249129188 manual ist artei

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei

http://slidepdf.com/reader/full/249129188-manual-ist-artei 1/153

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


HieratismulexprimaTncremenireatrupurilor§ilipsadeexpresivitateachipurilor. Acestea suntreprezentatecubarbiau§orridicata, calotacra-nianalasatasprespate,ochiimariti§iprivireaa-tintitaspredepartari. Calmul, lini§tea§i lipsadeexpresivitatesimbolizeazadeta§areapersonaje-lordeviatapamanteana§ia§teptareadreptului

lanemurire.Frontalismulestevedereadinfata,frontala,a

personajelorreprezentate. El functioneazadife-ritTnstatuara§irelief.Tn ronde-bosse,de§iosta-tuie este tridimensionala §i poate fi privita dintoateunghiurile,sculpturaegipteanaobligaprivi-torul doar la o citire frontala pentru a Tntelegesemnificatiastatuii.Tn paralelcuacesttipde re-prezentare frontala, statuileegipteneTnfati§andpersonaje (zei, faraoni) Tn picioare sau stand,suntguvernate§ideprincipiulsimetriei. Eacon-staTna§ezareaformeloranatomiceidentic,de-oparte§idealtaaunuiaxdesimetrie,overticalaipoteticadusadelabazanasuluilasol.Tn sculpture,ca§iTnpictura,simetriaesterelativa,deoa-recenupoateexistaidentitateabsolutaTntreceledouaparti.Astfel, de§imajoritateastatuilore-gipteneTnfati§eazapersonajecubratelelipitedetrup§icupumniistran§i,piciorulstangcarefacepasul spreTnainte nu mai este simetrie cu celdrept.Sau,unuldinbratepoatefi adusTndrep-tulinimii§i,deci,numaiestesimetriecucelalalt.Tnpictura§irelief,frontalismulseexprimadiferit:

capul§ipicioarelesuntreprezentatedinprofil,u-merii,pieptul§iochiulsuntvazutefrontal.SupradimensionareaconstaTnreprezentarea

zeilor§iafaraonilormaimaridecatcelelaltepersonaje,pentruasubliniacaracterullorsacru. Alaturi de statuara, relieful este destinat sa

decorezeperetii mormintelor, templelorsaupa-latelorregale.CompozitiilesuntdispuseTnregis-tresuprapuse,subformadefrize.Tematicaestevariataalaturideprocesiuni religioasesaufune-rare§i ritualuri sacre §ideTnmormantare, apar

foarte des subiectedinviata cotidiana- scenedemunca,vanatoare, pescuit,banchete.

Tn perioadaRegatului Nou sefacesimtita o Tnclinatiespre rafinament §i eleganta. Acestea sunt exprimate prinstilizSri§ideformarianatomice:prognatismaccentuat,sub-

Ga$tele de la Meidum,fresca

Principesele pe plaja, fresca

liereaexagerataagatului,proeminentaabdomenului§ifra-gilitatea§iaiungireamembrelor.

Exemplificari: StatuiafaraonuluiKefren,PrintulRaho-tep?i sotiasa, Scribul, Ka-Aper, Statuile faraonuluiRamsesII,Portretul luiNefertiti,principesaTui,MascadeauraluiTutankamon,PaletaluiNarmer,TriadaluiMikerinos,Re-

liefuriledepeperetii mastabaleide laSakkarah§.a.

Pictura se confunda la Tnceputurile artei e-giptenecurelieful.Treptat,picturamuralacapa-

taoamploarespeciala§iialoculreliefuluiTnde-corareaperetilordemorminte,templesaucoloa-ne.Sepracticatehnicafrescei, iarscenelesunta§ezateTnfrizepetoatasuprafataperetelui, delasol latavan.Ca§iTncazul reliefului,tematicaeste foarte bogata, cu scenevariate din viatacotidiana (banchete, dansuri, Tntreceri sportive,diferite ocupatii etc.) sau ritualuri de cult §iTnmormantare. Functioneaza legea frontalis-mului §i adeseori hieratismul. Personajele suntstaticesausurprinseTndiferitemi§cariTnfunctie

de actiunea desfa§urata. Se Tncearca o Tn-cadrareTn peisaj §i chiaro a§ezare pe etajeapersonajelor (perspectiva etajata) pentru a su-gera adancimea. Desenul este precumpanitor,linia neagra contureaza accentuat formele,culorile sunt a§ezate Tn pata uniforma, faranuantaricaresadeaimpresiadevolum.Ca§ilarelief,seobservaodiferentaTntresimplitatea§ischematismul reprezentarilor umane §i corecti-tudinea §i multimea detaliilor Tn redarea

animalelor.In Regatul de Mijloc se observa aparifia unorelemente simbolice saumagice?idiversificareapaleteicromatice,folosindu-se, pe I3ng§culorileprimare, com-plementarele, contrastele de tnchis-deschis §i griurilecolorate. Tn Regatul Nou, cand fresca ocupa loculdominant Tn decorarea templelor, mormintelor §ipalatelor, seobservaomodificareaculorilorcaredevinmai transparente, chiar nuan^ate, ceea ce confers o

picturalitate nemaiTntalnitapanaacum.

Exemplificari: Ga§tele de la Meidum, Pisica la

panda, Cotofana, Muziciene §i dansatoare, Fresceledela Beni-Hassan, VSnatoare in deit&, Harfistul orb,

Principesele pe plaja §.a.

5

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


gpK.

A r t a M e s o p o t a m ia n a

CivilizatiaMesopotamieianticeestecontem-poranacuceaegipteana.Mesopotamiaestere-giuneacuprinsaTntreTigru§iEufrat, cunoscutasubnumelede „Tara dintre fluviT.Spredeosebi-redeEgipt, nucunoa§teconditiileprielnicedez-voltarii unui statunitar. A§ezareasa pe traseuimarilordrumuricomercialedintreMareaMedite-rana §i Iran este foarte favorabila schimburilorcomerciale, dar§i invaziilorstraineatrasede i-menselebogatiipecare ledetine.Datoritapros-peritatiieconomice,sedezvoltacatevaora§e-statprecumUr,Uruk,Lagash§.a.- ora§eprinunireacarorasevorformatemporarstateputernicecaSumerul, Babilonul§.a. Mesopotamienii cunoscreligia politeista, iar cultul zeilor se oficiazS Tntemple.

PerioadedeTnflorire:• perioada sumero-akkadiana (mileniul IIIT.Hr.);• perioada asiriana (maximdeTnflorireTnsecoleleIX-VIIT.Hr.);

• perioada Noului Babiion (secoleleVII-VIT.Hr.).

A r t a Su m e r o -A k k a d i a n a

SedezvoltadatoritaunorfocaredeciilturaTn

ora§ele Uruk,Akkad, Lagash. Arta se dezvoltaTnstransa legatura cu religia politeista §i cu puterea regala, pentruglorificareaei.

Arhitectura. Fiindvorbadeunpoporderaz-boinici,celmaiimportanttipdeconstrucfieestepalatul-fortareata. Eleste bine aparat de ziduri

Regele Gudea

Relief Mesopotamia - Ninive

foarte groase §i foarte ITnalte, fara deschideri, jcu terase artificiale §i |a§ezatepeTnaltimi.De 1plandreptunghiular,pa- |latele sunt constructii I

I

complexe prin numarul Imaredecamerepentrulocuit, receptii, depen- idinte. Aceste cameresunt a§ezate Tn jurulunei curti interioare, acentrale,nuauferestre§isuntacoperitecuta-vanedrepte§i bolti. Tn

cadrul palatului-forta-reataseafla templul§i '

ziguratui.Templulesteformat

dintr-unvestibul§isanc-tuarulTncareseaflastatuiadecult.

Ziguratuieste un turn Tn §apte trepte (etajesuprapuse,terase,scarimonumentale)carearelaultimuletajocapelapentruslujbelereligioase§icercetarileastrologice. Fiecareetajalzigura-tuluieradiferitcolorat,conformuneisimbolisticimistice.Palatele,templele§iziguratuierauconstruitedincaramidauscatalasoare,foartepu|indinpiatra§ilemn.Decoratialoresterealizatacucaramidasmaltuita§i reliefuri.

Sculptura este reprezentata de statuara §irelief. Statuile Tnfati§eaza regi §i personalitafi

importantealestatului, iarrelieful prezintaote-matica inspirata mai alesdin lupte§i razboaie.SceneleTnfati§eazavictorii dobandite Tmpotrivadu§manilor§i,prinaceasta, rfeliefulesteoglori-ficareastatului.

Exemplificari: statuileluiGudea, Stela vulturilor, StelaregeluiNaramSin,Stindardul din Ur.

A r t a A s i r i a n a

SedezvoltaTn ora§e importantecaAssur§iNinive.Datoritaexpansiuniiasirienilor,Tnartalorseregasesccerteinfluentesumero-akkadiene§ibabiloniene.

Arhitectura. Ceamai importantaconstructieestepalatul,unedificiu impunatorridicatpeteraseartificialeTnalte.AcestepalateseTntindeaupesuprafete mari §i aveau porti de intrare impo-zante, scari monumentale, turnuri §i creneluri.Turnurileerau decorateTn reliefcu figuri uria§e

6

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


deanimalerealesaufantastice.Intrezidurilepa-latuluiseaflaunumeroasecurtiinterioaredeschi-se,Tnjurulcarorasegrupaucamereledelocuit§ianexele necesare desfa§urarii vietii. Tn mijloculpalatuluiseridicaziguratulpe§apteetaje.Sculptura estereprezentata de statui impo-

zantederegi,figurideanimalefantasticede3-4mTnaltime,cutrupurideanimal,capetedeom,aripi§icincipicioare. Tn afaradeacestestatui,reliefulTmpodobe§teperetiipalatelor,subformafrizelor.EleTnfati§eazamaialesregipetron,§i-rurideprizonieri, scenedeluptesauvanatoare

§izeitafiTnaripate.Exemplificari: Statuia regelui Assurnasirpai II, Assur-

banipal la vSnatoare, Leoaica ranitS, Leu agonizind.

A r t a B a b i l o n i a n a

Cunoa§teomaredezvoltare,Tnstransalegatu-racuBabilonulcaredevine-TncepandcumileniulIIT.Hr.- celmaiputernicora§comercial§imilitar,regiibabilonienisupunandTntreagaMesopotamie. Arta babiloniana se dezvoltaTn doua etape:

artaVechiuluiBabilon(secoleleXVIII-XVT.Hr.)§iartaNouluiBabilon(secoleleVII-VIT.Hr.).Babilonul va aduna bog^tii imense carevor

duceladezvoltareauneivieti luxoase§ilaTnflo-rireaartei. Arhitectura. Ceamai importantaconstructie

este palatul-fortareata, bogat decorat cu cara-mizi smaltuitepolicromesaureliefuri totdinca-

ramidasmal uita. Motiveledecorativeerauani-maliere, florale sau geometrice. De§i ora§ul afostdistrusde nenumarateori, el afost recon-struitdecatreNabucodonosoralll-leacareare-facutvechilefortificatii, adaugandTn fata lor, laintrare,Poarta zeitei l§tar din caramida arsa §ismaltuita.Totacumsuntrealizatecelebrelegra-

dini suspendate ale Semiramidei§i Templul lui

Marduk(sauTurnulBabilonului).

A r t a P e r s a n a

Cunoa§teoperioadadeTnflorireTnsecolulalVI-leaT.Hr.,dupaimpunereastapaniriiasupraTn-tregiiAsiioccidentale§iEgiptului§iformareau-nui imperiuprosper. CelemaiTnfloritoareora§eaufostSusa,Ekbatana§iPersepolis. Arhitecturacuprindepalatea§ezatepetera-

seartificiale,demaridimensiuni§ifoartebogatTmpodobite. Alaturi de palate, persanii au maiconstruitmormintesapateTnstanca(hipogee).

Poarta zeifei l§tar (Muzeul de antichitdt i

din Berlin)

Exemplificari: Palatul luiDarius IdelaSusa(s-apas-tratdoarreliefulcuFriza arca§ilor), PalatulluiXerxesdelaPersepolis(s-aupastratfragmentedinsalatronului- numi-

tS„sala celor o suta de coloane").

CulturaMesopotamieiestedeosebitdeboga-ta§i lasamo§tenireomenirii primul alfabet, cu-no§tinte importantedematematica,astronomie,primelelegijuridice§.a.Tn domeniularhitecturii,estecreatoarea arcurilor §i bol ilor, care reprezintasolutiiTndraznetefatadesistemulstalp-grin-da,multmaisimplu.Deasemenea,sefolose§tepentruprimadat§Tn realizareaconstructorunliantpe bazadebitum, careasigura soliditateaconstruction Au fost primii care au folosit,pentru decorarea §i Tmpodobirea perefllor,caramidasmaltuita§ipolicroma.

Arca§i din garda lu i Darius I - Susa

7

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


A r t a C r e t a n o -M i c e n i a n a

C r e t a

Inparaielcucivilizatiileegipteana§imesopo-tamiana, larasaritulMariiMediteranesedezvol-tacivilizatiacretana.Cretaesteoinsulaa§ezataladistanteegaledeEuropa-Asia-Africa (Egipt).Datorita pozitiei sale geografice, civilizatiacretana va primi influente atat din parteaEgiptului, cat §i a Mesopotamiei. La randul ei,Creta va avea o mare contribute la formareaculturii §i artei grece§ti. Dezvoltarea civilizatieicretaneestelegatadeTnflorireaora§elor,fiindocivilizatie urbana. Ora§e precum Cnossos,Phaistos, Haggia-Triada, Gurnia sunt printre

celemaibogate,datoritadezvoltariime§te§ugu-rilor§i comertului.Din punctdevedere religios,din informatiile pastrate, se poateafirmaca re-ligia lorera politeista. Din lipsa de date, nu sepoateprecizanicinumarul,nicinumelezeitatilorcretane. Probabil ca cele mai importante erauzeitatilefeminine,casimbolurialefertilitatii§ire-generariinaturii, §i taurul, caanimalsfant. Ritu-alurile religioase se desfa§urau in aer liber, inmici capele sau Tn anumite sali din interiorulpalatului regal. Civilizatia cretana atingemaximumdeTnflorireTntresecoleleXVI-XVT.Hr.

Palatul Cretaneste cea mai importanta con-structie din cadrul arhitecturii cretane. El reprezinta centrul administratival ora§ului, este re§e-dintaregala§iprobabilcentrureligios.Demaridi-mensiuni, desfa§urandu-se pe verticala pe 1-2

Palatul din Cnossos

etaje, palatuleste a-§ezat pe o colina,planul sau urmarindconfiguratiaterenului.Este Tnconjurat laexteriordeziduri dincaramida,darnuare

aspect de fortareatacapalatulmesopota-mian. Datorita pozitiei favorabile a in-sulei §i reliefului eistancos, nu se vorconstruizidurigroasede aparare, caci pri-mejdia unor invaziiexterioare este mica§i,caatare, accentulnu cade pe elemen-

tele de fortificatie.Palatul este deschis

spre peisaj prin numeroase loggii §i terase, cepermit locuitorilor lui sa admire natura. Tn

constructiapalatuluisepuneaccentulpecontort,

atat prin facilitate oferite locuitorilor, cat §i prinnumeroasepicturi, reliefuri,coloanecoloratece?lTmpodobesc spre delectarea locuitorilor. Planul

palatului este foarte complicat, labirintic,deformaneregulata. in functie de necesitati §i urmarindconfiguratiaterenului,acestplanpoatefimaritprin

adaugareaulterioaraa numeroasespatii. Palatulcuprinde una saumai multe curti interioare, dincare una este centrala (de 52x25 m), Tn jurulcareiasuntdispusecamerele foartenumeroase,coridoaremtortochiatecani§telabirinturi,galerii§i,dinlocTnloc,terase§iloggii.Camereleaudiferitedestinatii: pentrureceptie,tron,sanctuar, locuintepentrufemei,separatedecelepentrubarbati,de-pozite,ateliere.Grijapentruconfortullocatarilorsemanifesto Tn existenta salilor de baiedotate cuinstalatii decanalizare. In realizarea palatului sefolose§te sistemul simplu, stalp (coloana) §i

grinda.Coloanelecretaneauoformadiferitadeceleegiptenesaugrece§ti,fiindmaisubtirilabaza§imaievazatesprecapitel.Eleauobazasimplasubformadetor,suntcolorate(fusulTnro§u,baza§i capitelulTn negru). Prinforma§icromatica lor,coloaneledevinelementededecor.Peretii palatului sunt Tmpodobiti cu nume

roasepicturimurale.Tehnicafolositaesteceaafrescei, combinata uneori cu relieful Tn stuc,pentruevidentiereaunordetalii.Scenelesedes-

8

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


fa§oara pe mari suprafete de perete sau suntdelimitate de benzi decorative. Tematica estevariata, cele mai frecvente scene fiind celesportive, de dans §i, mai rar, cele de ritual (cuprocesiuni de femei, purtatoare de ofranda).Compozitiile au personaje putine, bine redateanatomic§icarepastreazalegeafrontalismului.Suntsurprinse Tn mi§care, Tn pozitii §i atitudinivariate. Redarea personajelorse faceprintr-un

desen sintetic, fara detalii, schematizat §isimplificat. Ca §i Tn cazul altor civilizatii, seremarca diferenta’de tratare dintre trupurileumane §i animalele domestice sau salbatice,multmairealist§icorectredate,§isurprinsemaiales Tn mi§care. De multe ori, scenele suntincluse Tn peisaje, sugerate prin detalii devegetatie. Fara sa foloseasca o linie puternicade contur, formele sunt construite prin culoriluminoase§ivii.Suntexploatateraportul deTn-chis-deschis§iuneorinuantareaculorilor,pentru

delimitarea§ichiarmodelareaformelor.Incivilizatiacretana,ceramicacunoa§teomaredezvol-tare. Cretanii sunt, Tnainteaelenilor, buni cerami§ti. Ei aurealizatmaricantitatidevasecucarefaceauuncomertTn-floritortndiversecolturiale lumii (Tnspecialcugrecii).Ceramicalorestedebun icalitate,pictatasaudecorataTnrelief.Motiveleomameritalesuntgeometrice, florale§izoo-morfe,a§ezatepetoatisuprafatavasului.Printrecelemaifrumoase, se numdrd vasele Kamares care au peretiisubtiricatcoajadeou(ex.Vasul cu caracatita).

Exemplificari: PalatuldelaCnossos,Phaistos;fresce:Principele cu diadema (sauPrintul cu flori de criri), Parizia- na, Fresca maimutelor albastre, Fresca delfinilor §.a.

M i c e n e

A§ezatiTnPeloponezTntresecoleleXV-XIIT.Hr.,micenienii - contemporanicucretanii- auavuto civilizatie originala, diferita de cea cretana.PrincucerireaCretei,micenieniicunoscorapidaTnflorireeconomica §i cultural-artistica. Sunt unpoporderazboinicidespreacaroristorie,religiesau obiceiuri se §tie foarte putin. Au Tntemeiatcatevaora§e(Micene,Tirint),dintrecareMicene

a fost cel mai cunoscut prin bogatia §i frumu-seteasa.

9

Palatul §i mormantul reprezinta singureletipuri de constructii care s-au pastrat din civilizatia miceniana. Nu se cunosc date desprereligia lor, ritualurilereligioasesaudespreexis-tentaunorlaca§uridecultspeciale.

PalatulestefundamentaldiferitdecelCretan,prinaccentuareafunctieideprotectiealocuitori-or. Un adevarat ansamblu-fortareata, palatul

Poarta leilo r- Micene

esteTnconjuratdeziduriTnalte§igroasedinblo-

curiuria§ede piatra bruta§i nefasonate (ziduri

ciclopice)§iesteprevazutcuturnurideaparare.Situate peTnaltimi greu accesibile, palatele auportide intrare (ex. Poarta leilor, Micene), coridoare boltitedin piatra, o camera centrala, deformadreptunghiulara, numitamegaron, §i curtiinterioare. Megaronul este o sala de maridimensiuni (12x10 m) care areTn mijloc vatra.Deasupra acesteia, acoperi§ul sustinut de coloane esteTntrerupt§i prezintao larga deschi-dere pentru a lasa sa iasa fumul. Megaronuleste preluat de greci §i folosit Tn constructiatemplelor. Peretii palatuluisuntdecorati cu pic-turiTn fresca.Acesteaaufost realizatedeme§-teriicretani,pentrucamaiapoimicenieniisade-prinda§isastapaneasca§ieitehnica.Tematicapicturilor este bogata §i cuprinde scene derazboi, de vanatoare, sportive §i procesiunireligioase, sau de Tnmormantare. Compozitiilese desfa§oara pe suprafete mari de perete §i

Vanatoarea de mistrep, Palatul din Tirint,

fresca

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Masca mortuara a

lui Agamemnon

sunt delimitate de ancadramente florale saugeometrice.Personajelesuntrelativbineredateanatomic,serespectalegeafrontalismului§iaupozitii,atitudini§imi§carivariate,darnuatatdefire§ti ca Tn picturile cretane. Culorile suntconventionale, folosindu-secu precadereocrul,galbenul,albastrui,albul§inegrul.

Exemplificari: Palatelede la Micene §iTirint; fresce;Vanatoarea de mistreti, Doamna cu caseta, Doamne in trasura - PalatuldinTirint.

Mormintelemicenienesuntdeformacirculara(tholos),a-coperitecucupole.Diametrulbazeicirculareestede15m,iarTnaltimeadecca.15m.Cupolelesuntconstruitedinblo-

curi de piatr2 fasonate,a§ezate Tn cercuri con-centrice §i Tn retragerisuccesive, fara mortar.Inacestemormintes-augasitdiferite obiectedepodoaba, ma§ti mor-tuare, scuturi §i arme,ceea ce presupune caluptatorii erau Tnmor-mantaticuTntregulechi-pamentmilitar.

Exemplificari: mormintele regale de laMicene (Mormantul lui

Atreu).Spredeosebiredecretanicarepreferauceramica,mice-

nienii suntfoarte bunime§te§ugariTnprelucrareametalelor(aur,argint,bronz).Eiexecutau,maialesdinaur§iargint,diferiteobiecte:bijuterii,vase,arme,scuturi§ima§timortuare,multerealizateprinciocanireafoilordemetal.

Exemplificari: Vasele de aur de la Vafio, MascamortuaraaluiAgamemnon.

A r t a G r e c i e i A n t i c e

„Toate lucrurite se gaseau in haos, pana a venit ra-

tiunea §i a pus or d in e (Anaxagoras,secolulVT.Hr.)

ArtagreacaTnflore§tepeteritoriu!vechiiElade,a§ezataTnbazinulorientalalMariiMediterane.Datoritaorganizarii economice§isocialesu-

perioare,cultura§iartagreacaatingun rrivel superior de dezvoltare,nemaiTntalnitlaaltepopoa-re din Antichitate. Legata indisolubil de spatiulgeografic, declimadin regiune, deconditiilee-conomice,sociale,politice§iculturalespecifice,artagreacaevolueazadupaun ritmpropriu, di-feritdecelalaltorpopoare.Buninavigatori,„po- poarele marii”, dupacumi-aunumitegipteniipevechii eleni, §i-au cautatdincolo de tara lor,Tn

lo a tilumea.resursedeexistenta,Tntemeindco-i e :_:^ra s! arta lor. Din acest

10

motiv, civilizatiaTnfloritapeteritoriileEladeiesteo civilizatie deschisa, diferita de ceaegipteanasau mesopotamiana, iar fenomenul colonizariipermitenunumaischimburicomerciale,ci§icul-tural-artistice, civilizatiagreacasuferind influen-tedinaltezonegeografice§iraspandindu-selaranduleiTn lume.

Arta greaca nu este o arta decurte, ea nupreamare§te puterea unui conducator. Ea estelegatadeexistentacetatii. Farasafieunstatu-nitar, organizareadebazaaGrecieiesteceaaora§elor-state,saupolis-uri,TntrecarenuodataauexistatconflictemajoreprivindsuprematiaTnzona,darcares-auTntrecutTntreelepentrurea-lizareacelormaifrumoaseconstructiisausculp-turi.Eleaucunoscut(TntresecoleleV-IVT.Hr.)oformasuperioaradeconducere§ianume demo-

cratiasauconducereacolectiva,Tncarecetate-

nii liberi ai cetatii sunt consultatiTn problemeleimportantealecetatii.Artagreacadevineexpre-siaacesteidemocratii,eaestepusaTnslujbalui, pentru „binele ob§tii”, iar artistul grec legat deviata cetatii trebuie sa exprime idealurile §imorala acesteia. El este un artist-cetatean Tnslujbalui.

Tncivilizatiagreacanusefacedistinctiatntreartist§iar-tizan,iarlimbagreacSvecheignoraaceastadiferenta.Pentrueleni,artistulesteunartizan,celmaibun,celmaiiscusit§icelmai con§tiincios. Primele semnaturi pe opere de arta(sculpturi)cunoscutedateazadelasfarfitulperioadeiarhaice

§iexprimamandriasimtitatnfataopereidesavar§ite.Abiatnsecolul alV-lea t.Hr. apartn mod curent semnaturile unorpersonalitatiartisticeprecumPoliclet,Fidias,Scopas§.a.

UnrolesentialTnevolutiaarteigrece§til-aavutreligia.Ca lamajoritateapopoarelordinantichitate,esteoreligie politeista, grecii crezandca totizeiilortraiescTnOlimp.Religiagreacastabile§terelatiaTntre bine§i rau, Tntre frumos§i urat, eaproclamasuprematiajustitiei§iadreptatii.Mito-logia greaca cuprinde toate pove§tile cu zei §ieroi,eaexprimapermanentacautareadreptatii

§iaTntelepciunii.Eaapropielumeadivinadeceaomeneasca,zeiisuntumanizati, iaroameniitindspredivinitate. Zeii suntasemeni oamenilor, aucalitatile §i de-fectele lor. Cutoate acestea,pentrugreci,di-vinitatea reprezinta ideea deperfectiune. A-cestlucruseva

concretiza Tn Piramida, templul grec,

Statuile dfe zei, Colosseumul, desen

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


reprezentati prin trupuri perfect dezvoltate,mereu tineri §i frumo§i. Este un politeism

antropomorf care face ca religia greaca sa fiediferita de cea egipteana, ezoterica, §i cacivilizatia sa fie un permanent amestec Tntrereligie§iviata laica.Cultura§iartagreacaauformulatun ideal al

perfectiunii umane, idealulumangrecalvomului frumos §i bun”.Respectulpentrusanatateafizica§i morala a omului i-a determinat pe greci sS-lconsiderepeacestacentrualuniversului.Omuldevine„mSsura tuturor lucrurilo?', iarartagreacaeste prima care pune bazele unei conceptiiantropocentriste. Omul este sursa de inspiratiepentruarhitectura,sculpturasaupicturagreaca,elestecelcareasigurapermanenta culturii §i a

artei. Artagreaca a acordatTntotdeaunaoatenfle

precisarealitatiiomului§i vietii lui. Ea porne§tede la datele imediate ale realului Jmitand” natura.Acestlucruse reflectsdirectTn cunoa§-

Templul Erechteion, Acropole Atena

tereaexactsaanatomieiumane§iatrSsSturilorde caracter ale omului. Dar, arta trebuie sacreezein acela§itimpfrumosul §iperfectiunea,pentru aTnnobila §i Tnfrumuseta realitatea. Eaexcludedinaceastarealitateuratul (bStranetea,boala, defectele, sentimentele primare), seridicS deasupra ei, printr-un proces intelectualde abstractizare (idealizare) formuland tipuri

general valabile. Artistul grec urmeazS conco-mitent douS cSi: prima, de reprezentare aobiectelor §i fiinfelor a§a cum sunt, Tn modrealist, Tn sensul redarii lor corecte, cu toatetrSsSturile particulare, §i a doua, de idealizare(abstractizare), ceeaceTnseamnSconcentrarealuipecalitStileesentialealeobiectelor§ifiintelor.Realismul artei Tnseamna redarea omului a§acumeste, iar idealizarea, a§acum artrebuisafie, tinzand spre perfectiune. Cautarea perfec

tiunii atinge inarta greaca unmoment culminant Tn perioada clasicis-mului, perioadadominata deconceptia ide-alista. Astfel,templul devineun laca§ ideali-zat pentru ofiin^a perfects,zeul. In cazulstatuilor de a-

tlefl sau zei, i-dealizarea constaTn constructiaperfectaa tru-pului, ca o armonie a partilor, §i nu Tn redareatrairilor sale suflete§ti. Statuia reprezinta lega-turadintrepregatireafizicaprinsport§iceaspirituals prin culturS, reda aspectele generaletipicealepersonajelor§inu peceleparticulare.Dinacestmotiv, sculpturanuvareprezentaco-piisaubatrani,caciacestevarsteimplicaimper-fectiunea§i,deci,nusuntpompatibilecuidealul.PentruprimadataTnAntichitate,greciiau fa-

cutunsaltTngandireprinTncercarilelordea de-fini notiuni abstracteprecum arta (techne), fru

mosul (to kalon), trasaturile lui, relatia arta-fru-

mos,simetria§ieuritmia*,proportiilesau canoa-

nele.Tn toateacesteTncercarieiaucautatsa ga-

seasca cumsa exprimeprin opera dearta frumosul§iperfectiunea.*euritmie- armonie realizata prinsimetriasauprinconcordantadetaliilor§iapartilorcomponenteTntre

ele§iTnrelatia lorcuTntregul.

Periodizare:

• perioada homericS (sec.XII-VIII T.Hr.)■perioada arhaica (sec.VII-VIT.Hr.)•perioada clasica (sec.V- IVT.Hr.)

-clasicismuldezvoltat(se c.VT.Hr.)-clasicismultarziu (sec. IVT.Hr.)

•perioada elenisticS (sec. Ill - 1T.Hr.)

Arhitectura este reprezentativa pentru arta

greaca deoarece ea ilustreaza interesul grecilorpentruorganizareaora§elor-cetate, realizareadeconstructiifunctionatepentrunecesitatilelormate-riale§ispirituale§istabilireaunorprincipiiestetice.

Ordinele de arhitectura. Arhitectura exprimacelmaibinespiritul rationalistalarteigrece§ti,Tncre-derea grecilor Tn puterea §i controlul ei. Pentrugreci,artaseadreseazaunorfiinterationale,iareapoatesa leconvingadoarprin ordine,echilibru§iarmonie.Unmonumentdearhitecturaesterezulta-

1 1

I

Templul Erechteion, Acropole

Atena, Loggia Cariatidelor

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


tulperceptiei§iordonarii unuispatiu.GreciiauTn-cercatsamaterializeze§isavizualizazeacestspatiuprinconstructsimple,culiniiclare,u§ord£citit. Aceasta simplitate se impune datorita unui simtdeosebitalordiniipecaregreciil-auavut,Tncercandsa coreleze logic liniile, planurile §i masele arhi-

tectonicealeconstructiei, pentruaobtineimpresiade durabil, calm, stabilitate §iechilibru. Pentru a-ceastaeisefoiosescdeajutorulmatematiciicarestabile§te precisraportuldintreverticale§iorizon-tale,plin§igol,structure§idecoratie.Este,ca§iTncazulsculpturii,raportulmatematicdintreTntreg,an-samblul constructiei (ansamblul corpului)§ipartileluicomponente.Pentruaobtinefrumusetea§iper-fectiuneaconstructiilor§imaialesatemplelor,grecii au inventatordinele de arhitectura§iaustabilitnumarul,marimea§imodulcumsuntdispuseco

loaneleTnansamblulcladirii.Ordinulreprezintaa§e-zareaTntr-unraportarmoniosaplatformei,coloanei,antablamentului §i frontonului, raportandu-se Tnpermanentaladimensiunileomului.Celetreiordinesunt:doricul, ionicul§icorinti-

cul. Eleau aparutTn perioadediferite, Tn locuridiferite§iautrasaturidiferite.Doricul esteprimulordinelaboratTnperioadaarhaica§icunoa§teomaredezvoltareTn Peloponez§iTn sudul Italiei(Sicilia).Secaracterizeazaprinrobustete,formeputernice,profile§idecoratiisobre,fiindasimilat

cu„barbatescul”. Ioniculestealdoileaordinelaborat Tn perioada arhaica §i cunoa§te o maredezvoltareTncoloniiledinAsiaMica§iTninsuleledin Marea Egee. Sub influenta artei orientale,ioniculestemaibogatdecoratfatadedoric, areproportiimaizvelte§ielegante,fiindasimilatcuJemeiescul”. Corinticulaparemultmaitarziu, lasfar§itul perioadei clasice, Tn Asia Mica. Eldevine expresia bogatiei decorative §i a ele-gantei. EsteasemanatorTn liniimari cu ionicul,doarcapitelulestemaiTnalt§ibogatdecorat.

Doricul - platforma pe care este a§ezattemplulesteformatadinmaimultetrepteTnalte,coloana este a§ezata direct pe stilobat (ultimatreaptaa platformei), fara baza, are fusul tron-conic, cusaufaracaneluri(§antuleteverticale),§icapitelsimplu,formatdinechina§iabaca.An-tablamentulestecompusdinarhitravacontinua,friza- cumetope(decoratecubasoreliefurisaucolorate)§itriglife- §icorni§a. Frontonulreprezintatriunghiulformatdeceledouapantealea-coperi§ului §i este decorat cu basoreliefuri saustatuiadosatetimpanului.

Ionicul-areoplatformaformatadinmaimul-

12

tetreptemaiputinTnalte, iarcoloanasesprijinadestilobatprinintermediuluneibaze.Fusulestecilindric, multmaizvelt, §iareobligatoriucane-

Ordinele de arhitectura - doric §i ionic

luricaresporescsenzatiadeverticalitate.Capitelulesteformatdinfrunzedeacant(1-2§iruri)§i volute rasucite (inspirate dupa coarnele deberbec). Antablamentul este compus dinarhitrava (cu profile a§ezate Tn retragerisuccesive), frizacontinua(simplasaudecoratecu basoreliefuri) §i corni§a. Frontonul nu sedeosebe§tefundamentaldeceldoric.

Corinticulareunsingurelementdiferitde ionicul cu care se aseamana, capitelul care esteformatdin trei §iruri suprapuse de frunze dea-cant §i volute (obtinute prin rasucirea frunzelorde lacolturisubformavolutelor).

Programul constructiv. Incomparatiecuce-lelaltecivilizatiidinantichitate,greciiauconstruitnumeroaseedifieiitipice,adevaratemodelepentrucivilizatia romana.

Agora saupiata publica este cel mai vechicomplex civic din antichitate. Numita Tn elena

„zona urbana centrala”, agorareprezintacentrulspiritual,juridic, politic§icomercialalcomunita-{ii.Eaaremaimultefunctii: locpublicpentrua-dunarilecetatenilor, locsacrupentrudesfa§ura-rea ritualurilor de cult, loc de depozitare §ischimburidemarfuri§i locderecreere§iplimba-re.AvandformediverseTnfunctiedeconfiguratia terenului, agoracuprindeTn modobligatoriutemple, portice*, casasfatului,teatre,altareetc.

*poriic - spatiu arhitectonic delimitat pe cel putinunadinlaturideosuitidecoloaneuniteTntreeleprin

antablamente(sauarcade).Templul(saucasa zeului)esteceamai impor-

tantaconstructiedinarhitecturagreaca.Ideeaunui

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Iaca§specialTnchinatunuizeuaaparutTnperioadaarhaica,panaatunci ritualuriledesfa§urandu-seTn jurul unui copacconsiderat sfant, sau la intrareauneigrate..Templulgrecsedeosebe§tedecele-giptean,plindesecrete§iTncarestatuiazeuluieraascunsapriviriicredincio§ilor. Elestedeschispo-poruluicarevreasavadastatuiazeului§isa-iadu-caofrande.Nuarenimicsecret§imisterios,sanc-tuarul unde se pastreaza statuia Hind o camera

luminoasa§iaccesibila.Templuleste§iun locpublicimportantpentrupolis, Tn fatasauTn jurul luidesfa§urandu-seritualurilereligioasesauadunarileceta enilordincetate,cudiferiteocazii.Elesteo-

biect de mandriepentru Tntreagacetate. Este ridi-cat pe oTnaltime(acropole) pentrufiecare zeu ado-rat,fiecareora§a-

vandunuisaumaimultetemple.Pla-nultempluluipoa-te sa fiededouafeluri: .dreptun-ghiular (care a-pare Tn perioadaarhaica), cel maifrecvent, §i circular sau tholos

(careapareTnclasicismultarziu§iseraspande§te

Tnperioadaelenistica).Tn formaluiclasica,celdeplandreptunghiularesteformatdintr-osinguracamerasautrei camere,pmnaosul(sauvestibulul),naosul (sau cella) §i opistodomul (sau cameratezaurului). Cellaeste camera statuii divinitatii §iderivadinvechiulmegaronmicenian(salacentralaapalatului).TemplelediferaTntreeleprinnumarul§i a§ezarea coloanelor, putand fi aptere (faracoloanepelaturilelungi),prostil(cucoloaneTnfatatemplului),amfiprostil(coloaneTnfata§iTnspateletemplului)§iperiptere(TnconjuratedejurTmprejurdecoloane). Tn stabilirea dimensiunilorgenerate,sefolose§te,caunitatedemasura,dimensiuneao-mului,dincarecauzatemplelegrece§ti nucople-§esc, nustrivescprindimensiunileloruria§ecaTncazulceloregiptene§inuseimpunpringrandoa-rea§imonumentalitatealorcaceleconstruitemaitarziudecatre romanicasimbolal puterii imperi-ale.

Exemplificari: temple dorice: TemplulzeiteiDemeter§izeuluiPoseidon- Paestum(Italia)(p.arhaica)', Templul luiZeus- Olimpia,Parthenonul- AcropoleAtena(p.clasicS);

temple ionice: TemplulzeiteiArthemis- Efes(p.arhaica),

Erechteionul§iTemplulzeiteiNikeApteros- AcropoleAtena (p. clasica): temple circulare: Tholosul din Delphi,TholosuldinEpidaur(p. clasicismului tirziu ).'

Parthenonul se aflapeAcropoleAtena, alituri dealtemonumente importantecaPropileele(intraremonumenta-la)sau„portile acropole!’, templulzeiteiNikeApteros,Pina-coteca (destinata operelordepictura) §i Erechteionul (deplan asimetric§i celebruprin loggia cariatidelor). Este untemplu doric (la exterior) Tnchinat zeitei Athena,protectoarea cetitii. El devine reprezentativ pentru

arhitecturagreaca, simbolulTncrederii atenienilorTn zei §ivirtuflmorale. Elestecelebruprinproportiileluiperfecte§i•sculpturilerealizatedeFidiaslametopele§ifrontoaneledelaexterior§ide lafriza ionicadelainterior.

Teatrulesteunlocpublicdestinatdesfa§ura-rii spectacolelor de teatru sau serbarilor Tncinstea luiDionysos. EsteconstruitTn aer liber,pe panta naturala a unui deal, urmarindconfiguratia terenului (mai tarziu romanii vorreu§isaconstruiascateatrepepanteartificiale).Esteformatdinlocurilepentruspectatori(tribunecu gradene din piatra) §i scari de circulatie,avanscena§iscena(dotatacualtarederugaciu-ne §i spatii functionate necesare desfa§urariispectacolelor). Datorita pantei, vizibilitatea §iacusticaeraufoartebune. Pentru a seauzi catmaibine§iTn ultimulrand,sefolosea unsistemdeamplificareasunetuluicu ajutorul unorvasedearama,deformaspeciala,amplasate'labazagradenelor.

Exemplificari: TeatrulluiDionysos- AcropoleAtena§iTeatruldinEpidaur(p.clasicismul tarziu)', TeatruldinEfes,

TeatruldinPergam§iTeatruldinMilet(p. elenistica).

Parthenonul - Acropole Atena

Odeonul este o constructie de mici dimensiuni, Tn

plan circular, destinata desfa§urarii spectacolelor de

teatru§iauditiilormuzicale.

Stadioanelesunt locuri publicedestinateTn-trecerilorsportive(§iolimpiadelor),amplasateTnpanta,laTnceputdeplandreptunghiular,apoicucolturilerotunjiteTnformaactuate.

Exemplificari: stadioaneledinDelphi,Olimpia.

13

Templul zeitei Nike Apteros -

Acropole Atena

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Palestrele suntconstruct publicesauparti-cularedemicidimensiuni, acoperite, pentruTn-treceriledegimnasticasau luptecorplacorp.

Case/e particulare suntpentrutoatecatego-riile§iclaselesocialeconstruitelafel.Diferente-leconstauTn dimensiunile§idecoratiile lor. Ele

aveau un plan dreptunghiular §i erau formatedintr-ocurteinterioaraTnjurulcareiaeraudispu-secamerelede locuit,separateTndouasectoa-re,celalfemeilor§icelalbarbatilor.Caseleoa-menilorbogati erau decoratecu picturi, mozai-curi §i statui. In perioada clasicanu se cunoscre§edintetippalatsauvillasomptuoase.AbiaTnperioadaelenistica,odatacuformarearegatelor,sevorconstrui§ipalate.Vestigiilepastratesuntfoarte putine, singurele informatii se pastreazadindescrierisaudupamodeleleromane.

Monumentele comemorative suntconstruiteTn cinstea unorevenimente importante (a/fare), eroisauca§tigatoriTnconcursurilesportive,demuzicasaupoezie(monumente choragice).

Exemplificari: Monumentul choragic al lui Lisicrate -

Atena, Altarul din Pergam.

Alte construct//; stele funerare*, mausolee,faruri, casedesfat, biblioteci, muzee§i pinaco-teci, portice, fantani§.a.

*stela funerara - lespede de piatrS plasatavertical ca insemn funerar; sunt decorate in

reliefcu imaginisauinscriptiicomemorative.

Odatacusfar§itulpo//'s-ului§icuformarearegatelor din Asia Mica, civilizatia greaca devinecosmopolite§iestecontaminatecudiferiteinfluenceexterioare.-maialesorientale.Auloctrans-formariTngustul §ipreferintelenoiisociety,Tn-clinatespre rafinament, bogatie§i lux. Sepuneaccentpeorganizareaora§elor,cristalizandu-seprincipiiurbanisticeimportante.Caurmare,Tna-ceasta perioada cladirileora§ului suntconsideratecafacandpartedintr-unTntreg, astfelstabi-lindu-se relatiiTntrecladiritratateTn corelatie u-nelecualtele,spredeosebiredesecolulalV-leaT.Hr.,candaccentulsepuneapefiecarecladireTnparte, tratataindependent, caunitateautonoma(doarTnlegaturacupeisajul).ConstructiilecrescTndimensiuni, sepreferacoloaneTnalte,caresaconfere constructiilor zveltete §i monumentali-tate,decoratiilesuntabundente.Tnperioadaelenisticamaretia§iopulenta iau loculsimplitatii§iausteritatiisecoluluialV-leaT.Hr.

Sculptura este,ca§iarhitectura,reprezentati-

vapentruartagreaca.Originilesculpturiisuntlegatedeobiceiuldeareprezentachipuluman,fiealdefunctuluipestelelefunerare,fiealTnvingato-

ruluiTn concursurile§iTntrecerile sportive. La a-ceastaseadaugaobiceiul, instauratodatacua-paritia templului, de decorare a monumentuluisaudedivinizareauneizeitati.

5

Statuara urmeaza un fir evolutiv, fiecareexemplu ilustrandacumularile, experienteledo-

banditedeartist§imodificarilesurveniteTnvizi-uneasculptorilorde-alungultimpului. Arthemis din Delos (perioadaarhaica).Sta

tuara de mari dimensiuni cunoa§te cele maivechi reprezentari subformaxoanelor din lemncu reprezentari sumare ale anatomiei trupului(feminin).TncepTnd cu secolul alVl-lea T.Hr. sefolose§te piatra pentru redarea zeilor §i aoamenilor.SeTnregistreazaoevolujie,delapre-zentarea stangace a anatomiei (cu indicareavaga a taliei, pectoralilor, sanilor, bratelor) la o

redarecorectaaanatomieitrupului.Sepastreaza- sub influentaarteiegiptene- frontalismul,Tncremenirea §i lipsa de expresivitate achipurilor.

Cleobis (perioada arhaica). Reprezentarilenud ale zeilorsau barbatilorsunt frecvente. Elepermitevidentiereadetaliiloranatomice§iTncer-carilederedaretotmaicorectaaanatomiei(mus-culaturapectoralilor§iapicioarelor)§iproportiilortrupului.Tncasepastreazafrontalismul§imono-axialitatea,pozitiastatica(cubratelesimetrielipite

detrup)cu sugerareapasului spreTnainteTntr-omi§careTncremenita.

Kouroi §i Kore (perioada arhaica). Reprezentarile de baieti §i fete constituie un pasTnainte Tn evo-lutia sculpturii.

Apollonii ar- haicisaureprezentariledebaieti (Kouroi) Tn-fati§eaza nu-

duri de tineri,bine dezvoltatifizic, unii cu si-luete zvelte,altii mai gre-oaie, Tn careanatomia estefoarte bine su-blinata §i pro-portionata. Eiau Tnca o ati-tudine Tncremenita, ma-

14

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


suntridicatepentrualovicusabiileTndu§man.Mi§carea este bine redata, iar musculaturacorecta din punct de vedere al actiunii Tntre-prinse. Ei simbolizeaza lupta grecilor pentrupastrarea libertatilordemocratice§iTntruchipea-

Tiranoctonii (sau Uciga§ii de

tirani), copie romana

zainteresulpentrubinelegeneralalpo//s-ului.Statuia lui Poseidon- CapArtemision(secolul

alV-leaT.Hr.). Zeulestereprezentatprintr-unnuddebarbatmatur,cutrupatletic,puternic,surprinsTn

momentul aruncarii tridentului. Compozitia estedinamica,sugerandu-sedesfa§urareaactiuniiprinbrateleTntinse, picioarele fandate §i musculaturaputernicreliefataTnconcordancecuactiunea.

Athena §i Marsyas,Miron (mijloculsecolulalV-leaT.Hr.)esteungrupstatuarrealizatdeMirondin Eleusis. El ilustreaza legendaflautului luiA-pollofuratdeMarsyas.CeledouapersonajeexprimagandireafilozoficaaartistuluicarepuneTnopozitiedouaatitudinidiferite:ceacalmaazeitei,cumania§iciudaluiMarsyas.Athena,protectoa-rea grecilor, Tntruchipeaza, prin trasaturile saleponderate§isenine, ideeacontroluluituturorac-telor§iactiunilorumanedecatreratiune§i,deci,triumful spiritualitatii poporuluigrec, alcivilizatieipecareaceastaoreprezinta. Decealalta parte,Marsyas,cuuntemperamentimpulsiv,ilustreazalipsa autocontrolului, dominatia instinctelor.Compozitia este echilibrata, cu toate ca dina-mismul luiMarsyasesteaccentuatfatademi§-careau§oaraazeitei. PersonajeleseTnscriupedouaaxediferite,MarsyaspeooblicaaccentuatedusaTntr-odirectie, iarAthenaa§ezatapeo

turii,niciprinexpresivita-tea chipului care, de§iconceptrat §i atent, nuexprimastradania§iten-

16

Miron - Athena §i Marsyas

oblicamaiputinaccentuateTndirectiaopuse.A-ceasteideeaopozitieiesteamplificate§iprinre-prezentarea lui Marsyas nud, pe chipul lui

citindu-sedeceptia§iciuda§iTnfati§areaAtheneiTmbracate,Tntr-oatitudine demandrie§iTndrez-neala.

Discobolul,Miron. Reprezinte un atlet caresepregate§tesearuncediscul. Estetipul generalalaruncetoruluidedisc.Pozitiasasugereazemomentul dedinaintea declan§erii mi§cerii, de-tensioneriitrupului.Esteredate,deci,osecventea mi§cerii §i anume momentul dintre flexiune§idetente.Mi§careaestefoarteTndrezneate§ine-maiTntalnite pane atunci. Pozitia aruncetorului

sugereazeinstabilitatea§icuprindemaimultedi-rectiidedezvoltare(multiaxialitate).Corpulaple-catspreTnainteesteformatdinmaimulteplanuri:capulu§ordatsprespateestea§ezatpeunplandiferitdealtrupului, iarbratuldreptesteproiectatspreTnapoiTn prelungireaumerilor, pentruasu-gera momentul pregetirii; celaialt brat estesprijinit pe piciorul drept,§oldurilesuntresucitepeun ax opus celui formatde umeri §i picioarele

Tndoiteinegal.Pozitiatrupului este alease pentruapuneTnvaloarefrumu-setea muscuiaturii pectoralilor sau a umerilor.. Efortul depus nu estesugerat niciprinTncorda-reasuficienteamuscula-

Miron -

Discobolul, copie

romana

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


siuneatrupului.Doriforul,Policlet (sec.alV-leaT.Hr.).Numita

§iCanonulstatuia Tnfati§eaza un atlet care-§ipoartalancea pe umar §i ilustreaza plasticteoriile lui Policlet. Reprezentat frontal, trupulatletului se sprijina pe piciorul drept, ceea ceantreneaza dupa sineo disimetrie a §oldurilor.Statuianuesteo ilustrareamersului,cioatitu-dinederepausTncareliniaumerilorseTnclinaTnsensinversfatade liniaoblicaa§oldurilor.

Policlet din Argos este ca formatie filozofica pitago-reean §i atractia sa pentrunumere §i simbolistica lor Tl vainfluenta in obtinerea imaginiiperfecte §i ideale a trupuluibarbatesc format prin exercitiulfizic. Ca §i Platon, care vaaprecia numerele pentru ca ele

jeprezinta cel mai malt grad de

cunoa§tere”, Policletelaboreazaun sistem estetic - matematiccare sa exprime perfectiunea,caciJrumusetea ideala este data

de mistica numerelor §i raportu-

rile dintre ele”(Policlet).Pentruaobtine armonia partilor anato-mice, el stabile§te canonul de§apte capete. Acest canon sepastreazapanainsecolulalIV-leaT.Hr.candesteTnlocuitcuceldeoptcapete§ijumatate, conceput

Policlet -Doriforul(sau de Lisip. Canonul lui Policlet aCanonul), copie romana avut un mare rasunet in randul

contemporanilor sai. Lucrarilesaleau trasaturi comune: trupul estetanar, bine facut, cubratele departate de trup pentru a pune in evidenta

musculatura torsului, capul u§or Tnclinat pentru a sublinialinia cefei, picioarele Tn repaus, cel stang fiind u§orflexatpentrusugerareamomentuluideodihna.

Athena Parthenos, Fidias (sec. al V-leaT.Hr.). Este realizata de cel care a fostsupranumitJacatoru! de zei”, FidiasdinAtena.El reprezinta tipul artistului-cetatean care s-asupus cetatii §i a ilustratTn operele sale idea-lurileacesteia. Prin operelesale, statui §i relie-furidecorative, sculpturagreacaatingeapogeuldezvoltarii. StatuiazeiteiAthena,Tnfati§ataTnti-

nuta de razboinic, a fost facuta pentruParthenon §i ilustreaza idealurileeroicealepo-lis-ului atenian. In afara de aceasta statuie,Fidias mai executa statuile zeitei Athena

Promachos, Athena Lemnia, Athena Areia §istatuialuiZeus pe tron(azipierduta).Inceputuldecaderiipo//s-ului§iademocratiei

esteTnsotitdedisparitiatreptataatemeloreroice§i educative, tematica sculpturii Tmbogatindu-seprinaparitianudului feminin§iaportretului.Sfar-

Scopas -Menada dezlantuita(clasicismul tarziu)

§itul clasicismului aduce o schimbare a viziuniisculptorilor. Esteoperioada prolifica, cu perso-

nalitati artistice importante. Sculpturaevolueazape doua directii: cea a patetismului adus deScopas§iceaalirismului introdusdePraxiteles.

Menada dezlantuita,Scopas (sec.al IV-leaT.Hr.).Cunoscuta§isubnumeledeBacanta,statuiaTnfati§eazaomenada (preoteasaTn slujbaluiDionysos)surprinsaTntr-undanssacru. Esteo compozitie foarte dinamica. Dorind sa redeaextazulmenadeiTntimpuldansului,sculptorula-§azatrupul peolinieTnspiralaascendenta,Tn-tr-omi§careavantata. Capulestedatmultsprespate, pieptul este ridicat, iar corpul Tncordat.Drapajulve§mintelorcesemuleazapetrupesteagitat, dezgolindpartial trupul.

ScopasdinParosesteartiited§isculptor. El introduceTnsculpturaunstildramatic§ipatetic,ilustreazaemotiileviolente,

durereafizica§imorala.Pentruasugeraacestlucru,trupurile

personajelorsalesuntputemiccontorsionatepentaiasublinia

mi§carea,capetelesprespate,cuochiiTnfundatiTnorbite§icu

arcade bine reliefate, guri Tntredeschise §i pieptanaturi

dezordonate. Compozitiilesuntorganizate pemai multeaxe

(multiaxialitate), auun ritmalertdedesfa§urareami§cariiTn

spatiu.

Apollo Sauroctonul,Praxiteles (sec.alIV-leaT.Hr.). StatuiaTlTnfati§eaza pezeulApollojucan-du-secuosageata§iTncercandsaomoareo§o-

parlacesesuiepeuntrunchidecopac.Privirea,gestul,pozitiacapuluiexprimaintentiaevidentadeatinti§oparla.Trupulestetanar,zvelt(maiTnaltde§apte capete), gratios, delicat. Pozitia corpuluisugereazacajumatateainferioaraatrupuluiesterelaxata,picioareleexprimandodihna, iarjumatateadesus, prinbratulcareseTndreaptaspre§o-parlaesteTntr-omi§carelini§tita.Liniatrupuluieste§erpuita§idincauzapozitiei§olduluieste nevoiedeunpunctexteriordesprijin(copacul).

17

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


PraxitelesdinAtenas-a bu-curatde un mare renume, fiindapreciat de catre contemporani§i foarte imitat. Distinctia aristo-craticaa personajelorsalecoincidecuschimbareagustuluiepo-cii de la sfar§itul clasicismului.Tendinta este de apreciere aluxului §i rafinamentului, totmai

accentuatespreelenism. Perso-najelesale au chipurivisatoare,melancolice. Sunt insotite de onotapoetica,de lirism. Trupurilesuntsenzuale,gratioase§i plinede moliciune. Ele Tnlocuiescsobrietatea §i severitatea epociianterioare, cu formele rotunjite,expresiilefacialeplinedegratie,caldura §i visare. Este primulartist care a Tndraznit sa re-prezinteozeitanud.Eldeschideprinlucrareasa Afrodita din Cnid

calea nudurilor feminine insculptura.

Apoxiomenos, Lisip (sec. al IV-lea T.Hr.).Reprezinta unatletsurprinsTntr-unmomentderelaxaredupaalergare. ElT§icuratatrupuldeni-sip. Sunt indicateobosealaacumulataTn timpulalergarilor,prinpleoapeleTntredeschise,parulTndezordine§ipozitiarelaxataatrupului, lipsadeTncordare.

Lisip din Siciona este contemporan cu Praxiteles §icuAlexandrucelMare, caruiaTi face portretul (singurulportretpastrat). Este influentatde Scopas, Praxiteles§i

Policlet,pecareTI consideraadevaratulsauprofesor.Elrevine la un stil mai sever fi auster. Peronajele salepreferatesuntatletii.Definefte un nou idealesteticprinalungirea proportiilor fi realizarea canonului de optcapete, fi jumState. Ca urmare, trupurile devin foartezvelte, cu capete mici fi picioare subtiri, musculaturabine dezvoltata. Lisip renuntS la vederea frontala fi oblige privitorul sa priveascS sculptura din mai multeunghiuri, pentrua-iputeaobservaaspectele inedite.

Tn perioadaelenistica se producschimbarifundamentale. Umanismul din perioada cla-sica esteTnlocuit cu individuals, particularul.

Nobilul idealism clasicse reduce la realismulimediat §i nu la eternitate. Rationalismul ce-deaza Tn fata empirismului §i a cunoa§teriipractice. Individualismul Tnseamna preferintapentru trairile emotionale provocate de du-rerea, suferinta sau moartea personajelor. Tn

perioada clasica, artistul TI prezenta pe omdeta§at,Tnaltatdeasupra realitajii imediate.Tn

elenism, omul se afla Tn mijlocul faptelor, Tnfaja fortelor de care trebuie sa se apere. Tn

sculpturaelenisticapredominadetaliul realist.

Acest lucru duce la schimbarea conceptieidespre folosirea materialelor. Tn clasicism,

18

piatra ramane piatra§i sculptorii nu uitaacest lucru. Tn elenism, piatra estetratata astfel Tncatdetaliile sa exprimecarnea vie, moliciu-

neaformelor.Grecia T§i pierde

din pondere, centrulartistic se muta Tncoloniile din AsiaMica.Semanifestoin-teres pentru trupurilede copii mici, batrani,portret. Chipurile devin expresive, pe fe-tele personajelor se cite§te o gama larga de

sentimente.Existamaimulte§colidearta, laAlexandria,

Pergam,Rhodos§.a.Laocoon.GrupulstatuarTnfati§eazasuferin

tapreotului Laocoon pedepsitde zeitaAthena,protectoareagrecilor, pentru ca s-a opus intro-ducerii calului Tn cetatea Troiei. El va fiomoratTmpreuna cu fiii sai de §erpii trimi§i de zeita.Sculptura devine simbolul tragediei traite depreot sugerandu-se ultimelemomentede viataale celortrei personaje. Compozitia organizata

peliniiobliceestedinamica§isugereazaTncer-carile disperate pentru a se elibera din stran-soarea§erpilor. Fata lui Laocoonestedeosebitde expresiva, pe chipul lui concentrandu-seTntreagasuferinta§idureretraitedepersonaj.

Gal omorandu-§i sotia. Sculpturaelenisticamanifesto un interes deosebit pentru grupurilestatuare reprezentate Tn mi§care. RealizatapentruacomemoravictoriaTmpotrivagalilor, lucrareaexprimasuferinta§ipasiuneaoamenilorsimpli.Gestica§ipozitiilepersonajelorsuntexa-gerate,teatrale§ideclamatorii.Serupeastfelcutraditiazeilor§iatletilorsuperiori §ifrumo§i §iacompozitiilorcalme§iechilibrate.

Al te exemple: Venus din Milo, Afrodita ingenunchiata, Afrodita din Cirene, Victoria din Samotrake, Marsyas in su- pliciu, Adolescent dormind, Femeia betiva, Copilul cu gasca, Gladiatorul, f.a.

Sculptura monumentala §ireliefurile decorative suntlegatedemonumentuldearhitectura,primade frontoaneletemplelor, iarreliefuriledefrize, metope, socluridestatui, stele funerare§i

altare.DependentafatadecadruldearhitecturadeterminaTnambelecazurirespectareauneilegi

Praxiteles - Apollo

Sauroctonul (clasi-

cismul tarziu)

Lisip - Apoxiomenos (clasi-

cismul tarziu)

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Laocoon, Muzeul Vatican, Roma, marmura,

fnaltime 242 cmf

importante §i anume adaptarea compozitiei la forma §i dimensiunile lui (legea cadrului). O adoua regula consta in realizarea unitatii compozitionale, astfel Tncat Tn ansamblu compozitia sa fieechilibrata. Temele alese sunt inspirate dinlegendele mitologice, Tn cazul templelor saualtarelor, §i din viata defunctului (Tn cazul stelelorfunerare). Ele au un caracter narativ.

FrontonuI templului zeitei Arthemis dinCorfu (perioada arhaica). Tn perioada arhaica,sculptorul acorda o prea mare importantadetaliului sacrificand ansamblul, iar unitateacompozitionala este mai greu de obtinut. Tn

schimb, el poate aborda mai curajos problemelede mi§care. Personajele sunt surprinse Tn pozitii§i atitudini mult mai variate.

Templul lui Zeusdin Olimpia (perioadaclasica). Devenit sim-bolul stralucirii cetati-lor elenice, construitdupa un plan clasic §iTn acord perfect cupeisajul din jur, tem

plul s-a bucurat de oatentie speciala dinpartea sculptorilor.Cele doua frontoanesunt decorate Tnronde-bosse, iar me-topele frizei dorice, cubasoreliefuri. Sculptu-rile frontoanelor §imetopelor alcatuiescun ansamblu unitar

din punct de vedere compozitional §i stilistic. Eleconstituie un moment important Tn formulareaunor trasaturi definitorii: Tncadrarea compozitiilorTn triunghiul frontoanelor sau dreptunghiul metopelor cu respectarea legii cadrului, tratareasculpturilor Tn planuri mari fara detain de prisos,reliefarea volumelor cu ajutorul jocului de umbra§i lumina, exprimarea mi§carii prin gesturi §ipozitii variate sau jocul faldurilor, realizarea de

chipuri sobre, fara expresivitate. Frontoanelepovestec legende mitologice, Cucerirea Pelo- ponezului (frontonul de est) §i Luptele centaurilor cu lapitii (frontonul de vest), iar metopeleMuncile lui Hercule.

Decompile Parthenonului reprezinta apo-geul sculpturii clasice §i se numara printre celemai de seama realizari ale lui Fidias. El decorea-za cele douafrontoane, metopele frizei dorice

exterioare §i fri-za interioara dinnaosul templului. Frontoanele Tnfati§eaza douaepisoade, cu detalii semnifica-tive, din viata zeitei Athena: na§-terea zeitei dincapul lui Zeus,

pe frontonul de rasarit, §i cearta dintre Athena §iPoseidon pentru stapanirea Atticii, pe frontonulde apus. Statuile adosate timpanului sunt bineTn.cadrate Tn triunghiurile frontoanelor, Tn centrucele mai Tnalte, ca un ax de simetrie, iar spremargini personaje singulare sau Tn grup, care delupta trase de cai, a§ezate astfel Tncat sa seintegreze perfect Tn unghiurile laterale. Unitateaansamblului este data de actiunea personajelorlegate Tntre ele prin gesturi, pozitii, atitudini §i

mi§cari. Fragmented de statui pastrate dovedesctrasaturile dominante ale sculpturilor lui Fidias:firescul atitudinilor, corectitudinea mi§carilor §ipozitiilor, starea faldurilor ve§mintelor care nustanjenesc mi§carea personajelor, calmul, solem-nitatea §i gravitatea figurilor.

Metopele decorate Tn relief Tnalt (altorelief) reprezinta scene din luptele centaurilor cu lapitii,ale zeilor cu gigantii sau ale grecilor cu amazoa-nele. Cele mai bine pastrate sunt metopele culuptele dintre centauri §i lapiti. Reprezentand

Gal omorandu-§i sotia (§coala din Pergam), sec. Ill f.Hr., Muzeul National,

Roma

Lupta lapitilor cu centaurii - Parthenon, metopa de sud

19

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Procesiunea Panatheneelor- Parthenon, Atena, (frag

ment din Purtatorii de ofrande)

cate doua personaje pentru fiecare metopa,Fidias realizeaza o mare varietate de mi§cari §iatitudini §i o buna corelatie Tntre actiunile

personajelor §i expresivitatea chipului lor.Friza din interiorul cellei reprezinta Tn ba-

sorelief Procesiunea Panatheneelor cu ocaziafestivitatilor de sarbatorire a Tntemeierii cetatii A-tena. Cu acest prilej, i se aduce Tn dar zeitei pro-tectoare un imens val (peplos-ul) tesut specialpentru ea de fecioarele ateniene (ergastine). Friza Tnalta de un metru Tnconjoara templul la parteasuperioara §i cuprinde peste 400 de figuri §i 200de animale. Procesiunea este redata prin maimulte secvente ale desfa§urarii ei: cortegiul er-

gastinelor, purtatorii de ofrande, cortegiul anima-lelor de sacrificiu, cavalcada cavalerilor atenieni§i participarea tuturor zeilor din Olimp la sarba-toare. Prin succesiunea scenelor, Fidias obtineun ritm al desfa§urarii actiunilor, la Tnceput mai a-lert prin pregatirile pentru serbare, apoi mai lent §isolemn (§irul fecioarelor), pentru a urma din nouun ritm alert prin agitatia data de participareazeilor la serbare. Friza se caracterizeaza prinmultitudinea de gesturi, atitudini §i mi§cari natura-le §i bine diferentiate, redarea corecta a trupurilor

de oameni §i animale §i realizarea expresivitaflichipurilor Tn corelatie cu acflunea Tntreprinsa.

