului se mulfirmeau si practiceR.A.P-uI traditional: InformaFi, Acfiune, Protectie. Totugi,nevoite si studieze tehnicile KG.B.-ului, a inceput si li setrezeasci dorinfa de a-si imita dascilii. Din motivele pe careleam enuntat la sfArsitul capitolului precedent, acesta va fimai scurt. Serviciile occidentale nu aveau nici o gansi contracelor sovietice.

Si dezviluim, totusi, cAteva tentative de uz intern sau ex-tern.

AhweaOlilfrelil

Conform anumitor surse, Sir Maurice Olffield, fostul gefal MI6 (Military htelligence 6- spionajul britanic) 9i coordonaforul activititilor informationale din Irlanda de Nord, a fostnevoit sa se pensioneze sub presiunea MIS (Military Intelli-gence 5 - conkaspionajul britanic), care rAspAndise zvonuridespre presupusa lui homosexualitate.

Se cunoagte bine rivalitatea care a opus intotdeauna MI6 -orientat spre operatiunile exterioare - -si MIs - mai preocupatde secwitatea interni, dar e cam greu de inleles cum ar puteada nagtere un ri.zboi al serviciilor unei adevirate campanii dedezinformare a opiniei publice - cu atAt mai mult cu cAt aarza-tia (ustiftcati sau nu) la adresa lui Sir Maurice nu avea nici osznsi si lntAlneasci un public la fel de receptiv ca in epocalui OscarWilde.

D oanmentele Creshpoului

in memoriile sale, Alexandre de Marenches povestesteci, ficand in]r'o zl turul anexelor S.D.E.C.E., a gisit, intr-ocazemaIA, niste baloturi enorme care conf;neau hAr-tii.

n4 VLADIMIR VOLKOFF

- Cei aici?- Arhivele Gestapoului gi aie Abwehrului, rechizitionate

la Eliberare, domnule director general.- CAte documente sunt? ;- Zecetone, domnule director general.Sa evaluat ci, folosind o echipi de doi ofiferi, mai mu$

subofiferi gi cA$va secretari bilingrri care cuno-steau acel gende arhivistici, inventarierea ar fi durat cam doi ani, cost6ndfoarte scump. ,Prin urmare, aln pus si se efechreze cAtevasondaje, la voia intAmplirii", relabarAMarenches.,,Rezultatula fost dezagreabil, dacl nu chiar penibil. Sau gisit personali-titi bine vlzute care fuseseri, sau sus$neau cI fuseseri luptitori in Rezistenfi sau buni patriof;. in realitate (-"), colabo-rau cu serviciile gerrnane. Au semnatpani 9i .state de plati aletredarii."

Inventarul complet nu s-a ticut 9i, se pare, ,,zece tone dehArtie inci mai dorm undeva in apropierea Parisului, dintrecare unele sunt absolut incriminatoare pentru nigte oameniimportanf;"*. Iar Marenches adaugl: ,,Nu -stiu daci am aveaceva de cAstigat din reglarea acestor confuri."

Este adeviraf existi o datorie fafi de memorie si un dreptla uitare. Dar se poate deduce usor ci, dezviluind existentaacestor documente Si ficand o alune,fie si vagi, la continutul1or, Alexandre de Marenches efectua in conh.rl serviciului siuo manevd care nu poate si nu aminteasca operaflunea Nepfindin Cehoslovacia."Practic, fie ci existl circa zece tone dedocumente compromititoare, fie ci sunt numai cAteva kilo-grame sau chiar nici unul, posibilititile de manipulare carerezultAde aici, penffu oricine pretinde ca le de$ne, sunt aproa-pe aceleagi.

Domnul de Marenches mi-a povestit ci una dintre distrac-tiile sale favorite era aceea de a alege cAte un domn important,la un dineu, pentru a-i sopti la ureche:

- Stiu totul.Sau, in zilele cAnd avea mai putin chef de glumi...

* Vezi Sarn lzdats, Hitler contra luda, Editura SAMIZDAT, 1999 (n tr.).


Akcerea DnielSiniavsky

drept vorbind, operaf,unile americane de dezinformare puriau fost rarisime: nu au servit, in epoca pe care o evocim inacest capitol, decdt la pregitirea unor interventii paramilitare,ca aceea care l-a costatpe presedintele SalvadorAllende func-tia si viata, in 1973.

Este cazul si atribuim denumirea de,,dezinformare" operatiunilor lungr gi laborioase intreprinse de C.I.A sub formapropagandei radiofonice (Radio liberly, Radio Free Ewope,Voice of Amen'ca) si sprijinului pe care ,,Compania" l-a adusmultor publicatii anticomuniste? N-am crede. Desigur, eravorba de manipularea opiniei publice in scopuri politice, niciunul dinffe participantii angajafi nu era plitit oficial de C.IA.,iar informaliile transmise ascultitorilor sau cititorilor erauorientate. Dar daci de ce?-ul rimAnea voalat, factorul contracur? se vedea limpede: era clar pentru toati lumea ci acestepublicafli si poshri de radio luptau deschis conka comunis-mului. Prin urmare, respectAnd conceptia mea asupra deztyforinirii, aici era vorba mai degrabi de o propagandi ugorvoalati.

in plus, C.IA a fost acuzati de a le fi transmis sovietici-Ior indicaf,ile necesare pentru arestarea scriitorilor disidentiDaniel gi Siniavslry (1965), spre a dehrna atentia lumii infegidinspre bombardamentele americane din Vietnam. Un fleac.dupi cum se vede.

Mai savuros e episodul urmitor.

Aherea&*ano

Anul o mie noui sute cincizeci si sapte. Agentul insircinatcu afacerea, Joseph B. Smith, povesteste.

Ahmed Sukarno, primul presedinte al republicii Indonezia,nu este complet surd fati de cAntecul sirenelor comuniste sitinde spre o ,,democratie ghidata", mai degraba decAt spre

n6 VLADIMIR VOLKOFF

democrafia in stil american, numiti scurt: democrafie' Ungrup de colonei iau pozifle contra lui Sukarno. Se varsi sA'nge,I*^ntt prea mult. Sukaino isi continui politica de apropierede comunism.

Sukarho.

rolul.

trn studiu al pietei atAt de jalnic, lnainte de a consacra un ase'menea buget gi eforturi unei masinalii care n-avea si vadiniciodati lumina ztlei.*

CeprrorwXcrNE A CAfrrcAT nAzsorul, RECE?

In fufa inegalitiFi de talente .si mijloace puse in acFune decitre comunism Ei de Occidenl se impune o intebare legiti-ma: cine a cAstigat Razboiul Rece?

Oeidenfril"babineciau!

la prima vedere, aceasti intrebare iese din sfera noastride interes gi am putea afirma mult si bine fie ci respectiwlconflict a fost cAgtigat de indArjirea presedintelui Reagan 9icacealmaua cu Rizboiul Stelelor,fie ci nu l-a cAgtigat nimeni,ci a fost pierdut din cauza caraCterului aberant al economieicomuniste. Nimic din toate acestea nu este neadevirat, dartofugi a existat gi un rizboi al informa!ilor care ne intereseaziin primul rand.

Asupra pribusirii Uniunii Sovietice nu mai incape nici oindoiali, iar sfudiile anilor care au precedat acesfiri fiasco, incidinainte de perestroika, denoti o stupefianti scidere de tonusa regimului. Irnin awsese dreptate sifoloseasci teroarea camijloc de guvernare: un regim atAt de utopic cum era comu-

mijloc expeditiv pentru a impiedica publicarea ArhipelagutuiSulad- Ia fel de tipici este lncetinirea marilor actiuni de dezin-formare: in anii optzeci, nimic nu se mai compari st Suastikasau Nepfun. Sar putea ca acest lucru si se datoreze faptuluicA tehnicile de dezinformare au fost in sfArsit denunfate inOccident; cu siguranfi, este vorba gi de o lipsi de entuziasmdin partea executantrlo r.

VLADIMIR VOLKOFF118

tn plus, nu s-a puilrt ca libera circula$'e a informafiilor, d1n

." in i" mai ineui'taUili', si nu smulgi: din izolare popula$a

rusi. Delisarea propagandei comuniste, proliferarea literaturii

samizdat, emisiunile iadio din lumea liberl indreptate spre

U.R^S.S. 6" .u scopuri politice, ca din parlea. americltlilor'

fi" ; int""Si culturale, ia in cazul francezilor) si, in sfArqit'

."t"ttrui."" satelitilor de retransmisie a emisiunilor occiden-

tale de televiziune au deschis ochii publicului rus, atat asupra

minciunilor comunismului, cAt 9i cu privire la prosperitatea

materiali a occidenbrlui. De asemenea, toate aceste tenomene

l-au indus in eroare referitor la anumite aspecte:occidentuli" upetut ca inamicul fundamental al marxismului, cAnd el

i^"ii"r^ marxizat profund, dar ce cogteaz* aceste deaniluiri,

exacte sau eronate, au actionat in acelasi sens. Publicul rus a

inteles ci se putea trii 9i alffel decAt triia el'-''-in t"oa ttuiu, s-ar p,tt"u deci celebra victoria adevirului

asupra minciunii 9i sirbitori triumful Occidentului asupra

comunismului.

Si daci, folfrt#, au lnvins comwigtii?

Si totusi. la data scrierii acestor randuri (1999), unde se

afl l,'in .piritul cetiteanului european mediu, imaginea comu-

nismului?Comunismul, chiar si pentru cei care il condamnau' nu

este-deiet un riu relativ pe tangl riul integral, absolut, care

e nazismul.Ideea comunisti, se aude adesea, era generoasa ln sme'

pur -si sitttplu, a fost aplicati prost de ruqi, ceea ce.nu. ".

d?199

surprinzitor, din moment ce ei nu au cunoscut nlclodata

a"-o..u6". StAi" (tlegpre a cirui ,,inimi iubitoare" vorbea'

i*i nu demult, Paul Eiuard) a provocat avort'l ideilor fru-

;;; ale lui 6nin. incercag s[ vi prezentafi intr-un salon

sau intr-un birou ca un nazist, fie qi pociit vefl vedea 'enll-t"t"f lu.e vi declarati comunist activ, aceasta depinde-de

*Lai", unii vor indrizni poate si vi priveasci piezig; 9u f-o.tt

comunist veti fi primit bine oriunde - spun clar: oriund"' ryudemult, un prirn-ministru fuancez si-a omagiat in public cole-gii co.turnish si nimeni nu l-a scuipat in fafi'

Tratat de dezinformare 1 1 9

Jos piliria!

Comunismul nu a ficut obiectul nici unei sanctiuni, in nicio fara, .si continui si apari in opinia multor oameni ca o mis-care politica onorabild, alSturi de toate celelalte.

Recunoastef ci asa ceva e dea dreptul incredibil si estegreu si nu o consideidm o victorie ia"rirr"r-erii- il -i

.. in Rusia, reconstrucFa unei societiti a privilegiilor cutendinle mafiote, gata si fici orice concesii Rusiei o-rtodo*.si lraditionale;

- in Occident, distrugerea definitiva a tuturor valorilortlogtenite de la crestinism si constituirea unei societbti fhritalte slrucfuri decAt cele care se ivesc din coruptia ambianti.*, J)a, avem toate motivele si ne inlrebim: cine a cAgtigatRizboiul Rece?


inainte de a ne continua expozeul istoric si a vorbi despredezinformarea de astizi si de mAine, as dori, pentru a fixa ideile, sd analizhmo operaIune de dezinformare tipica, recunos-cand ci toate se abat de la tipar intr-un sens sau altul'

Modul cel mai simplu de a expune o operaflune de dezin-formare consti in a o compara cu o operatiune de publicitate,re{inand totodati urmitoarea diferenfi: publicitatea, dqpScum am vizut in cazul propagandei, se supune ,,predestinirii

e binele, capitalismul e riul).Prin urmare. vom incerca si observirn in acest capitol

cum se concepe o operaf,une de dezinformare; in capitolulurmitor, vom vedea cum fitncfroneaza.

Cliqtul

nii si care achiti nota de plati. Fie cu banii lui, fie cu baniiunui protector mai bogat decAt el, fie cu bani furali poporuluisub formi de cotizatii sau impozite.

fuentul^ -in-pubticitate, client'l se adreseazi unei agenFi specializate.o dati ce a fost acceptati de citre client, ie"nfiu rispunclepentru toata campania de publicitate. Jean Anouilh aiucratpentru o agenfe de publicitate si e posibil ca acolo si fi invitatarta cuvanhrlui care loveste drept la Fnti - pe aceea u .onti-ziei,^in once caz.

In dezinformare, cea mai buni agenf,e pe care am intdl_nit-o pani acum a fost Departamentul-A din k. C. g.

Q agentie- de dezinformare foloseste agenti, numiti in ge_neral agenfi de influentiSfiidiul depkfr

Nici-un agent publicitar si nici un dezinformator demni denumele Ior nu se lanseazi in actiune firi a Ii studiat .*" .,,*!u9'l va putea fi acceptat si cum poate fi ticut si fi" ;.;"i;;Publicul este intotdeauna,,luat li ochi,,: un ruj de buze n; ;;vinde la fel ca un computer, nici micar aceleiigi iemei de ata-ceri. Si, de asemenea, nu se dezinformeazi,int"t".tuaiAGuryi lSri occidentale la fel ca oamenii de pe stradi din ]-umeaa Treia. Acest shrdiu de piati determinibblgatoriu ur"s"i"usuportului ciruia i se vor ataga transmilitorii,

"u *rugo;;Li"

dupi o locomotiv5.

Supoftdle

CapnolulX

CUM SE CONCEPE

ffifl,ffii'#;tH#*ffi-,iltrffi;

t23122 VLADIMIR VOLKOFF Tratat de dezinformare

dintro dati sil sirute pentru ci gi-a schimbat pasta de dinf,.in cele doui exemple de mai sus, suporturile sunt gospodinasi margarina, fetele si pasta de dinti.

in dezinforlnare, dimpotrivi, publicul trebuie si fie deter-minat nu numai s[ infulece, ci gi si creadi.

Prin urmare, suporfurile vor fi fapte mirunte, adeviratesau pretinse ca fiind adevarate. Cand Departamentul A scria,pe o coali cu antet american, o scrisoare presupusi a fi fostscrisi de un american 9i urmirind in realitate sa prejudiciezeAmerica, aceasti scrisoare in sine incl nu era dezinformare:nu era decAt un fals. Utilizarea ei, lntr-un anumit context, otransforma ln suporhrl unei operaf;uni de dezinformare.

TtanffiifrtoriiO operatiune de publicitate este relativ simpli, iar trans-

mititorii ei cei mai evidenS sunt pur qi simplu mijloacele pecare le folose;te: cuvanhrl gi imaginea transmise de presa scri-s6,vorbiti,fi lmatS,teleiwatA,informaizata.

Totusi, chiar si aici, se impune nof,unea transmifitorilormultipli: o anumiti revisti de televiziune ii face reclama uneianumite emisiuni de televiziune care face reclami unui anu-me produs. De alffel, emisiunea de televiziune poate face publi-citate si pentru revista care ii face ei publicitate. Acf,unile tutu-ror acestor transmiStori multipli se aduni .si, in cele mai bunecaztlri, se inmultesc.

Existi gi transmifitori mai puf,n vizibili. Cand un sportivsau o actiti cunoscuti sunt angajafl de o agentie penfu a fucepublicitate unor indispensabili sau unui parfum, devin bans-mi$tori de gradul doi. Nu voi cumpara cutare parfum penkuci fabricantul sau agentul siu (pe care li evit) lmi spun ciacel parfum e bun, ci pentru cl mio spune, in numele lor, aceaachifd (pe care o admir).

In publicitate, un transmilitor este util. In dezinformare,sunt indispensabili mai multi transmititori, alffel s-ar revenila cazul propagandei, veridici sau mincinoasi, nu conteazh.Moscova nu se poate indigna de crearea virusului HIV decitre americani decAt fiindci s-au indignat mai intAi indienii.Dezinformatorul cauti sistematic un complice, in general

incon;tient, care va putea deveni tapul ispisitor al operafunii,daci aceasta nu reuseste

Tenn

Agentii publicitari o -stiu: orice campanie kebuie si aibi otemi cAt mai simpli posibil.

erau mai ieftine.Apelul de la Stockholm, al cirui obiectiv final era acela de

a face occidenhrl si tindi citre sistemul comunisf nu ticeanici un elogiu al acestui sistem: insista numai asupra dorin-felor de pace ale uniunii Sovietice si dorinfelot i*boioi."ale Statelor Unite.

Ttakreatemei

. Pentru a-si k-ata tema, publicitatea se limlteaz|in generalla a-si repeta firi si oboseasci sloganurile gi imaginile: altce-va nu are de oferit.

Aceste comentarii trebuie si fie exprimate intr-un limbajaccesibil publicului si, adeseori, lntr-un anumit cod. publici-

125l 1 A VLADIMIR VOLKOFF

Cutiile de rennantS

in publicitate, cutiile de rezonan[i sunt in primul rAndmijloacele pe care le parcurg mesajele publicitare si, in al doi-lea rAnd, daci mesajul a fost bine recepf,onat, insugi publiculcare il repeti, fie penfru a vorbi de bine un produs pe care l-agisit pe gustul siu, fie nurnai fiindci mesajul i-a pllcut, inmodul in care place un cAntecel de copii. Se mai aud chiar;iin zilele noastre persoane vArstaice repetAnd Du beau, dubon, Dubonnef (,,Frumos, bun, Dubonnef', logogrif fonetic:,,DUb6, Diib6n, Diibone') iar altele, Souriez Gibbs C,ZambitiGibbs'), din plicerea de a reproduce o formuli familiari. $ieu am indrugat adesea: ,,Republicile trec, vopseaua Soud6er[mAne", tiri de care a$ fi uitat cu siguranti existenfa acesteivopsele care, daci nu mi ingel, a sfargit prin a succeda Repu-blicilor. Melodioarele publicitare pe care le auzeam in copili-ne - Colgate, Colgate..., Dop, Dop, Dop - continui si mi serepete in memorie, degi nu am folosit niciodati weunul dintreaceste produse. Prin urmare sunt, in acest sens, o cutie derezonan\L. Si de cAte ori n-afi spus Un Ricard sau nimic,eventual inlocuind cuvAntul Rl'card cu altttl?

in dezinformare, situafa e multmai complexi.Tbma, echipati cu suporturile ei, este in general incredin-

tati unui agent de influenfi, carevagisi calea pentru a o facesi ajungi la public. Poate i-o va transmite unui prieten ziarrst,

un anumitpublic, pentru inceput restrAns.Dar o singuri cutie de rezonurla nu este de ajuns pentru

a duce o operatiune la bun sfArgit. Trebuie ca tema simfonieidezinJormatoare si fie reluati de toata orchestra, ceea ce nue atAtde dificil pe cAt s-ar crede, cici mijloacele de informareau tendinta de a se copia unele pe altele, de a vorbi despre,,ceea ce se vorbegte" 9i exista, desigur, ziare sau emisiuniconsiderate ca fiind cele mai importante si dupi:care celelalte

au tendin.ta si-gi pofiveasci pasul. Prin urmare, va_fi suficientsi existe o relatie in redactia,,potriviti" de presi sau de tele-vtzirrne, penku ca orcheskarea temei si porneasci pe caleacea..buni".

Agentul de influenfi angajat in mod direct de un serviciuspecial este ln general plitit acest lucru permite si fie tinut'inmani mai ugor. Sau poate si fi fost ,,muiat" - compronris inprealabil.

Prima cutie de rezonanth poate actiona de asemenea inschimbul unor sume de bani sau cedAnd unui santaj, dar acestlucru nu e indispensabil: serviciile cerute sau prestate, refur-narea unor datorii, simpatiile politice, favorurile acordate potfi de ajuns: agentului li rimAne si decidi. Daci nu existi oplati directi, cutia de rezonanti va fi considerati un ,,corespon-dent onorabil".

Americanii declari ci agenf,i de informatii se recrutezzidin patru motive. O pasiune pentru acronimele mnemotehni-ce - acesta fiind fonetic si aproximativ - rezumi aceste patrumotive prin cuvAnni MICE C,goareci"): Money, Ideology,Sex, Ego (,,bani, ideologie, sexualitate, orgoliu'). Aceleasiconsiderente se aplici si pentru agentii de influenti si cutiilede rezonanti care depind de ei.

TInb' Tinta este, prin definifle, opinia publici a populatiei vnate.

Conform teoriilor comandantului Coignet, despre care amvorbit mai sus, numai sapte la suti din membrii unei populatiidate sunt complet refractari la publicitatea scrisi si orali. Efoarte posibil ca acest procentaj si fi scizut drastic o dati cuapaittl.a televiziunii.

Tinta, care a ficut obiechrl unui studiu de piafi, trebuie siconsimti, a priori, mai mult sau mai pufin. Ar fi greu si li sevandi umbrele de ploaie tuaregilor (decAt, eventual, prezen-tandu-le ca umbrele de soare). Acelasi lucru e valabil si pen-tru dezinformare.

Toleranta dezinformirii este limitati. Ea e direct propor-tionali cu nestiinta populatiei asupra unui subiect dat" Si einvers proportionali. cu prejudecitile defavorabile actiunii de


126 VLADIMIR VOLKOFF Tratat de dezinformare 127

dezinformare. O actiune de dezinformare consti adesea in a-icrea initial tintei prejudeciti care vor fi favorabile pentru viitoa-rea campanie dedezinformare, urmAnd ca apoi si se lansezerespectiva campanie.-De

exemplu, daci scopul campaniei este acela de apregiti

Sau, se va incepe prin a-l asemina pe Sadam Hussein cuHitler, dupi care se Va pregiti opinia publici mondiali pen-tru a-l bombarda pAni la moarte. Acest procedeu este denu-mit cu un termen nou, care fi,g:rreazh continuu in presi darinci nu pare sa-gi fi croit drum in dicf,onare:

fuhainrea (su diaboliarea - Ia alegue)

Satanizarea nu fine de domeniul propagandei, ci de acelaal dezinformirii, in misura in care sebazeazLpe date trucate

defini. Consti, pur gi simplu, in a spune cAt mai multe lucrurirele posibil despre inamicul potenEal, adesea inff-un mod ab-solui gratuit, dar bazAndu-se pe suporturi ale dezinformirii -

informa$i false, declaratii false, fotografii false.in publicitate, satarizarea nu se practici pe fati. Denigra-

rea produsului unui concurent ar risca s[ atragi atenf,a asu-pra acestuia.

Mniheiwril

Asa cum aritam mai sus, dezinformarea urmaregte aproa-pe intotdeauna s[ creeze doui tabere, a celor buni si a celoriA. imi amintesc ci, in copilirie, invifAnd la scoala comunaliistoriaArmagnacilor si a Bourgignonilor, nu reuseam si inteleg care erau cei rii si care cei buni. Or, nu mi indoiam ci, inorice conflict, trebuie si existe obligatoriu unii buni 9i a$ii rni.in cele din urmi. am hotirAt si-i consider ,,buni" pe cei din

tabira familiei Armagnac, pentru ci numele lor mi_se pireamai fi'umos.

Opinia publici e ca un copil mare si procedeazh cam lafel, cu ajutorul unui sulleur: dezinformatoiul.

Psihoa

- O operatiune de dezinfoffrure reusiti creeaz,i.,h rAnclurilepublicului:

- pe d9 o parte, o cvasiunanimitate a caracterului psihotic;- p9.99 alti parte, o stare irationall care il impinge si nu

mai vadi decat ceea.ce se intampli in sensul deZinfirmlrii,si o imbogdteasc5,_si se dezinformeze el insusi, prin fenorne.nul vampirismului la care am ticut deja aluzie, dezinformatulrlevenind dezinformator.

Aceste manifestiri, care Fn de ceea ce se numegte ,gvonulpublic" si au fost studiate din abundenti de cike'sociologi,constifuie materia asupra cireia acfoneaz| dezinformatorilt.Se poate spune ci acesta a atins succesul deplin afunci cAnddezinformarea ajunge si se lipseasci de confibuf,a lui. Genulde prestigiu care a inconjurat si inci mai inconjoar-i partidJcomunist, in pofida crimelor sale recunoscute si a esLcurilorpatentate, ia parte la aceasd fascinafe ingiduitoare care ince-pe pIln consimtire ,si se termini prin psihoza colectivi.

Trebuie si se retini clar ca dezinformarea nu se adreseazidecat la suprafatd inteligentei pubticuiui pe care pretinde ca-lmduce in eroare;in profunzime, ea se adreseazi sensibilititiisale la toate nivelurile: al inimii, al viscerelor, al sexului, pasiu-nile fiind intotdeauna mai puternice in om decat conving"ril".


CapnorulXICUM SE PMCTICA

Trebuie si examinim acum care sunt trucajele posibileale informaf,ei sau, cel pulin, care sunt trucajele cunoscutela ora actuali.

Se poate spunei simplificAnd, ci un fapt poate fi prezentatin sapte moduri diferite:

- afirmat;- negal- trecut sub ticere:- amplificat;- diminuaU- aproba|- dezaprobat.Dar, ln loc de a judeca in abstracl si ne propunem o misi-

une precisi de dezinformare 9i si vedem cum am putea-oduce la bun sfArsit.

Imagini.m urmitorul fapt domnul Dupont a bitut-o pedoamna Dupont. Misiunea noastri este aceea de a-l exonerape domnul Dupont in ochii opiniei publice. in mod stereotip,se disting douisprezece moduri profesioniste de a o face.

Negareahptalor

Daci publicul nu are nici o cale de a-gi confirma ceea ces-a intAmplat in realitate, putem pur gi simplu sa negim faptele: ,,Domnul Duponf', vom spune noi, ,,nu a bituto pe doam-na Duponf'. Tbhrqi, daci nea fost incredintati misiunea de a-ldisculpa pe domnul Dupont, inseamni ci, probabil, publiculeste deja la curenl intr-un mod vag, cu o sceni de familie dincasa Dupont. De exemplu, ar fi fost dificil si se nege cu desi-vArsire samavolniciile lui Pol Pot din Cambodgia.

Din acest motiv, in locul negirii faptelor, dezinformatorulawatva prefera:

Invercareafutclor

si minciuni.

Amestrcul tnte adevi,r Fi ninciun| qt divetse tifuri

Germania din tirnpul celui deal Doilea Razboi Mondial ne

11a1ia va rispunde ci nu ea il asasinase pe arhiducele Austuiei.SArbii, la randul lor vor rispunde c5, daii Austria nu colonizaSerbia...

Dar dezinformatorul nu are nevoie sd cunoasci toateaceste lucruri. Studiind bine societatea noastri, el are avan-

* * - . 4 i , - , -


tajul de a o face si plAngl penlru soarta domnului l)upontbitut de sotia lui. (Intr-o alti societate, ar fi fost preferabil sadeclare: ,,Da, abitut-o si bine a ticut chiar dacd el nu gtia dece, ea, cu siguranti, gtia.')

Unul dintre cele mai frecvente cazlJn de amestec intreadevir si minciuni consti in inexactitatea numarului de vic-time anuntat, in care se pare ci nu existi nici o limitA pentruexageririle sau diminuirile abuzive.

Modifiareamotiwlui

La prirna vedere, daci aflaf, ci domnul Dupont a bitut-ope doamna Dupont, veti considera ci a vrut so faci s[ suferesi ci e un om foarte riu. Dar daca presupunem ci a fost vorbade o flagelare erotici, iar doamna Dupont l-a rugat indelung,inainte ca el si se hotirasci so satisfaci? Totul se schimba.Faptele riman aceleagi, fie, a bifuta. Dar il veti invinui pentrua.sta? Dimpotrivi, daci n-ar fi bitut-o, l-af, fi putut acuza desadism, de misoginie, de a nu fi destul de sensibilizat fafi dedrepturile femeii.

