3. orson scott card - xenocid - saga lui ender

8/14/2019 3. Orson Scott Card - Xenocid - Saga lui Ender

1/237

Orson Scott Card

Xenocid1Despartirea- AZI, unul dintre frati m-a ntrebat: Este oare o temnita cumplita sa nu fii n stare sate misti din locul n care te afli

- Si i-ai raspuns!!!- I-am spus ca acum sunt mai liber dec"t el! Incapacitatea de a ma misca mascuteste de obli#atia de a actiona!- $oi, care a%eti darul %orbirii, sunteti tare mincinosi!&an 'ei-()u sedea n po)itia lotus pe dusumeaua #oala de lemn, l"n#a patul de suferinta alsotiei sale! *"na mai adineauri poate dormise+ nu era si#ur! Dar acum sesi)ase usoara modificarea respiratiei ei, o modificare la fel de delicata precum adierea pro%ocata de trecerea unui fluture!ian#-in#, pe de alta parte, trebuie sa fi simtit ca ce%a se sc.imbase n el, caci p"na atuncinu %orbise, iar acum %orbea ntr-ade%ar! $ocea ei era foarte fira%a, dar &an 'ei-()u o au)ealimpede, caci casa era linistita! Ceruse prietenilor si ser%itorilor sai sa pastre)e tacerea namur#ul %ietii lui ian#-in#! Era timp destul pentru #ala#ia nepasatoare n lun#a noapte ce a%easa %ina, c"nd bu)ele ei n-a%eau sa mai sopteasca nimic!- /nca n-am murit, spuse ian#-in#!Cu aceleasi cu%inte l nt"mpinase de fiecare data c"nd se tre)ise, n ultimele )ile! 0anceput, cu%intele i se parusera lui &an 'ei-()u bi)are sau paradoale, dar acum stia ca %orbeacu de)ama#ire! ("n2ea dupa moarte acum, nu pentru ca nu iubise %iata, ci pentru ca moarteade%enise ine%itabila, si ceea ce nu poate fi ocolit trebuie mbratisat! Aceasta era Calea! /n toata%iata ei, ian#-in# nu se abatuse de la Cale nici macar cu un pas!- /nseamna ca )eii sunt milosti%i cu mine, raspunse &an 'ei-()u!- Cu tine, ofta ea! 0a ce meditamEra felul ei de a-i cere sa-i mpartaseasca #"ndurile intime! C"nd altii l ntrebau despre#"nduri ascunse, se simtea iscodit! Dar ian#-in# ntreba numai ca sa se poata #"ndi si ea laacelasi lucru+ era un mod de manifestare a faptului ca de%enisera un suflet unic!- 3editam la natura dorintei!- A cui dorinta ntreba ea! Si pentru ce4Dorinta mea ca oasele tale sa se %indece si sa de%ina puternice, astfel nc"t sa nuplesneasca la cea mai mica apasare! Dorinta mea ca tu sa te poti ridica iarasi, sau c.iar sa-ti potiridica un brat, fara ca musc.ii sa-ti rupa bucati din oase sau sa le fr"n#a din pricina ncordarii!Dorinta mea sa nu mai fiu ne%oit sa %ad cum te ofilesti p"na c"nd, iata, ai a2uns sa c"ntaresti

abia optspre)ece 5ilo#rame! 6-am stiut niciodata c"t de perfecta era fericirea noastra p"na amaflat ca nu putem ram"ne mpreuna!4- Dorinta mea, raspunse el! *entru tine!- 47"%nesti numai ceea ce nu ai!4 Cine a spus asta- (u! 8nii spun, 4ceea ce nu poti4! Altii spun: 4ceea ce nu ar trebui sa ai4! Eu )ic: 46u potir"%ni cu ade%arat dec"t la ce%a de care-ti %a fi mereu foame!4- *e mine ma ai pentru totdeauna!- (e %oi pierde la noapte! Sau m"ine! Sau saptam"na %iitoare!- &ai sa meditam la natura dorintei, )ise ian#-in#!Ca si altadata, se folosea de filo)ofie ca sa-l scoata din melancolia lui n#"ndurata! El sempotri%i, dar numai n 2oaca!- Esti un tiran nendurator, spuse &an 'ei-()u! 0a fel ca stramosul tau de suflet, nu %rei sastii de slabiciunile celorlalti oameni!ian#-in# fusese bote)ata dupa un conducator re%olutionar din trecutul ndepartat, carencercase sa duca poporul pe o noua Cale, dar fusese dobor"t de lasii slabi de n#er! 6u era drept,se #"ndea &an 'ei-()u, ca sotia lui sa moara naintea sa: stramosul ei spiritual traise mai multdec"t sotul ei! Si apoi, sotiile ar trebui sa traiasca mai mult ca sotii! 'emeile sunt mai desa%"rsiten forul lor launtric si mai apte sa supra%ietuiasca prin copiii lor! 6iciodata nu sunt la fel desolitare ca un barbat sin#ur!ian#-in# refu)a sa-l lase sa se ntoarca la melancolia lui!- C"nd sotia unui barbat moare, dupa ce t"n2este el/n semn de re%olta, &an 'ei-()u i dadu cel mai fals raspuns cu putinta:- Sa se culce cu ea!- Dorinta trupului, )ise ian#-in#!/ntruc"t ea era .otar"ta sa poarte aceasta con%ersatie, &an 'ei-()u lua catalo#ul:


2/237

- 4Dorinta trupului este sa actione)e! Ea include toate atin#erile, nt"mplatoare sau intime,si toate miscarile familiare! Astfel, el %ede cu coada oc.iului o miscare si crede ca a %a)ut-o pesotia lui moarta trec"nd pra#ul usii, si nu %a fi multumit p"na nu se %a duce la usa si %a %edea canu fusese sotia lui! (ot asa, se tre)este dintr-un %is n care i-a au)it %ocea si se pomeneste rostindraspunsul cu #las tare, ca si cum ea l-ar fi putut au)i!4- Si altce%a ntreba ian#-in#!- Sunt obosit de-at"ta filo)ofie, spuse &an 'ei-()u! Se poate ca #recii sa-si fi #asit n ea

ti.na, dar nu si eu!- Dorinta spiritului, insista ian#-in#!- *entru ca spiritul este al pam"ntului, este acea parte care face lucruri noi din cele %ec.i!Sotul t"n2este dupa lucrurile neterminate pe care el si sotia lui le-au nceput nainte ca ea samoara, si dupa toate %isurile nencepute despre ceea ce ar fi trebuit sa faca mpreuna daca ea arfi trait! Astfel, un barbat de%ine tot mai m"nios pe copiii lui pentru ca seamana prea mult cu el siprea putin cu sotia lui moarta! (ot asa, barbatul uraste casa n care au trait mpreuna, fie pentruca nu o sc.imba, astfel ca e la fel de moarta ca si sotia lui, ori pentru ca o sc.imba, astfel ca numai e pe 2umatate opera ei!- 6u trebuie sa fii m"nios pe micuta noastra in#-ao, spuse ian#-in#!- De ce ntreba &an 'ei-()u! Ai sa ram"i, atunci, sa ma a2uti s-o n%at sa fie femeie Eu nupot s-o n%at dec"t sa fie ca mine: rece si dur, aspru si puternic, ca obsidianul! Daca o sa creascaastfel, c"nd de fapt ti seamana at"t de mult, cum as putea sa nu fiu suparat- *entru ca tu poti s-o n%eti tot ceea ce sunt eu, spuse ian#-in#!- Daca %reo particica din faptura ta s-ar fi #asit n mine, n-ar mai fi fost ne%oie sa macasatoresc cu tine ca sa de%in un om desa%"rsit! Acum el o tac.ina, folosind filo)ofia pentru andeparta con%ersatia de la durere! Aceasta este dorinta sufletului! Deoarece sufletul este facutdin lumina si salasluieste n aer, este acea parte a fiintei care concepe si pastrea)a ideile,ndeosebi ideea despre sine! Sotul t"n2este dupa eul sau ntre#, care a fost alcatuit din sot si sotielaolalta! Astfel, el nu-si crede niciodata propriile sale #"nduri, pentru ca ntotdeauna n mintea saeista o ntrebare la care #"ndurile sotiei sale erau sin#urul raspuns posibil! (ot asa, ntrea#alume i se pare moarta, caci nu poate crede ca ce%a si %a pastra ntelesul sub asaltul acesteintrebari fara raspuns!- 'oarte profund, murmura ian#-in#!- De-as fi fost 2apone), mi-as fi facut Seppu5u si mi-as fi %arsat maruntaiele n urna cucenusa ta!- 'oarte umed si slinos, spuse ea!El )"mbi!- Atunci ar trebui sa fiu un .indus din antic.itate si sa-mi dau foc pe ru#ul tau funerar!

Dar ea se saturase de #lume si sopti:- in#-ao!/i reamintea astfel ca nu putea comite #estul spectaculos de a muri o data cu ea! Cine%atrebuia sa se n#ri2easca de micuta in#-ao! &an 'ei-()u i raspunse cu serio)itate:- Cum as putea s-o n%at sa fie ceea ce esti tu- (ot ce e bun n mine, spuse ian#-in#, %ine de la Cale! Daca o n%eti sa se supuna )eilor,sa-si cinsteasca stramosii, sa iubeasca oamenii si sa-i slu2easca pe conducatori, eu %oi fi n ea naceeasi masura ca si tine!- O %oi n%ata Calea ca parte din mine nsumi, )ise &an 'ei-()u!- 6u asa! Calea nu este o parte fireasca a ta, dra#ul meu sot! Cu toate ca )eii ti %orbesc nfiecare )i, insisti sa cre)i ntr-o lume n care totul poate fi pus n seama unor cau)e firesti!- 3a supun )eilor!Se #"ndi cu amaraciune ca nu a%ea de ales+ ca era o tortura p"na si nt"r)ierea supunerii!- Dar nu-i cunosti! 6u le iubesti nfaptuirile!- Calea nseamna sa-i iubesti pe oameni! Zeilor doar ne supunem! Cum as putea sa iubesc

niste )ei care ma umilesc si ma c.inuiesc cu fiecare prile2- /i iubim pe oameni pentru ca sunt creatia )eilor!- (e ro# sa nu-mi tii predici!Ea ofta! (ristetea ei l duru ca o ntepatura de paian2en!- As %rea sa-mi poti spune predici o %esnicie, spuse &an 'ei-()u!- (e-ai casatorit cu mine pentru ca stiai ca-i iubeam pe )ei si ca dra#ostea pentru ei lipseacu desa%"rsire din tine! /n felul acesta te-am completat!Cum putea s-o contra)ica acum, c"nd stia ca eact n clipa aceea i ura pe )ei pentru tot ce-ifacusera %reodata, pentru tot ce-l obli#asera sa faca, pentru toate c"te i luasera n %iata- *romite-mi, i ceru ian#-in#!


3/237

Stia ce nteles a%eau cu%intele acestea! Sotia lui simtea moartea po#or"ndu-se asupra ei sitrecea po%ara %ietii asupra lui! O po%ara pe care a%ea s-o poarte bucuros! De faptul ca ram"neasin#ur, fara ea, sa urme)e Calea, i era lui #roa)a de at"ta timp!- *romite-mi c-ai s-o n%eti pe in#-ao sa-i iubeasca pe )ei si sa paseasca ntotdeauna peCale! *romite-mi c-ai s-o faci sa fie n aceeasi masura fiica mea si a ta!- C.iar daca nu %a au)i niciodata #lasul )eilor- Calea eista pentru toata lumea, nu numai pentru %orbitorii-cu-)eii!

*robabil, #"ndi &an 'ei-()u, dar era mult mai usor pentru %orbitorii-cu-)eii sa urme)eCalea, caci pentru ei pretul abaterii de la aceasta era teribil! Oamenii obisnuiti erau liberi, eiputeau parasi Calea fara sa simta durerea ani n sir! $orbitorii-cu-)eii nu puteau sa se abata dela Cale nici macar pentru o ora!- *romite-mi!4Asa %oi face! /ti promit!4Dar nu putu rosti cu%intele cu #las tare! 6u stia de ce, dar mpotri%irea lui era profunda!/n tacerea n care ea astepta le#am"ntul lui, au)ira sunetul unor pasi #rabiti pe pietrisul dinfata casei! 6u putea fi dec"t in#-ao, %enind acasa de la #radinile Sun Cao-*i! 6umai ei i sen#aduia sa aler#e si sa faca #ala#ie n aceasta perioada de tacere! Asteptara tacuti, stiind cafetita a%ea sa %ina direct n odaia mamei sale!8sa luneca ntr-o parte aproape fara )#omot! *"na si in#-ao se deprinsese ndea2uns culinistea impusa, astfel nc"t sa paseasca neau)ita c"nd se afla cu ade%arat n pre)enta mameisale! Desi mer#ea pe %"rfuri, abia se putea abtine sa nu topaie si tra%ersa ncaperea aproape n#alop! Dar nu si arunca bratele n 2urul #"tului mamei+ si amintise lectia, c.iar daca %"nataiaoribila disparuse de pe fata lui ian#-in#, din locul unde mbratisarea nflacarata a lui in#-aoi )drobise falca, cu trei luni n urma!- Doua9s9trei de crapi am numarat n p"r"ul din #radina, anunta in#-ao!- Ce multi, spuse ian#-in#!- Cred ca mi s-au aratat nadins ca sa-i pot numara! 6ici unul n-a %rut sa fie lasat pedinafara!- (e iubesc, sopti ian#-in#!&an 'ei-()u surprinse un nou sunet n respiratia ei suierata - pocnituri, ca si cum omultime de basicute de aer s-ar fi spart o data cu cu%intele rostite!- Cre)i ca dac-am %a)ut at"tia crapi, am sa fiu %orbitoare-cu-)eii ntreba in#-ao!- Am sa-i ro# pe )ei sa-ti %orbeasca, spuse ian#-in#!Deodata respiratia ei de%eni aspra si repe)ita! &an 'ei-()u n#enunc.e si se uita la sotia lui!Oc.ii ei mari pri%eau nspaim"ntati! Clipa sosise!u)ele i se miscara! *romite-mi, spunea, desi aerul epirat de plam"nii ei nu reusea sa

produca dec"t suspine!- /ti promit, spuse &an 'ei-()u!Apoi respiratia nceta!- Ce spun )eii c"nd %orbesc cu tine ntreba in#-ao!- 3ama ta e foarte obosita! Ar fi bine sa pleci acum!- Dar nu mi-a raspuns! Ce spun )eii- Spun secrete, )ise &an 'ei-()u! 6imeni dintre cei ce le aud nu le repeta!in#-ao ncu%iinta din cap cu ntelepciune! 'acu un pas napoi, ca pentru a pleca, dar seopri!- *ot sa te sarut, mama- 8sor, pe obra), spuse &an 'ei-()u!in#-ao, mititica la cei patru ani ai ei, nu a%ea ne%oie sa se aplece prea mult ca sa-si sarutemama pe obra)!- (e iubesc, mama!- Acum ar fi bine sa pleci, in#-ao!