Reliefurile decorative de la Mausoleul din Halicarnas (sec. al IV-lea T.Hr.) sunt realizate desculptorul Scopas. Ele reprezinta scene din lup-ta grecilor cu amazoanele. Prin accentuarea di-namismului §i expresivitatii chipurilor, sculpturilearata schimbarile de viziune de la sfar§itul clasi-cismului. Sculptorul a§aza personajele Tn maimulte grupuri unitare, pe axe oblice §i diagonale,pentru a sugera Tncle§tarea luptelor §i violenta

mi§carilor. Atitudinile. ges:_' e. drapajele §i fete-le personajelor sunt astfel realizate Tncat satransmita pasiunea luptelor tensiunea mfruntari-lor §i starile emotionale care anima personajele.

Al taru l din Pergam (perioada elenistica). Ri-dicat pe acropole Tn Pergam, altarul Tnchinat luiZeus este realizat pentru a comemora victoria Tn

lupta cu galii. Soclul altarului este decorat Tn alto-relief, cu scene din luptele zeilor cu giganfli, pe olungime de 120 m §i Tnaltime de 2,80 m. Datoritaacestor dimensiuni, numarul de personaje estefoarte mare. Personajele sunt a§ezate Tn grupuriindependente, rupte unele de altele. Aceasta a§e-zare nu este dictata de logica narativa a faptelor,ci mai degraba din ratiuni pur decorative, obtinan-du-se impresia unui val uria§ de la un capat la al-tul al frizei. Agitatia §i mi§carea trupurilor, bratelorsau faldurilor sunt exagerate. Se remarca uncontrast puternic Tntre volume pentru a crea joculde umbre §i lumini care sa sporeasca drama-tismul, abundenta detaliilor §i amanuntelor,exagerarea §i deformarea formelor anatomice aletrupurilor.

Ceramica §i pictura reprezinta domenii impor-tante de manifestare ale artei. Ceramica este spe-cifica civilizatiei grece§ti, nicaieri nu-§i gase§teechivalentul Tn pondere, calitate §i rolul Tn viatacotidiana. Grecii sunt foarte buni me§te§ugari §i aurealizat o produc-tie de serie foarte

mare, ieftina §i de buna calitate, cucare faceau unnegot Tnfloritor.Aceasta ceramica, de§i este folo-sita Tn gospo-darie, indiferentde destinatia ei,este pictata. Dinacest motiv, ce

ramica constituiesingura posibili-tate de a cu-noa§te pictura monumentala, care nu s-a pastrat.Ea prezinta similitudini de tehnica §i tematica cupictura. Vasele sunt decorate de pictori renumiti, iaratelierele de ceramica §i pictura sunt foartenumeroase. Ceramica cuprinde forme variate devase, cu destinatii multiple, ce acopera fiecarefunctie din gospodarie (phitos, hidra, crater, riton,cupe etc.). Compozitiile pictate sunt corelate cu

20

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


dimensiunile vaselor existand o unitate organicaTntre forma vasului §i decor. In perioadele deTnceput, decorul pictat este a§ezat in registresuprapuse, pe anumite zone sau pe Tntreagasuprafata a vasului §i cuprinde motive geometrice,florale, zoomorfe §i antropomorfe, cu personajeinspirate din mitologie. Ulterior, decoratia devineexclusiv figurativa, iar subiectele sunt inspirate dinlegende sau din viata cotidiana, fiind Tnsotite

adeseori de texte explicative. Ea se Tntinde petoata suprafata vasului. Tn perioada arhaica se re-marca vasele cu figuri negre pe fond ro§u §i cele cufiguri ro§ii pe fond negru, Tn perioada clasica celedoua stiluri - sever §i liber- iar Tn perioada elenis-tica stilul fnflorat.

Exemplificari: vasele Dypilon, vasul Frangois, Amfora lui Exekias, Craterul de la Luvru, Craterul din Orvieto ?.a.

Pictura monumentala este cunoscuta doar dindescrieri, din copiile romane, Tn special cele de laPompei sau Herculanum sau prin intermediul cera-

micii pictate. Ea Tmpodobea casele §i mai tarziu pa-latele elenistice. Tehnica de lucru era cea a fresceisau encausticii.* La acestea se adauga mozaicul,

preferat pentru stra-lucirea culorilor. Subiectele sunt alesedin legendele mitologice sau viata reala(mai ales evenimenteistorice). Compozitiileerau ample, cu multe

personaje, TncadrateTn peisaje sau inte-rioare, cu detalii rea-liste §i Tncercari desugerare a profunzi-

mii prin plasarea personajelor Tn planuri diferite. Secunosc numele unor pictori renumiti cum ar fi Po-lignot, Exekias §i Apelles.

*encaustica - tehnica de realizare a picturilor Tn carepigmentii de culoare sunt amestecati cu ceara; a-ceasta confera culorilor calitati speciaie: sunt translu-

cide, nu se Tntuneca, nu se Tngalbenesc §i nu crapa.Exemplificari: Lupta lui Alexandru cel Mare cu Darius (mozaic, copie romana).

Arta Greaca Tn Dacia. Tntre secolele al Vll-lea§i al Vl-lea T.Hr. pe tarmul Marii Negre s-audezvoltat colonii grece§ti printre care Histria,Tomis (Constanta) §i Callatis (Mangalia).Tnfiintarea acestor colonii a determinat nu numaiun Tnfloritor schimb comercial Tntre autohtoni §igreci, dar §i un important Tmprumut din cultura §iarta elena. Descoperirile arheologice de la

Crater corint ic, cca. sec. VI t.Hr., Luvru, Paris

Histria au scos la iveala vestigii ale vechii cetaticu ziduri de incinta §i de temple de cult (cufragmente de coloane, frize, basoreliefuridecorative). Aceste urme demonstreaza exis-tenta unei vieti economice, sociale §i religioaseactive pe teritoriul romanesc. La Callatis s-audescoperit fragmente de vase ceramice din perioada arhaica, cu figuri negre sau figuri ro§ii, ur-ne funerare, statuete din ceramica arsa, bijuterii,

stele funerare, iar la Tomis, resturi de ceramica§i monede.

A r t a R o m e i A n t i c e

Arta romana se dezvolta pe teritoriul Imperiu-lui Roman. Tnca de la aparitia ei, Tntre sec. Ill-IT.Hr., arta este un produs al societatii romane, o

expresie a puterii statului, avand ca scop principal propaganda Tn favoarea politicii oficiale.Este o arta unitara, bazata pe talentul orga-nizatoric, spiritul utilitar §i simtul practic alromanilor. Tn dezvoltarea ei, suprematia Romeieste de necontestat, caci arta se na§te la RomaTntr-un context cultural §i artistic dominat deinfluente etrusce §i grece§ti §i se extinde peTntreg teritoriul imperiului. De la Roma pornescprincipiile, solutiile, noutatile, pentru a se extindeapoi Tn toate provinciile.

Tn cercetarea artei romane exists numeroase dificultStitn definirea ei, de tntelegere a particularitatilor sale §i chiarde datare sau situare Tn timp. Din aceste motive sevorbe§te adeseori de eclectismul* ei, de lipsa deoriginalitate a artei romane, vazuta doar ca o copie a celeietrusce sau grece§ti. Dar operele de arts romana,monumente, sculpturi, picturi sau mozaicuri, monede saubijuterii, obiecte de ceramics sau sticld, demonstreazatoate existenta unei arte cu trasaturi originate, specifice,

m

Lupoaica de pe Capitoliu - Roma, sec. VI T.Hr., bronz

21

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


distincte, care a supravietuit de-a lungul secolelor,influentand la randul ei epociie ulterioare, Rena?terea (sec.XV-XVI) sau Neoclasicismul (sec. XIX).

*eclectism - tmbinare mecanica, lipsita de unitate aunor puncte de vedere, conceptii, elemente etero-gene.

Arhi tectura este domeniul Tn care s-au mani-festat influentele artei etrusce §i grece§ti, geniul

arhitectilor §i constructorilor romani §i legaturacu structurile statului.

Influenta etrusca §i greaca. Influenta etruscilor asupra arhitecturii romane se concretizeazaTn preluarea unor principii urbanistice care staula baza Tnfiintarii §i organizarii ora§elor (folosireaunor planuri regulate, cu strazi drepte §i trotuarepentru circulate, porti monumentale de acces,sisteme de canalizare), folosirea unor planuri decase particulare (preluarea camerei centrale - a-trium) §i temple de cult (podiumul din piatra foar

te Tnalt, amplasarea coloanelor), precum §i Tnpreluarea arcului §i a unor sisteme de boltire.

Din arhitectura greaca §i elenistica preiau i-deea pietei publice ca centru al ora§ului, ordine-le de arhitectura, doric, ionic §i corintic (cel mairar este folosit doricul datorita simplitatii sale, celionic sau corintic fiind mai apropiate de gustulromanilor), unele tipuri de plan pentru templelede cult, structura §i componenta teatrelor, ideeatrofeelor ca monumente comemorative §.a. Totde la ei preiau ideea folosirii picturilor §i mozai-

curilor pentru Tmpodobirea caselor sau palatelor.Materiale. Arhitectura romana depinde foarte

mult de materialele §i tehnicile utilizate. Pentrurealizarea unor edificii, se foloseau diferiti me§-te§ugari, cum ar fi: ingineri speciali§ti Tn betoa-ne, fundatii, constructii hidraulice, sisteme de Tn-calzire, dulgheri pentru realizarea schelelor saupartilor lemnoase ale constructiilor, pietrari taie-tori Tn piatra sau marmura, zidari pentru ridicarea

Pantheonul din Roma, Gravura de Antonio Sarti, 1829

zidurilor din caramida, tiglari pentru acoperi§uri,bolti, stucatori pentru realizarea decoratiilor Tnstuc aplicate pe pereti, tavane, bolti, instalatoripentru canalizari §i conducte de apa, decoratorispecializati Tn mozaicuri, fresce etc. Dintre materiale se folosesc: lemnul (grinzi, plan§ee, §ar-pante, sustinerea copertinelor la amfiteatre etc.),

piatra (fortificatii, apeducte, poduri, arcuri §i pi-la§tri etc.), marmura pentru placaje de pereti, caramida pentru zidaria bruta (placata la interior §iexterior cu marmura sau piatra). Descoperireabetonului ca material de constructie (folosit dinsec. al ll-lea T.Hr.) va revolutiona Tntreaga arhitectura antica. El permite ridicarea constructiilorrapid, asigura soliditatea §i monumentalitatea e-dificiilor §i este putin costisitor. El permite realizarea unui verticalism accentuat, a arcurilor §i aboltilor. Tn acela§i timp, folosindu-se caramizile

sau piatra legate prin mortar se pot construi nunumai ziduri, dar §i coloane sau stalpi. Acesteasunt apoi placate cu marmura de diverse culori,decorate cu stucaturi, mozaicuri §i picturi. Se realizeaza un „decor” care ascunde modestia zidurilor §i creeaza iluzia bogatiei §i rafinamentului.Este o noua conceptie asupra spatiului arhitec-tonic care trebuie sa-l impresioneze, sa-l ui-measca pe privitor, indiferent ca este vorba deun templu sau de un palat.

Urbanismul. La Roma a existat o perma-

nenta preocupare pentru reamenajarea spatiilorpublice prin adaugarea de noi arcuri de triumf,amfiteatre, terme, parcuri. S-au emis legiimperiale privind a§ezarea caselor particularesau a edificiilor publice, pentru evitarea incen-diilor sau pentru pastratea curateniei. Romadevine ora§ul de referinta pentru toate ora§eledin imperiu. Ele se organizau Tn jurul unor spatiipublice - forumuri - evidentiate prin constructiimonumentale, impozante (temple, arcuri detriumf, bazilici), iar strazile erau construite §i

dispuse Tn functie de aceste nuclee. Ora§eleromane trebuiau sa asigure o serie de serviciiaduse cetatenilor lor: aprovizionarea cu apa(apeducte) §i distribuirea ei, asigurareaprotectiei prin ziduri §i a accesului prin porti deintrare, asigurarea liberei circulatii prin strazi §itrotuare, dotarea cu edificii politico-administrative, juridice, culturale §i religioase, depo-zitarea alimentelor §i distribuirea lor, asigurareaspatiilor de locuit §i a celor pentru recreere §idistractie.

Programul constructiv este foarte variat §i

22

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Apeduct roman Pont du Gard - Nimes, Franca

cuprinde constructii civile, religioase §i edilitare.Varietatea lor este impusa de cerintele multipleale vietii publice §i de stat §i de cele ale vietiiparticulare.

Forumul (forum romanum) este centrul ora-

§ului, locul unde se Tntalnesc sacrul §i profanul,unde sunt a§ezate principalele temple de cult §ipalatele imperiale. Este locul unde se aduna ce-tatenii pra§ului. Aid sunt amplasate temple, ba-zilici, palate, columne, biblioteci, arcuri de triumf,piete comerciale §.a.

Exemplificari: forumurile ridicate de Tmparatii: Cezar,Augustus, Traian, Nerva §i Vespasian - Roma.

Bazilica este o constructie de foarte mari di-mensiuni, de plan rectangular §i Tn care au loc a-dunari publice, §edintele Senatului, se desfa§oa-

ra procese. Sunt compuse din 3-5 nave de dimensiuni inegale - cea centrala mai lata §i maiTnalta, cele laterale mai Tnguste §i mai joase. Peuna din laturi se afla o ni§a semicirculara - absida - Tn care este amplasata masa judecatorului.Navele sunt despartite Tntre ele prin arcade spri-

jinite pe coloane. Acest tip de constructie va fipreluat de cre§tini atunci cand §i-au construit pri-mele biserici, datorita capacitatii lor §i pentru ca

Amfi teat rul din Nimes, Franta

nu aveau nici o legatura cu zeii pagani.Exemplificari: Bazilica Aemilia, Ulpia, Giulia - Roma §.a.

Teatrul, amfiteatrul, odeonul, stadionul, circul repezinta principalele construct destinatedistractiei (spectacole de teatru, lupte cu gladia-tori, parade militare, Tntreceri sportive). Interesulromanilor pentru spectacole publice este foartemare §i se manifests Tn toate paturile societatii.Aceste constructii satisfac pasiunea lor pentruspectacol §i cunosc un mare avant pe Tntregul te-ritoriu al imperiului. Unele dintre ele, teatrul, ode-

Colosseum - Roma

onul, stadionul, sunt preluate de la greci §i adap-tate necesitatilor romanilor, folosindu-se tehnicilede constructie ale acestora. Altele, precum amfiteatrul §i circul sunt constructii specific romane.

Exemplificari: TeatrulluiMarcellus, Colosseum-Roma,

Amfiteatrele din Arles, Nimes, Verona, Tunisia (El Djem).

Termele sau baile publice sunt mari ansam-bluri arhitectonice care cuprind: piscine, bai cal-de sau fierbinti, garderobe, palestre (sali acope-rite pentru exercitii fizice), biblioteci, gradini, lo-curi de plimbare sau discutii.

Exemplificari: Termele lui Agripa, Caracalia, Diocletian f i Constantin.

Monumentele comemorative sau triumfalesunt ridicate Tn cinstea unor eroi sau a unor vic-torii Tn lupte. Pentru romani, succesul Tn lupteera foarte important §i contribuia la cre§terea fai-mei §i renumelui conducatorului de o§ti sau aTmparatului, iar celebrarea la Roma a triumfuluiera Tnsotita de parade militare. Arcuri de triumf,columne, trofee, altare sau statui ecvestre alecomandantilor apareau pe Tntreg cuprinsul imperiului ca o ilustrare a puterii romane, a gloriei §ifaimei romanului puternic.

Exemplificari: arcurile de triumf ale TmparatilorSeptimiu Sever, Titus, Traian, Constantin - Roma, altare -

Ara Pads Augustae (Altarul pacii) - Roma, columne -Columna lui Traian, trofee - Trofeul lui Traian de laAdamclisi (Dobrogea) §.a.

23

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Ar cu l de t ri um f al tmparatului Traian - Roma

Locuintele sunt construite pentru doua feluride utilizari: case particulare §i case pentru Tnchi-

riat. Cele particulare sunt de diverse tipuri constructive §i pentru clase sociale diferite. Ele potfi construite la ora§ (villa urbana) §i la tara (villa rustica) §i pot avea 1-2 etaje. Casele romaneasigurau locuitorilor izolare §i relaxare. Planul loreste simplu §i deriva din cel etrusc prin prelua-rea atriumului traditional, o Tncapere centralapartial deschisa spre cer (compluvium). Tn acestatrium, mobilat mai mult sau mai putin elegant,se afla un bazin (impluvium) centrat pe deschi-derea din acoperi§ pentru a strange apa deploaie. Tn jurul lui sunt distribuite mici camere cu

destinatii diverse, iar atriumul dadea Tntr-ocamera mai mare (ca un fel de salon) destinataadunarii Tntregii familii. Sub influenta ahitecturiielenistice, la acest tip de case s-au adaugat unperistil*, gradini, saloane §i sali de ospete.Casele oamenilor bogati erau decorate cumozaicuri (parietal §i pavimentar), fresce,stucaturi, statui §i mobilier de lux.

*peristil - curte interioara fnconjurata de portic.Exemplificari: casele din Pompei §i Herculanum (Casa

Templu roman (Casa Patrata) - Mimes, Franta

24

Faunului, Casa Pausanias. Casa Vetti §.a.), Villa lui Hadrian de la Tivoli.

Casele pentru inchiriat (sau insulae) suntdestinate oamenilor liberi §i sunt adevarate blo-curi de locuinte, ridicate pe 3-8 etaje avand laparter ateliere §i magazine. Locuintele eraucompuse din 1-2 camere §i bucatarie. Unele

dintre ele aveau conducte de apa la nivelul curtii§i instalatii sanitare.

Palatele imperiale devin foarte numeroaseTn perioada imperiului, fiecare imparat con-struind altele noi sau refacand vechile con-structii. Ele urmaresc aceea§i repartitie ca §i incazul caselor particulare, la care se adauga salatronului, sali de oaspeti, terme, biblioteci etc.

Exemplificari: Palatul Flavilor - Roma, Palatul lui Dio

cletian - Split.

Templele sunt Tnchinate unui singur zeu saumai multora (Pantheonul de la Roma este

destinat tuturor zeilor). Planul este dreptun-ghiular sau circular §i sunt Tnconjurate de coloa-ne libere sau angajate (sub influenta greaca sauetrusca). Ele nu au eleganta celor grece§ti, suntmai greoaie §i depa§esc adeseori dimensiuneaumana. Coloanele pe care le preiau de la grecisunt mai Tnalte (ordinul colosal) §i mult maibogat decorate prin adaugarea la capitele alaturide frunzele de acant a numeroase motivevegetale, florale, zoomorfe, acvile sau figurine.

Exemplificari: Templul Vestei, Pantheonul, Templul lui Jupiter - Roma, Casa patrata - Nlmes, Franta.

Sculptura este un domeniu major de mani-festare a artei romane §i cunoa§te cele mai pu-ternice influente etrusce §i grece§ti sau elenistice. Cele mai dezvoltate sunt portretul §i relieful istoric.

Portretul reprezinta genul cel mai valoros alsculpturii romane. El corespunde interesuluipentru realitate, predilectiei romanilor pentru re-prezentarea descriptiva. Avandu-§i originea Tnvenerarea stramo§ilor sub forma ma§tilor mor-tuare, sub influenta etruscilor, portretele romanesunt veridice, reproducand trasaturile fizice §i

morale ale celui portretizat pentru exprimareaadevarului. Ele sunt cap, bust, figura Tntreaga.Ele sufera o evolutie de la portretele dinperioada republicii caracterizate prin evitareamagulirii, veridicitate absoluta, fete dure braz-date de riduri, urate, cu explorari psihologice,pana la portretele din perioada imperiului reali-zate cu scop propagandistic, laudativ-idealizate§i care devin reprezentari ale generalului. Secontureaza adevarate tipuri de oameni: filozofi,

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Relief decorativ de pe un sarcofag roman, Muzeul National - Roma, sec.ill, marmura

negustori, generali plini de vitejie, patricienibogati, femei, mame respectabile. Tn portretisticaimperiala se raspande§te gustul pentru persona

jele mitologice, barbati §i femei, Tmparati,patricieni sau negustori dorind sa fie Tnfati§ati cazei §i zeite (Jupiter, Marte, Junona, Venera).Chipurile raman ve§nic tinere, eroice §i ra-

dioase.Sculptura romana pastreaza un echilibru Tntre realism §i idealizare. Doar catre perioada desfar§it a imperiului, spiritul de idealizare Tnvinge,accentul punandu-se pe poza artificiala, atitudi-nea retorica, vestimentatie bogata, raceala §iconventionalism.

Exemplificari: Portretul lui Jucundus, Nero, Claudiu,

Cezar, Caracalla, Agripina, efigiile lui Vespasian §.a.

Statuile de Tmparati sunt foarte numeroase §isunt amplasate Tn forumuri Tn scop propagan-

distic. Ele Tntruchipeaza relatia putere poli-tica—virtuti—victorii militare. Sunt de doua tipuri:statuile Tn armura §i cele ecvestre, simboluri aleautoritatii §i puterii.

Exemplificari: Statuia lui Augustus - de la Prima Porta,

Roma, statuile ecvestre ale lui Marc Aureliu §i Domitian, Roma.

Relieful istoric este folosit pentru a decora altare, columne, arcuri de triumf etc. §i Tnfati§eazascene de lupta, fapte de vitejie, obiceiuri, scenedin viata reala. El este un mijloc de propaganda§i are valoare documentary prin precizia

detaliilor, amanuntelor. Fixeaza sub formabasoreliefurilor informatii concrete despreneamuri, locuri, evenimente pentru ca ele sa fieidentificabile. Reliefurile nareaza cu grijadeosebita pentru detaliul concret §i exactitatearelatarii.

Exemplificari: Ara Pads Augustae, Columna lui Traian, Columna lui Aurelian, Arcul de triumf al lui Titus, Roma §.a.

Mozaicul §i pictura au ocupat un loc important Tn arta romana. Ele exprima pasiunea romanilor pentru ornament, gustul lor pentru fastuos.Romanii le-au exploatat pentru a-§i Tmpodobi ca-sele §i palatele, mai rar templele. Decoratiile inte-rioarelor se realizau pe plafoane §i bolti (cu simboluri specifice ce-rului), pe pereti (cupeisaje, diverse su-biecte mitologice sau

din viata cotidiana) §ipodea (sub forma demozaicuri pavimenta-re, cu motive orna-mentale geometrice,florale, figurative). In-diferent de tehnica delucru aleasa - mo-zaic, fresca, stucaturacolorata — se urma- Portretul Faustinei, sotia

re§te crearea iluziei lu' Marc Aureliu, MuzeulNational - Roma, marmura

25

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


(trompe I’oeil*). Cele mai bine pastrate exemplesunt cele din ora§ele Pompei §i Herculanum des-coperite Tn cursul sec. al XVIII-lea. Din restul imperiului au ramas foarte putine, de§i din istoriile luiPausanias rezulta ca decorarea caselor §i chiar atemplelor cu mozaicuri §i fresce era un lucrufoarte raspandit.

*trompe I'oeil - Jn§eal8 ochiul”; maniera de a pictaTn care obiectele sunt reprezentate atat de minutiostncat creeaza iluzia realitatii imediate.

Vitruvius (arhitect roman sec. I d.Hr.) vorbe§te Tn trata-tul sau de arhitectura despre tehnica de realizare a picturii,Tn fresca fi encaustic^. Tot el descrie tn detaliu tehnicile derealizare a mozaicului roman.

Tematica este foarte variata: naturi moarte,peisaje, scene de teatru popular, scene de gen,animale salbatice, scene de lupta.

In timpul Republicii pictura este pur decorati-va §i se reduce la realizarea unui decor parietal

ce imita marmura sau lemnul. In timpulimperiului ea reprezinta elemente de arhitectura,coloane, arcade, antablamente, ferestre, arcuriTn trompe I’oeil, punandu-se accentul pe desen.Scenele se complica §i apar reprezentari de diverse subiecte, dupa modelele grece§ti §i elenis-tice, cu Tncercari de redare a adancimii, prinpozitionarea personajelor Tn planuri diferite. Ceamai folosita culoare este ro§ul, iar compozitiilesunt stilizate, cu un grafism accentuat.

Exemplificari: Casa Misterelor (scene legate de cultullui Dionysos) din Pompei, Villa imparatesei Livia, Prima Porta - Roma, Villa lui Hadrian - Tivoli.

Mozaicul se folose§te pentru decorarea pere-tilor, tavanelor (boltilor) §i podelelor din case, palate, terme, bazilici, piscine §i fantani. In perioadaRepublicii este strict pavimentar. Pavimentele

Brutarul $i sotia sa - Pompei, azi la Muzeul National, Neapole, fresca

sunt straturi durabile care ascund aspectul brut al

constructiei podelei §i nu permit patrunderea u-mezelii. Fiind considerate foarte practice, ele au

26

fost dintotdeauna importante Tn arhitectura romana. S-au folosit caramizile, teracota, piatra, marmura sau pietricele de rau. Compozitiile erau formate din motive geometrice sau florale, personaje §i animale. In perioada Imperiului, mozaicudevine cel mai important element de decor parietal §i pavimentar. Se introduc cubuletele de sti-cla colorata, translucida, cu foaie de aur incorporate §i cele de ceramica smaltuita §i policromeScenele sunt figurative, desfa§urate sub formade panouri (de forme diferite) sau medalioane,pe suprafete mari, cu tematica foarte variata(scene istorice, mitologice, din viata reala, luptecu gladiatori, animale salbatice foarte realiste).

Exemplificari: Mozaicul pavimentar din Ostia - RomaCasa de aura lui Nero de langa Colosseum - Roma, CasaFaunului, Casa Venerei - Pompei.

Arta Romana pe teri toriul Romaniei.

A. Ar ta daco-getilor.

Arhitectura cuprinde mai multe tipuri de con-structii: militare (cetati, turnuri de paza, fortifica-

tii), religioase (sanctuare, altare) §i civile (locuin-te, depozite). Aceste constructii erau din piatrafasonata sau din bolovani. Pe langa ele maexistau §i constructii din barne de lemn. Celemai cunoscute erau cetatile, de plan neregulat,cu ziduri din piatra, cu turnuri patrate §i una saumai multe porti.

Exemplificari: fortificatiile de la Coste$ti, Blidaru, Piatra

Ro§ie, Sarmizegetusa.

Ceramica. Pe vasele de ceramica este absents reprezentarea figurativa. Se poate vorb

mai repede de existenta unor simboluri solare,geometrice §i schematic stilizate, probabil de or-

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


din ritualic. Poate ca daca nu ar fi existat con-flictul cu Roma, aceasta simbolistica de pevasele de ceramica ar fi evoluat spre reprezen-tarea figurativa.

Exemplificari: vasele descoperite Tn Muntii Ora§tiei.

B. Arta romana m Dacia. Cucerirea Daciei aasigurat societatii o evolutie de tip superior. Aiciau aparut o culture §i arta romana de tipprovincial.

Arhi tectura. Datorita traditiilor daco-getice §iinfluenêi elenistice venite dinspre coloniile gre-ce§ti de la Marea Neagra, constructive executa-te Tn aceasta provincie nu sunt impozante saufastuoase §i nu au decoratii bogate, a§a cum seTntalnesc Tn Galia sau Africa romana. Monumen-tele realizate aici au un caracter pregnant militar.

Ora§ele sunt construite dupa principiile urba-nisticii romane, avand Tn centru edificiile publice,sanctuarul §i de jur Tmprejur cartierele de locuin-te, toate cuprinse Tntr-o incinta fortificata (Tn afa-

ra ei se afla necropola).Exemplificari: Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Adamclisi.

in jurul ora§elor se afla gospodariile izolate, care comporta o incinta de protectie, turn de apa-rare §i doua zone: locuinêle stapanilor (cu came-re de locuit, baie) §i gradinile §i zona gospoda-reasca Tn care se afla adaposturile sclavilor, ani-malelor, magazii, ateliere. (ex.: Tn Transilvania).

Castrul este o a§ezare cu caracter special,avand trei zone incluse Tntr-un patrulater: zona

Casa particulars - Dura Europos, sec. Ill, sala botezului

rezervata cazarmii soldatilor, zona locuintelor o-fiterilor §i zona magaziilor §i depozitelor de ali-mente.

Bazilica este cunoscuta §i raspandita. Forma-ta dintr-o sala rectangulara, este Tmpartita Tn treinave inegale, desparflte prin §iruri de arcuri pecoloane. (ex.: Adamclisi). Amfiteatrul de la Sarmizegetusa §i termele de la Histria §i Baile Her-culane (dotate cu bazine, vestibule, Tncaperi de

baie, placaje din mozaic §i marmura) sunt exe-cutate dupa constructiile romane.

Bazilica Santa Sabina - Roma, sec. al V-lea, vedere interioara

Trofeele - Monumentul de la Adamclisi, ridicat deTraian Tn urma bataliilor din 101 d.Hr., are un caracter triumfal §i este decorat cu reliefuri care poves-

teau bataliile purtate de Traian pe aceste teritorii.Sculptura cunoa§te copii dupa statuile origi-

nale executate la Roma §i facute pentru propaganda imperiala Tn provincii. Ele reprezinta principalele divinitati ale cultului Tn diferiti zei. Se maicunosc §i alte statui care reprezinta probabil ce-tateni importanti §i care se remarca prin Tncerca-rea de a reda cat mai fidel trasaturile fetelor.

S-au mai dezvoltat: gliptica, ceramica, sticla-ria, creatia de mobilier §i de podoabe.

A r t a P a l e o c r e s t i n A9

Perioada. naleocrestina (crestina veche) seTntinde din secoiul I d .H t pan.a_[a~~sf&r§lfulsecolului al IV-lea d.Hr. si ixtatfiJQmpaiffiaJjidoua etape principale: Tnainte si dupa anuL313,data la care cultul cre§tin este recunoscut decatre Tmparatul Constantin cel Mare §i devine

religie de stat sub domnia lui Teodosie I (mort la395). Aparuta Tn Palestina datorita adanciriicrizelor sociale §i antagonismelor etnice, nouacredinta aduce oamenilor saraci ideea egalitatii§i mantuirii §i declan§eaza din partea autori-taîlor romane numeroase persecutii §i prigoarte.Datorita raspandirii sale rapide, Tmparatii romanivor fi nevoiti sa dea o serie de edicte de to-leranta a cre§tinilor §i sa recunoasca Tn finalexistenta noului cult. Odata cu raspandirea lui Tntoate teritoriile imperiului §i Tn toate paturile §i

27

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


clasele sociale, are loc definirea dogmelorcre§tine, proces Tnsotit de numeroase disputeteologice. Arta paleocrestina-esteteoatadeaparjtia §i rasp§ndh^jg^§tiDjsnaului §i va oglin-di toate aceste dispute, precum §i evolutia dogmelor religioase.

Arhi tectura. Cre§tinismul primitiv este foarte

putin cunoscut in primele secole dupa Hristos.

Catacomba Priscille - Roma, sec. Ill, Bunu l Pastor, fresca

Informatiile existente nu precizeaza existentaunor monumente specifice Tn care sa se cele-breze ritualurile noului cult. Potrivit tradiftei apos-tolice, acestea se desfa§urau la Tnceputurilecreftfmsmului Tn case particulare cu Tncaperispecializate pentru desfa§urarea lor. Cele maivechi spatii folosite de cultul cre§tin suntcasele de la Dura Europos. pe jmaluLEufratului (Tnc. sec,al lll-lea), de plan patrulater, cu o curte interioara,la dreapta existand un baptisteriu (o sala Tn carese afla vasul pentru botez), iar la stanga un spa-tiu ce servea Tn scop liturgic. La mijlocul seco-lului, un prim edict de toleranta permite constru-irea la Roma a unor case-biserici (domus ecle- siae), dar care au fost distruse Tn secolul al IV-lea,Tn perioada ultimei mari persecutii. Un alt loc dedesfagurare a ritualurilor noului cult, au fost §i catacombele (cimitire sapate Tn stanca) de la maFginea ora§elor (ex. Roma, Neapole, Sicilia s a )-Acestea cuprind galerii stramte §i Jnalte, camerecu firide (loculi) Tn care erau a^eznto radnvrolocamere transformate Tn sanctuare (cu altare §idecorate cu picturi religioase).

Primele biserici cre?tine au aparut Tn sec, al

IV-lea, dupa Constantin cel Mare si Teodosie j.?entnjeies-a ales planul vechilor bazilici romance utilizate ca sali de adunare sau judecata §i fara nici o legatura cu religia pagana. Planul estetransformat §i adaptat la nevoile noului cult reli-gios §i prezinta Tnca de la primele constructii tra-saturile esentiale ale majoritatii bisericilor ulteri-

oare- El cuprinde: exonatfexu/ (sau nartexul. laintrarea Tn biserica, ca spatiu de trecere de la lu-mea reala la cea divina), 3-5 nave, dintre carecea centrala este mai Tnalta §i cele laterale suntmai joase §i Tnguste, pentru a primi cat mai multicredincio§i, absida semicirculara a altarului Tncentrul careia este amplasat altarul pentru oficie-rea liturghiei. Aceste biserici erau acoperite cutavane drepte pe §arpanta de lemn* sau bolti. Laexterior bisericile erau simple, din caramida, austere §i fara decoratii bogate. Tntreaga atentie seconcentreaza asupra interioarelor Tn care se a-duna credincio§ii, interioare bogat decorate maiales cu fresce §i mozaicuri. Nici un monumentdin sec. al IV-lea nu se mai pastreaza Tn starealui initiala datorita interventiilor repetate de-a lun-gul timpului. Cu unele variante, schema acestorbiserici va fi raspandita Tn Tntreaga lume cre§tina.

*§arpanta din lemn - structura (e§afodaj) dinbarne de lemn, Tn interiorul unei constructii, a-§ezate pentru a sustine greutatea acoperi§uluiexterior (Tn doua ape).

Pictura se naste, si atinge maturitatea Tntresecolele al lll-lea §i a! IV-lea. Foarte de timpuriu(sec. al ll-lea) cre§tinii vad Tn pictura doar o a-mintire a paganismului, un mijloc de idolatrie,ceea ce duce la un refuz categoric al imaginii

28

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Catacomba San Callixte - Roma, sec. Ill, Reprezentarea lu i lisus, fresca

pictate. Ulterior, sub influenta artei JBaucatlve.are-co-romane, cre§tinii recurg la pictura sau mozaic

pentru decorarea caselor, catacombelor sau pri-melor biserici, considerandu-le mijloace de edu- care in spirit cre§tin. Primele imagini folosite decre§tini (Tn catacombe) sunt cele simbolice, detip imagine-semn pentru redarea esentialului §i oTntelegere rapida. Printre simbolurile cele maiutilizate se numara: crucea (simbolul credinteicre§tine), pe§tele} mielul (simboluri ale lui lisus),poivmbelul (simbolul Sfantului Duh), bMudmL

(simbolul nemuririi), palmierul (simbolul victorieiasupra mortii) §.a. Odata cu sec. al IIMea sim-

bolismul nu mai este suficient, iar pictura trece lateme figurative, ca un instrument de propagandapentra 'crepnarea paganilor, Hristos fiind figuratTn mai multe ipostaze alegorice pentru a-l derutape cel neavizat Tntr-o perioada de mari per-secufli. Cele_mai frecventesimtreprezentarile luiHristos sunt Jpjina.jBôij!/t(/,Pasfor (Dumnezeusalvator) sau Orfeu (Dumnezeu Tmblanzitor desuflete). Tot acum apar reprezentarile luiPshyche (sufletul fericit desprins de trup §i carepopose§te Tn Paradis), ale Raiukji (peisaje cu ar-

bori §i flori pentru a reprezenta locul Tn care su-fletele credincio§ilor sunt mantuite), ale C/ne/or(sub forma banchetelor), Orantelor (femei Tn po-ziîi de rugaciune). Treptat,__imagjn|le devin totmai jara tive, iar subiectele sunt inspirate dincartile^fihte] amintind de numeroasele persecu-tii suferite de primii cre§tini (Daniil in groapa cu lei, Izbanda lui David asupra lui Goliath, Iona §i Balenaâ.), dupa care sunt adoptate teme dinviata §i minunile lui lisus. Din sec. al IV-lea, pic

tura devine arta oficiala, ea ilustreaza triumfulcre§tinismului §i al Bisericii. Este principalul instrument educativ prin ilustrarea Bibliei cu imagini. Odgla.cu cre§terea importantei sale, sestabile§te §i o iconografie* cre§tina §i o repartitie

Catacomba Sf. Petru, Roma - lisus §i Samariteanca la fantana, sec. IV, fresca

precisa a scenelor Tn cadrul bisericii, ce vor fipastrate cu mici variatii, permanent, lisus aparereprezentat ca un barbat matur, cu barba, parnegru pana la umeri, Tn atitudini majestuoase,Tncadrat de alfa §i omega (simbolurile eternitatiiSale), cu aureola pe cap. Fecioara Maria estetanara, cu obrazul alungit, gratioasa, cu aureolaTn jurul capului, Tn atitudini solemne, cu ve§mintebogate. lerarhia divina este strict organizata,Dumnezeu Tmparat domina demnitarii care sunt

apostolii, Tn fruntea carora se afla Petru §i Pavel,urmati apoi de sfintii martiri.‘ iconografie (e//con=imagine; graphein=a descrie) -disciplina care fnglobeazS studiul temelor inspiratedin Vechiul sau Noul Testament, precum §i din viatasfintilor.

In epoca paleocre§tina se vor stabili viitoareleelemente specifice Tntregii picturi cre§tine: ilustrarea succinta, alegerea detaliilor semnificative,sintetizarea scenelor, plasarea lor Tntr-un cadru(peisaje sau constructii). In conformitate cu noulcult, trupul material este lipsit de importanta §i

este subordonat sufletului. De aceea, construc-tia personajelor evolueaza de la o tratare realists (sub influenta directa a artei antice), spre re-nuntarea la detalii §i amanunte, Tn favoareaschematizarii, sintetizarii §i abstractizarii trupurilor §i figurilor. Ele sunt realizate printr-un desenconcis, linii de contur, fara sa se sugerezevolumul. abandon§ndu-se ffeptaf detaffffeanatomice naturaliste.

Exemplificari: picturile din Cripta Lucinei (sf. sec. II),

29

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


de la San Calistro (inc. sec. Ill), din catacombele de laPriscille (sf. sec. Ilh - Roma; picturile de la Dura Eurooos. mozaicurile de la Biserica Santa Pudenziana (sf. sec. IV) -Roma, Santa Maria Maggiore (sec. V) - Roma §.a.

E v a l u a r e

1. Identificati §i comentati principalelecaracteristici fundamental ale artei egiptene.

2. Comentati Tn ce masura respectarea unorcanoane influenteaza sculptura egipteana.

3. Explicati cum se reflecta credinta Tn zei §inemurire Tn arta egipteana.

4. Faceti o paralela Tntre palatele mesopotami-ene §i cele cretane §i miceniene evidentiindasemanarile §i deosebirile dintre ele.

5. Analizati §i comentati cum sunt decoratepalatele cretane §i miceniene.

6. Explicati Tn ce constau diferentele dintre

pictura egipteana §i cea cretana.7. Faceti o paralela Tntre templul egiptean §i cel

grec.8. Cautati motive decorative egiptene sau gre-

ce§ti §i concepeti un model de imprimerie textila,de bijuterie etc.

9. Aratati care sunt diferentele dintre ordinul» >doric §i cel ionic.

10. Analizati §i precizati, pornind de la imaginilecelor doua lucrari, sculpturile Doriforul §i Apollo Sauroctonul, ce schimbari importante se produc Tn

viziunea arti§tilor §i cum se concretizeaza ele dinpunct de vedere plastic.11. Precizati ce aduce nou sculptura elenistica.12. Alcatuiti un scurt eseu despre tragedia

traita de preotul Laocoon.13. Pornind de la Procesiunea Panatheneelor

de pe friza Parthenonului §i Lupta zeilorcu gigantii de pe Altarul din Pergam, observati §i comentatidiferentele de viziune §i exprimare plastica dintrecele doua lucrari.

14. Faceti o paralela Tntre templul roman §i celgrec.

15. Precizati de ce cre§tinii aleg, dintre toatetipurile de constructii, bazilica pentru ridicareaprimelor biserici.

16. Precizati ce aduce nou sculptura lui MironDiscobolul, fata de reprezentarile de baieti(Kouroi) din perioada arhaica.

30

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Capitolul 2

EVUL MEDIU

C o n t e x t u l E p o c h

Considerat multa vreme ca o perioada Tntune-cata, Tn care au predominat bolile ce au decimatpopulatia Europei, foametea, superstijiile, per-secuflile Inchizitiei, cruciadele, Evul Mediu (Medium Aevum) este astazi privit ca o perioada important Tn evolutia civiliza^iilor europene, ca operioada de cuceriri cultural-artistice. La bazaformarii civilizatiei medievale stau elementul gre-co-latin (traditia gandirii grece§ti, a celei politice §i

juridice latine), aportul popoarelor germanice, bi-zantin §i arab, precum §i ideologia cre§tina insti-tutionalizata. La Tnceputuri, imediat dupa prabu-§irea Imperiului Roman de Apus (476), viataculturala §i artistica este Tn declin, fara sa seproduca o disparitie totala a traditiilor §i activitatiiculturale. Se formeaza doua zone culturale. Tn

cea dintai supravietuie§te civilizatia romana, iarregii ostrogoti, vizigoti, vandali sau burgunzi,trecand la cre§tinism, vor Tncerca sa refaca sausa pastreze vechiul cadru de viata roman. Cea

de-a doua zona este cea a Imperiului Bizantin,care va renunta treptat la civilizatia romana,punand bazele unei civilizatii noi. Tn aceastaperioada de Tnceput, un rol esential l-a avutraspandirea cre§tinismului. Biserica devine oinstitute tot mai puternica.

Tn Occident, pe fondul unui analfabetism ac-centuat §i a lipsei de interes pentru dezvoltareaculturii §i artei, un rol special l-a avut „Rena§terea carolingiana §i ottoniana” (sec. VIII-IX). Carol celMare devine cea mai importanta personalitate aEuropei prin dorinta lui de a reface ImperiulRoman. El a Tncercat sa revitalizeze §i sa pro-moveze o viata culturala §i artistica Tnfloritoarepentru a rivaliza cu Tmparatii bizantini. Tnfiinteazacea mai mare biblioteca din vremea respectiva,se preocupa de instruirea clerului, nobililor §imaselor Tntemeind §coli pe langa marile ma-nastiri, aduna la curtea sa Tnvatati §i carturari dinTntreaga Europa. Tn timpul sau se construiescbiserici care prin noutatea §olutiilor constructive

Mausoleul Gallei Placidia, Ravenna, Italia, sec. V

vor influenta stilurile artistice ulterioare. Dupa sec.al X-lea, supranumit §i „secolul de fief, plin de

devastari de teritorii, lupte §i distrugeri, secoleleurmatoare Tnregistreaza o redresare culturala §i oevolufie cultural-artistica ascendenta. Peste tot,au loc dezvoltari rapide ale Tnvatamantului,§tiin^elor, literaturii, filozofiei §i artei. Tntre secolulal XII—lea §i al Xlll-lea are loc o adevarata„rena§tere medievala” care cuprinde Tntregulcontinent, o explozie cultural-artistica decisivapentru evolutia ulterioara a Europei. Un rolesential l-au avut ordinele religioase (dominican §i

Bazilica San Vitale, Ravenna, Italia, sec. VI

franciscan) ai caror reprezentanti, circuland de laun capat la altul al Europei, vor aduce cu ei pros-peritate economica §i multe noutati Tn arta. Deasemenea, Cruciadele vor determina un contactdirect Tntre europeni §i Imperiul Bizantin, fiind o

31

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


cale de transmitere a influentelor cultural-artistice.Pe toate planurile §i Tn toate domeniile se Tnregis-treaza mari progrese. Manastirile §i curtile regaledevin adevarate focare §i centre de cultura. Aparprimele universitati la Paris, Oxford, Cambridge,Toledo, Bologna §.a.

A r t a B i z a n t i n a

In anul 330, tmparatul Constatin muta capitals Imperiului Roman Tn Orient, la Byzantium, vechea colonie greceas-ca de pe malul Bosforului, considerTnd-o „a doua Roma ”, iar in 395, Imparatul Teodosie Tmparte imperiul Tn doua,Imperiul Roman de Apus cu capitala la Roma §i Imperiul Roman de Rasarit sau Bizantin cu capitala la Constantinopole. Imperiul este condus de un bazileu care are puteridepline, caracter divin $i sacru §\ este „urma§ul lui Christos”. A doua putere Tn imperiu o reprezinta Biserica. Inanul 1054 are loc Marea Schisma care marcheaza ruptura

definitiva dintre catolici §i ortodoc§i, Constantinopolul deve-nind capitala ortodoxismului.

Arta bizantina se dezvolta pe teritoriile Impe-riului Bizantin Tntre sec. IV §i XV Tn corelatie custructura §i evolutia imperiului. Cultura §i arta bizantina sunt puternic legate de religia cre§tina §ide autoritatea bazileului. Ea devine instrumentulcel mai potrivit de propaganda, prin constructii §ipicturi, a cre§tinismului §i puterii imperiale. Artaare rolul de a impresiona, accentuand Tn perma-

Basilica San Apoll inare Nuovo, Ravenna, Italia, sec. VI, vedere interioara

nenta latura emotionala, ea trebuie sa Tnalte su-» i 1 >fletul spre divinitate, sa arate maretia imperiului§i statului.

Arta bizantina are un caracter dualist. Pe deo parte exista o arta oficiala, Tnchinata bazileului,§i pe de alta exista o componenta populara spe-cifica mediilor formate din calugari §i oamenisimpli. Arta oficiala este elaborate la curtea de laConstantinopole, iar cealalta directie este pro-32

movata in manastirile de pe tot cuprinsul imperiului sau Tn §colile locale din Rusia, Serbia, Bulgaria, Tarile Romane. tntre cele doua exista influence reciproce.

Arta bizantina are un profund caracter traditionalist prin pastrarea regulilor §i canoanelor caredetermina stabilitatea artei §i lipsa ei de libertatecreativa §i fantezie. Cu rare exceptii, arti§tii bi-zantini sunt anonimi, conservatori, pastratori airegulilor odata stabilite. Orice inovatie adoptatadevine regula, ceea ce explica evolutia Tnceata §ifara salturi spectaculoase a Tntregii arte.

Arta bizantina nu este omogena §i unitara peTntregul imperiu, fiind formata din centre §i §colide arta. Dincolo de un numitor comun, cum ar fispre exemplu iconografia §i mijloacele de expri-mare Tn pictura, exista Tn plan local trasaturi deindividualizare, specifice diferitelor §coli.

Perioadele de dezvoltare ale artei bizantine:

• • Tnceputurile artei bizantine: sec. IV-V• Epoca lui Justinian: sec. VI■ Perioada iconoclasta: sec. VIII-IX• Perioada clasica: sec. IX-XIII• Renafterea paleologa: sec. XIV• Decaderea artei bizantine: sec. XIII-XIV (1453cucerirea imperiului de catre turci)

Tn evolutia sa, dezvoltarea artei bizantine este influenta-ta de douS fenomene majore: extinderea monahismului §icriza iconoclasta.

Biserica Sf. Sofia din Constantinopole

(Istanbul, Turcia), sec. VI, vedere interioara

Monahismul §i iconoclasmul. Monahismul

este specific credintei cre§tine §i reprezinta re-tragerea §i izolarea unor credincio§i Tn locurispecial construite, numite manastiri. Acestea seraspandesc Tn mare masura pe tot cuprinsul imperiului. Tn aceste locuri calugarii practica asce-tismul §i pasivitatea, manifestand un interes minor pentru viata pamanteana. Fenomenul monahismului cunoa§te Tn imperiu o larga raspandire,cuprinzand paturi §i clase sociale diverse, de laoameni saraci pana la bazilei (care se pot retra-ge de bunavoie la manastire). Se construiesc mii

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


de manastiri care devin adevarate centre de cultura §i arta, adevarate $coli de educatie §i pastra- re cu sfintenie a traditiilor. Numai Tn sec. al Vl-leaTn timpul lui Justinian se construiesc la Constan-tinopole peste 70 dfe manastiri. Cele mai mari §imai importante sunt cele de la Muntele Athos,Muntele Sinai, Cappadocia §.a. In izolarea lor,calugarii au dezvoltat credinta Tn icoane, acestea devenind un intermediar Tntre credincio§i §iDumnezeu. Astfel, icoanele s-au raspandit foar

te mult, ceea ce a determinat o reactie violentaTmpotriva lor. Iconoclasmul este deci lupta ce-or ce nu cred Tn icoane Tmpotriva reprezentarilorlui Dumnezeu Tn imagini. Cultul icoanelor §i alsfintelor moa§te va fi total interzis. Aceasta reactie Tmpotriva icoanelor va fi asociata §i cu prigoa-na Tmpotriva calugarilor. Multe manastiri vor fiTnchise §i transformate Tn cazarmi, grajduri, edi-ficii publice, iar calugarii persecutati vor fi nevo-iti sa paraseasca imperiul. Ei vor lua caleaexilului spre Italia, Rusia, Bulgaria, Serbia §i Ta-

rile Romane, ducand cu ei traditia artei bizanti-ne. In felul acesta cultura §i arta bizantina se vorraspandi Tn alte tari. Din punct de vedere artistic,iconoclasmul a declan§at distrugerea unui nu-mar impresionant de opere de pictura, fresce, i-coane, mozaicuri.

Arhitectura. La Tnceputurile ei, traditia romana pune la dispozitia arhitecturii bizantine expe-rienta, tehnica de lucru, solu^ii constructive (ar-curi, coloane, sisteme de boltire) §i chiar tipuride constructii: bazilici, rotonde, apeducte, pietepublice, porticuri, palate, biblioteci. Treptat, pro-gramul constructiv va fi axat pe constructive religioase: manastiri, biserici, baptisterii* §i bisericinecropola. La exterior, aceste constructii sunt re-lativ simple, fara decoratii, din caramida ro§ie(sau alternand piatra cu caramida), iar la interior,ele erau bogat decorate cu mozaicuri policrome§i fresce.

*baptisteriu - constructie independents de plancircular sau poligonal, acoperita cu o cupola; esteprevazuta cu o absida §i are in centrul sau bazinul

sau cristelnita pentru botezuri.De-a lungul timpului se folosesc cateva pla-nuri de biserici dintre care cele mai raspanditesunt: de plan bazilical cu 3-5 nave acoperite cutavane drepte sau boltite, de plan central, circular (rotonde) sau poligonal, folosite pentrubaptisterii sau necropole, acoperite cu bolfl §icupole, sau plan Tn cruce greaca cu brate liberesau Tnscrise Tntr-un patrat §i acoperite cu bolti §icupole.

Exemplificari: San Paolo fuori le muri, Santa Maria Maggiore- Roma; Sf. Sofia -Trapezund; Sf. Mormant- le-rusalim; San Vitale, San Apollinare Nuovo, San Apollinare in Classe, Mausoleul Gallei Placidia - Ravenna; San Marco - Venetia; Sf. Sofia, Biseria Nea - Constantinopole, Sf. Teodor - Mistra, Sf Sofia - Kiev, Sf. Sofia - Novgorod §.a.

Pentru ca arta bizantina este o arta de curte, o arta aulica, legata de persoana bazileului §icare ilustreazamaretia imperiului §i forta autori-

tatii imperiale, bi-serica Sf. Sofia reprezinta ceamai mare ctitorie imperiala, ceamai mare biseri-ca ortodoxa. Eaeste ridicata deJustinian Tn sec.al Vl-lea.

Construct ia

trebuia sa impre-sioneze prin di-mensiunile ei, maretia cupolei §istralucirea mozaicurilor, picturilor §i obiectelor pre-tioase din interior. Biserica prezinta un plan bazilical, cu o nava centrala §i doua nave laterale §ieste Tncununata cu o imensa cupola pe pandan-tivi*. Diametrul ei este de 31 m §i este ridicata la 56m Tnaltime. Cupola este perforata de 40 de ferestreprin care patrunde lumina ce face sa straluceasca

mozaicurile somptuoase, marmura de diverseculori §i obiectele de cult din aur §i argint.«

* pandantiv - portiune de zid de forma unui triunghisferic care Tmpreuna cu arcurile7 laterale care Tldelimiteaza §i cu pilastrul (sau coloana) pe care sedescarci face parte din sistemul de sprijin al bolfiisau cupolei.

W:.' 1

m ^

- ■Mx U i :-

H;':4 I" . :

*1

w Biserica San Vitale - Ravenna,

Italia, sec. VI, vedere interioara

Biserica San Vitale - Ravenna, Italia - Imparateasa Teodora §i sui ta sa, sec. VI, mozaic

Pictura §i mozaicul. Sunt reprezentative

33

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


pentru arta bizantina. Ele erau folosite pentrudecorarea bisericilor, palatelor §i locuintelor particulare. Pentru fiecare tip de constructie (bap-tisterii, necropole, mausolee sau biserici) sestabile§te un sistem diferit de reprezentare. Pic-turile §i mozaicurile au un rol educativ, fiind nu-mite „biblii m imagin?’. La Tnceput se prefera mo-

zaicul, considerat „pictura pentru eternitate" §icare este destinat ctitoriilor imperiale. Dar,pentru ca sunt foarte scumpe, mozaicurile vor fiTnlocuite cu o tehnica mult mai simpla §i ieftina,cea a frescei.

Este stabilita o repartitie precisa a scenelorTntr-o biserica §i un program iconografic riguroscare - odata fixat - va fi folosit, cu rare exceptii,pretutindeni la fel/Tn naosul bisericii pe cupolacentrala va fi reprezentat lisus Pantokrator (Sta-panul Lumii); pe pandantivi - cei patru evanghe-

li§ti; pe tamburul cupolei centrale - puterile ce-re§ti (Tngeri, arhangheli, prooroci); pe suprafataperetilor - scene din viata lui lisus de la na§terepana la moarte §i din viata sfintilor patroni ai bisericii, martiri, parinti ai bisericii. Tn absida altaru-lui pe bolta §i pe pereti este reprezentata Fe-cioara Tn diferite ipostaze, iar alaturi de ea sfintii

militari Mihail §i Gavril, figuri de patriarhi etc.

in pronaos pe suprafata peretilor sunt repre-zentati sfinti, apostoli, sfinti patroni, tablouri votive.

Respectarea cu sfintenie a acestui program, ca fi aaltor canoane estetice, explica conservatorismul picturiibizantine. Un rol important le revine mefterilor anonimi caretrebuie sa pastreze regulile §i canoanele stricte ?i severe,ceea ce exclude, cu rare exceptii, orice libertate de creatie.

XPictura devine principalul §i cel mai eficientmijloc de exprimare al artei bizantine*Ea este unintermediar Tntre om §i Dumnezeu. Cu ajutorul i-maginii pictate §i Tn cadrul bisericii, omul poateaspira catre divinitate. Prin imagine, divinitateadevine accesibila §i prin ea se ajunge la cunoa§-

terea divinitatii.Pictura bizantina este simbolica.Ea nu mai reprezinta realitatea §i viata paman-teana, ci cauta doaresenta sau ideeatPentru a-ceasta se stabile§te o iconografie, Tn care se vapreciza chipul lui lisus, al Fecioarei sau al diferi-tilor sfinti. Ea trebuie pastrata neschimbata de-alungul timpului.^Pictura bizantina ignora timpul §i

spatiul, fondul de aur este abstract, este simbolul lumii superioare, transcendentalerAcest fondsepara personajele de spatiul pamantean, le izo-leaza Tntr-o lume ideala Tn care obiectele nu maiau consistenta, figurile sunt fara volum, cu silue-te fara greutate. Peisajul este simplificat §i stili-zat, culorile sunt ireale, pur decorative. Negareatrupului §i convingerea ca doar sufletul estefrumos determina parasirea redarii trupurilor Tnvolum, ceea ce duce la abstractizare §i bidimen-sionalism. Accentuarea spiritualitatii, §i nu a par-

tii materiale a trupurilor, se face prin deformarea,lipsa de proportii a trupurilor, neglijarea detaliiloranatomice, Tn totala opozifie cu trupurile ideale,perfecte §i pline de frumusetea ale artei grece§ti.Spre sfar§itul secolului al Xl-lea se elaboreazaun model de trup: corpul este lipsit de consistenta, se pierde sub ve§minte, capul - fiind loculunde se afla sufletul - este marit, ochii - oglindasufletului - sunt exagerat de mari §i fixati asupraprivitorului, buzele sunt subtiri §i imateriale,nasul - reprezentat prin cateva linii, iar fruntea

este Tnalta §i domina toata fata. Punand accentpe latura divina a lui lisus, figura Sa devine totmai ascetica §i spiritualizata pentru ca divinitatea nu poate fi cunoscuta §i este invizibila. Ac-centuand Tn permanenta latura emotionala, pictura nu trebuie sa reprezinte realitatea, ci saimpresioneze privitorul, sa Tnalte sufletul spredivinitate.

Mozaicul policrom este folosit Tn ctitoriile imperiale §i corespunde cel mai bine gustului

Biserica Sf. Sofia , Istanbul, Turcia - Fecioara cu

Pruncul §i Imparatul loan II Comnenul §i Imparateasa Irina, sec. XII, fragment mozaic

34

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


pentru fast §i bogatie. El este expresia unei arteoficiale, somptuoase §i stralucitoare. Compozi-tiile sunt simple, fara Tncadrari Tn spatiu, cu fondul de aur sau foarte rare indicatii de constructii saupeisaje^ Personajele (laice §i religioase) sunta§ezate Tn friza, sunt imobile, calme, au atitudininobile §i majestuoase, sunt Tmbracate Tn costume bogate §i tratate decorativ. Mozaicurile suntamplasate pe pereti, bolti, cupole sau podeaM

Fresca cunoa§te o mare dezvoltare mai alesTn provincii §i ma-nastiri. Odata cudecaderea imperiu-lui fresca Tnlocuie§-te mozaicul multmai scumpfchiar §ila ctitoriile imperia-le. Tehnica mult maisimpla §i mai ieftinaface ca picturile Tn

fresca sa fie mai ac-cesibile oamenilor,permitand §i o maibuna Tntelegere ascenelor/Ele au uncaracter narativ,

multe detalii §i amanunte. Compozitiile sunt a§e-zate pe pereti, bolti, §i cupole, Tn registre binedelimitate. Personajele sunt numeroase, Tnca-drate adeseori Tn peisaje sau interioare. Ele suntvazute frontal, sunt reprezentate schematizat §if§ra volum. Pozitia lor este imobila (Tn functie dezona §i de §coala exista preocupare §i pentruredarea mi§carii, prin pozitii, gesturi sau faldurileve§mintelor). Culorile sunt vii, puse Tn tenta pla-ta, uniforma. Exista numeroase §coli nationale,cu trasaturi distincte, cum ar fi cele din Salonic,Mistra, Constantinopole, Creta sau cele dinItalia, Rusia, Bulgaria, Tarile Romane.■ ^ Epoca lui Justinian (sec. VI). Acum se punbazele unor scheme compozifionale §i icono-

grafice din care se vor definitiva cele din secole-le urmatoare. Tot acum se definesc principaleletrasaturi specifice mozaicului §i frescei: simplifi-carea §i schematizarea personajelor, cre§terealor Tn dimensiune, accentuarea solemnitatii figu-rilor, formarea caracterului narativ, accentuareaabstractizarii §i spiritualizarii.v

Exemplificari: Baptisteriul ortodocfilor, San ApollinareNuovo, San Vitale, San Apollinare in Classe - Ravenna;

Santa Maria Antiqua - Roma.

^ Iconoclasmul (sec. VIII-IX). Activitatea artis-

tica este foarte intensa §i se manifesta cu preca-

dereTn Italia, unde s-au refugiat calugarii bizan-tinif Ei vor construi aid numeroase biserici §i ma-nastiri decorate cu mozaicuri §i fresce.^Acestemanastiri devin focare de cultura bizantina cumare influenta asupra picturii italiene. In cadrul

Trapeza m. Vatopedi - Muntele Athos, Grecia, sec. XIV-XV, f resce

acestor ateliere se respecta cu cea mai mare

strictete regulile §i canoanele. ^Perioada clasica (sec. IX-XIII). Dupa sfar§i-

tul crizei iconoclaste, arta va cunoa§te o nouaTnflorire, iar pictura §i mozaicul sufera diferitemodificari.tCel mai important centru este Con-stantinopolul, dar pe langa el exista numeroase§coli provinciale Tn Cappadocia, Caucaz, Serbia,Muntele Athos §.a.>Programul iconografic esterespectat, se produce o accentuata spiritualizarea figurilor, ce devin imateriale, au chipuri severe§i ascetice, iar formele trupurilor vor fi §i maischematizate §i simpiificate. Desenul este ac-centuat, culorile sunt bine delimitate §i separate#puse Tn pasta compacta.

. Exemplificari: mozaicurile din Biserica Adormirea Maicii Domnului - Niceea, Biserica Sf. Mihail - Kiev,frescele din Biserica Sf. Panteiimon - Nerezi (Serbia), Sf. Dumitru - Vladimir (Rusia) §.a.; icoane din mozaic - Sf. Nicoiae (Pecerskaia Lavra - Kiev), Sf. loan Botezatorul (San Marco - Venecia) §.a.; icoane Tn fresca - Fecioara dinVladimir (Rusia) §.a.

v Rena$terea paleologa (secolul XIV). De§i Bi-zantul decade, se pastreaza o nota de splendoa-re §i fast. Fresca Tnlocuie§te complet mozaicul §ieste dispusa pe toata suprafata peretelui Tn registre, Tnchise Tn cadre precise. Subiectele sunt Tm-bogatite cu noi episoade din viata lui lisus sau alesfintilor. Personajele sunt surprinse Tn mi§care,concretizata prin gesturi avantate, libere, faldurifluturande. Chipurile sunt mai putin severe, maidelicate, iar paleta cromatica este rafinata, cu e-fecte pitore§ti^Treptat se produce desprinderea§colilor nationale de pictura de sub influenta bi-

35

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


zantina, fiecare evoluand pe un drum propriu.Tara Romaneasca. In perioada de trecere la

feudalism se produce o interferenta Tntre arta an-tica §i cea noua medievala. Cristalizarea artei me-

dievale este le-gata de consti-tuirea noului tip

de stat feudal,care in Tara Romaneasca da-teaza din seco-lul al IX-lea. Unalt factor favori-zant l-a consti-tuit cre§tinareaDaciei Tnca dintimpul romani-lor. Datorita cre-

dintei cre§tine se vor dezvolta legaturi stranse cuImperiul Bizantin. Sub influenta lui directa seadopta tipul de plan bazilical pentru constructivede biserici. Cele mai vechi biserici sunt cele de laSucidava, Bazilica din Drobeta, un adevarat fo-car de raspandire a artei bizantine, biserica dinNiculitel sau Basarabi. In sec. al Xlll-lea, spre de-osebire de Transilvania, in Tara Romaneasca si-tuatia politica este tulbure §i putin favorabila dez-voltarii artei. Abia in sec. al XlV-lea sub BasarabI arta Tnflore§te §i se dezvolta. Este secolulTmprumuturilor din Transilvania, Moldova §i Bi-

zant. Biserica Domneasca Sf. Nicolae din Curteade Arge§ aduce planul Tn cruce greaca cu turlacentrala, iar Biserica manastirii Cotmeana fo-lose§te la ziduri alternanta de §iruri de caramidacu mortar. Pentru sec. al XlV-lea exista o marevarietate de planuri §i decoratii, din care se vorcristaliza tipurile fundamental specifice. Picturamurala este influentata de Bizan^ Tn iconografie §i

Curtea de Arge§, Biserica Sf. Nicolae Domnesc, Fecioara cu pruncul, fresca

36

stil. Astfel, la Curtea de Arge§ - Biserica Sf. Nicolae este pastrat cel mai valoros ansamblu depictura bizantina. Secolul al XV-lea este foartetulbure §i nu se construie§te mult (ex. Bis. Sf. Nicolae, Dealu, Bis. man. Bradet, Bistrita). Dupacaderea Constantinopolului, domnitorii Tarii Ro-mane§ti se considera continuatori ai Bizantului,

consolidand viata religioasa §i artistica §i facandnumeroase danii centrelor ortodoxe de la Munte-le Athos, Ohrida §.a. Din punct de vedere artisticacum are loc raspandirea tipurilor de plan aparu-te la manastirea Dealu §i Curtea de Arge§. Tn pictura, se.formeaza o §coala de me§teri locali (ex.:Dobromir din Targovi§te) care realizeaza picturila manastirile Dealu, Bistrita, Tismana, BolnitaCoziei. In icoane, se observa cel mai binepastrarea traditiei bizantine, cu desen sever, co-lorit bogat, transparent straturilor (ex. Icoanele lmparate§ti de la Bistrita).