Contrar afirmatiilor lui Stalin, faptele nu sunt incipifAnate.in mAinile unui bun dezinformator, devin maleabilsaproapela nesfArgit.

Carrier, autorul masacririi vend6enilor, se liuda: ,pint-unprincipiu de umanitate, curit pimAntul libertifii de acegtimonstri." Dupi cum credea Republica a III-a, colonizareaAsiei gi a Africii avea rolul de a le face sI profite de bineface-rile gazului curent in orase qi ale democraf,ei.

Modifrcarca ciranmsbnfelor

AvAnd ln vedere ci raportul de fottp dintre domnul sidoamna Dupont nu este cunoscut, putem si declarim ci eun cuplu d la Dubout, doamna Dupont cantirind o suti de kilograrne, domnul Dupont doar cincizeci, si si tratim inciden-tul pe un ton glumet. N-a izbucnit doamna Dupont cea dintAiin rAs, cAnd domnul Dupont i-a aruncat minusa? Aceasti mo-dificare a proportiilor in fortele prezente e o formuli foartecurenti. Se poate ascunde, de exemplu, faptul ci armata A

este echipati mai modern decat armata B, dar insistand dingreu asupra superioritiFi numerice - adevirati sau falsa - aarmatei B.

,,apaka armata din lume", iar acum aunm spunAndu_se ci acincea ii apartine Coreei de Nord.Estomparca

D-e exemplu, atunci cdnd un pregedinte de republici sepregateste pentru un razboivirtuos si democratic, ionflictelepersonale trec in planul secund.

Suprainformarea deliberati este o formi de estompare.Camuflajul

Aceasti tehnica a fost folositAmaiales in timpul rizboiuluidin Cecenia, cAnd nu se punea accentul rlecAt pe cruzimile

Tratat de dezinformare I l 1l J l

I3]___ -:'^!y'!::y9':rusilor, cAti vreme actele teroriste ale cecenilor erau camu-

il;16 m"ioai u*"*i,netoure a actionat in favoarea Statelor

unit",-.u o ",u"iuin

;iii din panama: activitifile_rgnlobapilg

"'r"^p."i"ai;t"fu Norieg-u au ficut si se dea uitirii faptul ca

americanii invadaseri, tlii declarage de razboi' un stat r1{efsPrezece Parramezi (cifrn 9f,ci-qt"on.iutl)' A.eeasi tehnicl, apli-

)98, a flcut ca rebeliunea koso' rePresiunea sArbeasci, scoasa

in evidenta

Interptehra

Firi a fi negate, modificate, estompate sau camuflate' fap

tele se pot prezenta si comenta tntr-un mod favorabil sau nefa-

;;;;i:;;dachia, indeosebi, p^ermite si se suscite emg$i

;;ffi;; ;# tt"guuu;, ]u. aiegere' -Se

poate p1o1un!3 un rechi--ai*i"-.ontradomnulutoin"tt.t;1fifi$lffiJ*:""il:l:

:tiunea lui a fost aproape justifi-

tt fi.u.e o crtzh de nervi, aceea

, iar domnul DuPont, cunoscutit *l-gi asume nePlicuta sarciniai nefericit decAt ea, duPA care,cuzele unul altuia si s-au imPa-fi cisltorit inseamn[ a 9ti si-[

I de dezagreabili, Pentru Parte-

nera de via{i.Interpretarea evenimentelor sub formi de comentarii este

rolul carl le revine editorialistilor din presa scrisi, vorbita sau

televizatd - iu. u."qtiu, a"tigur, te auanti din tot srrfletul sl

;;;;irt" l" rr-in"bio'pri'"in1idei tot ceea ce se intampli

in lume. E omeneste. Un editorialist poate fl un dezinforma-

i-ot; l"i-X adesea, este dezinformat dar, dupi ce a- adoptat o

po'Lttjeasupra un.iunu*ite conjuncturi' se va stridui in mod

firesc sa demonstrez. ch u uuut dreptate' si nu dezviluie

a;;ta incidentele care ii co'firmi punctul de vedere si sa le

comerrteze in acest sens' Va ajunge cu usurinta la dezinfor-

i"ui". lhrb camicar- si fi procedat cu rea vointi'


GeneraliareaUnul dintre procedeele care permit si se diminu-e2e res-

ponsabilitatea domnului Dupont consti in a demonstra ci nue singurul in acea sihratie, c[ existi nenumirati birbati careisi bat nevestele, c6, ln anumite civilizatii acest lucru e considerat indispensabil, ci femeile putin carn primitive pot chiar s5'vadi in aceste rele tratamente o dovadi de dragoste. Ne biotne jaleet,,,dacl nu mi bate, nu mi iubegte", spune un proverbrus.

Asffel se intAmpl[, de exemplu, ca intr-unrazboi civil sifie scuzate atrocititile unei pirti beligerante - ,,E regretabil,dar aga s-a procedat dintotdeauna" (condamnAndu-le, evident,pe ale celeilalte pi4i, care vor fi prezentate ca fiind iesite dincomun). Acelasi lucru e valabil si pentru o invazie care sedorepte a fi scuzati (,Chiar gi grecii..," sau ,,Chiar 9i egipte-nii...') - cAti weme, in cazul unei invazii clreia i se dore-stecondamnarea, nu se va face referire nici la greci si nici laegipteni, ci numai la ,,drepturile omului" sau la ,,drepturilepopoarelor de a-si hotirt singure soarta".Ilusfrarea

Se poate trece de la particular (conduita domnului Dupont),la general (comportamenh-rl multor soti). Se mai poate porni,cu rezultate aseminitoare, de la general, pentru a ajunge laparticular, considerat ca o ilustrare a unei reguli universale.In loc de a incepe cu conduita domnului Dupont, se vor pro-nunta mai intAi cAteva generalititi asupra conduitei solilorpentru a ajunge la o ilustrare a acesteia: comportamentul dom-nului Dupont. De exemplu, se va profita de aceasta pentru ademonstra ci, in comparaf,e cu alti soti, domnul Dupont adat dovadl de moderare: la urma urmei, doamna Dupont n-amurit, din cAte stim.

De obicei, in caanl unei manifestatii politice, se vor justificavandalismele si pridiciunile: ,,Aceste excese nu sunt decAt oilustrare destul de banali a ceea ce se poate lntAmpla foarteusor in asemenea imprejuriri. De alffel, ar fi putut si fie sirnai riu: n-au ficut decAt si jefuiasci magazine qi si dea foccAtorva masini, n-au omorAt pe nimeni." Sau ,,n-a murit decAtun singur om". Si asa rnai departe.

, I J J

VLADIMIR VOLKOFFt34 Tratat de dezinformare l 3s

Faptul de la care porniseri era,,cainele a mAncatfriphra,,,aveau misiunea de a dezvinoviti cdrinele si au conceput unanumit numir de prezentiri dezinformatoare ale evenimen-tului:

- De acord, e cAinele, dar alaltiierr, erapisica.- Nu era decAt o buciflci de carne veche gi arsi, uitati in

frigider.- Friptura era pusi ln farfuria ciinelui, c:re n-a ficut decAt

s-o lingi, mai ales ci nu mAncase de hei zile.- N-a mAncat{, aoferito unei prietene.- E un ciobinesc german de cinci ani care, anul trecut, 9ia

galv-at stnpanul de la inec. Pizeste casa, aduce nard,fn.bot,latri;i minAnci mult

- Farfuria cu friptura era din faianti albasti. Era o fleicide doui kilograme. Ciinele stitea tnlhis in casi din catza

. - Hrana pentru ciini Untel, cu api caldi, permite si se

evite asemenea probleme.- E scandalos ca nigte stip6ni si-si infometeze asa cAinele.-

liiefelul afirmi ci un cdinevagabond afuratfriptura.- A fost un reportaj latelevirz,or ln care se arita ci un cAine

- CAinele a murit friptura era otrivid.Cititorul va fi recunoscut un mare numir dintre procede

ele enumerate mai sus.

,. ,'i,rrilEf;l'.

fratat de dezinformare t37

Si observlm clar urmitozrrele: dezinformarea nu este prG

dusi intotdeauna de un dezinformator in solda unui serviciuspecializal Adesea, ea e mirturia unei stari de spirit colective,care poate si fi fost canzatA inifial de un dezinformator, saup".*" un dezinformator o poate deturna in folosul lui'

Trebuie si fim constienti de faptul ci majoritatea copiilornogtri sunt lisati, aproape firi apirarg, la discretia unor pro-

tesbri dinfe ca,re unii sunt indocffinafl cu teorii subversive pe

care incearci si le propage sub efectul unui idealism proba-

bil sincer si cu atAt mai nociv.

ManualeleAm observat deja rolul dezinformator jucat de manualele

de istorie francezh,sub Republicile a III-a 9i a [V-a, dar de ahrncis-au mai ficut multe.

Spre anul 1984, manualele de gtiinle umaniste folosite lacursul terminal prezentau,,.trafa tn U.RS.S." si ,yiata in S'UA"sub forma a douifotografii, pe pagni opuse: prima reprezentaun grup de studenti de ambele sexe, rAzAnd 9i inghesuindu-seh iJsirea dintro universitate; a doua arita niste negri famelicipe treptele unei barici.^

trditorul Hatier s-a angajat in lupta politici din Republicaa V-a: ,,lntoleranta", proclami el, ,,i9i qisegle sursele intr-unspirit ingust si iniraniigent. Unii cred cl au intotdeauna dreptate, ci detin'adevirul si ci le sunt superiori celorlalti. f'anati.smul religibs, sectarismul politic, iau naqtere din intoleranfl'pot duce*la uri si la perseCuf,i asupra altora". Fanatismul reli-gios e desemnat nominal, cAti weme fanatismul antireligiosrirnAne trecut sub ticere.

Eclitorul Magnard reproduce aceste conceptii intr-un tna-nual destinat ac6leiasi clase: ,,Orice idee, orice credinfi estedemni de a fi luati in considerare; devine demna de respect

- a lichida pe cineva;- a fi bigat in puscirie;- a ucide;-afaceocaricaturd;- a nimeri drept la tinti;- a gti si-ti tii gura;- a denunta;- a lovi pe cineva;- a fi incarcerat.

Grarnatica francezi gi impertinentiUn alt exemplu: cartea Grammaire frangaise et inperti-

nente, aparut la Payot.,,ltnpertinenta" nu este decAt in aparenta. Se pzre ci, dirn-

potriva. isi propune un plan absolut deliberat, judecAnd clupi

Cepnor-wXII

ACCBSORII VERBALE

t 38 VLADIMIR VOLKOFF fratat de dezinformare t 39

exemplele care ilustreazi regulile. Iati cateva dintre ele, pro

puse atentiei coPiilor nostri:

- isi conduce cu respect fermecitoarea mami bitrani si

neputincioasi la veterinar pentru a-i face o injeclie'- Brutarul cel vesel a scuipat invatzatocati''- Bernard a tArAt-o pe Genevieve in desig 9i i-a bagat mA-

na-n privilie.--- lDrami la vAnitoare: vAniborul isi confundi tatil cu un

mistre! gi il impuEci. Apoi, il minAnci.- ,,i"; lumea cealalti existi supermarketuri?" infebi ea,

nelinigtita.- Frankenstein, Dracula, landru, Pius al XII-lea, Al Capo-

ne, sunt nume ProPrii'-_BernardasparttoatevitraliileCatedraleidinChartres

cu pragtia lui'.-- Pentru a-si face cAinele si taci, meqtegugarul i-a pus

botnitaa.- in .ut*u de landouri, s-au spart multe cauciucuri 9i mulf,

bebelugiu.- Unui carmangiu din Lourdes, deosebit de cucernic, i-a

venit ideea si vandl siraguri de cArna$ binecuvAntate.'- Pasiunea pentru minore poate provocanecarar{ '- Bernard i-a dat foc bunicii sale infigAndu-i un ticiune in

- Nici micar sinuciderea maici-sii nu l-a putut f4ce sirAdA.

- Scuzaf,-m5, suntgribit, trebuie si-mi asasinezmama.- Ei au dat foc degetelor de la picioarele bunicului lor.- Soferul de camion i-azlmbfttAncului dupi ce l-a cilcat.- De cand a ticut un Iisus, Sfintei Fecioaie i s-a urcat la

cap.- Puah! Dumneata ai ticut asta? o intrebi medicul pe

tAnara mami, aritAndu-i noul niscut.-Ai habar, strengar mic, ci tocmai ti-ai omorAt bunica?

Se va spune ci aceste exemple gramaticale nu sunt decAtniste glume de un gust indoielnic? ci nu contin nici o infor-

Inseamni oare ci autorul si ilustrato^rr trebuie si fie con-siderati agenfi ai Departamentului A? Me indoiesc. Teamitnic ci nu sunt decat niste dezinformati deveniti autoclezin-fcrrmatori, apoi dezinformatori ai celorlaiti.

- ---- -------

Din nou vampirismul.

Substantivele proprii din Le petit Robert

coc.

nol

nll.

fati in {ati; 2. cinrcior pentru copii (n. tr').(i Sinonimfu - chapelei.. sirag 1. 6e cArnati (sau alte obiccte); 2 de mirgelc

sfinte, rozariu (n, tr.).7. Sin<rnim intr-aductibil - mincur.1. minor; 2' miner (n tr-)

VLADIMIRVOLKOFF140

I'a Candide, o grawri reprezentAnd un sclav cu un singgr

picior s,i doi domni inarmaficu pu-sti; unul dintre ei ii spune

tehilait ,,Cu acest pre! mAncafl dumneavoastrh zahitt in Eu-

ropa'.La Chine (China), Marele Zid, instalatii siderurgice'o re-

colti de ceai, si un grup de pionieri cu cravate in apropierea

unui steag rogu.La Cioloi<hov (Solohov MihailAlexandrovici), cu portet'

aflim ci a descris ,poporul muncitor cu finefe si tandrefe".gi

" up*ut,,f5ri concesii pozi$ile oficiale ale realismului socia-

listi . Niciieri nu se mentioneazi ci, dupi toate probabiliti$le,

nu el este autorul principalei opere atribuite lui, Pe Donul

linigtiL'La Communisme (comunism), are cuvAntul ziartl L'Hu-

manit6, cu un afiS cAt se poate de lizibil, care recomandi:

,,Facef, ca ei"." G Diaz (Potfirio), nici un portret, ci un tablou intitulat

Revolufra conta dictaturii lui Porfirio Diaz'I-a, Dollfitss (Engelbert), o caricaturi:,,Dollfuss imitAndu-i

pe Mussolini .si Hitlef'.IA Effel $eari, o caricaturi a generalului de Gaulle cu

Marianne.La Ensor Oames), un tablou mare, reprezentAnd ',lntrarea

lui christos in Bruxelles", sub o banderoli rogie proclamand

Vive Ia Sociale.Pe conkapagini, un bronz solemn reprezentAndu-i pe

Engels 9i Marx, la articolul Engels (Friedrich)'"La

irance (Franfa), numeroase ilustraf,i, pllqt care.pi o

,,manifesta,tie la Paris, in luna mai a anului 1968", cu doui

drapele ros,ii.- L Grece (Grecia), inffe alte ilustatii, o fotografie.cu lup

titori veseli de gherili din EIAS (mi;carea comunisti)'l-a, Hitler,nici o ilustraSe.IA HO Chi Mirrh (Ho Si Min), cu portret, allim ca a luptat

,,pentru libertatea poporuiui siu", ci s-a opus ,yitejegte politi-

cii americane,, si ci ,nu-"rou."le sale poezii sunt caracteri-

zate printr-o gAndire foarte elevatA"'

,'c''c{''L;,i-trr=


* In legituri cu moarlea lui Maiakovski se spune ci ultimele sale cuvinte,inainte de a se sinucide, au fost ,,Nu trageti, tovarisi!" (n. tr.).

t4l

Ia articolul linine (Ienin - Ulianov, Vladimir Ilici), in lo-cul portrehrlui propriu-zis, figureazi un tablou reprezentAn-du-l in timp ce ,Lne un discurs la Congresul al Il-lea al Sovietelor, incadrat de steaguri rosii.

La Marakovslq (Maiakovski, Vladimir Vladimirovici), cuportret regimul comunist este exonerat de moartea poehrlui:acesta s-a sinucis ,dezanrhgll, firi indoiali, de evolutia lentia revolu.tiei, epuizat de dificultitile personale si de ostilitateaanumitor cercuri literare gi politice fafi de futurism"*.

La Volga, o fotografie in care se vede o intindere de apipeste care fluturi steagul rosu.

Pe aceeasi pagrni,la articolul Volgograd, se vede o colo-nadi maiesfuoasi, iar legenda nu omite si precizeze ci neaflAm in Piata tenin.

Uitasem: laThorez, Maurice Ttorezinconjurat de clovnii

vizibil mai pu$n ln favoarea lui. ta Candide nu mai e nici ogravura. In China au displrut pionierii. I-a Comunism, afisulziarului L'Humanitd a fost inlocuit cu un afi; al Comunei.Dollfussnu mai are caricahrri. Nici Eng'elsnu mai apare sculptatinbronz. Gatacu steagurile rosii in Franta: doar o sirbi-torife a bicentenarului Revolutiei din 1789. Sa zis si cu gheri-lerii veseli din Grecia. Nici un drapel rogu la Rogte gi iolga,aceste cuvinte nsrnaifiind ilusfrate in nici un mod. [enin numai e mentionat la Volgograd.Imaginea cvTtorezsi clovnii adispirut.

t42 VLADIMIR VOLKOFF

Dic,tionarulsinonimelor, Iarou, 7977

I-a un dictionar de sinonime ne putem ga.n-di c.a la o cule-

S"r. d" -info,[i"$i

lingvistice, .et d" obiectivl p-osibil. I-ucru-

ii" nu "t^otntoddeauia

asffei. De exemplu' sn]gn1Di9ao1I-naire des ,ynony^"ipublicat de I-arousse :r;'1977 ' Cuvintele

,*t f"*tit! de kazndfstinate si le ilustreze semnificaga Aces

tea nu sunt citate, ci expresii originale, compuse de autori

anume pentru scoPul resPectiv.*- S"-ini"f"ge ci simn"jtiil" lor politice apar inlegituri cu

unii termeni?eja lnclrcaS de sens politic, ca ,,nobil" sau. "so-cialist", dar ne car" mirifi si, vedem cuvinte neutre' ca long,'

1;;e,';rigt;,rid",sec 9i chiar Poq,folosite penFqS ryfiI-tru i"'.piri"nrf cititorului o anumitn atitudihe politici' Si ni se[it" .ilittf putin cam lung: ceea ce ciutim si aritim se va

distinge numai'prin acumularea exemplelor'- [dher", (aciera, a): ,Aderi la partidul socia]isf''-Affi^",

iunt*i, a): ,,.Afirm ci tof, aceqti acuzafr' sunt ne-vinovafi".- -

Afunchir (elibera, a): ,,Sa eliberat de valorile tadifonale".agr"J--""ft (actiuni):',yom mai suporta mult timp acf,u-

nile directorului?"'-- 'qtirrqu", (ataca, a): ,,Opozi$aaatacatguvernul in termeru

foarte violenF'.--- e"aniri (auditoriu): ,,Ministrul cluta sb impresioneze

auditoriul cu ajutorul unor mari efecte oratorice"'- Avancer (avansa, a): ,,Manifesti opinii avansate"'Behrd(bistard): ,R"gii Franlei au avut.qg$ bastalz{''Batte(bate,a):,Euzicciuntatacareigibatecopl.tutnu

e un bun pedagog".- - niiti"ol's"ft;rshez): ,,Duceau, in casa lor cildufi' o viafi

dintre ceTe mai'bur"gheze"', ,,poezlanu avea nici un efect asu-

;;;;;tti *pitit uu?et ez';,-,-Jusese crescut dupi principiilelelei mai burgheze morale".

Condamier (condamna, a): ,,A condamna un nevinovaf''Conforme (conform/i), ,,Se supunea regulilor celei mai

conformiste morale",,,urigte conformigtii"'

* ,,Lung", ,,greu", ,,slab", "feapin", ,,sec" si, respectiv' "pentru" (n' tr') '


Confus (confuz): ,,Comunicatul sefului Statirlui a seminatconfuzia".

Contester (contesta, a): ,,Vi contest dreptul de a mi punein arest la domiciliu".

Courage (curaj): ,,Trebuie sd ai curaj penku a face grevicand gtii ca-ti pui situafa ln joc".

Critique (critici): ,,Deciziile guvernamentale au fost severcriticate de opoziSe".

Dtbrouiller (descurca, a): ,,inci din copilirie, a kebuit siinvefe si se descurce singur". ̂

Decevok (decepf,ona, a): ,,ln timpul carierei sale militare,a fecut prin multe decept':".

D5clarer (declara, a): ,,Reprezentantii sindicali leau de-clarat ziari.stilor ci greva avea si continue".

Ddfense (apirare): ,,Credeti ci arma nucleari este intr-adevir o apfu'are eficace?"

Ddgommer (destihri, a): ,,Directorul l-a destituiL iati-l so-mel'.

Dejouer (dejuca, a):,,Opozifla a dejucat manewele guver-nului".

Deleguer (delega, a): ,,Un delegat sindical refuzb.si votezeo chestiune pentru care nu a fost mandatat de sindicahrl siu".

Desaccord (dezacord): ,,Diferent, conflict care opune sin-dicatele gi patronaful".

Dominer (domina, a): ,,Despuierea urnelor de referendumnu s-a terminat, dar pentru moment domini ..nu"-urile".

Enregimenfer (inregimenta, a): ,,Sa lisat lnregimentatintr-un grupuscul de exfema dreapti".

Famine (foamete): ,,Salariu de foamete (de mizerie)".Gloire (glorie): ,,Generalii vii uzurpd gloria soldafilor morti".Imprew (neprevizut): ,,Succesul stangii a fost complet

neprevazuf'.Lenf Qent): ,,kntorile adminisffatiei provoaci verva cuple

tistilor".Limite Qimiti): ,,Guvernul isi folosea puterea firi limite".Iiwer (liwa, a; deda, a se): ,,Politia s-a dedat la un intero-

gatoriu violent 4l suspectului".kri (ege): ,Jn acest diferend, legea era de partea 6remilor";

,,nobilii se preficeau ci respectau legile onoarei".

143

VLADIMIRVOLKOFFt44

/png (ung): ,,l,ungimea negocierilor ii exaspera pe mun-

citori".-'---Lourd Greu): ,,Irnpozite grele loveau veniturile mici"'-Michiier

(maqina, a;manew4 a; manipula): ,,Militarii ma-

*inu."ii i-*ewaserl, manipulaseri) ciderea guvernului le

gal".'- 'Mîgr" (slab): ,,Munca la cAmp e.grea, iar salariul *1.*.t

muior"i (âpi'a, a) :,,Preful laptelui s-a majoraf',,'salariileau fost majorate foarte PuFn".---

Veioit"nf (nemulfumit): ,,Politica sociall a guvermrlui a

provocat nemu$udrirea generalir'.'M\ler(amesteca,a):,,Poli t ial-aamestecatintroafacere

de moravuri".-- Menace (amenintare): ,*Ameninfirile directorului nu au

avut nici un efect asupra liceenilof'.- - Min*og" (minciuni): /Afirmafa ci oamenii suntegali ln

fata legri este o minciuni"'-- - Mlinistire (minister; pastorat): ,'Preoflrl-muncitor igi exer-

cita pastoratul laudna'' '- -tWiteobte (mizerabil; nelnsemnat): ,,Tribunalul l-a con-

damnatpenfu un neinsemnatfurt din buzunare"'-- tWiiuque (monarh): ,,Monarhiqtii francezi nu au nici o

influenti".-- tWinde (ume): ,,Revoluf,onarii vor si transforme lumea ''

Monter (arba, a): ,,Romancierul arata mizeria in care

hiiesc muncitorii".Mutirt (revoltat, rebel) : ,,Revolta prizonierilor a fost provo

cati de relele tratamente"'-Noble(nobil):,,Maidemult,nobiliiaveaudrepturiexorbi-

tante".Opprimer (oprima, a): ,$rmata oprima libertatea"'Oitnit^"' (optimism) :,$firmaf,ile optimiste ale prepedin-

telui nu convinseseri pe nimeni".Orateur(orator):,-,Termenulde"kibun"isepotriveqtein

primulrAnd unui oiator cafe apiri interesele piturilor sociale

exploatate".Ordre (ordine): ,,Ministrul pretindea ci gr:evele tulburau

ordinea publica".

., .i.,.j-r.tts't- - Tf:

Tratat de dezinformare145

ouwier (muncitor): ,,Muncitorii nu vor vota cu acest can-didat de dreapta".

Pet? (mic): ,,Cei mici trag intotdeauna ponoasele,,.Pôfter (purta, a): ,,veteranur igi purta ostentativ decoratiile,,.

. Pr9ur..(pentru) :, g,legitorii s-iu pronunta-t f en;;;;eil"tul stAngii".

ff1nor(iA.furimordial):,,Rolul armatei a fost primordial inpregafirea loviturii de staf,.Prison (inchisoare): ,A fost aruncat in inchisoare pentru

un fleac".

. Snit (pedepsi, a): ,,Copilul era pedepsit pentru cea maimicd,pomil'.

&gg (tdli "Rasa Capeflnilor sa stins,.. (?)

Raide (feapin): ,,Tonul lbapan al contramaistrului li exaspera pe muncitori".Reactionnaire (reacflonar): ,,partidul regalist afga un pro_gram reactionar".

. Rngug\(prfuni, a): ,,Muncitorii ticeau grevi penku a pri_mi o primi de periculoAtate'.

-Rdsoudre (rezolva, a): ,inbeprinderea si_a rezolvat problemele concediind muncitori,,.

Rdtibution (retributie): ,,Reffibutia era cam mici pentrutnunca solicitati".

salaire (salariu): ,,Salariile nu au crescut cu aceeasi wternca prefurile".Satisfaire (satisface, a): ,,patonul a trebuit si satisfaci revendicirile rnuncitorilor...

VLADIMIRVOLKOFFr46

Scandale (scandal): ,,Guvernul trebuie si revini asupra

acestei decizii scandaloase".- S"t (uscat, sec): ,,$efirl serviciului avea relaf;i seci cu sub-

alternii".Socialisme (socialism): ,,Istoria socialismului inci nu s-a

terminaf'.Tourment (chin): ,,Contesa i9i chinuieqte camerista"'

Tliomphe (fiiurnQ :,,Triumful ideilor noaste este asigurat"'

Usini (uzini): ,,inchiderea uzinei a lisat flri locuri de

munci peste o suti de muncitori".Vairien (canalie): ,,Existi mai multe canalii in cercurile

de afaceri decAt printre scursorile societafi"'I4ce (viciu): ,,inaltele personalitif ale regimului triiau in

viciu'.