- ine, dar mami nu mi-a spus ca ma iubeste si ea!- a ti-a spus! (i-a spus-o mai nainte, nu mai tii minte Dar e foarte obosita si slabita! Dute,acum!/si nasprise #lasul suficient pentru ca fetita sa plece fara sa mai puna %reo ntrebare! 6umaidupa plecarea ei si n#adui &an 'ei-()u sa mai simta si altce%a n afara de #ri2a pentru ea!/n#enunc.e l"n#a trupul lui ian#-in# si ncerca sa-si nc.ipuie ce se nt"mpla cu ea acum!Sufletul ei si luase )borul si a2unsese de2a n rai! Spiritul a%ea sa-i )abo%easca mult mai mult+poate ca spiritul ei %a salaslui n aceasta casa, daca ntr-ade%ar fusese pentru ea un loc alfericirii! Oamenii superstitiosi credeau ca toate spiritele mortilor erau periculoase si nascoceautot felul de mi2loace pentru a se apara de ele sau pentru a le #oni! Dar cei care urmau Calea stiau


4/237

ca spiritul unui om bun nu era niciodata %atamator sau distructi%, caci bunatatea lor n %iata%enise de la dra#ostea spiritului de a face lucruri! Spiritul lui ian#-in# a%ea sa fie obinecu%"ntare pentru aceasta casa multi ani de acum ncolo, daca .otara sa ram"na!(otusi, c.iar n timp ce ncerca sa-si ima#ine)e sufletul si spiritul ei, conform n%ataturilorCaii, staruia n inima lui un loc n#.etat, n care era si#ur ca tot ce mai ramasese din ian#-in#era acest trup fra#il si ofilit! /n seara aceea a%ea sa arda la fel de repede ca ."rtia si apoi nu %amai ram"ne nimic din ea, n afara de amintirile din sufletul lui!

ian#-in# a%usese dreptate! Acum, c"nd ea nu mai era aici sa-i complete)e sufletul, de2ancepuse sa se ndoiasca de )ei! Iar )eii obser%asera - ntotdeauna obser%au! Dintr-o data simtipresiunea de nesuportat a ne%oii de ndeplinire a ritualului purificarii, p"na reusea sa scape de#"ndurile sale ne%rednice! 6ici macar acum nu l puteau lasa nepedepsit! C.iar si acum, c"ndsotia sa )acea fara suflare l"n#a el, )eii insistau ca mai nt"i sa-si pre)inte oma#iile fata de ei siabia apoi sa poata %arsa o lacrima de durere pentru ea!0a nceput a %rut sa nt"r)ie, sa am"ne supunerea! Se antrenase n asa fel nc"t sa fie nstare sa am"ne ritualul o )i ntrea#a, ascun)"ndu-si totodata semnele eterioare ale c.inuluilauntric! *utea s-o faca si acum, dar numai mentin"ndu-si inima etrem de rece! 6u a%ea nici unrost! Ade%arata durere nu putea %eni dec"t dupa ce-i %a fi satisfacut pe )ei! Asa nc"t, ca)"nd n#enunc.i, ncepu ritualul!/nca se mai rasucea si se n%"rtea n miscarile ritualului c"nd un ser%itor se uita nauntru!Desi acesta nu spusese nimic, &an 'ei-()u au)i )#omotul usor al alunecarii usii si stiu ce a%easa-si )ica ser%itorul: ian#-in# murise, iar &an 'ei-()u era at"t de %irtuos nc"t comunica cu)eii c.iar nainte de a anunta celor din casa moartea ei! 'ara ndoiala ca unii %or presupune c.iarca )eii %enisera sa o ia pe ian#-in#, dat fiind ca era cunoscuta pentru cucernicia ei iesita dincomun! 6imeni nu a%ea sa #.iceasca faptul ca, eact n clipele n care &an 'ei-()u si faceanc.inaciunile, inima sa era plina de amaraciune pentru ca )eii ndra)nisera sa-i impuna ritualulc.iar atunci!O, Zei, si spuse el, daca as sti ca rete)"ndu-mi un brat sau scot"ndu-mi ficatul as putea sascap de %oi pentru totdeauna, as pune m"na pe cutit si m-as desfata cu durerea si cu pierderea,numai de dra#ul libertatii!;"ndul acela era si el ne%rednic si cerea si mai multa curatire! Au trecut ore p"na c"nd )eiii-au dat n sf"rsit de)le#are si atunci era prea obosit, prea nefericit ca sa mai poata simti durereasufleteasca! Se ridica si c.ema femeile sa pre#ateasca pentru incinerare trupul lui ian#-in#!Sosi ultimul l"n#a ru#, la mie)ul noptii, purt"ndu-si n brate copilul somnoros! 'etita tineastr"ns n pumni cele trei biletele pentru mama ei, m")#alite cu scrisul ei copilaresc! *e elescrisese 4peste4, 4carte4 si 4secrete4! Acestea erau lucrurile pe care in#-ao i le daruia mameisale sa le poarte cu ea la ceruri! &an 'ei-()u ncercase sa #.iceasca la ce se #"ndise in#-ao

c"nd scrisese cu%intele acelea! *este, fara ndoiala din pricina crapilor %a)uti n p"r"ul din#radina! Iar carte, era usor de nteles, pentru ca cititul cu #las tare fusese unul din ultimelelucruri pe care ian#-in# mai putuse sa-l faca mpreuna cu fiica ei! Dar de ce secrete Cesecrete a%ea in#-ao pentru mama ei iletelele oferite mortilor nu se discutau!&an 'ei-()u o lasa pe in#-ao pe picioarele ei+ fetita nu fusese profund adormita, nc"t setre)i imediat si pri%i n 2ur, clipind cu ncetineala! &an 'ei-()u i sopti ce%a si ea %"r biletelele nm"neca mamei sale! 6u parea afectata de atin#erea trupului rece al mamei - era prea de%remepentru ea sa fi n%atat sa se nfioare la atin#erea mortii!6ici pe &an 'ei-()u nu-l afecta atin#erea trupului sotiei sale n timp ce-si strecura nm"neca ei propriile lui biletelele! *entru ce s-ar mai fi temut de moarte acum, c"nd facuse de2a ceera mai rau6imeni nu stia ce scrisese pe biletelele lui, altfel ar fi fost cu totii n#ro)iti, caci scrisese4(rupul meu4, 4Spiritul meu4 si 4Sufletul meu4! /n felul acesta si el a%ea sa arda pe ru#ul funeraral lui ian#-in# si se trimitea alaturi de ea oriunde s-ar fi dus!Slu2nica de taina a decedatei, 3u-*ao, cobor apoi faclia pe lemnele sacre si flacarile

cuprinsesera cu iuteala ru#ul! Arsita focului era insuportabila si in#-ao se ascunse n spateletatalui ei, arunc"nd din c"nd n c"nd c"te-o pri%ire pe dupa el, s-o %ada pe mama ei plec"nd ncalatoria fara de sf"rsit! (otusi, pentru &an 'ei-()u caldura uscata care-i ofilea pielea si facea camatasea mantiei sale sa de%ina sfar"micioasa era bine%enita! (rupul sotiei sale nu fusese at"t deuscat precum paruse+ mult timp dupa ce ."rtiile se transformasera n cenusa si )burasera sprecer purtate de fumul focului, corpul ei continua sa sf"r"ie si fumul dens de tam"ie ce mpre2muiaru#ul ca o perdea nu-l putea mpiedica sa simta mirosul de carne arsa! Asta ardem noi aici:carne, peste, un .oit, nimic! 6u pe ian#-in# a mea, ci doar costumul pe care l-a purtat ntimpul %ietii! Ceea ce a facut ca acel trup sa fie femeia pe care am iubit-o traieste nca, trebuie satraiasca! Si, pentru o clipa, cre)u ca poate sa %ada sau sa auda ori, ntr-un fel oarecare, sa simta


5/237

trecerea lui ian#-in#! /n aer, n pam"nt, n foc! Sunt alaturi de tine!mus O2man,presedintele de cabinet al Con#resului Cailor Stelare!- Am definiti%at nca un atac la adresa stap"nilor celor O Suta de *lanete'ara sa se ntoarca spre sotul ei, $alentine si dadu seama din tonul %ocii lui ce epresiea%ea pe fata, asa ca i raspunse printr-un )"mbet continu"nd sa pri%easca nainte! Dupa doua)ecisi cinci de ani de casnicie, se puteau %edea limpede fara sa fie ne%oie sa se uite unul la celalalt!- 0-am facut pe 7>mus O2man sa para ridicol!a5t se apleca n biroul str"mt, cu fata at"t de aproape de a ei nc"t i putea au)i respiratiadomoala n timp ce citea para#rafele introducti%e! 6u mai era asa de t"nar+ efortul de a se fiaplecat, prin)"nd cu m"inile cadrul usii, l facuse sa respire mai rapid dec"t i-ar fi placut ei sa

auda!Apoi %orbi, dar fata lui era at"t de aproape nc"t i simtea bu)ele m"n#"indu-i obra)ul,#"dil"nd-o la fiecare cu%"nt!- De-acum nainte, p"na si maica-sa are sa r"da pe furis, cu m"na la #ura, ori de c"te ori osa-l %ada pe bietul ticalos!- A fost #reu sa scot ce%a amu)ant, spuse $alentine! 3a surprindeam denunt"ndu-l iarasi siiarasi!- Asa e mai bine!- Da, stiu! Daca as fi lasat sa se %ada c"t sunt de ofensata, daca l-as fi acu)at de toatecrimele sale, l-as fi facut sa para mai #ro)a% si mai nspaim"ntator dec"t este iar 'actiuneaDomnia 0e#ii l-ar fi ndra#it cu at"t mai mult, n %reme ce lasii de pe fiecare planeta si-ar fi plecatcapetele si mai 2os!- Daca se apleaca un pic mai mult, %or a%ea ne%oie de niste co%oare mai subtiri, )ise a5t!Ea r"se, dar si pentru ca #"dilatul bu)elor lui pe obra) de%enise de nesuportat! Si, deasemenea, pentru ca ncepuse, doar un pic, sa-i at"te niste dorinte care pur si simplu nu puteau

fi satisfacute n aceasta calatorie! Astrona%a era prea mica si n#.esuita, cu toata familia loraflata la bord! 6ici nu se punea problema unei ade%arate intimitati!- a5t, am a2uns aproape de 2umatatea drumului! /n fiecare an al %ietii noastre ne-amabtinut mai mult dec"t at"t!- Am putea sa punem la usa o tablita cu 4nu deran2ati4!- *ai atunci ai putea la fel de bine sa pui un afis pe care sa scrie: 4Atentie? /nauntru e uncuplu de babal"ci care retraieste amintiri de demult!4- Eu nu sunt babal"c!- Ai peste sai)eci de ani!- Daca batr"nul soldat mai poate sa ia po)itia de drepti si sa salute, eu )ic sa-l lasam sa-si


6/237

faca marsul de parada!- 6ici o parada p"na la terminarea calatoriei! 6-au mai ramas dec"t doua saptam"ni! 6utrebuie dec"t sa stabilim contactul cu fiul %itre# al lui Ender si pe urma re%enim pe traseul spre0usitania!a5t se ndeparta de l"n#a ea, iesi din cadrul usii si se ndrepta de spate pe coridor - unuldintre putinele locuri de pe astrona%a unde putea ntr-ade%ar sa faca asta! 3iscarea i smulse un#eamat!