S t i l u l R o m a n i c

Denumirea stilului este conventionalS, fSra legStura directi cu trSsSturile lui specifice. Termenul este folosit in secolul al XlX-lea pentru a indica arta ce se dezvolta Intre se-colele X - XII pe teritoriul tarilor de traditie romana. Ulterior,el a fost generalizat §i s-a utilizat §i pentru arta altor po-poare din acea§i perioadS.

Romanicul s-a format Tn mediul franco-spani-ol §i se dezvolta ca un stil cu caracteristici binedefinite Tn Franta, apoi Tn Spania, Portugalia,Anglia, Italia, Germania, Tarile Romane. Tn evo-lutia stilului exista trei perioade de dezvoltare:romanicul timpuriu, romanicul matur §i romanicul tarziu. Tn a doua jumatate a secolului al Xll-learomanicul se manifesto Tn paralel cu Goticul timpuriu, iar trecerea spre noul stil se face treptat §ilent. vPregatirea romanicului are loc cu mult Tna-inte de aparitia sa Tn sec. al X-lea. Dezvoltareaculturii §i artei europene Tntre secolele Vll-X de

termine cristalizarea viitoarelor trasaturi specifice §i constituie principale premise ale dezvoltariiromanicului. Tn aceasta perioada de pregatire,un rol important l-au avut traditiile locale §i influ-entele venite din Orient. Traditiile locale se manifests! mai ales Tn domeniul solutiilor constructive§i ornamentale din diferite zone ca PeninsulaIberica, Anglia §i Irlanda, Europa centrala Tntimpul lui Carol cel Mare §i Otto I sau Italia (maiales constructive din Ravenna). Influentele o-rientale sunt prezente datorita relatiilor economi

Biserica m. Sf. Clement, Sarutul lui luda, sec. XIV, Ohrida, fragment fresca

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


ce §i politice cu lumea araba sau ImperiulBizantin. Ele sunt evidente Tn adoptarea unorsolutii constructive sau planuri de biserici, Tnpreluarea unor motive decorative §i Tn gustulpentru policromie, somptuozitate §i bogatiedecorativa.

Romanicul apare §i se dezvoltS Tntr-o perioadS frSman-tatS, plina de tulburari, conflicte, superstitii §i teams. Tntre

secolele al Xl-lea §i al Xll-lea au loc importante transfor-mari, precum crefterea populatiei, a producjiei agricole,

trecerea de la o economie rurala la cea urbana prin dezvol-tarea comertului §i aparitia ora§elor, dezvoltarea cailor decomunicatie, reforme Tn sanul Bisericii (reforma gregorianarealizata de Grigore al Vll-lea), interesul spoilt pentru ftiintS§i culturS, dezvoltarea TnvStamantului. Toate acestea audrept consecinta trecerea treptata de la starea de teamd(de Dumnezeu, de moarte, de lad, de cataclisme naturale)§i lipsa de speranta, spre o ridicare a nivelului moral al societal, sentimente mai calme §i senine, exaltarea idealuri-

lor creatine.

Arhitectura. Romanicul este primul

stil artistic generali-zat Tn Tntreaga Eu-ropa, definit prin trasaturi proprii, origina-le. Cel mai importantdomeniu de manifes-tare este arhitectura,care ocupa un locprivilegiat (este „regi-

f f nP> M * 2 na artelor”) reunind® B f H eforturile tuturor con-

1 H structorilor, sculptori-tS *or’ P'ctor'l° r etc/Pro-

Bolt i In leagan §i Tn cruce, gramul constructiv al

romanicului este re-dus la cateva constructii importante: cetatea,manastirea §i biserica. Tn aceasta perioada deinstabilitate, cetatile, simbolul autoritatii §i pu-terii nobililor, sunt construite mai mult pentruapararea locuitorilor §i mai putin pentru asi-gurarea confortului sau Tnfrumusetarea con

struction A§ezate pe Tnaltimi sau la campie, elecuprind ziduri groase de aparare, creneluri, dru-muri de straja, turnuri de aparare §i porti de ac-ces. La interior sunt amplasate locuintele, buca-tariile, magaziile, atelierele §i donjonul, subforma unui turn Tnalt, ce constituie elementulcentral al cetafli §i ultimul loc de aparare Tn cazde cucerire. Manastirile (sau abatiile) reprezintasimbolul puterii bisericii §i sunt construite Tnnumar foarte mare Tn special de-a lungul marilordrumuri de pelerinaj (cele mai cunoscute sunt

cele care due la manastirea Cluny Tn Franta,

Santiago de Compostella Tn Spania §i Monreale Tn Italia). Tn constructia manastirilor se respectaplanul patrulater al vechilor case romane, cu ocurte interioara Tn jurul careia sunt a§ezatechiliile calugarilor, bucatariile, magaziile, diverseateliere, iar Tn centru este amplasata biserica, Tninteriorul careia se afla relicvarele cu sfintelemoa§te. Datorita vremurilor nesigure, manastirile sunt Tnconjurate de ziduri groase §i au

turnuri de aparare. Tn atelierele manastirii sedesfa§oara o intensa activitate de copiere demanuscrise, de realizare a unor opere de picturasau sculptura. Astfel, ele devin centre de cultura§i adevarate §coli de arta.

Romanicul este legat de raspandirea manastirilor §i deideea retragerii calugarilor Tntr-un spatiu izolat pentru a evi-ta ispitele lumefti §i a se reculege. Astfel, comunitatile mo-nahale vor juca un rol important Tn promovarea unei artecare s i nu mai reflecte lumea natural^, ci pe cea trans-cendentala, a Divinitatii.

i * * # • * ;♦ ♦ f • ♦ *

i C v ® " * 1 r v v

j 1 * • * * %%

“ ............. ............ .

^K r Abasia de la Cluny, Franta, plan §i vedere (gravura

sec. XVIII)

Biserica romanica. Spre mijlocul secolul alXl-lea sentimentul de teama este Tnlocuit treptatcu pocainta, reculegerea §i credinta Tnmiraculos. Din cauza analfabetismului aproapegeneralizat, oamenii cunosc foarte putindogmele religioase. Din acest motiv; biserica devine locul de reculegere prin rugaciuni, locul

Tn care omul T§i poate exprima iubirea fata dedivinitate, poate obtine iertarea §i ajutorul luiDumnezeu, sau Tntelege §i Tnvata Biblia.t Bisericile, ca laca§uri de cult, sunt construite

cel mai frecvent Tn cadrul manastirilor §i mai rarindependente, Tn sate (biserici parohiale) sau o-ra§ele episcopale (biserici episcopale)* Ele suntlegate de cultul sfintelor moa§te, pastrate Tn re-licvare, Tn spatele altarului. De aceea, Tn organi-zarea spatiului interior al bisericii se va tine cont

de accesul mai comod §i Tn numar mai mare al37

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


dreptcredincio§ilor.* Plan. Principalele tipuri de plan utilizate

pentru construcfla de biserici sunt: cel rectangular de tip bazilical sau Tn cruce latina, circularsau poligonal pentru baptisterii, treflat pentrubisericile necropola §i mai rar planul Tn crucegreaca Tnscrisa (sub influenta arhitecturii

bizantine). Dintre acestea cel mai frecvent folositeste planul fn cruce latina format din: nartex, 3-5nave, transept §i absida altarului. Nartexul esteca un pridvor Tnchis la intrarea Tn biserica, fiindun spatiu de pregatire a credinciosului Tnainte dea trece Tn nava centrala (trecerea de la lumea

Biserica Saint BenoTt-sur-Loire, (Franta), sec. XI, vedere dinspre absida altarului

profana la cea sacra). Aceasta este mai lata §i

mai Tnalta, iar cele doua laterale mai Tnguste §imai joase. Transeptul este o nava transversala,perpendiculars! pe nava centrala. La intersectiadintre cele doua, biserica are la exterior unturn-lanterna (prevazut cu deschideri pentrupatrunderea luminii) §i la interior o cupola. Absida altarului, unde se afla masa altarului §i Tnspatele lui relicvarul, este marita prin adaugareaa doua spatii necesare pentru buna desfa§urarea circulatiei credincio§ilor. Acestea suntdeambulatoriul, un culoar de trecere Tn jurulaltarului pentru ca oamenii sa poata ajunge la

sfintele moa§te, §i un cor rezervat cantaretilordin biserica (precede absida).

Un rol important in cristalizarea §i definirea elementelorspecifice arhitecturii romanice l-au avut epocile lui Carol celMare („rena§terea carolingiana”) §i Otto I („rena§terea ottoniana”). Astfel, Tn aceste perioade se trece de la con-structiile din lemn la cele din piatra, sunt adoptate noi planuri de constructie, se folosesc arcurile semicirculare, cu-polele, coloanele cu capiteluri corintice. \

Aspect general. La exterior, bisericile romanice se desfa§oara pe orizontala, au un aspect

sever §i auster, iar zidurile groase (1-1,5 m) cusuprafete continue, putin perforate de ferestre,dau senzatia de masivitate §i robustete. Predo- mina plinul (zidj fata de got (fereastra). Planul Tn-tregii constructii este simplu §i u§or de citit datorita corpurilor §i volumelor clare §i separate, cuacoperi§uri pentru fiecare Tn parte. La interior, bi

sericile romanice sunt fntunecoase datorita ma-sivitatii zidurilor §i numarului mic de ferestre. Aidpredomina liniile orizontale formate de §irurile dearcade ce despart navele, de linia capitelurilorde la coloanele de sustinere a arcurilor §i de §irulde arcade de la tribunele superioare. Aceste linii orizontale conduc privirea direct spre zona altarului, cea mai importanta din biserica.

Elemente structurale de baza. Cele mai im-portante sunt arcurile semicirculare, coloanele §i contrafortii. Arcurile semicirculare sau Tn plin cin-tru sunt definitorii pentru arhitectura romanica.t

Ele apar pentru prima data Tn epoca carolingiana la Capela din Aachen §i devin reprezenta-tive nu numai pentru arhitectura religioasa, ci §ipentru cea laica. ’Arcurile intra Tn componentasistemului de boltire, avand un rol functional Tn

Biserica Saint Trophime - Arles, Franta, sec. XII, portal

sprijinirea boltilor §i transmiterea greutatii lor

spre coloanele sau zidurile de sustinerefTndepli-nesc §i un rol decorativ prin decoratiile sculptatecare le Tmpodobesc.* Coloanele (sau stalpii)sustin arcurile §i suporta greutatea zidurilor saua boltilor. Ele sunt foarte groase, masive, pentrua putea Tndeplini acest rol de sprijin. Suntdecorate cu capiteluri.*Contrafortii sunt elementede sprijin exterioare care preiau greutateaboltilor §i o transmit la pamant Tmpiedicandprabu§irea zidurilor spre exterior, i

38

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Sisteme de acoperire. La exterior, bisericileromanice au acoperi§uri Tn pantS pentru fiecarecorp de constructie. Pantele sunt mai joase saumai Tnalte, Tn functie de zona geograficS specifics, cu soare sau ploi abundente. La interior, Tnperioada de Tnceput, bisericile erau acoperite cuplafoane drepte din lemn (§arpantS din lemn).Din cauza numeroaselor incendii acestea au fostTnlocuite cu bolti din piatra. Utilizarea boltilor §i a

pietrei ca material de constructie a determinatmodificSri importante Tn structura Tntreguluiedificiu pentru a putea sustine marea lor greuta-te. Cele mai frecvente sunt boltile in Ieagan sausemicilindrice. Ele sunt unice, construite pe toa-

Biserica Sainte Madeleine - Vezelay, Franta, sec. XII, vedere interioara

tS lungimea unei nave (centrala sau laterals).Din cauza greutatii, ele sunt sustinute dearcuri-dublou sprijinite pe coloanele solide §irobuste care preiau §i transmit la sol o parte dinaceastS greutate. CStre faza de trecere spreGotic, apar §i boltile in cruce, obtinute prin Tncru-

ci§area a doua bolti Tn Ieagan. Ele nu mai suntunice, ci Tntr-o nava sunt mai multe bolti Tn crucepentru ca ele se ridicS deasupra unui spatiufragmentat Tn pStrate. Prin acest sistem, boltilesunt mai u§oare, iar repartitia greutatii totale seface prin mai multe puncte. Reducerea greutatiideterminS mic§orarea grosimii zidurilor §i ridica-rea lor la TnSltimi mai mari. Primele bolti Tn cruceau apSrut Tn navele laterale pentru a se extindeapoi §i Tn cele centrale. Cupolele sunt construitenumai la intersectia navelor centrale cu

transeptul, pe patru pandantivi §i sunt formate

Biserica Saint Sernin - Toulouse, Franta, sec. XI, vedere in terioara

dintr-o calotS sfericS (ele au aparut la Capela de

la Aachen sub influenta artei bizantine).Elevatie. In functie de TnSltime, interiorul bi-

sericilor romanice se ridica pe doua sau trei ni-vele. Elevatia unei biserici cu trei etaje cuprinde:nivelul 1 (parterul) - §irul de arcade pe stalpi saucoloane care despart navele; nivelul 2 - §irularcadelor de la triforium (sau tribune, sunt galeriicirculabile ridicate peste navele laterale §i carese deschid spre nava centrala printr-un §ir dearcade) §i nivelul 3 - §irul de ferestre (la navacentrala mai Tnalta decat cele laterale).

Fatada principals. La bisericile Tn cruce latina, fatada principals este Tmpartita Tn trei zone:cea a portalurilor, cea mediana §i zona turnurilor - clopotnita. Aceasta Tmpartire se Tntalne§te lamarea majoritate a bisericilor, existand solutii o-riginale de tratare a plasticii fatadei, diferite Tnfunctie de zona geografica.

Portalurile, de obicei pentru fiecare nava cateunul, sunt puncte importante la intrarea Tn biserica §i vor fi decorate cu sculpturi care sa atraga

atentia credincio§ilor. Portalurile sunt formatedin: ambrazura (sau arhivolta) alcatuita din maimulte arcuri semicirculare Tn retrageri succesive,lintou (sau lintel) format dintr-un bloc de piatra a-§ezat orizontal §i care sustine arcurile semicirculare, timpan Tntre lintou §i ultimul arc alambrazurii. Daca deschiderea intrarii este maimare atunci apare §i o coloneta mediana cucapitel.

Tn zona mediana, centrul fatadei este marcatfie de o deschidere circulara sau Tn formS decruce, fie de o fereastrS TncununatS de arcuri se-

39

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


micirculare. Pentru ca suprafata zidului este mare, aceasta zona este bogat decorata cu arcade,colonete, statui de mici dimensiuni etc.

Zona superioara a fatadei cuprinde simetricdoua turnuri-clopotnita de plan patrat saucircular, simple sau Tn trepte, cu acoperi§uri Tnforma de con sau piramidala (cu baza patrat). Tn

functie de zona, aceste turnuri pot lipsi de lafatada principals (Italia) sau sa fie numai un

Biserica din Pisa, Italia, sec. XII

singur turn central (Germania).Ferestrele. Datorita zidurilor groase ferestre-

le sunt putine la numar §i de mici dimensiuni(Tnguste).

Sculptura. Dependents de monument,sculptura este subordonata cadrului de arhitectura. Este folosita atat Tn interiorul, cat §i la exte-riorul unei biserici. Cele mai decorate cu sculp-turi sunt portalurile, zona mediana a fatadeiprincipale §i coloanele. Pentru a respectadimensiunile cadrului, sculpturile - statui ado-

sate sau basoreliefuri - sunt deformate, fara sase tina seama de proportiile personajelor sauobiectelor reprezentate. Tematica este esentialreligioasa, inspirata din Vechiul §i Noul Testament. Sculptura va ilustra Tn imagini dogmelereligioase. Basoreliefurile de la portal reprezintascene din viata lui lisus §i a Fecioarei Maria.Dintre scenele cele mai frecvente sunt Judecata de Apoi, fnaltarea lui lisus §i Adormirea Fecioarei. Compozitiile sunt aglomerate, cumulte personaje sau detalii care Tngreuneazacitirea scenei. Personajele sacre sunt redate

prin trupuri schematizate, lipsite de proportii saudeformate pentru a intra Tn cadru. Scenele (maiales Judecata de Apoi) sunt a§ezate Tn timpansub forma de benzi orizontale suprapuse,Tntrerupte de figura supradimensionata a luilisus (ca ax de simetrie). El reprezinta au-toritatea suprema ce trebuie respectata de cre-

dincio§i.Spre sfar§itul romanicului apar de-o parte §i

de alta a portalului colonete cu capiteluri corinti-ce §i statui adosate Tnfati§and personaje sacre(statu i-coloana).

La interior, capitelurile coloanelor sunt decorate cu motive variate, ionice, corintice, geome-trice sau florale §i cu subiecte inspirate din Biblie(cum ar fi Cina cea de taina), din viata reala (o-cupatii, anotimpuri, detalii de arme, costume, a-nimale), inspirate din fabule sau pove§ti satirice,

ori reprezentari de animale fantastice.In anul 1000, TnspSimantati de venirea sfar§itului lumii,

europenii il considerau pe Dumnezeu Creatorul atotpu-ternic, Judecatorul suveran §i intransigent. Tn fata Lui oa-menii erau cuprin§i de teamS. Pentru mantuire era necesarsa se supuna ritualurilor religioase, s i ajute Biserica, pe cd-lugari §i clerici, s i fnfaptuiasca acte de eroism (cum ar fiCruciadele de eliberare). Divinitatea trebuia Tmblanzita.Pentru aceasta se solicita, prin rugaciuni, ajutorul unor in-termediari: Fecioara Maria, apostolii §i martirii. Spre sfar§i-tul sec. al Xll-lea, Dumnezeu este privit ca un Creator §i Ju-decator bun §i iertator, iar sfintii §i Fecioara Maria nu maisunt privi^i ca intermediari, ci sunt iubiti pentru ei Tn§i§i.

Biserica Saint Lazare - Autun, Franca, sec. XII, Judecata de Apo i (portal)

Acest iucru determini umanizarea cultului lui lisus §i aFecioarei, venerati pentru bunitatea ei, blandetea §i dra-gostea fati de oameni.

Diferente zonale - exemplifiedri. Tn ansam-blul ei, arhitectura romanica cunoa§te o mare di-versitate de solutii constructive §i decorative datorita pastrarii traditiilor din fiecare tara §i mainiide Iucru locale. Ea pastreaza cateva principii co-mune, cum arfi Tn principal planurile bisericilor §i

sisternele de boltire.40

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


greu de stabilit, Tntrucat nu exista o data precisi a aparitieinoului stil; in unele tiri rpmanicul §i goticul se manifest# tnparalel, far# sa existe o ruptura categoric# Tntre ele. Cutoate acestea, goticul nu este o prelungire a romaniculuideoarece el aduce solutii structurale §i ornamentale ori.

glnale, Be aiemenes, in multe tirt a,e Europei goticul seTntinde pin# Tn sec. al XVI-lea.

Perioadele de evolutie ale goticului difera de la

tara la tara, avand denumiri particulare, specificefiecareia dintre ele §i limite Tn timp diferite Celemai uzuale denumiri pentru fazele de dezvoltareale acestuia sunt: goticul timpuriu (sec. XII-XIII),goticul matur (sec. XIII-XIV) §i goticul tarziu (sec.XIV-XV). Tn particular, pentru Franta, cele trei fazede dezvoltare sunt: goticul lanceolat (dupamotivul varfului de lance), goticul radiant (dupamotivul razei) §i cel flamboaiant (dupa motivulflacarii), fiecare definind anumite trasaturi specifice. De asemenea, se mai folose§te ca denumirepentru o arta de curte impregnate de spiritul §i

gustul aristocratic §i termenul de gotic international (din a doua jumatate a sec. al XlV-lea).

Ca §i romanicul, stilul gotic s-a nascut TnFranta Tn sec. al Xll-lea §i s-a generalizat apoi TnTntreaga Europa. El se raspande§te Tn Anglia,Spania, Italia, Germania, Polonia, Cehia, Boe-mia, Tarile Romane (Transilvania). Exista deca-laje majore de timp, Tntre aparitia primelor elemente gotice Tn Franta §i raspandirea lui Tncelelalte tari.

E | ' I

I

Catedrala Notre-Dame din Reims,

Franta, fatada principals

Aparitia stilului gotic este favorizata de o perioada de relativa pace §i lini§te, fara conflicte ma-

42

Catedrala din Chartres, Franfa, plan

jore, de aparitia dezvoltarea ora§elor, Tnflori-rea me§te§ugurilor prin cre§terea calitatii produ-selor, dezvoltarea Tnvatamantului, tnflorirea ge-nerala a culturii (§tiintelor, filozofiei, literaturii).

Cu toate ca umam§ti« Rena^terii au dispretuit goticulconsiderandu-l „barbar* prin prisma admiratiei lor pentruAntichitate, se poate vorbi azi de o contribute majora a

pulturii §\ artei gotice la progresul civilizatiei europene.Continuand sa fie predominantreligioase, cultura §i arta goticacunosc primele semne alenoului spirit de independentafata de dominatia Bisericii.Arti§tli, rncS anonimi, Tnceptimid sa-§i afirme persona-litatea, sa detina un rol tot maiimportant, sa se bucure de unanumit statut social. Apar chiarprimele incercari de studiere §iteoretizare a problemelor spe-cifice artei. Totu§i, creatiaartistica nu poate fi Tnca iden-

tificata cu exprimarea libera apropriilor viziuni §i concepte.Artistul se afla In slujba unuipatron §i nu se bucura de autonomie.

Arhitectura. Spre deosebire de romanic,goticul este un stil predominant urban datoritacontributiilor substantiate ad use de comunitatile

i i >

ora§elor. Eliberandu-se tot mai mult de subautoritatea nobililor, ora§ele devenite libere seimplica direct Tn ridicarea de edificii importante.Multe dintre constructiile civile, militare^ saureligioase sunt realizate cu cohtrlbufia Tntregiicomunitati, putand dura uneori decenii sau

secole. Ele devin simboluri ale puterii §i auto-nomiei ora§elor, iar catedrala, cea mai importanta constructie, este mandria tuturor locui-torilor Dacd Tn romanic patronajul artei apar-tinea clerului §i nobililor, Tn gotic el se TmparteTntre nobili, cler §i burghezi (bresle).

In arhitectura gotic#, programul constructiv este maibogat decit cel romanic cuprinzand numeroase clidiri,foarte multe de interes public. Printre cele mai importantese nu m iri: fortifica ii sau ziduri de apirare pentru ora§e,castele, palate comunale (primirii), case pentru bresle,

palate ecleziastice, spitale, depozite-hali, poduri.

Ca §i In romanic, arhitectura gotica ocupaprimul loc Tntre arte. Ea este Tn continuare

je gin alu tu ro r artelor” §i ilustreaza cel mai bineprogresul atins de constructori Tn aceastaperioada.

In gotic, ca §i Tn Tntregul Ev Mediu, nu existi termenulde „arhitecf pentru a-l desemna pe cel ce se ocupi decrearea unui edificiu. Cel numit astizi arhitect era unsimplu me§ter zidar (Tn Franca) sau dulgher (Tn Anglia). Ni-meni nu se recomanda ca arhitect, ci ca §ef de lucriri,maestru, intendent. La sfir§itul sec. al Xlll-lea apar §i

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


primele schite de fatade executate pe hartie (ex. deseneledin 1275, pentru fatadele catedralei din Strasbourg), pentruca in secolul urmator sa existe „case de desen” (Anglia) Tncare conducatorii de lucrari §i ajutoarele lor executauplanuri de catedrale.

Catedrala. Dintre toate constructiile realizatein gotic, catedrala este cea mai importanta §ireprezentativa pentru acest stil. Ea este loculunde s-au desfa§urat cele mai interesante cau-tari §i experience. Goticul aduce prin intermediulcatedralei solutii constructive §i decorative noi,preluate apoi §i de arhitectura civila.

In constructia unei catedrale, ca adevarata casa aDomnului, se recurge §i la exprimarea unor simboluri, multedintre elementele arhitectonice sau decorative Tndeplinindaceasta functie. Decorul catedralei trebuie sa stimulezegandirea §\ simtirea credinciosului, pentru ca el, odata intratTn biserica, sa poata realiza cel mai important evenimentdin viata sa, comunicarea sufleteasca cu Dumnezeu.Spatiul interior, lumina ce patrunde din abundenta §iculoarea vitraliilor trebuie sa-l transpuna pe credincios, dinambianta familiara a lumii lui reale, Tntr-o lume superioara,

a dumnezeirii.Plan. Tn linii mari, se pastreaza planul dinromanic, cel in cruce latina sau de tip bazilicaJ,format din nartex, 3-5 nave (centrala si laterale),transept §i absida afiaruluT cu deambulatoriu §icor. Planul sufera modificari prin marirea transeptului, deambulatoriului §i corului, ceea ceduce la sporirea dimensiunilor generale alecatedralelor. La absida altarului §i la brateletranseptului se adauga absidiolele, iar laconstructia propriu-zisa se alipesc capele. Toate

aceste adaugiri complica planul general alconstructiei §i fac dificila citirea lui. Aspect general. Exteriorul unei catedrale

este diferit de cel al unei biserici romanice. Tn

timp ce la aceasta din urma exteriorul este rezul-tatul unui joc de volume, fiecare corp (absida,brate transept, nave etc.) este bine evidentiat §iare acoperi§uri separate, la catedrala exterioruleste mult complicat prin capele, absidiole,arcuri-butante, statui. Cu toate acestea unitatea ansamblului catedralei este respectata, toate

partile componente aflandu-se Tntr-un raport logic, pentru a forma Tntregul. De asemenea, esteaccentuat verticalismul, prin cre§terea Tn dimensiuni a Tntregii constructs §i folosirea de turnuri,turnulete §i fle§e*. Tot la exterior, spre deosebirede romanic, zidurile sunt perforate de numeroa-se ferestre. Astfel, predomina golul (deschiderileferestrelor) fata de plin (suprafata zidului).Schimbarea raportului dintre gol §i plin face caTntreaga constructie a catedralei sa para maiu§oara, fata de robusta biserica romanica.

Catedrala din Ely, Anglia, sec. XII-XV

La interior, catedralele sunt foarte luminoase datorita numeroaselor ferestre cu dimensiunisporite. Vitraliile colorate de la ferestre filtreazalumina §i creeaza o senzatie de mister, care ala-turi de grandoarea §i maretia monumentului co-

ple§esc omul. Modul cum este structurat inte-riorul, precum §i elementele decorative careintervin, evidentiaza unitatea §i continuitatea

Catedrala din Weils, Anglia, sec. XII-XIV,

nava principal#

spatiului interior, privirea fiind condusa mai Tntaispre Tnaltul boltilor simbolizand cerul §i apoi sprealtar.

* fle§a - sageata ce marcheaza terminatia turnurilorsub forma de piramida foarte ascutita.

Elemente structurale de baza. Arcul frant, ascutit sau ogival, este definitoriu pentru stilulgotic. El este Tntalnit atat Tn arhitectura religioa-sa, cat §i Tn cea civila. Este folosit pentru primaoara Tnca din perioada romanicului tarziu, gene-

43

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


ralizandu-se apoi Tn Tntreaga arhitectura gotica.El se folose§te la portaluri, ferestre, arcadeledespartitoare dintre navele catedralei, intrand Tncomponenta sistemului de boltire.

Coloana reprezinta elementul de sustinere aarcurilor bol^ii. Coloanele sunt folosite atat la

interior, la despartirea navelor centrale de celelaterale, cat §i la exterior, la portaluri, ferestreetc. Ele au §i un rol decorativ prin capiteluri. Tn

gotic, coloanele de despartire a navelor suntcomplicate prin alipirea de colonete angajate, devenind astfel coloane compuse sau fasciculate. Prin aceste adaugiri care complica forma co-loanelor, ele vor Tndeplini mai ales un rol decorativ. Tn perioadele timpurii ale goticului, colone-tele au capiteluri decorative, care dispar Tnfazele tarzii, cand ele se ridica de la podea panaaproape de bolta. Prin cre§terea lor Tn Tnaltime,colonetele subliniaza la interior verticalismul catedralei.

Arcuri le-butante sunt elemente de sustinereJ

a zidurilor la exteriorul constructiei, Tndeplinindatat un rol functional - de preluare §i transmitere

nava centrala, pentru a se extinde apoi §i Tn celelaterale. Ogiva este elementul fundamental deformare §i sustinere a boltii. Bolta rezulta dinmcruci§area mai multor ogive independentecare se unesc Tn cheia de bolta, formandu-sescheletul sau osatura. Scheletul boltii se sprijina

pe coloane sau pe colonetele angajate. Dupa ceau fost ridicate mai Tntai ogivele, spatiile liberedintre ele se umplu cu bucati de piatra saucaramida. La intradosul** boltii, arcurile ogivaleprezinta nervuri aparente cu rol pur decorativ.Aceste nervuri se sprijina pe colonetele fasciculate accentuand senzatia de relansare §icontinuitate spatiala a interiorului. Tn fazele maitarzii ale goticului, ele se complica atat de multTncat formeaza o adevarata retea de nervuri subforma de stea, evantai etc.

Catedrala din Chartres, Franca, arcuri butante

catre sol a greutatii bolti lor - cat §i unuldecorativ, prin bogatele lor decoratii sculptate. Tn

Gotic, arcurile-butante Tnlocuiesc aproape Tntotalitate contrafortii puternici din romanic. Arcurile-butante simple, duble sau etajate sunt foartenumeroase, ducand la o complicare a planuluiexterior al catedralei.

Sistemul de boltire. La interior, catedralelesunt acoperite de bolti pe ogive (sau pe nervuri*). Sistemul de boltire este o inventie a goticului §i presupune o noua tehnologie de ridicarea boltilor. Apare pentru prima oara Tn secolul alXll-lea, odata cu constructia catedralei Saint Etienne din Sens (aprox. 1135), la Tnceput Tn

Catedrala din Chartres, Franta, sec. XII-XIV, elevatie

*nervura - element profilat ce marcheaz£Tncruci§area ogivelor, vizibile de pe fata interioar£ aboltilor;**intrados - traseul interior, concav al unui arc,arcade sau bolti.

Noul sistem de ridicare a boltilor determinaschimbari importante Tn aspectul general al catedralei, diferit de cel al bisericii romanice. Primaconsecinta consta Tn scaderea greutatii boltilor,

care devin mult mai u§oare decat cele romanice.Ca urmare, zidurile Tntregului edificiu devin maisubtiri, putand fi ridicate la Tnalfimi foarte mari.Aceea§i reducere a grosimii zidurilor permiteperforarea lor cu numeroase goluri pentruferestre, ceea ce da impresia de u§urare aconstructiei prin reducerea masivitatii lor §ipermite patrunderea luminii Tn interiorulcatedralelor.

Elevatia. Interiorul unei catedrale gotice sedesfa§oara pe trei nivele: cel inferior este rezer-

vat arcadelor Tnalte sprijinite pe coloane. care44

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


despart nava centrala de cele laterale; al doileacuprinde galeriile sau tribunele (triforium) construite deasupra navelor laterale mai joase; celde-al treilea nivel este cel al ferestrelor de maridimensiuni. Tribunele sunt deschise - prin arcade sprijinite de coloane - spre nava centrala.

Fatada principals. Pastreaza aceea§i Tmpar-flre Tn trei zone ca §i Tn romanic: zona portaluri-lor, a rozetei §i a turnurilor-clopotnita. Modificari-

le aduse de gotic intervin la toate nivelele. Portalurile cresc Tn dimensiuni, ambrazura seamplifica §i este foarte bogat decorata, fiecaruiarc frant al ambrazurii corespunzandu-i cate ocoloneta angajata. Timpanul bogat decorat poate fi Tnlocuit printr-o deschidere cu vitralii. Coloneta mediana capata baza decorata. De o parte§i de alta a portalurilor sunt amplasate statuiadosate (alipite) la zid. Rozeta sau rozasa cre§-te mult Tn dimensiuni ocupand aproape Tntreagazona mediana. Ea este decorata cu o adevarata

dantelarie Tn piatra §i cu vitralii. Turnurile-clopot-nita din zona superioara, a§ezate simetric de oparte §i de alta a fatadei, sunt foarte Tnalte §i aula varfuri fle§e, pentru a le spori verticalitatea. Tnunele cazuri - Catedrala Notre-Dame din Reimssau Notre-Dame din Paris - turnurile suntretezate.

Ferestrele. A§ezate pe mai multe etaje, fe-restrele cresc Tn dimensiuni §i numar. Prezintaforme variate §i sunt bogat decorate cu vitralii §isculpturi.

Un exemplu concludent pentru schimbarea raportuluidintre gol §i plin, Tl constituie Catedrala Sainte Chapelle din

Paris (inceputa la 1239 §i terminate la 1248), la caresuprafata continue a zidului a fost inlocuita prin ferestrevitrate. Exploatat mai putin tn perioada romanic#, vitraliulcunoafte o larga raspandire Tn gotic, fiind folosit Tn egalamasura pentru decorarea castelelor, caselor de breslaji,primariilor fi catedralelor. De-a lungul timpului, tehnica derealizare a vitraliului a suferit mereu Tmbunatatiri. Ea const#Tn prinderea unor bucati de stid# colorate Tn mas#, Tntr-oretea de plumb. Tn prim# faz# (sec. al Xll-lea), bucatile desticl# erau de forme regulate $i colorate mai ales Tn ro$u §ialbastru. Cu ajutorul lor se puteau realiza doar motive

geometrice §i florale. Treptat, buc#tile de sticl# au devenitneregulate, ceea ce a permis realizarea de forme complicate, inclusiv siluete umane. Culorile s-au Tmbog#tit fi eleprin aparitia pigmentilor galben §i alb (de zinc), ceea ce adus la multiplicarea nuantelor fi ,deci, la modelareaformelor. Unui dintre cele mai mari ateliere de vitralii a fostcel din cadrul fantierului catedralei din Chartres (Franta),unde s-au realizat cele 147 de ferestre cu vitralii alecatedralei. fn sec. al XV-lea aceast# tehnic# mai scump# §icomplicat# a fost Tnlocuit# cu pictura pe sticl#, arm#tura deplumb fiind simulat# printr-o linie neagra.

Sculptura. Tn gotic sculptura este Tn conti-nuare dependents de monumentul de arhitec

tura. Doar la sfar§itul lui se observa primeleTncercari de desprindere de constructia dearhitectura §i acest Iucru se petrece Tn Italia. Subforma de statui (ronde-bosse) §i relief decorativ,sculptura este amplasata la exteriorul sauinteriorul unei catedrale, portal, rozeta, turnuri,arcuri butante, ferestre, coloane, chei de bolta,morminte (gisant), amvoane, cristelnite etc.

Spre mijlocul sec. al Xll-lea, se face pentru prima oarareferire la sculptura Tn cartea lui Teofil „Despre diferite arte”. Printre cele mai complete date despre diferitele tehnici

folosite Tn vremea sa, autorul vorbe§te despre cioplire Tndiferite materiale, fara schite sau desene pregatitoare. Deasemenea, Tn vitraliile de Chartres sau cele ale catedraleidin Rouen (Franta) sunt realizate imagini Tn care apar §icioplitorii Tn piatra, facandu-se diferenta dintre zidari, pie-trari §.a. Termenul de „sculptorHnu este folosit Tn aceastaperioada, abia Rena§terea Tl va introduce §i extinde.

Catedrala Sainte Chapelle - Paris, Franta,

vitralii (sec. XIII)

Catedrala din Koln, Germania, sec. XIII-XIV, bolta cor

Fiind legata de catedrala, tematica sculpturiieste predominant religioasa cu toate ca, tot mai

mult, sunt folosite detalii §i amanupte luate direct45

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


din realitatea Tnconjuratoare. Scenele cele maifrecvente sunt inspirate din viata Fecioarei §i alui lisus, alaturi de alte personaje biblice. Uneorisunt reprezentate personaje reale, personalitymarcante ale timpului (regi, principi, principese),medici, muzicanti, cavaleri etc. Ele sunt redatecorect din punct de vedere anatomic, ceea ce

dovede§te o buna cunoa§tere a trupului uman,siluetele sunt proportionate, atitudinile §i gesturi-le sunt variate, mi§carea lor este corecta §i fi-reasca, iar chipurile sunt expresive. Bine indivi-dualizate, aceste chipuri sunt fie lini§tite, senine§i calme, idealizate a§a cum se Tntampla TnFranta, fie exprimand sentimente variate, deve-nind adevarate portrete, cum se Tntampla TnGermania.

Tn gotic Tnflore§te mitul femeii ideale, frumoa-se §i pline de virtuti (sub influenta romanelor ca-va|ere§ti) §i din acest motiv se remarca prezentapersonajelor feminine sub forma Fecioarei (castapana a cerurilor) §i a altor sfinte.

Catedrala din Marburg, Germania, sec. XIII, Morminte gisant

Fata de romanic, personajele sau animalele

fantastice sunt mai rar Tntalnite. Unele dintreaceste personaje imaginare simbolizeaza viciile,ladul sau diavolul, din dorinta de a subliniarazboiul dus de biserica Tmpotriva pacatului.

Dintre celelalte arte, tapiseria cunoa§te o mare dez-voltare. Tapiseria joaca Tn gotic atat un rol functional (deprotectie Tmpotriva umezelii §i frigului din castele, palate,case, catedrale) cat §i decorativ, fiind numita Jresca mobila’ . Pentru tapiseriile destinate Tmpodobmi catedra-lelor, subiectele sunt religioase, cele din palate ?i caseavand mai ales subiecte inspirate din istorie, literatura (cudeosebire din romanele cavalere§ti), tumiruri, peisaje. Elesunt executate Tn ateliere renumite (fin Paris, Bruxelles sau

Germania. Compozitiile sunt ample, cu personajenumeroase §i cu multiple detalii realiste. Printre cele mairenumite se numara Doamna cu licomul, Istoria lui Clovis,

Apocalipsa §.a.

Diferente zonale - exemplifi cari

Angl ia. Tncepand de la mijlocul secolului alXlll-lea, Anglia adopta goticul de inspiratie fran-ceza, pe care-1 adapteaza la traditiile locale, cris-

talizandu-se treptat trasaturi specifice. Diferen-tele fata de constructive franceze sunt de ordinstructural §i decorativ. Catedralele engleze dauimpresia de masivitate, sunt dezvoltate pe ori-zontala, fiind mai putin Tnalte decat cele franceze, iar la interior se folosesc bol^i pe nervuri,ce formeaza retele decorative complicate.

Exemple: Catedrale din Canterbury, Wells, Worcester,Westminster Abby din Londra, din Ely, King’s CollegeChapel din Cambridge, din Gloucester, Divinity School dinOxford §.a.

Germania. Goticul patrunde mai tarziu, da-

torita traditiilor romanice Tnca foarte puternice.Caracteristice pentru arhitectura germana suntbisericile-sala, cu o singura nava centrala, cu osingura absida a altarului §i un singur turn lafatada. Folosirea caramizii ca materiah deconstructie Tn multe ora§e ale Germanieicreeaza o plastica particulars a fatadelor.

Exemple: Catedralele din Naumburg, Bamberg, Koln.

Tn Germania sculptura_ cunoa§te o mareTnflorire, iar Tn secolul al XV-lea atelierele desculptura nu mai erau legate de §antierelecatedralelor, ci de organizarea breslelor. Printrecele mai bune realizari se numara Calaretul din

Catedrala din Bamberg, Germania - Judecata de Apo i (fragment), timpanul din

Portalul Principilor

46

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Bamberg (cca, 1240) §i statuile pentru morman-tul principelui Eckhart §i al sotiei sale Utta (catedrala din Naumburg).

Franta. Exemple: Catedralele din Lyon,Chartres, Notre-Dame §i Sainte Chapelle dinParis, din Amiens, Reims, Vendome, §.a. Printrecele mai frumoase sculpturi se numara cele dela catedrala din Chartres (statuile lui lisus, Sf. Teodor, statuile-coloane de la portalul vestic,

basoreliefurile de la portalurile fatadei de vest),portalul catedralei din Amiens (La Vierge Doree), portalul catedralei Notre-Dame din Paris(Adormirea Fecioarei §i fncoronarea Fecioarei), sculpturile din catedrala din Reims (statuileMaria §i Elisabeta, fngerul Bunei Vestiri, fmparta§ania cavalerului).

Italia. Adopta mai greu goticul datoritaputernicelor traditii antice. Spiritul gotic estestrain Italiei, iar manifestable lui sunt mai mult deordin ornamental, decorativ decat structural.

Exemple: Catedrala Santa Croce §i Santa MariaNovella din Floren^a, Domul din Orvieto, Domul din Milano(singura constructie foarte malt#), Primaria din Piacenza,Palatul Dogilor §i Ca’ d’Oro, Venetia §.a.

Secolul al XlV-lea reprezinta pentru Italia ofaza de tranzitie, un secol de pregatire aRena§terii (numit §i Prerena§tere). Acum seTntalnesc manifestari ale Goticului cu noile ideirenascentiste care se contureaza treptat.Florenta, Sienna, Pisa sau Pistoia sunt cele mai

Biserica Sf. Francisc din Assisi, Italia, sec. XIII,

Biserica superioara

puternice centre cultural-artistice Tn care seformeaza noul gust artistic deschis spre cultura§i arta antichitatii.

Tn arhitectura se remarca o suprapunere destiluri prin pastrarea unei structuri arhitectonicegotice, la care se va adauga o noua gramaticaornamentala. Constructiile laice sau religioase vorimpune treptat gustul pentru simplitate, geome-trizarea formelor arhitectonice, pentru simetrie

sau dominatia plinului (zid) fata de gol (ferestre).Sculptura, predominant sub forma reliefurilor,

se orienteaza spre o simplificare a compozitiilor,scaderea numarului de personaje, gruparea lorpe mai multe planuri pentru a sugera adancimea,Tncadrarea scenelor Tntr-un spatiu concret, peisaj

Giotto - Sarutul lu i luda, Capela Scrovegni, Padova, Italia, fresca

sau constructie de arhitectura, renuntandu-se laspatiul abstract al goticului. Personajele capatavolum, au chipuri expresive.

Pictura cunoa§te un ritm mai lent alintroducerii elementelor de noutate. Ea are de

luptat cu traditiile gotice §i mai ales cele bizantine,mult mai puternice §i mai dificil de Tnlocuit. Totu§i,ruptura de aceasta traditie este facuta de operaunuia dintre cei mai mari pictori ai Italiei, Giotto.

Giotto di Bondone (1266-1337)„Giotto a orientat pictura spre cea de azi §i

spre realitate.” (Hegel)A fost pentru pictura ce a fost Dante pentru lite-

ratura. Personalitate multilaterala, arhitect, sculptor §i pictor, Giotto este considerat „parintele”

picturii italiene. El a avut o influenza considerabiJa47

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


asupra contemporanilor §i a urma§ilor prinnoutatile aduse de marile sale ansamblurimurale realizate la Assisi, Padova §i Florenta.Aceste picturi „povestesc” Tn imagini scene dinviata Sf. Francisc, Fecioarei sau a lui lisus. Tnrelatarea acestor subiecte Giotto renunta laJ

folosirea simbolurilor §i misticismului medieval §ireda situa^ii reale. Pentru el sfintii nu mai sunt

fiinte transcendentale, distantate, ci fiinte umanecare pot simti toate emotiile omului de rand.Personajele sale sunt femei §i barbati reali, cuun statut social §i care traiesc Tntr-un spatiu real.

Giotto Tnlocuie§te fondul de aur al picturiibizantine ca simbol al unei lumi ireale, supra-naturale, cu cerul albastru.

Exemplified: frescele pentru Capela Scrovegni,Padova (viata lui loachim, Ana, Maria, lisus), frescelepentru biserica Sf. Francisc din Assisi (biserica inferioara §isuperioara), Fecioara tuturor sfintilor §.a.

Tarile Romane. Pe parcursul sec. XIV- XV,goticul se raspande§te in Tarile Romane.Tntarziat fata de restul Europei, el patrunde inTransilvania datorita Tnfloririi economice aora§elor. Pe fondul unei rapide dezvoltari,ora§ele transilvanene Tncep sa se Tntreaca Tntre

ele Tn ridicarea de construct impozante, bogatdecorate, pe locul unor vechi biserici mai mo-deste. tn aceasta activitate constructive foarteintensa, un rol important l-au avut me§teriiconstructori, pietrari, pictori murali§ti, veniti dindiferite parti ale Europei. S-au deschis nume-roase §antiere de lucru pentru realizarea de ca-tedrale importante. Numarul mare de me§teridiferiti explica patrunderea unor influente variate

48

§i caracterul eclectic al realizarilor. Tn comparatiecu celelalte tari europene, Tn Transilvania goticuleste mai modest §i aparitia primelor semne estelegata de venirea calugarilor cistercieni, careaduc cu ei formele goticului timpuriu din Bur-gundia Tn secolul al Xlll-lea (biserica manastiriiCarta).

La sfar§itul secolului, procesul de asimilare agoticului devine mai accentuat, iar manifestarilemajore au loc Tntre sec. XIV-XV. Arhitectura estedomeniul prioritar, cu realizari importante Tndomeniul fortificatiilor §i constructiilor religioase. Tncursul secolelor XIV-XV se construiesc cetati ora§ene§ti pentru apararea Sibiului, Aiudului,Sighi§oarei, Bra§ovului, cetati tarane§ti pentruapararea locuitorilor din mai multe sate (ex. Ra§nov,Biertan, Prejmer, Cisnadie §.a) §i cetati ale nobililor romani la Once§ti, Colt, Mihaile§ti §.a. Dintrere§edintele nobiliare s-au pastrat foarte putine, iar

cele ramase au suferit modificari ulterioare. Cel maibine pastrat este Castelul Huniazilor de laHunedoara, construit Tn mai multe etape ca cetatede aparare §i re§edinta. Tn ansamblu, este oTmbinare de elemente gotice cu cele renascentiste.Urmeaza Castelul Bran §i Cetatea Fagara§ului (cumodificari ulterioare). Printre constructive religioasese numara: Catedrala din Sibiu, Sighi§oara, BaiaMare, Catedrala Reformata din Cluj, Targu Mure§,Reghin, corul §i absida Catedralei din Alba lulia,Media?, Bra§ov, Catedrala Sf. Mihail din Cluj §.a.

Castelul Huniazilor, Hunedoara, sala cavalerilor

Constructiile gotice din Transilvania permit utilizareapicturii murale pe suprafete mari de zid. Picturilemurale sunt modeste, au evident caracter narativ §i

Giotto - Intalnirea dintre loachim §i Sf. Ana, Capela Scrovegni, Padova, Italia, fresca

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Biserica m. Brebu, jud. Prahova, portalul vestic

sunt influentate de picture italiana §i goticul de curteelaborat Tn Franta. Din secolul al XlV-lea s-au:astrat picturiie de la biserica din Homorod, Mugenisau biserica reformats din Santana de Mure§. Tnsecolul urmator, se formeaza me§teri locali (spre

exemplu la Cluj) care vor executa nu numai picturimurale (ex. la Sf. Mihail din Cluj, biserica dinBiertan, Catedrala din Media? §.a.), ci §i tablouripentru altare. Sculptura este legata de monument,este rara §i cu putine exemple: la Sebe§ Alba,

Biserica Inalfarii, manastirea Neamt, fatada

vestici, detaliu

Dealu - Sighi§oara, Biserica Neagra din Bra§ov. Caronde-bosse se poate vorbi de statuia Sf. Gheorghe calare realizata de me§terii Martin §i Gheorghe dela Cluj pentru palatul din Praga.

Tn Tara Romaneasca, influenta Goticului este9 ’ »

relativ redusa, deoarece ea este legata mai mult deBizant decat de Occident. Elementele goticepatrund Tn arhitectura religioasa, unde se Tntalnesccu cele bizantine, fara sa se produca o sinteza Tntre

ele. Aceste influente patrund aid prin intermediulconstructiilor coloni§tilor sa§i de la Campulung §idatorita iegaturilor cu Moldova. Elementele goticesunt doar decorative §i de cele mai multe ori sereduc la ancadramente pentru u§i §i ferestre, labaghete Tncruci§ate.

Moldova, prin relatiile sale cu ora§ele transil-vanene, este mai deschisa influentelor exterioare,care vor ajuta la formarea specificului moldo-venesc. Influentele gotice patrund prin intermediulunor me§teri straini, Tnsa doar la nivelul decoratiilor,

ferestrelor sau boltilor pe nervuri gotice (ex. Bisericamanastirii Neamt, fatada vestica).

E v a l u a r e

1. Identificati care sunt trasaturile specifice arteibizantine.

2. Evidential legatura dintre ideologia cre§tina§i pictura bizantina.

3. Precizati ce rol au jucat manastirile Tn

dezvoltarea artei bizantine.4. Identificati §i comparati elementele struc

tura l de baza folosite Tn arhitectura romanica §icea gotica.

• 5. Mentionati care sunt deosebirile dintre planulde tip bazilical folosit Tn arhitectura bizantina,romanica §i gotica.

6. Explicati Tn ce constau modificarile aduse deboltile pe ogive Tn structura unei catedrale §i inaspectul ei general.

7. Precizati care sunt asemanarile §i deosebiriledintre o biserica romanica §i o catedrala gotica.

8. Mentionati Tn ce constau deosebirile dintre obolta Tn leagan §i o bolta pe ogive.

9. Realizati o compozitie plastica folosindelementele specifice stilului romanic sau gotic.

10. Evidential prin cateva exemple cum semanifesta influenta bizantina Tn arta Tarilor

Romane.

49

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Capitolul 3

RENA§TEREA


Termenul de Rena§tere este folosit in doua sensuri, demflorire, pentru a desemna avantul §i progresul culturii §iartei dupa perioada goticului, de Rena§tere, pentru a desemna reTnvierea culturii §i artei Antichitatii greco-romane.Este folosit cu referire la epoca §i stil (sec. XV-XVI).

Rena§terea reprezinta „un salt uria§ §i un progres major m gandirea umana” (JacobBurckhardt), ea marcheaza tnceputul unei ere noi, prin trecerea de la gotic la epoca moderna.

Rena§terea aduce o noua viziune asupra omului§i a lumii, punand capat dominatiei religioase §iautoritatii Bisericii. Rena§terea s-a nascut Tn I-talia, mult mai devreme decat Tn alte tari, datoritaunor conditii prielnice: prosperitatea economicaa ora§elor, dezvoltarea burgheziei §i existentaunui nou tip de mecenat. Aceste conditii se Tntalnesc §i Tn alte tari ale Europei, Tarile de Jos,Germania, Franta, Anglia, Spania sau Tarile Ro

les. Alberti, Palatul Ruccellai,Florenfa

mane, dar aid Rena§terea a apSrut mai tarziu §iprezinta trasSturi particulare, uneori diferite decele ale artei italiene. Cu toate acestea, calato-riile arti§tilor ca §i relatiile stranse dintre tSrile eu-ropene au contribuit la un adevarat schimb artistic §i la iradierea influentelor italiene.

Redescoperirea culturii §i artei greco-ro-

50

mane va determina formarea unei noi gandiri §i a unei viziuni rationaliste asupra Omului §i Uni-

versului. Ea a fost favorizata de cunoa§terea §istudierea scrierilor filozofice, literare sau §tiintifi-ce §i mai ales ale arhitecturii §i sculpturii antice.Drept consecinta, arta se va Tndrepta spre cunoa§terea vietii mconjuratoare §i a realului vizibil.

Redescoperirea omului §i a lumii are loc pefondul unei liberta^i de gandire mai puternice TnItalia. Umani§tii Rena§terii, convin§i de calitatileomului, de puterea lui de a cunoa§te §i a schim-ba lumea, Tl plaseaza Tn centrul atentiei lor.

Literatura italiana, prin scrierile lui Dante, Petrarca sauBqccaccio, precede artele plastice, stabiiind noile caracte-

ristici fizice §i morale ale omului din Renaftere, ca fiin^a spi-rituala §i libera.

Individualismul este una din trasaturile fun-damentale ale culturii §i artei renascentiste. El serefera atat la personalitatea artistului, cat §i la ceaa comanditarului de arta. Primul devine, dintr-unsimplu meseria? supus dorintelor nobilului saucomunitatii, o personalitate, liber sa-§i exprimepropria viziune, sa aspire la glorie, sa influentezeo epoca. Tn al doilea caz, comanditarii de arta(mecenati) sunt dornici sa-§i sporeasca faima,cumparand opere de arta sau ajutandu-i pe arti§ti.

„Omul universal” este rezultatul spirituluienciclopedic al epocii renascentiste. Arti§tii sunt

Filippo Brunelleschi, Cupola Bisericii Santa Maria del Fiore, Florenta

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


materiale (bronzul, marmura, teracota policroma, lemnul).Uintre toate, este preterat bronzul. datoritei calitatilor luL LaFlorenta, Ghiberti va forma o adevdrati §coal3 de turn§toritn bronz, Tn care vor invata Donatello, Pollajuolo §iVerrocchio.

Poarta de est a Baptisteriului din Florenta

supranumita mai tarziu de Michelangelo „Poarta 'F&radisului” este realizata de Lorenzo Ghiberti

(1378-1455) §i reprezinta un moment important aldezvoltarii sculpturii italiene. El Tnlocuie§te trata-rea abstracts a spatiului §i stilizarea formelor dinGotic, cu modelarea volumelor §i un nou spatiuplastic. Ghiberti folose§te pentru sugerarea adan-cimii, o tratare diferentiata a reliefului, de la pri-mele planuri cu volume puternice, la cele din fun-dal unde siluetele §i detaliile sunt abia schitate.

In Rena§tere, concursurile §i comenzile vor duce la cre§terea competitiei dintre arti§ti §i la formarea unui climatde mare efervescenta artistica ce va favoriza creatia ?i va

Tncuraja inovatia. Un astfel de rol l-a avut §i concursul din1401 pentru decorarea porgtor Baptisteriului dki Plorenfcramase neterminate de Andrea Pisano (1273-1348).

Reaparitia nudului tn sculptura se face oda-ta cu lucrarea Paw'd realizata de Donato diNiccolo di Betto Bardi, zis Donatello (1386-

• 1466), prima sculptura nud Tn marime naturala,de la Antinhitatfi pana Tn sec, al XV-lea. RealizataTn bronz, ea Tl Tnfatiseaza pe legendarul erou David care l-a ucis pe Goliath cu o pra§tie. El devinepentru florentini un ideal de frumusete fizica §iinteiigenta masculina care s-a opus fortei brutale

a lui Goliath. Pentru a reda perfectiunea trupuluiadolescentin, gratios §i delicat, sculptorul folose§-te un modeleu fin al formelor, o linie sinuoasa atrupului. Chipul este senin, visator, contemplativ.

Catre sfar§itul secolu-lui, Andrea Verrocchio(1435-1488) realizeazapentru familia Medici onoua versiune a erouluiDavid. Ea reflecta o schim-bare de viziune: trupul

este energic, tanarul esteelegant Tmbracat, iar a-titudinea lui este mandra,reflectand vointa §i pu-terea. Chipul este animatde un suras misterios §iechivoc.

Statuile ecvestre suntfolosite tot mai mult pentrudecorarea pietelor publice.Sub influenta modelelor

antice, Donatello rea

lizeaza Tn bronz (pe soclu de marmura) statuia ecvestra Gattamelata, aflata la Padova. Statuia esteun ansamblu unitar Tn care compozitia, care esterealizata Tn planuri mari §i simple pentru a fi privi

Andrea Verrocchio -David

Donatello - Gattamelata

te de la distanta, este echilibrata prin raportul armonios dintre cal §i calaret, dintre static §i dinamic

Andrea Verrocchio reia §i el modelul statuii ecvestre,dar lucrarea sa II Colleoni este plasatalanga zidurile bisericii San Giovanni e Paolo dinVenetia §i sugereaza, ca §i Tn cazul lui David, modificarea viziunii. Tncordarea calului, atitudineamandra §i aroganta a personajului pun Tn valoareforta fizica §i cinismul, ilustreaza schimbarile din

societatea florentina de la sfar§itul secolului.^ Exemplificari: Lorenzo Ghiberti - Porple de nord §i es\ ale Baptisteriului din Florenta §.a.; Jacopo della Quercia\ (1374-1438) - Mormantul lllariei del Caretto (Catedrala din

Lucca), Portile Bisericii San Petronio, Bologna §.a.< Donattelo - Sf. Gheorghe (Biserica Orsanmichele)

Gattamelata, Cantona Domului, Florenta, David, Niccolo daUzzano (portret-bust) §.a. Luca della Robbia (1400-1482) -Cantoria Domului, Florenta § .a.; Andrea Verrocchio - David

II Colleoni, Lorenzo di Medici (portret-bust).

Pictura cunoagte o dezvoltare mai lenta fatade arhitectura si sculptura, fiind puternic influen-

tata de aceasta din urma. Ea va ajunge treptat peprimul loc. bucurandu-se de o atentie sporita dinpartea pictorilor ?i a comanditarilor de arta. Pictura devine „cea mai vrednica de lauda” dintretoate artele §i cunoa§te cele mai interesante cautari §i experimente artistice. Numeroasele cuno§-tinte acumulate sunt apoi teoretizate §i prezen-tate sub forma unor tratate de specialitate. Dintrescrierile teoretice cu cel mai mare ecou asupraarti§tilor sunt cele elaborate de LB. Alberti, Piero

della Francesca §i Leonardo da Vinci.

in ciuda rivalitatii dintre ora§ele italiene, arti§-tii sunt liberi sa circule §i sa lucreze pentru di-

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Verrocchio - II Colleoni

ver§i comanditari. Calatoriile lor vor deschide

calea transmiterii ideilor, modelelor §i anoutafllor din pictura.

Sacru si profan. Interesul vadit pentru om $ilumea Tnconiuratoare va determina o schimbarea conceptiilor privitoare la capacitatea picturii (i- maginii) de a reda caracterul sacru. Cu rare except, pictura italiana va fi o pictura religioasa,cu subiecte legate de viata personajelor sfinte.Schimbarea care se produce Tn gandirea §i vizi-unea arti§tilor va determina o coborare a personajelor sacre Tn lumea profana. Ele devin oa-

meni reali, traiesc pe pamant, sunt Tmbracatidupa moda timpului, T§i due viata Tntr-o lumereala, cu peisaje concrete §i interioare mobilate§i decorate dupa gustul vremii. Trupurile aces-tora sunt bine cladite, sculpturale, au chipuriexpresive. Subiectele sacre devin simple pre-texte pentru evidentierea frumusetii trupuluiuman. Tn Renagtere, lumea Tn care traiesc aces-te personaie este o lume Tnchisa Tntre ramele ta-bloului sau cadrului care delimiteaza strict spa-

tiul pictural (fictiv) de cel real al spectatorului(compozitie Tnchisa)! ~~lluzia realului - perspectiva vizuala. Tnefor-

turile lor de a reprezenta lumea Tnconjuratoarearti§tii §i-au descoperit instrumente ajutatoare.Cel mai important dintre ele este perspectiva vi

zuala. Ea este cea care va permite pictorului sa„redea obiectele vizibile” (L.B. Alberti), sa „imite” nemijlocit lumea. Astfel pictura va deveni o adevarata femastra” transparent^ prin care se poa-te urmari o parte din lumea vizibila. Descoperi-

rea perspectivei (lineara sau geometrica, aeria-

na sau cromatica) va permite pictorului sa elabo-reze scheme constructive comode, prin care sareprezinte cele trei dimensiuni ale spatiului pesuprafata plana a peretelui, panoului de lemn,sau mai tarziu a panzei.

Perspectiva este descoperita Tn paralei de italieni fi fla-manzi. Prin tradtye, Filippo Brunelleschi este considerat„panntele perspective!'. El a avut, cu prilejul proiectarii Cu-

. PQlBiJQBtnului din Florenta, revelatia perspiedKei. Ulteriorconcepe doui picturi experiment, prin care incearca sa de-monstreze practic existenta ei. Spre deosebire de flamanzi,care au aplicat perspectiva mai mult empiric §i au exploa-tat-o pe cea cromaticd, italienii au transformat perspectivaIntr-o adevSrata ftiintS, au preferat perspectiva lineara saugeometrica §i au scris despre ea numeroase tratate.

Fresca si pictura Tn ulei. Bine pregatiti §i foarte priceputi, pictorii italieni s-au straduit mereu sagaseasca retete de preparare §i materiale noi. EiT§i pregateau singuri culorile §i au facut mereunumeroase Tncercari §i experimente. Tn sec. alXV-lea, pictura italiana este dominata de fresca,

mult iubita §i admirata pentru calitatile ei. Ea estebazata pe folosirea culorilor de apa aplicate peperetele ud. Aceasta tehnica impune rapiditate Tnexecutie §i exclude revenirea asupra straturiloranterior depuse. Tn acest context, la Tnceputulsecolului, are loc una dintre cele mai revolutio-nare inovafli artistice: culorile de ulei. Meritul lerevine pictorilor flamanzi Hubert §i Jan

'van Eyck. No.ua tehni-ca aduce o mai mareprecizie Tn constructiaformei, permite obtine-rea de straluciri §itransparente incompa-rabile ale culorilor §i po-sibilitatea de revenirepeste straturile depuse.Ele pot fi a§ezate pelemn sau pe pariza.Fata de aceste avan-

taje, pictorii italieni aisec. al XV-lea au ma-nifestat retinere din ca-uza pasiunii lor pentrufresca. Cei care vor face prima Tncercare pepanza vor fi pictorii ve-netieni (primul este An-tonello da Messina)care au folosit-o cu pla-cere §i au raspandit-o

mai departe, fiind folo-

Masaccio, Adam §i Eva, Capela Brancacci, Santa

Maria del Carmine,

Florenta, fresca

53]

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Masaccio, Plata tributului,Capela Brancacci, Santa Maria del Carmine, Florenta, fresca

sita frecvent Tn sec. al XVI-lea.

Tn sec. al XV-lea, Tn pictura italiana se vor

afirma numero§i arti§ti Tn principalele centre^

ale Italiei. Operele lor picturale, ce ilustreaza

contributia fiecaruia la evolutia picturii din

acest secol, constituie etape importante

pentru dezvoltarea generala a picturii renascentiste.