Din fericire, existi 9i cuvdntrl oienter (a orienta): ,Ziarelede informare sunt la fel de orientate ca .si publicafiile unuipartid politic." Firi indoiali. Iar despre dic$9yr9, ce.sa mai

uorUimt Daci veF consulta edi[a din 1996 a Noului dicfgnar

de sinonime, veF constata ci toate exemplele citate mai sus

au rimas prezente, cu o varianti: nu mai scrie ,,aderla partid

socialisf' ci,,am aderat-' -".- intrebare. Un apel atAt de sistematic la ura de clasi meriti

denumirea de dezinformare?in cazul de fati, cred ci da. Si relulm de{nitia care tre

buie s5. ne serveascl drept piatri de temelie: Dezinformarea

esfe o manipulare a opinieipublice,ln scopwi politice, folosind

informatii tratate cu miiloace deturnate'

- Existi intr-adevir un tratament aplicat informa$ei, in

cazul de fati, lingvistic.- Existn intr-adevir o tentativi de manipulare a opiniei -

alffel, de ce aceasti insisten{i si convergenta?- Aceasti tentativi urmireqte lntr-adevir un scop politic:

lupta de clas[.- Folosegte inff-adevir mijloace deturnate, din moment ce

se exprimi sub forma unui diclonar gi cu referire la cuvinteproprii si vehiculeze sensuri politice.


t 48 VLADIMIR VOLKOFF

De remarcat ci insulta e cu atAt mai gravi daci se adre-

venin deosebit de puternic daci se aduce ln discutie virtuteamamei (tadifle latini), agresiunile sexuale propuse a fi sivAr-site asupra respectivei mame (tradi,tie slavi), sau relatFile incestuoase atribuite adversarului cu mama sa (traditie afroameri-

penffu ci luptau firi uniformi si atacau pe la spate oameniuneori dez,armalt

in timpul r#boiulni din Algeria, veteranii din Indochinai.au botezat Wdfs pe luptitorii de gherili pe care altii ii desem-nau in general cu denumirea de fellaghas, ceea ce lnseamna,,cei care taie drumurile", semnificatie ignorati de cei maimu$. Prescurtau adesea cuvantrrl fellagha sub formele fell saufellouze,care aveau o sonoritate disprefuitoare. Populaf,a mu-sulmani nu a recurs niciodati la termenul fellaghas. DacLera favorabili rebeliunii, vorbea despre moudjahidine (muja-hedini), adici ,,luptitorii credintei"; daci era, ca in majoritateacaztrrlor,neutri, li numea,pei din pidure"; iar daci era favo-rabili prezentei franceze, ii declara, pur gi simplu, les salopards(,ticilogii",,,bandif,i') .

Se intAmpla ca un ofifer francez si foloseasci termenulmoudjahidine, ceea ce era, desigur, regretabil, cici ahrnci aveaaerul de a-i absolvi sau chiar a-i glorifica pe ,,cei care taie dru-murile" (si capetele). ln rest, luptitorii sunt tntotdeauna parti-zanii sau mujahedinii cuiva, si teroristii sau fellaghasii altora.


As{el, Frangoise Thom comenteazi ci, atunci c6nd sovieticiilT?:T_*snre nr,onr.lilor ofiferii de informaf,i, acesria erauintotdeauna razvedciki gq*"h,,), .ata ;;;d"iil'#;;maf,i stiini nu puteau figpcet s,pionii(spioni). d;;.;";,sgvielcii au pretins ci,,eliberau; grit" tit"*, poionii^d".# .$ovacia, U-ngaria, RomAniu, gdgariu, uI" .ir"r'p"p;;;;i;teau mai degrabi,,cucerite,, deii._ Anumite expresii logomade fericite. De exemplu-, ,,dutimpul RevoluFei Franceze.poporului" inseamni

"f"*;por contra unui singw om, deci a_l hansform" p" t;i;;fap ipigilor pe care to6 ceitatti .unt gut" si_l lapideze.

,,Burghez" nu este nici el irn terrien negativ in sine, desireprezenta un termen dispret'itor in vocabirrard r;tilil J,in consecinfi, nimeni nu voia si fie ,,buigh;;", ;;i;,ffi ;:;sus in jos, nici de jos in sus. ,,B,rrgh"l; a primit diminutivul,disprefuitor bow[e, dupi cur'ta ansto, acesta din urmi reluirativ de cei care consideri ci :latiu am auzit adesea expresiaNo.ug les bourges (,Noi, aristo..craf,irr., gi, respectiv, ,Jrloi, bur-juii').

:omenteze ..u*utoriu logoma-:uvintele,,aristocraf, si,,demo-ect simetrice, unul insemndnd, iar celilalt, ,,par[z;tnal guver-:af'a ajuns si insemne ,,nobil,,,un antonim, ceea ce e foarte

concertant, cu cAt dictaturile, de licel mai adesea de origine gi chiu, de vocafie democratici,adici populari. De una." se u;ung" ru o .onnirie care .-* il:tea sa nu fie intru totul inocend."

VLADIMIRVOLKOFF150

D'AI{OIIVIII(pufnintistat):-MaiestateaVoastrise

,,Epurarea".(...)NApOfnON: - imi scriu lista penfru epurare' Am nevoie

de dumneata.MARESALUL (surPrins): - EPurare?NAPOI-EON (incantat): - Da' E un cuv6nt nou' pe care

r-u* gGii ,*i-i pri.". R.piesiunea nu mai intri in noua mea

linie.Jean Anouilh , Ia Foke d'emPoigne

,$,nticomunismul primar" sau,,anticomunismul visceral"sunfdoui expresii logomachice inspirate, pentru- ci iau act

dL o anumiti atitudine a interlocutorului si ii atribuie catze

Tratat de dezinformare l 5 l

Am sepnala! deja principiul beser rot a[s tot. in lipsa rimelor,ritmul rezolvh uneori el problema Make love not war(,Faceti dragoste, nu rizboi'). Piciorul metric din tei silabeurmate de doui Al-gerie Fnngaise (,Al-geri(a) fran<ez(h),)era presupus a avea o putere de incantatie. Iar celebra,,arie alampioanelof'este tot o formi de logomachie.

Cand nu existi nici riftn, nici rim5, se poate folosi o meta-fori, mai ales daci e incoerenti. Sefton Delrner lansase dictonul defetist Lieber ein heiler Krew als ein eiserner,care s-arputea traduce pnn Mai bine o sdndAte de fier. decAt o Crucede Fier. :

in ,ttlo c9 flryam o conferin$ despre logomachie in fataunui auditoriu de ofileri ai jandarmeriei, unul dintre acestiami-a afas atenfia ci omisesem si semnalez o expresie.

- Cafe, domnule colonel?- Bawre (Bavuri; (aici) abuz - al fortelor de ordine).tntr-adevir, termenul bawre e bine gisit. Nu numai ci

are o remnanfi respingitoare, dar destabilizeaa fortele deordine, care sunt singurele susceptibile de a comite abuzui,faptele aseminitoare cu cele sivArsite de elementele dinafara legii, manifestanti sau terorigti nefiind decAt o aplicarejustificati a programului lor revolutionar.

Mic voubular logomachic

_ Anti-inddpendantistes (anti-independentisti): loialisti saufideli, cAnd vorbif, de pe o pozitle contrari lor._ Assassrner (a asasina): a ucide, atunci cAnd fiptasii suntdusmanii dumneavoastri.

VLADIMIR VOLKOFFr52

Bavure (abuz);nu se aplici decAtforlelor de ordine, nicio-

dati fortelor subversive.Chanier (in englezi, mas*grave): groapl comuna ln care

inamicii v-au ingropat prietenii.Chasse aw sorcieres (vanitoare de wljitoare): practicata

neavoastra.Extr€me droite (exffema dreapti): oricine se afli mai la

le lrnpirtigi'fl.LV.G.:'termen din logomachia defensivi, cu sensul de


tgle 9ex. sg (gdegt al discriminirii sexuale) Si ag.sr (adent aldiscriminirii pe bazi.de vArsta), .*" p"i.it';;-il;;;?.pectivi sa fie orientati mai precis.^ Rdvisionniste (reunonist): insulti cu atAt mai eficace, cu

git.:joafe vagd. Pare si se poati aplica oricui pun"l" i"aolata.lstofla aSa cum esle predati, mai ales aceea a celui dealDoilea Rizboi Mondial D9 fapt,'e o insulti ;;;i" ffi,;fi;suna mai,,de bon ton., decAt fascist ' )san*papierc (firi acte): termen al logomachiei defensive.care tinde si disculpe orice emigrant A;J;;d;;;;;il;

ideea ci, daci nu arsacte rn reeuH] nu e vina lui, ;i ;;e;irri;trafiei tirii in care $a instalat t{r6iuto,nale.Terr-oriste (terorist): oricine ,".*g" tulorU, daci nu e departea dumneavoaski.Touche pas imgn potg (rrryFutiogg de pt.etenaru,meu):

expresie remarcabili, renitatadint-un' bnii stominsil"it.Are avantajul nu numai de a reda o "ipi"s" ro*iJffiilH.

.prin suprimarea negaf,ei, cat _si prin f"b;t;;;;"6;;;nul dintre cele mai nobile sen-e. Reluati sub diverse forme.atinge de copii.), de cdtre mis_I cum regzrlistii compuseseri:" pentru a beneficia de acor_rget de Lisle. pe aceeagi arie,are aveau si fie ghilotinate in

generar, aceste tenrative o" *,iil1tffi:fiir"iliTftAB i:succes.Vsceral (visceral): ven primaire.

Acest scurt esantion este departe de a fi exhaustiv. citit.-rul e invitat siJ iomptet"t" ;diibitu;]ca o tema de hcriripractice.

Ceprror.ulXIIIACCESORII SENZORI,AIE

Moda se schimbi. in anii ci

ui.: anumite caracteristici' Pentrur. Daci aceste caracteristici nu1 nu e conqtient de PercePerea,esc ,SUblifiiinali"' Nu sunt cu

Produce anumite efecte asupra

subiectului.Un abuz de limbaj a ficut

e numite subliminale'

ImUbi subliminalePercep{ia subliminall a fost descoperiti in 1917' la Viena'

de citre Otto PdetzlPtjetzl le prezenta subiectilor sii.o imagine gomglery.- o

.."U ai" p#West, cu personqe'-cal' cirufe - timp-de.citeva

sute de milisecuniel "ioi

iitntt"tlce yizu.sgJl tl*l-:l *fteau nimic - sau, uptolp" ni*ic' Dupi ce-i li:sa si se odih-

;;;l;;; .i dot"tii;", i" puntu din nou aceeagi in{ebare:

ffiildfispundeauctr-o descriere mult mai completa a sce-

;;ii;ffi"w;i;*tasi test a fost repetat cu stimuli care

inlocuiau som.,olenti,';;;;^ se obtine un rezultat la fel de

frapant.

Elemenhrl subliminal clasic este celelebra a douizeci sicincea fotogrami pe secundi, introdusi intr-un film si care sederuleazi prea rapid pentru ca ochiul so poati hansmite con-gtiinfei, asffel incAt se presupune ci ajunge direct in subcon-gtiepl


emei (vAndut intr-un tiraj de doui milioane de exemplare),

156- -- -- "^''"': "t^y:afirmi ci, dimpotriv[, toate agentiile.de publicitate practici

ffi;;iuaia roto.irea su6[mina]e19r' 62i ales iq"*9t^*jele cu un caracter .""uJ ui""ntuat' Radio{anada a ficut in

".".t """" unele experienfe,,neconcludente"'*-

Ori."* ar sta hiciwiie , Nanonal Association of Broadcas-

/"; A;;i+" f..f "g"r"f

e a Profesioniqtilor de Radio .9i TEle-

"iri;";-ai; $"t"t"' uniie, consiliul RadioTeleviziunii cana-

diene si Institute oiitiiititioi"r" in Ad.vertising - Institutul

;;;r"i,.;;d;iLumt ra din Marea Britanie au interzis toate

ilili;$;u *"*"J"to. subliminale in publicitate' Avem mo-

d;;;;;;6;* ti"-"""i"tat de inocente ne cltg aori 1-rydea de crenttanumiti specialisti contemporanl. Un cazpztr.tr-

;h' ;i J*"*:"roi.,ftri-ind" rfiri"uf" in folosul pregedin-telui Mitterrand.

Mer*liele subliminale E pre,&dintele Mittettand

teni nu lea contestat wgodata: Antenne z,rrrcrPzrlatul ElYsee'ra avut nimic de contestat, dinreditari la adresa crimei de lez-znit si imPlice Pregedintia in

aceasti afacere, ceea ce s-ar fi intAmplat imediat in alte liridemocra t i ce . . r r r , .*'^'i;"f;p;

campaniei electorale din 1988' gengtiq"l de. gtiri

uf po*tufui entenne Z a transmis de 2 949. de ori 9 i*lgT:-ioi[sedintetui Mitterrand, candidat, imlgine cale ny eravlzr-

fiiffi^;;hfi [ber, decai daci se incetinea proiec'a' il93t";;il;;;;a""L""u "uidenti 9i Pgtga fi chiar fotografiata'-

Directia po.tur"i entenne 2'a-chfiatgi a gisit tot felul de

scuze contradictorii: ba ci nu stia despre enstpn!3 ac9lel tma-

gr"i in generic, ba ci imaginea fusese inserata alatun de cele

ale lui Ronald Reagan, ale PaP'

si grotesci' L,L ^^L-^ ..{.:r:-x"..'- -C.Nb.t-, sb'rdiind problema, sa pronuntat contra "utilizarit

imaginilor i1np"..""'Jiri6'ffi;; ar fi acestea, in genericul

Tratat de dezinformare t57

car nu a fost formulati. Niciodata- Nici micar de ziarishrl vigi-lqnt c-are depistase escrocheria, sau de presedinta Comisiei de,,Etica si Drephrile Omului" a Clubului 89, care cerea anulareascrutinului prezidendal.

Presedintele Mitterrand a continuat ca si cum nu s-ar fi

a o urman.Cici, dincolo de o manewi evident de dezinformare 9i pre

zumtiv eficace - alffel, de ce ar fi fost lncercati? - reactiilepresei gi cele ale publicului au consternat printro orbire delibera6. Nu existi om nrai surd dec6t cel carb nu wea si audi.- In Statele Unite, de exemplu, sar fi reclamat pe loc misuride impeachment, atAta vreme cAt nevinovitia presedinteluicandidat la realegere nu era confirmati in mod fbrmal: e adevarat ci americanii au un simt al cinstei nrult mai edgent inmaterie de informatii

in Franla, cu -caterru rare excepf;i, mass-media si publiculs-au inversunat si dezvinovifeasci, impotriva tuturoi dovezi-ior, atAt poshrl de televiziune, cAt si omul politic, al cirui trecutnufavonza, totusi, o incredere oarbi.

VLADIMIR VOLKOFF1 5 8

Si nu mai vorbim despre realizatorul care nu inserase in

seneric un Portret al lui Frani."a un et'ect de oglindi Pentrl.$u a avut loc nici o maniPularrdiu n t a putut misura efecteleconsideri ci interdic$a C.N.C.;til;dt;* [bertif,i de crea-tie". S[ nu mai vorbim nici despre

ait..t"i"f iedacfei, ;t"; debarasatde toati afacerea dq9la;

ta"J. ,riai;;it;tsrot";.i. o de inleles civinovatii.cauti' sa." ai..iilp", par d,ace sr caz, penfq limitarea pagubelor. sa;;p"riff;ti pi".u,I"u a" ai"aptu sirind ln ajutorul celei destAnga.

Tratat de dezinformare t 59

Pe un ton glumet, un alt comentariu, intit'lat subliminare-

ren[.

a menFonat afacerea.Niucitor? Elementar!

- p"uu despre care nu vorbesc' nu existi'" Una dintre pri-

*eie axiome ale dezinformarii'^^*b;;; aai^inciaentut din punct de vedere tehnic, vom

VLADIMIR VOLKOFFr60

obtine, in ordine, urmitoarel" To"TT9:i.il;;on"i"n"f 3"dezinfanmar:-"lbm3i-0":1^T,:

, rr,it"f"?"rf"!"r;" fri pranqois Mitterrand. Client Frangois;re un agent, autorul,jnse$ei"

tocent) : Poshrl Antenne 2;i de Preii, nu Poate fi dezmin-n consecinti, trebuie si fie in-

,peraSune (PresuPusi sPontani)'

destinati si disimuleze existenfa celei dintAi sau cel Puf?-s3d;"d;" ird;d ["guti,.p" care l-ar f. putrrt avea dezrilui-

rea acesteia;^"- o. i"ii.rrrtlr"antul publicului fuancez,care detesti atat de

t dii;;ffi; tursei, incat preferi politica strut'lui.

Evalud.ri:lp[*u op"ratiune- intrprupti in plini desfiqurare' Efica;

citate'impoStif a" eualuat' in orice caz' Frangois Mitterrand

a fost reaies;- -r; d;a operagune. Reugiti completi a camuflajului, mer-

guna pune ia a gteige amintiiea primei operatiuni'

Mevie clandstine auditive

Mesajeleclandestineauditivesefuzeazhpetehnicidiferite.Este vorba a" .tr*.iiur*-;; soficitiri in inregistriri, de

"Ui."i *-i."fe- Xu sunt percepute, dar se receptioneazi. Pqgl

i"',i"Li,if -"f""nstient'lui. Esfe cam ca si cum subcongtienfirl

nostru ar aun*un"t"t" fluierului pentir caini firi ca stratul

constient s[-9i dea si el seama'""'^F;td irirp.ir"ii* mesajului subliminal se folosesc cinci

tehnici:- frecvenfa modulata; -: s^..\-^^.- frecventef" fJ*[" ioase (intre paisprezece si doulzeci

de cicli Pe secunda);

Tratat de dezinformare r6r- frecventele lnalte (intre saptesprezece mii si douazeci

rtre mii de cicli pe secundi);- vrteza variabili (audibili numai cu ajutorul unui aparat

specializat anume in acest scop);- mesajul inregistat invers, neavAnd nici un sens asa cum

este auzit, dar avAnd unul, de preferinfi subversiv, in ordineainversi afonemelor (a nu se confunda cu palindromurile genI'le fac cafele care, in ceea ce le privegte, ie adreseazn inLli_genfei).

Formaf,ile rock'n'roll nu se sfiesc si exploate ze aceastAposibilitate: lntre altele, Alice Cooper, The Beatles, BlackSabbath, Elvis Presley, KISS, Led Zeppelin, Rolling Ston"s,TheWho.

Exemple de mesaje inversate: in cAntecul Beafles-ilor Revolution Number 9 se aude de zece ori o serie de sunete ase-

Se va obiecta ci aceste mesaje nu sunt de ordin politic. Sitotusi:

VIADIMIRVOLKOFFt62

- eloglanperversiunile sexuale sub toate formele;- fac aPologia sinuciderii;- inciti la violenti si omor;- recomandi convertirea la satanism'foui" u.".t" solicitiri s-ar inscrie perfect intr-o campanie

gen SunTi-dar,in acelagi timP:--- _ cheami la revolti ibntra ordinii stabilite, ca interprefi

u*"ti.uni a" iap aliiror r"fr"n prefer-at este' dupi tq1 ?"iie, Kill apiSL car" nu mai e chiar atAt de departe de po[trca'

Revista Rolling Stones declari deschis: 'Rocklul q rya1mul|decatmuzica"'t"."nt'.'tenergeticaluneinoicrrltrrrigiaggd;;i h ;1fi5 revolu$e." in beJt-seiler-ul siu Do It (Facego')'

ffi;i"itT J";;t Rttii" scrie:,,Elvis 1qa {egtgntat"trupurile'..ti"iUa"Air-f" ttt tntr"Si*" . Aara roc*-rttanimal al cnrui secret

-" "-.r"a"

ln beat-ulEnergic pitrundea cu clldurl in interio

i,rfi"rp"f"i nostru; rifnut intrbnant ficea si niv5leascl toate

o*iunil" care fuseser5 refulate, retinute. Bancheta din spate a

;""i ;t";obil era teakul revolufei sexuale"' cAta weme ra-

ai""r -qirii servea drept rruitocrtoJ al acelei subversiuni. Mu-

zlca rocka marcat inceputtti revolufei' Am fuzionat o noua

"i"[ "Jii.e, avand * .tit de viafl psihedelic. Modul nostru de

ilAi:;.id"-t;;Ju, hainele n6astre freaqry, muzica noastra

rock. aceasta e adevhrata revolu$e!"'"" S" ;b;;;;.n, p"nru anuniili adep6 ai rock-ului' politica

nu mai e chiar atAt de deParte'^'- ̂ il;;"caz, statulAr-kurrras, urmat de celelalte State ame

,id;, ;';;*""-trrt ci situafa eg lu.ati in serios, interzicAnd

iii^""oricirui material "udiovizual

care _continea un mesaj

i;iiiit.onli nu era semnalati pe arnbalaj'"'"

si^di"p"u"e, daci se doreste, psihologia indusfiali intre

builGu,1 &a"nt mesajele .ctandgstlre amestecAnd cu mttzica

efir;^tAin .up"ttnutt Lturi un glas inaudibil care recomandiin-*iri"nt si nu se fure din r"tturi. Specialigtii au constatat, ln

Statele Unite, o reducere a furturilor, atingand, se pare, pr&

portia de oPtzeci la suta'

* Pig = porc dar in argoul american inseamni politist (n' tr')

Caprrorur-)ilVcuTIrLE DE REZONAT{TA

Mifloacele de Mornare: afiii de ruonanli

_ Ceeg ce,vizut din exterior, deosebeste dezinformareaqegrufi. o.n-iniei publice de intoxicarea care vwiii,f"ii".iide decizie" este fapful ci cea dintai nu se poate concepe t6ricutii^ de rezonanti.

ln lumea moderni, se gisesc toate, cel pufin la un nivel potenfal: sgnt ryrllgacele.de informu.", d".pr"^care, de ,]tr"I,;spun mai multe lucruri rele decAt artrebui. in realitate, ,ni*media nu stau decat rareori la originea operafunilor a" aezin-formare, chiar daci constrfurgeriTe meseriei'le determini sifaci totul pentru a le facilita.

-

. Mijloacele de informare sunt predispuse la dezinformarenrin.iqg"a;j func$a lor, care consti'in u *rind" o informati" .u..cepffbrld de a seduce,de a interesa, de a soca, de a gAdila, de asperia tn mod agreabil inainte de a linisti bhrrd, pe ;*rt ffi;;

Or, dezinformatorului iG.t"gatoare decdt adevirul, fie si -.sor de inteles 9i de asimilat.'le scopuri ale dezinformatoru-

dacr, la un nivel tundamentat, ;ffifiuT-ffffi.ffl;:r?Sgryreze, iar dezinformatorur si dezinforme ze, in rearitate *n*-doi sunt determinati si creeze o emotie.pentru aerintormiioiemof,a este aceea care antren"*i"iUu-"G dorit; d" ;ffi;;:tru ziarist, emoFa se vinde mai bine d'ecAt informatia.

.Principiul cutiei de rezonanti mediatice se studiazi celrnai ugor pornind de la modelul dovietic.

If rn capit, se gisegte propaganda, sub forma ei cea maicrudA.

, Departamentul D, de exemplu , afiphitin 1964 o serie deoroguri antiamericane cu tifluri ca America a colonizat doud-zeci de milioane de negri sau Americanii, cei mai buni prieteni

LL4- .;;#*:::#**oi.uf *tiunilor de culoare' In

sunt aeitinate Lumii a Treia-

mai subtill, care arata tlg:3

mirii' Senatorul BarrY Goto-

fie Publicate'


Totul consti in a scrie, apropo de un pretext judicios .alessi care slujegte drept suport, ar\Solul ce va declanga campania,servindu-i ca prim bznsmititor. In general, primul ftansmidtorva fi un ziar oarecum simpatizant sau, mai bine, un periodic dinllmea aTreia. Pentru al doilea transmititor, se vor prefera ga-zete moderate sau conservatoare, aspect importani .*" adosea scapd atenFei cercetitorului. De exemplu, nu s-arfi pututgisi articole de dezinformare comunisti ln publicaFile rogii,prea vizibile, sau ln cele roz, prea suspecte. Presa a_sa-zis obiec-tiv6 este aceea unde ftebuie sa se dispunl de un ziarist care, fiedin motive ideologice, fie conta plata" ar accepta si strecoareo anumita informafie conformi cu inshucfuni]e comanditari-lor sai.

Nu numai narele de mare tiraj pot servi drept transmiti-tor primar sau secundar, ci gi ,,scrisorile confidentiale" alepretingilor specialigti fimise abonatilor lor parlamentari sauinduskiali, pe care ii alimenteazi, ln principiu, cu informafide tip privat sau chiar secret. Asffel functiona, dupi cum amvlzttt, scrisoarea lui Charles Path6. Ia fel stau lucrurile gi cuun anumit numir de scrisori subvenSonate nu de U.R.S.S., cide alte entitif, plititoare si interesate.Tirile arabe, in special,au devenit maestre in manipuli.rile de acest gen.

Ceea ce am spus aici despre presa scrisi se aplici la felde bine televiziunii, unde transmiti:toii acttoneazh perfect otemi lahsati intro emisiune obscuri, tn leglturi cu un pretext anodin, va fi reluad, cu conditia de a se asigura complici-titile necesare gi, uneori chiar spontan, printro emisiune de,,mare audienfi".

Obietivibta de aparensi

Unul dinte cele mai fericite efecte ale caderii comunismu-Iui a fost acela de a ne permite si reflectim cu si mai mult bun-simt asupra operafunilor de dezinformare. inainte, vinovatulera descoperit imediat" in orice situatie, _si am abuzat nelndoiel-nic de aceasti ugurinti. Am avut tendinta de a acorda prea multcredit agenhrlui de influenti si insuficient credit consimfiman-tului, uneori aproape patologic, al cutiilor de rezonand Si al!intei.

t65

VLADIMIRVOLKOFF1 6 6

Este adevirat, de exemplu, ch l'e Monde diplomatique a

indriznit si compare cnticile la adresa dezinformi.rii cu denun-

di;;*;iloi tti ti-pul ocupafiei. 9* I acuzaSe d:k3ti;care a fost sanctionati de tribunale. Dar inseamnir aceasta ca,i*i"t"r care a scris o asemenea frazi absurdi era agent sovieti. inu"r.*at sili demnorezepe cei cei atacau modul d" u-9t.aitie" d.itt"nfa? tnf-un sg!i,--a? prefera aceasti varianta'cnii a"sffet sar liinitu numirul indivizilor capabili. si TS"Ptic:Dar mi tem ci, in asef,unile de acest soi, e mai multa rautatep* si .""pt", prostie, delisare morali 9i intelechrali, retorici

si*"*i"-d"*t angajariient politic, plitit sau nu' Totu9i, rem+ne o alegafe dezinformatoare.- -

e""*:t ifiind zise,,Johrl se intAmpli ca si cum", cg algrruFocazidaci e sill credem pe domntrlJacques l'egris, l-e laonae.ar fi lndeplinit intr-adevir rolul cutiei de rezonanfi, in modcongtient sau nu.

Mai htei, Jacques kgnsintentie", care ,i9i ProPune in 1mentele, faptele, oamenii, ideilcati asupra lor, de ,,obiectivitz

"" i"a""l"U staLiliti dinainte, dar se fer.Ste s-o dea de gtire"'irl"

"flr* in miezul problemei. Informirn pentru a informa,

sau pentru a converti?--:iotnn tt Legris nu-si face nici o iluzie cu privire !a *intenFa

de obiectivitate*in materie de presi", care ,intAmpini-numeioase obstacole". Aceasta conlti, dupi cum indici el, ln ,'apractica ffierea gi amputirile inevitabile farh a falsifica prea*ufi ni"i perspectiva 9i nici propor.tiile, a ciuta si se umplegoi"tit" gi'se si hmine2e zonele obscure, cuprudenti si rigoaie". anAnd seama de rezervele pe care ni le-am exprimat'.ni^tl" i""eputul acestui eseu, cu privire la imposibilitatea dea transmite o informalie absolut obiectivi, nu putem decAt sirfim de acord cu aceasti definitie'*.-

i" *f,i*5, ,pbiectivitatea de aparenp are efechtl de a influ-enfa clandestin congtiinfa cititorilor". DemontAnd pas cu passislemele care x.ec prin',,cenzura deliberati" 9i ajung pani la

""rio."routu instinitivi", domnul t egns aratA c6,este vorba de

,,u p.ogtu*a, in mod deturnat, selec$a pe care cititorul va fi

Tratat de dezinformaret 67

determinat so opereze in cadrul seriei de informapi carg iisunt tansmise zirnic. din moment." n-* putu" nici si citeasci,nici sd retind totul..

evident, la toate manipulirile::cioase prez.entate." ni.t" do_eamintirea trecutrlui altora (..)shrfoase la sfArgitul .irora.iti_tprafuazei finale, care va avea:reta concluzia ce se dorea a fi

I{hmerii rogii

, " pxemqlele de manifeg$ri ale ,,obiectivitdtii aparente,, abun_clti si este firesc si fie.asffel, *"i i". i, ,i-ul care se laudi cucea mai mare obiectivitate: te Monae. L [n'id, n_* t "U"i

168

si existe intr-un 4ar inteu$1,g: 3f, *H t:TJ*'f^y#ffi!