- Sc"rt"i ca o usa %ec.e si ru#inita, remarca $alentine!- 0as9 ca te-am au)it si pe tine cum faceai c"nd te ridicai de la biroul asta! Sa stii ca nu suntsin#urul natarau senil, decrepit si ca %ai de lume din familia noastra!- *leaca de-aici si lasa-ma sa transmit c.estia asta!- C"nd calatoresc, sunt obisnuit sa am de lucru, se pl"nse a5t! *e-aici computerele seocupa de toate cele si na%a asta n-are nici ruliu, nici tan#a2!- Sa stii ca ma-n#ri2ore)i! 3unca fara pic de distractie face din $al o cotoroanta arta#oasa!- 'iecare minut pe care-l pierdem trancanind aici nseamna opt ore si 2umatate n timp real!- (impul nostru de-aici, de pe astrona%a, e tot at"t de real ca si timpul lor, de acolo, spusea5t! C"teodata parc-as fi %rut ca prietenii lui Ender sa nu fi #asit o modalitate ca na%a noastrasa mentina le#atura cu planeta!- *entru asta e ne%oie de o mare parte din timpul de lucru al computerelor, )ise $al! *"naacum, numai militarii puteau comunica cu astrona%ele n timpul )borurilor cu %ite)e aproapeluminice! Daca prietenii lui Ender au reusit s-o puna la punct, sunt datoare fata de ei s-ofolosesc!- Doar nu faci toate astea pentru ca esti datoare cui%a!Era foarte ade%arat!- Daca scriu un eseu n fiecare ora, a5t, nseamna ca pentru restul omenirii Demostenepublica ce%a numai o data la trei saptam"ni!- Dar e imposibil sa scrii c"te un eseu pe ora! Dormi, man"nca!- (u %orbesti, eu te-ascult! &aide a5t, pleaca de-aici!- Dac-as fi stiut ca sal%area unei planete de la distru#ere %a presupune re%enirea mea la%ir#initate, n-as fi fost nici o clipa de acord!Cu%intele fusesera rostite doar pe 2umatate n #luma! *lecarea de pe (rond.eim fusese odeci)ie aspra pentru toata familia ei - c.iar si pentru ea, desi stia ca urma sa-l re%ada pe Ender!Copiii erau cu totii adulti acum, sau aproape adulti+ ei %edeau calatoria aceasta ca pe o a%enturamareata! $i)iunile lor despre %iitor nu erau at"t de le#ate de un loc anume! 6ici unul nu sefacuse marinar, ca tatal lor+ toti urmau sa de%ina eruditi sau oameni de stiinta, traind aceeasi%iata de discursuri publice si meditatii solitare ca si mama lor! Ei si puteau trai %ietile, n esenta

nemodificate, oriunde, pe orice planeta! Desi m"ndru de ei, a5t era de)ama#it de faptul ca a%easa fie ultima %eri#a a lantului unei familii care de saptespre)ece #eneratii se afla pe marile de pe(rond.eim! Iar acum, de dra#ul ei, renuntase si el la mare! Sa renunte la (rond.eim era lucrulcel mai dificil pe care i l-ar fi putut cere %reodata lui a5t, iar el spusese da fara e)itare!*robabil ca se %a ntoarce ntr-o )i si, daca are s-o faca, oceanele, #.eata, furtunile, pestii,pasunile teribil de %er)i din timpul %erii %or fi tot acolo! Dar ec.ipa2ele sale nu %or mai fi, de2a numai erau! arbatii pe care-i cunoscuse mai bine dec"t pe copiii lui, mai bine dec"t pe sotia lui @barbatii aceia erau de2a cu cincispre)ece ani mai batr"ni si, c"nd se %a ntoarce, %or fi trecutpatru)eci de ani! 0a %remea aceea nepotii lor %or lucra pe ambarcatiunile lui! 6u %or cunoastenumele lui a5t! $a fi un proprietar de na%e strain, %enit din cer, nu un marinar, nu un barbatpurt"nd pe m"ini mirosul #reu si s"n#ele #albui de s5ri5a! El nu %a fi unul de-al lor!Asa nc"t atunci c"nd se pl"n#ea de faptul ca l i#nora, c"nd o tac.ina n pri%inta lipsei deintimitate n timpul calatoriei, n toate acestea se ascundea mai mult dec"t dorinta )burdalnica aunui sot pe cale de a mbatr"ni! Indiferent daca el stia sau nu ca o spune, ea ntele#ea ade%aratasemnificatie a alu)iilor lui: dupa ce am renuntat la at"tea pentru tine, tu nu ai nimic sa-mi oferi

n sc.imbSi a%ea dreptate - stradaniile depuse de ea erau mai mari dec"t ar fi fost necesar! 'acea maimulte sacrificii dec"t era ne%oie - cer"ndu-i totodata si lui peste masura de mult! 6u numarulpropriu-)is de eseuri sub%ersi%e date publicitatii de catre Demostene n timpul acestei calatoriia%ea sa conte)e! Important era c"ti oameni citeau si credeau cele scrise de ea si c"ti dintre ei,dupa aceea, #"ndeau si %orbeau ca inamici ai Con#resului Cailor Stelare! *oate ca si maiimportanta era speranta ca, p"na la urma, unii membrii ai birocratiei Con#resului sa a2un#a sasimta un mai mare de%otament fata de umanitate si sa distru#a solidaritatea institutionalannebunitoare! Cu si#uranta, unii se %or sc.imba sub influenta lucrarilor ei! 6u multi, dar poatesuficienti! Si poate ca asta se %a nt"mpla la timp pentru a-i mpiedica sa distru#a planeta


7/237

0usitania!/n ca) contrar, ea, a5t si toti cei de pe (rond.eim care renuntasera la at"tea ca sa-insoteasca n aceasta calatorie %or a2un#e la 0usitania ntr-un moment n care nu %or mai puteadec"t sa se ntoarca si sa fu#a de acolo! 6u era irational ca a5t sa fie ncordat si sa doreasca sapetreaca mai mult timp cu ea! Era n sc.imb irational ca ea sa fie at"t de obsedata depreocuparile ei si sa foloseasca fiecare clipa n care nu dormea pentru a scrie materialepropa#andistice!

- 'a tu anuntul ala, iar eu am sa fac tot ce-am sa pot ca sa nu te simti sin#ur n aceastacamera!- 'emeie, mi faci inima sa topaie ca o caracuda c"nd si da du.ul, )ise a5t!- Esti at"t de romantic c"nd %orbesti ca un pescar, spuse $alentine! Copiii or sa r"da pesaturate c"nd or sa %ada ca nu te-ai putut abtine sa nu m-atin#i n at"tea saptam"ni c"t tinecalatoria!- Si ei au aceleasi #ene ca si noi! Ar trebui sa ne tina pumnii sa ram"nem n forma p"naintram serios n al doilea secol de %iata!- Eu am intrat serios n al patrulea mileniu!- Si c"nd %oi a%ea placerea sa te primesc la mine n cabina, batr"na mea doamna- Dupa ce-am sa transmit acest eseu!- Si c"nd se %a nt"mpla asta- 0a scurt timp dupa ce-ai sa pleci si-ai sa ma lasi n pace!Cu un oftat ad"nc, mai mult dec"t i)%or"t dintr-o suferinta sincera, a5t se ndrepta lipaindpe coridorul moc.etat! Dupa c"te%a clipe se au)i un dan#at si stri#atul de durere al lui a5t! Odurere prefacuta, fireste+ n prima )i a calatoriei se lo%ise din #reseala cu capul de tra%ersametalica, dar de atunci ciocnirile sale fusesera intentionate, de dra#ul efectului comic!inenteles, nimeni nu r"dea cu #las tare - era o traditie n familie ca nimeni sa nu r"da c"nda5t se an#a2a ntr-unul din #a#urile sale - dar pe de alta parte a5t nu era #enul care sa simtane%oia unor ncura2ari fatise din partea celorlalti! *ublicul lui cel mai bun era el nsusi: un omcare toata %iata lui fusese marinar si conducator al altor oameni nu putea fi altfel dec"t unsin#uratic! Din c"te stia $alentine, ea si copiii lor erau sin#urele fiinte de care el si n#aduise saaiba ne%oie!C.iar si atunci, nu a%usese ne%oie de ei ntr-at"t nc"t sa nu-si poata duce mai departe %iatade marinar si pescar, departe de casa )ile ntre#i, adesea saptam"ni, uneori luni n sir! 0anceput, c"nd se simteau at"t de nfometati unul de celalalt nc"t niciodata nu ram"neausatisfacuti, $alentine a plecat cu el pe mare de %reo c"te%a ori! Dar, n decurs de c"ti%a ani,foamea lasase loc rabdarii si ncrederii! C"t timp era plecat, ea si %edea de munca ei de cercetaresi si scria cartile, iar c"nd se ntorcea si daruia ntrea#a atentie lui si copiilor!

Copiii obisnuiau sa se pl"n#a: 4Am %rea ca tata sa %ina acasa pentru ca mama sa mai iasa siea din camera ei si sa mai stea si cu nou de %orba!4 6-am fost o mama prea buna, #"ndi$alentine! 6umai norocul a facut ca acesti copii sa fie at"t de reusiti!Eseul ramasese n aerul de deasupra terminalului! 3ai ram"nea de adau#at un ultim retus!Centra cursorul la ba)a tetului si tasta numele sub care fusesera publicate toate materialele ei:DE3OS(E6EEra numele pe care i-l daduse *eter, fratele ei mai mare, pe c"nd erau copii, n urma cucinci)eci - ba nu, cu trei mii de ani!Simplul fapt ca se #"ndise la *eter nca mai a%ea darul s-o supere, s-o faca sa-si simtasufletul nfierb"ntat si totodata n#.etat! *eter cel crud, cel %iolent, cel a carui minte fusese at"tde subtila si de periculoasa nc"t la trei ani o manipula pe ea, iar la doua)eci manipula o ntrea#aplaneta! C"nd mai erau copii, pe *am"nt, n secolul al doua)eci si doilea, el a studiat scrierilepolitice ale marilor personalitati, %ii sau disparute, nu pentru a le asimila ideile - le pricepeainstantaneu - ci pentru a deprinde modul n care si le faceau cunoscute! /n termeni practici,pentru a n%ata cum sa %orbeasca asemenea unui adult! Dupa ce si-a nsusit te.nica, a n%atat-o

si pe $alentine si a obli#at-o sa scrie materiale politice dema#o#ice de proasta calitate, subnumele de Demostene, n %reme ce el scria eseuri ele%ate, de om de stat, sub numele de 0oc5e!Apoi le ncredinta retelelor de computere si n c"ti%a ani a2unsesera n mie)ul celor maiimportante c.estiuni politice ale %remii!Ceea ce o iritase pe $alentine atunci - si o afecta c.iar si a)i un pic, dat fiind ca problemanu fusese lamurita nainte de moartea lui *eter - era faptul ca el, mistuit de setea de putere, osilise pe ea sa scrie #enul de lucruri care eprimau caracterul lui, n timp ce el a2unsese sa scriedespre sentimentele nobile, pacifiste, care erau ale ei prin firea lucrurilor! /n %remurile acelea,numele 4Demostene4 paruse pentru ea o po%ara! (ot ceea ce a scris sub acel nume a fost ominciuna si nici macar nu a fost minciuna ei, ci a lui *eter! O minciuna ascunsa ntr-o alta


8/237

minciuna!6u si a)i! De trei mii de ani situatia se sc.imbase! 4Am facut ca acel nume sa de%ina al meu!Am scris istorii si bio#rafii care au modelat #"ndirea a mii de n%atati de pe cele O Suta de *lanetesi au a2utat la modelarea identitatii a )eci de natiuni! Asta s-a ales de tine, *eter! Asta s-a ales deceea ce ai ncercat sa faci din mine!4Dar acum, citind eseul pe care tocmai l scrisese, ea si daduse seama ca, desi se eliberasede sub su)eranitatea lui *eter, ramasese n continuare n%atacelul lui! (ot ce stia despre retorica,

polemica - da, despre dema#o#ie - n%atase de la el sau datorita insistentelor lui! Iar acum, cutoate ca se folosea de ea ntr-un scop nobil, facea apel la eact acel #en de manipulare politica pecare *eter o ndra#ea at"t de mult!*eter a2unsese p"na la urma &e#emon, conducator al ntre#ii omeniri, la sai)eci de ani de lanceputul 3arii Epansiuni! El fusese cel care unise toate comunitatile #"lce%itoare ale umanitatiin %ederea uriasului efort de trimitere a astrona%elor catre toate planetele pe care c"nd%asalasluisera #"ndacii si mai departe, pentru a descoperi noi planete locuibile p"na c"nd, lamoartea lui, toate cele O Suta de *lanete fusesera coloni)ate sau erau n curs de coloni)are! Abiadupa alti o mie de ani, Con#resul Cailor Stelare a%ea sa reuseasca din nou unirea ntre#ii semintiiomenesti sub un #u%ern unic, dar amintirea primului .e#emon ade%arat - a &e#emonului @constituia nucleul po%estii care facuse posibila unitatea omenirii!Dintr-un pustiu moral precum sufletul lui *eter se nascuse armonia, unitatea si pacea, n%reme ce mostenirea lui Ender, at"t c"t si putea aminti omenirea, consta din crime, %arsare des"n#e, enocid!Ender, fratele mai mic al lui $alentine, omul pe care ea si familia ei mer#eau sa-l %ada - elera cel bl"nd, fratele pe care ea l iubise si, n primii ani ai copilariei, ncercase sa-l prote2e)e! Elera cel bun! Ei da, a%ea o nclinatie spre cru)ime care ri%ali)a cu a lui *eter, dar cel putin a%ea siat"ta decenta nc"t sa fie n#ro)it de propria-i brutalitate! /l iubise cu aceeasi pasiune cu care lur"se pe *eter+ iar c"nd *eter l-a alun#at pe fratele sau mai mic de pe *am"ntul pe care era.otar"t sa-l domine, $alentine plecase mpreuna cu Ender, ntr-un #est de repudiere definiti%a a.e#emoniei eercitate de *eter asupra ei!4Si iata-ma a2unsa din nou, #"ndi $alentine, n afacerile politice!47osti pe un ton aspru, cu acea %oce taioasa care-i permitea terminalului sa recunoasca ocomanda:- (ransmite?Deasupra eseului aparu cu%"ntul transmitere! /n mod obisnuit, pe %remea c"nd scria operestiintifice, ar fi trebuit sa preci)e)e o destinatie anume pentru ca eseul sa a2un#a la editor pe untraseu ocolit, astfel nc"t sa nu se poata reface cu usurinta drumul napoi la $alentine =i##in!Acum nsa, un prieten misterios de-al lui Ender, care actiona sub numele conspirati% 4ane4, se

ocupa de toate acestea n locul ei! ane re)ol%a problema dificila a transformarii unui mesa2transmis prin ansiblul unei na%e, care se deplasa cu o %ite)a apropiate de %ite)a luminii, ntr-unmesa2 ce putea fi decodificat de catre un ansiblu aflat pe o planeta unde timpul se scur#ea decinci sute de ori mai repede!/ntruc"t comunicarea cu o astrona%a consuma cantitati uriase din timpul ansiblului de lasuprafata planetei, se folosea de re#ula pentru transmiterea informatiilor si a instructiunilorle#ate de na%i#atie! Sin#urii carora li se permitea sa transmita tete mai lun#i erau nalteleoficialitati militare sau din #u%ern! $alentine nici macar nu ncerca sa ntelea#a cum de reuseaane sa obtina at"ta timp de ansiblu pentru transmiterea acestor tete si n acelasi timp sampiedice pe oricine sa descopere de unde pro%eneau documentele sub%ersi%e! Ca si cum n-ar fifost de a2uns, ane folosea si mai mult din timpul de lucru al ansiblului pentru a-i transmite lui$alentine toate replicile la scrierile ei si pentru a-i aduce la cunostinta toate ar#umentele sistrate#iile folosite de #u%ern spre a-i contracara propa#anda! Indiferent cine era ane - si$alentine banuia ca n spatele acestui nume se ascundea o or#ani)atie clandestina carepatrunsese p"na la cele mai nalte ni%ele #u%ernamentale - era etraordinar de capabila! Si

etraordinar de temerara! (otusi, daca ane era dispusa sa se epuna la astfel de riscuri,$alentine se simtea datoare fata de ea - fata de ei - sa scrie at"t de multe eseuri c"te putea si sale faca pe c"t de puternice si de periculoase era n stare!4Daca %orbele pot fi arme aducatoare de moarte, eu trebuie sa le pun la dispo)itie unarsenal!4Era nsa si ea doar o femeie+ c.iar si re%olutionarilor li se n#aduie sa aiba o %iata personala,nu-i asa 3omente de bucurie - sau placere, ori poate numai de usurare - furate c"nd si c"nd!Se ridica de pe scaun, i#nor"nd durerea pro%ocata de miscare dupa at"ta timp c"t statuse pe loc,si iesi din micutul ei birou - care, nainte ca ei sa adapte)e astrona%a dupa propriile lor ne%oi, nufusese dec"t un soi de debara! Se simtea un pic rusinata de nerabdarea cu care %roia sa a2un#a