Tommaso Masaccio (1401-1428). La Tnce-putul secolului, Masaccio este pictorul care facetrecerea definitiva de la pictura medievala la cearenascentista prin noutatea viziunii sale, noutatece marcheaza schimbarea ce are loc Tn picturafldifentina. Considerat un adevarat §ef al §coliiflorentine de pictura,.^Masaccio „...era un exce- le nf imitator al natuni, bun tn compozitie, pur, fcira ornament, consacrandu-se fn intregime imitarii realitatii §i reliefului figurilor, fiind la fel de expert in perspectiva ca oricare dintre contem-

poranii sai...” (Cristoforo Landini, 1481). El apropus „....o noua maniera in ceea ce prive§te coloritul, perspectiva, atitudinile fire§ti, iar framantarile suflete§ti §i mi§carile trupului sunt redate mult mai expresiv...” (Giorgio Vasari,1550). Masaccio introduce un stil auster, monumental, dominat de gravitate. El puneaccent pe modeleul sculptural al personajelor §ipe expresivitatea chipurilor. Simplified compo-zitia §i elimina orice detaliu de prisos. Universul

lui Masaccio nu mai este cel al lumii imateriale §itranscendentale specific Evului Mediu, ci al celeireale, tridimensionale. Pentru a reda aceasta

lume, el Tnvata de la Brunelleschi §i Alberti legileperspectivei.

Exemplifiedii: frescele din Capela Brancacci de laSanta Maria del Carmine, Sfanta Treime de la Santa MariaNovella, Florenta.

Opera lui Masaccio va avea un mare ecou a-supra pictorilor italieni, multi dintre ei fiind atra§i

de viziunea §i maniera sa de lucru. Printre ace§-tia s-au aflat: Filippo Lippi, Paolo Uccello, Dome-nico Ghirlandajo §i chiar Piero della Francesca.

Paoio di Dono, zis Uccello (1397-1475) este unadintre cele mai onginale figuri ale picturii florentine. din sec.al XV-lea. Studiaza perspectiva §i devine un pasionatsustinator al ei, multe din picturile sale devenind adevarare„exerciW de perspectiva. Compozitia sa este adesearedusa la o simpla constructie geometrica („cubul uccelliari”). Printre cele mai cunoscute lucrari se numara

*HJn alt reprezentant al picturii florentine din Quattrocento, B g?p^^1f®um it ca excelentpovestitor, caracterul narativ fiind o caracteristica importan-

ta mai ales a marilor ansambluri de picturi murale. Gozzoliadapteaza pove§tile biblice la realitatea contemporana §ifolose§te drept personaje sacre prieteni §i contemporani,lucru evident Tn Qortegiu! Regilor Magi din Palatal Medici,Florenta. In plus, personajele sunt incluse intr-un spatiuconstruit prin folosirea simultana a doua unghiuri de vede-re, frontal, pentru personajele din cortegiu, §i de sus, panoramic, pentru peisaj.

Piero della Francesca (1416/1417-1492).Format la Florenta, dar lucrand la Urbino pen

tru ducele de Montefeltro, Piero della Francescaeste prototipul pictorului pasionat de matemati-ca. Datorita ei se ridica Tn planul abstractizarii §icunoa§terii intelectuale §i se Tndeparteaza despiritul religios. Picturile sale sunt pline de sim-boluri §i Tntelesuri filozofice adanci. Piero dellaFrancesca prive§te pictura prin ochiul unui geo-metru. El simplifies formele §i le reduce la volume pure, fara sa piarda din vedere aspectul lorreal. Personajele sale au fete imobile, sunt sculpturale §i mgnumentale, adevarate simboluriale demnitatii umane. O alta importanta preocu-pare a sa a fost perspectiva, pe care pictorul aconsiderat-o „§tiinta adevarata". Aceasta §tiinta

dobandita la Florenta, Tn mediul lui Brunelleschi§i Alberti, i-a permis sa imagineze pe suprafa^aplana a tablourilor §i a frescelor cele mai compli-

Paolo Uccello - Legenda ostiei pierdute

54

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Piero della Francesca - hvierea lui lisus, Borgo San Sepolcro, fresca

cate constructii spatiale. Ele se distingeau princlaritate §i precizie matematica. Interesul pentruperspectiva este dublat de interesul pentru desen, lumina §i culoare. „...Cand spunem colorit (colorare), ne gandim la felul in care apar culori

le pe diferite lucruri, adica partite luminate §i cele mtunecate §i cum se schimba ele m raport cu lu

mina...” (Piero della Francesca). El realizeazasinteza dintre lumina §i culoare.Piero della Francesca este ?i un mare teoretician. El

scrie unul dintre cele mai importante tratate „Despre pictura 'in perspective" (De prospectiva pingendi).

Exemplificari: Legenda Sfmtei Cruci (Capela bisericiiSan Francesco, Arezzo), Biciuirea lui lisus, hvierea lui lisus, Botezui lui lisus, Fecioara cu pruncul, Portretul duce-

lui de Montefeltro § .a.

Andrea Mantegna (1431-1506). Este pictor §igravor, traie§te Tntr-uriul din cele mai cunoscuteora§e ale Italiei, Padova, vestita prin celebra sa

Universitate. S-a format ca artist Tntr-un mediuputernic impregnat de amintirea lui Donatello, aantichitatii §i de influenta picturii venetiene. Acreat o opera originala, cu mare rasunet asupracontemporanilor, faima sa depa§ind hotarele Italiei. Subiectele sunt sacre §i profane (mitologi-ce). Mantegna va deveni repede celebru princompozitiile sale cu efecteiluzioniste (trompeI’oeil), racursiuri tndraznete,taierea cadruluicompozitiei, chipuri exagerat expresive, efecte

teatrale. Cromatica este vie, dar rece, cu reflexemStalice gri-albastrui.

Andrea Mantegna - Marti riul Sf.Sebastian

Exemplificari: frescele din Capela Ovetari - Padova,fiolipticul pentru biserica San Zeno - Verona, frescele dinPalatul Ducal - Mantua, Martiriul Sf. Sebastian, Hristos

mort, Pamasul §.a.Sandro Botticelli (1444/1445-1512)Jtcikielfi toidM§tS dtitid p n ie j^ 'f^ a c fe a o ornamen-

tica liniara; parul §i ve§mantul care flutura in vant constitute pretexte pentru exprimarea inventivitatii caligrafice §i slu-

je§te la continuarea ritmului dansant al figurilor.” (MariaRzepinska)

Este ultimul mare pictor al §colii florentine. S-aformat Tntr-un mediu erudit §i a Tncercat toatavia^a sa Tmpace filozofia neoplatonica cu credin-fa cre§tina. Pictura sa ilustreaza aceste framan-tari §i eforturi §i este o oglinda a transformarilor

petrecute Tn societatea florentina de la sfar§itulveacului. Este o pictura intelectuala, profund originala, dar fara influente majore asupra contemporanilor. Subiectele preferate sunt deopotrivasacre §i profane (mitologice), iar picturile, alego-rii simbolice, picturi religioase §i portrete. Esteun artist rational care exploateaza expresivitatea HnM, sinuoasa, dar nu continua sau de contur, lacare adauga o cromatica luminoasa, rece §i transparent^. Tnalegoriile sale creeaza o lume i-

reala, plina de simboluri §i sensuri ascunse, Tncare personajele sale feminine devin adevarate55

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Sandro Botticelli - Primavara

idealuri de frumusete.j'Ele au siluete prelungi,sculpturale, gratioase, cu fete delicate, suave §ipline de distinctie aristocratica. Ultimele sale o-pere sunt marcate de influenta lui Savonarola §idenota q Tntoarcere la credinta cre§tina. Subiec-

tele sunt religioase, cromatica devine mai Tntu-necata, expresivitatea chipurilor mai accentuatai

Exemplificari: Primavara, Na§terea lui Venus, Alegona Puterii, Calomnia lui Apelles, Marte §i Venus, inchinarea

• Magilor, incoronarea Fecioarei, Punerea in mormant §.a.

v Vittore Carpaccio (145^1525)Traie§te §i lucreaza la Venera §i devine un a-

devarat „cronica?’ al vietii venetiene. Este un bunpovestitor Tn imagini al legendelor sacre pe carele reprezinta de la Tnceput pana la sfar§it prinnumeroase episoade. E l, localizeaza actiuneaacestor legende la Venetia §i, sub pretextul su-

biectelor sacre, descrie scene reale, adevarate jeportaje" din viata locuitorilor ei. Actiunile sepetrec Tn interioare mobilate dupa moda timpuluisau, Tn peisaje ample populate de constructfastuoase ce amintesc de splendorile Venetiei.Iube§te culoarea asemeni celorlalti pictori veneti-eni §i folose§te o cromatica calda §i stralucitoare.

Vittore Carpaccio - Sosirea §i prezentarea ambasado-rilor

56

din biserica Santa Fosca, Venefla.Tn sec.-af XV4ea'ri3ortrettit^êzvolta treptat §i devine

foarte raspandit Tn secolul urmator. El se Tnscrie Tn preocupa-rile artiftilor pentru reprezentarea chipului uman §i al cunoa§-terii omului. Tn acest secol, portretul este mai mult descriptiv§i se pune accentul pe trasaturile exterioare, pe detalii §iamanunte. Cel mai Tntalnit este portretul-efigie (cu repre-zentare din profil) dupa moda vechilor monede sau meda-lioane romane. Un alt tip de portret este cel interpretativ, axatpe oglindirea personality modelului. Daca Tn primul caz seremarca izolarea §i deta§area figurilor, cel de-al doilea tipdevine un adevSrat portret psihologic. Tot acum, schimbareastatutului social al pictorului determina aparitia auto- portretelor, la Tnceput sporadic §i incluse printre celelaltepersonaje, pentru ca ulterior sa devina de sine statatoare.

Se c o l u l a l X V I - l e a

(ClNQUECENTO)

Tmpartit Tntre Rena§tere §i Manierism, Cin-quecento este un secol al marilor personalityartistice care au impus epocii adevarate modele§i viziuni originale. Este un secol de profunde §isemnificative schimbari. Bogat in evenimente,cu multe tulburari §i razboaie, plin de Tndoieli §icu mari avanturi cultural-artistice, acest secol Tlva pregati pe cel urmator. Dintre toate eveni-mentele majore, cel care va avea consecintelecele mai puternice Tn plan artistic este Reforma reiigioasa a lui Luther §i Calvin care va TmpartiEuropa Tn catolici §i protestanî. Dincolo de impli-caîile ei social-politice, Reforma va zdruncina

institutia Bisericii §i va afecta major papalitatea.Daca spre sfar§itul sec. al XV-lea §i Tnceputulcelui urmator, Biserica Catolica, mare comandi-tara de arta va accepta §i Tncuraja arta lui Leonardo, Rafael sau Michelangelo, odata cuReforma, ea T§i modifica viziunea. Biserica seTndreapta tot mai mult, Tn scop propagandistic,fie spre o accentuare a luxului §i somptuozitatii,fie a pietatii §i credintei mistice. La §ocul produsde Reforma, se adauga consolidarea definitiva adominatiei straine Tn Italia (Tnsa§i Roma este

jefuita la 1527 de mercenarii Tmparatului Carol

Quintul) §i schimbarea raportului de forê dintreora§e. Din punct de vedere artistic, Florentadecade, Roma §i Venetia ramanand cele maiimportante centre. Fata de evolutia relativ calmaa secolului anterior, instabilitatea economica §ipolitica este Tnsotita §i de numeroase rasturnarisau reTnnoiri artistice. Dirrtre cele mai evidente,este cea produsa de Manierism, catre mijloculsecolului, pentru ca la sfarfitul lui, MichelangeloCaravaggio sa deschida calea spre Baroc. Tn

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


ciuda situatiei economice, politice §i sociale, Tnsec. ai XVI-lea Italia T§i continua supremaflaartistica.

Donato di Angelo, zis Bramante (1444-1514). De formatie arhitect, practicand cu suc-ces §i pictura, Bramante T§i desfa§oara activita-tea pe doua directii importante: cea a modificarii§i modernizarii unor vechi fatade de monumente§i cea a realizarii unor noi constructii. Tn primul

caz, Bramante dovede§te o mare ingeniozitateTn adaptarea repertoriului renascentist la vechilestructuri §i planuri. El renunta la suprafetele Tn-tinse de zid dupa moda florentina §i le fragmen-teaza prin ferestre, arcade, coloane, frontoane,ni§e §i statui, medalioane, ghirlande decorativeetc. pentru a crea un joc de umbre §i lumini §i oanumita dinamica a fatadelor.

Atunci cand i se Tncredinteaza proiectul Bise-ricii Sf. Petru din Roma, Bramante nu reu§e§te

sa realizeze decat planurile viitorului monumentsimbol al catolicismului. Cea mai frumoasa con-structie conceputa §i realizata este Tempietto, ridicata Tn curtea unei manastiri mai vechi §i alecarei proportii perfecte fac din aceasta unmonument reprezentativ pentru Rena§tereamatura. Este o biserica de mici dimensiuni, deplan circular, a§ezata pe un postament formatdin trepte concentrice. Cu ajutorul unei colonadesimple (coloane toscane), unui antablamentdoric, corni§e decorative, unei balustrade §i unei

mici cupolete, Bramante obtine un monumentperfect echilibrat, de sine statator §i bineraportat la zidurile vechii manastiri.

Exemplificari: fatadele bisericilor Santa Maria delleGrazie §i Abiategrasso din Milano, Curtea Damascului, Vatican, Tempietto, planurile pentru Biserica Sf. Petru,Curtea Belvedere §\ Scara elicoidala din Palatul Vatican,

Roma §.a.

Leonardo da Vinci (1452-1519)„...Cu cat cuno§ti mai mult, cu atat iube§ti mai mult”

(Leonardo da Vinci)

Pictor, arhitect, inginer, muzician, sculptor,poet, teoretician §i inventator, Leonardo Tntruchi-peaza modeiul artistului universal (Homo Universalis), al umanistului Rena§terii §i al spirituluienciclopedic. Fire iscoditoare, doritor sa cunoas-ca lumea Tnconjuratoare, preocupat sa gaseas-ca mereu solutii noi, Leonardo §i-a influentatprofund epoca, transformand-o, propunandu-inoi idealuri, oferindu-i modele de urmat. Influenza sa hotaratoare nu s-a manifestat doar asupraconcetatenilor sai, spiritul §i gandirea lui depa-

§ind cu mult hotarele Italiei sau ale epocii Tn care

t

Donato Bramante - Tempietto, tn curtea manastirii San Pietro in Montorio, Roma

a trait. El devine simbolul inteligentei §i geniuluiuman, al independentei creatorului. Datorita pre-ocuparilor sale multiple §i variate, Leonardo nu amai avut timpul necesar sa se ocupe mai mult de

pictura. Se formeaza Tn atelierul lui Verrocchiode la Florenta §i lucreaza Tn diferite ora§e. Cutoate ca picturile sale sunt reduse la numar, elevor ilustra originalitatea viziunii sale artistice,noutatea mijloacelor plastice §i influenta lorasupra Tntregii picturi.

„Desena cu atata dragoste §i atat de bine, meat nimeni nu-l putea fntrece in perfectiune." (Giorgio Vasari, 1550)

Leonardo - Cina cea de taina, Santa Maria delle Grazie,

Milano, fresca

57

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Leonardo - Sfanta Ana, Fecioara §i pruncul

Desenator de exceptie, Leonardo stapane§tedeopotriva linia §i modelarea formelor. El considers linia ca o expresie a ratiunii §i desenulprioritar in fata culorii. Aceasta devine doar un

element ajutator, adaugat, care Tmbraca formeledoar pentru a le Tntelege. Tn paralel, el descope-ra §i procedeul de modelare a formei prin contrasts de clarobscur. El adauga liniei fine trecerigradate, voalate de la umbra la lumina. Denumi-ta sfumato, aceasta tehnica Ti permite pictoruluisa sugereze atmosfera, Tnveli§ul de aer din jurulformelor, sa departajeze planurile compozitiei,sa confere personajelor o aura de mister.

Dupa cum vor face mai tarziu fi Michelangelo sau Rafael, Leonardo Tfi desena personajele mai Tntai nud, cu toa-

te detaliile anatomice pentru a gasi pozitiile firefti ale muf-chilor Tntr-o actiune. Dupa aceea, el le Tmbraca cu vefmin-tele cele mai potrivite formei corpului pentru a nu stanjeni

mifcarile, pozitiile sau atitudinile naturale ale trupului.

Preocupat de claritate §i precizie, Leonardorealizeaza compozitii simple, riguroase, calme §istatice Tn care precumpanesc verticalele §i ori-zontalele sau a§ezarea personajelor tn piramida. Cu tot caracterul static al compozitiilor, existao continuitate §i un ritm (lent) al mi§carii care setransmite de la un personaj la altul. Este un dialog subtil de gesturi, atitudini sau priviri.

Ca teoretician, Leonardo da Vinci fi-a expus tn Tratatul de pictura toate gandurile fi principiile sale artistice. Foartemodern prin multitudinea de idei novatoare, tratatul abor-

58

deaza numeroase probleme: despre arta Tn genere fi pictura Tn particular, despre linie, culoare, perspectiva geome-trica sau cromatica fi multe altele.

Exemplificari: „Buna Vestire”, „Fecioara intre stand”, „Gioconda”, „.Sfanta Ana, Fecioara §i pruncul”, „Cina cea de taina", „Doamna cu hermina” f .a.

Michelangelo Buonarroti (1475-1564)

„/\rfa este mai presus de orice o revelatie, o binecuvantare §i sfintirea vietii omene§ti(Michelangelo)

Arhitect §i pictor, poet §i muzician, Michelangelo a fost cel mai mare sculptor al Rena§terii.S-a considerat toata viata doar sculptor. Este di-ferit ca fire §i personalitate de Leonardo sau Rafael, dar, ca §i ei, a fost un mare admirator al cul-turii §i artei antice. El §i-a impus Tn epoca propriaviziune asupra omului. La Tnceput Tncrezator Tncapacitatile sale creatoare, pentru ca apoi sa de-vina tot mai pesimist, Michelangelo crede ca tru-

pul Tnchide toate pasiunile sufletului. Pentru a-ceasta el va desena §i ciopli trupuri putemice, cumu§chi tensionati, care sa exprime cel mai binemi§carile interioare ale omului, chipuri expresive.

Preferand dintre toate tehnicile cioplirea pietrei sau amarmurei, Michelangelo are o metoda personaia de asculpta, de a ataca frontal blocul de piatra, metoda aplicataapoi de numerofi artifti. „Cea mai buna metoda de totdeauna a fost aceea folosita de marele Michelangelo: dupa ce desenezi vederea principals pe bloc, tncepi sS indepartezi marmura de pe aceasta latura ca §i cum ai face un relief §i astfel, incetul, cu incetul aduci la lumina intreaga figura." (Benvenuto Cellini, 1500-1574)

Ca§tigandu-§i repede faima prin cele douasculpturi, Pieta §i David, Michelangelo este che-mat de papa luliu al ll-lea sa picteze CapelaSixtina. El executaaid, mai Tntai frescelede pe bolta §i, 30 deani mai tarziu, pictu-rile de pe peretele dealtar. Folosind ca subject Facerea Lumii (bolta) §i Judecata de

Apoi (perete de altar),Michelangelo T§i ex-prima aceea§i fasci-natie pentru trupul u-man, considerat un a-devarat mijloc de ex-primare a ideilor §isentimentelor. Celedoua lucrari, decalateTn timp, nu numai caexprima schimbareaviziunii optimiste aartistului de la Tnceput ‘

Michelangelo - David

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


(bolta), dar demonstreaza §i puternicul impact aloperelor sale asupra arti§tilor din acest secol saudin cele viitoare. Casetarea spatiului boltii prinlimitarea precisa a scenelor, constructia trupurilorbine reliefate prin desen, Tndrazneala pozitiilor §i aracursiurilor (mai ales din Judecata de Apoi), toatevor deveni adevarate surse de inspiratie pentrugeneratii Tntregi de pictori.

Ca §i Rafael, prin gratia personajelor sale,.§i Michelan

gelo, prin trupurile viguroase, uneori exagerate ?ideformate, va exercita o mare influents asupra artei din adoua jumatate a secolului, prefigured schimbarilefundamentale aduse de Manierism §i Baroc.

Ca arhitect, Michelangelo va lucra la douaproiecte importante: Cupola Bisericii Sf. Petru §iamenajarea Pietei Capitoliului din Roma.

Michelangelo - Frescele de pe bolta Capelei Sixt ine, Palatul Vaticanului, Roma

Tn ambele cazuri, aceste realizari vor devenimodele de referinta. Cupola, care aminte§te deopera lui Brunelleschi din secolul anterior, esteamplificata de Michelangelo §i mult mai bogatdecorata, pentru a exprima forta §i grandoareaBisericii Catolice. Piata Capitoliului vade§te, prinsolutiile alese, o buna cunoa§tere a perspectiveiarhitectonice, prin punerea Tn valoare a rapor-tului dintre spatiul Tnconjurator, monument (ve-chea cladire a Primariei) §i privitor.

ExemplificariSculpturi: Pieta pentru Biserica Sf. Petru, Roma, David

pentru Piata Signoriei din Florenta, Bachus, statuile pentruMormantul papei luliu al ll-lea, Mormantul familiei de

Michelangelo - Cupola Bisericii Sf. Petru, Roma

Medici, Victoria, Pieta Rondanini § .a.Picturi: frescele din Capela Sixtina (bolta §i peretele de

altar), frescele din Capela Paolina (Vatican), Sfanta familie (Madonna Doni) §.a.

Constructs Cupola Bisericii Sf. Petru, Piata Capitoliu

lui, Vestibulul Bibliotecii Laurenziana, Roma § .a.

Raffaello Sanzio, (Rafael) (1483-1520)„ ...Acea §coala din Atena ca §i restul de trei (fresce)

care zugravesc istoria teologiei, a poeziei §i a dreptului este un poem scris fntru cinstirea culturii. Un poem atit de dens, incat s-ar putea compara cu Paradisul lui Dante." (DeSanctis)

Arhitect §i pictor, numit „print al artelor” §i „pictorul madonelor”, vesel §i plin de seductie, Rafael este unul dintre cei mai admirati arti§tiitalieni, care §i-a fascinat contemporanii §i s-abucurat de mare succes. Este elev al luiPerugino, studiaza atent opera lui Leonardo §iMichelangelo §i cunoa§te operele pictorilorvenetieni. Adept al filozofiei neoplatonice,convins de puterea ratiunii, Rafael stapane§tedesenul asemeni lui Leonardo §i cunoa§teperfect legile perspectivei. El dovede§te unascutit spirit de observatie, o profunda aplecarespre cercetarea vietii interioare a personajelor.Aceste calitati i-au adus repede faima de bunportretist, executand la comanda numeroaseportrete. El impune chiar un model de madona(Fecioara Maria) §i, odata cu el, gratia, ca element definitoriu pentru idealul de frumusete fe-

minina. Madonele sale sunt tinere, pline de59

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


candoare, gratioase, adevarate simboluri aleiubirii materne. Ele vor influenta Tntregul secol §i

Rafael - $coala din Atena, Palatul Vatican, Roma,fresca

vor deschide calea gratiei §i rafinamentuluimanierist.

Exemplificari: Visul cavalerului, Logodna Fecioarei, Madonna cu sticlete, Madonna Sixtina, Frumoasa gradina- reasa, Baldassare Castiglione, Frescele de la Vatican (ex.§coala din Atena, Disputa Sfintei Taine, Miracolul din Bolsena, Incendiul din Borgo §.a.) §.a.

Giorgio Barbareili, zis Giorgione (1477/ 78-1510)

„Giorgione a fost pe deplin convins ca metoda cea mai

Rafael - Madonna cu sticletele

buna este a picta fara desen prealabil, direct in culoare..." (GioTgio Vasari)

Stabilit Tn 1495 la Venetia, Giorgione devinecurand unul dintre cei mai demni reprezentantiai picturii venetiene. El stapane§te bine tehnicasfumato a lui Leonardo §i Tnvata sa foloseasca

Giorgione - Furtuna

culorile Tn atelierul lui Giovanni Bellini (1430-

1516). Devine curand un mare maestru, recu-noscut §i apreciat de contemporani. Giorgione....determina schimbari fundamental nu numai

Tn pictura venetiana, ci §i In cea europeana.” (Umberto Fortis). Tnca de la primele lucrari, elfolose§te alegoria §i simbolurile ermetice, o le-gatura mai puternica Tntre om §i peisaj, precum§i perspectiva cromatica. Jnovatia artistica a lui Giorgione, denumita generic pictura tonala, este caracterizata tn principal prin crearea unei imagini numai prin culoare, fara structura li

neara specifics §colii toscane. Prin modularea

luminii in gradatii tonale, ca o modalitate de a integra figura In peisaj, Giorgione a realizat efectiv o noua viziune, care impune o legatura puternica §i totodata intima dintre om §i natura. ” (Umberto Fortis)

Exemplificari: Cei trei filozofi, Madonna, Sf. Francisc §i Sf. Liberate, Furtuna, Venus dormind, Concert campe- nesc §.a.

Tiziano Vecellio, (Tizian) (1476/1485-1576)„Cine vrea sa se faca pictor, trebuie sa cunoasca trei

culori: alb, ro§u, negru §i sa le tina in mana.” (tizian)

A fost una dintre cele mai prolifice personali-

60

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


a a e mpu u s-a cuca - e a ma. ce e r -tate. onoruri si hnqatip „...nic iun pic'tor nu a fost atat de universal admirat de principi ca Tizian”

a

Tizian - Venus din Urbino

(Lodovico Dolce). A dominat pictura italiana asecolului al XVI-lea. Prin opera sa se parcurae.in fapt, evolutia unui secol Tntreg de pictura, de

Ta~a^gejjTcaIrnIIIui^siarmoniei Renasterii mature, la dinamismul si dramatismul sfar§itului desecol. „Tizian a inventatpictura viitorului: pe cea a lui Velazquez §i Poussin, a lui Rubens §i chiar Rembrandt.” (Michel Laclotte)

Vesnic Tn cautare de solutii noi, abordand otematica larga, portrete, scene religioase, scenemitologice, bun cunoscator al desenului, Tizian adevenit unul dintre cei mai mari coloristi ai tutu-ror timpurilor. El lucreaza direct Tn culoare (alia

pnmaY, o a§terne (cu pensula, cutitul de paletasau degetele) Tn tu§e vizibile, Tn relief, libere $iteqate Tntre ele prin proprialor iradiere.

Exemplificari: Amorul sacru §i Amorul profan, Venus din Urbino, Venus §i organistul, Prezentarea Fecioarei la Templu, fnaltarea Fecioarei, Bachus §i Ariadna, Danae, Papa Paul al lll-lea cu nepotii sai, Portretul lui Francisc I, autoportrete §.a.

•Paolo Caliari, zis Veronese (1528-1588)„Originalitatea lui Veronese consta in vitalitatea exu

beranta: naturala §i nevinovata pe care nu o mai putem gasi la nici un alt pictor din lume." (Jacob Burckhardt)

Urmand drumul deschis de Tnainta§ii saiGentile §i Giovanni Bellini, Vittore Carpaccio),

Veronese Tnfati§eaza viata somptuoasa a Vene-::ei. Cunoscand succesul §i celebritatea, pictoruldevine interpretul vietii aristocratice §i luxoase aora§ului. El se preocupa mai pu{in de caracterul'■ eligios al temelor. Veronese reprezinta, sub pre- :extul cinelor biblice, banchete §i ospete somp-tuoase, serbari pitore§ti Tntr-o atmosfera specifi-ca Venetiei. Personajele biblice sunt adevarate

por re e a e unor pr e en cunoscu , ar ve -mintele lor bogate §i pitore§ti sunt dupa ultimamoda venetiana. Aceste cine sunt plasate Tntr-uncadru arhitectonic monumental, le aglomereazacu multe personaje surprinse Tn atitudini §i pozitiifoarte variate. Coloritul sau este stralucitor §i pi-toresc, Tntr-o lumina abundenta §i feerica. Veronese folosea „culori luminoase §i se pricepea sa redea varietatea m cadrul aceleia§i culori, aso- ciind de pilda numeroase tonuri armonioase de

alb §i galben tntr-o singura culoare” (Roger de

Veronese - Cina din casa lui Levi

Piles). Picturile sale impresioneaza - nu prin in-tensitatea sentimentelor personajelor, ci prindecorul amplu §i iluzionismul spatial, seninata-tea atmosferei §i virtuozitatea tehnica.

Exemplificari: Cina din casa lui Simon Fariseul, Nunta din Caana, Antoniu §i Cleopatra, Jupiter mustrand Viciile, Martiriul Sf. Sebastian §.a.

Jacopo Robusti, zis Tintoretto (1518-1594)Jn domeniul picturii, Tintoretto este un fenomen straniu,

deosebit, dibaci, hotarat, tntr-un cuvant - cel mai surprinza- tor." (Giorgio Vasari)

Contemporane cu cele ale lui Veronese,picturile lui Tintoretto sunt total diferite, prinprofundul lor dramatism. El renunta la idealulde calm §i echilibru, specific Rena§terii, §i de-vine un deschizator de drumuri ce pregate§tenoua estetica a secolului al XVII-lea. Este unadevarat precursor al Barocului. Dorind saTmbine „desenul lui Michelangelo cu coloritul lui Tizian” (Tintoretto), el manifesto noi prefe-

rinte §i gusturi: o pictura religioasa cu subiectepline de miracol, martiraj sau moarte, maricompozitii cu perspective neobi§nuite §i aglo-merari de personaje, dinamism §i racursiuriTndraznete. Personajele sale plutesc, se ridicala cer, au fe^e exagerat expresive §i gesturiteatrale. Tn concordant cu tematica, luminaeste artificiala, supranaturala §i Tn opozitie vio-lenta cu Tntunericul, pentru a spori dramatismul§i teatralismul.

61

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Tintoretto - Cina cea de taina

Exemplificari: Miracolul Sf. Marcu, Rapirea cadavrului Sf. Marcu, Descoperirea cadavrului Sf. Marcu, Suzana §i batranii, Cina cea de taina §.a.

*v

R e n a s t e r e a i n E u r o p a

Tn timp ce, Tn secolul al XV-lea, Tn Italia, Re-na§terea urmeaza cursul unei evolutii fire§ti dela cristalizare la maturizare, Tn celelalte tari

europene Goticul cunoa§te Tnca stralucire (Goticul international). Persistenta mentalitatilorgotice determina o intarziere a formarii nouluispirit umanist §i Tn aceste tari. Cu toate acestea,treptat, fiecare va cunoa§te conditii economice,sociale §i politice prielnice, care sa favorizezeaparitia Rena§terii. Urr rol important Tn formareanoii gandiri umaniste l-a avut raspandirea culturii§i a artei italiene, care se realizeaza Tn principalprin calatoriile arti§tilor §i cu ajutorul tiparului.

T a r i l e d e J o s

Pictura. Tn secolul al XV-lea, pe teritoriulTarilor de Jos, Goticul supravietuie§te din cauzaunui spirit conservator, mai ales Tn arhitectura §isculptura. Pictura este singura care cunoa§te un ■salt important catre Rena§tere. Pictura flamandase dezvolta pe coordonate diferite de cea italiana §i va avea trasaturi specifice bine definite.Aid, influentele italiene sunt sporadice, iarschimburile artistice - relativ reduse. De§i sunt

putine contacte directe Tntre pictorii italieni §i cei

flamanzi, Tn urma acestora, pictorii italieni dobandesc mai mare precizie detaliilor. Tn plus, ctoate ca la Tncepusunt retinuti, ei vodeprinde de la flamanzi tehnica culorilor de ulei. Tn seninvers, influentele taliene patrund mau§or §i mai rapid Tsecolul al XVI-leamai mult Tn provincia de sud a Tarilode Jos, Flandramult mai deschis

§i mai receptivaNordul (Olanda) vpastra o mai mare izolare §i traditionalismevoluand, lasfar§itul secolul al XVI-lea, totadiferit fata de Sud.> **•

In Tarile de Jos, spre deosebire de Italia, existcorporatii (ghilde) ale pictorilor, foarte bine organizate §i creguli foarte stricte. Respectarea traditiilor §i rigiditateacestor corporatii explica partial conservatorismul picturiTn acela§i timp, acesteghilde sunt foarte numeroase §i pot satisfa-

ce abundenta de co-menzi, ceea ce vadetermina Tn secolul alXVI-lea Tnflorirea unuiadevarat comert cu

"opere de arta. Dintrecele mai apreciate sunttablourile de altar, por-tretele §i peisajele.

Spre deosebirede pictura italianamarcata de idealuriumaniste §i puter-

nic infiuentata descrierile teoretice,pictura flamanda sedezvolta mai multempiric, pe bazaobservatiilor directeale realitatii. A§a auobservat arti§tii lumina §i rolul ei asupra culorilor, exis-tenta cejor trei di- Hubert §i Jan van Eyck,

1 , Aoam §i cva, aitar,mensium ale spa- Catedrala din Gand

62

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


tiului real §i necesitatea redarii cu ajutorul perspectivei, pe care o vor aplica direct, ca pe oreteta de atelier, fara a Tncerca sa o defineasca> 7teoretic. Datorita atentiei acordate realitatii, eli-berarea de sub dogmele religioase este mairapida §i mai evidenta. De multe ori, subiectelesacre sunt transformate Tn adevarate scene degen, iar personajele biblice Tn adevarate portrete. De fapt, pictura flamanda Tncearca sa Tnve§-

manteze continutul religios Tntr-o haina concreta§i cat se poate de materiala. Interesul pentrulumea Tnconjuratoare se traduce §i printr-opreferinta mai mare pentru portrete, scene degen, naturi moarte §i peisaje.

Tn timp ce Renasjterea italiana manifests Tncredere TnsSnStatea fizica §i morala a omului, idealizSndu-l printrupyri perfecte, bine proportionate, |i ignorand boala,uratenia sau bitranetea, pictura flamandi tl va reda pe oma§a cum este el Tn realitate.

Jan van Eyck, Omul cu turban ro§u

Descoperirea culorilor de ulei de catreHubert §i Jan van Eyck va produce o ade-varata revolutie Tn pictura flamanda §i apoi Tncea europeana. Buni colori§ti, fara sa neglijeze

desenul, pictorii flamanzi vor obtine prinaceasta tehnica o mai mare stralucire §i lumi-nozitate a culorilor, vor putea sa suprapunastraturile §i sa creeze transparente. Culoareaasociata cu lumina Ti va ajuta sa modelezeforma, sa redea atmosfera care Tnconjoarafiin^e §i obiecte, sa realizeze efecte specialeprin juxtapunerea tu§elor transparente pestecele opace.

Jan van Eyck (1390-1441)

„ ...el §tie sa redea la fel de bine reflexia luminii pe

Jan van Eyck - Sotii Arnolfini

suprafete, ca §i modificarile ei atunci cand intalne§te diverse materiale, producand efecte fermecatoare..." (Erwin Panofsky)

De formatie miniaturist, Jan van Eyck esteunul dintre cei mai importanti mae§tri flamanzi,un adevarat deschizator de drumuri. Opera saeste o sinteza a trasaturilor specifice Tntregii pic-turi flamande: prezentarea scrupuloasa a texturii

materialelor, importanta acordata peisajului,gustul pentru portret §i redarea intimitatii. Interesul pentru realitatea Tnconjuratoare se manifests prin transformarea subiectelor religioase Tnadevarate scene de gen, prin individualizarea §icaracterizarea psihologica a personajelor, prinvirtuozitatea §i exactitatea cu care reda detaliile §i amanuntele, prin sugerarea materialitatii o-biectelor; exploateaza masele cromatice,construie§te spatiul prin culoare (perspectiva cromatica), reda atmosfera.

Exemplificari: Altarul Mielului Mistic pentru Catedraladin Gand, Fecioara Cancelarului Rollin, Fecioara Cance- larului van der Paele, Omul cu turban ro§u, Omul cu tichie albastra § .a.

Hieronymus Bosch (14537-1516)„ .. .metaforele §i alegoriile lui Bosch sunt hieroglife,

partial descifrate, dar tn parte ramase rebusuri nedezle- gate/ (J. Fraenger)

In lumea lini§tita §i ordonata a picturii flamande din secolul al XV-lea, opera lui Boscheste singulara, neobi§nuita pentru gustul bur-ghez al timpului. El creeaza o lume imaginara,-

63

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Bosch - Gradina placerilor lume§ti, detaliu

populata de mon§tri, personaje ireale, grote§ti §i hidoase. Este rezultatul unei viziuni personaledespre om, despre raul §i diavolul care guver-neaza viata lui. Ca un adevarat precursor al picturii fantastice, Bosch se sluje§te de simboluri ermetice, cu Tntelesuri §i semnificatii greu de

Tnteles. El folose§te ironia, satira §i grotesculpentru a prezenta toate slabiciunile omene§ti,raul interior care dicteaza actele omului, ispitelela care acesta este supus.

Picteaza pe panouri de lemn sub forma tripti-celor §i ilustreaza proverbe §i zicatori populare,subiecte religioase. Compozitiile sunt foarte a-glomerate, cu o multime de detalii.

Exemplificari: Vindecarea nebuniei, Intoarcerea fiului risipitor, Carulcufan, Gradina placerilor lume§ti, Ispitele Sf.

Anton, Purtarea crucii, Ecce Homo §.a.

Pieter Bruegel (cel Batran) (1525-1569)

„Lui Bruegel fi facea o deosebita placere sa-i observe pe tarani band, mancand, sfatuindu-se sau distrandu-se in tot felul, pentru ca apoi sa fncerce sa transpuna totul pe panza [...] se pricepe de minune sa-i picteze pe ace§ti tarani cu tarancile lor, sa-i prezinte fara artificii estetice [...]sa le surprinda gesturile stangace, comportamentul lor simplu, obiceiurile.” (Karl van Mander)

Pictor §i gravor, Bruegel reprezinta, pentrusecolul al XVI-lea, pictorul care s-a Tnscris perfect Tn peisajul picturii flamande prin tematicapopulara a operelor sale, peisajele satirice, re-darea vie §i naturala a vietii, simbolistica folosita.

G e r m a n i a

Pictura germana se afirma cu putere §i Tnspiritul Rena§terii Tncepand de la mijloculsecolului al XV-lea §i ajunge la apogeu la

mijlocul secolului al XVI-lea. Pentru pictoriigermani, calatoriile Tn Italia sunt frecvente,asigurandu-se astfel o mai mare deschiderespre arta italiana. Se manifesto ca o §coalaomogena, tributara mai mult desenului, dincauza dezvoltarii exceptional a gravurii §i ailustratiilor de carte. Multi dintre arti§tii germanisunt pictori §i gravori §i vor valorifica expre-sivitatea liniei, culoarea Tndeplinind doar un rolajutator pentru Tntelegerea subiectelor. Tonurilede culoare se aplica Tn straturi subtiri §i transpa-

Pieter Bruegel - Parabola orbi lor

Interesul pentru om §i reliefarea simbiozeiom-natura Tl a§aza pe Bruegel printre umani§tiiRena§terii. Tema sa predilecta este multimea anonima a oamenilor simpli, sarmani, infirmi,copii sau tarani. Supranumit §i „pictorul taranilor”, Bruegel reprezinta aceasta multime Tn

diferite momente ale vietii cotidiene: joaca, dans,muncile campului. Sub influenta predecesoruluisau Bosch, Bruegel folose§te simboluri cuTntelesuri ascunse, dar mai u§or de descifrat, areaceea§i preferinta pentru ironie sau fantastic,pentru compozitii aglomerate, narative. Folo-se§te un desen net, sintetic, Tnchide forma Tncontur. Culoarea este fragmentata, Tn peteomogene §i Tn contrast, pentru decupareapersonajelor. Lumina este uniforma, difuza, cuceruri Tntunecate §i Tnceto§ate.

Exemplificari: Uciderea pruncilor, Tara trantorilor, Proverbe flamande, Jocuri de copii, Vanatori pe zapada, Parabola orbilor, Nunta taraneasca f.a.

Alte personality: Rogier van der Weyden,Hans Memling, Quinten Metsys, Dirk Bouts,Joachim de Patinier §.a. *

64

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


rente.Exista §i o exceptie, este vorba de unul dintre cei mai

mari colorifti germani, Mathias Grunewald, care foloseftecomplementarele, juxtapune culorile, utilizeaza griurile co-lorate §i reda perspectiva cromatica.

Ca §i pictura flamanda, cea germana are a-ceea§i preocupare pentru viata, pentru zugravi-rea realitatii. In opozitie cu idealizarea dinpictura italiana, reprezentarea tuturor aspectelorlumii reale se face cu maximum de obiectivitate§i sinceritate, folosindu-se adeseori de grotesc §icaricatura pentru Tngro§area sau chiar exagera-rea trasaturilor de caracter ale personajelor.Interesul pentru om se manifesta §i Tn atentiamult sporita pentru constructia trupurilor umane,comparativ cu pictura flamanda. Din acest punctde vedere se remarca doua atitudini: de idea-lizare, de cautare a unui ideal de frumusete printrupuri bine proportionate (cum este cazul luiDurer sau Cranach cel Batran), respectiv de

descriere obiectiva - a unor trupuri chinuite §ideformate de durere §i suplicii. Tn acest din urmacaz, pictura germana manifesta o atractie specials pentru teme sangeroase, martiraje, patimisau Judecata de Apoi. Ea dore§te sa §ocheze privitorul prin expresivitatea exagerata achipurilor, prin tragismul sentimentelor sau printeatralizarea atitudinilor §i gesturilor.

Interesul pentru realitate se concretizeaza §iTn portret. Pictura germana descrie cu obiectivi

tate modelul, sesizand trasaturile sale esentiale,fizice sau psihice. Acest lucru face ca portretelegermane sa surprinda §i sa redea trasaturile

psihologice.Albrecht Durer (1471-1528)Jn creatia lui Durer se regasesc cele patru secole de

cultura germana: aspiratia spre universalitate §J tendinta spre abstract, nevoia de norme §i ordine morale, dar in acela§i timp §i individualism, realism, nelini§te, nevolta." (Pierre Vaisse)

Fiu de giuvaergiu, dovedindu-§i Tnca de la 13ani talentul, Durer va deveni unul dintre cei maimari gravori §i pictori ai Germaniei. Admirat §i

recunoscut Tn epoca, cu preocupari multiple,asemeni umani§tilor italieni, el Tntruchipeaza ar-tistul universal §i spiritul enciclopedic al Rena§-terii. Om de o vasta cultura, mare admirator alantichitatii §i al italienilor (Tn special al luiMantegna §i al lui Giovanni Bellini), spirit exact §ifoarte rational, Durer este un excelent desenator care exploateaza expresivitatea liniei, reda cuatentie minutioasa detalii §i amanunte. Iube§techipul §i trupul omului §i abordeaza cu mare pla-

cere portretul sau nudul. Preocuparea lui pentrunud se concretizeaza Tn sute de studii §i desene,Tn cautarea unui tip ideal de frumusete femininasau masculina. Construite cu rigla §i compasul,nudurile sale pierd din nobletea §i naturaleteaspecifice nudurilor clasice italiene. Dobande§te§tiinta italienilor de a organiza compozi^iile §i Tn-cearca sa redea stralucirea calda a culorilorvenetiene.

Exemplificari: Sfanta Treime, Adoratia pastorilor, Fuga in Egipt, Cele patru temperamente, autoportrete, Erasmus;gravuri: Adam §i Eva, Cavalerii Apocalipsei, Melancolie, Sf. leronim tn chilia sa §.a.

Alte personalitati: Mathias Grunewald,Lucas Cranach cel Batran, Hans Holbein celTanar, Albrecht Altdorfer §.a.

Albrecht Diirer - Autoportret

Fatada Castelului din Chambord, Franta

65

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


F r a n t a

Noul spirit umanist se manifests in Frantamai tarziu decat in Italia datorita traditiei §i aspiritului gotic. Campaniile militare ale regilorFrantei in Italia, precum §i admiratia francezilor

pentru cultura §i arta italienilor au determinat unclimat spiritual favorabil Tmprumuturilor. Maimult, regele Francisc I, mare iubitor §i protectoral artei, cheama m tara arti§ti italieni, arhitecti,decoratori, pictori sau sculptori (Rosso, Prima-ticcio, Benvenuto Cellini, Vignola §.a.) care vorimprima un mare avant artei franceze.

Arhitectura. Datorita prelungirii Goticului,influenza italiana se manifesta prin tmprumuturi

de elemente decorative: frontoane, arcuri semi-circulare, deschideri dreptunghiulare pentru u§i §i

ferestre, pila§tri §i coloane. Acestea sunt adau- gate peste o structure arhitectonica gotica, rezul-tatul fiind specific, pitoresc §i ingenios. Curtearegala este principala comanditara, motiv pentrucare cele mai importante realizari sunt re§edintele regale (palate sau castele), in care se Tmbina

elemente de arhitecturaspecifice constructiilor me-dievale franceze cu reper-toriul decorativ italian. Cas

te/e/e de pe Loara sunt celemai bune exemple pentru a

ilustra acest amestec: eleau acoperi§uri Tnalte, separate pentru fiecare corp decladire, turnuri §i turnule^ede col}, co§uri de fum Tnalte,creneluri decorative, ferestre cu ancadramente dreptunghiulare, Tncununate defrontoane, corni§e sau scariexterioare (ex. Blois,Chambord, Amboise, Che-

nonceaux §.a.). Treptat aceste elemente se con-topesc Tntr-o interpretare mult mai armonioasa §iunitara. Palatul Luvru, prin fatada realizata de ar-hitectul francez Pierre Lescot §i sculptorul JeanGoujon, reprezinta un exemplu al acesteisinteze.

Pictura. Odata cu Tnceperea lucrarilor la Pala

tul de la Fontainebleau §i venirea arti§tilor italieni,se dezvolta o adevarata §coala, §coala de la Fontainebleau. Tn activitatea lor de Tnfrumusetarea palatului, arti§tii s-au ocupat Tn egala masurade decoratii sculptate §i picturi murale, tapiserii §iobiecte de mobilier. Pictorii decoratori sunt in-fluentati de Manierismul italian rafinat §i sofis-ticat. Prima generatie de pictori ai §colii de laFontainebleau, sub influenta directa a italienilor,va realiza compozifli cu subiecte mitologice, cumulte personaje avand trasaturi comune: nuduri

feminine foarte alungite, cu forme gratioase, cutalia Tngusta, maini §i picioare foarte subtiri. Ingeneral este o pictura somptuoasa, galanta §ipredominant grafica. In cazul celei de-a douagenerafli, pastrandu-se interesul pentru desen,atentia se indreapta spre subiectele istorice,compozitii aglomerate, cu numeroase detalii §iamanunte, pierzandu-se Tnsa gratia §i elegantafigurilor. In afara de pictura decorativa, se ob-serva o atentie speciala pentru portret. §i aid, totsub influenta arti§tilor italieni, se formeaza §iTnfloresc adevarate ateliere de pictura, speciali-zate Tn realizarea de portrete de mici dimensiuni,Tn tehnica acuarelei §i a gua§ei. Puternic influen-tata §i de flamanzi, pictura de portrete se carac-terizeaza prin perfectiunea executiei §i printr-oredare cat mai corecta, obiectiva §i cu numeroase detalii a figurii celui portretizat, punandu-seaccentul pe fidelitatea asemanarii cu modelul.

Personalitati: Pierre Lescot, Jean Goujon,Germain Pilon, Jean Fouquet, Corneille de Lyon,Jean Clouet, Francois Clouet §.a.

T a r i l e R o m a n e9

Din cauza conditiilor economice, sociale §i po-litice diferite din cele trei tari, Valahia, Moldova §iTransilvania, evolutia lor artistica este diferita.Despre prezenta Rena§terii in aceasta parte aEuropei, nu se poate vorbi decat Tn legatura cuanumite aspecte ale artei din Transilvania, afla-ta in contact direct cu lumea occidentala. Inaceasta provincie spiritul umanist renascentist semanifesta de la Tnceputul secolului al XVI-lea,

Fatada castelului din Chenonceaux, Franta

Castelul din Blois, Franfa, Scara iui

Francisc I

66

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


favorizat de clerulcatolic §i de no-bilii maghiari careapeleaza la arti§tiitalieni sau for-mati la §colile ita-liene pentru arealiza diverseconstruct de ar

hitectura. Transil-vania ramanecredincioasa Re-na§terii ca spirit §iforme de mani-festare pana tar-ziu in secolul al

XVIII-lea. Influenta italiana se manifesto doar lanivelul detaliilor de arhitectura: ancadramente deferestre, arcuri semicirculare, pila§tri sau coloa-

ne. Ele apar la case de bresle (ex. Casa arginta- rilor, Bistrita-Nasaud), case particulare, cladiri alesfaturilor ora§ene§ti (primarii), iar Tn secolele alXVII-lea §i al XVIII-lea, la o serie de castelemedievale modernizate (Castelul din Cri§, Castelul Fagara§, Castelul Bran, Lazarea, Bontida, lernut §.a.).

In arhitectura religioasa, patrunderea ele-mentelor renascentiste italiene este sporadica §ifoarte putin numeroasa (ex. Capela Sf. Duh alipi-ta Catedralei din Alba-lulia).

in Moldova §i Valahia influenta Rena§terii estedoar formala, fara a afecta structura arhitectoni-ca specifica din aceste zone. Aceasta influenzase reduce doar la ancadramente de u§i §i ferestre.

Castelul din Cri§, fatada dinspre curte

E v a l u a r e

1. Identificati §i comentati care suntprincipalele trasaturi caracteristice Rena§terii.

2. Precizati Tn ce consta asemanarea §ideosebirea dintre palatul florentin §i cel Venetian.

3. Explicati de ce Poarta Paradisului este unmoment important In dezvoltarea sculpturii italiene.

4. Enumerati cateva construct importante dinsecolul al XV-lea.

5. Pornind de la cele doua monumente ecves-tre realizate de Donatello §i de Verrocchio, alca-tuiti un scurt eseu despre modificarile surveniteIn sculptura la sfar§itul secolului al XV-lea.

6. Precizati §i alte exemple de sculpturi dinsecolul al XV-lea.

7. Alcatuiti un scurt eseu despre sacru §i

profan Tn pictura italiana.8. Considerand ca principalul scop al picturii

este de a Jmita” natura, precizati care esteajutorul oferit de perspectiva vizuala.

9. Explicati cum se reflecta Tn pictura lui Pierodella Francesca pasiunea sa pentru matematica.

10. Pornind de la viziunea lui Michelangeloasupra omului, explicati afirmatia „...eu iubesc omul, nu oamenii” (Michelangelo).

11. Explicati afirmatia lui Leonardo da Vinci„...cu cat cuno§ti mai mult, cu a tat iube§ti mai

mult”.12. Alcatuiti o lucrare Tn care sa analizati cele

trei variante ale eroului David, realizate deDonatello, Verrocchio §i Michelangelo.• 13. Precizati Tn ce constau asemanarile §i

deosebirile dintre personajele feminine pictate deLeonardo §i Rafael.

14. Observati §i analizati cele doua imagini Tncare este prezentata Cina cea de taina §ipunctati diferentele dintre lucrarile coresponden-

te ale lui Leonardo §i Tintoretto.15. Alcatuiti o lista cu deosebiri Tntre picturaitaliana §i cea flamanda sau germana.

67

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Capitolul 4

SECOLUL AL XVII-LEA


Este un secol de mare prosperitate economica, relativa stabilitate, progres §i mare avant cultural §i artistic. Acest secol este cunoscut §i ca„secolul Barocului’ din cauza raspandirii acestuistil Tn majoritatea tarilor europene. Cu toateacestea, din punct de vedere artistic, Europacunoa§te o mare diversitate de manifestari §i

tendinte care demonstreaza lipsa de unitate §i omogenitate a intregului secol. Astfel, se poatevorbi despre existenta a trei mari zone deinteres: a Barocului, cea mai Tntinsa §i carecuprinde Italia, Flandra, Spania, Portugalia, Germania §i Austria, aria tendintelor clasiciste, cuextindere mai restransa, Tn Franta §i Anglia, §icea a tendintelor realiste, manifestate cu pre-cadere Tn Olanda §i, Tn paralel cu Barocul, TnSpania.

Este secolul definirii identitatii nationale §i afost pentru multe din tarile europene o perioada

de maxima Tnflorire, un adevarat „secol de aut1’ al culturii §i al artei.

I t a l i a . A p o g e u l s u pr e m a t i e i9

ARTISTICE

Cu toate ca Italia T§i pierde rolul de mare pu-tere comerciala §i bancara, este divizata politic

§i dominata de puteri straine, ea continua sadetina fntaietatea pe plan cultural §i artistic §i sainfluenteze celelalte tari. Ca §i Tn secolul anterior, fenomenul de iradiere este favorizat de rela-tiile dintre tari §i mai ales de circulatia mult maiintensa a arti§tilor. Astfel, Tn toata Europa, lacurtile regale sau princiare, Tn diverse ora§e,sunt chemati frecvent sa lucreze arti§ti italieni. Tnacela§i timp, pentru multi dintre arti§tii straini,calatoriile de studii Tn Italia devin obligatorii, caetape necesare desavar§irii formatiei lor artis-tice.

68

B a r o c u l

„Mult timp, arti§tii §i umani§tii (Rena§terii) incercasera sa fixeze normele §i canoanele frumusetii §i elegantei, recuperand antichitatea clasica: Barocul marcheaza depa- §irea curajoasa a acestor limite. Arta a efectelor extreme, adesea inspirata din teatru, Barocul cauta „minunea” spectacolului nevazut, dar e gata sa se cufunde cum nu se mai facuse pana atunci, in profunzimile sufletului

omenesc.u (Francesca Castria)Baroc deriva de la cuvantul spaniol barrueco sau din cel

portughez barocco, ambele indica o forma imperfecta, o

Lorenzo Bernini - Colonada din Piata Sf. Petru, Roma

Carlo Maderna - Fatada Bisericii Sf. Petru, Roma

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


: _*eie. o perla asimetrica. Initial, termenul a avut o* peiorativa, care a disparut mai tarziu. Astazi el esterues t in mod curent cu referire la epoca §i stil.

Arhitectura - regizarea spatiului. Roma nueste singurul ora§ care va Tmbrati§a cu entu-:asm Barocul, alte ora§e italiene - Torino,.ecce, Milano, Venetia - Tmbogatindu-se cu noiroificii ce ofera solutii arhitectonice §i decorative.ariate §i originale.

Piata Sf. Petru din Roma reprezinta unanntre cele mai mari realizari ale arhitectiloralieni. Ea demonstreaza interesul acestora

Dentru punerea in valoare a unui monument prin:rganizarea spatiului arhitectonic din jurul sau,=stfel Tncat privitorul, spectatorul, sa fie impre-sionat de mare^ia §i monumentalitatea BisericiiSf. Petru (cea mai mare catedrala catolica).Ansamblul este conceput de Giovanni LorenzoBernini (1598-1680), arhitect, sculptor §i sceno-;raf. El imagineaza doua colonade uria§e cu

care Tnchide spatiul urbanistic amplu din fatabisericii, tinand cont, a§a cum o facuse mai'nainte Michelangelo in Piata Capitoliului, deraportul spaflu-privitor-monument. Ca un adeva-rat regizor, Bernini exploateaza legile perspective! arhitectonice §i directioneaza privirea cuajutorul celor doua arcuri Tn potcoava spre fatada principals §i spre cupola bisericii.

fn acord cu intentiile sale, Biserica Catolica dore§te sareafirme valoarea ritului sacramental, folosind arhitectura §idecoratia edificiilor religioase pentru a sublinia ca biserica

este simbolul stralucitor al legaturii dintre credincios §iDumnezeu. Inchiderea pietei cu ajutorul colonadei ilus-treaza, in mod simbolic, ca bratele Bisericii Ti cuprind pecredincio§i asemeni celor doud arcuri ale colonadei.

fn secolul al XVII-lea, amenajarea pietelor publiceconstituie o preocupare majora pentru edilii ora?elor.Devenite puncte de atractie, pietele sunt decorate cu statuiecvestre, columne §i mai ales fantani.

Fatada Bisericii Sf. Petru din Roma, reali-zata de Carlo Maderna (1556-1629) ilustreazaimportanta pe care o dau arhitectii fatadelorprin- cipale. Tn linii mari, noul tip de fatada se con-

tureaza la sfar§itul secolului anterior, dar princi-palele trasaturi caracteristice Barocului sedefinesc Tn acest secol. Fatadele (sau corpurile)principale ale constructiilor, biserici sau palate,sunt evidentiate, pentru a atrage privirea, printr-osuita de retrageri §i Tnaintari, goluri §i plinuri, liniicurbe §i contracurbe sau prin decoratie. indecorarea fatadelor, un rol important TI auelementele de arhitectura - ferestre, frontoane,pila§tri, coloane, balustrade, ni§e §i scari - §i

cele sculpturale - capitele corintice, medalioane,vrejuri §i ghirlande de frunze §i flori, statui.

Ambele sunt combinate Tntr-o maniera mai libera§i mai exuberanta (ex. fatada Bisericii San Carlo alle Quattro Fontane, arhitect FrancescoBorromini) sau mai retinuta §i mai severa (ex.fatada Bisericii Sf.

Petru, a Bisericii Santa Susanna, arh.Carlo Maderna). So-lutiile decorative ale-se vor avea un impact important asu-pra privitorului, dan-du-i senzatia de vibratie a suprafetelor,de mi§care, prin dis-trugerea efectului destabilitate. Pentru aobtine efecte plas-tice sporite, arhitec-

tul Tnlocuie§te liniiledrepte ale Rena§te-rii cu cele curbe, sinuoase, ondulate, simetria cu

jocul asimetric de mase §i volume arhitectonice,simplitatea cu abundenta, varietatea §i compli-carea motivelor decorative.

Spre deosebire de Rena?tere, care pune accent pestructuri clare §i volume precise, arhitectura baroca esteguvernata de principii plastice, constructia fiind privita ca ocompozitie unitara, ca o mare opera de sculptura.

Tn cazul fatadei Bisericii Sf. Petru, Maderna ob-flne, fara sa exagereze, un joc de umbre §i luminiprin alternanta dintre gol (u§i, ferestre) §i plin (zid),

Francesco Borromini - Biserica San Carlo alle

Quattro Fontane, Roma

Lorenzo Bernini - Baldachinul din interiorul Bisericii Sf. Petru, Roma

69

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


sau dat de ritmul coloanelor pentru a crea un efectdinamic. El folose§te coloane colosale pentru auni fatada pe verticals §i pentru a spori astfelsenza ia de maretie §i monumentalitate a edificiu-lui.

Uneori, arhitectul nu dispune de un spatiugeneros Tn jurul constructiei pentru ca privitorulsa poata cuprinde de la departare, dintr-o sin-gura privire, Tntreaga fatada. Tn astfel de cazuri -Biserica San Carlo alle Quattro Fontane - arhitectul, Francesco Borromini (1599-1667),dispune decoratia Tn trepte, Tn a§a fel Tncatprivitorul sa descopere cu uimire ingeniozitateaa§ezarii coloanelor, ritmul alternatei dintre aces-tea §i ni§ele cu statui sau ferestre, precum §i

jocul de curbe §i contracurbe, pentru a se lasa

impresionat de originalitatea plasticii fatadei.Varietatea solutiilor decorative este foarte mare §i Tn

interiorul constructor. Aid, complicarea decoratiei prinabundenta motivelor §i amestecul de ornamente subliniaziaceea§i preferinta pentru bogSfie ?i fast. Uneori acestamestec este arbitrar §i poate duce la supraincarcare. Laaceasta exuberanta decorative se adauga §i preferintapentru marmurS de diverse culori, bronz, aur §i picturSmurali. Aceasta din urm3 se extinde pe plafoane, bolti §icupole, spSrgand cadrul care i-a fost alocat, §i creeazailuzii optice (trompe I’oeil). La interior, Barocul une§tearhitectura cu sculptura §i pictura tntr-un ansamblu unitar.

Baldachinul lui Bernini. In aceea§i dorintade a regiza spatiul arhitectural §i de a-i impuneprivitorului sa parcurga cu privirea o anumita

directie, Bernini plaseaza Tn centrul bisericii Sf.Petru, Roma, un imens baldachin din bronz.Dorind sa marcheze altarul ca loc simbolicimportant Tn cadrul bisericii, el reorganizeazaspatiul central prin a§ezarea baldachinului.

A§ezat pe patru coloane uria§e din bronz,baldachinul nu Tmpiedica privirea sa cuprinda Tnlungul axului principal (dinspre intrare) masaaltarului. Dimpotriva, el o obliga, prin intermediulcelor patru coloane Tn torsada, sa se ridice §ispre Tnaltul cupolei lui Michelangelo.

Scara este un element arhitectonic folosit foarte mult dearhitectura barocS, atat la exteriorul monumentului, pentrua spori senzatia de supraTnaltare, c it §i la interior. Maestrual iluziilor optice, Bernini concepe §i realizeazi celebraScala Regia de la Intrarea de Onoare Tn Palatul Vaticanuluiunde, printr-un joc spectaculos de umbre §i lumini,provoaca spectatorului iluzia mifcSrii §i transforma scaraTntr-o intrare monumetali.

Exemplificari

Roma: Carlo Maderna - Biserica Santa Susanna, Palatul Barberini, Fatada bisericii Sf. Petru; Pietro da Cortona (1590-1669) - Biserica Santa Maria della Pace;Lorenzo Bernini - Biserica San Andrea al Quirinale, Palatul Monte Citorio, Palatul Odescalchi, Colonada, Scala Regia-

Vatican ?.a.; Franceso Borromini - Biserica San Carlo alle

70

Quattro Fontane, Biserica Sant’Agnesse, Biserica Sant’lvo, Oratorio dei Filippini, Scara din Palatul Spada §.a.; Torino: Guarino Guarini (1624-1683) - Cape/a Sf. Giulgiu la bisericaSan Lorenzo, Palatul Carignano §.a.; Venetia: Baldassare Longhena (1604-1682) - Biserica Santa Maria della

Salute, Palatul Pesaro §.a.

Sculptura - dinamica mi§carii. Evolutia

sculpturii baroce italiene se confunda Tn bunaparte cu opera lui Lorenzo Bernini. Aceastadevine, la randul ei, reprezentativa pentruTntreaga sculptura a secolului al XVII-lea prinnoutatea viziunii §i a limbajului plastic. Ca §ipictura, sculptura baroca se adreseaza maicurand inimii §i mai putin mintii, este preocupatade drama §i mi§care.

Lorenzo Bernini - Extazul Sf. Tereza, Altarul Sf. Tereza

In Extazul Sf. Tereza, realizata pentru Cape-la Cornaro din Biserica Santa Maria della Vittoriadin Roma, Bernini cristalizeaza noi experienceprivind organizarea unui spatiu interior Tn confor-mitate cu o viziune scenografica. El realizeaza in-terferenta dintre arhitectura, sculptura §i cromati-

ca. Conceputa pentru a comemora memoria Te-rezei de Avila, Tntemeietoarea ordinului carmeli-telor, sculptura altarului este un exemplu tipic deextaz mistic, atat de popular Tn secolului alXVII-lea, pus Tn valoare cu ajutorul regiei luminii. Transpunerea acestei iubiri divine, mistice, careduce la starea de beatitudine, este realizata desculptor prin atitudinea capitulata a personajului,rascolirea ve§mintelor agitate, expresia de o deo-sebita pasiune a fetei, prin gesturi declamatorii.Ochii sunt Tnchi§i, gura u§or Tntredeschisa, fata

livida, totul sugereaza starea de transa data de

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


iubirea pentru Dumne-zeu.