VLADIMIRVOLKOFF

* Sos vietnamez condimentat' pe bazi de peste fermentat (n tr )'

si existe intr-un aar_rtucuLroL vv -*;- --- 'iela Le Monde, de';i;. #;fti l-"gtit, t*e ei-a flcut cursun

monteaza ca ul oT t*;*;d"F.a" tuYl orocedeele folosite

de acest nar canou 'Jf':rtt'"u"nimentele din Canrbodgia' in

e italice in chenar' aPlrea mai

,iasmul" PoPulafei din Phnom

fata acestui actbarbar' nu num

ilIiuzt (cele trei sferturi dti,e"u.oiol, dar doui tucaie i1l

mii) --^:Ax,. / o nlecare raoi'


Impachetat, vAnduf iatd-i pe khmerii rosii exonerafl defi-nitiv pe seama celor care, lnbo anumiti parte a presei, suntintotdeauna de vini: bogatii.

Cupletul nu s-a terminal Categoric, khmerii rosii jefuiesc,,,dar penftu acesti oameni banii nu valoreazhnimic.'Firi indo-

posibili*.E adevirat ci anumite mirturii sunt mai puFn tolerante,

dar autorul articolului are griji si le dezamorseze pe misurice scrie: nu sunt exacte, se conkazic, se schimbi de la o zilaalta, ,,emotia, revolta au pufut lmpinge la exageriri.,. Unii mar-tori vorbesc despre ,Japte lngrozitoare", dar acestia sunt ceicare nu gtiu si piardi si au inteles ,,ci nu se poate trata cunoul regim la fel cum se ticea cu cel vechi". Culmea bucuriei(9i a neverosimilului): ,,Nimeni n-avhzfipe cineva ucis ln fatasa." (Sigur, asta schimbi totulD E adevirat ci se vorbesJe db-spre ,,rnii de cadawe putrezind ln soare la porflle oraselor.,,dar nimeni nu leavizut,,cu ochii lui".

.in orice saz, dupdpiierea redactorului, actiunea e justifi-cata:,$ceasti evacuare fusese consideratl indispensabili,linAnd seama de experienlele similare din trecut, pentru aureorganka ora9ul". Trebuia si se ..revoluttonanzeze> orise-nii, si fie "purificafi", trimitAndu-i si lucrer,e la tarh. ta ielcum de atfuteaori, in Asia, ciderea unei dinastii a fost insotitide abandonarea capitalei, tiranii khmeri au dorit si ei si dis-truga oragul pe care il considerau un satelit al striinilor, rnai

* Joc de cuvinte: Ic Monde -Istmea (n. tr.)

Tratat de dezinformare t7r

.cere,lr Mondee foarte Pornit

VLADIMIRVOLKOFF170

intAi francezi, apo\ "*"+:?tti',"::::^:t:Li^ rn qchimb."intAi trancezl, vPt')t ,Tttsrrusr''

F---- "nic tn schimb."

din sudoarea muncr lor firi 3 t", {lt: fl-1.,o..,'r.",,.

iustiflll?ffi x$llii;l'" ;;qa1 : r"::::si"#*-#:*Aceasta eWVlzare uLr crru v-rcupatii striine, prind" Ji;fiti"t; lungl taditie' ry.9:ii: ( trehrric'!) sr. evtde alffel pnntrc t""*il";;fj

i" u*gtt"a c,.trguuia''t) stt^11;utilitatea de a-i pune v t ^-^3, n^^*,.iitrri r'e care toti ilutilitatea de a-t punera ruuuLd

riilui p" care to$ il;;;ftt aceafaimoasl. "sudoare'-:*il"t deta, t-e Mondedent, prin ?c:a ram:dsir "i\t.-wor"

* '--itii dela ln Monde

exnloateazi in propriul lor profit' redactc

IntrucAt nard, L'Awore se declarase socat, in 15 mai 1925,ci Le Monde a,,participat la o campanie desiinati si d6a decrezutopiniei publice ci exodul a peste doui milioane de cam-bodgieni este in fond un fenomen cdt se poate de firesc.,, .si-aatras un rispuns risunitor, in care redactorul merge pani laa recunoagte ca ,,..dsg111atismul anonim" al khmerilor rosiirisci si-i faci si piardi importantul capital de simpatie pe caieii acumulaseri pe parcursul a cinci ani de lupti curajoasi,.

Scamatoria este executati cu o mani de maeshu: autoriimasacrelor gi ai expulzirilor nu sunt vinovali dec6t de ,,dog-matism", iar cititonrlui i se lasi totusi la dispozitie noFunilide simpatiesi curaj.

Eu unul ii admir.

"OnagteleoJacques Vindex 9i Gabriel Veraldi au publicat o carte de-

dau urmitoarea definitie:

ONAGRE: substantiv masculin - 1. specie de migar detalie inal6t 2. magini de lupti folositi la dishugereaTorffi-catiilor;

care au prezentat-o cu trei ani inainte de ciderea regimuluicomunist, intrebArrdu-se oare cu ce s{r fi ocupand acum aceste organizatii.

1. Consiliul Mondial al Picii (Helsinki):2. Federaf,a Mondiali a Sindicatelor (praga);

,_ 3. Organizaha de Solidaritate a Popoarelor Afro.Asiaticellairo);

#l#i#;ilgu" Ev"a"muFamiliile cambodgiene au nu-

dacinarea, sPolierea luqr.eTl'ecuvAntarea celui mal oblecuv

cotidian din toate'

VLADIMIRVOLKOFFt '72

4. Federatiu fufoJiuia u Tineretului Democratic (Buda-

Studenflor (Praga);

Plcii (Stockhokn);n u Zi*igtitor (Praga);

:u Pace (Praga);I)emocraticfa Femeilor (Ber-

1i""1$"f;tliaf a Internatio nali a Avocalilor D emocrafl @r u-

""ttiil'ao*"rinta Asiadce 9i Budisti pentru Pace (Jlan Bator'

Li PoPoarelor din Africa' Asia -si

rentalh" (Havana); \ercetitorilor $tiintifici (Lonora'l'

ff"iltiil;; *, i*p""* 'uqiutorul ros'u")'


Toate aceste grupuri i-au furnizat comunismului mondial,,onagre".Iarla ora scrierii acestor rAnduri, ,,onagrele" respec-tive, care au deprins obiceiul zAbalei si al hamului, umbli firiindoiali in ciutarea unor noi ciriusi.

Ghicitori

De unde sunt exhase textele urmitoare?

1. ,,Cand siracii igi lnsugesc unele lucruri, fapta se nu-megte furt. Cand gi le insugesc bogaf,i, se numeste profit."

2. ,,Sociedtile multinaf,onale reprezinti una dintre struc-turile puterii care provoaci cele mai mari frusfiri gi exerciticele mai nefaste efecte asupra dearoltirii popoarelor."

3. ,,Principalii uinouaf de dependenta economici a lirilornoastre sunt puterile inspirate de o dorinti de cAqtig necon-trolati, care duce la dictaturi economici gi la imperialismulbanului."

4. ,,Subdezvoltarea lirilor sirace apare in general ca o rea-litate sociali care este produsul secundar al deztroltilii altortiri. Dinamismul economiei capitaliste duce la stabilirea unuicentru si a unei periferii, care genereazi simultan bogdtiaunora si siricia multora."

Rispunsurile oferite de Vindex si Veraldi: l. un nar religiosamerican; 2. Consiliul Ecumenic al Bisericilor; 3. o declaritiein cotpore,la Medellin, a episcopilor sud-americani; 4. un postulat fundamental al ,Jeologiei eliberirii", intro carte publicatisub acest tiflu de pirintele Gustavo Gutierez.

Nu inseamni ci aceste declaratii ar fi neapirat false: launele, as subscrie si eu. Dar la fel de evident este ci anumiteBiserici au servit cu detberare drept cutii de rezonanti pen-tru unele campanii de inspirafie marxisti,

Monla

in acest punct, se ridici o problemi morali.Desigur, probletna nu s-ar pune daci am fi convingi ci, de

exemplu, redactorul ziarului Le Monde a fost plitit de khme-rii rosii sau de un colaborator deal lor pentru a le face apolo-gia. Cauza s-ar face inteleasi curAnd. Dar si presupunern ci

113

!:---- -- :-''ry:y!Tl-lem ca e convins de faPful carr e urmitorul: ,,Orice ar fa2e'el momen! ajungem la ProblecomPlexl: ,Am dreptul si te

mint pentu a te face si: crezi in adevir?"^.- iirrt muls cei .*" uu r[spuns afirmativ la aceasti lntre

bare, incepAnd cu;;ii care rAdeau intre ei dar se aritau

."tio9i in L1a poporului, nu numai pentru a-si pisfra avanta-

Ll" n ".n1or,'ci-si,

*perirn, deoarece, crezand ci posedau

;#rdil;l"rE r!; ." "or,*id".au

autorizati simintila nive

lul amanuntelor - pentru a face si transpari mai bine ader/arll

de fond. Un raspuns aseminitor aulorrzeazA toate relicvelere, toate stahanovismele fanteite, toate normele asa-zis dePd-'ealizate,chiPurile, in Pafru anirmbri, Poate bine intentionate'

aleinformatiilor. - r^^'^--..- S*tt* de pirere ci, daci propagandigtii care se declara

ca atare pot avea drephrl de a fruca statistitile 91.d: 1 susf,ne

;;"d""#verificabiie, publicul are 9i 9l drepturile lui,pT"F"

care acela d" " "..Jd"

iJinfot*"gi nedenaturate' Sau, gisind

ci e mai clar si *" rroiu"u..[ in termenii datoriilor decatln cei

ai arepUritor, ne gAlrdim ci profesionigtii informa$ei au datoria

[" "

i"Jtp."t uiatn, nu,prin milloace deturnate"'

,,Obiectivitate" J" up#""F'este intotdeauna o prezum$e

de dezinformare, uofuniutl sau nu' Recent' un post deradio a

il.-;;lip;u..a ptin paris afi93.9are proclamau ca "preailr,io^idedruneazi*",il:ff 1"3.|i$*:.i",1,ti,rn:

'ea omului si, chiar daci ffebuie'

lrindem cu ele, nu febuie nicio

le crezut, 9i mai ales noui ingine'

ci am reu$it- Oricine declari,,sunt obiectit'' este sau nalv sau

mincinos.AtAtawemecAtnusagisitmijloculdea-iaplicainfolma-

tiei criterii stiintifice (iar suprainformarea contemporana ne

Tratat de dezinformareI /- ')

Tratat de dezinformare1 1 7

In al patrulea rand, imaginea se adreseazi maselor intromai mare misuri decdt cuvantul: este usor de rlerccnrrf rrcnrl ^ - ^ - - ^ l - - ^ ^ : - r

Suwioriktel inaginii ln matctie de dezinformare

t"t TJ;Ttele imaginii ln materie de dezinformare sunt mul-

CaPrrot'ulXV

E ADEVARAT FIINDCAAI\{ VAZUTde reprodus si devine imediatlul trebuie si fie citit, ceea ce dafigul sau imaginea de televizprin urmare, articolul pe careintru tot'l acelagi cu cel pe care il citesc

"u, .ati w"m; *;:gtneall s.e rmpqlel a9eeagi si simultan, unor spectatori nenu_

gl?raF, gr contribuie imediat la masificarea acestora, ceea ceii lipsegte pe loc de mijloacele lor naturale de apiiJ" ;;;t*[t] eL

O duintormarc invohmkr* Crucigitorul potenrkin

_ Se pgve_9legte ci,ln timpul turnirii filmului CrucisdtorulPot9m.kin (Lg?,G), Eisenstein stabiliso cu

-;-t

"I,;i;#;;;isovietice pusi la dispozitia echipei de filmare ;,;;;d';;ilii: l1qi{9e lesizorul fic"a u, *u-it geJ;; i;;;h;i;;cneu. un asistent a schifat un gest pe care amiralul r-a iuatdrept semnd, $t" toate navele au pornit, cAnd

"pur"iui ni.imacar nu era ihcarcat.

Nu aveau cum si rntoarci escadra din drum si ar fi costatpre-a scump_ca si reiamanewa in altl,zi,aga ci Bi."nJ"i".*mu-ltumit si insereze in fitm imagini documentare de arhivi:asffel la proiecfia filrnului, pe eirane a apirut o ua"ui."tiescadra a Marinei Imperiale, mult mai numeroasi decAt opermitea starea flotei sovietice.

In marinele occidentale s-a rispAndit panica: ,,serviciilenoastre de informafii.nu neau ti'u[ h curent noa,u.eus.ns-a reconstitnit" am'viztt-o cu rictrii noirri!" N;liniJ" in}l;-durile guvernelor. credite deblocate p"nt^r inarmiri a" nJ*lor, mult mai considerabile decAt se pr"u-u.".Ef*tefte spxiale

: eal-dz,at urmitoarea experi en ti.gte in aparat,fitri,nici o expree trei imagini, repr-ezentAnd oetifi culcati lntr-un sicriu si oectatorii,,vid" chipul lui Bigottetea si dorinta.

VLADIMIRVOLKOFF178

FotomonbfuleFotomontajele dezinformatoare sunt la fel de vechi ca foto

s"" ""^t

atacuri de cavalerie sau de infanterie transformate

i" J"u*auae, ofileri germani prezentafr.ca niste talhari fii"d:"

inainte de rizboi pozaseri cu fofeele cAqtigate la concun

liioi;, cadavre ile rugiior asasinati in 1905 la Odessa


erau.date drept victime 3le allocititilor germane Ia Varsovia.lln nar cu titlul predestinaf f,si rnr_ li. ,,x^.+,t

w urlc'ur. rnsarcnar sa I'meze "lib**.;ffi"?T"j1i:t XTi;

,1fl.1^T5": ?idl".y sernstein-i_a;ffi sfaturi rui Arfred

Desigur, comunistii sau vidit deosebit de priceputi la misi*1rry: d- T"lt g"1aq c.a T.oft v, Sralin, Radek, Buharinzrnouev, au fost

"My1apir€nd si iti'*bn una h;;;;;",lin;;leasi fotografii isroric-i., h n-i,ld'atjffir".iuori.Al Doilea Rizboi \rl.onqiat;-dat ;;dr" ftrturor acrobatiilorpo-sibile in-acelasi spi.it. cerm""ii^

"i?"t"grafiat in Bretiniao cucerire fictivi a Moscovei Si "*:rtrh

unei bucle de mon_tai, britanicii au forosit fil iJ';;ffirui de ra Rethondespentru a ardta un Hifler a"*o*" "-*Ji*."

o grgi, cand elnu ticuse mai murt aecat si baa "

#da dati cu piciorul inpamAnt. Inbevederea a" i"Miltllr"?isa0) rnbe maresalulPdtain si.cancelard uiu"i" i;;ilil;dionetiincios, dar opel1""r"y1i tr^".r9$ *qp"nt l-;l;illl.t angerea mainilor.

zv, a-postenori, intr-un plan fx Celebrele-e],d1an*eltltui tF Iwo ji*u .i

"";;;ir";:Tlarg. tn lrs Ecnns de lbmbre C,Ecra_: Lindeperg, care afirmd.t;hdfi;;imontaje ale fiknelorta pe generalul depreferintele politice;pective. In fotogra-rwele au fost addu-

ll :1":.r ei " i"r;t r""t#ffi [ ffiij,f;?:]ijt ffi,i,l'ood' sovieticii doreau ";

ru-ii"rffiil despre eriberarea

VLADIMIR VOLKOFF Tratat de dezinformare 1811 8 0

de la Ausc.hwitz si, negisind delocalnici germani din safirl vecin

Perioida Postbelici a fost lilmagini cu colaborafonigti executaf, de luptatom oln r\ezrsLtrukr

;TJpi"""ntut" at"pt imagini cu- \rn3itori din RezistenfA

""-."t"U A" colaborafoni$q, i11 9 :9t-9b.t4 fotografig reprezen-

Iind,razracontra.*Jiioi'aitt Vel d'Hiv', in luna iulie a anulu!

1g4t,-".t" rn realitate, .ontot* prefetei lui Jean-FranEois.Revelf" .*i"" f"i Gerard Le Marec, fotografia unei alte razi:' cea

ii$"fi1* ;;hborafonistilor, in' momentul eliberirii Parisului'

F;;;d" de zlar'care anunla p-unerea sub urmirire a lui

iit i *ifyfinailovici, totografia iui Vtittuitouici a dispirut, pen-

il"*Tfi Ai"*ane siigurul comandant al part2anilor'

Pentru a Protesta contra blfrancez a transformat in mani

ia?Jt, preqedintele Consiliului Natitnal al Rezisten-

tei, fusese fotogrfuuitH*ti,at S"""if,ttl de'Gaulle' in timpul

L;i"b.;i t ".",ip"

ChampsElysees. Illterior, Bidault a adoptat

;";dt"di"" favorabili Atglriei tancezn 9i c6nd cunoscuta foto-

gt'rd;ttiti .on.ideiuTil, a inceput ry impodobeasci peref,i

il"ttouiui cu ocazia-diverselor aniversiri ale victoriei, domnul

Bidaut nu mai aPirea in cadrul ei'- -nxempl"t" uroi isemenea procedee sunt nenumi.rate. In

ti*pJ;dboi"r"i.oin Algeria,_arm ata francezb a trebuit chiar

sipublice***'ulde"spre.Metodedetucajfolositedepropagmda IILN.'felerizfuinea

Daci imaginea este arnbiarrla nahrrali a dezinformatorului,

televiziunea este paradisul lui, dar un paradis inconjurat cu

aa*i,deundenuexistiniciocaledeaJizgoni.Tblevizirrneapt"ri"te."t"ctiv, o intreagi serie de facilitis care devin foarte

usor constrAngeri.-' " $.iG ?i"i"*" u intre agi sos e sc t"p 19: i T, l]1:tP:t^ *"

programe au lmpus resuh Je a plasa pe primul loc in jurnalul * Indice pentru misurarea audientei posturilor de televiziune (n. tr.).

VLADIMIRVOLKOFF182Tratat de dezinformare 183

sl mal 1i mai valabil pentru dezmintirea care s-ar dori adtrsi rrnei

ca ulterior si se mai poati aduce nici o corecf,e utili, riri canici.o,mirhrie, oricAt de competenti ar fi, si se mai poati faceaunta.

Vom cita numai doui exemple, care nu au avut consecintegraver dar care demonstreazi usurinta si firescul cu care sedezinforme azi lateleviziune.

Emisiunea Aftet sur image a prezentat, intre alte cAtevasute, urmitorul incident. in cursul reluirii transmisiunii uneiintervenfii in Camera Deputatilor de citre un parlamentarostil guvernului, o emisiune de televiziune a aritat mimicaexpresiva a primului-ministru, domnul Uonel Jospin. Informa-tiile ulterioare au dezviluit ci acele expresii fuseseri filmatein alte imprejurS.ri si inserate ln banda video a reluirii. Dartoti telespectatorii au continuat si spuni: ,,Dacd. am vizut cuochii mei...!"

In timpul unei emisiuni televizate, presedintele Eltin apirut si aibi un debit verbal ciudat de lenl s-a tras concirrziacam pripili ca i se impleticea limba, pentru ci biuse'preamult. Or, adevirul era ch inginerul de sunet, nefJcAnd parte

184 VLADIMIRVOLKOFF

dintresimpatizan$islipolitici'tSrtiffr:"0;1"{;i!;:::.lt*:e" Pe Pregedinte beat' Nu 9i-au schimbato nici toti cei careenda numai Pentru ci le con-. acestor rAnduri rAde Pe subblkoff ce-o wea, stiu bine ca:i cea mai mici dovada'este ci anumite mituri, Prost

de dezinformare Pentru a ras-taTimigoara se gisiseri gropiafiaseri doar cadawele dintr-o

morg6, iar minciuna a avut picioare scurte'I)e asemenea, carnpania de ,,satanizare" a Irakului a tras

.i "u "ai"uu

rateuri. O kuweitianii de cincisprezece ani a.de-

;il;;ti" Conet..tttti american ca vizuse s"]dtU itt::itiind alimentarea cu oxige" " T:"*l"fffliT&'ln'1rofl:

emisiunile televizate unde aPi-rmi in acea natiune und.9 curgtenesti' in realitate, thnhra erar la O.N'U. si nu mai fusese in'acereanu se Pefi'ecea in Franta,

Si-i salutam in trecere pe profesionigtii de calitate. care

salveaza onoarea-m€seriei, ipirand o in{ormatie cAt mai con-

forml posibil cu realitatea.

CapnorulXVIUN STUDIU DE CAz

Un caz recent de dezinformare meriti si fie studiat in de-taliu, pentru ci reuneste aproape toate elementele unei opera-luni exemplare. Din acest motiv, ii vom consacra c.Xteva dgrni.Este vorba de operatiunea ,,Bosnia", ca.re ar putea prenguraaltele de acelasi gen. Si reluim structura pe care am aennitoputin mai deweme.

Clientul

_ O lec,laraf,e a agenfei private de relatii cu publicul RuderFim Global Public Affairs, citati de Jacques Merlino in carteasa /,es verites yougoslaves ne sont pas toutes bonnes A dire -,,Nu e bine ca toate adevirurile iugoslave si fie cunoscute..,aratA cA, inte lunile august 1991 si iunie 1992, clienhrl acesteiafaceri a fost republica croatia; din luna mai a anului rgg2 pbnitin decembrie a aceluiagi an, clienfirl a fost republica Bo.snia-I1g{"goui"a (mai exact, fractiunea musulmani a acestei repu-blici); iar dupi octombrie 1992, afost regiunea autonomi Ko-sovo.'

Or, se intAmpli ca, parci accidental, comunitatea meclia-tici si fi sirit ln ajutorul croatilor, al musulmanilor bosniacisi al kosovarilor, mereu contra aceluiasi inamic: Serbia.

Tohrgi, nu e prea verosimil si presupunem ci aceste douirepublici nou-niscute si cea dea treia - care, la ora cAnd scriuaceste rAnduri, inci nu are o existenti legali - au putut achitanotele de plati ale agenf,ei Ruder Fmn. Dincolo de acesteectoplasme, se vid profilAndu-se clienti mai seriosi.

Adevirul este ci mizele jocurilor geopolitice din Balcanisunt considerabile.

1. Balcanii controleazh drumurile pekolului si gazelor, nulumai pe cele ale Arabiei, Irakului si Kuweitului, ci si, poten-fial, pe cele din Marea Caspici si Kazahstan.


2. Pribusirea comunismului ridici problema dominatieiasupra Europei de Est, care debordeazd. de materii prime simani de lucru ieftini gi in curAnd va primi cu brafele deschisetoate expor turile occidentale.

3. Pentru rnai multe puteri, prinfre care Statele Unite giGermania mai ales, e foarte important si incercuiasci Rusia,inconjurAndo cu o ,,cenfuri verde" Gslamici), si'i subminezeprestigiul, so paralize r,e citt de mult posibil.

4. N.A.TO., care este chemat si devini jandarmul lumii,are nevoie si se antreneze si si-gi experimenteze materialele(de preferinfi, pe un teren devotat vendettei universale).

5. Ilmea germanici nu a renuntat la ideea de a-si deschideo iegire la Marea Mediteranl.

6. Islamul arde de neribdare si inceapi o ,,cruciadi peinvers" gi dispune de mijloacele fabuloase pe care i le oferipetrolul arab.

7. Tirile islamice vor forma o pia$ cu sapte sute de mili-oane de cumpiri:tori - nu peste mult, un miliard - oferind giele o mAna de lucru ieftini.

8. Vaticanul, care a permis si se conshuiasci o moscheela Roma fLrA a cere o actiune reciproci in firile musulmane,preferi si sprijine prezenla islamici dec6t prezenfa ortodoxipe teritoriile pe c:re in realitate ar dori si le vadi infate com-plet sub inlluenta lui.

9. Dunirea este calea naturali care uneste Estul gi VeshrlEuropei.

10. Statele Unite doresc ca Europa si se unifice, penfu asl5bi na$unile europene, dar sub o formi dezavantajoasi si,de preferinta, impotriva Rusiei.

Toate aceste puncte sunt piese componente ale unui jocde puzzle. Ca atare, ele nu permit si se conchidi cine esteadeviratul client, unul sau mai mulfi, care se ascunde in spa-tele croatilor, al musulmanilor bosniaci gi al kosovarilor. Sepoate presupune ci respectivul nu-si va llsa masca si cadiprea curAnd.

\


fuatu[in domeniul dezinformirii, anii nouazeci au adus kei mu-

tatii principale:

- Jacques Merlino l-ainterviewat pe directorul agentiei Ru_der Finn,ln biroul siu de n9 M Strebt, bWashingi;ba" 9timprumutim de la el confiden,tele acestui pers"onaj, "u*iiJames Harff.


intre lunile iunie gi septembrie ale anului 1992, in folosulrnusulmanilor bosniaci, agentia a:

- avut treizeci de tntAlniri cu principalele grupuri de presA;- difuzattreisprezece informatii in exclusivitate;- transmis treizeci si $apte de faxuri de ultim minut;- expediat saptesprezece scrisori oficiale;- inaintat opt rapoarte oficiale;- dat patruzeci si opt de telefoane unor membri ai Casei

Albe;- purtat douizeci"de convorbiri telefonice cu senatori;- lansat aproape o suti de apeluri unor personaliti! din

mass-media.Profesionisti, ascultafl-mi pe mine.

Sfridiulpielci

Agenf,a Ruder Finn a studiat piata, adici starea de spiritmondiali in privinta Serbiei. Situafa se prezentafoarte prost,de pe urma mai multor factori:

- sarbii luptaseri eroic alihrri de Aliati, in timpul ambe'lor rizboaie mondiale;

- nazigtii infiintaseri un stat croat, pe care croalii din pre-zent il revendicau fir[ pudoare;

- unii musulmani luptaseri aliffi de germani in timpulcelui deal Doilea Rizboi Mondial, f,rnizandu-le chiar si o divi-zie SS: Handschar Division, cunoscuti pentru silniciile ei;

- ustasii croaf gi musulmanii din solda nazigtilor savArgi-seri un genocid contra populatiilor sArbe-sd, eweiegti Ei tiga-negti din Iugoslavia. Numirul victimelor diferl in funcf,e desurse (de la trei sute de mii la gapte sute cincizeci de mii),dar faphrl in sine nu este contestat;

- domnul Franjo Tudjman, pregedintele Croaf,ei, publicasein 1989 o carte care poate fi considerati antisemiti, Derutaadevdrului istoric, gi nu-;i ascundea deloc admiratia fata deAnte Pavelici, dictatorul nazist al Croatiei;

- domnul Alja Izetbegovici, liderul musulmanilor bosniaci,publicase gi el, in 1970, o Declaralie islamiciin care lua atitudi-ne in favoarea unui stat islamist intins din Maroc pAni in Indo


CHRISTOPHER - Dumneavoasti, europenii, sunteti devinl ci i-ati lisat pe sdrbi si invadeze Bosnia.-

OWEN: - Dar acolo locuiau.CHRISTOPHER: - De mult?OWEN: -Dintotdeauna.