9/237

n camera unde o astepta a5t! Cei mai multi dintre marii propa#andisti re%olutionari din istoriear fi fost n stare sa ndure macar trei saptam"ni de abstinenta fi)ica! Sau n-ar fi fost Se ntrebadaca facuse cine%a studiase %reodata serios aceasta problema!/nca se mai #"ndea cum ar putea un cercetator sa solicite o alocatie bu#etara pentru unasemenea studiu c"nd a2unse la compartimentul cu patru cusete pe care-l mparteau mpreunacu S>fte si sotul ei, 0ars, care o ceruse n casatorie cu numai c"te%a )ile naintea plecarii, dendata ce si-a dat seama ca S>fte intentiona cu ade%arat sa paraseasca planeta (rond.eim! Era

#reu sa mparti o cabina cu niste tineri casatoriti si $alentine se simtea tot timpul ca un intrus!Dar nu a%eau de ales! Desi aceasta na%a era un ade%arat ia.t de lu, cu tot confortul la care ar findra)nit sa spere, pur si simplu nu fusese conceputa sa adaposteasca at"tia oameni! Dar,ntruc"t fusese sin#ura astrona%a din apropiere de (rond.eim care corespundea c"t de c"tei#entelor, nu a%usesera ncotro!7o, fiica lor de doua)eci de ani si $arsam, fiul lor n %"rsta de saispre)ece ani locuiau ntr-unalt compartiment, mpreuna cu *li5t, care fusese dintotdeauna preceptorul lor si un prieten defamilie dra#! 3embrii ec.ipa2ului si ai personalului de ser%iciu de pe ia.t care .otar"sera sa-insoteasca n aceasta calatorie - ar fi fost nedrept sa fie concediati cu totii si sa fie lasati dei)beliste pe (rond.eim - ocupau celelalte doua compartimente! *untea de comanda, bucataria,sala de mese, salonul, dormitoarele, toate erau pline cu oameni care se straduiau din rasputeri sanu scape de sub control iritarea produsa de spatiul restr"ns!/n orice ca), nici unul dintre ei nu se afla acum pe coridor si a5t apucase sa lipeasca pe usalor afisul:CI6E I6(7A O 3IE70ES(ESemnase 4*roprietarul4! $alentine desc.ise usa! a5t statea re)emat de perete, at"t deaproape de usa nc"t ea tresari speriata si scoase un mic tipat!- /mi place sa constat ca %ederea mea te poate face sa tipi de placere!- De surprinsa ce-am fost!- &aide, intra, mica mea insti#atoare!- Stii, te.nic %orbind, eu sunt proprietarul acestei astrona%e!- Ce-i al tau e si al meu! 3-am nsurat cu tine pentru proprietatile tale!$alentine intrase de-acum n compartiment si a5t nc.ise si ncuie usa!- 6umai asta sunt eu pentru tine ntreba ea! O mosie- O mica parcela de teren unde pot sa ar, sa seman si sa recolte), toate la momentuloportun!/ntinse bratele si ea se apropie de mbratisarea lui! 3"inile lui a5t alunecara usor n sus,pe spatele ei, si poposira pe umeri! /n mbratisarea lui se simtea stap"nita, dar niciodata retinutacu forta!

- E toamna t"r)iu, spuse ea! Se apropie iarna!- E %remea #rapatului, probabil, )ise a5t! Sau poate ca a sosit timpul sa at"tam focul si sancal)im batr"na coliba nainte de %enirea )ape)ilor!O saruta si se simtira ca la primul lor sarut!- Daca asta)i mi-ai cere sa ma casatoresc din nou cu tine, as spune da, sopti $alentine!- Si daca asta)i te-as fi nt"lnit pentru prima oara, ti-as cere-o! /si spusesera aceleasicu%inte de multe, de foarte multe ori p"na atunci! Dar si acum )"mbira la au)ul lor, pentru camai erau ade%arate!Cele doua astrona%e aproape si nc.eiasera baletul lor amplu, dans"nd prin spatiu nsalturi uriase si ntoarceri delicate p"na c"nd n sf"rsit reusisera sa intre n contact! 3iro 7ibeiraurmarise ntre#ul proces de pe puntea de comanda a astrona%ei sale, cu umerii #"rbo%iti si cucapul spri2init de tetiera fotoliului! Altora, aceasta po)itie li se parea incomoda! *e 0usitania, oride c"te ori l surprindea se)"nd n felul acesta, mama lui ncepea sa-l do2eneasca, insist"nd sa-iaduca o perna ca sa poata sta confortabil! Se parea ca niciodata nu reusise sa priceapa ca numain acea po)itie, aparent incomoda capul lui putea sa ram"na drept, fara nici un efort constient

din partea sa!/i suporta ser%iciile pentru ca nu merita efortul de a o contra)ice! 3ama se misca si #"ndeantotdeauna at"t de repede nc"t i era aproape imposibil sa ncetineasca pentru a-l asculta! De laaccidentul cerebral pe care l suferise c"nd trecuse prin c"mpul de)inte#rator ce separa coloniaumana de padurea purcelusilor, %orbirea lui de%enise insuportabil de nceata, aproapenearticulata si dificil de nteles! uim, fratele cel reli#ios al lui 3iro, i spusese ca ar trebui sa-i fierecunoscator lui Dumne)eu fiindca mai era c"t de c"t n stare sa %orbeasca - n primele )ilefusese incapabil sa comunice altfel construindu-si mesa2ele litera cu litera! /n unele pri%inte,totusi, articularea cu%intelor era preferabila! Cel putin 3iro ramasese tacut+ nu fusese ne%oit sasiauda propria sa %oce! Sunetul acela ra#usit, penibil si ncetineala lui c.inuitoare! Cine din


10/237

familia lui a%ea rabdare sa-l asculte C.iar si la cei care ncercasera - sora lui mai mica, Ela+prietenul si tatal lui %itre#, Andre =i##in, cel care era $orbitor n numele 3ortilor+ uim, fireste- se putea sesi)a nerabdarea! A%eau tendinta sa termine fra)ele n locul lui! Simteau ne%oia sa#rabeasca lucrurile! Desi spuneau ca doresc sa discute cu el, c.iar daca efecti% stateau si-lascultau, el tot nu putea sa %orbeasca liber cu ei! 6u putea discuta despre idei+ nu putea %orbi nfra)e lun#i si ntortoc.eate pentru ca p"na a2un#ea el la sf"rsit, cei care-l ascultau ar fi pierdutfirul lo#ic de la nceput!

3iro a2unsese la conclu)ia ca la fel ca si computerele, creierul uman nu putea receptionainformatiile dec"t la anumite %ite)e! 0a o %ite)a prea mica, atentia ascultatorului o ia ra)na siinformatia se pierde!Dar nu numai atentia ascultatorului era importanta! 3iro nu putea sa nu recunoasca faptulca era la fel de nerabdator fata de el nsusi ca si ei! C"nd se #"ndea la efortul imens cerut deeplicarea unei idei complicate, c"nd anticipa c.inul articularii cu%intelor cu bu)ele, limba simailarele care refu)au sa i se supuna, c"nd se #"ndea la c"t de mult a%ea sa dure)e totul, deobicei se simtea prea obosit ca sa mai %orbeasca! 3intea i aler#a departe, la fel de iute caoric"nd, macin"nd at"tea #"nduri nc"t 3iro ar fi %rut ca uneori creierul lui sa nu maifunctione)e, sa ram"na tacut si sa-i dea pace! Dar #"ndurile acelea ram"neau doar ale lui,nempartasite!/n afara de ane! Cu ea putea %orbi! ane %enise la el prima oara pe terminalul de acasa,c.ipul ei prin)"nd contur pe ecran!- Sunt o prietena a $orbitorului, i spusese ea! Cred ca putem face ca acest computer sa fiece%a mai recepti%!Din acel moment, 3iro a descoperit ca ane era sin#ura persoana cu care putea %orbi cuusurinta! 8nul din moti%e l constituia rabdarea ei infinita! 6iciodata nu se repe)ea sa-i terminepropo)itiile! Era n stare sa astepte p"na c"nd le ducea la capat el nsusi, fara sa-l faca sa sesimta m"nat de la spate sau sa aiba impresia ca o plictiseste!*oate ca si mai important era faptul ca nu trebuia sa formule)e cu%intele n ntre#ime pentruea, asa cum o facea pentru ceilalti ascultatori umani! Andre i daruise un terminal personal @un mic transmitator-receptor computeri)at ncastrat ntr-un rubin la fel ca cel pe care Andre lpurta la urec.e! Din acea po)itie fa%orabila, folosind sen)orii rubinului, ane detecta orice sunetpe care-l producea el! *rin urmare, a%ea %oie sa fie lenes sau sa %orbeasca mai repede si sa fienteles!Si, de asemenea, putea sa %orbeasca n liniste, sa sub%ocali)e)e - nu trebuia sa foloseasca%ocea aceea penibila, latratoare, urlatoare, care era tot ce mai reusea sa produca #"tul lui! Asa sefacea ca atunci c"nd discuta cu ane %orbea repede, firesc, fara sa i se aduca aminte ca era uninfirm! Cu ane se simtea el nsusi!

Acum se afla pe puntea de comanda a na%ei transportoare care, cu doar c"te%a luni n urma,l adusese pe $orbitorul n numele 3ortilor pe 0usitania! /nt"lnirea cu na%a lui $alentine ln#ro)ea! Daca si-ar fi putut nc.ipui un alt loc n care sa mear#a, s-ar fi dus acolo - nu tineadeloc sa se nt"lneasca cu sora lui Andre, $alentine, sau cu altcine%a! Daca ar fi putut saram"na pentru totdeauna sin#ur n aceasta na%a, sa %orbeasca numai cu ane, ar fi fostmultumit!a nu, n-ar fi fost! 6iciodata n-a%ea sa mai fie multumit!Cel putin aceasta $alentine si familia ei %or fi ce%a nou! *e 0usitania i cunostea pe toti, saumacar pe toti cei pe care-i pretuia - ntrea#a comunitate stiintifica de acolo, oamenii implicati neducatie si cunoastere! /i stia pe toti at"t de bine nc"t nu putea sa nu le obser%e mila, durerea sifrustrarea pro%ocate de ceea ce se alesese de el! C"nd l pri%eau, nu %adeau dec"t diferenta dintreceea ce fusese nainte si ceea ce era acum! 6u puteau sa %ada dec"t raul!Eista o posibilitate ca acesti nou-%eniti - $alentine si familia ei - sa fie n stare sa se uite lael si sa %ada altce%a!(otusi, c.iar si asta era imposibil! Strainii a%eau sa se uite la el si sa %ada mai putin, nu mai

mult, dec"t cei care-l cunoscusera nainte de a de%eni un infirm! 3ama, Andre, Ela, Ouanda sitoti ceilalti macar stiau ca are si el o minte, stiau ca e capabil sa ntelea#a idei! 4Ce-or sa creadaceilalti c"nd or sa ma %ada Or sa %ada un trup de2a atrofiat, mersul t"rs"it, or sa ma %adafolosindu-mi m"inile ca pe niste #.eare, str"n#"nd lin#ura ca un copil de trei ani, or sa-mi auda%ocea ra#usita, doar pe 2umatate inteli#ibila si-or sa presupuna, sa stie ca un asemenea indi%idnu poate sa priceapa ce%a complicat sau dificil!De ce am %enit6-am %enit! Am plecat! 6-am %enit aici, ca sa-i nt"lnesc pe acesti oameni! Am plecat deacolo! Am sters-o! 6-am facut altce%a dec"t sa ma nsel sin#ur! 3-am #"ndit sa plec ntr-ocalatorie de trei)eci de ani, dar numai lor li se %a parea ca %a trece at"t! Din punctul meu de