Reluarea temei erou-lui legendar David, esteun bun prilej pentru Bernini de a exprima dina-mica mi§carii prin surprinderea punctului cul

minant al actiunii. Spre

deosebire de varianteleanterioare (sculptate deDonatello, Verrocchio,Michelangelo), perso-najul lui Bernini, realizatTn marime naturala, estesurprins Tn momentuldesfa§urarii actiunii. El

Lorenzo Bemini - Apollo §i _ T_ t '.n u pare ca are in fata sa peDaphne , , . „

du§manul imaginar Goliath, iar din pra§tia pe care o are Tn mana va zbu-ra piatra care-1 va ucide pe acesta. Prezenta imaginary a du§manului este obligatorie pentru aTntelege tensiunea evidenta de pe fata persona-

jului, fotfa §i sensul mi§carii lui. Versiunea lui Bernini exprima §i o noua relatie dintre sculptura §ispatiul Tnconjurator §i dintre sculptura §i spectator.Prin multitudinea de axe ale trupului §i mi§carea Tnspirala, statuia cucere§te §i invadeaza aerul din

jur. Tn acela§i timp, spectatorul trebuie sa devinaun partener activ, sa se roteasca Tn jurul statuii §i

sa descopere de fiecare data noi aspecte §i toatedetaliile, pentru a Tntelege gesturile personajului §isemnificatia subiectului.

Grupul statuar Apollo §i Daphne este un exemplu de su-

Lorenzo Bemini - David

gerare a mi§carii de metamorfozare, de trecere dintr-ostare Tn alta. Urmarita de Apollo, nimfa se transform^ indafin. Mifcarea pome§te de la bratul Tmpins spre tn d ir it alzeului spre braful ridicat al nimfei, sugerand senzatia dedesprindere de pamant.

Exemplificari: Altarul Sf. Tereza, Neptun §i Triton, David, Apollo §i Daphne, Pluton §i Proserpina, Sf. Longinus, portretul-bust al lui Ludovic al XlV-lea, Carol I al Angliei, Mormantul Lodovicai Albertoni, Statuia ecvestra a lui Constantin cel Mare, Fantana Tritonului, Piata Barberini dinRoma, Fantana celorpatru fluvii, Piata Navonna din Roma §.a.

Pictura - nevoia de a impresiona.„Poate ca cea mai mare noutate propusa de pictura

baroca nu se afla inlauntrul cadrului, ci in afara lui: este noul rol atribuit noua, privitorilor. De la Caravaggio incoace, cine prive§te pictura nu trebuie sa se simta spectator strain, ci un martor ocular prezent la locui §i in momentul in care are ioc acfiunea." (Francesca Castria)

Caravaggio - Convertirea Sf. Pavel

Nevoia de exprimare a sentimentelor umaneface ca arta sa se adreseze din ce Tn ce mai mult

simturilor §i inimii, „pasiunile sufletului” devenindmotive principale ale picturii baroce. Interesulpentru moarte sugereaza obsesia secolului fatade sfar§itul vie^ii ca moment final, atractia pentru„starile limita” aducand Tn pictura o abundentade martiraje, de scene violente Tn care se pun Tnvaloare cruzimea, suferinta extrema §i durerea.

Michelangelo Merisi, zis Caravaggio (1573-1610)

„Nu incape indoiala asupra serviciului pe care l-a adus Caravaggio picturii ivindu-se intr-o perioada in care realis-

mul nu prea era la moda §i in care figurile erau reaiizate in71

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


virtutea conventiei §i Intro maniera care satisfacea mai curand gustul pentru gratios decat pentru adevar. Astfel, Ca

ravaggio, evitand suavitatea §i fanteziile in tratarea cuto rilor, §i-a fntarit tonurile, conferind figurilor sale viata” (G.P.Beflori)

Cu o puternica personalitate, un adevarat„boem” prin viata sa nomada §i dezordonata,Caravaggio va Tncerca toata viata sa-§i „§ocheze” contemporanii prin viata §i opera sa. Multa

Caravaggio - Punerea tn mormant

vreme criticat datorita stilului sau violent, picto-rului i s-a repro§at naturalismul, dispretul pentruRafael §i Antichitate, predilectia pentru urat §itrivialitate. Curand Tnsa operele sale s-au impusTn fata cunoscatorilor, determinand o revolutieatat de nea§teptata §i de profunda Tncatinfluenta sa asupra contemporanilor va depa§ihotarele Italiei.

Naturalismul. Considerand ca picturatrebuie sa „imite mai bine iucrurile din natura”, Caravaggio introduce imagini brutale, de un realism exagerat, §ocante pentru contemporani.Personajele sale sunt alese dintre oamenii de laperiferia societatii: vagabonzi, cer§etori, femeiu§oare.

Poetica mortii. Daca la Tnceputul carierei

picteaza naturi statice, ulterior se consacra pic-turilor religioase. Pentru acestea T§i alege teme-le dominate de ideea mortii, pline de martiraje,executii, asasinate sau Tnmormantari. Scenele

Georges de La Tour - Femeia cupuricele

sunt violente, pline de cruzime §i durere. Bineregizate pentru a fi §ocante, moartea §i suferintasunt dramatice §i teatrale.

Lumina. De la Leonardo da Vinci Tncoace,nici un alt pictor nu a avut asemenea influenzaasupra contemporanilor prin noutarea modeluluide iluminare. Denumita tenebrosism sau cara- vaggism, noua tehnica opune intr-un contrast violent lumina §i umbra.

Tntr-un Tntuneric total,pictorul proiecteaza foarte aproape de obiect oraza de lumina dintr-o sursa exterioara, asemeniunui reflector. Violenta contrastului deta§eazapersonajele unele de altele, separa planurilepentru sugerarea adancimii, accentueaza dra-matismul §i teatralismul.

Caravaggio T§i picteaza scenele de la distant^ foartemica, meat sa para ca se desfa§oara tn fata ochilor. El sea?az§ foarte aproape de model §i mSrefte dimensiuneapersonajelor aduse In prim plan, Tncit sa cuprinda toatasuprafata panzei.

Pictorii caravaggi§ti. La moartea sa, Tn1610, tehnica de iluminare, tematica §i naturalismul specifice operei lui erau deja foarte raspan-dite Tn Europa. A avut numero§i discipoli §i imi-tatori Tn diferite tari. Ace§tia au preluat tehnicade iluminare, reprezentarea personajelor Tn ma-rime naturala, o serie de subiecte (ex. Ghicitoa- rele, Judith §i Holofern §.a.), preferinta pentruoameni simpli.

Exemplificari: Co§ul cu fructe, Eros, Prezicatoarea, Tri§orii, Bachus, Maria Magdalena, Cina din Emaus, Judith

taind capul lui Holofern, Sf. loan decapitat, Adormirea Fecioarei, Narcis §.a.

Pictorul francez Georges de La Tours este unul dintrecei mai important arti§ti influentati de tematica fi manierade lucru a pictorului italian. Ca §i la Caravaggio, figurile

72

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


sunt marite §i Tmpinse in primul plan pentru ca ele sadevina parabole §i simboluri. El simplified formele, opteazapentru clarobscur, reduce la minimum numarul persona-jelor §i folose§te o lumina calda, ro§ie.

F l a n d r a . E x u b e r a n t a9

B a r o c u l u i

pilor Europei, amba-sador de ocazie, elTntruchipeaza un noumodel de pictor uni

versal. Reprezentativpentru o Tntreaga generate de pictori,Rubens s-a bucuratde faima internatio-nala, de prestigiu §ibogatie. Este creatorde §coala cu nenu-marati elevi §i disci-poli, influentele sale Rubens - Helene Fourment

manifestandu-se din ?' C°P '7/ s®

plin asupra contemporanilor sau a urma§ilor panatarziu Tn secolul al XlX-lea.

Considerat al doilea mare colorist dupa Tizian, Rubensdevine simbolul suprematiei culorii asupra desenului Tntr-o„bStSlie a culoriloi* Tntre adeptii desenului, pusini§ti (numitia§a dupa pictorul francez Nicolas Poussin, promotorul prio-ritatii desenului asupra culorii) §i adeptii culorii, rubensifti.

Inca de la Tnceputul carierei este puternicatras de pictura italiana. Se formeaza Tntr-unatelier influentat de Manierismul italian §icalatore§te de cateva ori Tn Italia, undeefectueaza numeroase studii §i copii dupaTizian, Rafael sau Michelangelo. Cu toate caeste captivat de operele marilor mae§tri italieni,Rubens ramane un pictor flamand prin raporta-

rea sa permanenta la realitate. „Era atat de puternic convins ca scopul pictorului este de a imita perfect natura, incat nu facea nimic fara sa o consulte, §i n-a existat niciodata vreun pictor care sa urmareasca §i sa §tie mai bine ca el cum

Tn cursul sec. al XVII-lea, Flandra, cunoscuta§i sub numele de „Italia Nordului”, cunoa§te oevolutie diferita de cea a Olandei (vechea pro-vincie de Nord a Tarilor de Jos). Spre deosebirede aceasta, Flandra ramane devotata catolicis-mului §i deschisa influentelor italiene. Bucuran-du-se de prosperitate economica, ora§ele Flan-drei - Bruges, Liege, Bruxelles, Anvers - Tn-floresc rapid §i devin adevarate centre de arhi

tectura baroca. La curtea arhiducilor, Tnconjuratide nobili §i negustori bogati. se formeaza ungust artistic elevat, un Baroc de curte, puternicimpregnat de influentele italiene.

Pieter Paul Rubens (1577-1640)Jntreaga lui opera sugereaza un corn al abundentei...

Totul se raspande§te §i navale§te in interiorul cadrului, totul se aduna §i se unduie§te asemeni unei hore..." (ReneHuyghe)

Supranumit §i „noul Apelles”, considerat ungeniu al Barocului, Rubens este un maestru al

culorii, un inventator al compozitiilor avantate.Deosebit de cult, prieten al suveranilor §i princi-

Rubens - Rapirea fiic elor lui LeucipRubens - Coborarea de pe cruce

73

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


sa confere obiectelor trasaturile lor reale §i distinctive...” (Roger de Piles)

Dominata de ro§u, cu raporturi cromatice ine-dite, tu§e transparente sau armonii de cald-rece,pictura sa evoca Tn permanenta elariurile vitale.

Ritmul alert, tumultuos al compozitiilor sale, va-rietatea formelor carnale sau vegetate strabatutede seva §i viata sugereaza abundenta §i intensi-tatea sentimentelor.

Compozitia. Alaturi de varietatea subiectelor,§tiinta culorii §i virtuozitatea executiei, construc-tia compozitiilor este relevanta pentru spiritul ba-roc §i influenta exercitata de picturile sale. Rigu-ros §i precis, Rubens alege solutii compozitiona-le relativ simple pentru a exprima mi§carea ceamai violenta, energia §i tensiunea. Acestea par

ca se propaga dincolo de ramele tabloului (com-pozitii deschise). Ele sunt amplificate de tu§elelibere, vibrate §i culoriile vii §i stralucitoare. Suntpreferate pentru a sugera mi§carea: diagonalele§i oblicele Tncruci§ate sau Tn evantai, arcele decerc sau cercul (cercul ca vartej, ca o roata Tnmi§care), curbele §i contracurbele. La primulcontact cu pictura sa, privitorul sesizeaza, maiTntai, mi§carea de ansamblu §i directia ei, pentruca, apoi, sa descopere detaliile.

Pentru a realiza senzatia de mifcare, Rubens folose§te

§i contrapposto-u\ preluat din sculptura §i exploatat de ma-nieriftii italieni. A§ezand personajele de o parte §i de alta fats de un ax la randul lui dezaxat, el le reprezinta unul cu fata spre privitor §i bine luminat, altul cu spatele §i mtunecos.

Aceasta opozitie fata-spate, lumina-Tntuneric creeaza iluziaunei mi§cari de dans, dinamice §i pline de forta.

Exemplificari: Urcarea pe cruce, Coborarea de pe cruce, Venus §i Adonis, Rapirea fiicelor lui Leucip, Batalia amazoanelor, Istoria Mariei de Medici, Chermeza, Gradinile iubirii, portretul lui Henric al IV-lea, H. Fourment§i copiii, Palana de paie, Vanatoare de lei, Baia Dianei, Cele trei gratii §.a.

O l a n d a . E l o g i u l R e a l i t a t i i

Devenita una dintre cele mai prospere §i liberetari din Europa, Olanda, vechea Provincie deNord a Tarilor de Jos, cunoa§te Tn acest secol ceamai mare Tnflorire a picturii. Pentru aceasta esteun „secol de aur”, Tn care se definesc trasaturileunei adevarate §coli nationale de pictura. Olandadevine un personaj Tndragit, caruia arti§tii Ti fac cu

placere portretul. Peisajul ei cu polderele*, cana-lele sau morile de vant, oamenii veseli, joviali §i e-chilibrati, interioarele caselor cu lumea obiectelor

Frans Hals - Cantaretul din lauta

familiare, toate devin surse de inspiratie pentrupictori. Ei Tn§i§i, cu exceptia lui Rembrandt, suntni§te burghezi Tnstariti, satisfacuti, ata§ati Olan-dei, fara complicatii filozofice sau sentimentale.Profund nationala §i sustragandu-se influenteloritaliene, pictura olandeza prefera portretele, pei-sajele, scenele de gen §i naturile statice.

*poldere - portiuni joase de teren, din Olanda, smul-se marii §i redate agriculturii dupa Tndiguire |i drena-

rea apei.Din punct de vedere artistic, Olanda protes-

tanta respinge patosul religios al catolicismului §iexagerarile Barocului. Bogate §i Tnfloritoare, ora-§ele olandeze devin adevarate simboluri alepastrarii traditiilor nordice, foarte putin deschiseinfluentelor italiene. In plus, numeroasele corporate de pictori cu reguli stricte §i aspre se consti-

Frans Hals - Tiganca

74

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


tuie Tntr-un Tnvatamant artistic rigid §i traditionalist. Pentru ei, subiectele religioase, mitologice,istorice sau eroice, atat de Tndragite de italieni,sunt neinteresante. Pretuind adevarul §i lumeainconjuratoare, pictorii olandezi nu povestescsubiecte prin imagini, precum italienii, nuabordeaza lumea abstracts! a ideilor, ci sefixeaza cu cea mai mare atentie §i obiectivitateasupra campiilor, soarelui §i oamenilor Olandei.

Frans Hals (1580-1666)„Pentru vremea sa, ca §i pentru vremea noastra...

[Hals] se dovede§te un spirit modem atit prin felul in care i-a portretizat pe oameni, caci in primul rand el este un neintrecut portretist, cat §i prin simtamintele pentru culoare, prin felul de a construi cu tu§e vii, spontane §i rapide, intregul spatiu al tabloului." (Petru Comamescu)

Frans Hals - Banchetul ofrterilor de archebusieri

Opera lui Frans Hals este expresia cea maipotrivita pentru viata sociala din Olanda timpului

sau, pentru importanta pe care o are portretul.Pictand portrete individuate §i de grup, Hals Tn-cearca sa redea mobilitatea chipului omenescprin surprinderea unor aspecte fugare. Pentru a-ceasta se sluje§te de zambet §i de stralucirea o-chilor. Invioreaza chipul §i elimina imobilismulprintr-o gama larga de nuante ale zambetului, dela surasul fin din coltul buzelor la hohotul zgo-motos de ras. Este un mod subtil de a-icaracteriza pe olandezii optimi§ti §i bine dispu§i.Stralucirea ochilor, Tn concordanta cu dinamica

gurii, sugereaza §i ea aceea§i viata fara griji sauprobleme complicate. Mobilitatea chipului esteTnsotita de gesturi dinamice, personajele execute diferite mi§cari cu bratele. Ei ridica Tn manacupe de vin, canta la diverse instrumente,gesticuleaza Tn timpul conversatiilor etc.

In secolul al XVII-lea in Olanda exista o adevarata por-tretomanie care va duce la o mai mare Tnflorire a portretu-lui. Fiecare olandez bogat, fiecare familie, afaceri§tii, medi-cii §i ofiterii doresc sa-i comande unui maestru portretul,pretinzandu-i veridicitate absoluta, asemanarea perfecta cu

modelul, pastrarea egalitarismului §i mai putin maretie saudecoruri impozante.

Picturalitatea. Opera lui Hals este un exem-

Rembrandt - Autoport ret cu Saskia pe genunchi

plu al modernitatii pic-turii olandeze prinrolul atribuit culorii Tnconstructia formelorplastice. Foarte buncolorist, lucrand direct Tn culoare (alia prima), Hals se preo-cupa mai mult de ra-

portul dintre lumina §iculoare. Subiectul de-vine un adevarat pretext §i un exercitiu deculoare. Scriitura saeste rapida, frenetica§i uneori chiar dezordonata. Aplica tu§a larga,vizibila, ritmata, evitandu-le pe cele egale, miga-loase §i uniforme. El alterneaza tu§ele compactecu cele u§oare, fluide, a§ezate Tn straturi subtiri,

sau suprapune straturile, fiecare culoare Tntreza-rindu-se prin transparent celeilalte. Exploa-teaza albul §i negrul ca doua culori §i le Tnvioreaza cu accente luminoase de albastru, galben,portocaliu §i ro§u pentru a da panzei unitate,stralucire §i picturalitate.

Exemplificari: Farmacistul, Bautorul, Cantaretul din ISuta, Tiganca, Willem van Heythuse'n, Banchetul ofiterilor companiei Sf. Gheorghe, Banchetul ofiterilor companiei Sf.

Adrian, Eforele azilului de batrani §.a.

Rembrandt van Rijn (1606-1669)

„Prin apropierea de omul obi§nuit, prin umanismul sau, ca §i prin picturalitatea operei sale, bazate pe mi§carea luminii §i umbrei, .. .pe consistenta pastei care pared zide§te uneori, Rembrandt a deschis calea marilor creatori §i unor

jnsemnate curente artistice de dupa el, ramanand mereu un suprem model, maestrui mae§trilor §i pictorul pictorilor.” (Petru Comarnescu)

Pictor §i gravor, supranumit „magicianul um- bref’, Rembrandt este una dintre cele mai mar-cante personalitati ale secolului al XVII-lea. Con-siderandu-se el Tnsu§i un revolutionar Tn arta,

Rembrandt - Lectia de anatomie a doctorului Tulp

75

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


s-a deosebit de confratii sai prin numeroaselesale acte de Tndrazneala care au lezat adeseorigustul burghez al contemporanilor. Lipsit deconventionalism, Rembrandt Tncearca mereutehnici noi, solutii nea§teptate §i subiecteneobi§nuite. Este „primul eretic in pictura" (AndriesPels, 1681).

Rembrandt - Rondul de noapte

Misterul umbrei. Ca pictor de atmosfera,Rembrandt creeaza o nota de mister prinraportul dintre Tntuneric §i lumina. Asemanatorlui Bruegel, misterul sau este greu de descifrat,dar, spre deosebire de Tnainta§ul sau, nu-l obti-ne prin subiect sau simboluri ascunse, ci printr-o§tiinta particulars! de distribute a luminii. Luminaeste elementul fundamental, Tntunericul aredrept scop doar evidentierea ei. Venita din surseprincipale sau secundare, lumina, de§i cantitativredusa fata de Tntuneric, este foarte intensa, areun maximum de stralucire. Aurie §i calda, a§e-zata pe centrele de interes, lumina construie§teforme, diferentiaza planuri.

Figura umana. Omul este principalul perso-

naj, leit-motiv-ul Tntregii sale creatii. Prezenta capersonaje Tn compozitii istorice, religioase, degen sau individualizata Tn portrete, figura umanaeste mereu reluata sub diverse aspecte.Rembrandt portretizeaza chiar §i atunci cand nuface portrete propriu-zise. Daca Rubens §iadeseori Velazquez sunt atra§i mai degraba deaspectul exterior al modelului, iar Hals §i Rubensscot Tn evidenta vitalitatea omului, Rembrandtface adevarate biografii prin profunda Tntelegere

a vietii sale ascunse.Spre deosebire de Hals care Tncearca doar o data s i ia-sa din tiparele egalitarismului burghez, Rembrandt aduce i-novatii Tn a§ezarea personajelor Tn portretele de grup. Ast-fel, el alege un personaj principal, fata de care le subordo-neaza pe celelalte (ex Lectia de anatomie a doctorului

o tematicaputin diversifi-

cata, cele maimulte din pan-zele lui Vermeer se Tnscriu

Jan Vermeer Alegoriapicturi i

Jan Vermeer - Dantelareasa

Tulp). Alteori, cum ar fi Tn Rondul de noapte, el transformaportretul de grup Tntr-o compozitie complexa Tn care cei 16comanditari au devenit simpli figuranti pierduti Tn multime.

Exemplificari: Lectia de anatomie a doctorului Tulp, Sacrificiul lui Abraham, Orbirea lui Samson, Rondul de noapte, Bethsabeea, portretele Saskiei, autoportrete §.a.

Jan van der Meer, zis Jan Vermeer din Delft(1632-1675)

„...lumina soarelui este aceea care confera tablourilor sale extraordinara lor atractie, dar artistui nu reda efectui unor fascicule de raze izolate, proiectate intens §i cald in mijlocul obscuritatii ca la Rembrandt, ci efectui luminii puternice a soarelui care inunda intreaga Jncapere §i atenu- eaza um br ele (Wilhelm von Bode)

Daca Rembrandt este magicianul umbrei §i almisterului, Jan Vermeer este poetul luminii, pictorul vietii lini§tite §i calme. Fara sa paraseasca vre-odata ora§ul Delft - un ora§ auster Tn care se pas-treaza cu sfintenie traditiile - Vermeer a pictatpentru propria sa placere, lini§tit §i migalos, cu ne-sfar§ita rabdare, Tntre unul §i trei tablouri pe an. Elpune culoarea minutios, cu multa grija, Tn tu§emici, egale, u-

niforme, ade-sea rotunde cani§te puncte,cu treceri finede la cele com-pacte §i pas-toase la celetransparente.

Femeia. Cu

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Tn categoria scenelor de gen. Ele sunt populate cuun numar redus de personaje, cele mai multedintre ele, femei singure, sau, mai rar, Tn com-pania barbatilor. Ca un adevarat cronicar al vietiifemeilor din Delft, Vermeer Tnfati§eaza tineredoamne ce apartin unei societati distincte, boga-te §i rafinate. Ele sunt inteligente, sensibile, educate, due o viata libera, lini§tita, fara griji §i neca-

zuri. Se Tndeletnicesc cu activitati interesante, ci-tesc §i scriu scrisori, canta la spineta, cantarescperle. Tinerele traiesc Tntr-un mediu familiar §iconfortabil, Tntr-o atmosfera de intimitate. Este unspatiu Tnchis, care evoca o lume Tnchisa Tn careferestrele prin care patrunde lumina nu aduc Tninterior §i zgomotul sau freamatul lumii de afara.Delicate §i gratioase, femeile lui Vermeer suntfoarte departe de personajele lui Rubens - plinede viata §i sanatate, opulente §i pasionale - defemeile elegante §i frumoase pictate de Van Dyck

sau de cele interiorizate §i misterioase ale luiRembrandt.

Lumina. Este elementul cel mai importantdupa personajul feminin. Lumina construie§teforma §i spatiul, inunda cu stralucire egala interi-oarele. Este o lumina uniforma, de dupa-amiazaTnsorita, ce accentueaza pacea §i lini§tea zilei,Tntregind atmosfera de intimitate. Lumina vinedinspre stanga de la una sau mai multe ferestre,se reflecta pe peretii din fundal §i se rasfrange

apoi Tn Tntreaga camera.Exemplificari: Fata cu palarie ro§ie, Fata cu cercel

de perlS, Vedere asupra ora§u lui Delft, Straduta,

Alegoria picturii, Dantelareasa, Laptareasa, Scrisoare de dragoste §.a.

S p a n i a . I n t r e m i s t i c i s m s i9

REALITATE

Tn secolul al XVII-lea, Tntr-o Spanie Tncabogata §i puternica, Monarhia, ca §i Biserica,

joaca un rol activ §i important Tn dezvoltareaartei. Regii protejeaza arta §i arti§tii comandandopere de arta, mai ales pictura, pentru colectiileregale, iar Biserica Catolica spaniola se implicaTn construct de biserici §i manastiri, Tn realiza-rea de altare §i statui. Poporul spaniol manifestso fervoare a credintei §i devotiunii fata de divini-tate nemaiTntalnita la celelalte popoare. Puter-nicele sentimente religioase ale spaniolilor vorinfluenza direct fenomenele artistice din acest

77

JH

; j f i

■■ fl

\ J

M R 11

El Greco - Sfantul Martin cu

saracul

secol. Ele determina refuzul armoniei, masurii,echilibrului §i al seninatatii. Interesul se Tn-dreapta spre exprimarea emotiei §i mi§carii caresa tulbure sufletul dreptcredinciosului. Suferintafizica, durerea §i moartea vor fi prezente pentrua sublinia emotia religioasa adanca.

Arta spaniola din acest secol cunoa§te doua

tendinte paralele, cea impusa de curtea regala §iBiserica Catolica, cu un caracter oficial §i tributary Barocului italian, §i o tendinta populara, maiapropiata de realitate.

Arhitectura spaniola este puternic influentatala Tnceputurile secolului de Barocul italian. Trep-tat se contureaza trasaturi proprii specifice.

Tn acord cu nevoile Bisericii Catolice spanio-le, arhitectura religioasastabile§te un tip de bise

rica la care exista o dife-renta majora Tntre exte-riorul §i interiorul con-structiei. Fatadele exte-rioare sunt relativ sobre,fara decoratii complicate, Tn spiritul austeritatii§i severitatii Palatului Escorial care continuasa exercite o influentamajora. Tn schimb, de-coratiile interioare depa- E1Greco _ Sf§ntu, §esc adeseori orice ma- Sebastian

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


sura, adaptandu-se mereu solutii complicate §iexcesiv Tncarcate. Punctul maxim este atins dedecoratiile concepute §i realizate de fratiiChurriguerra. Sub influenta elementelor traditional §i islamice, stilul impus de ei da dovada

de o fantezie debordanta a formelor ornamen-tale. Decoratiile sculptate sau pictate suntexcesive §i due la degradarea formelor dearhitectura. Sub excesul de Tngeri, frunze sauflori, linia arhitectonica este anulata §i dispare.

Arhitectura civila este dominata de gustul pro-movat de curtea regala, Tn care se Tmpletesc in-fluentele italiene cu cele franceze sau locale. Ca§i Tn arhitectura religioasa, §i palatele pastreazao diferenta Tntre exteriorul mai sever §i interiorulcu decoratie abundenta.

Barocul spaniol, care se caracterizeazaprintr-un joc accentuat Tntre gol §i plin, aplicareadecorului ca o draperie peste peretii interioriTnalti §i drepti §i excesul de decoratii, seraspande§te apoi Tn coloniile spaniole, unde semen ine pana Tn secolul al XlX-lea.

Exemplificari: Colegiul iezuitilor din Salamanca,Catedrala Pilar din Zaragoza, Plaza Mayor din Madrid§.a.

Sculptura spaniola urmeaza §i ea doua direc-

tii: cea promovata de curtea regala §i o directiediferita, urmata de §colile §i atelierele provincia-le. Sculptura realizata Tn aceste ateliere, are unprofund caracter religios §i pune un accent special pe naturalism §i patetism exagerat pentru aproduce efecte puternice asupra credincio§ilor.Pentru aceasta se folosesc statuile din lemn pictate §i aurite. Ele reprezinta personaje sacre, Tnspecial lisus §i Fecioara Maria (sub forma Ima- culatei Fecioare sau Mater Dolorosa) cu gesturiteatrale §i fete exagerat expresive. Suntdestinate decorarii altarelor foarte mari §i ampledin interiorul bisericilor sau sunt purtate Tnprocesiunile religioase foarte numeroase, pentruexaltarea sentimentului mistic.

Pictura spaniola cunoa§te cea mai mare Tn-florire Tn sec. al XVII-lea. La sfar§itul lui, eadecade §i cunoa§te doar un singur nume de talieinternationala, la sfar§itul secolului urmator,Francesco Goya care devine una din marilepersonalitati artistice europene.

Tn secolul al XVII-lea, pictura se dezvolta Tnnumeroase centre §i §coli locale importanteprecum cele de la Valladolid, Toledo, Cordoba §iSevilla. Ea cunoa§te doua directii, cea mistica §i

El Greco - Inmormantarea con telui de

Orgaz

fund religios, arti§ti ca Jose Ribera sau FrancesoRibalta se apropie de viata oamenilor simpli dela periferia societatii. Velazquez exclude entu-ziasmul religios §i pune pe acela§i plan sfmti,regi §i vagabonzi.

Pictura spaniola are o tematica bogata ce cu-prinde: scene religioase, portrete, scene de gen §inaturi moarte (bodegones). Ea urmeaza o caleevolutiva de la momentul Tnceputurilor aflat subinfluenta picturii italiene, flamande sau olandeze,spre definirea trasaturilor specifice profund natio-nale.

Domenikos Theotokopoulos, zis El Greco(1541-1614).

„Departe de splendorile stilului italian, [El Greco] t§i

descopera adevarata sa vocatie: aceea de pictor al

smereniei castiliene, in vremea Sfintei Tereza..." (PaulGuinard)

La sfar§itul secolului al XVI-lea §i Tnceputulsecolului al XVII-lea, figura §i opera lui El Grecosunt originale §i singulare Tn panorama artistica aEuropei. De origine Cretan, specializat Tn miniaturi§i fresce, crescut la Roma (unde a lucrat cu Tintoretto) sau Venetia (unde a fost elev al lui Tizian), ElGreco se stabile§te §i traie§te Tn Spania, la Toledo,ora§ ce corespunde cel mai bine profundei sale

credinte cre§tine. El este un pictor izolat care nu afacut o §coala §i nu a fost imitat. Opera sa este unamestec de traditii bizantine, ortodoxe, cu Tnvata-minte venetiene, pe fondul unui puternic misticism.Profund religioase personajele sale par ca traiesc

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Velazquez - lisus in casa Martei §i a Mariei

cerul. Trupurile lor sunt deformate, alungite, se un-duiesc, au forma de flacara, devin simboluri aleaspiratiei catre Divinitate. Spiritualizate, chipurilelor sunt expresive, brazdate de suferinta sau misti-cism. Fetele sunt livide, uscate, cu ochii adanciti Tnorbite §i priviri arzatoare.

Compozitiile sunt variate, construite sub for

ma de flacara, pentru a exprima elanul spre divinitate, palmeta, asemeni timpanului bisericilorromanice. Lumina este artificiala, transcedenta-la, ca o flacara care palpaie, care se Tnalta. Eaeste stralucitoare, alba sau galbuie, luce§te petrupurile §i fetele personajelor §i contrasteaza cuumbre transparente. Culorile sunt puternice, §o-cante. Armonia cromatica rezulta din alaturareaunor suprafete mari de culoare bine echilibrate.

Diego Velazquez - Don Sebastian de

Mora

Exemplificari: Adoratia pastorilor, Viziunea Apocalip- sei, Botezul lui lisus, lisus pe Muntele Maslinilor, Martiriul

Sf. Mauritiu, Ospatul din casa lui Simon, Inmormantarea contelui de Orgaz §.a.

Diego Rodriguez de Silva y Velazquez(1599-1660)

„Un pictor al pictori lor" (Ed. Manet)

Situat la polul opus fata de El Greco, Velazquez este cel mai putin mistic pictor spaniol dinsecolul al XVII-lea. El debuteaza cu naturi moar-te (bodegones) §i scene de gen, pentru a se o-cupa mai tarziu §i de scene religioase. Tntalnireacu Rubens Ti influenteaza puternic cromatica,

fiind atras de stralucirea culorilor pictoruluiflamand. Calatore§te Tn Italia §i face cuno§tintacu marile compozitii ale lui Tintoretto, culoarealui Tizian §i lumina lui Caravaggio. Tntalnirea cupictura venetiana are cel mai mare ecou asuprasa §i-l va determina sa renunte la contraste vio-lente de clarobscur. Tnvata de la ei o noua distribute a luminii, mai difuza §i care sa Tnvaluie personajele, §i o noua a§ezare a culorilor care seTntrepatrund, sunt a§ternute Tn tu§e tot mai u-§oare §i libere.

Velazquez portretist. Alaturi de Hals §i Rembrandt, este considerat unul dintre cei mai valo-ro§i portreti§ti ai secolului. Daca Hals a pictat cele mai vii portrete, Rembrandt pe cele mai profun-de, Velazquez le-a realizat pe cele mai nobile.Obligat, datorita functiei sale de pictor oficial alcurtii regale, sa picteze mai ales familia regala,Velazquez realizeaza numeroase portrete de a- parat. Ele sunt pline de pompa, personajele im-presioneaza prin pozitii calme, Tncremenite dar

majestuoase, siguranta de sine, prin mandria decare dau dovada §i prin mi§carile masurate.Femeile sunt pline de un calm seniorial, avand Tnmana buchete de flori, evantaie, iar barbatii sunt

Velazquez - Las Meninas

(Meninele)

79

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


impunatori, demni §i nobili, reprezentati Tn pi-cioare, stand jos sau calare, tinand Tn mana bas-toane, arme, crava§e. In opozitie cu aceste per-sonaje, piticii §i bufonii de la curte sunt priviti cumai multa simpatie, pictorul Tncercand sa desco-

pere personalitatea §i viata interioara a fiecaruia,dincolo de diformitati. ii prezinta Tn poze calme, cuo Tnalta tinuta morala.

Obligat sa picteze mereu acelea§i personaje,pentru ca portretele sa nu semene Tntre ele, Velazquez este nevoit sa varieze scenele, schim-band fundalurile, decorurile interioarelor, costu-mele de curte, podoabele. Dincolo de aceste vari-atii, el schimba permanent lumina §i mai ales ga-ma cromatica, atingand un Tnalt grad de rafi-nament prin armoniile de negru-gri sau alb-gri Tn-

viorate de roz, ro§u, albastru sau liliachiu.Exemplified: lisus in casa Martei §i a Mariei, Batrana

bucatareasS, Bautorii. Atelierul lui Vulcan, Predarea cheilor ora§ului Breda, Meninele, Infanta Margareta, Venus cu oglinda, Triumful lui Bachus, Don Sebastian de Mora §.a.

Alti pictori spanioli: Jose Ribera (1591-1652), Fran

cesco Zurbaran (1598-1664), Esteban Murillo (1618-1682).

T a r i l e R o m An e9

Tn secolul al XVII-lea, cele trei state romaneT§i continua evolutia administrative §i politica separate Din punct de vedere artistic ele vor cu-noa§te manifestari ale Barocului, mai ales Tnarhitectura §i decoratie, Tncepand cu a doua

jumatate a secolului. Acestea se vor continua §iTn secolul urmator. Patrunderea Barocului estedeterminata de dorinta de emancipare §i mo-dernizare care ar fi apropiat Tarile Romane deEuropa occidentals. Influentele Barocului vin

dinspre tarile Tnvecinate, iar manifestableacestuia sunt temperate, fara ca arhitectura saTmbrace forme excesiv decorative. Preluareaelementelor de baroc se face selectiv, menti-nandu-se multe dintre elementele traditionale.Formele baroce sunt mai degraba interpretate §iintegrate unei viziuni locale.

Dintre cele trei Tari Romane, Transilvania a-j 7

dopta Barocul mai rapid §i Tn paralel cu formelearhitecturii renascentiste, care continua sa fie a-preciata §i dupa 1700. Noul stil este mai apropiatde Barocul vienez, patrunderea lui fiind favoriza-ta de Biserica Catolica §i stapanirea habsbur-gica.

Are loc o activitate constructiva intensa, mai

ales de biserici §icatedrale. Sunt che-mati la Timi§oara,Cluj, Oradea, Sibiu§i Blaj numero§i ar-

hitec^i germani, vie-nezi §i italieni.Printre cele mai re-prezentative con-structii religioase senumara: Biserica

Manastirii lezuite

din Cluj (1718-1724), Catedrala catolica din

Catedrala catolica Oradea, arh. Giovanni

din Timi§oara (1736- Battista Ricca, Franz Anton

1754), Catedrala Hillebrand

catolica din Oradea (1762-1770), Catedrala greco-catolica din Blaj (1738-1765).

Tn paralel, se construiesc §i palate Tn centre urbane sau domenii nobiliare cu ajutorul acelora§iarhitecti straini. Printre cele mai importante se numara: Palatul Episcopal, Oradea (1762-1770), Pa

latul Banffy, Cluj (1774-1785) §i Palatul Bruken- thal, Sibiu (1778-1785). Tn cadrul arhitecturii mili-tare se construiesc fortificatii importante la care seadauga decoratie baroca. Cel mai cunoscutexemplu Tl constituie Cetatea Alba-lulia undeportile de intrare sunt decorate cu elementebaroce.

Concluzii asupra secolului al XVII-lea:• Din punct de vedere artistic este lipsit de uni-

tate §i cunoa§te mai multe tendinte §i manifestari.• Dintre aceste manifestari, Barocul domina

viata cultural artistica a Europei §i cunoa§te la

randul sau multiple fatete §i aspecte.• Tn acest secol, Monarhia §i Biserica au un

rol important Tn protejarea §i Tncurajarea artei §ia arti§tilor. Comenzile lor vor influenta direct

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


gustul epocii, directiile de manifestare artistica §ichiar viata personate a arti§tilor.

• Italia va continua sa detina suprematiaartistica, dand tonul noutafllor §i inovatiilor. Eaeste o adevarata §coala pe care arti§tii ourmeaza pentru definirea drumului propriu.

• Pentru multe dintre tarile Europei este „se-colul de aui” al Tnfloririi lor artistice, atingandcele mai Tnalte culmi ale afirmarii lor.

• Acum se definesc trasaturile fundamentaleale §colilor nationale.

E v a l u a r e

1. Evidential cateva dintre trasaturile generatespecifice Barocului.

2. Apreciati rolul jucat de Lorenzo Bernini indezvoltarea arhitecturii §i sculpturii baroce.

3. Comentati ce rol Ti revine privitorului Tn arta

baroca.4.Observati §i analizati prin ce procedee obtine

Rubens senzatia de mi§care dinamica Tn lucrareaRapirea fiicelor lui Leucip.

5. Faceti o paralela Tntre picturile lui Rembrandt§i Vermeer §i evidentiati rolul luminii Tn picturileacestora.

6. Alcatuiti un scurt eseu despre portretelerealizate de Frans Hals.

7. Alcatuiti, Tn cateva fraze, un portret al femeii

a§a cum este reprezentata de Jan Vermeer.8. Precizati care sunt elementele de viziune §i

limbaj plastic care fac opera lui El Greco originate

Caravaggio - Crucificarea Sf. Petru

§i singulara.9. Analizati §i comentati ce rol are lumina Tn

lucrarea de mai sus a lui Caravaggio, Crucificarea Sf. Petru.

10. Folosind imaginile de mai jos, realizati o ana-liza comparativa a celor patru variante de reprezen-

tare a eroului David, subliniind modificarile deviziune §i limbaj plastic dintre Rena§tere §i Baroc.

AndreaDavidDonatello - David Michelangelo - David

Lorenzo Bemini - David

81

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Capitolul 5

SECOLUL AL XVIII-LEA

r

CONTEXTUL EPOCH

Secolul al XVIII-lea are o fizionomie particula

rs Fiind situat Tntre fastul declamativ al Barocu-lui §i sobrietatea Neoclasicismului, el pare o e-

poca de tranzitie. Scurtat la cele doua capete de

secolul „cel mare”, al XVII-lea, §i de „cel stupid”,

al XlX-lea, secolul Rococoului se deosebe§teatat de primul, cat §i de cel de-al doilea. Acest

secol „scurt” se dovede§te Tnsa plin de contras-

te. Pentru rationalismul sau a fost numit ..secolulluminilor”, dar Tn decoratia interioara a edificiilor

tinde, Tndeosebi Tn Germania, catre irational. Ro-

cocoul se Tnrude§te cu Barocul care va supra-vie^ui Tn secolul al XVIII-lea, dar Tn esenta este

opus acestuia. Ca urmare a schimbarilor de gust

operate Tn cadrul societatii europene, Rococoul

Tncepe sa-§i faca simtita prezenta Tndeosebi du-pa moartea lui Ludovic al XlV-lea (1715), ajun-

gand la maturitate Tntre 1730 §i 1750, Tn vremea

lui Ludovic al XV-lea. Denumirea de stil Rococo

este generalizata, darTn Franta, locul de na§tere

al stilului, se fol6se§te §i termenul de „rocaille”,

M. Poppelmann, Pavilionul Zwinger, Dresda

cu referinta la motivul ornamental inspirat de

curbele §i contracurbele unor cochilii §i scoici

care Tmpodobeau stancile artificiale din gradinile

l l i l XVIII l T t t t d li

C a RACTERISTICI ALE

R o c o c o u l u i

Tn primul rand, Rococoul este stilul decorat

interioare, al arhitecturii civile nobiliare care

dezvolta dupa moartea lui Ludovic al XlV-lea.

cum nobilii se Tntorc pe domeniile lor din Parisdin provincie §i construiesc mici re§edinte Tn ca

sobrietatea exteriorului, fidel principiilor Clasic

mului, se afla Tn opozitie cu interiorul pitoresc, d

corat cu fantezie. Contrastele epocii se regase

§i Tn conceptia acestor constructii. Nobilim

franceza se afla Tn cautarea intimitatii pierdute

timpul §ederii la Versailles, pe vremea lui Ludo

al XlV-lea. Tncaperile mici, distribuite „camargele pe ata”, sunt Tncarcate cu un decor exuberant ca

refuza principiile simetriei. Tn comparatie cu seclul Barocului, Tnclinat spre colosal, secolul al XV

lea, aflat Tn cautarea intimitatii, reduce simtitor

ceasta scara. Tmpotrivindu-se regulilor §i ordinii

pe vremea lui Ludovic al XlV-lea, noul secol cau

libertatea atat Tn viata cat §i Tn arta. Curbar

unghiurilor drepte dintre pereti §i tavan sugerea

interiorul unei scoici, sporind senzatia de

timitate. Oglinzile mari creeaza iluzia unor zidu§oare §i transparente, pe cand ferestrele amp

lasa impresia continuitafli Tntre interior §i vegetaparcului. Tn acest spatiu, jocul luminilor, Tntre i

nu numai de oglinzi, ci §i de albul zidurilor, adu

o nota specifica. Pe-

re ii acoperiti cu stu-

catura sau lambri-

sati sunt invadati de

motive decorative

dominate de linii si-

nuoase: scoici, ghir-

lande de flori §ifructe, motive orientate (chinezarii).

Compozitiile decorative Tn tonuri pas

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


bastrul pal) asigura ambianta, atat pentru

mobilierul elegant §i aparent fragil, cat §i pentru

portelanurile a§ezate in vitrine. Gratia domne§te

pretutindeni, iar rolul central Tn aceste interioare va

fi acordat personajului feminin.

Arh itectura §i decoratia Rococo. Unexemplu tipic pentru arhitectura Rococoului esteSalonul Printesei de la Palatul Soubise din Paris

(1730). Evolutia arhitecturii epocii este marcatade numele lui Oppenordt, Meissonier, J.A. Ga

briel. Format Tn Franta, Cuvillies importa stilul Tn

Bavaria, unde se poate urmari o adevarata ex-

plozie a elementelor decorative. Dar, dincolo de

diferen^ele geografice, trasaturile generate asi

gura unitatea stilului.

Sculptura. §i sculptura este contaminata de

spiritul Rococoului. Adeseori lucrarile sunt de

mici dimensiuni, iar anumite subiecte din pictura

se regasesc §i aici.Expresia idealului

de frumusete femi-*

nina gratioasa §i cumi§cari u§oare este

comuna picturii lui

Boucher §i nudurilor

lui Etienne Maurice

Falconet. Acela§i

sculptor va realiza

§i o sculptura monu-mentala plina de di-

namism, statuia ec-

vestra a lui Petru celMare de la Petersburg. Tn tratarea neregulata a

stancii care constituie soclul lucrarii, regasim o

nota de naturalism specifica epocii. Sculptorul

Clodion Tnregistreaza un mare succes prin

statuetele sale gratioase din ceramica, ale caror

subiecte sunt de inspiratie mitologica. Jean

Antoine Houdon (1741-1828) este unul dintremarii sculptori ai secolului. El se va apropia Tnsa

de o anumita sobrietate a tratarii. tn portretul lui

Voltaire el evita naturalismul perioadei pre-

cedente, Tndreptandu-§i atentia asupra capului

§i mSinilor, Tnregistrand privirea vie §i sugerand

inteligenta scriitorului §i filozofului.

P i c t u r a F r a n c e z A

„Watteau, un bal feeric" (Baudelaire, „Faruri-

le’). Prima jumatate a secolului este epoca „ser-

Etienne-Maurice Falconet,

Petru cel Mare, Sankt

Petersburg

Antoine Watteau, Gilles

barilor galante”, su

bject inspirat de viata

nobilimii franceze §i

impus de un mare

colorist, influentat de

pictura lui Rubens:

Antoine Watteau

(1684-1721). Dincolo

de bucuria de a trai,de senzualitatea §i

stralucirea culorii, se

cite§te Tn pictura lui o

nota de melancolie

accentuata de funda-

lurile parcurilor la Tnceputul toamnei §i de lumin

amurgului. Tn Jmbarcarea spre Cythera” perso

najele par surprinse Tn timpul unui balet derula

cu Tncetinitorul. Insula ar putea sa le aduca tine

rilor dragostea eterna, dar §i nefericirea. Chiar §compozitia care coboara spre stanga sugereaz

acest lucru. De altfel, mai totdeauna pictura lu

Watteau sugereaza fara a explica. Multe „serba

galante" sunt inspirate de lumea vesela

„comedia dell’arte", dar umbra melancoliei est

prezenta oriunde. Tn vestitul „G///es” personaju

este izolat, Tn chip nea§teptat, aproape pe ax

de simetrie a compoziflei. El este a§ezat Tn spa

tiu aproape de ceilalti actori, dar pare pierdut T

lumea lui. „Firma lui Gersaint’, o compoziticomandata de un negustor de tablouri, este, l

randul ei, un fel de balet, ca §i Jmbarcarea

Cele mai multe peisonaje prezente Tn interioru

dughenei nici nu baga de seama evenimentu

care se petrece sub ochii lor: un tablou est

ambalat §i va parasi scena. Compozitia lu

Watteau dobande§te o semnificatie noua atunc

cand ne dam seama ca portretul Tl reprezint

chiar pe Ludovic al XlV-lea. „Serbarile galante

pictate de Watteau vor deveni curand adevarata moda Tn pictura epocii. Imitatorii lu

Watteau vor prelua mai ales aspectul pitoresc

Poezia melancolica a lui Watteau nu va putea Tnsa imitata de nimeni.

Frangois Boucher (1703-1770) care ilus

treaza perfect conceptia ornamentala a Rococo

ului, este pictorul preferat al doamnei de Pompa

dour. La el, serbarile galante devin un fel d

„mitologii galante”. Personajele au finetea uno

bibelouri, dar sunt lipsite de personalitate. In lucrarea „Odihna Dianei dupa baie”, Bouche

a§aza frumoasele nuduri feminine Tntr-un peisa

„civilizat” §i reconstituie astfel o adevarata scen

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Antoine Watteau, imbarcarea spre Cythera

de budoar din secolul al XVIII-lea. Tn locul

armoniilor calde din pictura lui Watteau, aici

aflam nea§teptate armonii reci (albastru-roz).

Un pictor ca Jean-Baptiste-Simeon Chardin (1699-1779) pare ca nu-§i gase§te locul Tn atmos-

fera acestui secol. El este legat de lumea mic-bur-

gheza, mult mai sobra, pe care o §i picteaza in

scene de gen de o mare limpezime compozitiona-

la, Tn care guvernantele supravegheaza copiii sau

le fac toaleta. Chardin va da stralucire naturii

moarte, un gen socotit Tn acel timp inferior. Inspi-

ratia vine de la „micii mae§tri” olandezi ai secolului

al XVII-lea, dar, la el, acest gen capata o simplitate

clasica §i un echilibru plastic superior. Tn privinta

armoniei cromatice nu pare sa fie anticipat decatde „Boul jupuit’ al lui Rembrandt. Tntr-o carte cele-

bra despre natura moarta, Charles Sterling, dupa

ce noteaza diferenta esentiala care-l desparte pe

Chardin de olandezi - „calitatea spirituals a natu-

rilor sale moarte” - dezvolta o comparatie cu

ace§tia: „gruparile lui Chardin sunt de o libertate §i

de o finete cu totul noi. La olandezi, obiectele sunt

apropiate unele de altele, se ating. La Chardin,

golurile se despart, dar, prin intermediul aerului,

stabilesc fntre e/e legaturi pe care le simtim fara

gre§. Acest efect care satisface privirea nu se fn- temeiaza pe nici o geometrie aparenta. E un

raport subtil, care rezulta deopotriva din proportia

reciproca a obiectelor, din directia lor tn spatiu, din

vecinatatea lor fn acela§i plan sau pe adancime".

Suntem uimiti astazi sa aflam ca multe naturi

moarte din acea epoca, cu toate calitatile lor, nu

foloseau decat ca simple panouri decorative

deasupra u§ilor sau oglinzilor din micile aparta-

mente ale epocii. Chiar celebra „Fata de masa” a

lui Chardin a fost conceputa ca un paravan de

camin. Tn „Natura moarta cu pipa” obiectele au

dobandit o patina datorata Tntrebuintarii lor Tnde-

lungate, tot a§a cum personajele scenelor de gen

84

Tmprumuta ceva

din imobilitateaobiectelor din

naturile moarte.

Chardin exce-

leaza Tn redarea

materialitatii o-J

biectelor, a caror

suprafata este

brazdata de o

puzderie de tu§e

marunte, Tntr-un

joc al reflexelor

luminoase care-l

facea pe Dide

rot, important

critic de arta al

epocii, sa considere totul o „magie”. „Stai nedume-

rit In fata acestei magii. Sunt straturi groase de

culoare aplicate unele peste altele §i al caror efect

transpira de dedesubt spre suprafata. Alteori, ai

zice ca un abur a fost suflat peste panza; fn alta

parte, o spuma u§oara a fost aruncata pe ea...

Daca te apropii, totul se amesteca, devine neted,

dispare; daca te departezi, totul se creeaza, se

produce din nou”. Tntelegem ca la un artist ca

Chardin, important §i pentru calitatile de me§te§ug

de care da dovada, interesul nostru nu trebuie sase rezume doar la subiect, ci sa se Tndrepte §i

catre felul Tn care a fost pictata panza. La batrane-

te, cand nu mai putea lucra la §evalet, se va folosi

de tehnica pastelului, raspandita Tn epoca. Pros-

petimea §i armonia culorilor fac din cele cateva

lucrari Tn pastel pe care le-a realizat adevarate ca-

podopere, a§a cum este §i celebrul ,Autoportref

cu ochelari. Acest „Rembrandt francez”, cum Tl

calificau criticii vremii, este unul dintre cei mai mari

pictori ai veacului al XVIII-lea, de§i arta sa ramane

departe de gustul Rococoului. T§i depa§ise epoca.Doar mai tarziu, la Cezanne, care-l va studia cu a-

tentie, „mai putem imagina atata forta fn atata

simplitate” (Charles Sterling). Jean-Honore

Fragonard (1732-1806) activeaza mult dupa epo

ca de glorie a Rococoului, dar stilul lui apartine a-

cestei epoci. Important colorist, cu o tu§a plina de

spontaneitate, el reia multe din motivele Rococoului, dandu-le uneori note mai picante {,,Lea-

ganuf’). Ca §i la Watteau, universul picturii sale

este stapanit de joc, dar locul poeziei melancolice

a acestuia este luat de nuanta moralizatoare. Tre-cuse prin atelierele lui Boucher §i Chardin, dar va

asimila elemente §i din opera altor mari arti§ti,

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


realizand o adevarata sinteza picturala a epocii.

P i c t u r a V e n e t i a n a

Dupa afirmarea stralucita a marilor colori§ti din

Rena§tere, §coala venetiana avea sa renasca Tn

acest secol printr-o serie de pictori care ating o fai-

ma europeana. Cei mai importanti sunt: Antonio

Canale, zis Canaletto (1697-1768), Francesco

Guardi (1712-1793) §i Giambattista Tiepolo

(1696-1770). Pretuirea aspectului pitoresc al Ve

netiei va da na§tere a§a numitelor „vedute" (Tn

traducere cuvantul Tnseamna „ceea ce se vede”),

ample peisaje urbane, pe care un pictor de o pre-

cizie a formelor aproape geometrica, cum este

Canaletto, le Tnvaluie Tntr-o lumina poetica. Tn

capodopera sa, „Curtea zidarului”, el urmare§te

Guardi, Peisaj din Piata Santa Maria della Salute

efectele luminii naturale asupra lucrurilor astfel

meat lumina devine vehiculul imaginii. Fata de

acest maestru recunoscut al vedutei care este

Canaletto, Guardi este un artist care are puterea

sa ne dezvaluie §i fata ascunsa a lucrurilor. Tn locul

Tiepolo, Menuetul

exactitatii formelor regulate, Guardi a§aza o lume

feerica, Tn care valorile nuantate estompeaza de-

taliile, sugerand splendoarea vechiului ora§, dar §i

presimtirea sfar§itului acestuia, ca Tn „Gondola pe

laguna". Suntem surprin§i cum se poate alcatui un

tablou cu atat de putine elemente. Guardi se Tnde-

parteaza aid de aglomeratia Venetiei, oferindu-ne

pustietatea lagunei. La prima vedere se Tnfiripa un

dialog tacut Tntre doua goluri, cel al cerului §i cel alapei, dar ele sunt aproape nediferentiate, alca-

tuind o suprafata omogena, de o fluiditate conti-

nua. O anvelopa argintie, specifica lui Guardi, al-

catuita din alb, negru §i ocruri verzui, confera

peisajului chiar o nota spectrala. Tn mod nea§tep-

tat, avem senzatia unui spatiu vast tocmai pentru

ca este nelocuit. Un singur accent dinamic, prin

diagonala barcagiului, tulbura imobilitatea, dar

realitatea din prim-plan spore§te irealitatea din

restul imaginii. La Guardi, apa are o d*ensitatemateriala, o adancime cu sugestii amenintatoare

ca semn al destinului Venetiei, nu doar o suprafata

decorativa. Vedutele lui Guardi se Tndeparteaza

de pitoresc, cautand elementul simbolic. Chiar §i

Tn aglomeratia Venetiei se simte „prezenta devas-

tatoare a lagunet'. Multimile sale lini§tite, vazute

din spate, stau §i privesc. Aidoma picturii lui

Watteau, Tn mijlocul fastului se insinueaza o nota

de melancolie care, aid, echivaleaza cu Tntelege-

rea crepusculului Venetiei. Atmosfera serbarilorgalante franceze se regase§te astfel Tn pictura

italiana. Tema ma§tii, frecventa Tn epoca, T§i face

aparitia §i Tn carnavalurile venetiene din tablourile

de §evalet ale lui Tiepolo (,,Menuetuf ’). Melan-

coliei lui Guardi i se opune seninatatea lui Tiepolo.

Fantezia acestui mare decorator a dat na§tere

unor adevarate „sarbatori pentru ocht’, cum avea

sa le numeasca Delacroix. Tiepolo T§i ca§tigase o

faima timpurie prin virtuozitatea perspectivelor

aeriene cu Tndraznete racursiuri, ca §i prinimaginatia de care da dovada Tn compozitiile clare

§i scaldate Tn lumina rece a plafoanelor pictate Tn

Italia, Spania sau Germania (Palatul rezidential din Wurzburg).

P i c t u r a E n g l e z a

Tn acest secol se poate vorbi de o §coala depictura engleza care-§i aduce aportul la pictura

europeana. Din punct de vedere tematic T§i mani-

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


festa preferinta pentru portret, scenele moraliza-

toare §i peisaj, iar dintre tehnici Tnclina spre acua-

rela. William Hogarth (1697-1764) este nu doar

pictor §i gravor, ci §i teoretician de arta. Pentru el,

linia serpentinata este linia frumusetii. I§i alege

subiectele din mediul londonez, ceea ce constituie

William Hogarth, Casatorie la moda

o noutate Tn epoca, realizand adevarate cicluri

care se desfa§oara ca ni§te acte dintr-o piesa deteatru, urmarind destine tragice („Din viata unui

desfranat’). Alaturi de aceste cicluri moralizatoare,

el a realizat o serie de portrete, cum este vestita

„Vanzatoare de crevete” impresionanta prin liber-

tatea pe care o acorda tu§ei. Joshua Reynolds

(1723-1792) avea sa prezideze Academia Regala de Arta, iar discursurile rostite aici Tl plaseaza

printre teoreticienii importanti ai epocii. Se va

consacra Tndeosebi portretelor personajelor de

vaza ale epocii. Thomas Gainsborough (1727-

1788) se apropie cel mai mult de Rococoul picturii

de pe continent. Nota lirica Ti va caracteriza pictura

Tnclinata spre observarea atenta a peisajului redat

prin tu§e u§oare §i pline de luminozitate.

Tntr-o lucrare de psihologia artei, „Arta §iiluzie”,

E.H. Gombrich Tncearca sa ne convinga de rolul

celui care prive§te Tn crearea iluziei de spatiu.

„Trucul perspective!” i se pare un minunat prilej

pentru a ne face sa Tntelegem importanta contri-

butiei privitorului la descifrarea unei opere de arta.

Exemplul va fi o gravura a lui Hogarth destinata sa

fie pagina de titlu a unui manual de perspective din

1754. Este o gluma plastica Tn care mi§una gre-

§elile de perspective. Prin amuzanta sa gravura,

careia nu-i lipse§te intentia satirica, Hogarth

Tncearca sa restituie descrierii naturii o viata de

care o privase destinatia sa decorativa. Intot-deauna englezii evocasera natura, dar peisajul

era considerat un simplu element decorativ.„/n tablou mi§una incHlcSrile de logics pe care, luate tn

un nobil diletant devenit aici tinta ironiei lui Hogarth. Barbatul de pe colina din departare are acelea§i proportii ca §i femeia aplecata la fereastra hanului §i de la a cSrei luminare parca i§i aprinde iuleaua. Copacii de pe colina sunt cu a tit mai mari cu cat se afla mai departe de noi, §i cu toate astea cativa dintre ei ascund firma hanului.

Amindoua capetele bisericii se vad la fel de limpede, iar

podul nu pare a se arcui peste riu . Unditele pescarilor se intalnesc una cu cealalta, iar pescarul din fata e gata sa alunece pe pavajul inclinat. Fiind obi§nuiti cu conventiile perspectivei corecte interpretam satira lui Hogarth in modul dorit de el. Vedem in gravura o imagine imposibila. Rareori stam sa ne gandim ca s-ar putea sa §i reprezinte o iume imposibilH, o Iume unde legile gravitatiei nu-§i gasesc aplicare, unde copacii pot ajunge la orice inaltime §i bratele la orice lungime.” Tn aceea§i carte, E.H. Gombrich neatragea atentia c3 „orice tablou ramane un apel adresat imaginatiei vizuale; pentru a fi inteles trebuie sa i se adauge ceva". Gluma plastica a lui Hogarth dovede§te oadevSratS virtuozitate Tn manuirea legilor perspectivei dareste, Tn acela?i timp, fi o demonstratie privitoare la rolulprivitorului.

E v a l u a r e

1. Pornind de la caracteristicile generate ale

secolului al XVIII-lea, alcatuiti imaginea de

ansamblu a unui interior de constructie tipic

Rococo.

2. Alcatuti un eseu despre lumea perso

najelor din pictura lui Watteau.3. Faceti o paralela Tntre caracterul

moralizator al picturilor lui Chardin §i spiritul critic

ascutit al operei lui Hogarth.

4. Alegeti una din gravurile reprezentative ale

secolului al XVIII-lea §i comparati-o cu Jumile

imposibile’’ din gravurile unui artist din secolulXX, olandezul M.C. Escher.

5. Faceti o paralela Tntre genul vedutei §i cel

al peisajului, Tn

pictura italiana.6. Consultand

ciclul de stampe

intitulat „Carcert’

ale unui alt mare

maestru al pers

pectivei, italianul

Giovanni Battis

ta Piranesi, des-

cifrati care sunt

p a r a d o x u r i l e

perspectivei con-

minute Tn acest

ciclu de lucrari.Piranesi, Carceri

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Capitolul 6

SECOLUL AL XIX-LEA


Fata de secolele anterioare, secolul al XlX-lea,

care cunoa§te cea mai profunda schimbare ar-tistica de dupa Rena§tere, poate fi caracterizat

prin diversitate §i complexitate. Este un secol al

revolutiei permanente: politice, artistice, industria-

le. Ultima va avea consecinte profunde mai ales

asupra urbanisticii §i arhitecturii. Constructii

precum Crystal Palace sau Turnul Eiffel T§i vor re-

vendica apartenenta la „epoca de fier”. Se petre-ce un fenomen de democratizare fara precedent

care va marca §i artele plastice. Nu numai la

Paris, care este capitala artelor, dar §i Tn alte me-

tropole europene se deschid anual Saloane Ofici-

ale. Presa care se folose§te de noile tehnici de

reproducere a operelor de arta contribuie la ras-

pandirea creatiei artistice §i la dezvoltarea criticii

de arta. Dar gustul cel mai des Tntalnit este unul

academic. Ne este greu sa Tntelegem de ce glo-

riile acestui secol se numeau Bouguereau,Meissonier, Cabanel sau Carolus-Duran. Arti§tii

apreciati astazi sunt „refuzatii” saloanelor secolu

lui al XlX-lea, cei de care critica oficiala §i publicul

T§i bateau joc. Dar tocmai ace§ti arti§ti Tncearca

sa-§i exprime propria lor personalitate oferindu-ne

o viziune coerenta asupra lumii. Artistul devine un

individualist pentru care descoperirea unor noi

Etienne Boul lee, Monument tnchinat lui I.

Newton, desen

moduri de expresie apare mai importanta decat

subiectul Tnsu§i, caruia nu-i mai acorda aceea§i

Tncredere ca Tn secolele anterioare. Secolul al

XlX-lea, dominat de o gandire pozitivista, se va

Tndrepta, Tn literatura §i Tn artele vizuale, catre

realism §i naturalism. Observarea naturii esteadoptata drept metoda chiar Tn sanul §colii neo-

clasice, dar copierea ei con§tiincioasa va fi treptat

abandonata. La sfar§itul secolului se Tnregistrea-

za o serie de reactii violente Tmpotriva acestei di-

rectii. Copierea servila a naturii va fi privita atunci

ca o limitare a libertatii artistice de catre tot mai

multi arti§ti. Pictori ca Gauguin sau Cezanne, si-

tuati pe pozitii artistice diferite, sunt de acord:

natura nu se copiaza. Arta, Tn general, §i pictura,

Tn special, tind sa se constituie ca un mijloc deexplorare specific.