Primulsuprt

TransniStorulIdeea de geniu a agenFei Ruder Frnn a fost, conform pro

priei sale mirturisiri, aceea de a-si asigura un transmifitoreweiesc.

^ Cuvanful ,,lagir" fiind suficient, dupi cum lesne se poateintelege, penfu a pune pe jiratic acea comunitate, Rudei Finna abordat imediat trei mari organizatti: B'nai B'rith Anti-Defa-tnation League, Atnerican lewish Committee si American

VLADIMIR VOLKOFF1 9 0

Tratat de dezinformare l 9 l

onorabilul domn Harfl ,dachweF si dovedifi ci sArbii suntniste biete victime, n-avefl decAt, veti fi singur singurel."

ln cam,l de fati, pronumele ,,noi" si ,,noastr5" sunt foarte

de ochii inchisi ai guvernului siu. Dezinformarea nu poatereusi cu vantul din prova. Concluzia rimane aceea ci poateefectua niste manewe foarte abile, iar realitatea faptelor e ulGma dintre grijile ei.

Teaa

Tema operaflunii aconstat, dupi cum amvlatt,in a-i echi-vala pe sArbi cu nazigtii.

caznangtt, au fost de partea eweilor in timpul riz,boiului, nu

mare care s-au aruncat asupra acestei teme ca pegtii piranhaspre o ciosvArti de carne. Era iremediabild.

Doui elemente au acflonat in favoarea temei. Pe de o par-te, oroarea legitirni a lagirelor de exterminare naziste. Pe dealti parte, vestigiile marxismului, chiar infrant, chiar si demas-cat. Aceasti ideologie nea penetrat cercurile asa-zis gAnditoarepani la o asemenea profunzime, incAt orice asimilare cu nazis-

VLADIMIR VOLKOFF192

primili in mai multe grupuri influente:

- grupurile israelite, dincauzasensibitritifi lor u.sor de in-

teles fali de tema exterminirii unei minoritifi; .' -

"ruourile poshnarxiste, din cavta urii ior la adresa unui

putin ;i fiind excluse din rAndul vedetelor;^ '- grupurile de inteiectuali nostalgici dupi bolgevism .si

atasati, pti.t.omp"nsaf;e, de imaginea de fo(i pe care o pro-

iecteazh Islamul militant.

Restul opiniei publice le-a urmat din doui motive princi-

pale:

- influenta preponderenti exercitati asupra mijloacelor

tul si sufere.

Tema,,sArbi = nazigti" a fost energizati de nenumarate ori,

cateorlati cu o remarcabildr eleganti profesionali. Exemplu:doul aise. Pe unul se vedeau doui fot'ogtzfii, urla a lui Adolf

Hitler, cealalti a lui Slobodan Miloqevici, cu urmatoarea inh.e

bare dedesubt ,,Discursurile despre purificarea etnici nu vi

amintesc de nimic?" Celllalt afis prezenta tot doua fotografii,

din doui lagire de concentrare: una data din al Doilea Razboi

Mondial, cealalti fusese ticuti recent in Croatia' $i aici, tot o

intrebare: ,,Un lagir unde se purifici etniile nu vI amintegte de

nimic?"Ce superbi economie de mijloace!

Tratat de dezinformare r93

Tntarea temei: altc supoftri

a) Distugerile

Tbate acestea nu inseamni ci nu au existat dish ugeri, nicica sarbii nu au comis partea lor. Dar inseamni.a a"rT"iu.nru-rt'a nu are nevoie de distrugeri reale pentru a_i inspira publi=cului ideea de distrugere.

VLADIMIR VOLKOFFt94

alti oarneni, care nu erau deloc emacia!;' - omul emaciat, pe nume FikretAlici, nu era prizonier, ci

refugiat;-- :i"frtstatii se aflau in afara gardului de sArmi ghimpati,

iar fotografu l, inauntru;- .#*u ghimpati nu inconjura un lagir, ci o pigune!


Ziarishrl Thomas Deichmann a ajuns deci la conc{uzia ciimaginile, fotografiate cu aprobarea republicii sAl-be, fuseserimanipulate deliberat pentru a crea iluzia unui lagir de con-cenbare. De aici au urmat polemici si procese, in care au fostimplicate publicaf,i diverse ca Novo, Die Weltwoche, The.Guardiansj Aving Marxism, pentru a nu cita decAt cAteva.

la nivel absolut, adevirul s-a restabilit, dar cine o gtie?Falsa impresie creati de imaginea cu bmul emaciat dincolode sdrma ghimpati e mult mai convingitoare decat toate dez-minfirile, oricAt de solid argumentate.

d) ViolurileIdeea,Jagirelor de violuri" - inci o lovituri de poker, cum

ar sprrne, probabil, James Harff - a fost de-a drephrl geniali.Publicului i s-a creat impresia ci sArbii aveau un ,,plan sistematic" de violuri. la libre Belgique (22 ianuarie 19g3) scria:,liolarea femeilor in arsenalul terorii sAr-besti." Le Nouvel

cervorbind, nu suntem atAt de siguri ci pentru asta era nevoiede ordine si ne intrebi.m cum ar fi puhrl servi acest amestecfiziologic db srupuri culhrrale lu,p,liificarea" lor. Totu.si, inbebarea nu este aceasta.

Statisticile sunt mai mult decAt indoielnice. Jacques Merli-tro relateazi ci,,la cincizeci de kilomebi de lagi.rul din Tuzla,se vorbea despre patru mii de femei violate; la douizeci dekilometri, nu mai erau decAt pafu sute. Ia, r.ece kilometri,

-. (Resp.) ,,Viol la ordin", ,,Oroarea violurilor", ,,I-agirele cle violuri,,, ,,Violuriststematice", ,,Violuri in Bosnia", ,,Europa fata in fati cu oroarea,, (n. tr.).


ramiseseri paffuzeci, ceea ce inseamni mult, nu contest. Intotal, se vorbise cu dirnicie despre douazeci sau gaizeci demii de femei musulmane violate. Comisia Nafiunilor Uniteavea si estimeze numirul victimelor la doui mii patru sute(din toate cele trei comunitif laolalti), pebazaa o suti noui-sprezece cazJrTcunoscute, iar Comisia Consiliului de Securi-tate a interogat doui sute douizeci ;i trei de victime care auevocat cam patru mii cinci sute de cazffi Gnci o dati, din toatecele trei comunititi la un loc). Dar ce a retinut publicul? CisArbii au violat sistematic - nu episodic - un mare numir defemei musulmane.

Toate acestea sunt ilustrate cu o cantitate minimi de fotografii, revistele L'Express si Pans Match reproducAndo chiarpe aceeaqi.

Este adevirat ci: a existat gi scrisoarea llciei Vetruse, ocilugariti bosniaci presupusi a fi fost violati imprewri cu altedoui surori de membrii milif,ilor sArbegti. I-ucia Vekuse i-ascris maicii superioare pentru a-i spune ci triise ,,o experienliatroce, inexprimabili" -si penfu a o ruga so ajute ,,sa acceptaceasti maternitate nedoriti". Scrisoarea a fost publicati inrevista Notizie dei gesuiti d'Italia gi reprodusi de diverseorgane de presi, printre care Ia Libre Belgique gi La Croix,care a preznntat documentul pe prima pagrna. In data de 14ianuarie 1996, I-a libre Belgique a dezminft onest ,,Respon-sabilii au aflat- cu oarecare intitrnere, din picate - ci aceastiscrisoare era un fals, ci fusese redactati (poate pornind dela fapte reale) de un preot din Bosnia, cu scopul de a sensibiliza comunitatea internafionali."

e) Gaz,eleUnul dinfe modurile de a face un adversar si parl deose-

bit de odios, dupi cum amvAztt deja, este acela de a afirmaci foloseste o arma care nu e tair play. Gazele, in special, auo presi proasti, pe de o parte din cauza utilizirii lor de citregermani in timpul Primului Razboi Mondial, iar pe de alti partedin cauza camerelor de gazare din al Doilea Riz.boi Mondial.

Bineinteles, si acest procedeu a fost pus in aplicare contrasArbilor.


Trarul lE Soird:n- 10 aprilie 1995, a scris: ,,Se pare ci sAr_bii au folosit gaze. Surse bosniace si occidentare i-au acuzatpe sArbi de folosirea gazolor." Este'adevirat ch Le Solr precrzeaza ulterior ci acestea sunt,gaze iritante (in genul celorfolosite pentru menf,nerea ordinii)". Dar Die weltdnaceeasidati de 10 aprilie 1995 anunti tiri echivoc: ,,SArbii au folositEAze;'Ierr N.B.C. Handelsbliddin 2g iulie 19'95 declari:,,pur-titorii de cuvant americani au stabilit ia,laZnpa,sarbii au folosit arme chimice."

I) Gropile comuneS,,t folosit din plin sintagma groapd comun4care are ceva

inspiimantitor, desi nu inseamni nimic mai mult decat ceeace este: o groapi comuni. Nu conteazi ci, in cele din urmi,aceste gropi comune $au dezviluit ca fiind o nimica toati.sau ca pani ln ziuade azinus-au gisit in ele nici femei si nicicopii, ca un ri.zboi este inainte detoate un micel gi producecadawe care trebuie totugi sd fie ingropate, iar trei mii Aemusulmani declarati a fi ajuns pe fundul-,,gropii comune,. dela Srebrenica sau clovedil

" n, i" i"r" septembrie a anului

1996, destul de vii ca si voteze. ceea .e coiteazheste ci ajun-ge sa se arate la televiziune o parceli de pimant riscolit prbaspit si sd se anunfe ci dedesubt s-ar putea si existe un numirde X cadawe, determinat arbitrar, iar ceea ce va rimAne inspiriful telespectatorului nu este ,,s-ar putea,,-ul ci numirulX,care de alffel va avea tendinta si crCasci atunci cdnd tele.spectatorul le va vorbi prietenilor sii despre emisiune.

g) Masacrele de Ia SaraievoSi reamintim faptele: ie afirmi ci, in datele de ZT mu

1992,5 februarie 1994 si 25 august 199b, sdrbii au bombardatpopu]1f,a civili (musulmani) de la Sarajevo. plerderile au fostconsiderabile, prima oari in fata unei brutirii, celelalte douiditi_lntr-o piati comerciali. Sarbii neagi ci ei au tras.. Investigatiile au demonstrat ci, in toate cele trei cazuri,tpoteza unui tir sarbesc nu era verosimili. Studiul balisticarata ca mortierele sarbilor nu puteau atinge Iocurile lovite.fe de o parte, nu existi gropi in iormi de pelnie, cum creeaziintotdeauna obuzele de mortiere. pe de alta parte, victimele


nu prezinti rini la cap gi la piept, ci numai in pir,tile inferioareale trupului, ca in urma unei bombe cu explozie la sol. Obser-vatorii militari ai O.N.U. ,,care au anchetat imediat dupi [ulti-ma] catastrofi au indicat ci era posibil ca lobuzuU si fi fostlansat de musulmmf' (Telemoustique,30 noiembrie 1995).De Standaard (3 august 1995) afirmi ci, potrivit soldatilorIlrancen din trupele O.N.U., ,,un anumit numir de tigitoride elita musulmani actionau pentru a-gi dobori cu deliberarepropriii civili." PersonalitiF militare importante, fhrh a mupune la socoteali publicaf,i ca Die Weltwoche, Foreign Policy,The Nation, Defense md ForeignAfufus Stategic Policy,TheTimes, The Sunday Tlmes, The Independent London, TheToronto Shr, puneau insistent la indoiali atacurile sArbesti,iar lordul Owen insu;i a declarat la B.B.C., in 30 octombrie1995, ci masacrul din 4 februarie 1994 nu putea si fi fostopera sArbilor.

Toate acestea nu au impiedicat isteria celorlalte organe depresi si se dezlinfirie: ,,Azr, pe stada principali din Sarajevo,curgeau valuri de sAnge (...). Ploua cu obuze peste civiti dincapitala Bosniei" (C.B.S. 27 mu, 1992).,,Nebunia sArbeascia ucis din nou. Carnagiu la Sarajevo" (Ia Derniere Heure,29mai 1992). Sau, scurt gi cuprinzitor: ,,Serbia e agresoarea"(De Standaard,30 mai 1992).

Aceste manifestdri de indignare, atAt de slab documentate,se finalizeazi bineinfeles cu apeluri la represiune gi rdzbunare.,,Atrocititile comise ln direct de sarbi cer si li se acorde ajutorextern celor din Bosnia care nu mai au nici o speranti" (C.B.S.,27 mu LWz).,,Se pare ci a fost nevoie de imaginile dramaticeale bombardamentului din centrul orasului Sarajevo comis dearmata sarbi, pentru a convinge Comunitatea si ridice tonul"(l,e Monde,29 mu t992 - observafl importanf4 imaginiD.,,Oroarea de la Sarajevo zguduie in sfArgit lumea. In fine, Bel-gradul e sanctionaf' (Le Sok,30 mai 1992).,,Ultimul masacrua ficut si devini inevitabili o reactie a marilor puteri" (,[rNouvel Obseruateur, 10 februarie 1994).

Practic, reacf,ile comunititii internaf,onale au fost din cein ce mai brutale. Au lnceput cu ameninfari la adresa sArbilorsi cu livrari de armament din partea Statelor Unite pentru


musulmani, gi sau terminatcu trei mii de misiuni ale avioane-lor NATO. care au bombardat tinte sArbe.sti, militare gi civile,cand nici una dintre tirile mem'bre NATb. nu er? iirbzboicu Serbia. Urui au fost acuzati de crime de rizboi pentru rnultmai putin.

Deosebit de interesanti, din punct de vedere al dezinfor-mirii, este atifudinea domnului Jean Daniel, care descrie in ,kNouvel Obsenratewdin 3l august 1995 o intevedere pe cire aavut-o cu primul-ministu Alain Juppe. Cei doi cad de acord

niaci", conchide ziarisful, care se declari afi un suflet sensibil...- In cazul de fafa ceea ce refine atenf,a este inlintuirea inten-

Filor:- scopul este acela de a lovi o anumiti parte din conflict;- penku aceasta, kebuie ca opinia publici si ceari lovirea

acelei pirti;- drept care, acea parte trebuie si fie anilpa[zat| de opi-

nia publici;- deci, trebuie si comiti atrocititi spectaculare; daci nu

comite a{ocitnf care si se poatifilma si exploata cu ugurinti:- pe de o parte, se vor inventa;- pe de alti parte, vor fi comise de altii 9i puse in seama ei.

Alffel spus, suporful operatiunii de dezinformare va fi, deaceasti dati, fabricat de la inceput si panl la sfArsit:

- in consecinfi, partea izatAe lovit6;- dar trebuie si se justifice, a posteriori, aceste lovituri

care ies din uzantele tirilor civilizate: atunci, dezinformareaisi dubleazi intensitatea;

- gi asa mai departe.


Falsfficiti

Dezinformarea gi-a lisat frAu liber in leglturi cu Bosnia,iar lucrul care frebuie retinut e ci numirul de ocazii cAnd afost surprinsi in flagrant delict nu schimbi cu nimic opiniapublici.

Si citim doar cAteva exemple, imprumutate din diversepublicaf,i:

- fotografa unei mame prezentataca fiind croa6, la picioa-rele crucii de pe mormantul fiului ei. Pe cruce e scris numelefiului, cu caractere chirilice - deci, e vorba de un sArb-

- fotografia unui tortural Ni se spune ci e vorba de unmusulman ciruia i sau tiiattrei degete pentru a nu mai puteaface semnul V al victoriei. Poarti pe inelarul mAinii drepte overigheti: deci, e un ortodox;

- tirinci sArboaice care par si venereze ni.ste latrine' Adevi.nrl e ci latrinele au fost construite in locul unei bisericidistruse;

- o tiranci, inarmati cu o pugci, urmad de un copil rnic'Ni se spune ci sunt musulmani refugra!, dar copilul are pecap o ceaikaFa (un soi de cascheti militare), tipic sArbeasci;

- milifleni inarma$, deosebit de patibulari, ptezentats casArbi. Insignele lor reprezinti esichierul croat. (Asupra aces-hri subiect, Le Nouvel Observateur a publicat erate in nume-rele 1470 Ei 1473);

- alte nare publici dezviluirile micufei Anisa, care i-a va-zutpe sArbi tiind nasuri gi urechi laTuzla.Tuzla nu a cAnftniciodati in mAinile sArbilor;

- Amnesty International le atribuie sArbilor cogul cu ochiscogi a cirui poveste a spus-o deja Malaparte, in leg[turi cuAnte Pavelici, ln timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial;

- Agentia Reuter semnaleazi,la data de 20 iulie 1998, caMuntenegru este o mici republici iugoslavi ,,populati inmajoritate de musulmani": suntiri propoltie de 18%;

- imagini cu strdzile distruse din Vukovar au fost folositeca decoruri ale luptelor de stradi din Dubrovnik, unde nu auarut loc lupte de slradi;

iratat de dezinformare

- musulmanul prizonier intr-un lagir de concentrme sAr-besc, filmat de B.B.C. in 1992, era Branko Veleci, un ofitersArb, prizonier lnf-un lagir musulman;

- nigte copii omorAfl inh-un autobuz sunt prezentati cafiind musulmani. Rihralul funerar care apare apoi e ortodox;

- o_fotografie prezinti o femeie croati plAngandu-si fiulucis la Posusje,lnk-un atac sArbesc. SArbii nu au atacatnicio-data saful croat Posusje care, ln schimb, a pierdut ffeizeci sipatru de oameni omorAti de musulmani.

Uguritatea din modul de prezentare a informatiilor bosniace atinge punctul culminant cu acea reacFe a unui carica-turist american care, la data de 19 aprilie 1993, a refuzat si-itrimita redactorului siu sef un desen umoristic referitor la

despre rAzboiul din Bosnia" (citat de Peter Brook, ForeignPolicy,iarna 199F1994).

$i sArbii au operat falsificiri. Excedat de ciutarea violato-rilor sArbi, scriitorul Nebojsa Jewici i-a ficut pe anchetatoriiamericani si creadi ci cel mai mare violator din toti era unanume. Gruban Malic. Gruban Malic este eroul unui romanal lui Bulatovici. Tribunalul penal internafional s-a gribit siJinculpe pe cel mai mare violator... pani tn momentul cAnd s-adescoperit picileala.

Daci dorim si studiem serios dezinformarea, trebuie sir^evq{m Ia profunda intuitie a marilor inaintagi, l.enin siGoebbels: in psihocraf,e, adevlrul nu conteazi, la limiti nicimicar nu existi, existi numai ceea ce sunt ficuF oamenii sicreadi sau, gi mai bine, ceea ce suntficuti si creadi ci cred.Ingomachia

Rizboiul din Bosnia a dat nastere unei logomachii de cir-cumstanfi.

Am discutat deja despre cuvintele lagar, groapd comuni,purificare efuicd.Termenii a eliberasi a ocupaau fost si ei de

201


mare folos. Am auzit vorbindu-se despre Krajina ,,eliberati"de croafl gi despre Bosnia,,ocupati" de sArbi,lucruri de carear rAde'gi'curcile, daci ar gti istorie: dar iad ci publicul n-ocunoaste, iar neqtiinfa fntei este una dinffe marile puteri aledezinformatorului,

Riuvoitortrl joc de cuvinte sArbolgevic este apanajul turuigazetar care l-a inventat, gisindu-l foarte comic. Mai existi qisArbovalefrcare, cel putin, nu are pretenSi de umor.

Mai interesanti mi se pare expresia autoproclamati,care

mofiliei.

,4wrii

ma" ca text de coperti.

,,Cum a inceput rdeboiul? Dupi ciderea comunismului,Iugoslavia sa spart in bucif,. Croafa, in 1991, apoi gi Bosnia,in 1992, s-au pronunfat "prin referendum" penfru indepen-denfi. Sarbii nu recunosc aceste doui republici, in care suntminoritari. Vor s[ domine regiunea, obf,nAnd maximum dinteritoriu. Prin urmare, ataci cele doui 1iri."

(Aceasti relatare istorici e ipocriti. Daci referendumulera acceptabil in provinciile Croatia gi Bosnia, atunci de ce nua fost valabil si in Bosnia sarbeascl? Faphrl ci sArbii bosniaci


un oras unde triiesc impreund musulmani, .rouii si chiarsarbi. Ii acuz| pe musulmanii bosniaci ci vor si clideasci o"republici islamicl" dupi modelul iranian. Ceea ce e fals, ciciacegtia sunt europeni, iar cultura gi modul lor de viaS seaminicu ale noaste."

piilor de gcoali. E un rizboi just. Se omite numai si se mentio

un razboi.),,Ce trebuie si se faci pentru a reveni pacea? Bombarda-

rnentele avioanelor N.ATO. si ale Fortei de Reactie Rapidi(FIRR.) asupra pozitiilor sArbesti din juiul oragelor Sarajevo,

VLADIMIRVOLKOFF

Gorazde si Tuzla pot readuce pacea. Pentru prima oari, defapt, sArbii au fost "pedepsiti" si, tiri indoiali, vor fi obligatisi se aqeze la o masi a tratativelor, alffel riscand si se expuniunor noi represalii."

Din parGa unui text destinat si inskuiascd tinereful, neamfi putut agtepta la mai multi impar,tialitate gi moderatie, darla drept vorbind ne'am fi inselat. Dezinformarea penefreazala toate nivelurile, imbibi toate terenurile, daci nu urmiresteun scop universal rimAne egali cu zero.

Rizfuittlpdnimagine

Imaginea a fostfolositi mult in timpul opera$unii de dez-informare ,,Bosnia". Daci, intr-o fotografie sau la televiziune,se vedeau soldati trisand cu armele, eram aproape siguri cierau sArbi, sau cel putin ci aveau si fie prezentaf ca s6rbi.Daci apireau copii plAngand sau tamilii in doliu, nu ne indo-iam ci erau copii si fumilii croate sau musulmane. Dacd searitau copii sArbi, acestia se jucau dea rizboiul, ,in timp cefratii lor mai mari devasteazi deja cartierele musulmane 9icroate", precizatexhrl. Unele fotografii erau corijate: de exem-plu,lagirului din FikretAli i s-au adiugatfoigoare.

Verva caricaturistilor sa consumat gi ea mult pe cheltuialasArbilor. Cuvantul Serbiaera scris cu un Sln formi de zvastiki.Radovan Ifuradjici era reprezentat cu coadi gi furc5. Sarbiiprezentau lntotdeauna o aseminare vizibili cu maimutele.

Intrucdt tebuia si se creeze impresia cA sarbii incepuserarlzboiul gi, deci, si se faci tabula rasa din tot ceea ce precedase evenimentele cele mai recente, o caricatura reprezentatrei sArbi cu un aer feroce, printre care ;i un copil, iar legendaspunea: ,,Militian rizbunAndu-s,i cumnatul omorAt in 1917,soldat rizbunandu-gi verisoara violati inlg41., bebelus gandin-du-se si-si rizbune tatil in 2Q23."

De weme ce o campanie de dezinformare, cAnd e dusipAni la capig ajunge obligatoriu la o formi de nebunie, o altAcaricaturi reprvtenta,,Criciunul la Sarajevo". Doi soldaf, sArbitocmai crucificaseri un copil, iar unul dintre ei ii spunea celui-lalf ,,Doar nu era si asteptim treizec\si trei de ani ca si facemtreaba asta".

Tratat de dezinformare 20s

Situafla era rezumatA foarte clar de o caricaturi arbtAndun specialist in relatii cu publicul spunAnd la telefon: I can doy!j!_a dead baby on a cross or I've got some nice gouged eyes!(,,Va pot face rost de un copil mort pe o cruce sau-am nisteochi scogi foarte reu-sifi.') Cum si faci rost de asa ceva? Gideael. Iar dacl nu gisea, ii comanda. Daci nu comanda,lsalirafotomontaje. In cel mai riu caz, rispAndea zvonuri, de caresigw avea si se agale cineva. Si nu uitim: daci piala e favora-bili, suportul nu are absolut nici o nevoie si fie ieal.Psihoza

- Ul egantion al formulelor ne va forma o idee asupra stiriide psihozi in care sau afi.mdat mijloacele de informari in voie,apropo de Bosnia:

,,Oroarea cotidiani... Nebunia criminali a comandantilorsArbi... Afocitif tiri egal in Europa de cel pufn o jumdtatede secol... Violuri de o-bestialitate-aparte... b*i.ti, in tabirasdrbilor, criminali de rizboi... CumplLta mdrhrisire a akociti-filor comise de un tanir serb... I-afura intunecati care existiin f,ecare om (...) e aici, in toati oroarea ei sAngeroasd,... Unviol este intr-adevir o crimi impotriva umanititii... Rusineadin Bosnia... O piahi pe inimi, un copii in burti, povestescunii, suspinand... Tbtul indici o dorinti deliberati db umilire,de anihilare a fiintelor, ai cirei princiilati protagonigti au fosisArbii... Serbii au creat un infern... Cet*^ntoiti regula: vio-luri -si omoruri cu repetife... Sarbii au depisit o noui-limiti inoroarea dzboiului... Damnatii Europei... ta limita urii... Ijnigte,se ucide... intoarcere spre infern...'I^agnreb rusinii... Micela-rii lui Mladici... Psihiatrul nebun... Militarismul sArbesc... Ceatnai terifianti acf,une la care au luat vreodati parte NatiunileUnite... Cea mai'mare kidare de care s-a ficut responsabiliO.N.U... Ultimul stadiu al unei politici aberante, devorati depropria ei logici... Nici chiar Diavolul insugi n-ar fi putut con-cepe un ultragiu atAt de crud... Un monstru din filmele degtoaza care se credea mort si tAiatin buciti, al cirui fiecaretentacul se umfli, pnnzilnd o'viata autonoma....,

Climatul a devenit de asa naiura, incAt au ajuns si se ris-pAndeasci si si fie crezute cele mai absurde fabule. Exemple:

VLADIMIR VOLKOFF

Trigitorii de eliti sArbi primesc cAte trei sute de dolaripentru fiecare copil omorAt.

,,Comunitatea sArbeasci din ElveEa este acuzati de a-;ipefrece concediile de odihni masacrAndu-9i fogtii compatrioticlin Bosnia, mifaliind, spintecAnd, violAnd. Acegti oameni sealituri mitologiei sAngeroase a lui Barbi-Albasfi, landru 9ialf, Jack Spintecitori." (24 Heures de lausanne gi fu Tribunede Geneve din 12 iunie 1993, cu inspiratul titlu: ,,Oroarea inbocanci').

,,O persoani a declarat, in fafa comisiei bosniace pentru cri-mele de razboidin Brcko, chavizttcamioane care duceau ca-dawe spre fubrica de carne a oragului. Un alt martol refugiatin Croafia, spune chavhzrtt" in interiorul uzinei, cum se deba-rasau sArbii de cadawele incomode." (Remarcaf, ch I'e Mondedin 11 mai 1994 nu-si formuleazaacuz'afa: o insinueazi.)

Laurii acestei afaceri ii revin, dupi pirerea mea, unui ziarcanadian, WeeHy Word Neurs, care a anun{at, sub titlul deVampke Hunted as War Criminal in Bosnia (,Vampir urmiritln Bosnia pentru crime de rlzboi') ci numitul Shnislav Bajici,sArb bosniac, era ciutat pentru ci biuse sAngele a cinci miide victime. InformaSa e atribuiti unor funclionari ai O.N.U'si decorati, cu un superb porffet robot al ,,demonului biutorde sAnge", cu tot cu coltii de vampir.

Literatura de voiaj n-a ntirnat si apari. Am citit recentun roman a cirui acfune se desfigura in Bosnia 9i unde tofito$onarii specializaf, in tiierea sanilor femeilor purtau la g6to cruce ortodoxi mare. tn paralel, o bandi desenlti publicatia ficut pe fa$ elogiul unei ,,noi politici de fermitate care li vaconstrAnge in sfArgit pe sArbi si respecte acordurile de incetare afocului prea mult timp cd.lcate ln picioare".