11/237

%edere, eu nu %oi fi fost plecat dec"t o saptam"na si 2umatate! 8n inter%al de timp ca siineistent! Si de2a ra#a)ul meu de solitudine s-a terminat! (impul n care am fost sin#ur cu ane,care ma asculta de parca as fi si acum o fiinta omeneasca, s-a scurs!4Aproape! Aproape ca rosti cu%intele care ar fi anulat contactul! Ar fi putut sa fure astrona%alui Andre si sa porneasca ntr-o calatorie %esnica, n care n-ar mai fi fost ne%oit sa dea oc.ii cunici o alta fiinta!6umai ca .otar"rea pentru un #est at"t de ni.ilist nu se afla n el, nu nca! S-ar putea sa

mai eiste ce%a de facut pentru care sa merite sa-si duca mai departe %iata n acest trup! Ce%acare ar putea sa nceapa o data cu nt"lnirea cu sora lui Andre!6a%ele se alaturasera acum, cordoanele ombilicale serpuiau si cautau, b"2b"ind, p"na ce saunt"lnit! 3iro urmarea operatiunea pe monitoare si asculta rapoartele computerelor desprefiecare le#atura reusita! 6a%ele se uneau n toate felurile posibile, astfel nc"t sa poata face restulcalatoriei ntr-un tandem perfect! (oate resursele urmau sa fie mpartite! Deoarece na%a lui 3iroera un transportor de marfuri, nu putea lua la bord dec"t c"ti%a oameni, dar putea lua o partedin re)er%ele %itale de pe cealalta na%a+ mpreuna, computerele celor doua na%e calculau stareade ec.ilibru perfect!De ndata ce au stabilit ncarcaturile, au trecut la determinarea cu preci)ie a acceleratiilor pecare trebuia sa le de)%olte fiecare na%a n parte pentru ca ambele sa a2un#a la %ite)a luminii eactn acelasi timp! Era o ne#ociere etrem de delicata si de complicata ntre doua computere caretrebuiau sa stie aproape la perfectie ce anume transportau na%ele lor si ce posibilitati a%eau!Operatiunea s-a nc.eiat nainte ca tubul de trecere ntre na%e sa fie n ntre#ime conectat!3iro au)i t"rs"itul picioarelor n tub! /si ntoarse fotoliul - ncet, pentru ca asa facea el totul- si o %a)u apropiindu-se! Aplecata de spate, dar nu prea mult, pentru ca, de fapt, nu era c.iarat"t de nalta! *arul - n cea mai mare parte alb, cu c"te%a su%ite cenusii, ca blana de soarece!C"nd si ndrepta spatele, el se uita la fata ei si o c"ntari din pri%iri! $"rstnica, dar nu batr"na!Daca o ncerca %reo neliniste n pri%inta acestei nt"lniri, nu lasa sa se %ada! *e de alta parte nsa,din cele aflate despre ea de la Andre si ane, a%usese de-a face cu o multime de oameni multmai nspaim"ntatori dec"t un biet infirm de doua)eci de ani!- 3iro ntreba ea!- Cine altulI-a trebuit doar o clipa, c"t o bataie de pleoape, pentru a prelucra sunetele stranii iesite din#ura lui si pentru a recunoaste cu%intele! 3iro se obisnuise de-acum cu pau)a aceea, dar nca odetesta!- Eu sunt $alentine, )ise ea!- Stiu!Cu raspunsurile sale laconice nu nlesnea c"tusi de putin dialo#ul, dar ce altce%a ar mai fi

fost de spus 6u era c.iar o nt"lnire ntre doi sefi de state care de)bateau o lista de deci)ii %itale!Dar trebuia sa se straduiasca putin, macar pentru a nu parea ostil!- 6umele tau, 3iro!!! /nseamna 4ma uit4, nu-i asa- 43a uit ndeaproape!4 *oate 4sunt atent4!- 6u-i c.iar asa de #reu sa te ntelea#a cine%a!'ranc.etea cu care abordase problema l surprinse!- Cred ca accentul tau portu#.e) mi %a da mai mult de furca dec"t accidentul cerebral!*ret de o clipa, simti ca n loc de inima a%ea un ciocan - doar Andre mai %orbea cu at"tafranc.ete despre situatia lui! Dar, n fond, era sora lui Andre, nu Ar fi trebuit sa se astepte safie at"t de desc.isa!- Sau preferi sa ne prefacem ca nu eista o bariera ntre tine si ceilalti oameniAparent, sesi)ase starea lui de soc! Acesta disparu nsa si acum i trecu prin minte caprobabil n-ar trebui sa fie suparat, dimpotri%a, ar trebui sa se bucure ca nu %or fi ne%oiti sa e%iteproblema! Cu toate acestea, era suparat, si a%u ne%oie de o clipa ca sa-si dea seama de ce!- Accidentul meu cerebral nu e problema ta, spuse el!

- Daca din cau)a asta mi-e #reu sa te-ntele#, atunci e o problema cu care %a trebui sa madescurc! 6u e ca)ul sa faci de2a pe teposul cu mine, tinere! Abia am nceput sa te deran2e), iar tuabia ai nceput sa ma deran2e)i! 6u te a#ita at"t doar pentru ca s-a nt"mplat sa pomenesc deproblema ta cu creierul ca fiind oarecum si problema mea! 6-am nici un c.ef sa-mi ale# fiecarecu%"nt de teama sa nu 2i#nesc un t"nar .ipersensibil, care crede ca ntrea#a lume se n%"rtesten 2urul de)ama#irilor sale!'aptul ca de2a l 2udecase, si cu at"ta asprime, l nfurie pe 3iro! Era nedrept si nu sepotri%ea deloc cu ceea ce ar fi trebuit sa fie autorul 4Ierar.iei4 lui Demostene!- 6u cred ca ntrea#a lume se n%"rteste n 2urul de)ama#irilor mele? Dar sa nu-ti nc.ipuica poti sa %ii aici si sa-ncepi sa faci pe sefa pe na%a mea?


12/237

Asta l iritase, nu cu%intele ei! A%ea dreptate - cu%intele ei nu nsemnau nimic! Eraatitudinea ei, ncrederea ei n sine desa%"rsita! 6u era obisnuit ca oamenii sa se uite la el fara cape fetele lor sa se citeasca #roa)a sau mila!$alentine se ase)a n fotoliul de l"n#a el! 3iro se ntoarse cu fata la ea! 0a r"ndul ei, femeianu-si feri pri%irea! 3ai mult, ncepu sa-l cercete)e, din crestet p"na n talpi, uit"ndu-se la el cuun aer de e%aluare calma!- 3i-a spus ca esti tare! 3i-a spus ca ai fost mutilat, dar nu distrus!

- (rebuie sa fii doctorul meu- (rebuie sa fii dusmanul meu- Ar trebui ntreba 3iro!- 6u mai mult dec"t ar trebui ca eu sa-ti fiu doctor! Andre nu a pus la cale nt"lnireanoastra pentru ca eu sa te %indec! 6e-a determinat sa ne nt"lnim pentru ca tu sa ma a2uti! Dacanu ai de #"nd, perfect! Daca ai de #"nd, perfect! $reau doar sa lamurim c"te%a lucruri! /mi petrecfiecare ceas de %e#.e scriind propa#anda sub%ersi%a pentru a ncerca sa at"t opinia publica de pecele O Suta de *lanete si din colonii! /ncerc sa-i ridic pe oameni mpotri%a flotei trimise deCon#resul Stelar pentru cucerirea 0usitaniei! *laneta ta, nu a mea, daca-mi n#adui aceastapreci)are!- 'ratele tau e acolo!6u era dispus s-o lase sa se mpaune)e cu altruismul ei desa%"rsit!- Da, am"ndoi a%em acolo membri ai familiei si am"ndoi suntem preocupati de sal%areaacestor peBueninos! Si mai stim am"ndoi ca Ender a dus 3atca pe planeta %oastra, asadar, dacaCon#resul %a a2un#e sa-si faca mendrele, %or fi distruse doua specii straine! 3i)a este foartemare, iar eu de2a fac tot ce-mi sta n puteri ca sa opresc flota! Daca petrec"ndu-mi c"te%a ore ncompania ta ma a2uta s-o fac mai bine, merita sa renunt la o parte din timpul dedicat scrisuluipentru a discuta cu tine! Dar n-am nici un c.ef sa-mi irosesc timpul fac"ndu-mi #ri2i daca am sate 2i#nesc sau nu! Deci, daca ai de #"nd sa-mi fii ad%ersar, n-ai dec"t sa ram"i aici sin#ur, iar euam sa ma ntorc la munca mea!- Andre a spus ca esti cea mai buna fiinta pe care o cunoaste!- A a2uns la conclu)ia asta nainte sa ma %ada fac"nd din copiii barbari niste adulti! /ntele#ca mama ta are sase!- Eact!- Iar tu esti cel mai mare!- Da!- *acat! /ntotdeauna parintii fac #reselile cele mai #ra%e cu copiii cei mai mari! Atunci stiucel mai putin si le pasa cel mai mult, deci e foarte probabil sa se nsele, dupa cum e si maiprobabil sa sustina ca au dreptate!

0ui 3iro nu-i placea s-o auda pe femeia aceasta #rabindu-se sa tra#a conclu)ii despre mamalui!- 6u seamana deloc cu tine!- 'ireste ca nu! $alentine se apleca n fata! Ei, te-ai .otar"t- /n ce pri%inta- 0ucram mpreuna sau te-ai deconectat de#eaba de la istoria omenirii timp de trei)eci deani- Ce %rei de la mine- *o%esti, binenteles! 'aptele le pot obtine de la computere!- *o%esti despre ce- Despre tine! Despre purcelusi! Despre tine si purcelusi! 0a urma urmelor, toata istoriaasta cu 'lota 0usitania a nceput cu tine si cu purcelusii! *entru ca tu ai inter%enit n treburilelor!!!- I-am a2utat?- O., sa-ntele# cum%a ca iarasi am folosit un cu%"nt anapoda

3iro se uita la ea cu se%eritate! Dar, c.iar n timp ce o pri%ea fi, stia ca ea a%ea dreptate @era ecesi% de sensibil! Cu%"ntul 4inter%enit4, folosit ntr-un contet stiintific, a%ea o semnificatieaproape neutra! 6u nsemna dec"t ca introdusese o sc.imbare ntr-o cultura pe care o studia! Sidaca a%ea ntr-ade%ar o conotatie ne#ati%a, ea se referea la faptul ca-si pierduse perspecti%astiintifica: ncetase sa-i mai studie)e pe peBueninos si ncepuse sa-i trate)e ca pe niste prieteni!De acest fapt era n mod cert %ino%at! 6u, nu %ino%at - era m"ndru ca facuse o astfel de tran)itie!- Continua, spuse el!- (otul a nceput pentru ca tu ai ncalcat le#ea, iar purcelusii au nceput sa culti%eamaranta!- 6-o mai culti%a!


13/237

- Da, nu e si asta o ironie a sortii $irusul descolada a reusit sa distru#a toate %arietatileamarantacee pe care sora ta le-a de)%oltat pentru ei! Amestecul %ostru a fost )adarnic!- a n-a fost, obiecta 3iro! *urcelusii n%ata!- Da, stiu! 3ai la obiect, selectea)a! Ca sa n%ete ce sa faca! (u le-ai adus libertatea! Suntntrutotul de acord cu deci)ia ta! Dar misiunea mea este sa scriu despre tine pentru oameniiaflati pe cele O Suta de *lanete si n colonii, si nu e absolut obli#atoriu ca ei sa ntelea#a la fellucrurile! Deci trebuie sa-mi po%estesti cum si de ce ai ncalcat le#ea si ai inter%enit n %iata

purcelusilor, si de ce #u%ernul si poporul de pe 0usitania prefera sa se ra)%rateasca mpotri%aCon#resului dec"t sa te etrade)e pentru a fi 2udecat si pedepsit!- Andre ti-a spus de2a po%estea asta!- Iar eu am scris despre ea, n termeni #enerali! Acum am ne%oie de aspectele personale!$reau sa fiu n masura sa-i con%in# pe ceilalti sa-i trate)e pe acesti asa-)isi purcelusi ca pe nistefiinte umane! 0a fel si pe tine! (rebuie sa-i fac sa te cunoasca n calitate de indi%id! Daca eposibil, ar fi simpatic sa-i determin sa te placa! Atunci, 'lota 0usitania ar arata drept ceea ce este- o monstruoasa reactie ea#erata la o amenintare care n-a eistat niciodata!- 'lota nseamna enocid!- Eact acelasi lucru l-am afirmat si eu n propa#anda mea, spuse $alentine!6u putea suporta ncrederea ei n sine! 6u putea suporta credinta nestramutata n propriaei persoana! (rebuia s-o contra)ica si nu putea s-o faca dec"t a%ans"nd idei la care nu reflectasenca suficient! Idei care n mintea lui erau doar niste ndoieli pe 2umatate formulate!- /n acelasi timp, flota are si un rol de autoaparare!7eplica lui pro%oca efectul dorit: i ntrerupse predica si c.iar o facu sa ridice spr"ncenele,ntr-o epresie intero#ati%a! 6eca)ul era ca acum trebuia sa eplice ce anume dorise sa spuna!- Descolada, ncepu el! Este cea mai periculoasa forma de %iata de oriunde!- 7aspunsul este carantina, nu trimiterea unei flote ec.ipate cu dispo)iti%ul D!3!, a%"ndcapacitatea de a transforma 0usitania si tot ce se afla pe ea n pulbere interstelara microscopica!- Esti c.iar at"t de si#ura ca ai dreptate- Sunt si#ura ca nu e n re#ula sa se #"ndeasca macar la nimicirea unei specii n)estrate cusimturi!- *urcelusii nu pot trai fara descolada, si daca %irusul se rasp"ndeste pe o alta planeta, %adistru#e tot ce nseamna %iata! Asa %a face!Era o placere sa %e)i ca $alentine putea sa se arate consternata!- Eu credeam ca %irusul e tinut sub control! unicii tai au #asit o modalitate de a-lneutrali)a, de a-l mentine latent n oameni!- Descolada se adaptea)a! ane mi-a spus ca de2a s-a transformat de doua ori! 3ama sisora mea, Ela, se ocupa de asta - ncearca sa tina pasul cu descolada! Se pare c.iar ca

descolada o face n mod deliberat! Inteli#ent! ;aseste strate#ii ocoleste substantele c.imice pecare le folosim ca s-o i)olam si s-o mpiedicam sa mai omoare oameni! *atrunde n cerealele deori#ine terestra de care oamenii au ne%oie pentru a supra%ietui pe 0usitania! Acum sunt ne%oitisa le stropeasca! Ce s-ar nt"mpla daca descolada ar #asi o ale sa ocoleasca toate bariereleridicate de noi$alentine ramase tacuta! 6u a%ea nici un raspuns credibil de data asta! 6u abordasentrebarea direct - nimeni n-o facuse, cu eceptia lui 3iro!- 6ici macar nu i-am spus asta lui ane, continua 3iro! Dar daca 'lota are dreptate Dacasin#ura cale de a sal%a omenirea este de a distru#e acum 0usitania- 6u, )ise $alentine! Asta nu are nimic de a face cu scopurile pentru care Con#resul a trimisflota! 3oti%ele lor sunt toate le#ate de politica interplanetara, de dorinta de a demonstra coloniilorcine e seful! Sunt #enerate de o birocratie scapata de sub control si o casta militara care!!!- Asculta-ma? o ntrerupse 3iro! Daca tot ai spus ca %rei sa-mi au)i po%estile, ascult-o peasta: 6u contea)a care le sunt moti%ele! Contea)a numai ntrebarea - trebuie sa distru#a0usitania

- Ce fel de indi%id esti tu ntreba $alentine!3iro putu sesi)a n %ocea ei at"t admiratia c"t si sila!- (u esti filo)oful moralist, )ise el, asa ca tu sa-mi dai raspunsul! Se cade sa-i iubim at"t demult de peBueninos nc"t sa n#aduim ca %irusul pe care-l poarta sa distru#a ntrea#a omenire- inenteles ca nu! (rebuie doar sa #asim o modalitate de a neutrali)a %irusul!- Si daca nu reusim- Atunci instituim carantina pe 0usitania! C.iar daca toate fiintele omenesti de pe planetamor - familia mea si a ta - tot nu-i distru#em pe peBueninos!- Serios ntreba 3iro! Si cum ram"ne cu 3atca- Ender mi-a spus ca se restabileste, dar!!!