Laughas, Portile Brandenburgice

N e o c l a s i c i s m u l

Premizele. Tntoarcerea catre clasicismul

greco-roman petrecuta dupa mijlocul secolului al

XVIII-lea trebuie vazuta ca o reactie la arta fastu-

oasa a Barocului §i a Rococoului, Tn numele une

viziuni dominate de sobrietate morala, echilibru §ibun-simt. Filozofii ilumini§ti avansau idei Tndreptate

Tmpotriva Barocului Tn numele simplitStii, sinceritatii

§i firescului. Orientarea spre arta antica va fi Tncu-

rajata §i de descoperirile arheologice de la Pompei

§i Herculanum, care starnesc entuziasm. Gravurile

lui Giovanni Battista Piranesi (1720-1778), care

deseneaza ruinele Romei cu pasiunea arheologu-

lui §i cu imaginatia unui romantic, vor contribui la

raspandirea gustului pentru antichitate. La temelia

Neoclasicismului stau speculatiile teoretice aleunui arheolog ca Johann Joachim Winckelmann

(1717-1768) care publica Istoria artei antice (1764), precum §i ideile unui pictor-teoretician -

Anton Raphael Mengs (1728 1779) entuzias

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


mat de descoperirile arheologice. Rococoul se a-

dresa simturilor, pe cand Neoclasicismul se adre-

seaza intelectului, Winckelmann sfatuindu-i chiar

pe pictori „sa-§i fnmoaie pensula in intelect'. Un

scriitor §i filozof ca Diderot dezaproba opera lui

Boucher pe criterii de continut (aceasta ar zugravi„depravarea moravurilot”), cultura iluminista situan-

du-se astfel Tn opozitie fata de „arta-imaginatie" a

Barocului §i a Rococoului. Tncontrast cu aceasta e-

poca, antichitatea greco-romana este exemplul

unei lumi eroice, dominate de moralitate. De

aceea, Neoclasicismul va fi numit atunci „adeva- ratul stif’ §i va fi considerat un fel de Rena§tere.

Ideea centrala a noului stil se va sprijini pe imitarea

cat mai fidela a artei antice despre care se credea

ca atinsese, Tndeosebi Tn sculpture, frumusetea absolute. Din acest motiv, inspiratia din nature este

parasita pentru pure abstractiuni.

Caracteristici stilistice. Tn pictura, Neoclasi

cismul pune pret pe desen, prefera linia dreapta,

iar formele, acoperite de culori lipsite adeseori

de adancime, sunt Tnchise cu ajutorul unor con-

tururi nete §i pline de puritate. Culoarea se su-

bordoneaza desenului. Tn compozitie este prefe-

rata viziunea frontala, cu forme clare. Arhitectura

imita modelele antice Tn forma lor. Neoclasicismul tinde catre o arhitectura de o puritate aproa

pe primitive, cu un decor sever, care renunte

chiar la efectele cromatice sau la ornamentele

clinati se acorde atentie tehnicii. Nicolas Ledoux

§i Etienne Boullee, la sfar§itul secolului al XVIII-lea,

propuneau forme noi, deschizand calea arhitecturii

moderne. Pentru realizarea acestor forme, arhi-

tectii secolului al XlX-lea vor Tntrebuinta noi

materiale: fonta, fierul, otelul §i betonul. Arhi tectura neoclasica. Grecia §i Roma se

afie la originea Neoclasicismului, astfel Tncat Tn

arhitecture ordinul doric sau columna T§i recape-

te importanta avute Tn Antichitate. Tn 1810, Tn

Piata Vendome din Paris se construie§te o co-

lumne dedicate lui Napoleon dupe modelul Co-

lumnei lui Traian. Din experienta arhitecturii Ro-

mei antice neoclasicii vor deprinde §tiinta spatiu-

lui. Tn general Tnse, Tn arhitectura neoclasice

predomine copia Tn dauna imaginatiei creatoare.Tn Franta, Soufflot utilizeaze elemente repre-

zentative ale clasicismului greco-roman la Bise-

rica Sainte Genevieve Tn cea de-a doua jumeta-

te a secolului al XVIII-lea. Biserica La Madeleine

din prima jumetate a secolului urmetor (arh.

Barthelemy Vignon) este un templu corintic

ridicat Tn cinstea lui Napoleon. Monumentul

ofere o idee exacte despre un templu roman, dar

Tntre interiorul §i exteriorul constructiei nu existe

o continuitate logice. Tn schimb, Arcul de triumf „de L’Etoile” din Paris (1836) este fructul imagi

natiei arhitecturale. Alte monumente neoclasice

mai importante Tn Europa: Muzeul britanic cu o

colonade ionice, Tn Germania, Poarta Branden-

burgica, evocand Propileele ateniene.

Arhi tectura romant ica. Spre deosebire de

Neoclasicism, care-§i Tndreapte privirile spre

antichitate, arhitectura romantice se va orienta

spre arta gotice. Stilul, numit §i neogotic, se va

manifesta Tn doue directii: 1. prin restaurareaunor monumente, Tndeosebi gotice, sau prin ter-

minarea altor monumente medievale (Domul din

Koln), respectand puritatea stilistice; 2. prin

construirea de noi edificii, Tmprumutand forme

Charles Gamier, Opera din Paris, 1875

sculptate. Coloana Tnlocuie§te pilastrul, iar zidu-

rile sunt pretuite pentru nuditatea lor. Ca §i Tn

arhitecture, Tn sculptura raceala este luate drept

puritate.

N e o c l a s i c i s m u l s i a r h i t e c t u r a s e -

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


R o m a n t i s m u l

solemna colonada dorica. Tratata cu raceala,

scena nu lasa nici un loc sentimentului. Aceasta

pictura de istorie este, de fapt, didactica, precum

„Moartea lui Socrate” (1787), sau spectaculoasa

compozitie „Rapirea sabine/or*’ (1799). Jespre

aceasta din urma, Delacroix avea sa spuna : „La

David inspiratia pare sa vina numai din creief.

Atunci cand inima sa este silita sa vibreze, a§a

cum se Tntampla Tn lucrarea „Marat asasinat’,

omul §i artistul se pun de acord §i ia naftere

„punctul initial al picturii moderne" (Germain

Bazin). Formand o adevarata §coala, el se dove-

de§te un doctrinar, care pune regula mai presus

de orice, uitand adesea ca tehnica se de-

monstreaza cu „paleta tn mana” (Delacroix). A

mers atat de departe Tncat, la sfar§itul vietii, se

temea ca a acordat prea mult loc adevarului Tnportrete. §i totu§i, astazi, nu tabloul istorie, ci

tocmai portretele care, Tn ciuda dispretului

pentru „expresie”, sugereaza cu finete viata

interioara a modelului, alcatuiesc partea cea mai

rezistenta a operei sale, prefigurand Realismul

lui Gericault sau Courbet.

Jacques-Louis David, Marat asasinat

„Marat asasinat”, 1793, 162/ 125 cm., Bruxelles. „Pe cind in compozitiile istorice David este atras indeosebi sa refacS legaturile cu arta clasica, in aceasta pagina violenta §i cruda el este copie§it de un resentiment profund §i sincer impotriva asasinarii prietenului sau. De aceasta data el este <angajat> in actualitatea istorica. Critica va avea rezerve impotriva simetriei indraznete a acestei compozitii taiata brutal in doua, dar care adauga operei un sentiment dramatic sporit de dominanta tonurilorred.” (Maurice Raynal)

Ingres este un elev al lui David §i inovator al ar-tei acestuia prin apelul la natura, astfel Tncat putea

afirma: „Stilul e natura". Pentru el, arta atinge per-

fectiunea numai atunci cand „poate fi confundata

Dominique Ingres, Baia turceasca

perfecta, facand apel la opera lui Rafael. Tnca din

timpul §ederii Tn Italia T§i formeaza un stil linear,care suprima aproape complet umbrele. Desenul

ramane cel mai important element al stilului sau.

Expresia lui, „Desenul este pmbitatea artel', carac-

terizeaza opera unui artist pentru care „fumul

Tnsu§i trebuie exprimat printr-o linie”. „Tot ceea ce

e bine desenat e deja pictat’, adauga Ingres, dar

compozitiile sale istorice, oricat de bine desenate,

conving astazi mai putin decat nudurile sau portre

tele. Tn „Marea odalisca” silueta feminina este de-

senata cu o linie de o uimitoare puritate. Daca i-aadaugat doua vertebre Tn plus, a facut-o pentru a

spori expresia. De aceasta deformare aveau sa-§i

aminteasca arti§ti moderni, precum Picasso, care-l

vor socoti un precursor al marilor Tndrazneli ale

secolului XX. S-a spus ca singurul peisaj care l-a

emotionat a fost „peisajul feminin”. Tn „Baia

turceasca”, lucrare de batranete, Ingres abordeaza

nu doar un subiect Tndragit de romantici, ci pare

Tnflacarat §i de imaginatia acestora. Folose§te to-

nuri plate, o lumina egala, contururi nete §i sinuozi-tati ale formelor care sugereaza un adevarat ara-

besc. Suprafetele aplatizate ale nudurilor sale

anticipeaza aspectul bidimensional din pictura

modernilor. Nudurile §i portretele raman lucrarile

sale de referinta. Tn portrete precum „D-nul Bertin",

„D-ra Riviere” (1805), „Frumoasa Zelie" (1806),

„Portretul lui Granef (1807), Ingres degaja ritmuri

lineare de un mare rafinament, personajele sale

sustragandu-se timpului §i spatiului. Locul sau Tn

istoria picturii pare a fi mai degraba Tntre Neoclasicism §i Romantism.

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


a sa, se va dovedi destul de rezervat fata de ima-

ginatie, meritandu-§i eticheta de secol Jara uimire”.

Deceniul al treilea al secolului al XlX-lea este mo-

mentul marii batalii dintre neoclasici §i generatia

tinerilor romantici. Disputa se poarta Tntre Ingres §i

Delacroix, dar, mai ales, Tntre partizanii lor. Este

lupta dintre ratiunea neoclasicilor §i sentimentul

romanticilor, Tn urma careia ultimii vor avea ca§tig

de cauza. Romantismul provoaca o adevarata re-volutie cultural-artistica, raspunzand unor noi idea-

luri umane §i altui moment istoric. Germania, An

glia §i Franta sunt tarile Tn care aceasta arta atinge

adevarate culmi, dar suflul romantic se va raspandi

asupra Tntregii Europe.

Elemente specifice. Pentru romantici cunoa§-

terea adevaratei realitati poate fi Tnfaptuita doar

prin creatia artistica. Neoclasicii se foloseau mai a-

les de ratiune pentru a Tntelege lumea. Generatia

romanticilor este convinsa ca, folosind aceste mij-loace de investigare, Tnainta§ii lor se opreau la per-

deaua Tn§elatoare a realitatii. Tocmai ceea ce le

Eugene Delacroix, Lupta lui lacob cu mgerul

scapa acestora, realitatea ascunsa, aflata dincolo

de aceasta cortina, va constitui taramul Tn care va

iscodi generatia lui Delacroix. Noua gandire

artistica va fi calauzita de convingerea ca starile

individuale, ca §i mecanismele universului sunt

stapanite de acelea§i forte. Tn felul acesta, Tntre

universul mic al fiintei umane §i universul mare ar

exista o analogie care i-ar da omului puterea de fi

Tn relatie cu lumea Tntreaga. Dezvaluind trasee

neTncercate §i ascunse ratiunii, Romantismul

exploreaza domeniul fascinant al vietii psihice

omene§ti, unde regase§te Tntregul cosmos. Aceste

experiente romantice, care cauta situatiile-limita,

au cu adevarat o semnificatie cand sunt realizatede acele fiinte exceptionale care sunt oamenii de

geniu. Cand vor Tncerca sa identifice analogii Tntre

microcosmos §i macrocosmos, arti§tii vor observa

ca fiecarui sentiment ca reflex al trairilor noastre

con§tiente, Ti corespunde o „culoare neobi§nuita”

Expresia sentimentului T§i va pune astfel amprenta

asupra tuturor creatiilor romantice.

Tnnoirea iconografica. Tn locul inspiratiei din

antichitate, Romantismul T§i Tndreapta privirile spre

Evul Mediu, iar tematica sa se Tntrege§te cu su

biecte religioase, inspirate de lumea orientala sau

de evenimente recente. Orice eveniment exceptio

nal este bun pentru inspiratie, care este regina fa-cultatilor: cataclisme naturale, naufragii, batalii, va-

natori etc. Experientele deosebite vor fi traduse Tn

imagini simbolice, adevarate metafore plastice.

Romantismul propune un nou tip de artist Tnclinat

Eugene Delacroix, Vanatoarea de tigri

spre evaziunea din realitate, materializata Tn tema

calatoriilor, dar §i printr-o comuniune aproape reli-

gioasa cu Tntreg cosmosul. Se vor raspandi astfe

o serie de teme specifice. Frecventa este tema

noptii. Fascineaza nu numai atmosfera care

dezlantuie lumea visului, ci §i peisajul nocturn, Tn

care se oglindesc stari suflete§ti tulburatoare

Pictori ca William Turner sau Caspar David

Friedrich se simt atra§i de peisaje tulburatoare

(pe§teri, prapastii) sau de spectacolul naturi

dezlantuite ( furtuni, avalan§e). Lucrari celebre -

„Pluta Meduzet’ de Gericault sau „Barca lui Dante"

de Delacroix - sunt asociate cu simbolul barcii, a

mintind de viata plina de primejdii, dar §i de nelini§-

tile interioare. O alta tema consacrata, aceea a ca-

lului §i a cavalerului, este reinterpretata sugerand

explozia energiilor psihice, elanul catre libertatea

interioara, a§a cum le sugereaza Delacroix Tn

„Calul speriat de furtuna". §i temele religioase sunreinterpretate: Tn locul unei rastigniri traditionale

Caspar David Friedrich imagineaza un crucifix pe

un varf de munte. Romanticii Tnlocuiesc luptele

sfintilor cu fortele raului prin scene de batali

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


ontemporane. Tema ruinelor, inspirata Tndeosebi

e vestigiile gotice, se Tntalnea chiar la originile Ro-

mantismului, Tn secolul al XVIII-lea, §i se refera la

aracterul efemer al vietii pe pamant, ca §i la scur-

erea implacabila a timpului. Este frecventa Tn Ro-

mantism inspiratia din operele literare, Tntre litera

ure §i artele plastice cautandu-se adesea cores-pondentele.

Caracteristici stilistice: preferinta pentru cu-

oare, compozitia dinamica, folosirea contrastelor

romatice sau valorice.

Pictura franceza. Theodore Gericault (1791-

824) este un pictor a carui personalitate complexa

e regase§te Tn opera. Daca pentru acest discipol

l lui David principiul artei ramane tot corpul ome-

esc, Tn schimb, exemplul antic nu devine un scop

Tn sine, cum era la neoclasici, ci o simpla metoda

e lucru. Pasiunea pentru cai, care-i va aduce §i

moartea, Tl inspira Tnsa Tn realizarea unor compozi-

i pline de dinamism. Vestitul „Derbi de la Epsom"

ste o lucrare pe care o executa la Londra, dupa

e avusese revelatia artei luminoase a lui

Constable. Nimeni nu mai vazuse pana atunci cai

lergand cu toate picioarele suspendate Tn aer. Fo-

ografia avea sa confirme faptul ca Gericault nu

mita realitatea, ca mi§carea Tn pictura, care esteTntotdeauna o expresie, se deosebe§te de ima-

inea mi§carii reale. Un naufragiu, petrecut pe

oastele Senegalului, l-a inspirat sa picteze „Pluta

Meduzel' ca pe un adevarat manifest al picturii

modeme. Plecand de la un fapt divers, asupra

aruia a facut o adevarata ancheta, comparabila

u aceea a lui Stendhal pentru romanul „Ro§u §i

Negru”, Gericault va picta o monumentala piramida

e trupuri care exprima moartea, durerea §i forta.

Pasiunea pentru realitate nu-l opre§te sa eliminerice element accidental, astfel Tncat avem

enzatia ca naufragiul ar fi putut fi un episod al

potopului biblic. Anatomiile au ceva michelange-

lesc, Tn timp ce efectele dramatice §i preferinta

pentru un colorit surd Tl apropie de marii pictori ai

Barocului, Caravaggio sau Ribera, fn zorii

Romantismului, Gericault se arata interesat de

misterul vietii §i al mortii, precum §i de investigarea

sferei irationalului, folosindu-§i Tnzestrarile de

observator realist (,,Uciga§a de copil'). Confrunta-

rile clasicilor, romanticilor §i reali§tilor de la

Tnceputul secolului al XlX-lea se regaseau mai Tntai

Tn opera lui Th. Gericault.

Eugene Delacroix (1798-1863) §i expresia prin

culoare. Delacroix, om inteligent §i cultivat, Tmbina

calitatile unui atent observator al vietii moderne cu

imaginatia §i visul. Romanticii au aclamat „Barca lui

Dante" (1822) ca pe un adevarat manifest al Ro

mantismului. Dar aid Tntalnim o Tntreaga gama debrunuri §i gustul academic al nudului. Ca §i la

Eugene Delacroix, Libertatea conducand poporul

Gericault, ceea ce s-a schimbat este spiritul §i nu

forma. §i, cu toate acestea, adeptii lui David se vor

scandaliza. Lipsa de Tntelegere fata de operelesale Tl va Tnsoti toata viata, acuzat fiind ca „picteaza

cu o matura beata". Se va inspira din operele mari-

lor colori§ti, cum ar fi venetienii Rena§terii,

Watteau, dar, mai ales, din pictura lui Rubens.

„Pluta Meduzei” a lui Gericault Ti va sugera ideea

compozitionala pentru „Barca lui Dante”, inspirata

din Jnfemuf’ marelui scriitor italian. Mai tarziu se va

inspira §i din literatura lui Shakespeare. Doua

evenimente Ti marcheaza opera. Primul este

Tntalnirea cu pictura peisagi§tilor englezi Tn 1824.

La Londra are revelatia picturii lui Constable,

preluand de la acesta tu§a divizata §i legea

amestecului optic, ceea ce-l face sa repicteze Tn

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


denta a grecilor. Coloritul muzical II arata pregatit

sa treaca de la expresia plastica la expresia prin

culoare. Al doilea eveniment este calatoria Tn

Nordul Africii din 1832. Dupa calatoria Tn Maroc §i

Algeria, Tn arta sa survine o adevarata mutatie.

Este fascinat de luminozitatea puternica a acestor

regiuni mediteraneene, iar patrunderea Tn lumea

visului oriental Ti inspira una dintre cele mai

frumoase lucrari: „Femeile din Alger” (1834), careva fi admirata mai tarziu de impresioni§ti. Atras de

evenimentele revolutionare din istoria contempora-

na a Frantei, picteaza „Libertatea calauzind popo- rut’ (1831) Tn care se reprezinta pe el Tnsu§i cu

pu§ca Tn mana alaturi de Gavroche §i de o figura

feminina alegorica fluturand tricolorul francez.

Eugene Delacroix, Moartea lui SardanapaI

Subiectul pentru compozitia „Moartea lui Sarda-

napal” (1827), Tmprumutat de la poetul englez

Byron, se va dovedi o minunata ocazie de a studia

nudul feminin (analiza R. Huyghe). Intensitatea

emotiilor transpuse pe panza constituie ceea ce el

numea „muzica tablouIuf\ „o sarbatoare a ochilor3'.

Pentru Delacroix, fiecare imagine reaminte§te o

senzatie cunoscuta, ceea ce l-a facut pe

Baudelaire sa rosteasca o expresie devenita ce-

lebra, potrivit careia natura este un „vast die-

tionar..”. Scrierile lui Delacroix ne dezvaluie o

conceptie despre culoare care anticipeaza principi-

ile Impresionismului despre umbrele colorate.

„Umbrele §i luminile sunt ni§te c u l o r i spune el,

sau: „Nu exista umbre, exista doarreflexe”. Istoricii

de arta TI considera pe Delacroix §eful §colii roman-

tice. Dar stralucitoarea sa imaginatie este supusapermanent controlului ratiunii, el Tnsu§i afirmand ca

este un clasic. In ultima parte a activitatii, cand

executa decoratii murale pentru mai multe palate

pariziene locul artei de confesiune din pictura de

§evalet este luat de adevarate simfonii decorative,

inspirate de lucrari clasice ale Rena§terii. Adevara-

tul sau testament artistic este compozitia „Lupta lu

lacob cu tngeruf' din 1861, de la Sainte Suplice

care une§te definitiv „muzica picturiT cu semni

ficatia spirituals. Toata viata fusese pasionat de in

dexable sangeroase, acum imagineaza o lupta in

care pictura sa fie Tn acord mai intim cu el Tnsu§i.

Este antologica analiza pe care criticul de arta ReneHuyghe, Tn lucrarea „Puterea imaginii”, a facut-o acestei lupteJupta ultima” a lui lacob cu Tngerul, care este §i lupta lui Delacroix: „Batalia lui nu mai era lupta care le arunca pe fiare unele asupra altora, ori pe oameni asupra oamenilor; ea nu maeste nici aceea a lui Apollo, zeu al luminii, impotriva §arpeluizeu al Intunericului; acum este infruntarea dintre om §i ingerului Dumnezeu, lupta suprema, aceea a Spiritului. In timp cedincolo de arborii inalti care evoca puterea nelimitata a naturiimultimea de oameni trece §i se scurge, incon§tienta de dramacare se joaca alaturi de ea, individul de elita se incle§teazatoata noaptea cu ingerul §i prime§te rana de nevindecat care

va ramane semnul acestei lupte corp la corp. Omul a ajuns lahotarul divinului; el mcearca cu disperare sa-l treaca, dar nu vavea acces acolo decat in ziua cand va trece pragul undesfar§e§te viatapamanteasca”

Tn epoca s-a crezut ca doar hazardul l-a facut uneori peDelacroix sa descopere solutia unor dileme picturale. Estecitata astfel o Tntamplare: Tn timp ce picta o draperie galbenapentru ale carei umbre nu gasea tonalitatea adecvataDelacroix coboara din atelier cu intentia de a merge la Luvrupentru a se lamuri cum procedase Rubens Tntr-o situatiesimilara. Cerand sa i se aduca o trasura §i gabrioletelegalbene fiind la moda, vehiculul trase la scara. Apropiindu-se

Delacroix cuprinde dintr-o privire gabrioleta care, Tn luminaputernica a amiezii de vara, lasa o umbra clara pe caldaramIluminat, revine Tn atelier §i termina draperia. Nu numai criticsau istoricii de arta trebuie sa devina „detectivr pentru arezolva anumite „enigme”, ci §i noi, privitorii. Iar aceasta estecea mai u§oara dintre ele!

Pictura spaniola. „Goya, un vis de groaza

(Baudelaire, „Farurile”). Dupa marii spanioli ai se

colului al XVII-lea un singur pictor mare T§i face

aparitia Tn Spania,

dar el este un artist

cople§itor: Francisco Jose de

Goya y Lucientes

(1746-1828). Goya

este nu numai o

punte Tntre doua

secole, dar anunta

§i pictura moderna

a secolului XX. Via

ta sa, ca §i aceea a

lui Rembrandt, esteTmpartita Tn doua

perioade:

fericita §i

prima,

plina de Goya Somnul ratiunii na§te

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


marcata de boala, necazuri §i, dupa cum §i-a inti-

tulat un ciclu de gravuri, de „Dezastrele razboiu-

uf'. Ca §i Velazquez, ajunge pictor la curtea regala

dar, Tn ciuda abilitatii sale Tn relatiile cu suveranii,

nu ezita sa transforme familia lui Carol al IV-lea

Tntr-o galerie de figuri grote§ti. Cruzimii observa-tiei, Goya Ti adauga Tnsa un dar de colorist

delicat. Tn prima perioada de activitate, cand

executa o serie de cartoane pentru atelierul

regal de tapiserii, pictura lui Goya aminte§te de

moda „serbarilor galante". Dupa ce este lovit de

boala §i ramane surd, opera sa Tncepe sa nu-§i

mai gaseasca termen de comparatie. „Maja

nuda", amintind de nudul lui Giorgione,

ilustreaza foarte bine stilul lui Goya. Dincolo de

sugestia senzualitatii, interesul lui se Tndreaptacatre elementele compozitiei: diagonala corpului

este echilibrata de contrami§carea bratelor.

„Maja fmbracata”, perechea primei lucrari, are,

Tn mod paradoxal, o nota §i mai enigmatica. Pic-

teaza o galerie de portrete, de la doamnele de la

Curtea Spaniei, cum este cel al „Ducesei de

Alba”, §i pana la „Laptareasa din Bordeaux", de

la sfar§itul vietii. Ocupatia Spaniei de catre

armatele napoleoniene Ti inspira scene Tngrozi-

toare, ca Tn „3 mai 1808”, dar §i Tn ciclul degravuri „Dezastrele razboiulur. Pictorul este re-

voltat de cruzimile la care sunt supu§i conationa-

lii sai, ridicandu-se Tmpotriva absurditatii lumii.

Opera sa deschide calea nu numai Romantis-

mului, Realismului, anumitor panze de Manet

sau Impresionismului, ci chiar §i expresioni§tilor

fantastic. Analizi: „3 Mai 1808”, u.p., 266/ 345 cm., Madrid, Mu-

zeui Prado. §tim ca aid Goya infati§eaz§ un episod dintimpul ocuparii Spaniei de catre trupele lui Napoleon. Areloc o execute la o data precisi. S i incercam, mai Tntai, s iprivim cu atentie. Tn mijlocul noptiL citiva spanioli sunt Tm-

pu?cati de soldatii francezi Tn timp ce un alt grup esteimpins spre locul executiei. In partea dreapti plutonulcompact al soldafllor cu puftile paralele, un fel de automatef i r i fati alcituiesc o adevirati ma§ini a mortii. Tn mijloc,o lanterni care concentreazi lumina asupra victimei Tn albTngenunchiati, cu privirea desfigurati, care-?i deschidebratele ca lisus pe cruce. Intr-un plan apropiat un alt birbatzace f i r i suflare Tntr-o balti de singe cu bratele Tntinse, unfel de imagine negativi a personajului central. Tn planulTndepirtat, dincolo de un dimb, citeva case suntcufundate Tn Tntunericul compact, sugerand indiferenta Tnfata tragediei umane. Violenta scenei este sugeraticompozitional de contrastele puternice de lumini fi umbreastfel Tncit formele dobindesc un caracter colturos,grosolan §i sunt adesea doar schitate. Centrul de interesdevine astfel omul Tn cim a§i albi. Goya alege clipadinaintea rtiicelului, sporind astfel tensiunea. Viata omuluieste legati de vremelnicie pare a spune romanticul Goya.Nu cronica unei crime, cum ar fi relatat o compozitie istoricioarecare, vrea s i ne Tnfiti§eze aici Goya, ci protestul fatide dezumanizarea omului Tn general.

Pictura engleza din prima jumatate a

secolului al XlX-lea va aduce un aport decisiv la

schimbarile artistice ce vor avea loc pe

continent. Constable §i Turner vor deveni numede referinta. Tnaintea lor se remarca Henry

Fuseli (1741-1825), elvetian de origine, care

picteaza tulburatoare scene de co§mar, iar

poetul William Blake (1757-1827) se dovede§te

§i un plastician cu o tulburatoare imaginatie.

Amandoi se integreaza mi§carii romantice §i

prevestesc Suprarealismul. §coala de peisagi§ti

Goya, 3 Mai 1808

de la Tnceputul secolului XX. Spiritul caustic §i

fantezia dezlantuita din ciclul de gravuri intitulat

Capricir ca §i din tablouri precum Colosuf’ sau

Constable, Carufa cu fin

englezi va avea o influenta deosebita, atat asu

pra pictorilor romantici francezi, cat §i asupra

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


e recomande pictorilor sa-§i a§eze §evaletul in

aer liber. Constable este printre primii arti§ti care

n locul subiectului prefera drama atmosferica §i

maginatia pur picturala. Tn numeroase schi^e se

arata entuziasmat de poezia cerurilor, Tncercand

sa surprinda senzatiile provocate de lumina

naturala. Schitele sale Tn care nota cu precizie

starea atmosferica, atat de apreciate astazi, TI

faceau pe Fuseli sa afirme cu ironie ca, atuncicand vezi un peisaj de Constable, Tti vine „sa-ti iei

mantaua §i umbrela”. Patruns de sentimentul

naturii, se extaziaza Tn fata unor imagini aproape

banale cum sunt priveli§tile din locurile sale natale.

Aceasta fascinatie TI facea sa afirme: „N-am vazut

niciodata in viata mea un lucru urat”. Tn epoca,

absenta finitului Tn executie i-a fost repro§ata, ca

§i impresioni§tilor de mai tarziu. El cultiva

impresia §i va prefigura tehnica tu§ei divizate din

epoca lui Monet, dar criticii vorbeau de „zapada lui Constable". Un singur contemporan va tresari

Tn fata panzelor sale, francezul Delacroix. Prin

William Turner (1775-1851) mi§carea ro-

mantica engleza atinge punctul culminant.

Pasionat de pictura lui Lorrain, el se concen-

treaza asupra atmosferei Tn care exploziile

luminoase se Tntalnesc cu vaporii de apa de pe

Tamisa ori din alte locuri. Nu Tntamplator

Constable spunea despre el ca picteaza „cu

abur colorat’. Turner adauga, Tn plus, un element nou, visul care transfigureaza realitatea §i

face din el un mare vizionar. Impresia de trans-

William Turner, Ploaie, vapori, viteza

parenfa aminte§te de tehnica acuarelei Tn care

arti§tii englezi excelau §i pe care a practicat-o §iTurner. Ca un adevarat romantic, Tncearca sa

intre Tn comuniune cu natura dezlantuita, astfel

Tncat se poveste§te ca a cerut sa fie legat odata

d t l i bii T li f t T lt

marine Turner schimba §i locul de unde priveau

peisajul Tnainta§ii sai, favorizand aparitia frec

venta a gros-planurilor, Uneori pare sa-i depa

§easca pe impresioni§ti, prefigurand pictura fu

turista sau chiar abstracts. „Ploaie, aburi, viteza

din 1844 este, poate, una din primele reprezen

tari ale tehnicii moderne Tn pictura, sugerand

prin dinamism chiar o secventa cinematografica

Comparata cu ea, lucrarea lui Monet „GaraSaint-Lazare", pare apropiata de un calm instan

taneu fotografic, de§i a fost pictata Tn 1877

Pictura lui Turner se adresa unui viitor §i ma

Tndepartat.

Pictura germana. Tndepartandu-se de realitate

romanticii germani evadeaza fie Tn lumea sentimen

telor, fie Tntr-un Ev Mediu pe care-l idealizeaza

Scriitorii §i filozofii epocii considerau imaginatia

creatoare baza Tntregii arte. Pentru cel mai mare

pictor romantic german, Caspar David Friedrich

Caspar David Friedrich, Naufragiul Sperantei

(1774-1840), opera de arta era expresia unei „voc

interioare”. Tema sa dominanta va fi peisajul rel

gios-romantic, cu o atmosfera melancolica Tn car

frecvente sunt motivele ruinelor, mormintelo

arborilor desfrunziti (.Altaml Tetschen”, „Crucifix pmunte”, „Falezele albe de la Rugen”). Omul est

vazut adeseori din spate, contempland Tn singu

ratate spatiul imens al unor peisaje pustii („Calato

In fata marii de norf’). Daca, de obicei, pictorii ro

mantici T§i dramatizeaza peisajele, Friedrich desco

pera Jragedia peisajului’ fara sa uzeze de dinamis

mul compozitional specific romanticilor, ci, dimpo

triva, folosind mijloace aproape clasice. Tntre peisa

jul real §i peisajul pictat el interpune propria sa reve

lafie, astfel Tncat face „portretul unui peisaj’. Peisaju„Marea campie de la Dresda" (1832, u.p., 73/10

cm.) produce asupra noastra un adevarat §o

vizual, comparabil cu acela al unei fotografii real

t ijl l t h i l i d

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Caspar David Friedrich, Marea campie de la Dresda

Primul plan se curbeaza, proiectandu-ne Tntr-un

spatiu dilatat. Este de amintit ca, Tncepand cu ita-

lianul Canaletto Tn secolul al XVIII-lea, arti§tii se

intereseaza de experience mecanice care prefigu-

reaza fotografia. In peisajele clasice de secol XVII,

primul plan se subordoneaza unei orizontale care

este ecoul orizontului propriu-zis. In anumite lucrari

de Turner sau Friedrich, efectul panoramic este

accentuat prin curbarea primului plan: vederea pare

a se dilata, conducand spectatorul catre o ampli-

tudine spatiala care-ti taie respiratia. Curbura norilor

raspunde, Tn oglinda, aceleia a solului, peisajul

formand un fel de ochi imens. Turner, se §tie, se

interesa de aparatele optice ale timpului. Regula

care spune ca perturbarea orizontalei transmite

spectatorului senzatia de instabilitate este aplicata

§i de Friedrich, pentru a Tntari sentimentul cosmic

care Tnvaluie peisajele sale. Vasta zona mla§-

tinoasa de pe malul stang al Elbei este Tnfati§ata Tn

momentul crepusculului, ultimele raze de soare

ating departarile, o corabie Tn contre-jourse tope§te

Tncet Tn penumbra.

R e a l i s m u l s i S c o a l a d e l a

B a r b i z o n

Nascut catre mijlocul secolului

al XlX-lea, Realismul este un

curent literar-artistic care urma-

re§te sa Tnfati§eze realitatea uma-na §i sociala a§a cum este ea.

Realismul reclama de la pictor o

atitudine obiectiva §i repune Tn

drepturi subiectele inspirate de

retina este in afara domeniului picturif', proclama

Courbet. Noul curent respinge nu numai formalis-

mul academic, ci §i Neoclasicismul, pentru Tntoar-

cerea la antichitate §i Tndepartarea de lumea reala.fn acela§i timp, Romantismului Ti repro§eaza e-

vaziunea din realitate §i abuzul de literatura. fnlocul picturii istorice, reali§tii acorda atentie scene-

lor din viata contemporana. Teme socotite secun-

dare Tn ierarhia genurilor sunt puse Tntr-o noua

lumina: aspecte ale muncii moderne §i ale vietii

cotidiene, peisajul, natura moarta, portetul, do-

bandesc o forta autentica. Pictorii dau o valoare

expresiva desenului prin simplificare §i stilizare.

Gustave Courbet (1819-1877) este §eful §colii

realiste §i-§i va preciza pozitia Tn catalogul ex-

pozitiei personate pe care o organizeaza Tn 1855,dupa ce, la „Expozitia universala", Ti fusese respin-

sa lucrarea „0 mmonvantare la Ornans" Tn care

contemporanii sai sunt consternati sa vada prozai-

ca realitate pe care o socotesc urata. fn .aceasta

secventa de istorie contemporana, preotul oficiaza

din rutina, participantii la ceremonie fac doar act de

prezenta §i nu sunt cuprin§i de o durere reala, iar

Tntreaga scena sta sub semnul ipocriziei. De fapt,

lucrarea este un mare portret colectiv al unor

anonimi, pictorul studiind pe rand fiecare personaj

care participase la eveniment. Courbet Tncearca sa

atinga esentialul, suprimand detaliile nesemnificati-

ve §i simplificand formele. Armonizeaza griuri, ro-

§uri §i violeturi cu albastrul cenu§iu al cerului. Ver-

ticalelor grupului le raspund orizontalele falezei §i

ale cerului. Unica deschidere a falezei se gase§te

Tn dreptul centrului de interes, unde se afla preotul.

fn epoca, lucrarea a fost considerata Jnmormanta- rea Romantismlut’. Courbet T§i Tnsu§e§te elemente

de tehnica de la marii pictori ai trecutului §i va

dobandi o mare siguranta de sine care-l va face sa

se considere, cu orgoliu, superior nu numa

contemporanilor sai, pe care astfel Ti indispune, o

§i celor vechi. Cand a fost Tntrebat de ce nu pictea-

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


za Tngeri, Courbet ar fi raspuns ca un bun realist:

„Aratati-mi un fnger§i-l voi pictaf’. Se considera un

„elev al naturit’. Adera la ideile socialismului, dar,

din fericire, teoria Ti influenteaza prea rar arta. Lu-

crarile care-i fac cunoscute ideile sunt „Spargatorii

de piatra”, un adevarat manifest al Realismului,

sau „Domni§oarele de pe malul Senet’ (1856), care

anunta temele impresioniste. La Courbet realul se

regase§te nu numai Tn subiect, ci, mai ales, Tnexpresia volumului dens §i plin de greutate. Tn

peisajul „Valuf’ (1869) care parca este zidit cu aju-

torul cutitului de paleta, chiar §i apa are o materia-

litate densa, care confera panzei o mare vitalitate.

Exceleaza §i Tn domeniul portretului, iar autopor-

tretul sau „Omul cu pipa” este o adevarata capodo-

pera. Efectele sale de plein-air se Tnscriu Tn cadrul

Gustave Courbet, Domni§oarele de pe malul Senei

eforturilor preimpresioniste de apropiere de natura.

Alte lucrari: „Buna ziua, Domnule Courbet’ (1854),

Atelierul” (1855), pe care o va numi „alegorie reala”.

Exista §i un tip de realism-critic, reprezentat

de Honore Daumier (1808-1879). Ca desenator, Baudelaire TI socotea egalul lui Michelan

gelo. De altfel, timp de cincizeci de ani a fost

Tnhamat la „caruta litografica", a§a cum spunea

el Tn§u§i, aprovizionand jurnalele satirice cu §ar-

e politice §i studii de moravuri. Caricaturist

Tnnascut, Daumier T§i gase§te forta Tn desenul

nervos, capabil de a Tnregistra fizionomii memo-

rabile. Alteori are o maretie tragica, a§a cum se

Tntampla Tn „Strada Transnonain”, amintind de

drama din „Dezastrele razboiulur gravate de

Goya. Realismul sau critic poate fi descoperit §i

Tn picturile inspirate din viata oamenilor simpli.

„Spalatoreasa” (1863) este o figura monumenta-

la, cu volume viguros modelate, amintind prin

culoare de romantici sau de Rubens. Se va

inspira §i din literatura, realizand o serie de

imagini avandu-l ca erou pe Don Quijote, cu al

carui destin voia, poate, sa se identifice. Tnaintea

lui Manet sau Degas, el ne ofera imagini inspirate

din viata contemporana, iar desenele sale pline

de nerv anunta abrevierile lui Toulouse-Lautrec.

Jean-Frangois Millet (1814-1875) T§i Tndreaptaprivirile spre lumea taranilor, pe care-i Tnfati§eaza

cu mila cre§tineasca, dar §i cu simplitatea unui

Louis Le Nain. Tn celebra lucrare, „L’Angelus”

(1859), Tn care taranii devin un adevarat simbol,

Millet a dorit, cum o spune el Tnsu§i, sa puna

trivialul Tn slujba sublimului. Tntr-o adevarata ca-

podopera, „Culegatoarele de spice” (1857),

acest admirator al lui Poussin, ni se dezvaluie

apropiat de traditia clasica a picturii franceze

prin simtul analizei formelor, care Ti permite saconstruiasca cu ajutorul celor mai simple volu

me. Tntotdeauna cauta tonalitatile austere §i dis

crete, dar, pictand peisaje alaturi de barbizoni§ti,

Jean-Frangois Millet, Culegatoarele de spice

deprinde folosirea unor efecte sugestive de lumi

na („Primavara”, 1873), ca un adevarat maestrual realitatii, cum avea sa-l socoteasca Van Gogh.

Camille Corot (1796-1875). De§i mai varstnic

decat Constable sau Courbet, echilibrul pe care-l

stabile§te Corot Tntre lumina §i forma TI apropie de

problematica impresioni§tilor §i, de aceea, opera lui

poate fi mai bine studiata dupa cea a mai tinerilor

sai colegi. Jn 1826, scrie L. Venturi, singur, fara

program, in chipul cel mai firesc, Corot sarea cinci

zeci de ani de pictura §i trecea de la gustul

neoclasic la cel impresionisf. Chiar daca Tn opera

sa putem Tntalni perioade apropiate de Neoclasi-

cism, de Romantism sau Realism, el scapa a-

cestor clasificari §i face sa triumfe peisajul ca stare

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


sufleteasca. Pentru Corot natura este alcatuita din

mpresii §i, de altfel, el este primul pictor care a

rostit acest cuvant: „Sa ne supunem primei

mpresii. Daca am fost cu adevarat mi§cati, emotia

noastra li se va transmite §i celorlalti”. Este vorba

de o viziune interioara care se proiecteaza asupra

realitatii cotidiene, pentru a crea o alta lume. Cu elpoezia avea sa intre Tn peisaj. Picteaza mai Tntai

Camille Corot, Podul de la Mantes

peisaje Tn Italia cu o rigoare clasica („Colosseum-ul

vazut printre arcadele bazilicii iui Constantin",

1826) §i descopera avantajul de a lucra Tnplein-air.

Mai tarziu, finetea perceptiilor Tl Tndeparteaza de

claritatea peisajelor italiene §i ajunge la o manieramai vaporoasa (,,Podul de la Mantes”, 1870), de§i

pastreaza preocuparea pentru arhitectura tablo-

ului. Este Tncredintat ca studiul valorilor sta la baza

picturii, iar culoarea nu-i decat un Jarmec supli-

mentar1’. Abia dupa moartea artistului s-au desco-

perit §i portretele sale feminine, Tncarcate de o gra-

tie melancolica, avand o calitate picturala care-1

apropie de mari portreti§ti ca Vermeer din„Femeia

cuper1a” (1870).§coala de la Barbizon. Sub aceasta eticheta

se afla un grup de peisagi§ti care veneau Tn catu-

nul de la marginea padurii Fontainebleau, nu de-

parte de Paris, atra§i de salbaticia peisajului. „Reli-

gia" lor era natura §i spectacolele ei. §coala de la

Barbizon se leaga de Romantism §i de Realism in

acela§i timp. De Romantism, prin atractia fata de

natura salbatica, printr-o anumita nelini§te, ca §i

prin lumina crepusculara care Tnvaluie adesea pei-

sajele. De Realism, prin refuzul imaginatiei roman-

tice care exagereaza emotia §i prin reprezentarea

obiectiva a lumii exterioare. Intre 1830 §i 1870 vor

frecventa Barbizonul pictorii Diaz, Dupre, Troyon,

Daubigny Corot dar §i multi straini printre care N

(1812-1867), acesta din urma, socotit un adevarat

§ef al §colii. Barbizoni§tii i§i incep peisajele Tn

plein-air, dar le termina Tn atelier. Vor sacrifica

uneori efectul de prospetime, Tn cautarea con-

trastului de lumini §i umbre inspirat de peisajul o-

landez al secolului al XVII-lea. Rousseau va su-

gera monumentalitatea vegetatiei, ca §i atmosferatensionata provocata de dramatismul cerurilor.

Daubigny picteaza mai Tntai alaturi de Corot §i se

va alatura mai tarziu Iui Monet. El T§i amenajeaza

un atelier pe o mica ambarcatiune §i va prevesti

peisajul impresionist prin motivele inspirate de

malurile apelor.

I m p r e s i o n i s m u l

P r e i m p r e s i o n i s m u l . E d o u a r d

M a n e t

,0 noua era a pictuiir (Renoir)

Edouard Manet (1832-1883) este un artist cu o

cultura vizuala ie§ita din comun. Detesta arta aca-

demica, dar nici pictorii antiacademici ca Delacroix

sau Courbet nu-l entuziasmau. Tncercand sa fie el

Tnsu§i, Manet va cauta o cale personala, care-i pla-seaza opera chiar la originile Impresionismului.

De§i ravnea la onorurile Salonului Oficial, Manet va

deveni revolutionar aproape fara voia Iui. In tinerete

este atras de pictura spaniola §i-i admira pe

Velazquez §i Goya. Indemnul adresat pictorilor de

Baudelaire, de a Tnfati§a aspecte ale vietii modeme,

T§i gase§te ecou Tntr-una din primele compozitii mai

importante ale Iui Manet, „Muzica la Tuileries". Aid

se picteaza pe sine alaturi de Baudelaire §i de alti

arti§ti ai vremii. Insa maniera de a lucra prin pete deculoare nemultume§te, de§i Zola Tncearca sa-i

corwmga puWicu\ ca tvebuie sa stea la o oarecare

distanta de tablou §i doar atunci va sesiza cum

culorile prind viata. Dar imaginatia Iui Manet

prime§te un adevarat §oc nu din partea realului, ci

din partea operei de arta. Pornind de la trecut,Manet reu§e§te, Tn mod paradoxal, sa Tnnoiasca

pictura secolului al XlX-lea. Lucrarea „Dejunul pe

iarba” din 1863, considerate astazi prima mani-

festare a picturii independente, nu-i va aduce decatun succes de scandal. Contemporanii l-au criticat

invocand motive legate de morala: nu puteau

concepe un nud feminin Tn compania a doi tineri

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


§coala venetiana a Rena§terii, dar §i de Judecata

lui Paris" de Rafael. Pictand „Olympia" (1863),

Manet se lasa influentat de „Venus din Urbino" de

Tizian, ca §i de „Majadesnuda" a lui Goya, §i star-

nea un alt scandal la Salonul Refuzatilor din 1865.J

Publicul §i critica T§i arata indignarea cand recunosc

in locul zeitei chipul unei tinere parizience. In plus,

prezenta negresei §i a unei pisici era pentru toti oconfirmare a faptului ca Manet intentiona sa-§i bata

joc. Contemporanii sai puneau in discutie mai mult

subiectul §i mai putin viziunea artistica. De fapt, ma-

rile noutati erau legate tocmai de maniera de a pic-

ta a lui Manet. Aplatizarea volumelor §i renuntarea

la culoarea locala vor constitui argumente pentru a-i

compara panzele cu ni§te carti de joc. Interesul pen

tru stampa japoneza Tl va convinge pe Manet ca

exista §i alte solutii plastice Tn afara de cea renas-

centista a perspectivei geometrice. Aplatizarea nu-dului Tn „Olympia” face aluzie tocmai la modelul

stampei japoneze, iar Tn „Portretul lui Zola" trimi-

terea este directa. Tn „Cantaretul din flauf, desenul

nervos, care reduce umbra la o dunga intensa §i Tn-

gusta, este asociat cu indiferenta fata de tot ce da

iluzia realului: modeleu, profunzime, perspective.

Pictorul nu va tine seama decat de legile tabloului §i

de conservarea primei impresii. In mod obi§nuit, se

poate vorbi de Manet ca despre un pictor de atelier.

Dar §i atunci cand - la Argenteuil - picteaza Tn

plein-air §i-§i lumineaza paleta facand dovada asi-

milarii viziunii impresioniste, preocuparile pentru

compozitie nu-l parasesc. Din Impresionism va pas-

tra §i mai tarziu sentimentul delicat al anvelopei lu-

minoase. Tn ultimii ani ai vietii, revine la stilul mai j ’vechi §i picteaza o noua capodopera, „Bar la

Folies-Beiyere” (1882). La moartea lui Manet Tn

1883, Degas avea sa spuna: „Era mai mare decat

credeam not'.

I m p r e s i o n i s m u l . M o m e n t d e c o t i -

t u r a In i s t o r i a p i c t u r i i

Eternii refuzati ai Salonului, printre care se aflau

Monet, Renoir, Pissarro, Sisley, Degas sau Ce

zanne, deschid Tn 1874, Tn atelierul fotografului

Nadar din Paris, o expozitie care va stami un imensscandal §i va marca Tntreaga evolutie ulterioara a

picturii. Pictau de mai multi ani Tn plein-air, Tndepar-

tandu-se de orice viziune traditionala, pictand ceea

ce percep Tn natura §i nu ceea ce se §tie. Vazand

tabloul lui Monet, „lmpresie, rasarit de soare” din

1872, un critic i-a numit Tn bataie de joc Jmpresio-

ni§tt’. Din elanul spontan al unor tineri se nascuse

curentul care va reprezenta cea mai mare revolutie

picturala de dupa Rena§tere. De aproape zece ani

ace§ti pictori se grupasera Tn jurul lui Manet. Eraupasionati de lumina §i de plein-air §i reprezentau

peisajul a§a cum Tl vedeau Tntr-un anumit moment

al zilei. Surprinderea efemerului le va capta Tntot-

deauna interesul. Tndragostiti mai ales de genul

peisagistic, impresioni§tii se opun ierarhiilor acade-

mice, care puneau pe primul loc compozitia cu figuri

§i socoteau peisajul un gen inferior. Obsevand na

tura, impresioni§tii sesizeaza jocul reflexelor de lu-

Claude Monet, Impresie, rasarit de soare

Edouard Manet, Dejunul pe iarba

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


mina, mai ales pe suprafata apei. Noul fel de a ve-

dea are importante consecinte §i in domeniul tehni-

cii picturale. lmpresioni§tii practica divizionismul

cromatic, astfel Tncat suprafata panzei este Tmpan-

zita cu mici „virgule" de culoare pura. Amestecul cu-

lorilor, care se facea Tn mod traditional pe paleta, seproduce acum pe retina privitorului. Vom numi acest

efect „amestec optic”. El obliga spectatorul la o

noua strategie, determinandu-l sa se Tndeparteze

cativa pa§i de panza pentru a putea recepta mai bi

ne mesajul pictural. Cu toate acestea, multa vreme

repro§urile adresate impresioni§tilor se vor referi la

aspectul „neterminat' al lucrarilor lor. O descoperire

de o maxima importanta pentru estetica impresio-

nista provine din observarea atenta a naturii: pentru

Monet §i colegii sai umbrele devin colorate §itransparente, Tnlocuind umbrele opace, obi§nuite Tn

pictura traditionala. lmpresioni§tii T§i vor lumina pa

leta Tndepartand brunurile, dar §i negrul, atat de

pretuit de Manet. Fara sa fi studiat problemele din

punct de vedere §tiintific, cautarile impresioni§tilor

Auguste Renoir, Moulin de la Galette

se Tntalnesc cu cercetarile timpului Tn domeniulfizicii culorii (Chevreul). §i inventia fotografiei va

avea urmari nea§teptate asupra noii picturi. Arti§tii

acestei epoci devin con§tienti de faptul ca reprodu-

cerea exacta a realitatii poate fi preluata de

fotografie, pictura dobandind Tn acest fel o mai mare

autonomie. Fotografia intervine Tnsa §i Tntr-un alt fel

asupra picturii. Spre exemplu, multe compozitii ale

lui Degas se resimt de pe urma cadrajului fotografie

prin punerile Tn pagina nea§teptate. Impresionismul

aparuse ca un gest spontan al unor arti§ti, iar odefinitie exacta este greu de dat. Cu toate ca va

organiza opt expozitii colective, gruparea impresio-

nista nu este unitara, astfel Tncat se poate vorbi mai

d b d i i i§ti d t d I i i

cat Tn spiritul artei clasice, va lucra Tn atelier §i nu va

practica fragmentarea tu§ei. Dintre membrii gru-

pului, Pissarro este cel mai echilibrat. Cu exceptia

lui Monet, toti impresioni§tii vor cauta drumuri noi

dupa 1880. Acest curent, prevestit de o serie de

mari pictori ai secolului al XlX-lea: Constable,Turner, Delacroix, pictorii de la Barbizon, Courbet,

Corot, va avea atat stramo§i mai Tndepartati ca Ve

lazquez sau Frans Hals, cat §i mai recenti. Dintreace§tia din urma Boudin, „regele cerurilor” cum Ti

spunea Corot, §i olandezul Jongkind, care retine Tn

acuarelele sale aparentele momentane ale peisajului, Tl vor marca decisiv pe Monet. De la Delacroix,

care Tncepe lupta Tmpotriva culorii locale, §i pana laimpresioni§ti se cristalizase o noua conceptie

asupra culorii, concomitent cu luminarea paletei. Deacum Tnainte tot mai multi pictori Tncep sa redea

culoarea vazuta, pe care o pun pe panza Tn functie

de context, tot a§a cum Tn literatura cuvantul

dobande§te expresivitate Tn functie de context. Nu

spunea unul din scriitorii epocii? „Lampa spune §i

lampagiul §i poetul” (Paul Fort).

Claude Monet (1840-1926). Scriitorul Marcel

Proust Tl prezinta pe Monet sub trasaturile persona-

jului sau Elstir din romanul ,,/ncautarea timpului pier-

dut\ sugerand caracteristica fundamental^ a im-presionistului care „se straduie§te sa smulga din

ceea ce simtise, ceea ce §tia. Efortul sau constase

tn a dizolva acest agregat de rationamente carora

noi le spunem viziuni'. Dintre toti impresioni§tii, Mo

net este cel care Tmpinge pana la ultimele consecin

te procedeul divizarii tonului. Tntalnirea cu cei doi

initiatori, Boudin care picta Tnplein-air pe plajele Nor-

mandiei, §i Jongkind, cu o viziune atmosferica sen-

sibila la instantaneu, Ti provoaca revelatia luminii,

elaborand o pictura fluida, aeriana §i colorata. VaTncerca sa surprinda clipa care trece. Pasionat de

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Edgar Degas, La curse

Alfred Sisley (1839-1899) Tmpreuna cu Monet§i Pissarro reprezinta Impresionismul Tn stare pura.

Cand este influentat de Monet, Sisley evita sa to-

peasca formele Tn efecte atmosferice. Mai mult

decat altii, el ne spune ca Impresionismul este o

stare de fericire. Prive§te orice subiect cu mult calm.

Chiar Jnundatiile de la Marly ne transmit o at-

mosfera sarbatoreasca.

Pe Edgar Degas (1834-1917) Tl apropie de im-

presioni§ti nonconformismul, gustul pentru culoa-

rea pura sau interesul fata de viata cotidiana. Il

despart Tnsa de Monet, pentru care totul nu era de

cat o iluzie, lipsa de interes pentru plein-air §i ata-

§amentul fata de figura umana cu mi§carile ei cele

mai delicate. In tinerete, Ingres Tl sfatuise sa tragalinii §i iar linii, ceea ce nu va uita niciodata. Linia

neta delimiteaza forma, Tl obliga sa abandoneze

divizarea tonului. Va cauta cu Tnver§unare linia vie,

linia interioara a modelului. Tntr-o buna zi a putut sa

afirme: „Sunt colorist cu linia". Loja teatrelor, sala

de balet sau cursele hipice Ti ofera pretexte pentru

compozitii de o nea§teptata modernitate. Inspirat

de stampa japoneza §i de cadrajul fotografie,

Degas ne ofera inedite puneri Tn pagina Tn compo-

zifii de o mare complexitate. Prin folosirea vederilor

plonjante §i a diagonalelor compozitionale, el reu-

§e§te sa confere varietate aceluia§i subiect care

evoca palpitatia vietii prin eclerajele dirijate aflate Tn

contrast violent cu penumbrele. Aminte§te de Leo

nardo prin numarul mare de experience tehnice

care-l fac sa amestece uneori pastelul, uleiul sau

gua§a. Va conferi Tnsa tehnicii pastelului o stra-lucire pe care n-o mai avusese de pe vremea lui

Chardin. Prin figurinele modelate Tn ultimii ani,

Degas se alatura unor pictori ca Daumier sau

PO S T IM PRESION ISM UL

lmpresioni§tii ajung destul de repede la capatul

posibilitatilorm ceea ce prive§te sugerarea efemeru-lui §i a mi§carii, seductia atmosferei Tnsorite. Pentru

a pune Tn evidenta aceste elemente, impresioni§tiiau lasat deoparte alte resurse ale picturii, cum ar fi

cele legate de problema formei, structurii §i stabili-

tatii. Ei ajunsesera la capatul drumului, iar succesorii

lor erau Tn imposibilitate de a-i urma fara riscul pla-

giatului. Chiar §i colegii lui Monet vor abandona un

drum pe care doar acesta Tl va urma pana la capat.

Arti§tii care se vor afirma dupa 1880 vor Tncerca sa

profite de pe urma exemplului impresionist pentru agasi noi drumuri de explorat. Se vor ivi astfel Neo-

impresipnismul lui Seurat, Nabismul cu sensi-

bilitatea lui lini§tita, operele Tncarcate de dramatism

ale lui Gauguin, Van Gogh sau Toulouse-Lautrec,

constructia cezanniana. Postimpresionismul n-a

fost o adevarata mi§care. Tn ultimele doua decenii

ale secolului al XlX-lea, ace§ti pictori vor Tncerca sa

reprezinte nu numai ceea ce observau, ci §i ceea ce

simteau, arta devenind, de acum Tnainte, libera sa

exprime atat profunzimea trairilor suflete§ti, cat §iaspecte ale realitatii. Asistam la o serie de Tncercari

al caror scop era de a supune pictura unei ordini in-

telectuale §i nu doar sensibilitatii ochiului. Arta post-

impresioni§tilor este Tn contradictie absoluta cu arta

lui Monet.

N e o i m p r e s i o n i s m u l

Reprezinta mi§carea constituita de Seurat §i

Signac Tncepand de prin 1886 §i care urmare§testudiul §tiin ific al culorii, Tncercand sa sistematizeze

studiul diviziunii tonului Tnceput de Impresionism. In

cadrul ultimei expozitii a impresioni§tilor din 1886,

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


„l an ae grau cu corbf,

Tn care latura expre-

sionista a picturii sale se

intensified. Va fi admirat

mai tarziu de reprezen-

tantii curentului expre-

sionist, care-1 vor socoti

un precursor, precum §i

de fovi§ti.

Henri de Toulouse-

Lautrec (1864-1901)

provenea dintr-o familie

ilustra, dar suferind un

accident la varsta ado-

lescentei ramane diform

§i toate energiile sale se

vor canaliza catre arta. §i asupra Iui, Impresio

nismul §i mai ales Degas vor exercita o puternica

influenta. Ca §i acesta, detesta natura, dar va fi

pasionat de cai, de spectacolele de cabaret, de

acrobati, de cursele cicliste, ca Tn „Calareata de la

Circul Fernando” (1888), „Yvette Guilbert salutand

publicuf' (1894), „Gateala" (1896). Degas T§i analiza

Tnsa modelele cu raceala, pe cand Toulouse-Lau

trec prive§te lumea cu un soi de tandrete. Va deveni

pictorul vietii de noapte din Montmartre. Cauta sa

descifreze secretele figurilor §i corpurilor, cufundan-

du-le Tntr-o lumina impersonala §i rece. Aid va exe-

cuta primul afi§ inspirat de stampele japoneze. Cu

linii simple, dar incisive, la care adauga cateva pete

de culoare, Lautrec va revolutiona arta afi§ului §i este

socotit, pe drept cuvant, parintele afi§ului modem.

Exemple: „Divanul japonef (1892), Jane Avrif’

(1893), Aristide Briant in cabaretul sad’ (1893).

Paul Gauguin (1848-1903), este artistul care a

vrut sa Tncerce totul. Se apropiase de pictura prin

Impresionism, datorita Iui Pissarro, prin intermediul

caruia Tl va cunoa§te pe Cezanne. Dar Impresio

nismul nu este decat un exercitiu, pentru ca simte

nevoia de a evada catre o lume primitiva, simpla,

imaginata ca un adevarat paradis pierdut. Tn 1883,

Gauguin renunta la un post onorabil de functionar

bancar §i T§i parasea familia pentru a se dedica Tn

Tntregime picturii. Va pleca mai Tntai Tn Bretania,

unde ia contact cu grupul de pictori de la Pont-Aven

§i discuta pe marginea „Manifestului simbolismuluf’.

Reactioneaza fata de Impresionism, care „se con-

centrase - dupa spusele Iui - in jurul ochiului §i nu

in centml misterios al gandirii’, cat §i fata de Neoim-

presionismul „cufundat in ratiuni §tiintifice". Acum

picteaza prin pete ample de culoare, delimitate de

rloade denumirea de „cloisonism” (de la cloi

sonne”, tehnica emailului §i vitraliului). Prin Gau

guin, desenul T§i redobande§te functia limitativa.

Tablourile sale aveau sa starneasca entuziasmul

unui grup de arti§ti cunoscuti sub numele de

„nabi§ti\ din care faceau parte Paul Serusier,

Maurice Denis, Pierre Bonnard sau Edouard

Vuillard. Preluand sugestii tehnice din arta primitiva,

vitraliile gotice sau stampa japoneza, Gauguin

ajunge Tn acest moment la o noua formula de

expresie plastica, a§a numitul „sintetism". Realizea-

za cateva capodopere care indica un nou drum Tn

pictura sa: „Viziunea dupa predica” („Lupta Iui lacob

cu ingeruf’) din 1888 sau „Christul galben” din 1889.

Jn pictura trebuie sa cauti mai curand sugestia

decat descrierea, cum procedeaza de altfel §i muzi-

ca". Idei de acest fel aveau darul de a-i entuziasma

pe tinerii care Tncercau sa se Tndeparteze Tn acea

epoca de naturalism. Amintind de romantici prin

dorin^a de a evada din realitate, Gauguin pleaca

Tn 1891 Tn Tahiti, dar aventura sa este, Tn primul

rand, picturala §i, Tn egala masura, interioara.

Fuga de Europa a fost un act simbolic, care tre

buie pus Tn paralel cu evaziunea sa dincolo de a-

parente, catre o arta a abstractiei muzicale, a

simbolurilor §i alegoriilor. Tn insulele Pacificului

n-a cautat pitorescul sau exotismul, ci inocenta

omului neafectat de civilizatie. Tn mod voit, el

Tndeparteaza acum modeleul, valorile, perspec-

tiva lineara, e§alonarea planurilor din pictura

traditionala, pentru a obtine compozitii cu un ca-

racter monumental §i decorativ, apropiate de

cele medievale. Culoarea va dobandi o libertate

deplina: „Culoarea, care, ca §i muzica, este o vi-

bratie, completeaza ceea ce este mai vag §i mai

universal in natura". Gauguin stabile§te adeva-

rate corespondente Tntre armonia tonurilor pure,

Toulouse-Lautrec, Moulin

Rouge, afi§ litografic

Paul Gauguin, Viziunea dupa predica (Lupta iui lacob cu ingerul)

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


ptctum sale evoca Barocul, Tn timp ce pretiozitatea

materiei picturale, cristalizata Tn adevarate bijuterii

magice, aminte§te de Rembrandt. Acest artist §i-a

ca§tigat o imensa reputatie ca profesor care

'ncuraja cautarile plastice §i libertatea de expresie a

elevilor sai. Tn atelierul lui, adevarata „citadela a

Simbolismulut’, aveau sa se formeze nu numai

viitori reprezentanti ai Fovismului, ca Matisse sau

Marquet, ci §i Expresionistul Rouault sau un artist

atat de complex ca romanul Pallady. O nota particu

lars, Tn cadrul Simbolismului, o prezinta Puvis de

Chavannes (1824-1898). El §i-a Tndreptat atentia

asupra compozitiei murale alegorice, care reune§te

viziunea antica §i inspiratia cre§tina. Preocupat de

arhitectura imaginii, Chavannes realizeaza compo-

zitii cu un desen sintetic, decorativ, subsumat logicii,

Tn care culoarea conteaza din ce Tn ce mai putin. Va

avea o mare influenta Tn epoca §i, nu Tntamplator,

Gauguin T§i dorea sa faca „Puvis coloraf. Arta

simbolista va avea o puternica influenta asupra„artei 1900’, astfel Tncat este dificil, uneori, ca

aceste curente sa poata fi delimitate.

A r t a 1900

Hector Guimard, Intrare Tn statie de metrou, Paris

le §i, mai ales, a aceleia predate Tn academii. Moti

vatia mi§carii: arta 1900 reprezinta o dubla reactie

1. Tmpotriva eclectismului arhitecturii §i artei decora

tive a secolului al XlX-lea, caruia Ti opune o sinteza

a artelor; 2.Tmpotriva produselor de serie industria

la, socotite urate. De aceea, nu este Tntamplator ca

realizarile cele mai de seama se Tntalnesc mai ales

Tn artele decorative, fiind asociate §i cu o mi§care

de reTnviere artizanala.