Chenareas/lngelui

Psihoza provoaci in mod firesc chemarea la virsare desAnge. Se poate presupune ci acesta era scopul urmirit.

Mijloacele de informare ii reproseaza blocului N.AT,O.cl a rimas ,,cu arma la picior". Ziarele americane ttFeazi:Time to (Jse Force (,E timpul sI se foloseasci forta') dupi


moment ,,pentu a proteja ajutoarele umanitare", ci impotrivasArbilor din Pale, gi totusi, ab:ento satisfac$e generali.Cilteuanteuri

Strilucita operafiune de dezinformare Bosnia, oricAt cleadmirabil a fost orchestrati, a dat nagtere totugi mai multornepohiviri.

Unii militari competen!, care acflonaserl lalala locului,au tacut si se audi cAteva falseturi. Personalititi ca domnuiJean Dutourd, de la Academia Francezi, domnul JacquesI-a.urent, de la Academia Francezh, generalul pierre-MarieGallois, pirintele fortei de soc franceze, domnul Alain Griotteray, au refiymtsa urle intr-un glas cu gacalii. Revistele I-e point

* (In orig.) prendre leurs cliques et leurs claques = ,,si se duci de unde-auicsit" /,,Ia origini" / ,,si dispard. (n tr.)


Le Canard enchaine, L'Evenetnent du ieudi, au publicat uneori gi articole impar,tiale. Le Counier international a semnalat,in legitnri cu,,tragedia de la Gorazde", ci,,autoriti$le bosni-ace mentineau o fabrici de armament la Gorazde, incllcAndinsigi nofunea de zonh de securitate" .si ci ,,numirul de pier-deri de laGorazde a fost exagerat cu deliberare prin transmi-siunile radio ale amatorilor despre care se credea ci emiteaudin orag, dar in realitate proveneau din alari".

CA.tiva oameni lucizi au devenitcongtien{i, cel pufn par,tial,ci erau supusi unei ollerafiuni de dezinforrnare.

Asffel, The New Statesman (31iulie 1992), dezviluind in-casirile agen$ei Ruder Firn (optsprezece mii de dolari pe luni,sumi realmente rezonabili, date fiind rezultatele obtinute),comenta ci daci, fie si in privinta armelor, CroaSa nu era su-pusd embargoului impus sArbilor, probabil ci acest lucru eradue to better PR-,,datorat unor relatii cu publicul mai bune".

Le Point din 13 martie 1993 nu se sihta nici el foarte departe de adevir c6nd constata: ,,Totul se intAmpli ca gi cummassmedia- televiziunile tn special - ar avea nevoie sa ingreu-neze bilanfurile pentru a atinge cAt mai sigur pragul de declan-sare a emotivititii spectatorului sau a cititorului".

Iar Max Clos, in Le Figaro din 30 aprilie 1994, conchideafiri ocolisuri: ,,In total, mass-media occidentale s-au lisatintoxicate pasiv, tiri a se intreba nici un moment daci versi-unea furnizati lor era micar veridici. De ce? Pentru ci, inacest conflict, este .corect politiceste" si se tini partea musul-manilor bosniaci conka sArbilor ortodocsi."

Nici nu s-arfi puhrt spune mai bine.Dar trebuia mai mult decAt atAt pentru a le deschide ochii

dezinformatilor-dezinformatori. Pentru ei, tot ceea ce mergeain confa direcfiei pe care gi-o stabilisera ffecea drept ,,dezin-formare si,rbeasci", pe cAnd sArbii s-au dezviluit absolut inca-pabili nu numai si dezinformeze,cisi si informezeW cineva.

Daci generalul Morillon ticea declaratii contrare curen-tului, se vorbea despre ,,strania toleranti a colonelului Moril-lon"; daci generalul Rose nu trma nici el directia, era,,naiv[sau prost] ca un miel care se pregate;te si fie fitat". Ce?Indriznea el si recunoasci ,,bunlvointa sArbilor bosniaci"


Publicul agcepta aceasti simfonie maniheisti, in pofidatuturor nepotrivirilor.

. Una peste alta, putem deci spune ci operafunea Bosniaa fost executati cu o mAni de maesku.

Felicitiri.

CaPnnwlXVII

nAzgolul INFo RMATIILOR

Rizboiul informatiilor este un concept relativ nou 9i atat

de vast, incat nu il putem trata aici. Dar nu putem nici si-l tre

cem sub ticere. Prin urmare, ne vom mulfumi sl-i acordlm

acesfiri subiect cAteva idei generale, pornind de la premisa ca,

dintr-un anumit punct de vedere, dezinformarea moderni in

sine nu este decAt unul dintre aspectele aceshri rdzboi al infor'

matiilor.

&neralitifDevenind constienfl de fuphrl ci, in lumea moderni, tohrl

se traduce in informafi, americanii au stabilit primii tmnaiaz-

boiului informatiilor. in Statele Unite prolifereazi institu$ile,

militare gi civile, care se ocupi de acest subiect' ,,Tbhnologiaface si apari in fiecare zi noi aplicatii, iar societatea americani

sa adaptat cu atat mai repede, cu cat impirtirea informatiilor

este un instrument al puterii economice si politice. Din aceasta

revoluf,e a luat nastere concepli. a de dominatie informafionald,

,,col]form cireia este posibil si se stipaneasci mediul ambiantprin stipAnirea informa$ilol', scrie David Bouden'-

,,Rizboiul informaf,ilor consti in utilizarea ofensivi si de-

fensivi: a informafiilor -si a sistemelor i.e informare pentru a

exploata, corupe si distruge informatiile 9i sistemele de infor-

mare ale adversarului, protejAndu-ne totodati propriile noas-

tre informasi gi sisterne", suni definitia propusa de Institute

for Advanced Sfudies on Information Wartare, conform tezei

lui Jean-Frangois Tacheau (inci nepublicati, pAni in momen-

tul de fata) Guerre econonique et Guerre de I'information'

,,Razboiul economic si Rizboiul informatiilor". Practic, cerceti-

torii disting in acest razboitrei aspecte:

Tratat de dezinformare 2 t l

- a Sti tu insuti;- a-l impiedica pe celilalt si stie;- a-l face si detini cunostinte deformate.

in acest aI treilea aspect se inscriu dezinformarea si influ-enla.

Din partea sa, Intelco (filiali a Defense Council Internahonal) distinge:

- rizboiul pentru informatie;- rizboiul prin informatie;- rizboiul contra informatiei.

Alvin si Heidi Toffler, care gi-au licut o mare reputa$e indomeniu, au creat noflunea de ,doctor Spin"*: acesta este ele.menful care creeazd efectul dorit al informatiei, maniera de ao prezenta. Sofi Tbffler gisesc sase mijloace de ,jnselare aspiritelor":

1. autzatta de atrocititi;2. dilatarea hiperbolici a mizelor;3. satanizarea sau dezumanizarea adversarului;4.snlaizarea: ,,cine nu e cu noi e impotriva noastri";5. invocarea unei sancf,uni divine: ,,Dumnezeu ocroteste

America!";

comunicat de ea nu poate fi decAt f,als"**.. FArA indoiali, cititorul a regisit deja in propria lui memo

ne numeroase exemple ale intrebuintirii acestor tehnici: rAndqe rAnd, for.tele de oiupafie gerrnane din Franfa si cele sovie-tice din Afghanistan au fost acuzate ci minau juciriile pentrucopii; armata lui Sadam Hussein a fost prezentatA ca fiindtnult mai periculoasa decAt era de fapt; vendeenii au fost sidezumanizati, si diabolizati; mrr,tsmul a acuzat intotdeauna

. 'lo spin = a depina, a toarce, a (se) roti (n. tr.).

,l^{yn si Heidi Ibffler, Rizboi si anti-rdzboi, Bucuresri, Editura ANTE-|,ri95 (n. tr.).

VLADIMIR VOLKOFF2t2

pe oricine nu era comunist c[ ar fi ,,dugman de clasa" sau

,,ticilos" (conform vocabularului sartrian), hlrazit unei dam-niri sociale: ,,lada de gunoi a istoriei".

Iar aceste tehnici au fost puse ln aplicare, cu tot tacArnul,in opera$unea Bosnia: actzatli de atrocititi, hiperbole, dezu-âiizare, poTaizare si propagandi, dupi cum atn vazut. Afost agitati pani si sancflunea divini: Islamul, bineinfeles., avimfiinconflicnrl'din Bosnia un rizboi sfAng prela$i Bisericiiromanocatolice au vorbit despre un ,,rizboi drepf'; iar preqe-dintele Jacques Chir4c, repetAnd sistematic formula ,Ji'rj legenici credinti' cu referire la sAt'bi, urmirea clar si faci din einigte proscrisi total.

Aplicaliile acestor concepte sunt numeroase. Iâ primavedere, descoperim tei principii: rizboiul economic sub toateformele sale, care ies complet din subiectul nostru de studiu,conflictele de ordin militar, despre care avem de spus cAtevacuvinte, si rizboiul cibernetic, asupra ciruia vom face uneleconstatari.

AsWfitImilibr

Militarii francezi au lnteles ci dezinformarea putea fi folositi in scopuri rizboinice gi, mai ales, ci rizboiul care este al,prin, pentu s\ conta informatiilor devenise deja o strategieindispensabili. Revista L'Armemenf consacri acestor proble-me un numir tntreg. Rapoarte mai mult sau mai puFn confi-dentiale arctA cA o opera.tiune militari moderna nu se poateconcepe firi un lnvelig ,,informa$onal", dupi cum nu se con-cepe nici firi,,acoperire aeriani". In trecut, nimeni nu plecala iazboifiri a se informa el insusi; astizi, trebuie si se infor-meze si opinia publici, privitor la motivele gi rezultatele razbo-iului. in LiArmemen4 David Bouden scrie ci,,informafa esteconsiderati deacum a cincea dimensiune a bitiliei, alaturide dimensiunile pimAnt, mare, aer gi spa[u".

Colonelul Molinier precizeazh:,,Noutatea este posibilitateade a manipula conf,nutul sistemelor de informare - inf<rrma-

f,ile care se vehicule az| - s,i suportul finc - instrumentele necesare pentru a contwa si fansmite acele informatii- Este posi-bilitatea de a controla, prin intermediul unei supremalii a


ofertei in domeniul retelelor, al computerelor gi al programe-lor software aplicative, suportul informaf,ei gi informaf,a insisi.I.'acand o paraleli cu al Doilea Rizboi Mondial, sar putea com-para sifuatia existenti cu aceea care ar fi domnit dacd germaniistapAneau in acelasi timp manewele operative ale tancurilordar gi calitatea tancurilor inamice.

O asemenea concepFe f,ne de domeniul visului. Dar tebuie si recunoastem ca Rizboiul din GoH, de exemplu, a reprezentat mai mult hiumful informaf,ei decAt al armamenfirlui,al stategiei sau al morahrlui trupelor: mijloacele tehnice foartedezvoltate ale americanilor si folosirea satelifilor care permi-teau sa se e:rploateze informatiile ,,in timp real", adici imediat,au ficut ca Aliatii si gtie tot ce ficea Irakul, in timp ce irakieniiorbeciiau.

Asrytutdh*neticDaci televiziunea este Paradisul dezinformirii, cibernetica

i-a devenit Olimpul, Walhalla, CAmpiile Elizee, de cAnd s-ainventat modemul .si a intrat in functiune lnternetul, aceastadescoperire a militarilor americani care, la incepul nu aveaalti intentie decAt aceea de a descent^nposhrile de coman-di informatice. Depi.sindu-Si pe departe vocatia militari, Inter-netul a devenit prin excelenf{ terenul unde rizboiul informa-tiilor lsi poate da frAu liber. Inci din 1989, Cliff Stoll, n TheCuckoo's Egg (,Oul de cuc'), relata duelurile pe care le prac-tica, prin computere interpuse, utilizatorii legitimi ai bincilorde date si hackerii care se infiltreazi fraudulos, pradi resurselesi lasi uneori viru;i sau... oui de cuc.

Desigur, marile societati folosesc Interneful pentru a seinforma, dar 9i pentru a-si dezinforma concurenfii. ,,In sectoa-rele concurente", cofnenteazl,Îtierry Regnier,,,culegerea profilurilor de cercetare ale adversarilor prezntA un interes evi-dent. in mod firesc, supravegherea nu se poate exercila decAtasupra aspectelor pe care le lasi actorii si transpari. Prinurmare, este limitati, neflind exhaustivi, dar sti la dispozitiatuturor. Ia acest nivel, se pot folosi unele misuri de protectie:imprumutarea de identititi multiple, efectuarea numai de cereri foarte mari, punerea de intrebiri indepirtate de domeniile

L l - )

2t4 VLADIMIR VOLKOFF

sale reale de interes pentru a r.ineca" preocupirile de momentetc. Existi, bineinteles, conffarnisuri ca generalizarea folosirii

"fursecurilo1"* (mici succesiuni de caractere care permit si sefni urma utilizatonrlui), fatamente de masi sistematice in scopuri de regrupare, sau katamente mai ..fine,, ale informatiei cuajutorul unor instumente de productie a informatiilor elabo-ratg."

Asemenea unui teren propriu-zis, terenul cibernetic li apar-tine cui il acapareazi,. ,,StipAnirea canalelor de circulafle a in-formatiilor; difuzarea cAt mai amplu posibil a propriilor punctede vedere pentru a le impune, adaptarea continui a metodelorsi a instumentelor de fratare a informatiei sunt deci tot atAteaelemente care ftebuie si fie stipAnite pentru a define controlul asupra unuia dintre teatrele principale ale rizboiului infor-matiilon Internetul" (fhierry Regruer) .

Internetul este in curs de a deveni, la fel ca limba lui Esop,cel nrai bun lucru din lume gi totodati cel mai r{u, cici utiliza-torul care se informeazi cu ajutorul displayului siu lgi inchi,puie ln mod firesc ci informatiile pe care le primeste sunt,,obiective". Nici pomenealS: ,,Difuzarea pe scari largi a unuipunct de vedere par,tial, fiind nafonal, ii face complet depen-denF pe cei care I rb.lizeaze in mod sistematic. Majoritateasurter-ilor sunt dirijafl intotdeauna spre aceleasi siteuri, aceleasi solutii, aceleagi intreprinderi, dincolo de care nu facdecAt rareori efortul si mai caute." Thierry Regnier are dreptate, cu siguranti, cAnd ne pune in gardi contra,,impactuluieconomic si cultural care rezulti de aici", dar trebuie si precizamci nu toate partialitifle suntnaf,onale: existi gi pirtinirireligioase, politice, sociale, profesionale, sau altele care provinpur gi simplu din zonamodei, gi toate devin periculoase atuncicAnd nu sunt mirturisite. Dupi cum scrie Frangois G6r6, ,,In-ternetul sebazeazhmai putin pe calitatea informatiilor si mairnult pe capacitatea de cristalizare a unor opinii dtfuze. Asffel,se formeazA comunitifi de credind pe retea. Prin urnlare,

* (In orig.) r'ookie'^ (n. tr.).


cea mai importanti este fidelizarea prin site si in cadr-ul aces_tuia." Pericolele sar in ochi.

Daci totveni vorba, pe Internet sau lansat deja veritabileacf,uni de dezinformare.

Unele au un caracter economic. ,,Inteligenta economic6,,,.scrie L Le Pivain,,,inseamni gi a gti si te inarmezi impofivacampaniilor de denigrare, fie programate, ca aceea care susti-ne ca elicopterul Tigr-e este putin fiabil si ci a avut un accidentin momentul cAnd americanii incercau si vAndi modelulApache olandezilor, fie oporfuniste, ahmci cAnd, dupi acci-dentul din luna octombrie a anului 1994 al unui ATR [avionde transport regionall, reteaua Internet avizutinflorind fisetehnice foarte documentate, dar eronate, despre erorile deconcepfe a aparatului ATR Aceste acFuni de dezinformare,cu un cost de operare minim, prenntAun risc cu atAt mai micpentu inifatoa cu cdt acesta in general nu acFoneazi direct,ci prin intermediul unei agentii private. Dezvoltarea informa-

Alte operatiuni afecteazA mediul ambiant, iar mediul nuse afli niciodati prea departe de economie si de politici. in1995, iniscarea Greenpeace a lansat o campanie contra activi-tiFlor,,poluante" ale companiei Shell in Marea Nordului. Ra-poartele Greenpeace erau pline de erori, ceea ce organizattaa sfArsit prin a recunoagte. Dar rapoartele Shell, bazate pe ocontra-experhzh corecta, nu au reusit si se impuni niciodatiopiniei generale.

contra ofensivei guvernului mexican, care pomenea despremasacre ln satele regiunii Morelia-Gamacha.Ziarislii care aualergat la fata locului c |fteva zile mu tArnu au putut constata cinu se intAmplase nimic. Dar efectul se obtinuse, orice actiune

215


a armatei mexicane in zoni devenind imposibili' in plus, popu-laritatea subcomandantului Marcos avea si creasci neincetat,prinko actiune psihologici orgutizata cu grija, care recurgeain *are misuri la posibilffile Internetului" (Frangois Gere)'

Din punct de vedere tehnic, posibilitif,le de dezinformareprin metode cibernetice sunt nelimitate, mai ales ln domenitrlimaginii. Programul software Photoshop permite trucaje infi-nite.

Funda(ia pentru Studii ale Apiririi a publicat documenta-

Sa colowiului siu din.1995 sub tiflul de ks Manipulations deI'image et du son, demonstrAnd c[ ar putea fi necesar si nerevedem concepfla asupra realului. ,,Este posibil ca, deacuminainte. si se creeze orice efect dorit, pornind de la imaginisi sunete. Ieri, penffu acreao imagine care si respecte realita-tea, era necesari o cameri de luatvederi. Astizi, un computergi un program adecvat sunt de ajuns penfu a crea o imaginecalculatd in plan virtual. Se gtie, de exemplu, cA at fi posibilsi se faci "o Isabelle Adjani virtuali" si evolueze intr-o lumevirtuali?"

Aceste posibilitifl sunt in mare parte exploatate in dome-niul publicititii, unde se vid, de exemplu, cAstigd:torii uneicurse de ciclism trecAnd linia de sosire sub barrderole carefac reclami unor mirci de bere diferite, in funcfe de tara undee proiectati emisiunea. Efectul este asigr,rat printr-un procedeu numit EPSIS, pus la punct de Matra.

Procedeul FLAME permite si se grefeze fafa unei perso-nalitili pe fupul altcuiva. In ambele caztri, se pot infelegeefectele politice pe care lear avea o utilizare abunvh. Domnul'todd l,eventhal a mirturisit ci are in posesia lui o fotografiefalsi care iJ repreirntA primind felicitirile presedintelui Clin-ton, fotografie cumpirati cu douazeci si cinci de franci'

Valori,siprodu*

Unele dintre actiunile sale sunt desfisurate intr-o ordinedispersati, spre folosul celor mai diversificate interese. Darexisti si constante deloc de neglijat, iar Jean-F'ranqois Tbcheaune oferi o analuadeshrl de nelinistitoare.


,,Ideea este simpla", scrie el; ,,daci imi promovez valorile,export modelul meu de consum si imi vAnd produsele."

Aceasti lnlintuire valori-produse, care actioneazi si insens invers, explici ?n parte insistenta cu care Statele Unite

nu existe o relatie cauzi+.fect directi intre Noua Ordine Mon-diali si consumul de Coca{ola, dar e cert ch dominatia infor-mationald duce la beneficii substantiale si ci cineva are decAstigat de pe urma acestui intreg ctumping cultural. ,,Careconsumator nu ar cumpara mirfuri americane, cAnd StateleIlnite sunt farul lumii?" se intreabi domnul Tacheau. ,,Pentruele, nu se pune problema si plece lntr-o cruciadi, ci numaisi-si extinda sfera de inlluenti" (clientela, adici), ,,rimAnAndcu constiinta impicati."

Aceasti constiinti curati conferi operaFunilor de genulrespectiv aroma de dezinJormare, cici:

- existi intr-adevir o manipulare a opiniei publice, cu aju-torul unei informatii care laudi valorile gi produsele;

- scopurile sunt partial comerciale, dar si par.tial politice,cele doui domeniifiind de-acum intrepitrunse indisolubil;

- mijloacele sunt deturnate prin definiFe, intrucAt nimeninu are'sentimentul de a jura credinti Statelor Unite ahrncicand inti si minAnce la McDonald's.

Si tohrsi...

2 I l

Caprr-olulXVIIIITN MOD DE ATRAI

Practic necunoscuti acum douizeci de ani, dezinformareaa devenit,la acest sfArsit de secol, o modalitate de a trii.

A$funea psihologici, o divibte natunli?

in revista LlArmremenf Frangois Gere prei;rrltii urmitoa-rea analizb a situatiei:

- societatea hipermediatici acordi o aten$e sporiti acfuniipsihologice;

- noilor tehnici electroinformatice I se adaugi modurile decomunicare anterioare pentru a produce efecte psihologiceputernice in intervaluri foarte scurte;

- la fel de posibil este si se produci efecte psihologiceputernice si cu alte mijloace. Este suficient si fie finalizatepsihologic, dar aceasta presupune capacitatea de a le tamsmiteeficient;

- tntirnerea Franfei in acest domeniu nu tine atAt de teh-nici - dispunem deun savok-kire onorabil - ci se explica prin-ko lipsa de echilibru intre puterile civile, militare si mediatice;

- acFunea psihologici tebuie deci si devini o activitatenaturali, care si se foloseasci de descoperirile tehnice aleepocii noastre si si dispuni de mijloacele necesare.

Nu cumva, autorului ii cam scapi enormitatea ipotezelorpe care le avanseaza? Actiunea psihologici, o activitate nahr-rald? As spune mai degrabi, din partea mea, ci in orice psi-hocratie gi-a vArAt coada Mefistofel, fie gi daci e folositi lnslujba celor mai nobile cauze si, in ultimi instanfh, chiar justi-ficati. Este adevirat ci Frangois Gere continui prin a spune:,,in acest scop, trebuie totusi si ne impunem o reguli de aur,imuabili s,i tiranici, intr-o societate democratici, pluralisti gi,deci, irr continui schimbare politici: acFunea psihologici fre-buie si conste in a spune adevarul sub toate formele sale, intoate modurile, folosind la maximum vectorii disponibili."


in acest^punct, devine mai dificil si ne aliturim optimis-rnului sau. Insusi scopul acrflunii psihologice este acela de acomunica informatii pieocupAnd*r"

"*.lLr*iv de utilitatea lor

si, oricAt de nobili ar fi ambif,a de a-si folosi tehnicile in slujbaadevirului, se pare cd dezinformarea profesionisti inerentipsihocralei face si devini aleatorii posibilitisle de arealiza,chiar si aplicand,,o reguli de aur, imuabili si tiranici", un prGiect atAt de himeric.

Nu peste mult, psihocrafii vor continua si utilizeze ,,veotorii disponibili" pentru a ne face si luim negrul drept alb,ori de cAte ori ii va avantaja acest lucru.

Se cuvine si precizi.m ci exemplele sosesc de sus in jos.

ComunikteahmWani a C:drbwelui gi a Ofefunui

Le Monde diplomatique semnala in numirul din lunaiunie a anului 1996 ci, pentru scopurile presei, ComunitateaEuropeani a Cirbunelui si a Ofelului investeste sume mereucrescAnde: chelfuieli de cilitorie, indemnizatii cotidiene, onorarii penhu reportaje, comandAnd si se faci propagandi pen-tr-u unificarea eufopeani in articole ocazionale sau cu apariferegulati, care le permit si dubleze sau si tripleze salariile.Misiunea acestora este de ,,a influenta opinia in momentelecritice, a combate prejudecif,le si chiar a transforma senti-mentele de suspiciune intr-un'curent de simpatie". in schimb,accesul alegilor la informaf,e e resfrAns: dqci parlamentariiar dori si urmireasci lucririle interne ale Inaltei Autoriti!,acest lucru ,,lear putea trezi dorinta de a interveni mai multdecAt e de dorif'. ,,serviciul de informadi febuie si urmireas-ci o acFune de ansamblu asigurand formarea gi dezvoltareaunui climat de opinie favorabil si a unei adevirate educatii apublicului (...) recurgand la toate mijloacele moderne de ex-presie." Un grup de purtitori de cuvAnt,,va avea responsabili-

tati la Rruxelles si care nu sunt cunoscuti personal."

219


niciodati. Numirul din 2 iulie 1996 al ziarului I'e Monde.face

mult mai grav, verosimilitatea.

,,Comisia Comunititilor EuropeneServiciul politic al consumatorilorBruxelles, 12 octombrie 1990 barat /af./N/169

Noti succinti de dosar asupra B.S.E.Obiect Declaratii ale Comitetului Veterinar Permanent

din datele de 9 9i 10 octombrie 1990

I. Deschiderea reuniuniiDeclarafia reprezentantului Comisiei cu privire la B.S.E.:

Trebuie sd se manifeste o atitudine de rdceali, pentru anu provoca reacfri defavorabile pe piafi. Si nu se mai vorbeasci despre B.S.E. Acest punct nu tebuia si figureze pe ordineade zi.

II. Pe parcursul reuniuniiVom Cere oficial Regatului Unit si nu mai publice rezulta'

tele cercetirilor.

III. -Declaratia delegaSei din Republica IrlandaTrebuie si se modifice decizia comisiei cu privire la car-

casele expertizate, alffel Irlanda va avea de pierdulElement nou: Africa de Nord si alte liri te4e cer experti-

zarea carcaselor, atAt a celor provenite din Regahrl Unit, cAtsi a celor din lrlanda.

Patruzecila suti din exporturile irlandeze sunt destinateAfricii de Nord.



va fi mai usor recunoscuti ca atare si se va descalifica de lasine. Interzicerea unei informa$i, fie si mincinoase, inseamnia da impresia ci se doregte si se ascundi ceva, firi a maipune la socoteali faptul ci o asemenea misuri nu pare delocconformi cu Declaratia Drepfurilor Omului si ale Cetiteanu-lui pe care sebazeazh Constifutia,

In mod vizibil, manipularea informatiei a devenit o proce-duri fireasca in spirihrl puterilor publice. Sar zice ci am revenit in wemurile cAnd Inchizitia didea foc cirtilor cirora nu leaprgba conFnutul.

ln plus, asemenea manevre n-ar fi acceptate in nici o democratie daci ele nu ar corespunde cu o anumiti stare de spirit,despre care doresc si spun in continuare cAteva cuvinte.

tuIieloifnSa revenim la discursul lui Soljeni$n de la Harvard (1978).Dintro privire, marele scriitor rus observase, la sosirea

sa in Occidenl boala de care suferi mijloacele noastre de infor-mare, gi denuntase cu curaj ,jnteresele de grup", ,,limitelegeneral admise in judecifle care se pot pronunfa" -si fuptul ci,,toate acestea acFoneazl, nu in concurenfi, ci in reducerea launitate". Pe scurt, descoperise ,gAndirea unici", inainte chiarca sistemul care decurge de aici si se fi generalizat: ,,Existio libertate neinfranati a presei lnsigi, dar nu si a cititorilor:nrelenu exprimi cu fo(i gi reliefare suficienti decAt opiniilecare nu le contrazic nici pe ale lor, nici aceasti tendinti."