14/237

- Contine n ea o ntrea#a societate industriali)ata! $a a2un#e sa construiasca astrona%e sisa paraseasca planeta!- Doar nu %a lua descolada cu ea?- 6-are ncotro! Descolada e de2a n ea! E n mine?Acesta a fost momentul n care ntr-ade%ar a lo%it-o! O putea %edea n oc.ii ei: teama!- $a a2un#e si n tine, nici o #ri2a! C.iar daca acum dai fu#a la na%a ta si ncete)i contactulcu mine, ncerc"nd sa te i)ole)i de infectie, de ndata ce %ei a2un#e pe 0usitania descolada %a

patrunde n tine, n sotul tau si n copii tai! $or fi ne%oiti sa in#ere)e substante c.imice odata cu.rana si apa, n fiecare )i a %ietii lor! Si nu %or mai putea pleca nicic"nd de pe 0usitania, caci arnsemna sa poarte cu ei moartea si distru#erea!- Stiam ca asta e doar o posibilitate, spuse $alentine!- C"nd ati plecat, era doar o posibilitate! 6e #"ndeam ca n cur"nd %om reusi sa controlamstrict %irusul! Acum nimeni nu mai e si#ur daca %a putea fi %reodata tinut sub control, ceea censeamna ca, o data ce ati a2uns acolo, nu %eti mai putea parasi nicic"nd 0usitania!- Sper ca o sa ne placa clima!3iro i scruta fata, n timp ce ea prelucra informatiile primite! (eama initiala disparuse!7ede%enise ea nsasi: #"ndea!- 8ite care-i parerea mea, relua 3iro! Eu cred ca indiferent c"t de n#ro)itor ar fi Con#resul,indiferent c"t de ab2ecte i-ar fi planurile, flota ar putea sa repre)inte sal%area omenirii!$alentine raspunse cu precautie, caut"ndu-si cu%intele! 3iro constata cu bucurie faptul caea nu dadea nici o replica fara sa #"ndeasca! Era capabila sa n%ete!- /ntele# ca e%enimentele con%er# spre o sin#ura cale posibila si s-ar putea sa %ina o %remec"nd!!! dar este etrem de improbabil! 3ai nt"i si mai nt"i, cunosc"nd toate acestea, este #reude cre)ut ca 3atca %a construi astrona%e care sa duca descolada aiurea!- O cunosti ntreba 3iro pe un ton imperati%! O ntele#i- C.iar daca ar face o asemenea imprudenta, mama si sora ta se ocupa de asta, nu C"nd%om a2un#e pe 0usitania - n momentul c"nd 'lota %a a2un#e pe 0usitania - s-ar putea ca ele safi #asit de2a o modalitate de a controla descolada o data pentru totdeauna!- Si daca o %or #asi, )ise 3iro, cre)i ca ar trebui s-o puna n practica- De ce nu- Cum ar putea sa distru#a toti %irusii descolada $irusul este parte inte#ranta din ciclul de%iata peBuenino! C"nd forma corporala peBuenino moare, tocmai %irusul descolada catali)ea)atransformarea n copac, adica n ceea ce purcelusii numesc a treia %iata - si numai n aceasta atreia %iata masculii peBuenino pot fecunda femelele! Daca %irusul dispare, trecerea n cea de-atreia %iata de%ine imposibila si #eneratia actuala de purcelusi %a fi ultima!- Ceea ce nu nseamna ca %a fi imposibil, ci doar mai #reu! 3ama si sora ta %or trebui sa

#aseasca o modalitate de a neutrali)a descolada n fiintele omenesti si n cerealele pe care trebuiesa le consumam, fara sa-i anule)e capacitatea de a controla trecerea la fa)a de maturitate apurcelusilor!- Si au la dispo)itie mai putin de cincispre)ece ani pentru asta, spuse 3iro! *utin probabil!- Dar nu imposibil!- Da! Eista o sansa! Si, bi)uindu-te pe aceasta sansa, %rei sa te descotorosesti de 'lota- 'lota a fost trimisa sa distra#a 0usitania indiferent daca dob"ndim sau nu controlulasupra %irusului!- Iar eu ti repet: moti%ele celor ce au trimis-o sunt irele%ante! Indiferent de moti%,distra#erea 0usitaniei poate repre)enta sin#ura protectie si#ura pentru tot restul umanitatii!- Iar eu ti spun ca te-nseli!- (u esti Demostene, nu Andre asa mi-a spus!- Da!- Deci tu ai conceput Ierar.i)area Strainilor! 8tlanin# sunt strainii de pe planeta noastra!'ramlin# sunt strainii care apartin speciei noastre, dar de pe alta planeta! 7aman sunt strainii

dintr-o alta specie, dar capabili sa comunice cu noi, capabili sa coeiste cu omenirea! 8ltimii sunt%arelse - si ce sunt acestia?- *eBueninos nu sunt %arelse, nici 3atca!- Dar descolada este! $arelse! O forma de %iata straina care este capabila sa distra#antrea#a omenire!!!- Doar daca n-o %om putea mbl"n)i!!!- !!! o specie straina cu care ne este imposibil sa comunicam si alaturi de care nu putemtrai! (u esti cea care ai afirmat ca ntr-o astfel de situatie ra)boiul este ine%itabil! Daca o speciestraina pare .otar"ta sa ne distru#a si nu putem comunica sub nici o forma cu ea, daca n-oputem ntele#e, daca nu eista nici o posibilitate s-o abatem n mod pasnic de la scopurile ei,


15/237

atunci orice actiune ntreprindem pentru a ne sal%a este 2ustificata, inclusi% distra#erea completaa celeilalte specii!- Asa este!- Dar ce se nt"mpla daca trebuie sa distru#em descolada si totusi n-o putem distra#e farasa-i ucidem n acelasi timp pe oameni, pe 3atca si purcelusii de pe 0usitaniaSpre surprinderea lui 3iro, oc.ii lui $alentine erau scaldati n lacrimi!- Iata ce ai a2uns!!!

3iro era derutat!- C"nd s-a transformat aceasta con%ersatie ntr-o discutie despre mine- (e-ai #"ndit at"ta timp, ai %a)ut toate posibilitatile pentru %iitor - cele bune si cele rele naceeasi masura - dar sin#ura n care esti dispus sa cre)i este %iitorul ima#inar pe care ti l-ai alesdrept fundament pentru toate 2udecatile tale morale, este sin#urul %iitor n care tot ceea ce eu situ am iubit %reodata, toate sperantele noastre %or fi distruse!- 6-am spus ca mi-ar placea acest %iitor, se apara 3iro!- 6ici eu n-am spus ca ti-ar placea! Am spus ca e %iitorul pentru care te pre#atesti! Dar eunu %reau! Eu prefer sa traiesc ntr-un uni%ers care mai pastrea)a o urma de speranta! *refer satraiesc ntr-un uni%ers n care mama si sora ta %or #asi o posibilitate de a tine descolada subcontrol, un uni%ers n care Con#resul poate fi reformat sau nlocuit, un uni%ers n care sa nueiste nici puterea, nici dorinta de a distru#e o ntrea#a specie!- Si daca te-nseli- (ot mi %a ram"ne timp din belsu# sa dispar nainte de a muri! Dar tu!!! tu c.iar cautiorice prile2 de disperare Andre mi-a spus ca ai fost un barbat c.ipes - sa stii ca nca mai esti @si pierderea capacitatii tale fi)ice te-a ranit profund! Dar altii au pierdut mult mai mult dec"t tine,fara sa mbratise)e o %i)iune at"t de pesimista asupra lumii!- Asta e re)ultatul anali)ei tale n ceea ce ma pri%este ntreba 3iro! 6u ne cunoastem dec"tde o 2umatate de ora si pretin)i ca ntele#i totul despre mine- Stiu doar ca e cea mai deprimanta con%ersatie pe care am a%ut-o n %iata mea!- Asadar, presupui ca de %ina e infirmitatea mea! Ei bine, da-mi %oie sa-ti spun ce%a,$alentine =i##in! Si eu sper aceleasi lucruri ca si tine! Sper c.iar ca ntr-o buna )i sa reintru nposesia trupului meu! Daca n-as a%ea speranta, as fi un om mort! 0ucrurile pe care tocmai ti leamspus nu sunt i)%or"te din disperare! 0e-am spus pentru ca sunt posibile! Si tocmai pentru casunt posibile trebuie sa reflectam la ele, astfel ca mai t"r)iu sa nu ne surprinda! (rebuie sa ne#"ndim la ele pentru ca, n ca)ul n care se %a nt"mpla ireparabilul, trebuie sa stim de2a cum%om trai n acel uni%ers!$alentine parea sa-l studie)e+ i simtea pri%irea plimb"ndu-i-se pe trup, ce%a aproapepalpabil, o furnicatura usoara sub pielea, n creierul lui!

- Da, spuse ea!- Da, ce- Da, eu si sotul meu ne %om muta aici si %om ram"ne pe na%a ta!Se ridica de pe scaun si porni spre coridorul ce dadea n tubul de le#atura!- De ce- *e na%a noastra e prea mare a#lomeratie! Si pentru ca, fara doar si poate, merita sa staude %orba cu tine! 6u numai ca sa adun materiale pentru eseurile pe care trebuie sa le scriu!- A.a, deci am trecut testul tau- Da, l-ai trecut, raspunse ea! Dar eu l-am trecut pe-al tau- Eu nu te-am testat!- Ei, pe naiba, r"se ea! Dar, pentru e%entualitatea n care n-ai ba#at de seama, am sa-tiraspund eu: l-am trecut! Altfel nu mi-ai fi spus toate lucrurile pe care mi le-ai spus!Si pleca! /i au)i pasii de-a lun#ul coridorului, apoi computerul i raporta ca tra%ersase tubulde le#atura dintre na%e!De2a i simtea lipsa!

Da, ea a%ea dreptate! (recuse ntr-ade%ar de testul lui! /l ascultase asa cum nimeni n-o maifacuse - fara nerabdare, fara sa-i termine fra)ele, fara sa-si abata pri%irea de la el! Iar el i%orbise, nu cu #ri2a de a pronunta corect, ci cu o mare emotie! Cu si#uranta, %orbele lui trebuiesa fi fost aproape neinteli#ibile! Si totusi, ea l ascultase cu at"ta atentie si at"t de bine nc"t intelesese toate ar#umentele+ nici macar o sin#ura data nu-i ceruse sa repete ce%a! *utea sadiscute cu aceasta femeie la fel de firesc cum %orbise cu toata lumea nainte de a suferiaccidentul cerebral! Da, era ncapat"nata, autoritara si #rabita sa tra#a conclu)ii, dar putea la felde bine sa asculte o opinie contrara, sa se ra)#"ndeasca atunci c"nd era ne%oie! Stia sa asculte siel reusea sa %orbeasca! *oate ca n pre)enta ei a%ea totusi sa fie 3iro!