Antonio Gaudi, La Sagrada Familia, Barcelona

Elemente caracterist ice. Temele sunt inspi

rate din natura (elemente florale §i animaliere

stilizate). Linia sinuoasa folosita Tn arabescur

lineare §i cromatice devine un element cheie

arti§tii gasind Tn artele grafice un teren privilegia

de cautari creatoare. Cum ornamentul nu este

decat o forma artificiala, creatorii Tncearca sa-

opuna naturalismului picturii oficiale. Compozi

tiile sunt cu forme aplatizate, organizate dupa

ritmuri lineare, arareori simetrice. Arta 1900 T§va gasi diverse surse de inspiratie: stampa

japoneza, sculptura din Africa §i Oceania, artel

populare din centrul Europei, Simbolismul euro

pean. Cautari Tnrudite Tn epoca se pot urmari lpictorii Gauguin, Munch sau Klimt. Ulterior, e

couri ale artei 1900 se regasesc §i Tn opera alto

arti§ti importanti, cum ar fi Brancu§i. Debutand

ca arta a unor elite, cu timpul va deven

populara. Ideile specifice acestei arte se vo

raspandi §i datorita unor reviste celebre Tnepoca: „Revue Blanche", „Jugend”, „Studio”

Aparuta Tn rnarile ora§e industrializate din Occi

dent, se va raspandi, la pragul dintre secole, atat Tn

Europa, cat §i Tn America. Mai bine de un deceniu

„arta 1900' va deveni o adevarata moda. Varietatea

„artei 1900’ ne este dezvaluita §i de numarul mare

de denumiri sub care este cunoscuta: ,Art Nou-

veau”, „Modem Style”, „Stile Liberty”. Termenul de

„Secesiune”, folositTn Germania §i Tn Austria, va do-

107

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Importantesteca influenteaza maitoatecuren-

tele de la Tnceputul secolului XX §i intra Tninterferentacuele.

SCULPTURA

EvolutiasculpturiisecoluluialXlX-leadelaNeo-

clasicismpana laRodineste maisaracaTn monu-

mente§ipersonalitydecatpicturaaceleia§iperioa-

de. Estesemnificativfaptulcaelementelecelemai

Tnnoitoaredinaceastaperioadaapartinchiarpicto-

rilor:RealistulDaumier sculpteazacudezinvoltura

oseriedestatuetecuunmodelajnervos,aproape

expresionist, amintind de deformarile caricaturilor

sale.Renoir sevadedicasculpturiiTnultimiianide

viata,modelandcuomaredezinvolturanudurifeminineTncarcatedesenzualitate. §i Degas alasato

operasculpturala,amintindu-neprintr-ocelebraba-

lerinadesubiecteledinpictura§ipastelurilesale.La

sfar§itulsecolului,Paul Gauguin seTntoarce,§iTn

sculptura,catrelumeaprimitivacare-1influentaseTn

moddirect.Cea maimareparteasculpturii seco

luluiestelegatadeacademismulpreferatdeoficiali-

tatiledin Tntreaga Europa. Frangois Rude (1784-

1855)estecel mai bunsculptorfrancezdin prima

jumatate a secolului al XlX-lea, participand la

decorarea Arcului de Triumf din ParisTn 1836. El

ramane un izolat Tntr-o epoca dominata de

Clasicism.Jean Baptiste Carpeaux (1827-1875),

precursorul lui Rodin, este cunoscut Tndeosebi

AugusteRodin,Sarutul

pentrugrupul„Dansut'din1865,amplasatpefatada

Operei din Paris. Elscapade influentaacademis-

muluioficial,preferandsaseinspiredirectdinviata.

Auguste Rodin (1840-1917).MomentcrucialTn

istoriasculpturii,eldominaaceastaartalasfar§itul

secoluluialXlX-lea§iTnceputulsecoluluiXX.Rodin

trage ultimeleconcluzii din Romantismul secolului

alXlX-lea §i reprezinta, Tn acela§i timp, Tnceputulsculpturiimoderne.Elafost realist, ca§i Courbet,

panaTn punctulTn carea fostacuzatcaanumite

operenu suntaltcevadecatmulajedupafiintevii.

SeTnrude§tecuimpresioni§tiiprincapacitateadea

retineclipafrematatoaredeviata§ieste,Tnacela§i

timp,sensibil lasubtilitatilemi§carii Art Nouveau.A

recurs ladeformari, sporindexpresivitateafiecarui

fragment al unei lucrari. Se ocupa mai mult de

semnificatiaunui gestdecatdeasemanare§i prin

aceastaseasociazaintentiilorsimboli§tilor. Lucra-reacareastamitcelemaiaprinsediscutii ramane

statuialui„Balzac",Tncaredepa§e§teasemanarea

fizicapentruasugerarealitateaprofundaamarelui

romancier Rodin i a Tnfa§urat corpul Tntr un fel de

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


rasadecalugar, intensi-

ficand expresia. Multi

sculptori ai secoluluiXX

aumo§tenittipuldemo-

delaj pictural rodinian.

Altii,multmaiimportanti,

au Tncercat sa-l depa-

§easca.Educatia ochiului exer-

sata prin frecventarea ope-relor de arta ne poate

descifra uneori sensurile

ascunsealeuneicapodope-

re. lata o demonstrate fa-

cuta de esteticianul francez

Etienne Souriau, („Struc-

turileopereidearta”)despre

„Catedrala” lui Rodin. „Ve-

dem doua maini care se

sprijina una pe cealalta,

u§orcurbate§ icu degetele

alaturate formandun feldebolta.Dacaledescifrezcon-

tinutulgasesctotfelulde lucruri. Maiintaiexprimainmod

clar, concret, principiul tehnical catedraleigotice: edificiu

sustinandu-se prin sprijinul reciproc al partilor sale. Dar

descoparimediatuncomentariumoralalacestuiprincipiu

arhitectonic, preschimbatmtr-un raport urhan prin gestul

celor doua maini u§or sprijinite una de cealalta §i care

formeaza un fel de adapost prin modul in care sunt

alaturateunadealta. §/'dacan-amvazutdecatasta,n-am

vazut inca decat tema generala a compozitiei. Daca

continui cercetarea, observ o ciudatenie: daca incerc sa

imit acordul celordoua maini, mi-e absolutimposibil. Cuoarecare atentie descopar ca acestea sunt doua maini

drepte, §i, in consecinta, ni-

manui nu-i este posibil sa

realizeze singur acest grup

arhitectonic. Avertizatca este

vorba de o alaturare formata

dedouafiintediferite, incepsa

mtrezaresc astfel m opera o

intreaga filozofie a dragostei,

anoastraetc. O arhitectonica

asufletelorseascundeinspa-

tele acestei reprezentari atatde simple. De§i le vedem In

echilibru, totu§i una e ceva

mairobusta, cealalta maide-

licata, §i, daca ne uitam de

foarteaproape, aparevidento

manadebarbat§iomana de

femeie. Inplus, echilibrulnue

absolut §i mana feminina e

putin mai curbata decat

cealalta, ca §icanda rincepe

sa se inchidapentrua sepiti

in adapostulmainiivirile. Dartotu§i ajung impreuna la unechilibru. E clar ca aceasta

structura da un continut sim-

bolicfoartecomplex§icuade-

varatfilozofieopereiplastice foartesimple§ifaramdoiala

foartefrumoase”.

Autorulfaceaiciunexercitiudedescifrarevizual£,dez-

valuindu-nefolosuldeaprivicuatentieooperSdearta.De

altfel, termenii Tntrebuintati sunt dintre cei mai simpli: a

vedea,examen,atentie,aprivietc.Cinevacaren-arvedea

ca e vorba de doua maini drepte de la dou3 persoane

diferite n-ar intelege sensul §i ar putea ajunge u§or la

explicatiigre^ite(spreexemplu,gestulrugaciunii).

E v a l u a r e

1. In 1876, cand impresioni§tii deschid a doua

expozitiecolectiva,cronicaruldela„LeFigaro" co-

menta evenimentul Tn ace§ti termeni: „Strada Le

Peletierareunmare necaz. Dupa incendiuldela

Opera, iataunnoudezastrucareseabateasupra

acestuicartier.S-adeschislaDurand-Rueloexpo

zitie care se pretinde a fi de pictura. Trecatorul

inofensiv [...] intra§iochilorsaiinspaimantatilise

ofera un spectacol crud: cinci sau §ase zanatici,printrecareofemeie,ungrupdenenorocitiatin§ide

nebuniaambitiei, §i-audattntalnire acolopentru

a-§ie>(puneoperele..." Incercati sa comentati, la

randul vostru, lucrari semnate de impresioni§ti.

Cum interpretati reactia jumalistului de la „Le

Figaro” Tnfatanoutatiipicturiiimpresioniste?

2. Sintetizati cum se manifests influentele

antichitatiigreco-romaneTnartaneoclasica.

3. FacetioparalelaTntrearhitecturaneoclasica

§isurseleeideinspiratie§iarhitecturaromantica.4. Precizati prin ce elemente se deosebe§te

IngresdemaestrulsauDavid.

5. Cautati §i alte exemple de lucrari care sa

ilustreze principalele teme Tntalnite Tn pictura

romantica.

6.FacetioparalelaTntre„PlutaMeduzei' pictata

de Gericault §i „Naufragiui Sperantei’ de C.D.

Friedrich, urmarind evidentierea deosebirilor de

viziune§ilimbajplastic.

7. Stabiliti ce raport exista Tntre acuareli§tii

englezi§ipictorii impresioni§ti.

8. Stabiliti rolul §i locul curentului realist Tn

cristalizareaexperientelorimpresioniste.

9. Faceti o paralela Tntre operele pictorilor

aparflnand curentului Impresionist §i puncta i

diferentieriledeviziune§ilimbajplasticdintreautorii

lor.

10. Precizati care sunt principalele directii §i

orientari deschise de Postimpresionism, Tn arta

seculuiXX.

11.Alcatuitiuneseudespreimportantasecolului

al XlX-lea pentru dezvoltarea artei Tn secolulurmator

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Capitolul 7

SECOLULXX

A r t a in p r ima j u ma t a t e aSECOLULUI XX

GranitadintredouasecolenudelimiteazaTntotdeaunadoua

perioade artistice. Inceputurileartei modemesuntsituate, de

regula,pelamijloculsecoluluialXlX-lea,pevremealuiManet

dar,dupaanul1900,evolutiaarteisevaacceleraTntr-unritmne-

maiintalnitpana atunci. Existenta curentelorse poate reduce

doarlacativaani§i, nudeputineori, evolueazaconcomitent.

Uneoriseopunnunumaitraditiei, ci§iunuialtcurentcontem-

poran.ArtasecoluluialXX-leaparedominatadelaTnceputde

unsentimentdecriza.Regulilegeneralacceptateinpracticaar-tistica,dar§i ininterpretareaoperelordeartaTnsecoleleante-

rioare, paranumaifidenici unfolos. Pedeoparte, aceasta

epoca oferea imaginea unei societati prospere§\ fericite, ,,/a

belleepoque”, pedealtaparte, eaprezentasimptomele unei

crize totmai grave, in care valorile traditionale sunt puse in

discutie.Arti§tilordinprimajumatateasecoluluilerevinerolulde

ademolatraditia. Nici un canontraditional nu este lasatdeo-

parte:forma,culoarea,spatiulsuntrepuseindiscutie.Avangar-

deleartisticemergatatdedeparteTncatrenuntabrutallatoata

mo§tenireatrecutului,dorindsaiatotulde lazero. PunereaTn

discutiealimiteloropereideartaT§igase§temotivatiidiverseTn

mentalitateaomuluiacestuiTnceputde secol. Nesigurantaso-ciala§iexpansiuneademograficaproducdezordiniTnceeace

prive§teconceptiadesprelume§iviata,nunumaiaartistului,ci

§iaomuluiTngeneral.NoulorizontpecareTldeschiddescope-

ririle din §tiinta §i tehnica produce tulburari, Tn primul rand,

asupra viziunii arti§tilor. Jntuitiile” lui Bergson, filozofia lui

Nietzsche, psihanaliza lui Freud exploreaza noi sfere ale cu-

noa§terii.TeoriarelativitatiialuiEinsteinmodificaloculomuluiTn

univers,ca§iperceptiatimpului§iaspatiului.Traditiarenascen-

tistabazatapeogandirerationala,carepresupuneaoestetica

aimitariinaturii,seprelungisepanaTnsecolulalXlX-lea.Manet

initiaseodirectienoua,careseTndepartasetreptatdetraditie.

Din ultimele decenii ale secolului al XlX-lea se fac simtiteprincipalelecaracteristicialenoiiartefigurative:abandonulrea-

iismului§icautareaunuilimbajnou.Pictoriifolosesctotmaides

forme§iculoriindependentedeaceleaalenaturii§iseambitio-

neazasa facadin tablou un organismautonom,Tncare reali-

tateaaparetranspusa,darnureprodusa. InsecolulXX,curen-teledeavangardavorluaopozitieradicalaTmpotrivaarteidestil

vechi. Elevora§ezaexistentaTnainteagandirii, vor renunta la

reprezentare,carepresupuneo imaginemimetica,Tnfavoarea

prezentarii, lasensibilitate Tn favoareaadevarului obiectivex-

primat prin constructia plastica. Curentele de avangarda au

Tnceputprinasearatacontraartei.Conceptiadespreceeste§i

cenu estefrumosparea nu maifi deactualitate, iarclimatul

culturaldelaTnceputulsecoluluidebuteazatocmaiprinopozitia

fata deesteticatraditionala. Pare lucrul cel mai firesccaarta

timpuluinostrusafiemaiaproapedeTntelegereaspectatorului.

Maimultchiar,sepoatepresupunecaaceastaartaartrebuisa

duca la o mai u§oara receptare a artei trecutului. Anumitemuzeecontemporaneau§i pomitTn expunerede la ceeace

esteartaTnprezentspreceeaceafostartaTntrecut, sperand

sapoataTnlesnivizitatorilormaibunaTntelegereafenomenului

artisticTngeneral.§i,cutoateacestea, nicioartanuridicamai

multe §i mai dificile probleme, Tn ce prive§te Tntelegerea §i

acceptarea,caartamodema.

ArhitecturaTnprimajumatateasecoluluiXX.Eclectismul

secoluluialXlX-leaT§ipropuneasarezolveproblemeestetice,

Tn vremece curentele care se impun dupa 1900 trebuie sa

rezolve, maidegraba,problemepractice§i saseeliberezede

uneleformealearhitecturiianterioare.Arhitecturatrebuiesaras-

pundaproblemelorurbanizarii.Dupa revolutia estetica a Art-Nouveau-\u\ se va impune

treptatonouaconceptiedesprearta.AntonioGaudi,cumonu-

mentele sale din Barcelona, mai este legat Tnca dearta din

preajmaanului1900.Ineratehnologiei,fluiditateaomamentelor

floralealestilului Art-Nouveaunu-i maisatisfacepemultiarhi-

tecti care se orienteaza chiar spre suprimarea omamentului.

ArhitectulAdolfLoosscrieocarte intitulatasemnificativ„Oma-

ment§icrima”. InS.U.A.,arhitecturaorganicaaluiFrankLloyd

WrightaparelaTnceputulsecoluluicaoreplicadataeclectismu-

lui.Acumformaestelegatadematerial.Spreexemplu,cladirile

dinlemnauoformaspecifica,diferitadeacelordinpiatrasau

dinbetonarmat,iarni§testalpidinbetonarmatnu-imaiimitapecei din lemn. Formavolumelor§ispatiilorderivadin modulTn

careseTnscriucladirileTntr-unanumitteren.Wrightpleacadela

casatraditionalaamericanade lamunte.Incelebra„Casadela

cascada”(1936,Pennsylvania),elTncearcasaimpunaprincipiul

„spatiului care curge” §i renunta la Tncremenirea spatiului

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


nterior. Sugereaza ca locuinta este suspendata deasupra

cascadei,dar,inacela§itimp,pareoexcrescentaastancilorpe

care se sprijina. Insa, de laTnceputul secolului trebuiasase

construiascarepede§ibinepentruunnumarmaredeoameni,

ararhitecturaorganica,maisubiectiva§itinzandspreunicat,nu

puteasatisfaceasemeneanecesitati.A§anumitul„stilinternatio

nal”,carevaluaamploareduparazboiTnconstructiadelocuinte

§icladiriindustriale,vaTncercasarezolveacesteproblemefolo-

sindmaterialeproduseindustrial:betonularmat,otelul§isticla.

Reprezentantii curentului sunt convin§i ca arhitectura poate

nfluentaviataoamenilor.Acesteconstructsuntunfeldeanve-

ope.Asupraacesteiarhitecturifunctionaleoinfluentadeosebitaau avut-ocurenteledin arteleplastice, „DeStijl’§i Cubismul.

Unul dintre promotorii stilului international va fi germanul

Gropius. De numele luiWalterGropius (1883-1969), viitorul

ondator§iconducatoral §coliidelaBauhausTnfiintata in1919,

se leagacolaborarealarealizareauzinei„Fagus”(1911),unde

peretii exteriori erau eliberati de sarcini portante, iarcolturile

cladirii erau transparente. Interioarele suntfunctionale, au un

confort spoilt §i multa lumina naturala. Gropius este socotit

nitiatorul peretelui exterior construit complet din sticla. Se

mpune ideeaca formaesteticaacladirilortrebuiesa reflecte

ormafunctional aacestora. Activitateasade pedagog,care

pretuia muncaTn echipa, vaavea omare influentaTn epoca.§coaladelaBauhaus, careaavutprintreprofesoripeKlee§\

Kandinsky,pregateaspeciali§tiTn maimultedomenii (mobilier,

designindustrial,arteaplicate)pentruaputeaechipacladirilepe

care le construiau. O astfel de gandire rationala vapromova

arhitecturadenumitaJunctionalista”,caresevaextindeTntoata

umea.SediulBauhaus-uluidin1925delaDresda,ca§icelde

aDessaudin1926suntastfeldeexempledatorateluiGropius.

AntimonumentalitatiiluiGropiusTiputemopunenouamonu-

mentalitateafrancezuluiCharlesEdouardJeanneret,zisLe

Corbusier(1887-1965).Preocuparilerationaliste§ifunctionalis-

eale acestuiavorTncerca sa.raspundanevoii crescandede

ocuinte.El concepea§a-numitele„unitatidelocuit’, cumsuntceledinMarsilia, rnari proiecte urbanisticecare cuprindeau§i

dotaridestrictanecesitate: magazine, §coli, locuinte.Adeseori

constructiilesaledemaimicidimensiunisunt indicatepepiloni,

parterulfiindcedatspatiilorverzi,iarplanulsuperioramenajatca

oterasa-gradina,ca la„VilaSavoye”(Poissy,1930).Ferestrele

continue sugereaza continuitatea Tntre spatiul interior §i cel

exterior.TendintasadesimplificareaformelorTIvaTndreptaca-

reunstilmaisculptural,caTn„CatedraladinRonchamp”(1952),

acareiTndraznealapreveste§tearhitecturapostmodema.

Sculptura.Scuiptorii legatideavangardaprimeijumatatia

secoluluiXXsedespartdetraditie§iimagineazasurprinzatoare

ormeexpresivecareevocanelini§teaomuluiacesteiepoci.DeaTnceputurileistorieisale,aceastaartaafostinspirataTnprimul

randdecorpulomenesc,darsculpturasecoluluiXXsedeose-

be§teradicaldetotcese realizasemaiTnainte. in continuarea

raditiei pictorilor-sculptori din secolul al XlX-lea (Daumier,

Degas, Renoir), o serie de pictori ai secolului XX, precum

Picasso,Boccioni,MatissesauArp,suntcreatoriiunorlucraride

referintapentru istoria artei volumului. Multecurente picturale

vorfi ilustrate§idescuiptoriipropriu-zi§i.

SculpturasecoluluiXXdescoperaspatiulcaelementplastic

nou,spredeosebiredesculpturatraditionalacarepuneaaccent

Tndeosebipevolumul materiei. In sculpturatraditionala lumina

aluneca pe suprafata volumelor, acum ea poate patrunde Tnnteriorulformelor, iarspatiulpoate„dizolva”masamateriala.§i

pentrusculptori timpuiTncepesadevinaopreocupareplastica.

Mi§carea, importantelementTn acestsecolal vitezei, vafi nu

doarsugerata,ciTncorporatadirectTnforme.Devineobi§nuitun

dialogtntrearte.Spreexemplu,granitaTntresculptura§\arhitec

tura nu mai este atat de ferma. Se dezlantuie o adevarata

fanteziespatialaTncaregolulpredominaasupraplinului,iartim

puidobande§teunroltotmaiTnsemnat.Alaturidematerialele§i

tehniciletraditionalesuntfolosite§ialtelenoi:metalulprelucrat

prinsudura,maseleplasticetransparente§icolorate.Alaturide

inovatori, oseriedearti§ti importanticontinuatraditiafigurativa

pe care Tncearca s-o modemizeze. Legati de figurativ, Bour

delle, Maillol sau Despiau provoaca o reactie antirodiniana.

AntoineBourdelle (1861-1929)T§iarhitectureazacompozitiile

sugerand ideeadeforta. ElseTndeparteazadepicturalitatealui

Rodin, concentrandu-se asupra domeniului specific sculpturiicareestevolumul.

Dinnabismultineretii AristideMaillol(1861-1945)pastrea-

zaTnclinatiaspresimplificarea§ipuritateaformei.Catremijlocul

secoluluiHenriMoorevaTncercasadeareprezentariiumanului

oformamodema.

Pictura in prima jumatate a secolului XX

„Pictura,a§acumesteeaacum, serieVanGoghin

1888frateluisauTheo,promitesadevinamaisub-

tila - maimultmuzica§imaiputinsculptura§imai

aleseapromiteculoarea”

AndreDerain,Uscarea velelor

F o v is m u l

„Camavalul culorif’. La Tnceputul secolului XX

ungrupdearti§ticonfirmaprofetialuiVanGoghpri-

vind culoarea. Culorile incendiare ale panzelor

HenriMatisse,Calm, lux §i voluptate

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


expuse de Matisse sau Vlaminck la Salonul de

Toamnadin 1905vorprilejuiunui criticocaziade

a-i numi „fauves" (fiare, animate salbatice) §isub

acestnumevorintraTnistoriaartei.Fovismulseva

dezvolta Tntre doua extreme: fie supunandu-se

instinctului, ca la Vlaminck, fie pornind de la o

conceptieclaraasupraansambluluicompozitional

carefaceapel la reflexie§i calcul, ca la Matisse. Acestavafi socotitun adevarat§efde §coala,Tn

jurul luigrupandu-seceimaimultireprezentantiai

mi§carii:Marquet,Dufy,DerainsauBraque. Parin-

tele Fovismului va fi considerat Van Gogh, dar

alaturideeltrebuieamintitenumeleluiCezanne§i

Gauguin. Fostul elev ai lui G. Moreau, Matisse,

face cuno§tinta cu Neoimpresionismul cand

picteazapentru scurtavremealaturideSignacTn

tehnicapoantilista. Mai tarziu, Matissetransforma

punctele Tn pete de culoare pura a§ternute pepanza cu odeplina libertate. In 1905 el picteaza

Tmpreunacu DerainTn sudul Frantei, laCollioure,

unde intensitatea luminii meridionale exalta culo-

rile, dar cromatica devine incandescenta §i Tn

absenta soarelui mediteranean. Vlaminck T§i

intensified paleta chiar la Paris, iar culorile lui

Derain vor fi §i mai vii Tn peisajele executate la

Londra.Inplus,Matisse,Vlaminck,DerainsauVan

Dongen executa §i portrete cu odeplina violenta

cromatica. Alaturi deforta saexploziva, culoareadobande§teomaimare libertateatatTn raportcu

lumeaexterioara,cat§ifatadetraditie.Inumbranu

pun numai tente reci, ci, daca se ive§te ocazia,

a§tern un violet sau un ro§u. Cauta acordurile

inedite §i nu sedau TndaratTn fata disonantelor.

Resping clarobscurul §i modeleul pentru a nu

construi forma decat cu ajutorul culorii §i liniei

coloratecarenumaidefine§teobiectelecuexacti-

tate. Culorile §i liniile parasesc acum vechea lor

functie imitativa, do-bandind libertatea

expresieilirice.Com-

pozitia cromatica nu

areunscopdecora-

tiv, ci traducesenza-

tii §i sentimente

profund subjective.

Matisse declara ca

urmare§te expresia

pecarenuotraduceprin mimica §i gesti-

ca, ci prin pozitia

corpurilor, prin dialo-H i M i D d | dj |j j §j

goluri, prin proportii, adica prin compozitie, care

„esteartadeaaranjafntr-omanieradecorativadi

verseelementede caredispunepicturapentrua

exprima sentimente". La trei ani dupa aparitie,

Fovismul T§i Tnceteazaexistenta. Doardoi repre

zentantivormergemaidepartepedrumuldeschis

deFovism: Matisse§iVanDongen.Acestadinur-

mavadeveniportretistulmondencelmaicunoscutTnParisuldeduparazboifaraaparasipaletafova.

Pentru toti ceilalti schimbarea de orientare este

Tnsa completa. De la un senzualism cromatic,

ace§tiavortrecelaopicturaaustera.S-aspusca

dupacarnavalurmeazapostul. EstedreptcaDufy

se va Tntoarce mai tarziu la puritatea culorii

cautandcorespondenteledintremuzica§iculoare.

BraquesevaTndreptaspreCubism,ca§iDerain,

careulteriorsevaTntoarcespreopicturaclasica.

CatdespreVlaminck,careTnperioadafovavoiasadeafoe§coliideArtefrumoasecuvermillon-urile§i

cobalturile sate, se va Tndrepta catre o maniera

expresionistacuocromaticagrava. DoarMatisse

vaexploradomeniul culorii pana la sfar§itul vietii,

cand creeaza vestitele colaje din hartie colorata.

Henri Matisse (1869-1954), care marturisea ca

„simteprinculoare", este unuidincreatoriiviziunii

moderne.TonurileviievocapicturaluiVanGogh§i

Gauguin, iarrafinamentulTlapropiedeminiaturi§tii

persani.Incadinprimelepanzeateperioadeifove,raritatea acordurilorcromatice Tl Tndeparteazade

Vlaminckcarepuneaculoriledirectdintub.Pentru

Matissenuerasuficientsaa§ternipepanzaculori

stralucitoare. Problema sa era de a transpune

lumeaTntr-omanieracaresa laseculoriiTntreaga

sapuritate.Aflatlapolulopus luiPicasso,Matisse

traduceogandireclara§iprofundavisandla„oarta

deechilibru§idepuritate, caresanunelini§teasca

nici sa tulbure", ci sa aduca bucurie. In fata

preocuparii cubi§tilorpentru forma, Matisse oferasolutiaFovismului:„Culoarea,aceastaesteforma”.

Chiar §i atunci cand este atras de sculptura,

trecand §i prin atelierul lui Rodin, Matisse consi

derscaartaformei§ivolumuluiesteo „continuare

plasticaapicturif’.

CUBISMUL

„Algebra picturii”. Una din revolutiile cele mai

radicatedin istoriaartei afostTnfaptuitaTn Franta

Tntreanii 1907§i 1914de catrePicasso, Braque,

Gris§i Leger. Fovismul revolutionasepictura prin

culoare,Cubismulovafaceprinforma.Intalnireaa

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


GeorgesBraque,Portughezu/

fecundapentru na§terea§i impunereacurentului.

„TemperamentulluiBraque, scriaprietenul lorco-

munWilhelm Uhde, eracalm,masurat, burghez;

acelaalluiPicassosumbru,excesiv, revolutionar.

In unireaspiritualspe careo vorincheia atunci,

unuladuceaomaresensibilitate,altulomareapti-

tudineplastica.” Revolutia prin forma preconizata

de cubi§ti va fi argumentata mai tarziu de catre

Braquecarespunea:„simturiledeformeaza,spiritul

formeaza". Parintele Cubismului este consideratPaulCezanne,celcare,Tntr-oscrisoare,T§iformu-

lasecrezul:„satratezinaturacapeosfera,cilindru,

con”. §ideformarilesistematicealelui Ingresvorfi

studiatedecubi§ti. Un imbold decisivTI vorprimi

ace§tiadinparteaarteiprimitive§i,Tnspecial,dela

sculpturaafricana.Ca§iTncazul Impresionismului,

primelelucrari,numite„bizareriicubice”, aufostTn-

tampinatecuostilitate, iarnumelecurentuluiafost

datcu senspeiorativ. Dupa primii pa§ifacuti sub

semnulluiCezanne,Cubismulparcurgedouafazeimportante:Cubismulanalitic(1910-1912)§icubis

mulsintetic(1913-1914).Tnprimafazaestevorba

deodisociereaformelorTn figuri geometriceprin

analiza intelectuala. Pictorul selecteaza aceste i-

maginialeobiectului,fragmentateprinjocul liniilor

§i al planurilor §i le reune§te apoi pe suprafata

tabloului. Noi receptamdiferitefatete ale realului,

nu separat, ci de o maniera globala. Cea de-a

patra dimensiune T§i facea aparitia Tn pictura,

aceeaatimpului. Aceastaviziunesimultana esteasociata cu tendinta catre o cromatica austera

dominata de griuri §i ocruri, ca o reactie fata de

exaltareaculoriiFovismului.Suntpreferatenaturile

JuanGris,Natura moarta cu pipa

moartecuobiectesimple,u§orderecunoscut,pei-

sajelesau portretele. PoetulApollinaire, sesizand

concentrarea cubi§tilorasupra aspectului exterior

alobiectului,faceaobservatiaca „UnPicassostu-

diaza unobiecta§acumunchirurg facedisectia

unui cadavrU’. Adeseori tablourile acestei fazedevin aproape abstracte. Cu timpul T§i vor face

aparitiaimaginimentalecarestaulaorigineaunor

transformari Tnca §i mai radicale ale creatiei

artistice. Catre 1911 Braque §i PicassoTncep sa

introducaTn tablourile lor litere §i cifre care erau

maiputinabstracte. Eilipescapoibucatidehartie

pictata,taieturidinziare,tesaturi,cartipo§talesau

cartidejocetc.Realitatea,decareseTndepartase-

ra cubi§tii pana atunci, revineTn tabloucu §i mai

multaforta,evocandviataTnsa§i.Aceste„bucatiderealitate” caren-au niciovaloareesteticaprinele

TnseleproducTnsaunefectartisticprinmanierade

a le integra ansamblului. Colajul astfel inventat,

Cubismul va evolua spre momentul sau sintetic.

De aceasta data formele geometrice nu se mai

inspira direct din imaginile obiectelor pastrate Tn

memorie, ci sunt inventate sau create. Ele for

meazaacumocompozitiealecareielementesunt

numaiTnruditeculumeareala, farasamaipastre-

zenimicdinaparentelelucrurilor.Esteabandonata

JuanGris,Cartea

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


PabloPicasso,Domni§oarele din Avignon

oricesugestieavoiumelorTnfavoareaplanurilorcu

douadimensiuniuneoridelimitatede liniicurbe,§i

careprezintaadeseorisuprafetetexturate§iculori

vii.Obiectelesuntvazute,deobicei,dintr-unsingur

unghi §i nu plecand de la diverse puncte de

observatie ca Tn etapa anterioara. Declan§area

razboiului tulbura evolutia mi§carii, Tn sanul sau

manifestandu-sedeacumTnaintediversetendinte.

Fernand Leger, fascinatdetehnologia industrials

pe careoTnfati§eazaTmprumutandelementedin

geometriasimplaacorpului omenesc, realizeaza

compozitiimonumentalecuformetubularedilatate,

care-ivoraduceapelativulde„tubist’. Interesulpe

care-1poartaRobertDelaunaypentruvalorilelirice

aleraporturilorcromaticevadana§terea§a-zisului„orfism”.

„Faptul ca multa vreme Cubismul nu a fost

inteles§icapana§itnziuadeazisuntoamenicare

nupotvedeanimicfnelnufnseamnanimic.Eunu

citescTnlimbaengleza,§icaatareocartescrisafn

englezaesteocartecufoialbepentrumine.Asta

nuinseamnacalimbaenglezanuexista;decea§ acuzape cineva fn afara demine fnsumipentru

faptuicanupotfntelegecevadesprecarenu§tiu

nimic?” Pablo Picasso (1881 -1973) Analiza:„Domni§oareledinAvignon”(1907,u.p.,250/230

cm.)dePabloPicasso.Unadevaratmanifestalarteisecolului

XX:Lucrarea,deo„salbaticie”multtimpnetnteleasa,i-a§ocat

pe cei dintai privitori prin contorsionarileviolenteale figurilor

dindreapta,ca§iprinstilizarileexpresionistealecelorlalte,un

felde„cifrealbepeotablaneagra”, cumlenumeaunmartor

al timpului. La originea acestor deformari se afla ma§tile

africanepentrufiguriledindreapta§isculpturilevechi iberice

pentru celedin stanga. Motivul femeii din centru, cu mainileTmpreunateinspatelecapului,afostTmprumutatdin lucrarea

luiIngres, „Baiaturceasca”.Elogiualfrumusetiiformelorclasi-

ceacolo, motivulsetransformaaidTnopusulluiprinformele

unghiulare §i lipsite de gratie. Austeritatea constructiei §i spa-

PabloPicasso,studiupentru

Domni§oarele din Avignon

Gauguin.Picassoarecurajulsaapelezelamaimulteinterpre-tari,atatdediferiteTntreele, renuntand laconceptiaunitaraa

spatiului traditional. In „Domni§oareledinAvignon” obiectele

picturiidevin chiaracestestiluricareseTnfruntapesuprafata

tabloului.PentruPicasso,carevreasa-§i§ochezespectatorul,

contrastele\dolentedevinregulagenerala.Elepotfisesizate

nunumaiTnconstructiapersonajelorsauTncromatica,ci§ila

nivelul compozitiei. Calma §i decorativa Tn stanga, aceasta

devinedramatica§icuomaiaccentuataprofunzimeaspatiu

luiindreapta.NudurileseTndeparteazadefrumusetearenas-centistaprinformelecolturoase,dar§iprinmi§careaTncontra-

puncta torsurilor§iamemferelor. §i naturamoarta din prim

planTmprumutacevadinaceasta„vitalitateelectrica”afiinte-

lor.Dacajudecam lucrareadupacriteriilefixatedetraditie,nu

vedemaiddecatlipsaunitatiistilistice.tnstangaunochi din

fatasesuprapunepeunprofilcaTnartaegipteana,Tntimpce

Tn dreapta ochii personajului din prim plan sunt asimetrici.Indepartareadeunitateatraditionalaesteaproapeostentativa,darneconvingemtotmaimultcatocmaiaceastaafostinten-

tialuiPicasso. Energieicaretulburaplanurilecompozitiei ise

potrive§te impulsivitatea stilului. Sestabile§teastfelocores-

pondentaTntrediscontinuitateastarilorsuflete§ti§iritmulplas

tic. Problema fundamentala urmare§te o noua relatie dintre

maselepicturale§ispatiu.Volumelepersonajelorsuferafrag-mentariaccentuate§iparasedezintegra.Acumputemtrage

concluzia ca ritmul liniilor, planurilor sau culorilor este mai

importantdecatrealitateaperceptibilapecareofragmenteaza

§ioextragedintr-unspatiuplastic.Dacavom urmarischitele

careaupremerscompozitiafinala,vomputeadescoperi§\alteintentiialeautorului.Compozitia„Domni§oareledinAvignon”a

avuttotu§io influentatarzie.Multianin-afostvazutadecatde

unnumarmicdearti§ti,printrecareBraquecareaveasa re-

nunteimediatlaFovism.Cubi§tilorlevasugeranoiposibilitati

detratareaspatiuluipictural,iar,Tnperioadainterbelica,supra-

reali§tiivormo^tenilibertateadereordonareafiguriiumane.

F u t u r i s m u l

Este o mi§care italiana de avangarda pentru

caredinamismulestesimbolul lumii moderne. Futurismul a fost botezat Tnainte de a-§i Tncepe

existenta. Fondatorul mi§carii, lansateTn 1909, a

fostpoetulTommaso Marinetti, careafirmaca„o

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Balia,Dinamismul unui catel Tn lesa

pic pentru avangarda, el va ataca toate valorile

ecunoscute pana atunci. Delimitandu-se dearta

recutului, declaraca muzeelesunt„adevarateci-

mitire” §itrebuiesadispara.Proclamacaoperade

artatrebuiesafie„agresiva", iarartistul„originat' cu

oricepret.Maimultipictoritinerivorfiatra§ideidei-

e luiMarinetti: Boccioni, figuracentrala§iteoreti-cianulmi§carii,Carra,Russolo,Balia,Severini.Ta

blourileacestorarti§ticuoimensacredintainviitor

erauexpresiaentuziasmuluifaralimitefatadeteh-

nicamoderna. Elementulpecare-1extragdinJre-

netica activitate amarilorora§e” este „mi§carea",

pecareosocotescnudoarun principiu universal

alvietii,ci§iosursadeemotii.Ca§iCubismulana-

tic,FuturismulfragmentasuprafatapicturalaTnmii

defatete. LaTnceputculorilepuresunta§ezatepe

panzaTn liniicareamintescdeimagineafirelordearbaTntr-uncursdeapa. Ritmul acestabland,a-

proape impresionist, ascunde mi§carea sugerata

detu§elesinuoasecaoamintireaenergiilorlinea-

ealeartei 1900.Tn cautareauneiesteticiproprii,

uturi§tiisevorapropiadeCubismulpariziancaruia

TiadaugaTnsa ritmuldinamic.Tncercandsa redea

aceleimaginicaretreeTntr-ofractiunedesecunda

prinfataochilor,eivorreprezentapozitiilesuccesi-

veale fiintei sauobiectului Tn mi§care. Procedeul

aminte§tedeimagineacinematografica.Tn cunos-cutalucrare„Dinamismulunuicatelinlesa" (1912),

Giacomo Balia (1874-1958) reprezentapatrupe-

dulcapeunmiriapod.Cuotehnicaidentica,Um

berto Boccioni (1882-1916),Tn lucrarea„Elastici-

ate” din acela§i an, faceasinteza mi§carilorunui

caldecurse cu ajutorul unorplanuri curbe§i linii

dinamice.Preocupareasaesentiala,manifestata§i

Tn sculptura, va fi aceea de a universaliza „clipa

mpresionista’’. Tn pictura va Tncerca sa traduca

mi§carile materiei prin linia-forta §i culorile-forte.

Boccionicautasaexprimenunumaimi§carea,ci§i

vacarmul produs de motoarele ma§inilor ca Tn

pictura, sugestiv intitulata, „Strada intra tn casa”.

Luigi Russolo va pictaTn acela§i ritm vertiginos

lucrareacare a fostsocotita capodopera Futuris-mului: „Pan,panlaMonied'. Tn spateleacesteinoi

forme de reprezentare, care aminte§tede banda

desenata, seascundeodorintaadeseoriTntalnita

printrearti§tiiepocii, aceeadeaaduceonouadi-

mensiuneoperei deartatraditionale: timpul. Cum

s-aspus, timpul intraTn imagine. Futurismul,aflat

Tncautareauneiexpresiicatmaiautenticeaomului

contemporan, ramaneunadintreprincipalelemar-

turiialecrizeipecareotraversaculturaeuropeana

laTnceputdesecol.

E x p r e s io n is m u l

OfoarteplasticadefinitieaBaroculuisepoate

aplica§iExpresionismului:„Candopasaredepra-dazboaraliberpecer,areuncomportamentclasic.

Candestevanatasaucaderanitaagitandu-§iari-

piie, ea este baroca”, spune Karl Schaeffler. Ter-

menuldezvaluieopozitiafatade Impresionism. I-

deea ca ochiul poate capta lumea Tntr-o singura

clipanu lisemaipareasatisfacatoarearti§tilorde

laTnceputulsecoluluiXX.Progresultehnico-§tiinti-

ficdezvaluiacadoaropartearealitatiiputeafiper-

ceputa prin simturi. Expresioni§tii doresc sa pri-

veasca dincolo de ceea ce vor numi „aparentalucruhloi>’, pentruadao imagineveridicaa lumii.

Nu impresia rezultatadinobservarearealitatii inte-

reseazaacum,ciexpresia unorstarialeuniversului

interior. Expresioni§tii vor dezvolta o arta funda

mentaltragica,avandTncomunoatmosferaaspra

§iplinadepatetism. Pentrua-§i puteaexterioriza

angoasele§inelini§teaimaginatiei,devinenecesar

unnoulimbajpicturalcaredeformeazadatelerea

litatiivizibile.Deaceea§imodalitatiledemanifes-

tarevorfifoartediverse.Tn formasaceamaivio-lentaExpresionismulizbucne§teTnGermania. Tnsa

primiisaireprezentantimodernisuntolandezulVan

Gogh§ibelgianulEnsor.Lorliseadauganorvegia-

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


WassilyKandinsky, Fara titlu

mai semnificativa decat o figura umana". In

reajmaanului1910maimultiarti§tivorfiatra§ide

xpresia abstracts. O Tntamplare povestita de

Wassily Kandinsky (1866-1944) a intratTnsa in

genda.Tntorcandu-seTntr-oziTnatelierulsaudin

Munchen,afost§ocatvazand un tablou „nespus

efrumosceiradiaoluminainterioara". ContinutulcrariiTieraTnsadeneTnteles.Ulteriorenigmas-a

ezlegat: Tn lumina amurgului el vazuse una din

anzelesalea§ezatainvers.Dupaaceastarevela-

evaexecutamaiTntaioseriedeacuareleintitula-

eJmprovizatit', pentruca,maiapoi,sapictezeta-

louripecareleva intitula,totcuuntermenmuzi-

al, „Compozitif’. Momentulacesteidescopeririva

veacaurmareelaborareaunuistudiudevenitul

eriorcelebru, „Despre spiritual in arta”. Cand o-

iecteledispardinpictura,KandinskyareimpresiaaunabisTnfioratorsecasca la picioarelesale§i

rimaTntrebarepecare§i-opuneeste: cetrebuie

apunaTnloculobiectului?Desigur,forme§iculori.

DarcumpoateevitacaacesteasacadaTndeco-

ativ?Tn 1913formelesalesuntdepartedeorna

mental poate §i pentru ca are credinta ca „arta

bstracts nu exclude legatura cu natura, ci [...]

stedimpotrivamaistransadecatafostvreodata

ntr-un trecut recent. Pictura abstracta parase§te

ieleanaturii, darnulegilesalecosmice".Paul Klee (1879-1940) este un artist pentru

areJumeainformasaactualanuestesinguralu-

meposibila”. Asemenea lui Brancu§i, Klee pas-

eazaoanumitadistantafatadeorientarileartisti-

ealevremiisale,de§icreatialuiparesafielegata

e multe dintre acestea. Klee se afla mereu Tn

autareasintezeiTntreelementeopuse- figurativul

abstractul, culoarea §i linia- pe care le gasim

isociate chiar la cei mai mari arti§ti. Tn ciuda

ziuniisalerationaliste,ideeacomuniuniicunatura

pasioneazade laTnceput, amintinddegandirea

omanticilorgermani. Daraceasta Tnclinatie spre

atura nu-l Tmpinge spredesfa§urari de un lirism

PaulKlee,Senecio

tumultuos, a§a cum Tntalnim la expresioni§tii

gruparii Puntea. Tntr-ocalatorie facuta Tn Italia,Tn

1901,elTnvatasaTnteleagasimplitatea, proportiile

§i raporturile numerice ale arhitecturii, cuno§tintepecarelevafolosiTnconstructiaimaginiipicturale.

Noteazaca relatiileTntrepartileunuiedificiu ca§i

ale acestora cu Tntregul corespund relatiilor nu

mericecareguverneazanunumaiopereledearta

ci§icreatiilenaturii. Estefamiliarizatcu abstractia

arhitecturii, dar §i cu aceea a muzicii. Arta sa,

ajunsa la maturitate, va izbuti osecretacoerenta

Tntreconstructiaplinadepuritateaimaginii§inota

demister.Kleeeste legatdemultireprezentantiai

modernitatii - Picasso, Brancu§i, Matisse sauBrauner - prin cautarea unui limbaj originar din

carevreasa extragaesentialul. Tn acestscopva

recurge la izvoare Tndepartate Tn timp §i spatiu.

Privirea luiKleenu seopre§telaaparentepentru

caelareintuitiaformeioriginare,aacelui„element

ascuns” carescapa ratiunii. Oastfel deformanu

estevizibila,darJrebuiefacutasadevinavizibila",

ne spune Klee. Emotia lui directa provocata de

capacitateadea priviTn interiorul lucrurilor ca §i

Tntelegerea profunda a proceselor creatoare alenaturiiTI conducnu spre reproducerearealitatii, ci

spre o adevarata creatie. Nu Tntamplator, unui

dintreaforismeleluiKleeneatrageatentiaca,Arta

eparalelacreatie!'. S-aspusca,spredeosebirede

Picasso, Kleenu deformeaza, ci formeazaTncer-

candsaseapropiedeJnimacreatiei’.„C au t- spu

neel- unpunctindepartatcares-arsitualaoriginea

creatiei§ibanuiesco formulapentruom, animal,

planta,pamant, foe, apa, aer, asemanatoaretutu-

rorfortelorinmi§care...”. Multiarti§tiaisecoluluialXX-leaau fost interesati de transformarea obiec

tului imaginarTnobiectreal.Maimultdecatlaaltii,

laKleeecoulvizual al realitatii capataformaca§i

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


cand elementele tipice ar fi concentrate Tntr-un

cristalalecaruifatetereflecta,cumspuneelTnsu§i,

„o imagineapeisajuluirealcareaprodusemotia

picturalaoriginala". Faraopera§igandirealuiKlee

artazilelornoastrearfiaratatpoatealtfel.

D a d a is m u l » v

„Sensul nonsensulut’. Cand Tn 1913 Marcel

Duchamp (1887-1967) monta oroatadebicicleta

pe un taburet, primul ready-made se nascuse.

DuchampTlexpuneTntr-ogaleriede„operedearta”

cu intentiadeademonstracaartanudevine„arta”

decatTntr-unlocdeexpunererecunoscut§icaceea

ce noi Tntelegem prin arta nu depinde numai de

opera, ci §i de contextulTn care este prezentata.

Aceasta critica §i luare Tn ras a creatiei artistice

constituie precedents cel mai direct al mi§cariidadaiste. Denumireade„dadaism” nu are nici un

sens,afostgasitaprinjoculhazarduluirasfoindun

dictionar.Tntotcazul,dadai§tiivorcapataolibertate

creatoareinfinita. Hazardul§inonsensulvordeveni

principii consecvente ale gandirii arti§tilor gruparii.

Asemenea lui Gauguin, §i Duchamp cauta pri-mordialul. NuspuseseGauguin ,Adeseaammers

multTnapoi, maidepartedecatcaiiParthenonului,

panalacalutulcopilarieimele,bunulcalutdelemn"?

Dadaismul apare astfel ca o reactie Tmpotrivaabsurditatii lumii, dar tinde sa-§i asume aceasta

absurditate.Situatianelini§titoarealumiioccidentale

ajunseselaparoxismprinizbucnireaprimuluirazboi

mondial. Provocarea §i deriziunea vor fi armele

esentialealeDadaismului,dar,Tnaintedeorice,ar-

ti§tiiTncearcasa§ochezeprintr-oextravagantadeli-

berata.AcestaeraraspunsulpecareeiTldadeauu-

nei lumi Tn plina prabu§ire morala. Revolta dada-

i§tilorsetraduceprintr-o repunereTn discutieatu-

turormodurilordeexpresietraditionale.Succedand

revoltelorindividuate§isolitareTmpotrivacivilizatiei

occidentale,dadai§tiisuntTndezacordcuolumeTn

care triumfa absurditatea §i moartea. Ei vor sa

creeze neantul pentru a reTncepe totul de la zero.

Proclamandolibertatetotala,dadai§tiiconsiderain-

ventiapura,hazardul,deomareimportantaTncrea-

tiaartistica,realizandlucraricarenutrebuiesaaiba

niciolegaturacuartatraditionala§irastumandvalo-

rileconsacrateTmpotrivalorTnse§i.Hans Jean Arp

(1887-1966)Tntelegeastfel„saprotestezetmpotriva

prostiei§ivanitatiiomului’, sastimuleze reflexia§i

schimbareaTn moduldegandire. Altii atacaTnsa§i

notiunea de arta, ducand la extrem procesul de de-

FrancisPicabia,Love Parade

reprezentarii, Tn cadrul unui proces Tnceput de

abstractioni§ti. Tncercand astfel sa depa§easca li-

mitele Tn orice domeniu, dadaismul propaga anti-

arta. Mi§care internationala,Tnaparentafoartedis-

persata,dadaismulpoatefi regrupatTnjuruladoua

orientari: 1.oabstractieformalasupusacateodata

derizoriuluiprinsaraciamaterialelorfolosite(Arp,M.

lancu); 2. o orientare fundamental critica ilustrata

maialesdeDuchampcare,cuready-made-urilelui,impuneo reflexieasupra naturiiartei.Consacrarea

tarzieaartistului Duchampestereu§itasaceamai

frumoasa. Dupa cel de-al doilea razboi mondial

ironia sava fisocotita profunzime,jocurile intelec-

tuale drept reflexie filozofica, astfel Tncat arta

conceptualgase§teTneloreferintasigura.

Francis Picabia (1879-1953)picteaza„ma§ini

ironice" cu un mecanism perfect, dar absurd.

Nihilist, Picabia nu mai are TncredereTn ratiune

pentru ca aceasta „este o lumina care face calucrurilesafie vazutea§acumnusunt’. Dupace

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


au realizat tablouri remarcabile, Duchamp §i

Picabia nu mai acorda importanta adevaratei

creatii artistice §i T§i fac un scop din a ridiculiza

idolii societatii: ma§ina §i arta. Arp nu Tmpar-

ta§e§tenegatiacelordoi.Elpome§tedelahazard,

darviseaza„onouaordinecaresarestabileasca

echilibrul tntre cer §i infem". Kurt Schwitters

(1887-1948), inspirandu-se din colajele cubiste,

concepe o arta a asamblajului din obiecte

dezafectate (timbre, bilete de tramvai, hartie de

ambalaj etc.) Tmbinate Tnsa cu un gust deminiaturist§i realizeaza mici tablouri, careamin-

tescTnegalamasuradecolajelecubisteca§ide

tablourileluiKlee.Artasavafi,Tn acela§itimp,o

deriziunearealului§ioartarafinata,gratieutilizarii

culoriicaelementdelegaturaformala.„A/fe/z”-urile

luiSchwitters(„mer?' esteunrestdecuvantdela

„Komerz"), mai putin provocatoare ca ready-ma-

cfe-urileluiDuchamp,darnumaipu inoriginate,Tn

ciudafaptuluicaartistuldin Hanovraramanemaiapropiatdeviziuneatraditionala. „Totuleradistrus

§i trebuia sa construie§ti din nou cu de§eurf,

spunea Schwitters. §i alti arti§ti, precum Raoul

Hausmann, vor folosi procedee asemanatoare,

dar,delimitandu-ledecolajelecubiste, levornumi

Jotomontaje", ei Tn§i§i socotindu-se un fel deJngineri ai arte!'.

Aceastami§careni-

hilista a avut totu§i

avantajul de a tul-bura, prin absurd,

ironie §i sarcasm,

obiceiurile §i ideile

general admise §i

deasuscitaoserie

de modificari radi

cateTn arta§ieste-

tica. Numaicaabo-

lireaarteieraopro-

blema mai compli-

cata, iar§ocul anti-

artei nuera un pro-

cedeu care sa fie

practicatla infinit. De lanegatie,dadai§tiifrancezi

vor trece la afirmatia suprarealista, cei olandezi

vor cauta o apropiere de constructivism, iargermaniisevorTndreptacatreopicturafigurativa

angajata.Semnificatia curentului:„Nicio alta tulburare estetica

n-a fost atat de completa §iatat de rapida, doar, poate,

acea inmugurire a primei Rena§teri de la inceputulsecolului al XV-lea cu aparitia practicii perspectivei

geometrice. Oritocmaiexperienta acesteiRena§terieste

respinsa acum pentru a regasi practici adesea mai

apropiatedeaceleaalearti§tilormedievalisaudecreatorii

lumilorziseprimitive"(AlbertChatelet).

SUPRAREALISMUL

A vrut sa revolutioneze Tn acela§i timp viata,

literatura§iarta. Mi§care literar-artistica nascuta la

ParisTn 1923§icaresuccedeDadaismului,Supra-

realismulseTndreaptacuaceea§idorintaderevoltaTmpotrivaconventiilorsociale,morale§ilogice,caro-

ra le opune valorile imaginatiei, visului §i scriiturii

automatice, Tncercand sa dezvaluie functionarea

normalaagandirii.Pentrusuprareali§tioperadearta

nusejustificadecatdacapoatecontribui laschim-

barea vietii. Teoria „modelului interior” enuntatde1 ” !

Bretonurmare§tesaabataartadelareprezentarea

realistacare-§iareorigineaTnRena§terepentruada

curs liber puterilor inventive ate artistului spre a

surprinde dimensiunile magice ate universului.Suprarealismul §i-a ca§tigat privilegiul de a cauta

lumi imaginaremarcatedeevenimentecare nuse

Tntampla niciodata §i nicaieri. De acum Tnainte

artistul trebuie sa dea importanta doar imaginilor

carevindinelTnsu§i.„Pictorulsuprarealistmanuie§-

te nu forme plastice, ci imagin!’, constata Jean

Cassou.FiecarereprezentantalsuprarealismuluiT§i

exploreazapropriulsau univers.Cati reprezentanti,

totatateaviziuni:Salvador Dali (1904-1989),Joan

Miro (1893-1983), Hans Jean Arp (1887-1966),

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


SalvadorDali,Persistenta memoriei

Max Ernst (1891-1976), Rene Magritte (1898-

1967), Man Ray (1890-1976), Victor Brauner (1903-1966).

Precursori. Conditiile aparitiei. Suprareali§tii§i-au cautat precursorii printre pictorii vizionari,

Bosch,Bruegel,Goya,ArcimboldosauRedon.Ex-

plorarealumiiinterioarefuseseanuntatadeGiorgio

deChirico §ipictura sa metafizica. Suprarealismul

esteoluaredepozitiefatadecrizasubiectivismului

survenitaTnsanulavangardei.Cubismulrenuntase

aproape Tn totalitate la modelul exterior pe care

Duchamp§iPicabiaTlTnlocuiseracusubiectederi-

zorii.Fatadedisparitiaomuluidinpicturaabstracta,

suprareali§tii propun revenirea omului Tnfati§at Tnsituatii stranii§i absurde. Eiau fostTncantati deo

frazaapoetuluifrancezLautreamontcarespunea:

„Nimicmaiinteresantdecatasociereauneiumbrele

§iauneima§inidecusutpeomasadeoperatie".

A§adar,obiectele,cucatsuntmailipsitedelegatura

Tntreele,cuatatcreeazaunefectmaistraniu§ine

obligasasesizam legaturi nea§teptate.Tn Tncerca-

readeasesizaabisurilesufletuluiomenesc,supra

realismul prime§teun sprijin nea§teptatdin partea

psihanalizei lui Freud. Interpretand visele, acestademonstrase ca actiunile noastre sunt diptate de

fortealeincon§tientului.Lumeavisuluidezvaluiaun

felde realitateobscura:suprarealitatea.TnManifes-tulsuprarealismului din1924BretonTntrebuinteaza

termeni precum „automatismul psihic put3’ sau

„dicteul automat al gandirif’. Arti§tii descopereau

astfelununiversneexploratpanaatunci§ifiecareva

cauta,Tn felul lui, sasubstituie realitatea interioaralumiiexterioare.

Suprarealistul se Tncrede Tn fortele evocatoarealematerieichiarsubformeleeielementare.Picabiasemneaza o pata de cemeala §i o nume§te Sf.

Fecioara. Suprarealismul inventeaza Tn domeniul

rareasubcon§tientului,punandu-neTnfatauneilumi

halucinante Tn care obiectele se dizolva ori se

metamorfozeaza.

Max Ernst, „un Leonardo alsuprarealismulur.

Acestartist german, care participase la mi§carea

dadaista,sestabile§telaParis§iestecofondatoral

suprarealismului. Se folose§tedecolaj, dar inven

teazaelTnsu§ionouatehnicaJrotajut'.

E v a l u a r e

1. Precizati care sunt principalele „neactH' ale

nouluifatadevechi§ipunctatirelatiatraditie-inovatieTnartasecoluluiXX.

2.Analizati§icomparatiolucrarefovista§iuna

cubista§iprecizaticareesterolulacordat,Tnambelecazuri,culorii.

3.Precizatidece„Domni§oareledinAvignon” pic-

tatadePicassoreprezintaunmomentcheieTncrista-lizareaprincipalelorcaracteristicialecubismului.

4. Faceti o paralela Tntre cubismul analitic §i

futurism, reliefand principalele elemente comune

saudediferenta.

5. Alcatuiti un eseu despre conditia omului Tn

viziuneapicturii§igravuriiexpresioniste.

6.PunctatilegaturilecepotexistaTntremuzica§i

artaabstracta.

7.Precizaticaresuntefectele„revoltef’ dadaiste

asupraarteimoderne.8. Evidentiati care sunt noutatile aduse deJ » J

Suprarealism.

denisip” ale lui Masson, frotajul (simpla imitarea

naturii) lui Max Ernst, „decalcomaniile faraobiecf

aleluiDominguez,opereleafumatealeluiPaalen.

Spaniolul Salvador Dali seconfundacusupra

realismul.De§iaplicaotehnicarigurosacademica,

Dalifolose§tetoatesugestiilepsihanalizeiTnexplo-

MaxErnst,Ora§ul

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


CapitoEuf 8

ARTA ROMANEASCA

A r t a R o m a n e a s c a i n s e c o l u l

AL XIX -LEA

CONTEXTUL EPOCII

Tnainte de secolul al XlX-lea pe teritorul Ro-

maniei s-a dezvoltat o Tnfloritoare cultura

medievala. Ca §i Tn celelalte tari din sud-estul

Europei, §i la noi, Tndeosebi Tn Moldova §i Tara

Romaneasca, se va resimti influenza culturii

bizantine. In Transilvania sunt prezente §i influence ale curentelor artistice provenind

Tndeosebi din zona central europeana, astfel

meat aid putem vorbi de o arta romanica,

gotica, renascentista sau baroca.

Odata cu secolul al XlX-lea, „secolul

natiunilorJ’, sunt accelerate legaturile cu Occi-

dentul §i, Tn noile conditii politice, se produce

trecerea spre epoca moderna. Multa vreme

anumite curente se succed cu rapiditate, fara a

mai urma evolu^ia fireasca din Apus. V. Florea,

Tn „Arta romaneasca moderna”, avea sa afirme

Tn legatura cu acest fenomen: „Zamislirea

noilor forme de arta este adesea §ovaielnica. tn virtutea inertiei, multe forme vechi dainuie §i

dupa ce §i-au pierdut fondul de odinioara, in

timp ce forme noi se impun fara a dobandi §i

continuturi corespunzatore, fara a fi pe deplin

asimilate §i adaptate la conditiile specifice

locale”. Primul curent Tnnoitor de provenienta

apuseana va fi Neoclasicismul care, chiar daca

va Tmbraca uneori haina academismului, va

avea un rol pozitiv. Ulterior T§i fac simtita

prezenta §i alte curente occidentale, iar decala-

jul Tn timp fata de arta Apusului se va diminuasimtitor.

9

A r h i t e c t u r a

Neoclasicimul T§i face aparitia chiar de la

sfar§itul secolului al XVIIl-lea Tn edificii

Palatul Ghica Tei, Bucure§ti

Universitatea din Bucure§ti, vechiul sediu

elementele orientale §i occidentale vor coexis-

ta, oferind o imagine plina de pitoresc a socie-tatii romane§ti. Tn acela§i timp se intensified

legaturile directe cu tari precum Franta §i Italia,

unde tinerii merg sa studieze §i de unde se

Tntorc cu idei noi care vor fi mai limpede exprimate Tn timpul revolutiei de la 1848. Trebuie

remarcat efortul de sincronizare a culturii §i

artei romane§ti cu tarile din Occident. Ritmulaccelerat Tn care au fost asimilate aceste

schimbari a dat na§tere unor fenomene specifi

ce precum a§a-zisa „ardere a etapelof Tn care

religioase care adapteaza elemente decorativespecifice Clasicismului pe structuri de tip

bizantin. Asemenea preluari se vor dovedi mai

fericite Tn cadrul arhitecturii caselor boiere§ti.

De§i cu mijloace materiale modeste, dupa

1830 activitatea constructive este mult mai

sustinuta. Din lipsa de speciali§ti se apeleaza

la arhitecti straini. fndeosebi dupa UnireaPrincipatelor se pune problema construirii unor

edificii mari pentru nevoi administrative. Cladi-

rea Universitatii Bucure§ti a fost ridicata, Tn stil

121

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


neoclasic ca §i Hotel Bulevard, de primul

arhitect roman important, care facuse studii

temeinice Tn Germania, Alexandru Orascu.

Tot acum, la la§i §i la Bucure§ti vor fi initiateprimele cursuri de arhitectura.

Eclectismul. Numarul important al unor

constructii realizate de arhitecti francezi,» > 5

formati Tn spiritul eclectismului, facea ca

Bucure§tiul sa aminteasca de capitala Fran^ei

§i sa poata fi numit „micul Paris”. Exemple dearhitectura eclectica: Palatul Bancii Nation ale,

1885, (arh. C. Bernard §i A. Galleron), Atheneul

roman, 1888, (arh. A. Galleron), Casa de Eco-

nomii §i Consemnatiuni, 1900, (arh. Paul

Gottereau), toate din Bucure§ti.

Linia nationala. Tncercarea de valorificare a

traditiilor arhitecturii vechi romane§ti se afirma

catre sfar§itul secolului Tn paralel cu arhitectura

eclectica. Aceasta orientare a putut fi pusa Tn

legatura cu mai vechile orientari romantice din

arta noastra care presupuneau preluaristilistice din arhitectura gotica. Exemple: Casa Filipescu (Casa Universitarilor) din Bucure§ti,

cel mai tipic monument de inspiratie romantica

de la noi, Castelul Pele§ din Sinaia, 1880, (arh.

Doderer §i Schultz), Palatul Administrativ din

la§i, 1925, (arh. I.D. Berindei). Linia nationala

numita adesea „stil neoromanesc” a fost initiata

de Ion Mincu (1852-1912). El va prelua Tn mod

creator elemente din arhitectura noastra me-

dievala (din secolele XVII §i XVIII ), cum ar fi

pridvorul cu arcade sau arcaturile in acolada,a§a cum se poate vedea la Casa Lahovary

(1886), Bufetul de la §osea (1892) sau §coala

Bufetul de la §osea, Bucure§ti, arh. Ion Mincu

Centrala de fete (1890), toate din Bucure§ti.

Eforturile lui I. Mincu vor fi continuate de Petre

Antonescu (1873-1965). Lui i se datoreazacladirea primariei din Bucure§ti sau Palatul

§coala Centrala de fete, Bucure§ti, arh. Ion Mincu

Administrativ din Craiova. Preluand Tndeosebi

elemente ornamentale din stilul brancovenesc,

o serie de arhitecti vor duce mai departe stilul

initiat de Mincu. A§a sunt Grigore §i Cristofi

Cerchez, N. Ghica-Bude§ti sau I. Socolescu.

Arta 1900 care se interfereaza cu multe

curente de la Tnceputul secolului XX a fost pusa

Tn legatura §i cu stilul neoromanesc. In

Transilvania, constructiile care apartin artei

1900 sunt inspirate mai ales de secesionismul

vienez. Exemplu: Palatul culturii din Tg. Mure§terminat Tn 1913 (arh. Jakab Dezso §i Marcel

Komor). Art nouveau-ul francez va influenta

mai ales fostul regat. Exemple: Hotelul Athenee Palace din Bucure§ti sau Cazinoul din Con

stanta. Tn perioada interbelica se va dezvolta §i

o arhitectura Tn spiritul Stilului international.