Vom vedea mai departe d,,laHarvard, Soljenifn inci isimai ticea unele iluzii asupra libertifi de care se bucuri presa,dar nu se ingela cu privire la sclavia intelectuali a cititorilor:,,Firi si se aplice nici o cenzuri", continui marele apostol allibertifi, ,,Occidentul desparte scrupulos ideile la modi decele care nu corespund modei, iar acestea din urmi, tiri a fiinterzise de cineva anume, nu pot fi exprimate cu adeviratnici in presa periodici, nici in cirti, nici de la catedrele univer-sitare." $i nici la televiziune, am adiuga noi, ceea ce multipliciboala proportional cu toati audienta de care beneficiazi acestmijloc de informare in masi, cel mai apt de dezinJormare dinLoate.


Presa are un spate solid, iar organele guvernamentale sepreteazhla dezinformare cu cel mai mare cinism.

Artiulul24bisCirculara din 21 martie 1991 a Ministerului de Interne,

,,privitoare la lupta contra rasismului, antisemitismului si aresurgenfelor nazismului" se referi, prinke altele, la legeadin 29 iulie 1881, precizdnd ci:

,,Articolul 24 bis, adiugat prin legea din 13 iulie 1990,sancFoneaza contestarea existentei uneia sau mai multor cri-me contra umanititii pdsibile de acelea-si pedepse cu cele prevazute la articolul 24, ahruat:ll 6" (pedepse cu inchisoarea dela o lturi la un an si amenzi intre doua mii Ei trei sute de miide franci). ,Aceasti noui incriminare trebuie si permiti maiales reprimarea tezelor pretinsilor istorici care se autointitu-leazi in mod abuziv revizionisti si a ciror activitate urm5.regtesa nege existenla lagirelor mortii gi a acf,unii de exterminarea unor grupuri de oameni din cauzaoriginilor gi a religiei lor."

Desigur, e excelent si se lupte,,contra rasismului, antisemitismului gi a resurgentelor nazismului" - din partea mea,as fi adiugat cu dragl inimi pe lisd.si comunismul - dar estetipic faptul ci guvernul ar prefera so faci reducAnd la ticeresursele de informatii conkadictorii, ceea ce echivaleazh cu aviola spiritul in care au fost concepute libertatea gAndirii, acuvdnhrlui gi a presei, singurele care fundamenteazalibertateade opinie. Cici, in fine, e dificil si se fucl deosebirea inffe,,adevirafi" si ,pretinpii" istorici, daci nu li se di voie tuturorsi se exprime, 9i pare curios ca un guvern republican lsi propune si impuni publicului o anumiti viziune asupra istorieisi si-i intemniteze pe oamenii care propun alta.

Existi aici o confuzie ce pare periculoasS,, intre libertateade a afirma sau a nega si libertatea de a liuda sau de a con-damna.

Se intelege clar ci un guvern lsi exerciti legitim funcliileafunci cAnd interzice si se faci apologia unei crime, a unuiviciu, a unui drog. E mai greu de inteles de ce interzice si sediscute despre existenta acelei crime, a acelui viciu sau aacelui drog: cu cat e mai absurdi o tezi, care le neagi, cu atAt

,,Nu prin constrfuigere directi, ca-in Orient, ci prin-n999

sitaiea dL a se .uputtJ standardelor de masi, personalititile

care reflecteazh cucea mai mare independenti sunt puse inimposibilitatea de a-si aduce cota de participare la via,ta socie-

titii. Rpar trislturi periculoase ale unui instinct gregaf caretrterzice o dezvoltare eficienta'"

in momentul cAnd vorbea, Soljenitin, care se afla aflrncioe culmile sloriei, nu stia ci in curand aceste instincte gregare

;"JA rJ inh;it"r"'impotriva lui, ci urma si fie ridiculizattocmai penffu ci era o personalitate care refle-cta,,cu cea maimare independenta" 9i iiinaci era important si fie pus ,,lr.l im-p.ritifitut"lu de a+ aduce cota de particip-are laviafa l99i9ti$i-"''

Sa mai amintiin ci ceea ce occidentalii numesc ,disidenf'-cuvAnt cu implicafii politice - se numeste in rusi, mult maiadecvat,,,alffil-ganditor" (inakomisliascl). Soljeni$n este in-slgi intruchiparea alffel-ganditorului.

Nice Baumnn

As dori si amintesc un editorial recent despre ilustrul dis-curs de la Harvard, apirut in Revue suisse, sub semnaturalui Alice Baumann. Fie-mi ingiduit si-i citez pe larg'

,,Primul meu redactor gef era tn acela.si dmp !i editor ('-)'

C#i "iu "orba

de scrierea cAte untri editorial referitor la ale-geri sau voturi, isi impunea opinia,

"$ry qi tmpofiva B}{ot'

ilToi, tinerii din redacfie, giseam scandalos acest lucru'" (Eve-

nimentele relatate de doamna Baumann se intamplau in anul1981). ,,saptesprezece ani mattirnu, nimeni nu se mai forma-lizeaz|tat! de-o asemenea concentrare a putgrii. Astizi, autocenruiraiirtervine chiar inaintea discutiei. Redactorul meu $ef,acum pensionat, ar fi acfualmente pus in minoritate nu de catremembrii redac.tiei, ci de autorii anunfurilor."

Doamna Baumann a pus degetul pe unul dintre aspectelebolii de care suferim: ,,Majoritatea mijloacelor de informareapar,tin unor grupuri economice; cA$va-strategi in marketingaeternrini pori$i multor redacf,i. Scopul lor consti in mirireala maximum a'beneficiilor." Si este o greseali si credem, caMontesquieu, in ,,spirifirl inofensiv 9i inocent alcomertului",opus ,,idealului rizboinic si aristocraic"'.,,oriunde exista po;rirru.i bhnde, existi comert; si oriurrde existi comerf, existi

VLADIMIR VOLKOFF Tratat de dezinformare 225

moravuri blande (...). Efectut cornertului este acela de a adqcepacea", scria marele teoretician din secolul al XVIII-lea, carenu prevazuse multinafi onalele.

Alice Baumann nu este de aceeapi pirere: ,,Cand comerfultriumfl, poporul tage ponoasele." Ne putem gandi la acelepagini din stAnga ate ziarelor care laudi meritele politice aleGermaniei, tn timp ce paginile din dreaptafac reclami la Mer-cedes 9i Volkswagen: ,,Cine plitegte, comandi," a scris doamnaBaumann; ,,tot mai multi autori de anunturi vor si aibi drephrlla cuvAnt cu privire la confinutul Aaruluiinainte de aparitie sifblosesc amenintarea cu boicotul. Nu vor si-qi vadi publicita-tea alituri de informaf,i deprimante (D.Aceisti goani dupirnana publicitari si piefele de cititori este insotiti de uniformi-zareainformaflei: tot mai multe mijloace de informare relatea-ei aceleasi luiruri. Punctele de vedere originale, semitonurilesi analizele dispar din coloane si emisiuni." Cum sI nu neamintim de Leon Daudet care, imediat dupi Primul RizboiMondial, constata deja: ,,Pretinsa libertate a presei nu va fiservit decAt la legarea cu lanturi a nre\or de manuitorii argin-tilor"?

Da explica irarrsta elvetiani, ,,absorbirea celor rnici de c5-ke cei mari, normali ln lumea economici, dilneaz,aenorm ca-lilitii din mijloacele de informare. Disparitia concurenlei an-treneazAdupi sine disparitia emulatiei intre redactii; ziarele isipierd identitatea si de,vin plicticoase. Monopolurile din domeni-ile presei si mdloacelor de informare eleclronice lasi urme inspiritul ziarigtilor: autonome la nivel formal, dar nu indepen-dente, si-au pierdutpasiunea gi sau cufundatin resemnare."

la dreptvorbind, mie aceasti resemnare mi se pare afi ceitnai grav simptom al marasmului contemporan in care a ajunsinformatia.

Ttidarea clericilor

Ar fi int-adevar prea usor si aruncim toati vina in seamanegustorilor de sclavi: sclavia intelectuali rimAne liber-con-simtiti.

In Occident existi o clasi de ,,semi-apti", cum ar fi spusPascal, gata oricAnd si-si dea consimflmintele cele mai inga-cluitoare. Din rAndurile acestei clase se recrutau hamalii si


dezinformatorului.

Entopia Fi ark vremurilotClericii de la Universitatea din Paris sunt cei care au arsio

pe Ioana d'Arc pe rug. Urmasii lor spirifuali gi-au jucat pieseleia Paris sub Ocupatie, au ticut apel la dezettare in timpul raz-boiului din Algeria, au servit drept onagre comunismului; tot eisasesc ci e ..politiceste corecf' si fii promusulman in Bosnia sii(osorro, dar

-Cauchon n-ar fi puhrt si aprindh rugul din Rouen

firi complicitatea rouenezilor din acele wemuri.Este vorba de aceeasi complicitate intre raflunile fizice 9i

cele metafizice.

,,nivelarea termodinamici finalil'. Firi tndoialh, dar faptu.l dqi sti ci vei muri nu inseamni ci nu frebuie si te ingrijegticAnd esti bolnav. Or, lutnea moderni intArnpini entropia nunumai firi so combata, ci si cu o resemnare care aJunge

in Le Complixe de Procuste (,Complexul lui Procusf),,(1981), denunfam deja entropia* care nu poate duce decAt la

la enfirziasm qi nu poate, bineinteles, decAt si facihteze sarcinadezinformirii. Coia-Cola, heroini, pr ezer vative, ideologii 9i

* Automl se referi Ia entropia sociali (n, tr.).


teme de dezinformare, toate acestea se vAnd cel mai bine po-poarelor dezridicinate.

Imi amintesc ci Pierre Doris relata in anii ;aizeci povesteaunui picnic ,,european", unde spaniolii aduseseri paella, italienii macaroane, englezii pudding, germanii varzh muratA, iarfrancezii... cabanosi. IntAmplarea aproape ci nu mai este co-mici, pentru cA an ar fi adus cu totii hamburgeri.

Meterezele culturale cad unele dupi altele, ca zidurileIerihonului ln sunehrl trAmbitelor multinationale, iar individul,lipsit de mijloacele defensive fire-sti ale familiei, tribului, ariza-nafirlui, natiunii, religiei,limbii, ale stirii pe care eu o numescnoi in opoziFe cu eu, se pribus,este in se*-ul amorf ai uneiomeniri nediferentiate: sub pretextul deschiderii spre lume,rimane singur gi firi apirare in fafa televizorului siu, aceastiuniversali pAlnie a dezinformirii.

TolennfuToate acestea se situeazl sub un pretext ipocrit pe care a

sosit momentul si-l malizAtn, cu riscul de a-i goca pe unii.In epoca noasti, nici o virtute nu e atAt de liudati ca tole

ranta. l,e este predati sistematic copiilor. ,,Toleranfa" o rnoda-litate inteligenti gi armonioasi de a trii" (Nathan, 5). ,,Cunoayterea altor credinfe, a altor opinii, a altor moduri de viafi gi degandire duce la o imbogitire culhrrali,la o deschidere a spi-rihrlui, la o mai buni intelegere internationali. Toleranta lnce-pe cu dorinfa de cunoastere si de deschidere spre ceilalti"(Nathan, 5). ,,Intoleranta isi alli sursa intr-un spirit ingust siintransigent. Unii cred'ci'au intotdeauna drep-tate, .l a"gitadevirul gi ci le sunt superiori celorlalti. Fanatismul religios,sectarismul politic, iau nastere din intoleranti. Nu pot ducedecAt la uri $i h persecutarea celorlalti" (Hatier, 5).

-

Cum si nu subscrii la toate aceste declaratii, cel putin princeea ce exprimi? Cum si le respingi, tiri a apNea in ochiilumii, 9i poate gi in ai tii proprii, ca un spirit,Janatic" si,,sectar"?

Totugi, si incerci.m si vedem pulin mai departe decAt vAr-ful nasului.

. (ln orig.) nous;;'e,'respectiv on (n tr)


Mai in6i, si recunoagtem ci, oricdt de agreabili ar fi ideea,cuvAnful ,,toleranti" e neinspirat ales. Din partea mea, nudoresc deloc sifiu ,,toleraf'. Doresc ca persoana mea, tamilia,obiceiurile, opiniile, credinta mea, si fie ,,respectate", nu ,,tolerate". Nu doresc si insult pe nimeni ,,tolerAndu-1". Voi mergepani la a spune ci ceea ce nu meriti respect nu trebuie, probabil, si fie nici tolerat. Mi-a fost foarte greu si-i explic acestpunct de vedere fermecitoarei foste so$i a unui pseudofilosof foarte la modi, si am ajuns, ln plin cocktail parizian, si nearuncim in cap cu dic$onarele (a figurat), cand in sf6rs,it mi-avenit in minte urmitoarea inkebare:

- Si presupunem, doamni, ci am onoarea de a vi scrie.Sar cuveni si-mi inchei scrisoarea cu rugimintea de a primiomagiile mele cele mai tolerante?

Practic, sensul verbului a tolera a suferit o translatie (,,A,lisa si se produci sau si subziste - un lucru care avem dreptul sau posibilitatea de a-l impiedica", Robert) spre substan-tlul toleranfi CAtitudine care consd in a admite la altcinevaun mod de a gandi sau de a acliona diferit de cel pe care iladoptim noi in.sine" - Robert).

S.i, desigur, deplangand originile cuvAntului toleranfi (chiarsi fird a face pe seama lui glumele obscene ale lui Paul Claudel),nu putem decet si subscriem la ideea de a le permite altora ,,unmod de a gandi sau de a actiona diferif' de al nostru

Dar toleran{a, cel puFn a$a cum e conceputi azi, mergemult mai departe.,{unge adesea pani la intoleranfi.

Cici nu mai este vorba de a admite diferentele, ci de a lesuprima afirmand ci,,Orice idee, orice credinfi, este demni '

de a fi luati in considerare" (Magnard, 5), pe scurt, ci nu potdecAt si faci obiectul unei preferinle, la drept vorbind tara 'semnificalii majore. What is your Church preference? - ,,Cereligie preferati?" - este o lntrebare citn\zatA din Statele Unite,orice idee de adevir absolut sau micar relativ fiind evacuati,ceea ce reprezintA, teami mi-e, adevirafirl scop al operaliuniiTolennta- Iar in I1S.D. gisesc aceasti fraza dea dreptul con-sternanti: ,,Contrar marii majoritif, a catolicilor din Franla,integristii nu cred ci toate religiile sunt valabile". Dar daca, inFranta, catolicii ar crede ci ,,toate religiile suntvalabile", ahtnci


eu unul nu cred ci,-si mai pot atribui numele de catolicl lardaci toate religiile sunt la iel de valabile, atunci la ce dracu'rnai folosesc?

Manualul lui Magnard din care am citatlasi si cadi masca,din neglijenlA, ducAndu-si gandul pAni la capit ,,Orice idee,orice credinti, este demni de a fi luati in considerare: devinedemni de respect daci este ea insisi toleranti".

Dar daca aceasti idee, aceasti credinfi, indriznegte sa seimpuni ca un adevir, ca singwul adevir adevirat" ceea ce, infond, reprezinti pretentia firturor religiilor, firi exceptie?

Atunci, cred ci meriti si fie inlbuSiti expeditiv.Si dim cAteva exemple. Un spirit catolic, ortodox sau rG

man, concepe ecuatia: bapti.sti = metodigti = prezbiterieni =adventisti = martori ai lui Iehova = etc. = cele weo trei sute de,,denumiri" protestante care igi impart Statele Unite. Dar acestlucru provine in primul rand din necunoa_sterea noastri asu-pra lumii protestante, cici aceste Biserici, dinke care fiecaree convinsi ci detine mai mult adevir decAt concurentele sale,sunt despir-tite prin deosebiri, oricat ar fi de mlrunte, si pen-tru orice credincios, fie eweu, fie crestin, fie musulman, eevident ci ecuatia

iudaism = crestinism = islamismnu poate fi decAt un neadevir patentat numai un agnostic

ar putea susfine ci cele trei credinte detin adevirul in pirdegalp.

In 1994, am publicat in colaborare cu Jacqueline Dauxoisun roman de fictiune politici nttulatAlexandra. Ne imagina-serim ci pe Pimant dbmnea o noui religie, pe care o rrumirerhm dieutoulmondisme* . Dieutoulmondigtii recitau cu regu-laritate catehismul urmltor:

,,Eu sunt Dumnezeu, tu esti Dumnezeu, dar eu nu suntDumnezeu firi tine si tu nu esti Dumnezeu f.6rh mine.Durnnezeu e toati lumea. Tbati lumea e I)umnezeu. Amin."

Cred ca n-am exagerat decAt putin marasmul spirifual incare traiesc multi dintre contemporanii nostri; cilrora insusi

- (Aprox.) ,,zeuatotlumism" (n. tr.).

VLADIMIR VOLKOFF

ateismul li s-ar pirea excesiv, dezonorant, ink-un cuvAnf ,jntoleranf'.

De unde provine acest egalitarism incrAncenat, reducflo-

lor de origine africani, Statele Unite, pornite cu hoti.rire pecalea integri.rii, au considerat ci e util si li se dea de crezutnegrilor, ca gi albilor, cl egalitatea lor ca fiinfe omenesti seaplici si civiliza!ilor respective, ceea ce ar mi:guli vanitateaunora gi lear dapeste nas celorlalf,: de aici, o conlocuire zlme'liorati -si o posibili integrare. Planul a reusit, iar acum cuprin-de intreaga omenire. ,,Sunt egal cu voi gi in consecinfi ceeace g6.ndesc eu e egal cu ceea ce gAndif voi." De acord?

in al doilea rAnd, popoarele occidentale se ciiesc atAt demult ci au colonizat alte popoare, incdt au tendinfa de a le idealiza excesiv, iar aceasti idealizare a popoarelor colonizate seextinde pAn[ asupra tuturor umilitilor gi obidifilor de pe pi-mAnt, indiferent de meritele lor sau de absenla oricaror merite.

in al feilea rAnd, la ora actuali se manifesti o tendintidecadenti care se manifesti ln a nega existenta unui adevir,pentru ci recunoasJerea acestuia ar impune anumite obliga$igi, in primul rAnd, aceea de a vAsli,la nevoie, impotriva curen-hrlui. Ceea ce e foarte obositor pentru nigte firi secituite caale noastre.

in orice caz, e foarte dificil si te faci ascultat intr-un coloc-viu sau un salon, daci afirmi ci toate civiliza$ile, toate religiile,toate cutumele, toate teoriile, nu sunt egale. Uneori, ajung siadopt punchrl de vedere al adversarului si si cer drepturi egalepentru antropofagi, ceea ce micar are avantajul unui dug rece.

Sar putea ca mania actuali pentru tehnici gi sport si fie '

doar un mod de a compensa prin nipte certitudini misurabiletalmesbalmegul in care ne face si triim,,toleranta" culfurala.

Ne-am indepirtat de subiect? Nu. Intentionim si arhtAmci in fata dezinformirii se deschid domenii tot mai vaste, firisi mai rimani nici o barieri naturali pentru a ne proteja.


Dreptudleomuluiwtul

Religia drepflrilor omului acFoneazi tocmai ln acest sens.Are avantajul de a se baza pe doui abstrac$i gi, in conse-

cinfa, de a nu trebui si rispundi in fafa nici unei realitifi.Notiunea de drepf nu se aplici decatintr-o anumiti socie-

tate, in anumite circumstanfe istorice, geografice gi etnice,din moment ce un drept este obligatoriu acordat sau cel putinrecunoscut, de cineva. Definif,a din Robert limureste chestiu-nea ,,Ceea ce poate fipretins, ceea ce este permis, intro colec-tivitate omeneasci." In afara unei colectivititi date, notiuneade drept 19i pierde sensul. Si ne amintim ci declara$a marilorinaintasi insisi se numeste ,,Declarafa drepturilor omului siale cetateanuluf'.

Nofiunea de om este si ea abstacti. Pe Pimant nu existinici un om care si nu se fi niscut din anumif pirint, care sinu apartini unei anumite rase, unui anumit climat, unei anu-mite culturi. Un aborigen auskalian din secolul )O( nu estetotuna cu un grec din secolul lui Pericle.

O, c6t de bine se vede grandoarea ideii potrivit cireiaaborigenii din Ausbalia si atenienii din secolul al VJea au cevain comun: natura umani - noi, crestinii, am spune: asemina-rea cu Dumnezeu. Ag indrizni chiar si spun ci nu e numai osimpli idee, ci o dovadi. $i se observi de asemenea mireSaceleilalte idei conform cireia orice om bebuie si fie tratatintr-un mod pe care il vom califica, penhu a nu ne complica,uman. Dar aceasta este o datorie a omului: datoria de a-s,i fatasemenii asa cum se cuvine! A face din ea un drept, inseamni apune ciruF inaintea boilor. Cand ajung la un semafor pe rosr.l,arn datoriade a mi opri. Ar fi ridicol si spun ci cel care sose-stedin stAnga, unde semaforul e pe verde, are drepfulsi mI vadloprindu-mi la culoarea rosie a semaforului din sensul meu.

Dar si nu uitim ci generalizarea, adici extinderea Ia nive-lul intregii lumi, a unei religii universale bantA pe abstractiiprezintA avantaje evidente pentru producitorul de bunuri deconsum destinate atAtbretonilor, cat si localnicilor din Aleutine,si cu atAt mai mult penfu dezinformatorul avid si-si rispAn-deasci balivernele in lumea intreagi.

231

VLADIMIR VOLKOFF232

Ceiniide pazi

intr-o scurti carte intitulatA Les Nouveaux Chiens de

garde -,,Noii cAini de pazb", o formulare nu prea binevoitoare

ia adresa cAinilor, Serge Halimi denunfi nu dezinJormarea

cbreia ii suntem victirie, ci conditiile care o fac posibili in

Franta.P" de o parte, ziaristii sunt, dupi plrerea lui, mult prea

apropiati de putere: ,,FranJa este, in fond,-o lari unde.ideea ca

pr"plaiirt"trRepublicii si fie interogat de doub ziariste care

;*t ;j sotii de ministri nu a pir-u! deloc e-xfravagantil'.', cii7

weme o asemenea practic5 ar fi fost imposibill in alti !ari:,in Franfa, ziarigtii se afll adesea mult prea aproape de cei

d"*p.* care scriu", critici narud,The Guardian'^Pe de alti parte, gazetaii stau la discref,a proprietarilor

de nare carei pun s[ scrie ceea ce vor ei si aud6 9i, intrucat

acesti proprietari nu sunt numerosi, rareori se beneficiaza de

mui'*utt" note ale diapazonului. Trebuie si' precizim ci, din

anul 1946 qi pafii in 1995, numlrul cotidianelor franceze s-a

redus de h dbui sute trei la saizeci si sapte 9i ci, de exemplu,ptitt ittt"t*ediul filialei sale C.E.P. Communicafion, primul'"dito,

franc3z, Havas, controleazS periodicele: L'lnformatique,Ic Courrier intemational, LBnteprise, LExpan sion, LF'pre'ss,Ia France agricole, Gault & Mllau,I-a Gazette des comtnunes,Iire, Maison fuangaise,I-e Moniteur du B.T.P', L'Ordinateurindividuel, Le Point, la Vie frangaise, L'Usine nouvelle, Wn-

dows Plus si, de asemenea, editurile Belfond, Bordas, fumandColin, DaJloz, Dunod, Gauthier-Villars, Harrap, Robert laffont,f.arousse, Masson, Nathan, Perrin, Plon, Pocket, Presses de

la Cite, Retz, l,e Robert, Solar, Julliard, 10 x 18.in a"eot"tt"a condifli, nu este de mirare ci mass-media,

de dreapta sau de stAnga, sunt in cea mai mare parte a tim-pului aproape unanime: ,,Rizboiul din GoH, Tratatul de laMaastricht, lcordurile GATIT: asupra hrturor acestor subiec-te care presupuneau o confruntare veritabili a punctelor devedere gi.ur" angajau viitorul tirii, cvasitotalitatea cotidiane-1or, a hebdomadarelor, a posturilor de radio 9i televiziune .aubitut, de fiecare dati, aceeasi tobi, cu aceleapi argumente'"


Iar unanimitatea, care simplificl totul, nu poate duce, dinnou, decAt la maniheism: or, ,,prin sita maniheismului, infor-mafla internaf,onali tece greu". ,,Publicul nostu va trebui sise multumeasci, cel mai adesea, cu gAnduri de gata, cu ima-gini dramatice, cu limba de lemn a capetelor de afig din poli-tica .si economie", scriu Marcel Trillat si Yannick Letranchant,in Le Monde, cAti weme Patrick Poiwe d'Arvor mirfuriseste:,,Ne aflam aici penfu aprezentao imagine netedi a lumii'i.

Pentru Serge Halimi, independenfa mijloacelor de infor-mare din democratia fumcezanu este asadar o iluzie, iar autorul constati ci profesionistul informa[ei lsi rlatoreazi ,,celmai adesea notorietatea mai degrab; vialilitntii care i se oferi,decAt talentelor pe care le cultivi".

De unde ia nastere, bineinteles, o considerabilS sciderea inse-si calidtii informatiei. ,,RTL. nu numiri decAt pit ucoresponden$ permanenti in afara Europei, dintre care niciunul in Africa, nici unul in Asia si nici unul in America ta-tini." Iar critica de carte la televiziune nu numai ci di naste.rela schimburi impiciuitoare de favoruri infe concurenti, ca siintre patronii si salariatii presei, dN gazetatioracoli recunoscca au ,,citit aproape toful" sau au ,,incepltt doaf'lec1traunorIucriri pe care le recomandi sutelor de mii de telespectatoi.

Practic, totul fine de conivenli. Regrs Debray ii denuntadeja pe cei ,,Patuzeci de mediocrati (...) care au putere deviata sau de moarte asupra celor patruzeci de mii de autori",iar Serge Halimi face procesul acestor mediocrati, cirora lereduce numarul latreizeci:,,Nu se poate vorbi mult timp de-spre ziaristicafuancezA,firh a cita numele ffush:lui celor circatreizeci de asociaf; care isi impart jetoanele prezentei in con-siliul siu de administratie, care supravieluiesc tuturor alter-nanfelor politice gi indusfiale. Nu se poate spune ci persona-litatea sau talentul lor ar fi de neinlocuiLTreizecide alte per-soane ar rezolva treaba, efectiv, la fel de bine. Dar, pentru aintelege daci nu arhitectura unui sistem, cel putin functiona-rea mediului, trebuie si-i cunoastem si pe acesti treizeci.Acesti treizeci care, departe de a-gi face'concurenta, nu inceteaza sa faci schimb de compiicitif,, adiugand constrAngerilorevocate anterior pe cea pe care coniventele lor o fac in mod


dommrl Duhamel?"Rezultahrl acestui sistem este ci ,,durutinici, 19 ianuarie

1997.la orele 14:46, mAnuitorii telecomenzllor il puteau'

descoperi asffel pe Alain Finkilkraut simultan pe L'C'I' si pe

me, cronica sa cotidiani de pe Europe 1 avusese tema Omni'tprezentul lacques Chkac- dmniprezentul nu e mai degrabii


Ia Cinquieme", iar ,,in 9 martie lgg7, spre orele amiezei,telespectatoru avin dupi analizele economice ultraliberale -dar de stAnga (...) - ale lui Elie Cohen, se confruntau la rAndullor cu o dilemi corneilliani: sau il ascultau pe Elie Cohen peFrance 2 (...), sau il urmireau "dezbitAnfl" pe LC.L"

Iar Serge Halimi incheie cu o formuli necrutitoare: ,,Mij-loace de informare in masi din ce in ce mai prezente, ziarigtidin ce in ce mai docili, o informaf,e din ce in ce mai mediocri."Suprimaraintomaliei

Aceasti informatie, oricAt ar fi de mediocri, rimane totugiinformatie. Dar, in misura in care contemporanii nogtri iau cu-nostinti de importanfa informatiei ca a atare, in misura in car-einteleg ci nu au deloc dea face cu ,Japte care sunt incipdfA-nate" ci cu idei, ei devin in mod firesc indemna! si rispan-deasci informaf,ile care le sunt favorabile gi si le disimulezepe cele defavorabile. Desi animat uneori de cele mai buneintenfii, acest exemplu este tofugi periculos de urmat

Nu demulf bibliotecara liceului Edmond-Rostand din Saint-Ouen-lAumdne a hotirAt si retragi din circulaf,e clrtile carei se pireau susceptibile de a exercita o influenfi negativiasupra tineretului. Nu era vorba de scrieri pornografice sauincitatoare la violenti, ci de lucriri in care erau exprimate ideipolitice diferite de cele ale bibliotecarei. Am avut onoarea dea-mi vedea c5{ile afectate de aceasti m[suri, in acelasi timpcu ale lui Soljenitin, pe care vigilenta persoani il ,,suspecta,,de antisovietism!