16/237

3"ini curate- 08C780 cel mai neplacut n pri%inta fiintelor umane este ca nu se metamorfo)ea)a!Indi%i)ii din specia mea si a ta se nasc sub forma de lar%e, dar nainte de a se reproducese transforma n ce%a superior! Oamenii ram"n lar%e toata %iata lor!- 'iintele umane se metamorfo)ea)a totusi! Ele si sc.imba identitatea npermanenta! Cu toate acestea, fiecare noua identitate se de)%olta cu ilu)ia ca s-ar fi aflattot timpul n posesia trupului pe care tocmai l-a cucerit!- Astfel de modificari sunt superficiale! Oamenii sunt foarte m"ndri de sc.imbarilelor, dar fiecare transformare ima#inara se do%edeste a fi un nou sistem de pretete pentrua se comporta eact asa cum s-a purtat dintotdeauna indi%idul respecti%!- Esti prea diferita de oameni ca sa-i poti ntele#e %reodata!- Esti prea asemanator cu oamenii ca sa fii n stare %reodata sa-i %e)i asa cum sunt!Zeii i-au %orbit pentru prima oara lui &an in#-ao c"nd a%ea sapte ani! O %reme, nu si-adat seama ca au)ea %ocea unui )eu! (ot ce stia era ca a%ea m"inile murdare, acoperite cu om")#a sc"rboasa, in%i)ibila, si ca trebuia sa le curete!0a nceput, n primele c"te%a r"nduri, o simpla spalare era de a2uns si se simtea mai binec"te%a )ile n sir! Dar, o data cu trecerea timpului, sen)atia de murdarie re%enea de fiecare datatot mai repede si trebuia sa se frece din ce n ce mai mult pentru a ndeparta mi)eria, p"na c"nda a2uns sa se spele de c"te%a ori pe )i, folosind o perie aspra cu care-si curata m"inile p"nancepeau sa s"n#ere)e! Abia c"nd durerea de%enea insuportabila se simtea ntr-ade%ar curata, siatunci doar pentru c"te%a ore!6-a spus nimanui nimic+ stia din instinct ca murdaria de pe m"inile ei trebuie ascunsa caun secret! (oata lumea aflase ca spalatul pe m"ini era unul din primele semne ce dadeau de%este ca )eii i %orbeau unui copil, si ma2oritatea parintilor de pe planeta Caii si urmareau copiiicu speranta ca %or obser%a o preocupare ecesi%a pentru curatenie! Dar ceea ce nu ntele#eauacesti oameni era teribila cunoastere de sine care ducea la spalat: primul mesa2 primit de la )eiera despre murdaria infecta a celui cu care %orbeau! in#-ao a ascuns faptul ca se spala pem"ini nu pentru ca i-ar fi fost rusine ca )eii %orbeau cu ea, ci pentru ca cei din 2ur ar fi aflat c"tde netrebnica era si ar fi dispretuit-o!Zeii i-au fost complici! I-au n#aduit sa ascunda urmele frecatului salbatic al palmelor!Atunci c"nd a%ea m"inile #ra% ranite, le putea str"n#e pumn sau le putea ascunde n faldurilefustei, ori si le tinea cu smerenie n poala si nimeni nu ba#a de seama! 6u %edeau dec"t o fetitafoarte bine crescuta!Daca mama ei ar fi mai trait, secretul lui in#-ao ar fi fost descoperit mult mai repede! Asansa, au trecut c"te%a luni p"na c"nd unul dintre ser%itori a obser%at! 3u-*ao, slu2nica cea

batr"na si #rasa, a remarcat din nt"mplare o pata de s"n#e pe mica fata de masa de pe masutapentru micul-de2un a lui in#-ao! 3u-*ao a nteles din prima clipa - doar se stia prea bine cam"inile s"n#er"nde erau unul dintre semnele timpurii ale atentiei )eilor! Acesta era si moti%ulpentru care multi parinti ambitiosi si sileau c"te un copil deosebit de promitator sa se spele siiarasi sa se spele! *retutindeni pe planeta Caii, spalatul ostentati% al manilor se c.ema 4atra#erea)eilor4!Imediat, 3u-*ao s-a dus la tatal lui in#-ao, nobilul &an 'ei-()u, despre care se )%onea caar fi cel mai mare dintre %orbitorii-cu-)eii, unul dintre cei at"t de puternici n oc.ii nemuritorilornc"t se putea nt"lni cu framlin#ii - fiintele de pe alte planete - fara sa trade)e nici o clipa %ocile)eilor dinlauntrul sau, pastr"nd astfel secretul di%in al planetei Caii! El a%ea sa fie bucuros laau)ul %estii, iar 3u-*ao a%ea sa fie %enerata ca primul om care %a)use semnele )eilor la in#-ao!Dupa un ceas, &an 'ei-()u a c.emat-o pe copila sa iubita, in#-ao, si au plecat mpreuna,ntr-o lectica, la templul de la 7oc5fall! 0ui in#-ao nu-i placea sa calatoreasca ntr-un astfel descaun umblator, caci i compatimea pe cei care trebuiau sa-l poarte n spinare!- Sa stii ca nu sufera, i-a eplicat tatal ei! Se simt profund onorati! Este una din caile princare si arata %eneratia fata de )ei: c"nd un %orbitor-cu-)eii mer#e la templu, o face pe umeriicelor credinciosi Caii!- Dar eu sunt tot mai mare n fiecare )i, a raspuns in#-ao!- C"nd ai sa te faci prea mare, ori ai sa mer#i pe 2os, ori ai sa calatoresti cu propria-tilectica, i-a spus tatal ei! 6u era ne%oie sa-i eplice ca %a a%ea propria ei lectica numai daca %ade%eni si ea %orbitoare-cu-)eii! Iar noi ncercam sa ne aratam umilinta ram"n"nd foarte slabi siusori, astfel nc"t sa nu fim o po%ara prea #rea pentru oameni!Era o #luma, fireste, caci desi nu era uriasa, burta tatei a%ea dimensiuni #eneroase! Dar#luma ascundea o lectie ade%arata: %orbitorii-cu-)eii nu trebuie sa fie nicic"nd o po%ara pentruoamenii de r"nd care cred n Cale! Oamenii trebuie sa fie ntotdeauna recunoscatori, niciodata


17/237

plini de resentimente pentru ca, dintre toate planetele, )eii o alesesera pe a lor pentru a-si faceau)ite #lasurile!Acum nsa, in#-ao era mai preocupata de supliciul care o astepta! Stia ca era dusa acolopentru a fi supusa ncercarii!- 3ulti copii sunt n%atati sa pretinda ca )eii le %orbesc, i-a eplicat &an 'ei-()u! (rebuie saaflam daca )eii te-au ales cu ade%arat!- As %rea sa nu ma mai alea#a, a spus in#-ao!

- $ei dori si mai mult n timpul ncercarii, i-a spus el cu o %oce ncarcata de mila, care onfricosa si mai mult pe in#-ao! Cei din 2ur nu ne %ad dec"t puterile si pri%ile#iile si nein%idia)a pentru ele! Ei nu cunosc suferintele uriase ale celor ce aud %ocile )eilor! Daca )eii ti%orbesc cu ade%arat, dra#a mea in#-ao, %ei n%ata sa suporti suferinta asa cum 2adul nduradalta cioplitorului si p"n)a aspra a slefuitorului! (e %a face sa stralucesti! De ce cre)i tu ca ti-ampus numele de in#-aoin#-ao - 4ma#nific de stralucita4, iata ce nsemna numele ei! Era totodata si numele uneimari poete din C.ina antica! Desi a trait ntr-o epoca n care numai barbatii erau respectati, afost cinstita drept cea mai mare scriitoare a %remurilor ei! 4Ceata stra%e)ie si norii desi ntunecantrea#a )i!4 Era primul %ers din c"ntecul lui 0i in#-ao 4De doua ori a noua parte4! Asa simtean momentul acela in#-ao!Si cum se sf"rsea poemul 4Iar acum perdeaua-mi e ridicata doar de %"ntul de apus! 3aistra%e)ie dec"t asta floare aurie am a2uns!4 Oare asa a%ea sa sf"rseasca si ea /i spunea oarestrabuna ei de suflet n acest poem ca ntunericul care cobora asupra ei a%ea sa fie ridicat numaiatunci c"nd )eii %or %eni dinspre apus, sa-i nalte de la trup sufletul stra%e)iu, usor si auriu *reaera n#ro)itor sa se #"ndeasca la moarte acum, c"nd n-a%ea dec"t sapte ani+ si totusi, #"ndul i%eni n minte: 4Daca mor cur"nd, atunci o %oi %edea pe mama si c.iar pe 0i in#-ao!46umai ca ncercarea nu a%ea nimic de a face cu moartea, sau cel putin nu era menita saaiba! Era c.iar destul de simplu! (ata a condus-o ntr-o ncapere mare, unde stateaun#enunc.eati trei barbati batr"ni! Cel putin pareau a fi barbati, dar poate erau femei! Erau at"tde batr"ni nc"t toate deosebirile disparusera! A%eau doar c"te%a su%ite fira%e de par alb si niciun pic de barba, si erau mbracati n %esminte lar#i, ca niste saci! 3ai t"r)iu, in#-ao a%ea saafle ca acestia erau eunucii templului, supra%ietuitori ai %remurilor premer#atoare inter%entieiCon#resului Stelar, dupa care a fost inter)isa automutilarea, fie ea si %oluntara, n slu2ba uneireli#ii! Acum nsa, ei erau misterioasele fapturi fantomatice ale caror m"ini o pipaiau,eplor"ndu-i mbracamintea!Ce cautau acolo I-au #asit beti#asele din abanos si i le-au luat! I-au luat esarfa cu care-sincinsese mi2locul! I-au luat papucii! 3ai t"r)iu a%ea sa afle ca toate aceste lucruri i fuseseraluate pentru ca alti copii de%enisera at"t de disperati n timpul ncercarii nc"t si luasera %iata! O

fetita si %"r"se beti#asul n nara, dupa care se aruncase la podea, nfi#"ndu-l n creier! Alta sesp"n)urase cu esarfa! Alta si ndesase papucii n #ura, mpin#"ndu-i pe #"t p"na c"nd sesufocase si murise! 6u se nt"mpla de prea multe ori ca tentati%ele de sinucidere sa fiencununate de succes, dar pareau sa se nt"mple cu cei mai inteli#enti dintre copii si cel maiadesea cu fetele!Asadar au deposedat-o pe in#-ao de toate mi2loacele cunoscute de sinucidere!atr"nii au plecat! &an 'ei-()u a n#enunc.eat alaturi de in#-ao si i-a %orbit desc.is:- (rebuie sa ntele#i, in#-ao, ca nu pe tine te supunem la ncercare! 6imic din ceea ce facidin propria-ti %ointa nu are o c"t de mica importanta pentru ce se %a nt"mpla aici! De fapt, noipe )ei i supunem ncercarii, sa %edem daca sunt .otar"ti sa-ti %orbeasca! Daca sunt .otar"ti, %or#asi o cale pe care o %om %edea, iar tu %ei iesi din aceasta ncapere nu ca o fata oarecare, ci ca%orbitoare-cu-)eii! Daca nu, %ei iesi de aici eliberata pentru totdeauna de %ocile lor! 6u pot sa-tispun pentru care finalitate ma ro#, caci nu stiu!- (ata, daca o sa-ti fie rusine de mine(ocmai #"ndul acesta a facut-o sa simta o furnicatura n m"ini, ca si cum ar fi fost murdare,

ca si cum trebuia sa si le spele!- /n nici una din aceste doua situatii nu-mi %a fi rusine de tine!Apoi a batut din palme! 8nul dintre batr"ni a intrat, aduc"nd un li#.ean #reu, pe care l-aase)at n fata lui in#-ao!- a#a-ti m"inile nauntru, a spus &an 'ei-()u!0i#.eanul era plin cu o unsoare nea#ra si %"scoasa! in#-ao s-a cutremurat!- 6u pot sa-mi ba# m"inile acolo!&an 'ei-()u i-a apucat bratele si i-a %"r"t cu forta m"inile n murdarie! in#-ao a tipat,caci niciodata p"na atunci tatal ei nu mai folosise forta! Iar c"nd i-a dat drumul, m"inile i-auramas acoperite cu o muco)itate lipicioasa! 3i)eria de pe m"ini a facut-o sa icneasca+ i era #reu


18/237

sa mai respire c"nd se uita la ele si le simtea mirosul!atr"nul a luat li#.eanul si l-a dus afara!- 8nde-as putea sa ma spal, tata a sc"ncit in#-ao!- 6u poti sa te speli! 6-ai sa te mai poti spala niciodata!Si pentru ca era doar un copil, in#-ao l-a cre)ut, fara sa stie ca %orbele lui faceau partedin ncercare! 0-a %a)ut pe tatal ei iesind din ncapere! A %a)ut usa )a%or"ndu-se n urma lui!7amasese sin#ura!

0a nceput n-a facut dec"t sa-si tina m"inile ntinse n fata ei, a%"nd #ri2a sa nu atin#ambracamintea! A cautat cu disperare un loc unde sa se spele, dar nu a #asit nici un pic de apa,nici macar o c"rpa! /ncaperea nu era #oala - se #aseau acolo scaune, mese, statui, mari urne din2ad - dar toate suprafetele erau dure si bine slefuite, at"t de curate nc"t nu se putea ndura sale atin#a! Si totusi, murdaria de pe m"inile ei era insuportabila! (rebuia neaparat sa si le curete!- (ata? a stri#at ea! $ino si spala-mi m"inile?De buna seama ca o au)ea! De buna seama ca se afla unde%a pe-aproape, astept"ndre)ultatul ncercarii! 6u se putea sa n-o auda - dar n-a %enit!Sin#urul material tetil din odaie era roc.ia cu care era mbracata! Se putea ster#e cu ea,numai ca apoi a%ea sa o m"n2easca! Solutia, fireste, era s-o de)brace, dar cum s-o faca fara sa-siatin#a trupul cu m"inile murdareA ncercat! 3ai nt"i s-a sters c"t a putut de bine de bratele netede ale unei statui! 4Iartama4,i-a spus ea statuii, care apartinea poate %reunui )eu! 4Am sa %in si-am sa te curat dupaaceea+ am sa te curat cu propria mea roc.ie!4Apoi si-a ntins m"inile n spate, peste umeri, apuc"nd poalele roc.iei si ncerc"nd s-o tra#apeste cap! De#etele ei unsuroase au alunecat pe matase+ a simtit pe pielea #oala a spateluiraceala murdariei patrunse prin tesatura! Am s-o curat, s-a #"ndit ea!/n sf"rsit, a reusit sa apuce suficient de str"ns matasea nc"t sa-si poata scoate roc.ia!Aceasta a alunecat peste cap, dar fetita a stiut ca lucrurile stateau mai rau ca oric"nd, caci oparte din unsoare i m"n2ise parul, care-i ca)use peste obra2i, astfel ca acum, n afara de m"ini,mi)eria se ntinsese pe spatele ei, pe cap si pe fata!(otusi, nu s-a dat batuta! Si-a de)bracat p"na la urma roc.ia si si-a sters cu #ri2a m"inile demar#inea ei! Apoi s-a sters pe fata cu alta bucata, dar fara folos! Indiferent ce facea, o parte dinunsoare ram"nea lipita de ea! Se simtea de parca matasea nu reusise dec"t sa ntinda si maimult unsoarea, n loc s-o ndeparte)e! 6iciodata n %iata ei nu fusese at"t de murdara! Era osen)atie insuportabila, nsa nu putea scapa de ea!- (ata? $ino si ia-ma de-aici? 6u %reau sa fiu %orbitor-cu-)eii! Dar tata n-a %enit! 'etita anceput sa pl"n#a!6eca)ul cu pl"nsul era ca nu facea altce%a dec"t sa nrautateasca lucrurile! Cu c"t pl"n#ea