SCULPTURA

tn arta noastra medievala Tnflorise mai ales

sculptura decorativa. Sculptura Tn ronde-bosse se va dezvolta Tn Romania Tndeosebi dupa

mijlocul acestui secol. Karl Storck (1826-1887)

care vine din Germania §i se stabile§te Tn Bu-

cure§ti dobande§te o formate neoclasica. Va

lasa o opera variata, remarcandu-se Tn portre-tistica („Th. Aman"), dar §i printr-o serie de mo-

numente: „Domnita Baia§a", „Spatarul Mihail

Cantacuzino” (Bucure§ti). fnceputurile Tn-

vatamantului academic la catedra de sculptura

122

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


tail

loan Georgescu, Portret de femeie

din Bucure§ti se leaga de numele lui Karl

Storck. Unul dintre elevi este chiar fiul sau

Carol Storck (1854-1926), care-§i va desavar-

§i studiile Tn Italia §i Statele Unite atingand un

nivel profesional deosebit. Va executa portrete

(„B.P. Hasdeu"), alegorii („Progresuf ’, „Electricita-

tea”), dar §i sculpture monumentala („Carol

Davilla”). Un alt elev al §colii de Arte Frumoase

din Bucure§ti este Ion Georgescu (1856-

1898). Orientarea sa clasica este vizibila

lonescu-Valbudea, Portretul pictorului Eugeniu Voinescu

(„lzvorur, „Aruncatorul de lance”). Georgescu

poseda remarcabile cuno§tinte anatomice, un

deosebit simt realist de observatie (,,Actorul

Mihail Pascaly”) fiind capabil Tn acela§i timp de

trairi care-l apropie de romantism („Copilita

rugandu-se”). Tn domeniul sculpturii monumenta-

le, va realiza statuia lui „Gh. Lazar” din Piata Uni-

versitatii din Bucure§ti §i statuia lui „Gh. Asachi'

de la la§i, precum §i figurile alegorice Justitia” §i„Agricultura" de la Banca Nationala din Bucu-

re§ti. Neoclasicismului lui Georgescu, Stefan

lonescu-Valbudea (1856-1918) Ti va opune

viziunea nelini§tita a unui romantic. Valbudea

este pasionat de anatomia umana caracterizata

prin forta §i dramatism. Lucrarile „Mihai Nebunut'

§i „SperiatuF’, tratate cu un modelaj nervos,

anticipeaza opera acelui mare vizionar care va fi

Paciurea. Un nume care merita a fi mentionat1este acela al unui sculptor de origine poloneza,

Vladimir Hegel (1839-1918). Venise Tn Bucu-re§ti deplin format din punct de vedere

profesional §i s-a stabilit aici definitiv. Avea sa

realizeze cateva lucrari importante, printre care

„Monumentul pompierilor din Dealul Spirir Tn

Bucure§ti. Ca profesor, Ti va avea elevi atat pe D.

Paciurea cat §i pe C. Brancu§i.

PlCTURA

Numeroasele portrete de la Tnceputul

secolului al XlX-lea confirma faptul ca picturade §evalet de traditie occidentala T§i facuse

aparitia §i la noi. De la sfar§itul secolului al

XVIII-lea „zugravii de subtire" (pictorii) sunt

deosebi^i de vopsitorii de tot felul („zugravii de

gros”). Pentru Tnceput, interesul se Tndreapta

catre reliefarea trasaturilor individuale §i, cu

timpul, §i a celor suflete§ti. Pictorii provin fie din

randul iconarilor §i fo§tilor pictori de biserici, fie

sunt pictori straini, deja formati Tn tarile lor de

origine, care se stabilesc la noi pentru perioade

mai lungi sau mai scurte. Dar, indiferent deprovenienta, cele mai multe portrete sunt

hieratice, prezinta naivitati de desen §i, Tn

general, sunt destul de conventionale. Daca

Tntampina dificultati Tn a modela volumele prin

culoare, „zugravii de subtire” T§i manifesta Tn

schimb insistenta Tn a descrie grafic cele mai

mici detalii vestimentare. Adeseori, aceste

portrete de Tnceput ni se Tnfati§eaza ca

adevarate documente de epoca cu pitore§ti

alaturari de ve§minte orientale §i occidentale

123

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Nicolae Polcovnicul, Autoportret

potrivit gustului comanditarilor. Adeseori, mu-

zeele ne ofera pentru aceasta perioada lucra-

rile unor anonimi care nu-§i pun semnatura,

pentru ca n-au con§tiinta paternitatii artistice.

Se cunosc Tnsa §i nume de arti§ti activi Tn

primele decenii ale secolului al XlX-lea.

Nicolae Polcovnicul („Autoportref ) sau Ion

Balomir reprezinta tipul „zugravului de

subtire". Eustatie Altin i se deosebe§te de alti

Ion Negulici, Baratia din Campulung

Livaditti, Portretul Anei Bal§

portreti§ti ai epocii avand o formatie neoclasica

dobandita la Viena, dar §i calitati de colorist.

Italianul Giovanni Schiavoni care lucreaza un

timp la la§i poseda §tiinta clarobscurului putand

sugera concentrarea de pe chipul unui perso-

naj cum este „Vornicul Burada’’. Tot un repre-

zentant al §colii italiene este §i Niccolo Liva

ditti care introduce la noi portretul de grup („Fa-

milia Vornicului Alecsandri’), iar cehul Anton Chladek, stabilit definitiv Tn

Bucure§ti, va lucra portrete cu

o tehnica miniaturala, fiind cu-

noscut §i datorita faptului ca

printre ucenicii sai s-a aflat N.

Grigorescu.

tn prima jumatate a seco

lului se Tntreprind §i primele

initiative Tn domeniul Tnva-

tamantului artistic de la noi.Gh. Asachi inaugureaza „cla-

sul de zugravie” de la Aca

demia Mihaileana din la§i,

Tndemnandu-i pe pictori sa

creeze Jabloane istorice”.

Catedra de desen de la Cole-

giul Sf. Sava din Bucure§ti va

fi detinuta de Carol Valstain,

autor al unui „Portret in

albastru” cu o frumoasa armo-

nie de tonuri reci.Momentul de entuziasm din

124

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Giovanni Schiavoni, Vornicul Teodor Burada

preajma revolutiei de la 1848 aduce Tn pictura

oastra ecouri ale romantismului, dar o

devarata schimbare nu se petrece decat Tn

privinta mesajului. Constantin Daniel

Rosenthal (1820-1851) Tn tabloul alegoricRomania revolutionara” realizeaza „o figura

eroica, nobila §i blanda". Ion Negulici (1812-

851) dobande§te o adevarata faima Tn arta

portretului („N. Balcescu”, „C.A. Rossetti’). Din

opera lui s-a pastrat o lucrare surprinzatoare

prin prospetimea culorilor, dominata de un

sentiment grav care-l preveste§te parca pe

Andreescu „Baratia din Campulung”. Barbu Iscovescu (1816-1854) picteaza pe cativa

dintre capii revolutiei, printre care se afla

„Avram lancu”.

A c a d e m i s m u l

Atacat Tn Occident de arti§tii Tnnoitori de pe

la mijlocul secolului, este adoptat la noi datorita

prestigiului pe care §i-l pastrase. Stilul acade

mic se va Tntrepatrunde cu elemente venind din-

spre Romantism sau Realism, adaptandu-se

cerintelor mediului romanesc. Tn ciuda unei mai1

mari diversitati a genurilor, preocuparea pentru

portret are Tnca Tntaietate. Cel mai de seamapictor academist de la noi este Gheorghe

Tattarescu (1820-1894). Mai Tntai, ca „zugrav

de subtire” T§i manifesto pasiunea pentru „arta portretarier. Ajuns pe la mijlocul secolului la

„Accademia di San Luca” din Roma, Tattarescu

este atras de arta academica de factura clasica,

formandu-se Tn spiritul „frumosului ideaf'. Intors

Tn tara, picteaza numeroase compozitii mito-

logice §i religioase („Agarin de§erf’), precum §i

numeroase ansambluri de pictura murala

bisericeasca. O compozitie monumentala cum

este „De§teptarea Romaniei’, simbolizand ge-neroase idealuri nationale, este tratata cu o a-

nume raceala Tntr-o maniera lisa. Uneori este

Tnsa capabil de a vibra sentimental, dandu-ne

lucrari pline de prospetime, cum sunt „Portretui

lui Balcescu” sau „Pe§tera Dambovicioara”.

Dupa mijlocul secolului, arti§tii no§tri prefigu-reaza momentul Unirii Principatelor, dar o vor

face Tntr-un limbaj conventional. A§a proce-deaza ardeleanul Constantin Lecca Tn com-

pozitia istorica „Uciderea lui Mihai Viteazur. Tnportrete Tnsa, Lecca se dovede§te un atent

cercetator al sufletului feminin, ca §i contempo-

ranul sau, Mi§u Popp. O figura importanta Tn

cadrul §colii din la§i este Gh. Panaiteanu-Bar-

dasare (1816-1900), format la Academia din

Munchen, unde deprinsese o pictura de o„corectitudine pedanta §i rece”. De numele sau

se leaga Tnfiintarea §colii de Arte Frumoase din

la§i. Un artist care iese din sfera Acade-

mismului este Carol Popp de Szathmary

Constantin Daniel Rosenthal, Vanitas (1812-1888), pictor §i grafician CU vadite

125

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Theodor Aman, Plata cu turn de afi§e

Aman ni se dezvaluie ca un corect pictor

cademic, alteori ne surprinde prin libertatea pe

are §i-o ia fata de conventii. Ideea ca „Aman

edea literar §i rememora plastic" (Calin Dan) aost exemplificata printr-o serie de panouri aflate

a „Muzeul Theodor Aman” din Bucure§ti, care

unt pictate pe ambele fete. Partea expusa este

mai conventional^, cea ascunsa vederii estebo§a ei tratata cu o virtuozitate care dezvaluie

lacerea de a picta. Viziunea asupra vietii

arane§ti este, ca §i la Szathmary, una idilica„Hora la Aninoasa”, „Glume de peste Olf). In

chimb, lucrarile de mici dimensiuni, facute

pentru suflef, Tn care personajele sunt surprinse

n mijlocul peisajului, capata prospetime datorita

bertatii pensulatiei §i luminozitatii culorilor ( Jn radina pictorulur, „Siesta in gradina").

Pentru ca gravura autohtona este abia la

nceput, Aman se initiaza §i Tn tehnicile acestei

rte, izbutind lucrari remarcabile Tn acvaforte

Jkutoportref, „Taran cu caciula in mana”). Intr-o

reme cand totul este de facut, Aman T§i va

analiza energiile §i catre organizarea vietii

rtistice bucure§tene. Lui Ti revine cel mai mare

merit Tn Tnfiintarea Academiei de Belle-Arte din

Bucure§ti (1865), pe care o va conduce timp de

mai bine de un sfert de secol. El organizeaza

Pinacoteca Statului §i tot el initiaza, dupa modelul

Salonului parizian, expozitiile colective de la noi,

prima fiind „Expozitia arti§tiior in viata" din 1865.

§coala romaneasca de pictura, ajunsa la

momentul maturitatii, facea prin Aman „prima

mare experienta artistica” (Vasile Florea).

Nicolae Grigorescu (1838-1907) este un

pictor pentru care Jumea devenea o modalitate Hrica a luminii” (Remus Niculescu). Pana la varsta

de 23 de ani, Grigorescu picteaza icoane

(Caldaru§ani) §i biserici (Agapia). Ajuns la Paris

cu o bursa de studii (1861), devine elev al §colii

de Belle-Arte, dar Ti va studia temeinic pe marii

mae§tri Rembrandt, Rubens sau Gericault, pe

care-i poate vedea Tn muzee. In evolutia lui

Grigorescu intervine curand o cotitura care

inaugureaza un nou mod de a gandi plastic,

apropiindu-l de peisajul p/e/'n-a/r-i§tilor de laBarbizon. Asimileaza, Tn acela§i timp, sugestii din

pictura lui Millet, Corot sau Courbet, pe care le va

topi Tntr-o sinteza personala. Acumularea acestor

experience va determina Tnceputul unei schimbaride viziune, a§a cum se poate vedea Tn lucrarea

„Paznicul de la Chailiy’ (1867), unde accentul nu

mai cade pe dezvaluirea atributelor exterioare ale

personajului, ci pe descifrarea trairilor suflete§ti.

Dar, cea mai importanta Tnnoire se remarca Tn

peisaj, gen pe care Grigorescu nu-l mai practi-

case Tnainte de plecarea Tn Franta, pe careTnainta§ii sai TI abordasera rar, §i care lui Ti va

marca Tntreaga activitate. De acum Tnainte,

formele plastice vor fi delimitate de pete de

culoare §i nu de linie, utilizand o pensulatie rapida

§i plina de verva. Ajunge, cu timpul, la o varianta

proprie a p/e/n-a/r-ismului care-l va deosebi atatde barbizoni§ti, cat §i de impresioni§ti. Grigorescu

T§i adapteaza viziunea §i cand picteaza Tn

Tmprejurari neobi§nuite. Ca reporter de front Tn

campania din 1877, aduce schimbari Tn com-pozitia istorica („Atacul de la Smardan”), dar T§i

pune Tn valoare §i calitatile de desenator capabil

sa surprinda mi§carea unui personaj din cateva

linii. Primele lucrari expuse Tn tara nedumerisera

datorita pensulatiei asemanatoare impresio-

ni§tilor, care-i facuse pe cronicarii timpului sa

vorbeasca despre „nesfar§ituf’ grigorescian. Ca §i

Tn cazul impresioni§tilor, o Tnnoire tehnica provoca

o schimbare de viziune. In epoca, pictura sa va

atrage Tnsa atentia ca fiind „de la nor. Cand

picteaza Tn tara, Grigorescu se Tndreapta mai ales

127

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Nicolae Grigorescu, Andreescu la Barbizon

catre peisajul din zona colinara cu oamenii sai,

urmarind nu specificul etnografic, ci sugestiile

plastice. Cautand motivul care-i poate starni o

vibratie sufleteasca, peisagistul ne ofera echi-

valentul sau liric. Peisajul senin al verilor toride de

la noi este invadat de o lumina puternica care-ltransfigureaza Tntr-un univers ireal. Aflata Tn

miezul viziunii grigoresciene, lumina T§i subordo-

neaza toate celelalte elemente de limbaj plastic:

Nicolae Grigorescu, Intoarcerea de la targ

forma, culoare, spatiu. Sensibilitatea pictorului

reactioneaza §i la specificul luminozitatii tinutului,

descoperindu-i nuantele particulare. Motivele din

nordul Frantei sunt pictate Tn tonuri mai intense,

a§ternute cu o pensulatie energica. Tn peisajele

din tara, peste culorile vegetatiei §i ale cerului, are

tendinta de a a§terne o „surdina" care se va

accentua odata cu trecerea timpului. Dar, chiar §i

la batranete, Tn a§a-numita „perioada alba”, cand

reia subiectele sale de succes (care cu boi sau

ciobana§i), pictura lui Grigorescu T§i pastreaza

nealterata prospetimea. Asemenea marilor maes

tri, Grigorescu face dovada unei tehnici care

atinge virtuozitatea, dandu-i posibilitatea sa cris-

talizeze pe panza vibratiile sentimentului. Eviden-

tiind calitatile picturii grigoresciene, G. Oprescu

mentiona la loc de frunte „o sensibilitate extraor

dinary la msu§iri care nu se pot defini cu precizie,

cum ar fi cea de a face simtite m tablourile sale

calitatea aerului §ialuminir. Opera lui Grigorescune atrage prin calitatea lirismului sau care va mar-

ca evolutia ulterioara a picturii romane§ti. Cu-

vintele lui §t. Luchian, „Tot ce §tiu, de la el am

tnvatat’, vor reprezenta nu doar un elogiu adus

Tnainta§ului, ci §i o confirmare a faptului ca §coala

de pictura romaneasca avea un Tntemeietor.

Lucrari mai importante: „Mocan", „Vatra la

Rucar”, „Evreul cu gasca", „Case la Vitre”, „ Andre

escu la Barbizon", „Taranca tore and', Jntoarce-

rea de la targ”, autoportrete.

Ion Andreescu (1850-1882). Dupa absolvirea

§colii de Belle-Arte din Bucure§ti, va preda dese-

nul timp de §apte ani la Buzau §i nimic nu anunta

destinul unui mare pictor.

Picteaza mai Tntai subiecte

modeste, naturi moarte, por

trete. Adevarata vocatie, cea

de peisagist, o va descoperi

datorita lui Grigorescu Tn urma

unei ample expozitii a aces-

tuia deschise Tn 1873 laBucure§ti. Andreescu va fi

atras, pentru Tnceput, Tn

deosebi de imaginile dezo-lante ale marginilor de sat din

preajma Buzaului, Tn care

atmosfera este de Jnceput de lume". Tn ultimii trei ani ai

vietii, ajunge la Paris, unde-§i

va perfectiona mijloacele teh-

nice, asimiland noutatile din

pictura momentului. Sporadic,

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Stefan Luchian, Panou decorativ

ramane, Tn esenta, legat de universul citadin. A

cunoscut bine lumea boemei bucure§tene („Alecu

literatu”, „Birt fara mu§terii'), dar §i pe cea a

mahalalei („Safta florareasa”, „Spalatoreasa”, „Ghereta din Filantropia”, „Colt din strada

Poverner). Calitatea cromatica poate atinge

uneori sobrietatea, ca Tn peisajul „Mahalaua

draculuf’, comparat cu iernile lui Vlaminck. Tn mai

multe randuri pleaca vara din Bucure§ti cautand

motive picturale la Brebu, Moine§ti, Filipe§tii de

Padure. Se creeaza, de fiecare data, un fel de

comuniune sufleteasca Tntre pictor §i locurile

unde popose§te, astfel Tncat, Tntr-un rand, putea

sa afirme: „Simt ca locurile astea ma iubesc”.

Peisaje cum sunt „Fantana de la Brebu”, „Moara

de la podurt’, „Scranciobuf ’, „Salciile de la Chiajna", realizate Tn culori pastelate care absorb

lumina albastruie a cerului fara ca forma sa se

destrame, sunt adevarate capodopere ale

genului. La randul lor, iradiaza o lumina de o

Stefan Luchian, Anemone

puritate vermeerianS. Fkwie ocupS un locconsiderabil Tn pictura lui Lucftian cjioarea

a§ternuta Tn aplaturi dobande§te cand straluciri

de smal^ amintind de ceramica populara roma

neasca, cand un aspect aproape inefabil ca Tn

celebrele Anemone". O „intensitate tragica" ne

surprinde Tn multe din tablourile sale cu flori.

„Cascada tacuta a culorilor” din „Scara cu flori”

aminte§te o marturie a pictorului: „Noi arti§tii

privim cu ochii, dar lucram cu sufletuf’. Compo-zitia „Lautut' marcheaza o noua etapa Tn pictura

romaneasca. „Un tablou ca <Lautul>, - scrie V.

Florea - care prin valorile sale decorative poate fi

socotit un veritabil testament plastic, fi anunta de

fapt pe Pallady §i pe Tonitza, acesta din urma §i

multi altii adoptand tipul de expresie plastica

folosit de Luchian...” Dintre autoportretele sale,

celebru este cel intitulat sugestiv „Un zugraV'. Pus

Tn stricta legatura cu drama omului, portretul poa

te sa impresioneze prin patetismul sau, dar cau-tarea „demonului interior" pe care a Tntreprins-o

aici Luchian, depa§e§te „hotarele a tot ce e

pamantesc”, cum nota criticul O.W. Cisek.

P e r i o a d a In t e r b e l i c a

Arta romaneasca interbelica are un profil unic

care o individualizeaza fata de perioada ante-

rioara, ca §i de anii care au urmat celui de-al

doilea razboi mondial, cand se Tntrerupe brutalevolutia fireasca a Tntregii culturi Tn Romania.Multi arti§ti reprezentativi T§i Tncepusera activi-

tatea Tn perioada antebelica (Pallady, Petra§cu,

Tonitza, Iser, Ressu, Brancu§i, Paciurea etc.), dar,

raportandu-i la noile generatii afirmate dupa

primul razboi, se poate face observatia ca tendin-

tele diferite tind acum sa se armonizeze. Pictorii

care debutasera la Tnceputul secolului sunt

capabili de schimbari de viziune Tn anii ’20-’30,

adaptandu-se evolutiei artei interbelice. Cei maiimportanti arti§ti ai epocii se vor afla Tntr-un dialog

neTntrerupt cu arta occidentals, cautand, nu de

putine ori, rezolvari personale la problemele

plastice pe care §i le puneau arti§tii europeni.

Perioada anterioara, plina de Tndrazneli artistice,

pregatise Tnflorirea interbelica. Ca §i Tn arta

europeana pe la Tnceputul anilor ’20 T§i face

aparitia §i la noi o tending de reclasicizare, o

revenire la traditie. Specific este faptul ca

fenomenul nu ia aspectul unor curente, ci al unorsolutii individuate. Amelia Pavel putea astfel sa

afirme ca „se poate constata ca fiecare din arti§tii

131

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


de seama, deja afirmati Tn intervalul 1900-

1916 cu viziuni Tnnoitoare - Ressu, Iser,

§irato, Tonitza, Pallady, Petra§cu - T§i vor

schimba maniera de a picta §i viziunea dupa

1918 §i Tnca brusc”. Spre exemplu, ecourile

cubismului prezente Tn geometrizarile lui

Iser, §irato, Ressu sau Tonitza vor fi

Tndepartate Tn favoarea unor forme ale unui

Clasicism modern, mai apropiate de expe-

rienta realului. Influenta cezanniana, deter

minants Tn Europa Tn primele doua decenii,

se va face simtita mai puternic la noi, abia

dupa razboi. In acest context, avangarda

istorica romaneasca face apel la ideile expuse Tn

manifested avangardei antebelice §i mai putin la

cele din anii ’20, aflandu-se Tn disputa cu traditia

Tntr-un moment cand pentru avangarda euro

peana aceasta problema era de domeniul trecu-

tului. Reactia avangardei noastre este zgomo-

toasa, starnind scandalul mai mult prin declarable

aparute Tn presa decat prin noutatea propriu-zisa

a lucrarilor. Disputa a avut Tnsa §i un efect benefic

prin atragerea Tn discutie a unor noi valori §i nume

de arti§ti din avangarda europeana. A§a cum se

Tntampla adeseori, extremele se atrag: adeptii

specificului national pornesc de la arta populara,

dar, Tn acela§i timp, aceasta este pretuita §i de

arti§tii de avangarda pentru ca este neimitativa §i

anonima ca §i arta asiriana sau africana. Pictura

noastra interbelica pleaca de la trei izvoare,

constata Amelia Pavel: 1. lirismul grigorescian; 2.

ecouri ale curentelor noi din arta europeana; 3.

interpretarea moderna a traditiei populare §i culte.

Uneori cele trei surse se pot Tmpleti Tn mod fericit.

Interesanta a fost sinteza dintre traditie §i

fiii

HH

Dimitrie Paciurea, Madona Stolojan

elemente artistice moderne, ca la Sabin Popp sau

Ion Theodorescu-Sion. Cele trei surse de

inspiratie se regasesc Tnsa chiar de la Tnceputul

secolului, dar atunci caracterul lor se lega mai

mult de continut, iar acum arti§tii vor puneaccentul pe elementul stilistic.

Concluzii. In comparatie cu arta occidentals,

nici avangarda §i cu atat mai putin modernitatea

temperata a arti§tilor no§tri n-a luat o pozitie de

negare a traditiei, astfel Tncat continuitatea, de la

Aman §i pana la sfar§itul perioadei interbelice,

este neTntrerupta. „A doua certitudine este

con§tiinta lini§tita a spatiului real, prins Tn tablou

fara panica, fara anxietate, fara presiunea

simbolulur. (A. Pavel)Pictura. Gheorghe Petra§cu (1872-1949),

„un mare pictor nerealist al realitatif’ (I. Frunzetti).

Petra§cu reface experienta Tnainta§ilor trecand

mai Tntai prin academiile din Bucure§ti §i

Munchen pentru a ajunge apoi la Paris unde cu-

noa§te ultimele Tndrazneli artistice de la sfar§itul

secolului al XlX-lea. Este marcat la Tnceputul

activitatii de opera lui N. Grigorescu, dar ajunge

destul de curand sa se deosebeasca de„maestrul

de la Campina”. Urmarindu-i evolutia, putemtrage concluzia ca Petra§cu este un pictor care

„se grabe§te Tncef, dar urmeaza un parcurs sigur

Tn cautarea perfectiunii artistice. Dupa ce se

Tntoarce la Bucure§ti participa ca membru

fondator la Tnfiintarea gruparii „Tinerimea artistica"

Tn 1901. Cu un an Tnainte deschisese prima

expozitie personala care dezvaluia structura

romantica a pictorului Tn lucrari cu o atmosfera

sumbra, Tn care folose§te mult negrul. Roman-

tismul sau nu se reduce astfel doar la subiecte(clarurile de luna sau ruinele, exotismul egiptean

sau cel dobrogean), ci se regase§te mai ales Tn

potentarea expresiei picturale, Tn Tncle§tarea

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


romaneasca (V. Florea). Inca din

primele doua decenii ale secolului,

pictorul care pornise de la N. Grigo

rescu face dovada unei viziuni robus-

e, opuse lirismului samanatorist ca §i

romantismului din tinerete. Dupa

primul razboi mondial, peisagistica

romaneasca se apropie mai mult de

motivele citadine. §i Petra§cu T§i vaTndrepta mai mult atentia asupra

peisajului urban. Daca peisagistica

romaneasca de.dupa N. Grigorescu

se va orienta Tndeosebi spre elemen-

tul vegetal, Gh. Petra§cu T§i manifests

predilectia pentru ziduri. Pentru el

Tntreaga pictura este o zidarie. Tot mai departe de

universul inefabil grigorescian, Petra§cu este

atras de poezia concretului. Tncepand din dece-

niul al treilea culorile sale subliniaza densitateamateriei, Jmpietrita asemenea agatelor ” . Far-

mecul unui tablou de Petra§cu sta Tn stralucirea

fascinanta a pastei cromatice care dobande§te

efect de giuvaer. Pictorul face dovada unui

adevarat cult al materiei minerale. Un binecu-noscut critic francez, Henri Focillon, avea sa

spuna ca „Petra§cu are omogenitatea subtila §i

puternica a materiei, suculenta tu§ei cu care

surprinde dintr-o data tonui, forma §i anvelopa".

Subiectele sunt prestigioase cel mult candpicteaza la Venetia, Tn Spania, Tn Franta sau la

Targovi§te. Altfel, universul care-1 inspira este

concentrat, cu elemente lipsite de spectaculo-

zitate, atatTn peisaje, cat §i Tn interioare sau naturi

moarte. Obiectele cele mai banale vor fi trans-

figurate, potentandu-le expresia pana la irealitate.

Pictura lui se adreseaza acum nu numai vazului,

ci §i unei placeri aproape tactile. Unei astfel de

viziuni artistul Ti va gasi §i tehnica adecvata Tn

care culoarea a§ternuta Tn straturi groase „creeaza tn cele din urma o topografie diversa,

formata din faga§e §i creste, pe care umbra §i

umina §i le disputa dramatic" (V. Florea).

Universul obiectelor din naturile moarte ale lui

Petra§cu este alcatuit din lucruri vechi peste care

s-a a§ternut patina timpului. Chiar §i interioarele

par a fi tratate dupa acelea§i legi, ca ni§te naturi

moarte supradimensionate, iar florile lui Petra§cu

sunt departe de aspectul efemer pe care-1

Tntalneam la §tefan Luchian. Regnul mineral seTntinde acum §i peste petalele catifelate ale

trandafirilor. Tn acest context, aparitia personajului

uman este relativ rara, rezumandu-se la membrii

familiei, dar atinge nivelul capodoperei Tn cateva

autoportrete, cum este cel din 1923 din Colectia

Zambaccian. Mai mult decat orice alt pictor

roman, Petra§cu a fost pretuit de critici deprestigiu ai vremii. Daca Jean Alazard TI socotea

drept unui dintre cei mai de seama arti§ti ai

Europei interbelice, Rene Huyghe putea sa

afirme: „un asemenea pictor este mare oriunde”.„D-I Petra§cu e un astfel de artist pentru care realitatea

exists, cu ispite §i voluptafi nesfar§ite, care cad sub simturile noastre. Pe panzele sale, realitatea aceasta ia forma in aglomerari sensibile de pasta, in rotunjiri plastice, in concentrari camale de culori, de catifelari de epiderma, in sciipiri repezi §i intense de lumini. E ca o rascolire a intregii materii pe care artistul o are sub ochi, pentru a scoate din ea, cu atingeri maestre de penel, tot ceea ce era sensibil dar ascuns, tot ceea ce face vibratia interioara §i nebanuita a acestei lumi in aparenta putin schimbatoare, dar atat de vie §i de complex3 in realitate. O pictura de Petra§cu o prive§ti in intregui ei, pentru voluptatea intensa pe care ti-o comunica imaginea intotdeauna concentrata §i adanc vibranta a artistului, dar o prive§ti intotdeauna cu a tata pasiune, in elementele ei cele mai infime pentru ca tn fiecare centimetru patrat descoperi o infinitate de nuante §i efecte fugare care sunt tot atatea scaparari uimitoare ale viziunii artistului, §i tot atatea patrunderi magice in tainele subtile ale materiei." (Al.Busuioceanu, 1936)

Gheorghe Petra§cu Natura statica (aur §i argint)

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


„Pentru G. Petra§cu, un singur detaliu e de ajuns ca sa mearga spre universal..."; „Cel mai neinsemnat obiect tn repaos dobande§te o viatS intense! §i totals.”; „Nu cred ca se poate merge mai departe pe aceastS cale decat a mers Petra§cu”. (Jacques Lassaigne, 1940)

„Cea mai malta coarda a sensibilitatii

romane§tf\ spunea Tonitza despre arta lui

Theodor Pallady (1871-1956). Artistul pe care

critica de arta din perioada interbelica l-a a§ezat

alaturi de Petra§cu, avea sa se formeze la Paris

Tn atelierul lui Gustave Moreau, avandu-i colegi

pe Matisse, Marquet §i Rouault. Va trece §i prin

atelierul altui simbolist vestit, Puvis de Cha-

vannes. Ulterior va asimila elemente de inspiratieArt Nouveau sau tendinte decorativiste sugerate

de arta nabi§tilor §i fovilor. Toate aceste influente

se vor topi Tntr-una dintre cele mai originale

i t di i t

Provenit dintr-o veche famile de boieri din

Moldova, Pallady T§i va modela personalitatea Tn

ambianta culturii rafinate a Parisului. Aici

cunoa§te Tn profunzime curentele literar-artistice

ale sfar§itului de secol §i este marcat de decaden-

tismul epocii. Odinioara, Tudor Arghezi a remar-

cat apropierea picturii lui Pallady de stilul picturii

murale din nordul Moldovei. Tntr-adevar, Tn,Autoportretuf’ din 1942 din Colectia Zambaccian,

chipul hieratic al pictorului pare desprins de pe

zidurile vechilor biserici, dar apropierile trebuie

cautate nu la nivelul corespondentelor formale

exterioare, ci Tn profunzimile viziunii sale artistice.

Personalitate cu o structure clasica, Pallady T§i

gase§te afinitati spirituale cu pictura lui Ingres §i

va admira opera lui Leonardo. Pictorul nostru

ajunge treptat la un limbaj modern, dar va refuza

excesele §i va Tncerca sa se Tnscrie Tn traditia ceamai valoroasa a picturii europene. Odata avea sa

marturiseasca: „Nu sunt modern, sunt din toate

timpurile”. Tn Tntreaga sa opera, senzatiile §i

emotiile sunt subordonate unei adevarate asceze

spirituale care elimina orice urma de pitoresc.

Pallady este Tn cautarea stilului care se afla Tn

stransa legatura nu doar cu marile valori ale artei

europene, ci §i cu elemente de profunzime ale

simtirii §i gandirii de la noi. „Pana la 50 de ani -

marturisea Pallady la sfar§itul vietii - pictura a fost aceea care m-a stapanit pe mine; dupa ce am

fmplinit 50 de ani am izbutit s-o supun, §i de

atunci am fost eu acela care a stapanit-o pe ea.”

Dar nazuinta sa permanenta spre „absoluf

transmite, chiar §i etapelor stilistice de la Tnce

putul activitatii, amprenta unei Tnalte spiritualitati.

Un rafinat intimism, ca ecou al unei permanente

nevoi de confesiune, Ti caracterizeaza Tntreaga

creatie. Urmarindu-i evolutia de la peisajele din

tinerete realizate la Bucium, pana la celepariziene vazute de la fereastra locuintei din

Place Dauphine (Paris), de la compozitiile din

preajma anului 1900 impregnate de atmosfera

simbolista, la seria nudurilor §i naturilor moarte

din anii tarzii, observam o constants cautare a

muzicalitatii culorilor discrete Tncarcate de

melancolie. Cu deosebire Tn perioada de matu-

ritate, Pallady „stapane§te" pictura printr-o

neTntrecuta §tiinta de a orchestra toate elemen-

tele de limbaj plastic ale tabloului: linii, culori,forme. Ritmurile compozitibnale ordonate de un

desen cu sugestii geometrice, cat §i compozitia

cromatica alcatuita din tonuri stinse de griuri

l t b d i t tii

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Theodor Pallady, Place Dauphine

plastice. Preeminenta liniei §i aplatizareavolumelor vor da na§tere unor forme decantate

care tind spre esenta. Opera lui Pallady Tmbina

atributele unui mare colorist cu acelea ale unui

mare desenator, calitati atat de rar reunite chiar la

cei maj mari arti§ti. Mai ales Tn naturile moarte din

anii tarzii, Pallady ajunge la nea§teptate sinteze:

o lucrare cum este „Palaria §i umbrela artistulur

sugereaza valorile picturale ale unui Tntreg peisaj.

Daca opera lui Petra§cu ni se dezvaluie prin

culorile sale fastuoase ca o profunda investigatea materialitatii lumii, stilul lui Pallady tinde catre

spiritualizarea materiei, acordand desenului rolul

cel mai important. Senzualitatii materiei picturale

a lui Petra§cu, Pallady Ti opune o culoare

a§ternuta Tn straturi aproape transparente, Tntr-o

nesfar§ita gama de tonuri §i nuante. Armoniile

acestor griuri mate, avand consistenta unor seve

vegetale, TI faceau pe Lucian Blaga sa afirme ca

Theodor Pallady, Dupa Baudelaire

deasupra panzelor sale „vibreaza o moale

suferinta”, „sufietui lui Pallady e o surdina pusa pe

toate culorile iumif'. Lucrari mai importante:

„Peisaj din Bucium”, „Pe Sena", „Pont-Neuf’,

„Piace Dauphine” („Fiori la fereastra”), „Masca

ro§ie”, „Natura moarta cu pianta, pe§ti, portocale

§i iamar, „Dupa Baudelaire".

Jean Al. Steriadi (1880-1956). Bucure§ti,

Munchen, Paris, acesta este itinerariul formarii lui

Steriadi ca §i al altor pictori ai epocii. La Parisexpune, la Salonui de Toamna din 1904, o panza

cu un „suflu epic” (G. Oprescu), „Chivuteie din

piata mare". Intors Tn tara, este primit Tn randurile

„Tinerimii artistice" unde expune cu regularitate

peisaje, portrete, compozitii, urmarind forme

riguros construite §i chiar efecte dramatice de

clarobscur („Hamali in port'). Dupa primul razboi

mondial va adopta o paleta solara cu umbre

transparente, nu numai Tn peisajele care captea-

za aspectele fugare ale naturii, ci §i Tn naturilemoarte. Cu rafinamentul §i cultura vizuala ale

unui artist modern, Steriadi intra Tn dialog cu ma-

rea pictura a genului, realizand lucrari antologice:

„Crapi?’, „Natura moarta cu pipa §i fructe” sau

„Farfurie cu raci'. Studiile dedicate operei sale au

putut descifra ecouri §i comentarii izvorate dintr-un

dialog activ al acestui fin cunoscator cu operele lui

Giorgione sau Fragonard, Manet sau Cezanne.

Critica interbelica l-a a§ezat pe o treapta valorica

alaturi de N. Darascu sau Lucian Grigorescu Tn

cadrul Impresionismului romanesc, deosebindu-l

Tnsa stilistic de ace§tia. Peisajele sale, surprinse

Tn momentul amiezii de vara, cand aerul Tncins

tremura, au o intensitate luministica sugerata Tn

chip ne§teptat de palpairea unor accente

albastrui. Temperamentul lui Steriadi s-a exprimat

cel mai bine Tn desenele spirituale §i pline de

verva, capabile sa exprime, Tn cateva linii de o

ironie scaparatoare, un caracter sau viata intima

Tn ceea ce are mai efemer. Un loc deosebit Tn

activitatea acestui artist cu o mare deschidere

culturala TI au preocuparile legate de tehnica

gravurii, pentru care facuse o adevarata pasiune.

Atractia fata de peisajul de factura impresionista

care pastreaza limpezimea formei l-a plasat Tn

ascendenta lui Andreescu. fn peisajele de la

Balcic sau de la Cassis, din porturile dunarene

sau din colturile Tncarcate de poezie ale unui

Bucure§ti patriarhal, Steriadi T§i analizeazareactiile senzoriale §i bucuriile interioare traite Tn

fata motivului. Departe de dramatismul contras-

telor din perioada Tnceputurilor, Steriadi va da

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


na§tere la maturitate unei viziuni stapanite de

armonie, Tn care vibratiile luminii sunt departe de

orice violenta. Anvelopa luminoasa Tmblanze§teconturul formelor, dar nu-l dizolva cu totul, a§a

cum se Tntampla adesea la L. Grigorescu. „Sola-

ritatea picturii lui Steriadi are o logica similara cu

<pamantitatea> celei andreesciene" (Calin Dan,

Jean Al. Steriadi, Ed. Meridiane, 1988).

Nicolae Darascu (1883-1959). La sfar§itul

primului deceniu al secolului XX, Darascu studia-

za la Paris, unde este interesat de Neoim-

presionism, dar, Tn acela§i timp, se simte atras §i

de constructia prin culoare de influentacezanniana §i recepteaza ecouri ale fovismului

contemporan cu el. Vocatia de colorist, care

raspunde naturii sale mai lirice, TI Tndeparteaza de

cercetarea riguroasa pe care o presupune teoria

ui Seurat §i Signac. Pictura lui Darascu se Tnscrie

pe linia traditiei picturale romane§ti ilustrate de

Grigorescu, Andreescu, Luchian, careia Ti confera

o coloratura proprie, integrand-o orientarii impre-

sioniste de la noi. Preferinta sa se Tndreapta catre

motivele acvatice, Tntalnite Tn Delta Dunarii sau laVenetia. Formele sale care absorb lumina sau

sunt Tnvaluite Tn anvelopa cetoasa Tntr-o zi

mohorata nu-§i pierd niciodata consistenta.

Apropiate din punctul de vedere al consistentei,

apa, aerul §i uscatul se Tnfati§eaza aproape ca un

element unic transpus prin tu§e scurte de

nspiratie impresionista. Balcicul a constituit me-

diul cel mai prielnic pentru a-§i demonstra aptitu-

dinile sale de peisagist impresionist Tn care perso-

najele par Japturi care traiesc cu soare". §i-amanifestat predilectia pentru vederile panoramice

ca Tn peisajul bucure§tean „Piata Teatrului

National pe ploaie”, una din lucrarile sale de

f i t li t l it l b

Nicolae Darascu, Barci pe laguna

bulevardele pariziene. Se Tndeparteaza Tnsa de

ace§tia, Tn contact cu asprimea peisajului

dobrogean §i cauta sa construiasca forme mai

dense ca Tn „Cimitir tataresc”. Impresionismul sau

este temperat de constructia cezanniana.

• Lucian Grigorescu (1894-1965) este „unul

dintre cei mai interesanti, mai complec§i §i mai

personali post-impresioni§ti in cadre mondiale”, cum afirma criticul N. Argintescu-Amza. El este,

Tn acela§i timp, unui dintre marii no§tri colori§ti.

Culoarea sa senzuala, a§ternuta pe panza cu o

pofta aproape „rablaisiana", este aplicata Tn

peisaje sau naturi moarte riguros construite. Va

picta Tn sudul Frantei la Cassis, la Balcic sau la

Bucure§ti. Vocatia de colorist atinge un momentde apogeu Tn lucrarea „Catedrala Notre-Dame din

Paris”, „replica prestigioasa” la catedrala luiMonet.

Nicolae Tonitza (1886-1940), dupa ce a luat

contact cu mi§carile Tnnoitoare din arta apuseana

de la sfar§itul primului deceniu al secolului al

XX-lea, va fi fascinat de calea deschisa Tn pictura

noastra de Luchian pe care TI elogia afirmand ca

este „unul dintre cei mai subtili simfoni§ti ai

culoaref’. Pornind de la lucrarile acestuia, §i

Tndeosebi de la „Lautuf’ (1912), Tonitza se va

Tndrepta catre o pictura moderna, cu accente

decorative, ajungand la o deplina autonomie

artistica la Tnceputul anilor ’30. Tnceputul fusese

totu§i marcat de o tendinta expresionista cu

accente narative vizibila mai ales Tn desene

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


moarte, interioare sau nuduri, este traversata de

o unda de un subtil lirism care poate atinge uneori

accente expresioniste, ca Tn „Portretul scriitorului

Gala Galaction”, construit cu forme aspre,

colturoase sau Tn seria clovnilor care sugereaza

destine tragice. O umbra de tristete se poate citi

chiar §i pe chipurile de o mare puritate

sufleteasca ale copiilor sai: „Fetita paduraruluf ’,

„Catiu§a Upoveanca" sau „Fetita olandeza". Tn

astfel de portrete, dar §i Tn nudurile feminine,

formele anatomice se integreaza adeseori unor

arabescuri cromatice sau lineare care subliniazadecorativismul viziunii. Adeseori, Tn naturile

moarte, unde apar obiecte de arta populara,

desenul gratios al conturului Tmprumuta ceva din

stilizarile ornamentatiei tarane§ti §i, Tn plus,

spore§te luminozitatea culorilor. Peisajele nu

surprind doar specificul atmosferei cu iz oriental

de la Balcic sau Mangalia, ci §i poezia aspra a

iernilor bucure§tene amintind de Luchian. Criticul

Al. Busuioceanu Ti caracteriza pictura astfel:

„Fantezia irizata de lumini primavaratice mve§-

manteaza toate imaginile acestui pictor ce pare

sa-§i a§tearna culoarea pe panza cu un sentiment

muzical de suave §i fluide armonii interioare’’.

Personalitatea sa artistica este complexa §i nu se

reduce doar la activitatea de pictor sau de foarte

activ grafician. Face parte dintr-o grupare respec-

tata Tn perioada interbelica, „Grupul celor patru”, alaturi de §irato, §t. Dimitrescu §i sculptorul Oscar

Han. S-a facut cunoscut Tn epoca §i, printr-o

sustinuta activitate de cronicar plastic, apt sa

discearna valorile §i posesor al unui stil critic cu

formulari adesea memorabile. Nu pot fi neglijate

nici cultul pentru me§te§ug sau pasiunea cu care

s-a dedicat profesoratului, printre elevii saica sagesTM aie ~arrei moaemer

ale, surprinse adeseori Tn <

cu gesturi fire§ti §i atera personajelor lui Piero della Fra

o lume plina de autenticitat

a, Tn acela§i timp, universalul. T

tural, omul lui Ghiata intra Tn con

, ca §i pictorul care marturisea ca

eaza, simte ca se „cufunda" Tn

Bta fuziune se va na§te o lume ta

mple §i aspre sugerand morfjhiar §i Tn lucrarile de mici dim<

tunsa a acestei picturi se insinuiprivitorului, aproape fara voig

iulorii, uneori mata §i plina de a; _and ILrnDezirni Ho nnctdi Mu^ nts

—ht^ olae Tonitza, Fetita padurarului

numarandu-se Corneiiu Baba. „Opera lui trebuie

oranduita fntre panzele lui Francisc §irato, cu

cromatica lui iradianta, §i sobrietatea raza§easca

§i prea cuviincioasa a lucrariior lui §tefan

Dimitrescu", afirma Barbu Brezianu Tn monografia

„N.N. Tonitza", Ed. Meridiane, Bucure§ti, 1986.

Asemenea lui Tonitza, Francisc §irato (1877-

1953) este pictor, grafician, critic de arta, profesor.Ca §i acesta este tentat la Tnceput de grafica de

tip expresionist. Dar, spre deosebire de Tonitza,

care Tn critica sa foiletonistica se bizuie pe intuitie

§i imaginatie, §irato este un adevarat teoretician

reflexiv §i metodic. Tnclinarea spre problematizare

avea sa-§i puna amprenta §i asupra creatiei sale

plastice. Va §ti, cu toate acestea, sa-§i dozeze

impulsurile teoretice, integrandu-le Tntr-un univers

de un profund lirism. „§irato, scria Tonitza,

vibreaza adanc in fata realitatii, fiindca ochiul sau subtil nu se opre§te numai la aparentele fizice ale

oamenilor §i ale lucrurilor, ci trece dincolo de e/e,

patrunzand tn profunzimile lor spirituale §i

redandu-ne astfel sensul lor tulburator §i adanc.”

Pentru a-i defini stilul din anii maturitatii, trebuie

avut Tn vedere faptul ca artistul recuno§tea ca-§i

trage sevele din opera lui Cezanne ca §i din arta

taraneasca de la noi, doua directii carora le gasea

un numitor comun: constructia logica. Arti§tii

anteriori cautasera adeseori Tn arta populara,Tndeosebi, culorile vesele §i calde. Universul lui

§irato Tnclina mai degraba catre o culoare sobra,

asociata Tntr-o vreme cu un contur aspru.

Nicolae Tonitza, Flori

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


(„Ecor§eur, „Vitellius") dovedesc Tnsu§irea mode-

lajului academico-realist deprins de la profesorii

sai, Ion Georgescu §i Vladimir Hegel. Momentul

plecarii pe jos la Paris, in 1904, a intrat Tn

legenda. Tn capitala Frantei urmeaza timp de un

an cursurile §colii de Arte

Frumoase pentru ca, mai

apoi, sa treaca pentru scurta

vreme prin atelierul lui Rodin.

Se Tndeparteaza Tnsa de

acesta, intuind ca drumul sau

este altul §i rostind bine-

cunoscuta replica: „La umbra

marilor copaci nu cre§te

nimic". Cuprins de febra cau-

tarilor, anii de Tnceput sunt

marcati de o evolutie rapida.

La Paris T§i Tnsu§e§te tehnica

modelajului rodinian, a§a cum

se poate vedea Tn portretele

de copii sau Tn „Portretul pic-

torului Darascu” Tn care se

arata preocupat de estetica

fragmentului impusa de Ro

din. Uneie lucrari din anii

1905-1906 iOrgoliLJSupKchf)

nu sunt straine de ideile simbo-

lismului. Tntre anii 1907-1910,

cand Tn Occident se petrec

mari Tnnoiri artistice, se poate

consemna §i momentul unei

cotituri Tn opera brancu§iana,

probata de lucrarile „Ruga-

ciunea", „Sarutuf’ §i „Cumin-

tenia pamantului’. Brancu§i se

desprinde acum de traditia cla-

sica, Tncercand sa recupereze

straturi mai Tndepartate de spiri-

tualitate medievala. „Rugaciu-

nea", inspirata de stilistica arteibizantine, este sculptata Tn ace-

la§i an (1907) Tn care Picasso

picta „Domni§oarele din Avignon”.

Prin aceasta sculptura cu forme

reduse la esenta prin simpli-

ficare, Brancu§i inaugureaza o

noua cale Tn sculptura europea-

na. Anul 1907 este anul consti-

tuirii viziunii personale a lui

Brancu§i. Tn celelalte doua lucrari, „Sarutuf’ §i „Cumintenia

pamantului’, el renunta la mode-

laj, preferand cioplitul Tn piatra, care-l apropie de

prospetimea artei arhaice. La Paris, dupa

Tntalnirea cu anumite creatii de arta primitiva §i

arhaica printre care trebuie amintite §i sculpturile

africane, Brancu§i regasise sursa de inspiratie

romaneasca. Expunerea acestor lucrari Tn tara, la

„Tinerimea artistica" Tn 1910, prilejuie§te confrun-

tarea deschisa Tntre directia traditionala §i

orientarile moderne adoptate de arti§tii no§tri

sositi de curand de la studii din strainatate. De

altfel, aceste lucrari Tl a§aza printre arti§tii

avangardei europene. Lucrarea „Somnui’ (1908),

cioplita Tn marmura, de inspiratie simbolista, este

punctul de plecare pentru „Muzele adormite” de

mai tarziu. Anii ace§tia vor reprezenta o perioada

de cautari §i clarificari. Renunta la viziunea

fragmentara a corpului uman, ca §i la motivele

suferintei, orientandu-se acum spre marile teme

omene§ti: na§terea, iubirea. Tncepe sa-l preocupe

tema zborului ca aspiratie spre Tmplinirea

spirituala, cautand, Tn acela§i timp, esentele

formale. „N-am vrutsa sculptez pasari, cizboruri’,

spune Brancu§i, dezvaluind aspiratia sculpturii

sale spre absolut. Uneori fragmentele devin

obiecte de sine statatoare, puternic geometrizate,

Tn spiritul gandirii plastice a epocii. Ovoidul devine

forma originara a lumii. Ochii supradimensionati

ai „Domni§oarei Poganf se deschid larg, Tncer

cand sa cuprinda Tntregul spectacol al universului,

sau sugereaza simbolic privirea Tntoarsa spre

Tnauntru. Tn anii premergatori primului razboi

mondial, Brancu§i Tncepe sa sculpteze Tn lemn,

revenind la tehnicile sculpturii din arta noastra

populara, dar §i din sculptura africana. Recursul

145

Constantin

Brancu§i,

Pasarea in spatiu

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


folclorul nostru poate fi urmarit §i in prima

ersiune a „Pasarii maiestre" (1910), inspirate de

n basm popular. Primele coloane au fost cioplite

n lemn Tn 1918, apoi, timp de doua decenii, va

xperimenta diferite variante ale coloanei

omboidale, care va capata forma definitiva Tn

938 sub forma „Coloanei fara sfar§if din

nsamblul de la Targu Jiu. Acest ansamblu, ca §iroiectul pentru „Templul meditatief’ de la Indore

ndia), situeaza arta lui Brancu§i la limita dintre

rhitectura §i sculptura. Ansamblul de la Targu

u, ridicat Tn memoria soldatilor cazuti Tn primul

azboi mondial, modifica conceptia monumentului

omemorativ, a§a cum se perpetuase ea din

remea Rena§terii. Traseul pe care sunt plasate

ementele ansamblului sunt destinate mai putin

ontemplarii, cat unui pelerinaj care pleaca de la

Wasa tacerir, se continua cu „Poarta sarutului'

a un teritoriu al iubirii, urmand apoi biserica

§ezata pe acela§i ax §i, se Tncheie cu acea

scara la cer” care este „Coloana" ca simbol al

scensiunii spirituale. Brancu§i T§i imagina

culptura sa integrate Tntr-un spatiu infinit, a§a

upa cum o dovedesc fotografiile pe care le-a

acut sculpturilor sale. Aspiratia spre totalitate se

a traduce Tntr-o sinteza plastica universala.

Multe curente ale artei moderne au Tncercat sa

nexeze sculptura lui Brancu§i. Este cunoscut ca

artistul nostru n-a aderat la nici

un program, dar Tn opera lui

putem urmari confluenta unor

ecouri care vin din orizonturi

diferite §i se topesc Tntr-o uni-

tate stilistica. Reducerea nu-

marului de teme, vointa de

sinteza, aspiratia spre perfec-

tiune dovedesc ca Brancu§ieste un artist cu o structure

clasica aflat la antipodul unui

artist ca Picasso. Influenta lui

Brancu§i asupra artei secolului

XX a fost hotaratoare.

Gheorghe D. Anghel (1904-1966) este creatorul

unei arte concentrate §i seve

re". Tn bronzurile sale s-au cris-

talizat Jacerea §i visul, tacerea astrala §i fiinta impalpabila a

andurilor3’ (Dan Haulica). Va da na§tere unei

devarte iconografii a geniului. A preferat sa

ucreze Tn bronz iar statuile lui coloana amintesc

Portretele sale sunt

spiritualizate §i grave.

A§a sunt chipurile oame-

nilor de geniu: Eminescu,

Luchian, Andreescu,

Pallady sau Monsepiorul

Ghica. Tntr-o epoca com-

plexa, alaturi de austerita-tea portretelor putem Tn-

talni senzualitatea nudului

feminin. Armonia interioa-

ra a operei sale Tmbina

monumentalitatea cu rit-

mul muzical al formelor.

Criticul A. Mandrescu

spunea ca opera lui An

ghel „afirma viata §i fru-

mosuf’, „viata mtru spirit,„viata in sensul ei profund

care mseamna dragoste

§i moarte”. Opera lui Tnce-

puta Tn perioada interbeli-

ca se va Tncheia dupa cel

de-al doilea razboi mon

dial Tn conditii dintre cele

mai grele.Cornel Medrea (1888-1964) sau „prezenta

sculpturif’ (loana Vlasiu). Dupa primul razboi

mondial se simte Tn sculptura noastra o reactie

antirodiniana §i revenirea la constructia plastica.

Pe acest fundal T§i face aparitia Medrea, care

gande§te sculptura Tn forme

de o calma masivitate §i,

cum nota loana Vlasiu, „ca

arta a materiei grele, satu

rate", ajungand la esentele

sculpturii cu alte mijloacedecat Brancu§i, ,/ara a eli-

mina omul din centrul artei

sale”. Formele senine §i

compacte ale nudurilor sale

(„Ghimpele”) care au prile-

juit criticii comparatia cu

Maillol sunt dominate de li-

rism, pe cand portretele

sunt tratate obiectiv, cu for

me robuste (Delavrancea), cu accente tragice (Ovidiu)

sau de o mare sensibilitate

(Pictorul Vasile Popescu).

Lucrarile monumentale ca

Gheorghe D.

Angh el, Ruga

Gheorghe D. Anghel,

Theodor Pallady

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


geometriei volumelor, ca §i prin capacitatea de a

da viata materiei inerte (Monumentul lui Vasile

Lucaciu), se Tncadreaza aceleia§i viziuni unitare

care caracterizeaza opera lui Medrea.

Romulus Ladea (1901-1970). De§i a trecut prin

atelierele lui Paciurea sau Brancu§i, nu va merge

pe urmele acestora, cum nu-l vor influenta decisiv

nici Rodin sau Bourdelle. Tmbina Tntr-o sinteza

personala elemente asimilate din aceste surse,

reu§ind sa alature Tn aceea§i lucrare constructia

bourdelliana §i picturalitatea lui Rodin, asprimea §i

gratia. Se va concentra asupra universului tara-nesc din Ardealul natal §i, tot din acest tinut, T§i va

alege §i modelele scriitorilor pe care i-a portretizat:

Rebreanu, Blaga, Agarbiceanu.

O serie de sculptori valoro§i se adauga acestor

nume: Oscar Han, Ion Jalea sau Ion Irimescu.

E v a l u a r e

1. Evidentiati prin ce se face racordarea artei

romane§ti la arta Europei Occidentale, Tn secolul al

XlX-lea.2. Alegeti din peisajul bucure§tean o constructie

neoclasica §i una eclectica §i faceti o analiza

comparativa a principalelor lor caracteristici

generate.

3. Precizati de ce se poate vorbi de o arhitectura

neoromaneasca §i care sunt sursele ei deinspiratie.

4. Sintetizati §i precizati care sunt principalele

directii de manifestare din pictura romaneasca a

secolului al XlX-lea.

5. Alcatuiti un eseu despre evolutia portretului Tn

arta romaneasca, de la portretele de ctitori (sau

votive), la cele realizate Tn sculptura sau pictura de

§evalet Tn secolul al XlX-lea.

6. Evidentiati multiplele fatete ale personalitatii lui

Theodor Aman Tn contextul artei romane§ti asecolului al XlX-lea.

7. Alegeti §i exemplificati cu cate o lucrare

cunoscuta etapele de creatie prin care trece

Nicolae Grigorescu.

8. Faceti o comparatie Tntre peisajele lui

Grigorescu §i cele pictate de Andreescu.

9. Precizati cum prelucreaza §tefan Luchian Tn

pictura sa directiile §i tendintele picturii europene

occidentale.

10. Analizati §i comparati peisajele alaturate,unul realizat de Grigorescu §i celalalt pictat de

Petra§cu §i evidentiati diferentierile de viziune §i

limbaj plastic dintre cei doi arti§ti.

11. Exemplificati cu cate o lucrare cunoscuta

diferentele de viziune §i limbaj plastic dintre

Petra§cu §i Pallady.

12. Precizati cum se manifesta influentele artei

europene Tn operele lui Steriadi, Darascu §i Tonitza.

13. Analizati §i comparati o natura statica pictata

de Petra§cu §i una de §irato, precizand

asemanarile §i deosebirile dintre ele.

14. Alcatuiti un eseu Tn care sa urmariti relatiile

dintre arta romaneasca din prima jumatate asecolului XX §i arta europeana din aceasta

perioada.

15. Precizati care este contributia arti§tilor

romani la dezvoltarea criticii de arta §i promovarea

noutatilor §i tinerelor talente.

16. Care credeti ca sunt argumentele potrivit

carora Brancu§i este socotit parintele sculpturii

secolului XX?

Nicolae Grigorescu, Spalatorese in B retania

Gheorghe Petra§cu, Podul din San Martin

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Michelangelo, Creatia, Capela Sixtina, detaiiu

Tizian, Amoru l sac ru §/ amorul profan

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Bosch, Carul cu fan, panou central Tintoretto, Miracolul Sf. Marcu

Alb ht Dii Ad §i E

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Jean-Baptiste-Simeon Chardin,

Cazanul

Jean-Baptiste-Simeon Chardin, Autoportret

cu ochelari

Canaletto, Piata San Marco Joshua Reynolds, Portret de fetita

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Ingres, Odalisca cu sclava

Gericault,

Ofiter din garda lu i Napoleon

ngres, Marea Odalisca

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Goya, Maja imbracata

Constable, Plaja Brighto n Turner, Furtuna de zapada

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


Manet, Olympia

Pissarro, Piata din Rouen

van Gogh, Noaptea instelataToulouse-Lautrec, Dans la Moulin Rouge

And re Derain , Efectul soarelui pe apa

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


BIBLIOGRAFIE

1. Bazin, G. - Clasic, baroc, rococo,

Editura Meridiane, 1970

2. Bogdan, R. - Andreescu, vol. I, 1969,vol. II, Editura Meridiane, 1982

3. Bonnard, A. - Civilizatia Greciei

antice, Editura Meridiane, 1970

4. Botez-Crainic, A. - Istoria artelor

plastice, vol. I, E.D.P., 2004

5. Botez-Crainic, A. - Istoria artelor

plastice, vol. II, E.D.P., 1997

6. Bouleau, Ch. - Geometria secreta a

pictorilor, Editura Meridiane, 1979

7. Brilliant, R. - Arta romana de la

Republica la Tmparatui Constant in,


8. Dragut, V. - Arta gotica in Romania,


9. Dumitrescu, Z. - Ars perspectivae,

Editura Nemira, 2002

10. Florea, V. - Arta romaneasca mo-

derna §i contemporana, Editura

Meridiane, 1982

11. Focillon, H. - Arta occidentals,

vol. Ml, Editura Meridiane, 1970

12. Francastel, P. - Pictura §i societate,


13. Ginouves, R. - Arta greaca, Editura

Meridiane, 1992

14. Gombrich, E.H. - Arta §i iluzie,


15. Gombrich, E.H. - O istorie a artei, Editura Meridiane, 1975

16. Huyghe, R. - Puterea imaginii,

Editura Meridiane 1971

17. Lassaigne, J. - Luchian, Editura pen

tru Uteratura §i Arta, 1947

18. Mansuelli, G. - Civilizatiile Europei

Vechi, vol. I-II, Editura Meridiane, 1978

19. Martin, R. - Barocul, Editura

Meridiane, 1982

20. Mandrescu, A. - Theodor Pallady,


21. Pavel, A. - Pictura romaneasca

interbelica, Editura Meridiane, 1996

22. Sterling, Ch. - Natura moarta,


23. Vata§ianu, V. - Istoria artei

europene, vol. I, Editura Meridiane, 1960

24. Venturi, L. - Pictori moderni, Editura

Meridiane, 1968

25. * * * - Catalogul expozit iei

„ Bucure§ti - anii 1920-1940, Tntre avan

garda §i modernism” , Editura Simetria,

1994

26. * * * - Ghidul galeriei de arta

romaneasca moderna, Muzeul National

de Arta al Romaniei, 2001 ,

27. * * * - Istoria artelor p lastice Tn

Romania, Editura Meridiane, 1968

28. * * * - Istoria vizuala a artei, Editura

RAO, 2003

29. * * * - Pictura baroca, Editura

Fundatiei Culturale Romane, 1999

30. * * * - Pictura moderna, impresio-

ni§tii §i avangardele secolului al XX-lea,

Editura Fundatiei Culturale Romane, 19985 '

3 1 * * * _ pjct ura romaneasca Tn ima-

gini, Editia a ll-a, Editura Meridiane, 1976

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


CUPRINS

Capi to lu l 1 . Ant ichitatea - 3

Arta egipteana - 3

Arta mesopotamiana - 6

Arta sumero-akkadiana - 6

Arta asiriana - 6

Arta babiloniana - 7

Arta persana - 7

Arta cretano-miceniana - 8

Creta - 8

Micene - 9

Arta Greciei antice - 10

Arta Romei antice - 21

Arta paleocre§tina - 27

Ca p it o l u l 2. E v u l M e d i u - 31

Contextul epocii - 31

Arta bizantina - 32

Stilul romanic - 36

Stilul gotic - 41

Ca p it o l u l 3. R e n a § t e r e a - 50


Rena§terea Tn Italia - 51

• Secolul al XV-lea (Quattrocento) - 51

Secolul al XVI-lea (Cinquecento) - 56

Rena§terea Tn Europa - 62

Tarile de Jos - 62

Germania - 64

Franta - 66

Tarile Romane - 66

Cap i to lu l 4. Secolul al XVII-lea - 68

Italia. Apogeul suprematiei artistice - 68

Barocul - 68

Flandra. Exuberanta barocului - 73

Olanda. Elogiul realitatii - 74

Spania. Tntre misticism §i realitate - 77

Tarile Romane - 80

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


C a p i t o l u l 5. Secolul al XVIII-lea - 82


Caracteristici ale rococoului - 82

Pictura franceza - 83

Pictura venetiana - 85

Pictura engleza - 85

C a p i t o l u l 6. Secolul al XlX-lea - 87


Neoclasicismul - 87

Neoclasicismul §i arhitectura secolului al XlX-lea - 88

Pictura franceza - 89

Romantismul - 90

Realismul §i §coala de la Barbizon - 96Impresionismul - 98

Postimpresionismul -102

Arta 1900- 107

Sculptura -108

C a p i t o l u l 7. Secolul XX - 110

Arta Tn prima jumatate a secolului XX -110

Fovismul -111Cubismul -112

Futurismul -114

Expresionismul -115

Arta abstracta -116

Dadaismul -118

Suprarealismul -119

C a p i t o l u l 8. Arta romaneasca -121 Arta romaneasca Tn secolul al XlX-lea -121

Contextul epocii -121

Arhitectura - 121

Sculptura - 122

Pictura - 123

Arta romaneasca Tn prima jumatate a secolului XX -129

Inceputul secolului XX. “La belle epoque" -129

Perioada interbelica -131

A n e x a . Mi c a lb u m (propu neri pentru analize plastice) -1 48

8/19/2019 249129188 Manual Ist Artei


249129188 manual ist artei

Documents