Cel mai curios lucru e ci acrobatiile totalitare ale celor deaceasd speti se fac in numele democraliei care, bineinteles,e egali cu zerofiri libera circulatie a informatiilor.

Mnipulari divetre

Ziiltrle oriselului de unde lmi fac cumpiriturile sunt acoperite, la ora scrierii acestor rinduri, cu afige vesele, ilustratede un calambur neinspirat ,,Sunt franc, m-am convertit la('uro". Care oficini psihopublicitarba emis acest slogan?


Un om politic apirut info emisiune de televiziune inregis-tlata declarl: ,,Nu spun ci nu au existat calnere de gazare."Un incident tehnic involuntar face ca la reluare sb se audinumai cuvintele: ,,nu au existat camere de gazare."

Un om politic il citeazh pe presedintele Mitterrand cucuvintele: ,,Franfa nu gtie, dar suntem in rizboi cu America."Ziarul Le Mondeconsacri un articol acestui discurs 9i scrieci omul pottic ar fi afirmat ,,Franta e in rhzboi cu StateleUnite" (31mai 7997). RaymondAron ffebuia sifie con,stientde aceste practici, din moment ce tntr-un articol apirut in nu-mirul din 23 iunie 1975 al cotidianulu\ I'e Figaro acuza I-eIltonde ia,,fo(eazi minciuna, prin insinuare sau prin omisiune,dincolo de limitele tolerabile penhu un ziar care se dore,sterespectabil."

in cartea lor ks Onagres,Vindex gi Veraldi prezinti listagcolilor americane unde se predi manipularea mul$milon

Center for'thkd World Organizing, Citizen InvolvementTraining Praject, College for Human Servl'ces, Environmen-tal Conseruation Education Program, Federation of SouthetnCooperatives, Rural Training and Research Center, Indus-trial Arts Foundation, Institute for Social Justice, NationalCongress of Neighbourhood Women, New School for Democratic Management, New khool for Social Research, GraduateSchool of Management and Urban Professionals, OrganizeTraining Center, khool of Social Development*.

Avem, in Franta, un emul al americanilor: Pierre Raynaud,care a creat efectiv o metodi numiti Comtnunication dkec-tive,pe care o pune in slujba comunicaflilor de intreprindere.

* Centrul de Organizare pentm l-lrmea aTreia, Proiechrl de Instruire pen-tru Implicarea Cetiteneasci, Colegiul de Servicii Umane, ProgramulEducativ pentru Conservarea Mediului, Federatia Cooperativelor din Sud,Centrul de Instruc{ie si Cercetiri Rurale, Fundafia Artelor Industriale,Institutul pentru Justitie Sociali, Congresul National al Gospodinelor,Scoala Noui de Administratie Democratici, Scoala Noui de Studii Sociale,Scoala Postliceali de Administratie si Profesiuni Urbane, Centrul de Instruc-taj pentru Organizatori, $coala de Dezvoltare Sociali (n. tr.).


De asemenea, a mai infiintat o scoali in care isi predi doctrinagi a publicat mai multe lucriri, prinffe care gi tAX ae mmipu_ler- ,Arta de a manipula", a cilei sfucftrri este revelatoarl:

CRprrolut-XD(CE E DE FACUT?

Si nu ne amigim: perspectivele nu sunt deloc optimiste' .n*t"-"a!"er"f.i nepurtamentul A al KG.B.-ului nu mai

u.tiu"# p" scena intern'ati, onati, penffu ci arnbi$ile mgndi{e

J".orrrrtri**rlui nu mai au nici o rafune de a exista' Specia-tmesc in cea mai mare Parte aneni Politici din C'S'I', acuzi*urile

-cele mai fanteziste: astfel

nnul Ikavciuk, fosfirl Presedin-:eak, fostul Primar al orasului

Sarlkt Petersburg. Fleacuri 9i nimic mai mull** b* t"trnicilJde dezinformare au devenit accesibile tutu-

,n., on i""f" # ciahzateprolifereazi, statele declarate ca fiind

t"il -* democratice intri in joc, opinia publicir este receptiva'

iut -iifou."for clasice ale dezinformirii - rela$a gg"-*::l:'

tiparul, radioul, filmul, televiziunea -.li se adauga un altu'l'

rnutt *ui insidios: computerul, deosebit de periculos.sqb fo1

*u fot in"t rfui. Sj miiar daci am -sti unde se ascunde inami-

.Jf n* tu gtim riici mlcar cine e' Bunul SunTi, cu mijloacele

sale subtile, luPta Pentru seniotunei alte tiri, contra altui seni<nalele apatride nu mai au chilnesfArsit, nici micar nu mai sunt percepflbtt'

.peciutiqtii preferi si le numeasci ,,fransnafio,,multi".' Si foate debite azh dezinformiri'"---

L".tui val seismic nu i se poate impotrivi nigi un stavilar

traditional, bun sau rlu: nici instinchrl familial, sipat sistema-

il;tAt de educafla nafionali, cAt 9i de comertul gu qt99ut:19sale concepute anume penku consutnatonl flnen; nlcl ffaolp-

ile nationale, .nnttu."t^t" atAt prin propaganda antixenofobl'

iat qibri.r t".1iffr" mondializirii; nici c-hiar o anumiti virtute

o""stiint"icarei-acal.acteruatpestri'mogiino-stri:astazi,e


de de bon ton si fii ,,preocupaf' sau chiar ,,implicaf'-ln ceeace se intAmpli la antipozi.

Mucchielli lnlelesese bine ci ,,apartenenta la grupuri instrAnsi coeziune serveste drept bastion contra propagandei(prin rezistenfa sistemului de opinii indMduale, atunci cAnde susf,nut de securitatea apartenenlei si supus, graf,e schim-'burilor socioafective, unei intiriri permanente)". Dar aceste,,gruptlri in strAnsa coeziune" au fost eliminate unele dupialtele, distrugAndu-se sistematic castele, triburile, breslelemeseriilor, partidele, tamiliile, toate ordinile preexistente libe-rului arbiku, si ne striduim si ii punem intr-o luminiproastipani gi pe pufnii indivizi care inci gi-l mai revendici. In acestmoment moda este aceea de a nivela cAt mai mult posibil,pani la diferentele de sexe, prin apologia homosexualititii, atranssexualiti$ gi a unisexualitdlii.

Pe scurt, s-a pus in migcare o epidemie a uniformiziriicum nu sa mai vdart niciodafA,toate mijloacele noastre firestide apirare fiind anihilate. Ce putem face, in fata acestei sihra-tii ,,disperate, daci nu chiar grave", cum spun englezii?

Sircneleluif/dsr-

Porniserim de la mitul Calului Troian; vom incheia cu mi-tul sirenelor lui Ulise - cici grecii previzuseri totul: si dezin-fbrmarea, gi antidezinforrnarea.

Corabia lui Ulise kebuie s[ treaci prin strAmtorile frecven-tate de Sirene: ,a{cestea ii farmeci pe to{i muritorii care seapropie de ele. Dar vai de cel ce se opreste si le asculte cAn-tecele! Niciodati, in ciminul siu, nevasta si copiii nu-i vormai sirbitori reintoarcerea: cici, cu vocile lor ademenitoare,Sirenele il wijesc, iar limanul, silagul lor, e mirginit cu o plajiinllbiti de-a binelea de oase si rimisite omenesti, pe careputrezeste carnea". Asffel prevenit de Circe, vicleanul Lllisenu are incredere nici in tovarisii sbi de drum. nici chiar in elinsusi, pentru a le rezista seducatoarelor Sirene. CAnd seapropie de locurile periculoase, iata ce face: ,,Cu pumnaltrl meude bronz, impart o turti mare de ceari: cu mAinile, rup gi fri-rnant bucatile. Nu peste mult, ceara se inmoaie infe degeteletnele puternice. De o pzrte si de alta a corabiei,le voi astupa

VLADIMIRVOLKOFF240

urechile; apoi ei, in corabie, imi vor.lega bratele 9i picioarele

si mi vor prinde de catarg, in picioare .ne nqntg; l;.a:a 19

poruncegte si desfacS- nodurile, va frebui ca ei sa le str2lnga

si mai tare!' Ulise qi insoftorii lui nu at

mati, numai noi suntem htcia'"Aceasti apirare este Posibila '

ca si reluim termenii lui Mucclvlslasii vAslesc Penfru ca nu aufost li:gat de'vAslagi 9i deci numoaselor malefice.-

Sirettel" incep si cdnte: ,,Vino incoace!Vino la noi!"' Opres

te-ti corabia: vinb si ne asculs vocile! Nici o corabie neagrA

"uL tr"cut weodati de insula noastrl tiri a asculta fermeca-

ioarele cAntece care se ina$i de pe buzele noaske; vei pleca

mai departe mulfumit 9i mai bogat in cunostinte'"^^'-Ul6;ingur'1.*.jn" *" riechile utttiputb cu ceari, sar

suDune bucuros acestor voci admirabile care ii ,,umplu ili*9

;'d"-ti"t" de a asculta', ar dori F fi" ,rtql bog{ \ cuno.stinte"'S" tn.r,inti, dAndu-le porunci oamenilor lui siJ elibereze.

itea trag la rame, doi se ridici pentru' legiturile. Sfratagema reugeqte:,,Tre

I nici strig5.tele, nici cAntecelec atunci sa scoata ceara Pe caremi dezlege."

Aceasti izband; presupune luciditate, umilinti, lncre$erg.".ipioil ei ascezl.fi1i de consumul informatiei.in interiorul

ffiigtu! Aat. Suntem si noi capabili de aceste virfirf;?

QsastmatorulCu tofi suntem consumatori de informatii s'i, ca atare, tre

buie si ne protejam.- Si nu n" dslm sufocati de suprainformatia ambianta'- S[ nu n" tot*etn

"pi"ii d".'At asupra iubiectelor de

spre care putem avea acces la mai multe surse de informare.

ffieau siipun: cu adevirat mai multe surse; amarnicse mai

u*'g"u acel director de nar care afirma cia erabine informat,nindii se abonase la doui agenlii de presa care spuneau

exact acelasi lucru!).

Tratat de dezinformare 24r- Sa invitim si depistim simptomele unei campanii de

deztnformare: obligatoriu, existi ceva necurat la mijloc cAnddouh irare din tabere opuse cad de acord aproape pani lanivelul detaliilor.

- Sa practicim spiritul de contradictie, tiri de care nu eposibili nici o virtute, conform domnuluiJean Dutourd.

- Si ne interesim de ,,observatorii dezinformirii". in acestspirit, semnalim:

- Institutnl de Studii asupra Dezinformirii, care publici unbuletin, din picate politizat gi, uneori, el insusi dezinformator;

- buletinul Balkans-Info care s.a specializat in problemeleiugoslave si prezinti originalitatea de a numira colaboratoriproveniti-de pe orizonhri politice foarte diversificate, uniti prindorinta de a readuce la lumini adevirul asupra unui subiectatAt de maltratat;

- Radio Courtoisie, a cirui linie politici mirturisiti - este,,deschis tufuror dreptelol' - reprednti. o primi garantie deantidezinformare:

- gi toate ztarele care se declari public ca organe ale unorpartide politice.

natiune sanitoasi are nevoie de extremisti opugi pe cele douimaluri ale mocirlei mediene incapabile'de a proauce nici odiferenfi de potential si condamnati sI zac|inmediocritate. inThe Tail Wags the Diog -,,Coada dA din cdine", il vedem pepresedintele Statelor Unite inventAnd un razboivirtuos pentrua defirrna aten,tia dinspre isprivile lui personale, orice asemi-nare cu evenimente reale neputAnd fi, bineinteles, decAt inteftplitoare...

- Si fim atenfl la studiile pe care le fac tehnicienii asupranietodelor de dezinformare. Ne gAndim, de exemplu, la ,,intel-nirile Mediatop" care au permis si se studieze deschis artasubliminalului, sau la IntAlnirile lnternationale Media-D6fense,tirecum si la publicatiile militare pe acest subiect.

VLADIMIR VOLKOFFa A " l

-_ afi;er" ,e ne formlm opinii, in loc de a le cumpira

gata fabricate.- Si reftzi'm, mai presus de orice' practicarea autocenzu-

rii. So refuzam *i*t"rfa1ic, feroce, inteiigent. Acest refuz de-

pinde de fiecare dintre noi'

E cam pu$n ca si le finem piept Sirenelor' gtiu'

ProfesionisfitlDe obicei, rarele persoane care sunt conqtiente de peri-

coleie dezinformlrii ;Jtr;;;.q;;"-A te a"tt tn1" maffapazlAcu-

rile mijloacelor de informare, tara sa

adev#at ci neglijenta 9i delisarea m'

in favoarea unei informlri de c

e alta. DuPI cum Problema ctinterzicerea armelor, nici aceelficandu-i rlsPurzitori Pe nigtenu suttt decAt nigte insfumen.i,;Jm"i adesea, rtniuttttnte: statele 9i a99le..sql*tFt ii;;;;A; *utti.tugonalele, anumifl imperiali;! 9i no.af anu-

*t"."figii, nodurile de interese care se exerciti' prin inter-

;;*1 ;iiiioacelor-de informare in masa asupla qnui llbli!

il;;;;T.,;A- ,^."it *J';oa"tne il condi$on eazh s:aconsimtiin cea tnai mare Parte'

Prin urmar", * fi bine ca, in loc- sl atacim aceste miiloace

,1. #;;;;, si le tit"tt sa devinlconqtiente de responsabi-

litatea lor, care se agraveaza de la o ilailta'Ziaristul manevieanun material exffem de sensibil' Artre

bui s^ n" ionsiderat, ar febui si se considere el in-su9! ql om

i" in.i"a"re, la fei ia medicul care se ingrije;te de sanatatea

noaska, ca savanuil care manipuleazi incirciturile nucleare, ca

;;ld^t"l surr pofif,st rt autonzatsi poarte arme' Actualele sta-

t"i" a"""t"logice nu folosesc la mare lucru' penffu ca nu con'

tin nici o sanctiune;;;t" czzurile de inchlcare a deontologiei

profesionale. Nu gtiu de ce stti ar trebui, urmALnd exetnPluconstituie un consiliu sau colemArtl sa se declare ei insisi Paca deontologia propriei lor protestunt'

Tratat de dezinfornare 243

O asemenea orgJanizatie nu ar proteja numai adevirul cartare 9i publicul care il meriti: i-ar apira si pe gazetari insisi,atAt impotriva confratilor lipsiti de scrupule cAt gi contra patronilor care le pretind articole senzationale, rapide, aproximative,complezente, cAnd nu e vorba de falsuri sfruntate. Insisi cori-t'eii ar fi constrdngi si-gi modereze exigentele, daci ar aveade-a face cu o breasli uniti gi respectati.

Dar lnteleg bine ci toate acestea nu se pot scrie decAt larnodul condiFonal. Cine ii va da profesiunii impulsul virhrtii,ln era corectihrdinii politice?

SbfrrI

Din picate, relaFile dintre informatie si stat nu au fost in-totdeauna foar te fericite.

Dintotdeauna au existat cenzl'i pe cAt de ineficiente, peatAt de odioase, gi manipuliri mai mult sau mai putin ratate.Ar avut Joc confisciri absolute din partea regimurilor totali-tare, comuniste sau naziste. Au existat orientiri savante dinpartea regimurilor autoritare (imi amintesc ci, in timpul riz-boiului din Algeria, eram obligati si ascultim Radio Sottensuentru a scipa cAt de cAt de propaganda poshrrilor de radioll'anceze). Aslizi, in francez, se remarci o acaparare tacid din

r)u se mai abordezlz:ain public firi a cobori glasul.

VLADIMIR VOLKOFF244

So spunem direcl in materie de dezinformare, activitateastatului e*t" aproupe intotdeauna nocivi. Iar inactivitatea lui, deasemenea. Si-atunci?

(Cu garanfe guvernamentall).Toate acestea, recunosc, nu rezolvi mare lucru'

SfrnfrrI Chiwt

Mai avem multpani acolo. I

* * *

Nu v-a plicut lectura acestui capitol?inchipuiti-vi ci nici mie nu mi-i plicut sil scriu.Iar eu, ca si ma consolez, imi spun ci diagnosticarea bolir

nu e totuna cu vindecarea ei, dar rareori o boali poate fi vin- t

decata firi a-i fi stabilit diagnosticul. i

MULTUMIRI

NOTAAUIORULUI

Din dorinfa ca aceasti carte si se poati citi cAt mai ugor,

mi-arn interzis so incarc cu note 9i referinte, cu exceplia cazu-

rilor cand acestea mi sau pirut indispensabiie. De asemenea,am evitat si citez numele proprii, atunci cand folosirea lorputea si parifie diunitoare, fle publicitari. Aceasta nu inseam-ni.i aoi*ul nu e perfect documentat, 9i imi este posibil sA

restitui, la cerere, aparatul documentar cu care am hotirAt si

nu ingreunez texhrl.

v.v.

B I BLI O GRAFI E S I': IE CTNA

L:Armement,nr. 60, decembrie 1997 - ianuarie 19g8, Paris.Bijaoui, Remy, Volkire avocat (,,Voltaire, avocat"), Tallandier, paris,1994.Fundatia pentru Studiile Apiririi, Les Manipulahbns de I'image et duson (,Manipulirile imaginii si ale sunehrlui'), Hachette, Paris, 19g6.Collon, Michel, Poker menteur C,Poker mincinos'), E.P.O., Bnrxelles,1998.Ie Bon, Gustave, La Psychologie des foules (,Psihologia multimilor.),P.U.F., Paris, 1971.tegns, Jacques Le Monde tel qu'il est (,"L1ms2> asa cum este'), plon,Paris. 1976.le Marec, Gerard, Les Photos truqudes (,Fotografiile hucate'), Atlas,Paris,1985.Merlino, Jacques, Les verites yougoslaves ne sont pas toutes bonnes Adrre (,Nu e bine ca toate adeviarurile iugoslave si fie cunoscute'), AlbinMichel, Paris, 1993.Mucchielli, Roger, Ia Subversion (,subversiunea'), Bordas, paris, 1g7i,reeditare C.L.C., Paris, 1976.Nord, Pierre, L'Intoxication (,Intoxicarea"), Rencontre, Paris, 1 921.Orwell, George, 1984,Penguin. tnndra, 1989.Raynaud, Pierre, L'Artde manipuler ("Arta de a manipula'), Ulrich, 1996.Regimbal, Abbe, Rock andRo4 D.F.T., Argentre-du-Plessis, 1983.Sun Tzu, L:Art de la guerre (,hta rizboiului'), Flammarion, Pais, IgT2.Stoll, Cliff, The Cuckoo's ESS C,Oul de cuc'), Pocket Books, Newyork.1990.Tchakhotine, Serge, Le Vol des foules par la propagande politiclue(,,Violul asupra multimilor prin propaganda politici'), Gallimarcl, paris,1952.Thom, Frangoise, la l-angue de bois (,,Limba de lemn'), Julliard, Paris,1 qR7

Vndex, Jacques si Veraldi, Gabriel, Irs Onagres (,Onagrele'), I-'Agt:d'homme, Lausanne, 1988.Vo]kofl Vladimir, I.e Contplexe de Procuste (,,Cornplexul lui Procust'),I-.'Age d'homme, lausanne, 1981.Volkoff, V-ladimir, Le Montage (,,Montajul"), 1982, LAge d'homrne,lausanne.

248VLADIMIR VOLKOFF

Volkoff, Vladimir' Ir'I'r€te. (,,Preotul n-iditor')' 1983'L'Age dhomme,

Hliffi.u irnir, I;t^Desittformatton' ume de guerre ("Dezinformarea'

o,m;cle riia'l,LAee cl'homme' I-ausanne' 1986'

wolton, Thierry, h F';;";""";:;'l iiii"n'" ("Fr-anta sub influentl')'

Grasset, Paris, 1997'Wolton, Thierry, L'Histoke interdite ("Istoria interzisi')' I-attes' Paris'

1998.

POSTFATA

Astazi, gratie dezvoltarii fari precedent a mijloacelor de in-formare in masi, a capacitiflor noilor tehnici de comunicare, arelativ recenfului vector informafonal aflat in plina expansiu-ne - Interneful -, informatia se rispAnde.ste si este receptatimai rapid ca oricand pe intreaga planeti- A,gteptarea, asimilareasi utilizarea ei curenti au devenit la fel de presante precum sa-Lisfacerea celorlalte trebuinfe umane - biofziologice gi psihosociale.

Disparitia barierelor tehnice de comunicare a ficut ca pe-manful sifie nu numai un,,satglobal" (Marshall Mcl.uhan), cisi un ,,sat electronic" in spaflul ciruia informaFa, in diversele eiforme, reali, trunchiati, partiali sau falsificati circuli in marewtezb.

Consumul zilnic de informatie, cu diferentele inerente, can-titative gi calitative, de la un individ la alhrl, de la o comunitatenationali la alta, reprezinti o obisnuinti, o necesitate de la sineinteleasi si a cirei ignorare genereaziinevitabil frush-are, ne-multumire si chiar nesiguranfi.

Ziarele, revistele, radioul, televiziunea si mai nou Internehrlsunt canale prin care se influenfeazA, onenleazi gi dirijeazi opi-nia publici, interesele si motivatiile oamenilor, constiintele,chiar dincolo de granitele propriilor vointe Si simfiri. Suntemtot mai dependenti de aceasti retea globali pentru a fi la curentcu ceea ce se intAmpli in lume. Am vizut la televiznr, un auntla radio, am citit in ziar sunt afrmalii care se invoci adesea pen-fu a argumenta un punct de vedere sau a jusffica o anurne ati-tudine sau conduiti. De aceea nebaz{rn rnult pe credibilitateasi integritatea mediilor de informare.

Virtutile exhaordinzre ale mass-media se constituie, para-cloxal, in tot atAtea puncte nevralgice, iar dependenta tot maimare a omului de ceea ce ii ofera miiloacele de infomrare in

VLADIMIR VOLKOFF Tratat de dezinformare 251250

ffi""ifiifi;;;*1u-""'i; p;sibii si ne schimbate atitudinile'

;;"i"*;i", ieitil. 9i to*p*tu*entul.oarnenilor tiri a apela

la mijloace violente; o'i"Jtut" de ordinul evidentei w-1te-gaqeta

;^i"'htl tlt" dimensiuni fati de cele care ii sunt proprii; altul se

poate transforma pe neobservate in negru si acesta in alb''"-ireinarntr-oiumJiJp.i'*aari.e.""il#"T:#fl#:$I

fitateaPe care o exPrima' o su-

nult chiar: a sistemului de nor-

i, convingeri 9i sentimente Peilor de spirit pe care le vor provoca'

a asteptirilor pe care le vor trezi' Este vorba aici de ADEVAR'

..i{* * rit"re^ma3usctJe si rostit r5spicat, deoarece fSri aplr-a

,""ii,lr-ar""lui, air,.oio de orice intet"se individuale sau de

rrrr rn. rle subiectivismul inerent judecitii si aprecierii umane, ni-

il;"*;il" clidi frumos 9i trainig Aface rabat de la aceas

te."ti"ti, "

o ignora, ar insenrna-i" jup. si acceptim cinica for-

*"ri "

iriv. I. Lnin A spwe adevdrul este o prejudecata bur-

masirepreintaoocaz\eprop1c.:..9i1'TttiT,llttl1l:1.,tf::a ne explica ce a fost dezinformarea pe traiecful istoric al deve-nirii sale, de la Calul Troian la Internet, ce este gi ce va fi ea inplanul mAnuirii abile a informafei pentru a atinge un anumitobiectiv. EL defineste dezinformarea drept o tehnici ce permite

manipulirii indivizilor -si mulfmilor.,,Radiografia" sa asupra tehnicilor utilizate in operafiunile

de dezinformare - practicate astAzr nu doar in timp de rizboisau crize, ci curent qi pe timp de pace - este necesari mai mult

constienhrl uman preqtm si la actiuni de intoxicare prin care sise afecteze discernamantri factorilor de decizie. Dupi cum ne

Ia fel de edificatoare, cu extrem de multe concluzii de or-din practic nu numai pentru cei care produc informatia, ci sipentru cei care folosesc zilnic acest ,,produs special" este gidemonstraFa autorului privind cele sapte feluri in care poatefi prezentat un fapt, in raport cu scopul care se urmireste sianume: r afrmat; r nega! r trecut sub ticere; o amplificat; o di-minuat; r aprobat; r dezaprobat.

252 VLADIMIR VOLKOFF Tratat de dezinformare 253

increzitor in valorile occidentale, Madimir Volkoff ne atra-

ma Internetului.

componenti a rdzboiului informafonal, prezent in realitate nu

numai tn cazul conflictelor militare, ci tot timpul, ajuti nu doar

- cate, sunt in schimb exffem de eficace precum: ' negarea eve-

nimenhrlui; o inversarea faptelor; r amestecul inffe adevar si

minciuni; o modificarea motirmlui; o schimbarea circumstante'lor; o estomparea; . camufl ajul; r interpretar ea; o generaliza'

prainformaSa arnbienti;o si nu ne formim opinii decai asuprasubiectelor despre care putem avea acces la mai murte .,rs" deinformare; o si practicam spirihrl de contradictie gi si incercamsane formim opinii, in loc si le cumpirim gata iabricate; o sdrefuzArn sistematic gi categoric autoclnzurajor.

Pentru ci, asa cum spunea G. B. Shaw un om informat este maidificil de manipulat decat un om neinlbnna\ deciva cidea maigreu victimA dezinformirii.


Iati tot atAtea motive si salutam cilduros initiativa si efor-hrl edihrii Antet de a pune la dispozitia cititorilor romdni acea$tzi carte. Ea este de certi utilitate pentru a intelege si ceea ce sapetrecut in anii regimului comunist in fara noastri, dar gi ceeace se intArnpli acum in aceasta perioadi de trarzilie - dureroa-si, confizi inci si parci firi de sfAr;it - spre societatea democratica gi statul de drept penfu care sau jerffit atAtia oameni indecembrie 1989.

Lucrarea se adreseazi sociologilor, psihologilor, jurnalis.-tilor, tnturor celor qare ltrcreaz|,in sistemul massmedia, cadrelor didactice, cercetitorilor si studentilor din institufile cuprofil sociouman,lucritorilor din serviciile de informatii, celordin diplomaFe, personalului militar din structurile ce asiguriapirarea naSonali, ordinea publici gi sigrranfa nationali. Prinproblematica ei de mare acfualitate, cu siguranfi ci aceasticarte vafi receptati cu interes de c6tre clasa politici romlneas-ci, de anali-stii politici care furnizeazi;ilarandul lor sunt mariconsumatori de informaf,e, dar si de publicul larg, de orice ceta-tean care are drephrl la informa$e veridici, tocmai pentru a pu-tea fi liber si a ac[ona in cunoqtinti de cauzhin folosul siu gi alcomunitafii de care apartine.

Dr. Gheorghe Aridivoaice

130886917 tehnologia minciunii vladimir volkoff tratat de dezinformare

Documents