mai mult, cu at"t mai murdara se simtea! 6e%oia disperata de a rede%eni curata i-a nabusit p"nasi pl"nsul! Cu lacrimile usc"ndu-se pe obra2i, a nceput sa caute nnebunita o modalitate de a-sister#e unsoarea de pe m"ini! A ncercat din nou matasea roc.iei, dar nu peste mult timp si-asters m"inile de pereti, fac"nd ocolul ncaperii si m"n2ind )idurile! Si-a frecat palmele de peretecu at"ta repe)iciune nc"t caldura de)%oltata a nceput sa topeasca #rasimea! A continuat astfelp"na c"nd m"inile i s-au nrosit, p"na c"nd co2ile cicatricilor din palme s-au tocit ori au fostsmulse de asperitatile peretilor de lemn!C"nd palmele si de#etele au nceput s-o doara at"t de tare nc"t nu mai simtea murdaria depe ele, s-a sters pe fata, )#"riindu-se cu un#.iile ca sa ndeparte)e #rasimea! Apoi, cu m"inile dinnou murdare, a nceput sa se frece de pereti!/n cele din urma, epui)ata, a ca)ut la podea si a pl"ns din pricina durerii, din pricinaneputintei de a se curata! *l"nsul a facut-o sa nc.ida oc.ii! 0acrimile i se prelin#eau pe obra2i!S-a frecat la oc.i si a simtit c"t de murdara i de%enise pielea din cau)a lacrimilor! Stia cucertitudine ce nsemna acest lucru: )eii o 2udecasera si o #asisera murdara! 6u era %rednica satraiasca! Daca nu a%ea %oie sa traiasca, trebuia sa-si puna capat )ilelor, macar asa le dadea

satisfactie! 6u mai altce%a de facut dec"t sa #aseasca o cale de a muri, sa nu mai respire! (ateia%ea sa-i para rau ca nu %enise c"nd l c.emase, dar %a fi prea t"r)iu! Acum se afla sub puterea)eilor si acestia o #asisera ne%rednica sa ram"na printre cei %ii! 0a urma urmelor, ce drept a%eaea sa rasufle c"nd, de at"tia ani, poarta bu)elor mamei sale ncetase sa mai lase aerul sa treaca,nauntru sau n afara0a nceput s-a #"ndit sa-si foloseasca roc.ia, sa si-o ndese n #ura sau sa si-o nfasoare n2urul #"tului - dar prea era murdara si acoperita cu unsoare ca s-o poata m"nui! (rebuia sa#aseasca o alta cale!in#-ao s-a apropiat de perete, si-a lipit palmele de el! 0emn )dra%an! S-a lasat pe spate sicapul ei a i)bit %iolent lemnul! /n momentul impactului, durerea i-a ful#erat creierul si a ca)ut


19/237

buimacita pe podea! /ncaperea se n%"rtea ncet n 2urul ei si, timp de o clipa, a uitat de unsoareade pe mini!Dar usurarea n-a durat mult! *e perete se putea %edea un locsor ce%a mai ntunecat laculoare, acolo unde #rasimea de pe fruntea ei murdarise suprafata lustruita! Zeii i %orbeau,repet"ndu-i ca era la fel de murdara ca totdeauna! O durere usoara n-a%ea cum sa-i rascumperene%rednicia!S-a i)bit nca o data cu capul de perete! De data aceasta nsa nu a mai simtit o durere la fel

de ascutita! S-a lo%it iarasi si iarasi, p"na c"nd si-a dat seama ca, mpotri%a %ointei sale, trupul eirefu)a lo%itura, refu)a sa-si pro%oace o durere at"t de mare! Astfel a nteles de ce )eii o #asiseranespus de ne%rednica: era prea slaba ca sa-si impuna %ointa asupra trupului! Ei bine, nu erantru totul nea2utorata! /si putea pacali trupul sa i se supuna!A ales cea mai mare dintre statui, care a%ea probabil trei metri naltime! Era turnata dinbron) si nfatisa un barbat n miscare, tin"nd o sabie deasupra capului! A%ea destule colturi,ndoituri si protuberante pe care sa se catere! 3"inile ei erau tot pline de unsoare, dar a reusit saa2un#a pe umerii statuii, tin"ndu-se de palarie cu o m"na si de sabie cu cealalta!S-a oprit un moment, pipaind sabia, si s-a #"ndit sa ncerce sa-si taie #"tul cu ea - n felulacesta ar fi ncetat sa respire, nu Dar era doar un simulacru de lama, deloc ascutita, si nu-siputea ase)a #"tul pe ea la un#.i drept! A re%enit la planul ei initial!A inspirat ad"nc de c"te%a ori, apoi si-a prins m"inile la ceafa si s-a rosto#olit nainte! 8rmasa cada n cap pe podea+ asa a%ea sa puna capat murdariei!Cu toate acestea, n momentul n care podeaua i-a aparut n fata oc.ilor, si-a pierdutcontrolul! A tipat+ a simtit cum m"inile i se desfac si se reped nainte, n ncercare de a-i amorti)acaderea! 4*rea t"r)iu4, si-a spus ea cu o satisfactie sumbra, apoi capul i s-a i)bit %iolent de podeasi totul s-a ntunecat!in#-ao s-a tre)it cu o durere surda n brat nsotita de 2un#.iuri n cap, care o ful#erau lacea mai mica miscare, dar era %ie! C"nd a reusit sa desc.ida oc.ii a %a)ut ca ncaperea de%enisemai ntunecoasa! Sa se fi facut noapte C"t timp dormise oare 6u putea sa-si miste bratulst"n#, cel care-o durea! A %a)ut %"nataia ur"ta de la cot si s-a #"ndit ca probabil si rupsesebratul c"nd ca)use!A %a)ut de asemenea ca m"inile i ramasesera m"n2ite cu #rasime si si s-a simtitinsuportabil de murdara: 2udecata )eilor fusese mpotri%a ei! /n fond, n-ar fi trebuit sa ncerce sasipuna capat )ilelor! Zeii nu i-ar fi n#aduit sa scape asa de usor de 2udecata lor!4Ce pot sa fac4 a ntrebat ea! 4Cum as putea sa fiu curata n fata %oastra, o, )ei 0i in#-ao, strabuna mea de suflet, arata-mi cum sa ma fac %rednica de a primi 2udecata bl"nda a)eilor?4I-a %enit n minte imediat c"ntecul de dra#oste al lui 0i in#-ao, 4Despartire4! Era unul din

primele pe care tata i ceruse sa le memore)e, c"nd a%ea doar trei ani, cu putin nainte sa-i spunaca mama urma sa moara! Acum era c"t se poate de potri%it, caci nu era ea despartita debuna%ointa )eilor 6u trebuia sa se mpace cu ei, astfel nc"t sa poata fi primita printre ade%aratii%orbitori-cu-)eiiCine%a mi-a trimisun ra%as de iubire cusirurile de #"ste care se ntorc,si-n timp ce luna-mi inundaodaia dinspre apus,/n timp ce petalele dansea)adeasupra p"r"ului 2ucaus,iarasi ma #"ndesc la tine,la noi, care traim, despartiti,o tristete,o durere ce nu poate fi ndepartata!

Si totusi, c"nd pri%irea-mi coboara,inima-mi ram"ne neclintita!0una care inunda odaia dinspre apus i spunea ca de fapt un )eu, nu un iubit obisnuit, unbarbat adica, era dorit cu nfocare n acest poem! 0i in#-ao raspunsese la ru#aciunea micutei&an in#-ao si-i trimisese acest poem, ca s-o n%ete cum sa-si lecuiasca durerea ce nu putea findepartata: murdaria ei trupeasca!4Ce este ra%asul de iubire4 se ntreba in#-ao! Siruri de #"ste care se ntorc - dar nu enici o #"sca n aceasta ncapere! Si petalele care dansea)a deasupra unui p"r"u 2ucaus - dar aicinu eistau petale si nici %reun p"r"u!4Si totusi, c"nd pri%irea-mi coboara, inima-mi ram"ne neclintita!4 A nteles ca aceasta era


20/237

c.eia, acesta era raspunsul! /ncet, cu #ri2a, in#-ao s-a rosto#olit pe burta! 0a un moment dat,c"nd a ncercat sa se spri2ine n m"na st"n#a, cotul i s-a ndoit si durerea etraordinara aproapea facut-o sa-si piarda din nou cunostinta! /n cele din urma a n#enunc.eat, cu capul plecat,spri2inindu-se n m"na dreapta! *ri%ind n 2os! *oemul promitea ca asa inima a%ea sa-i fieneclintita!6u se simtea deloc mai bine: era la fel de murdara, la fel de suferinda! *ri%ind n 2os, nu%edea dec"t sc"ndurile lustruite ale podelei, fibrele lemnului alcatuind linii serpuitoare ce

porneau dintre #enunc.ii ei si se pierdeau la mar#inea camerei!Siruri! Siruri de fibre, siruri de #"ste! 6u erau oare fibrele asemenea unui p"r"u 2ucaus(rebuia sa urmareasca aceste linii, precum #"stele+ trebuia sa danse)e deasupra acestor p"r"ie2ucause, ca o petala! Iata ce %oia sa-i spuna poemul: c"nd si %a cobor pri%irea, inima i %a fineclintita!A ales o linie ntunecata, asemenea unei ape ce serpuieste prin padurea mai desc.isa laculoare din 2ur, si a stiut din primul moment ca acela era p"r"ul pe care trebuia sa-l urme)e! 6ua ndra)nit sa-l atin#a cu de#etul ei murdar si ne%rednic! (rebuia sa-l urme)e asa cum #"scaatin#e aerul, asa cum petala atin#e apa p"r"ului! 6u putea face asta dec"t cu oc.ii!Cu atentie, a nceput sa urmareasca fibra, n drum spre perete! De %reo doua ori s-a miscatat"t de repede nc"t a pierdut-o din %edere, uit"nd care dintre ele era+ dar cur"nd a #asit-o dinnou, sau a cre)ut ca a #asit-o, si a mers mai departe spre perete! Era bine ce facea Erau )eiimultumitiAproape, dar nu tocmai - nu putea fi si#ura daca atunci c"nd pri%irea i-a alunecat de lafibra a re%enit la aceeasi! *etalele nu topaie de la un r"u la altul! (rebuia s-o urme)e pe ceacu%enita, pe toata lun#imea ei! A doua oara a nceput de la perete si s-a aplecat foarte mult, astfelnc"t atentia oc.ilor sa nu-i fie distrasa de miscarea propriei sale m"ini! Si-a croit drum cundra)neala, nen#aduindu-si nici macar sa clipeasca, c.iar atunci c"nd oc.ii o usturau! Stia cao data ce ar fi pierdut fibra pe care o urmarea, trebuia sa se ntoarca si s-o ia de la capat! (otultrebuia dus la perfectiune, altfel puterea de purificare a #estului a%ea sa se piarda!A durat o %esnicie! A clipit totusi, dar nu la nt"mplare, nu accidental! C"nd oc.ii o usturauprea tare, se apleca p"na c"nd oc.iul st"n# a2un#ea eact deasupra fibrei, apoi l nc.idea o clipape celalalt! Dupa ce-si usura oc.iul drept, l desc.idea si apoi l nc.idea pe cel st"n#! /n felulacesta a fost n stare sa a2un#a la 2umatatea ncaperii, acolo unde sc"ndura se termina, lipitafiind de o alta!6u stia daca era suficient, daca era de a2uns sa atin#a capatul sc"ndurii, sau trebuia sa#aseasca o alta fibra pe care s-o urmareasca! A dat sa se ridice, pun"ndu-i la ncercare pe )ei, sa%ada daca erau multumiti! S-a ridicat pe 2umatate, dar n-a simtit nimic+ s-a ridicat n picioare sin-a simtit nici un fel de st"n2eneala!

A.a? Erau deci satisfacuti, erau multumiti de ea! Acum nu mai simtea #rasimea de pe m"inidec"t ca pe un strat subtire de ulei! 6u mai a%ea ne%oie sa se spele, caci #asise o alta cale sa sepurifice, o alta cale prin care )eii sa o discipline)e! /ncet, s-a ntins pe spate, pe podea, )"mbind,pl"n#"nd ncetisor de bucurie! 4Acum am fost alaturata )eilor+ despartirea a luat sf"rsit! 3ama,sunt din nou cu tine, curata si %rednica! (i#rule Alb de la Apus, acum sunt ndea2uns de curataca sa-ti atin# blana si sa nu las nici o urma de murdarie!4Deodata au atins-o niste m"ini - erau m"inile tatei, care o ridica n picioare! *icaturi de apaau ca)ut pe fata ei, pe pielea #oala a trupului ei - lacrimile tatei!- (raiesti, a spus el! Dra#a mea %orbitoare-cu-)eii, fata mea, %iata mea, nu ai ncetat sastralucesti!3ai t"r)iu a%ea sa afle ca n timpul ncercarii fusese ne%oie ca tatal ei sa fie le#at simpiedicat sa scoata %reun sunet, ndes"ndu-i-se un calus n #ura, ca a

3. orson scott card - xenocid - saga lui ender

Documents